Sunteți pe pagina 1din 279

www.dacoromanica.

ro
ALEXANDRU VAIDA VOEVOD
MEMORII
Vol. III

www.dacoromanica.ro
Coperta de CALIN STEGEREAN
Colectia REMEMBER
Apare in coordonarea Jul
VASILE IGNA

C) Editura Dacia 1997

Volum apitrut Cu sprijinul Fundatiei SOROS


pentru o Societate Deschis5

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU VAIDA VOEVOD

MEMORIT
VOL. III

Prefata, editie ingrijità, note §i


comentarii
de
ALEXANDRU SERBAN

EDITURA DACIA
Cluj-Napoca, 1997

www.dacoromanica.ro
I.S.B.N. 973-35-0646-x

www.dacoromanica.ro
PREFATA

Cel de al treilea volum al memoriilor lui Alexandru


Vaida Voevod irtcepe cu euforia reintrdrii armatei ro-
mane in Ardealul de Nord, in acea zi de 18 octombrie
aniversard pentru autor fund cucerit Bifiddcinul lui Ma-
niu" i Bocsa [saldjeandf a lui Beirnutiu", iar in ziva prece-
dentd, buletinul Statului Major anuntase recucerirea propriu-
lui stiu sat natal, Olpretul. Acest peinuinti, vremelnic instrdi-
nat, daduse cele trei mari personalitati ale luptei de elibe-
rare nationald Si sociald a romdnilor ardeleni, sustinute suc-
cesiv, prim, revolutia de la 1848, prin Memorand si tribuna
parlarnentard, panel la 1 decembrie 1918. Iar pleiada lor se
intregeste cu Gheorghe Pop de aisesti, cu Vasile Lucaciu pi
cu Teodor Mihali, creati de acelasi areal nord-transilvan.
Desteisurdndu-si amintirile, ca un rernarcabil povestitor,
asa cum l-am cunoscut personal si cum confirmd nepotul de
Pica, Nelu German, care a impartit ani de zile camera cu
Mosul" sdu: El nu scria memorii, dupei un plan antecon-
ceput, ludnd lucrurile crortologic; nu, el povestea in stilul sdu
liber, pe o anumitd temd, clan care devia i trecea la altd tem&
asa cum povestea liber, asa scria, cdnd despre un eveni-
ment din 1930, cdnd trecea la altele din secolul trecut ... Nu
a fticut-o cu scopul publicdrii, nici nu put'ea fi vorba de asa
ceva, in, acele timpuri. Cred inset' cd voia sá reimdnti scris de
mcina lui anumite fapte istorice, care erau rdstálmdcite i cu
totul denaturate de istoriografia acelor vremi intunecate. Cum
el scria repede, fdrci nici o documentare, cel mult ii consulta,
rareori, vechi carnetele de notite, scrise cu zeci de ani in ?Ir-
ma, carnetele pe care le am, insd nu contin decdt note foarte
sumare, din care, in general, numai el putea intelege ceva".
Mutat dupd refugiu la Sibiu, unde fiul eau mezin studia
medicina petnei la sosirea fiicei Ileana German in aceeasi
casti (1947) gospoddria a fost condusci de Reghina Hossu,
din Olpret, cdreia Vaida Voevod i-a incredintat dosirea caie-
5

www.dacoromanica.ro
telor cv memorii. Astfel, autorul nu si-a mai reveizut insern-
ndrile, pentru a le grupa pe capitole i pentru a elimina une-
le repetdri, inccit in volumul III apare nominalizarea, de care
autor, a unui singur capitol i subtitluri la capete de vxind. In
schimb; evenimentele interbelice majore, racilele politicia-
niste i viciile societeitii romdnesti, care au condus la tragica
destreimare a tarii, din vara anului 1940, sunt narate, trecdnd
de /a una la alto, ceea ce m-a determinat sä disting uncle
capitole in text, puruind intre paranteze drepte titlitrile su-
plirnentare, considerate ca utile.
Intre meirturiile de irnportantei rnajora asupra perioadei in-
terbelice i panel la cel de al doilea razboi mondial, volumul
III cuprinde urmeitoarele episoade:
Revenirea in Ord a Regelui Carol al II-lea si calitatile
administrativ-legislative ale acestuia.
Antagonisrnul dintre C. Z. Codreanu i Regele Carol
II, incepand cu veleitecti in educarea tineretului i termiruind
cu represalii scingeroase reciproce.
Constitutionalismul" lui Iuliu Maniu si antagonismul
acestuia cu Regele Carol II.
Calatoria regala in Anglia, Franta O. Germania, din Va-
ra anului 1938 si incercdri de a mentine neutra/itatea Romd-
niei.
Presiunea econornicd i politica germand asupra Romd-
7? iei.
Dictaturci regala.
Ultiniatumul U.R.S.S. din 26/27 iunie 1940 si cedarea
Basarabiei.
Arbitrajul de la Viena, din 30 august 1940, cedarea
Ardealului de Nord, abclicarea Regelui Carol II si guvernarea
Antonescu.
Printre recenziile prirnului volum al memoriilor" ni s-a
adresat obiectiunea ca ingrijitor al editiei de a fi dat
doer note enciclopedice, Tara sei fi comentat continutul, chiar
si critic, cdrid era cazul. Imi mentin. pozitia, cá analiza si co-
mentarea märturiilor ldsate posteriteitii, trebuie sei rameinit in
competent-a istoricilor de profit. Totusi, pentru o privire de
sintezd a publicului larg, despre activitatea politica a autorn-
lui, consider necesare urmeitoarele relateiri:
Un grup de 1-7 parlamentari ronicini (intre care mai
ales Vaida Voevod), in prelungirea unei vechi traditii, au mi-
litat, intre anii 1905-1918, de la tribuna Camerei Deputatilor
din Budapesta solidari cu reprezentantii celorlalte natio-

www.dacoromanica.ro
nalitati nemaghiare pentru drepturile lor politice si cultu-
rale, ridiaind totodatti contiinta acestor popoare.
Stimuland inclindrile spre liberalizare ale printului mos-
tenitor, Aurel C. Popovici, Alexandru Vaida Voevod si Milan
Hodza, 1-au cdstigat pe Francisc Ferdinand pentru ideea fe-
deralizdrii Austriei Man". Dupd asasinarea acestuia si de-
clansarea reizboiului (1914), primii doi, refugiati in Elvetia,
au sustinut o campanie fata de guvernul german, privind in-
leiturarea guvernului Tisza, drept conditie a democratizdrii
Ungariei, a introducerii sufragiului universal si, implicit, a
cdstigarii Romeiniei de partea Puterilor Centrale sau cel pa-
tin a asigureirii neutraliteitii acesteia.
Reintors la V iena si restabilit in urma unei grele ope-
ratii dupe'. ce Aurel C. Popovici rnurise in Elvetia de dia-
bet profitand de declinul militar al Puterilor Centrale si
de cdutarea unor solutii de supravietuire a imperiului dualist,
in 1917 Vaida Voevod isi mobilizeazei prietenii austrieci .si pe
vechiul colaborator Milan Hodza, pen tru reisturnarea primului
ministru Tisza Istvan, printr-un memorandum adresat noului
Impdrat Carol al IV-lea, in baza caruia acesta ii cere elabora-
rea anteproiectelor pentru: reforma electorald, introducand su-
fragiul universal si votul secret, impozitul progresiv si reforma
agrard. Reactiunea scontatei a primului ministru a fost demisia
acestuia.
In sedinta Comitetului Executiv al Partidului National
Roman, de la 12 octombrie 1918, Alexandru Vaida Voevod
propune textul Declaratiei de valorificare a dreptului de
autodeterminare al Natiunii Romane din Ardeal, Banat si Par-
tile ungurene, care este definitivat cit mici modificdri si apoi
este citit si sustinut de autor in plenul Carrterei Deputatilor
din Budapesta (la 18 oct. 1918), ca act de rupturei fatei de
Ungaria.
Dupd declaratia de la 18 octombrie 1918, Stefan Cicio-
Pop, Teodor Mihali, Al. Vaida Voevod, Vasile Goldis si loan
Suciu, tree la organizarea Marii Adundri Nationale de la Alba
Julia, de la 1 decembrie 1918, inclusiv a gidrzi/or nationale,
pentru asigurarea convietuirii pasnice a populatiilor transil-
vane.
Participand la Adunarea National(); este desentnat mem-
bru al Consiliului Dirigent, constituit la 2 decembrie 1918 si
este delegat, impreund cu episcopii Dr. luliu Hossu si Dr. Elie
Cristea, cu S'tefan Cicio Pop si Vasile Goldis, sei. predea Actul
Unirii Regelui Ferdinand I. Cei trei politicieni sunt retinuti
ca ministri farei portofoliu in guvernul de la Bucuresti, im-
7

www.dacoromanica.ro
preunti cu reprezentantul Bucovinei, lancu Flondor si al Ba-
sarabiei, Ion Nistor.
In martie 1919 Vaida Voevod insoteste pe Ion I. C. Brti-
tianu la Conferinta de Pace de la Paris, in calitate de vice-
presedinte i reprezentant al Ardealului. Se stabilesc limite
de frontierti, dar conditiile urnilitoare impuse Romdniei in
preambulul tratatului, impartirea Bartatului cu lugoslavia, re-
prosarea pticii separate de la BufteaBucuresti si atmosfera
nefavorabila creatti presedintelui, determinti retragerea lui
1. I. C. Bratianu in iunie 1919, cu majoritatea delegatiei, Vaida
mdridnd ca loctiitor, ftirti putere de decizie. Este seranifica-
tiv faptul Ca intrarea Romdniei in rclzboi, /a 15 aug. 1916 era
conditionata de dec/ansarea, /a 7 august, a ofensivei franceze
de la Salonic, ofensiva care n-a pornit niciodatti (vol. II, pag.
1271128), iar repetarea istoriei s-a produs in vara anului 1938,
cdnd Franta si Anglia, nepregtitite pentru reizboi, an indem-
nat Romdnia sa infrunte amenintarea germanti, pentru a cds-
tiga timp.
Revenit in tara, in toamna anului 1919, dupid alegerile
parlarnentare, Vaida Voevod este ales presedinte al primei
Camere din Romdnia intregita, iar la numai 5 zile este pro-
pus prirn-ministru, de acel parlament (1 decembrie 1919). Asi-
gurand meisurile interne de -urgentti, ca alinierea la calenda-
rul gregorian i alegerea mitropolitului primat, Vaida ii pre-
galeste reintoarcerea la ntasa tratativelor de la Paris, obti-
nand, pe cale diplomaticti, renuntarea la exageratele irnixtiuni
in treburile unui stat suveran.
Repurteazei succes deplin la Conferinta de Pace, iar ri-
dicdnd problema Basarabiei si angajdndu-se sti retragti tru-
pele care lichidaserei revolutia comunistA din Ungaria, trece
la Londra, unde Vaida Voevod obtine, la 3 martie 1920, recu-
noasterea de ctitre Consiliul Suprem" a alipirii Basarabiei.
La sugestia prernierului britanic Lloyd George, ca Romania
sti-si normalizeze relatiile cu Rusia Sovieticti, V aida obtine
asentimerttul Regelui Ferdinand I, rtispunde initiativei tele-
grafice a comisarului pentru afaceri externe, Cicerin, si in-
stircineaza pe N. D. Ciotori cu primele negocieri, la Copen-
haga. Dar intrigile de la Bucuresti acuzti pe primul ministru
ca bolsevizant", telegramele care anuntaserti festiv recunoas-
terea Basarabiei romdnesti fuseserti sustrase, iar Regele Fer-
din,and ii dentite in lipsti, incdt Vaida Voevod se intoarce deza-
vuat, inainte de a sernna Tratatul de Pace.
Ca ministru de interne in, guvernul Maniu (1928-30)
organizeazti acest minister, promovdnd titrati universitari in,

8
www.dacoromanica.ro
functii de conducere, indrumei elaborarea legii de ref omit ad-
ministrativei si dotarea teritoriilor indepeirtate cu radiotele-
grafie.
Ca prim-ministru (iunieoctombrie 1932), intrevazdnd
expansiunea spre rdsdrit a Germaniei revansarde, Vaida Voe-
vod incearcei, pentru a doua oath', sà acopere spatele teirii,
printr-un pact de neagresiune cu U.R.S.S., aleiturdndu-se ini-
tiativei premierului francez Edouard Herriot si a Poloniei,
pentru a semna simultan acest pact. Dar, dezavuat in presa
francezei, de ceitre Titulescu, care Inca nu sesizase pericolul
potential al unei axe fasciste, Vaida ii invitd set preia Minis-
terul de Externe, pentru a-i contracara ambitiile personale.
Un nou interviu de presei aratd cà acceptarea functiei of e-
rite reprezintei schimbarea politicii guvernului roman si nu a
pozitiei proprii. Aldtureindu-se si conducerea P.N.T. atitudinii
lui Titulescu (I. Martin. si I. Mihalache), Vaida Voevod isi
prezint& demisia, la 20 octombrie 1932, motivatei printr-un
amplu memoriu adresat Suveranului. Totodatei ii recomandei
stdruitor formarea unui cabinet Maniu.
Guvernul 1Ianiu fiinteazd, cu iV. Titulescu la externe,
pdnd la 13 ianuarie 1933, cand se declanseazd conflictul dintre
ministrul de interne Ion Mihalache si prefectul politiei capi-
talei, generalul Gavril& Marinescu. Primul ministru se soli-
darizeaza cu cel dintdi si demisioneazd anidndoi, plecdnd im-
preund in Franta.
In interesul partidului si la insistenia Regelui, Vaida
Voevod reia guvernarea, intre 14 ianuarie si 13 noiembrie 1933,
cu acelasi N. Titulescu la externe. Se pare cd sfdrsitul acestei
ultime guverndri Vaida, s-a datorat unui contplot urzit in
Franta, de cdtre I. Gh. Duca, N. Titulescu si J. Paul-I3on-
court (vol. II, pag. 253, alin. 2).
Sub amenintarea externd, Vaida Voevod rdmane un
sfetnic statornic i credincios, nu numai tarmi, dar si monar-
hului, pdnd la ridicarea acestuia, insá, in mod repetat, ia
atitudine Pita de dictatura personal& a Regelui Carol al II-lea.
In calitate de Consilier de Coroanet, cu ocazia dramaticelor ce-
dori teritoriale pe care se streiduise atdt de mutt sd le re-
uneascd i sei le asigure beitrcinul lupteitor apreciazd lucid
supunerea in fata fortei, in comparatie cu alternativa unui
rdzboi cotropitor.
In, anii de surghiun, nu a lipsit un protest al seiu fatá
de Legatia Germand din Bucuresti, pentru nerespectarea con-
ditiilor statuate tie Viena, privind populatia romeineascd din
Ardealul de Nord si nici o interventie la generalul Antonescu,
9

www.dacoromanica.ro
pentru protejarea tanarului suveran, Mihai I, fatei de ambi-
tille dictatoriale ale Conducatorului Statului.
lar daca, din memoriile lui Alexandru Vaida Voevod,
lipsesc orice referiri despre ocupatia sovieticei i despre instau-
rarea regimului comunist in Romania, trebuie mentionat ca,
sub domiciliul fortat, era urmarit sitematic de agentii Sigu-
rantei (apoi ai Securiteitii) si chiar acea Reghina Hossu era
frecvent vizitatei de o ferneie ora.seancel, avdnd se pare sarcina
de a supraveghea caietele scrise de autor.
Drept nota asupra editiei, considereim oportuna citarea au-
toralui insusi, care se indoieste de succesul peste timp al re-
darii unei lumi trecute: . nu am iluzia de a putea contribui
ceitusi de putin la idmurirea vrernei, pe care voi incerca sa o
reoglindesc, descriincl fragmente din epoca ce am trait-o. Ma
voi streiclui sei redau adevarul si n,umai adevarul sine ira et
studio, ateit in privinta persoanelor cat .si a faptelor petre-
cute. Eufemia dulceaga, ca i tendinta rauteicioasa nu au facut
parte din insusirile firii mete. Daca uncle sau altele dintre
persoanele descrise asa cum mi-a fost dat sei le cunosc
on cutare intamplare trait& sau suferitei ar parea irealei, totusi
ea asa a fost aievea".
In completarea acestei autoprezenteiri, este de relevat repe-
tarea, in volumele mernoriilor, a dictonului francez: tout corn-
prendre c'est tout excuser, care i-a permis autorului nu
numai s6 treacei peste unele infamii ce i s-au pus in calea
celor mai bune intentii ale sale dar sei i scoata in evi-
deritä calitatile Si meritele cleosebite ale celor care l-au sub-
minat, demonstrcind printr-o intelepciune superioara, cã in
politica nu are ce ceiuta supararea pe oamenii si pe concep-
tiile contrarii. Preocuparea interbelicei majorei a autorului a
fost integritatea teirii, reunite in 1918 si-mi amintesc cum ne-a
spits la Valea Seacd, celor trei copii de 10-12 ani, despre ye-
cinii nostri din rasarit: ... sunt ca porcul, ceind intra in cucu-
ruz, nu-1 mai scoti decat cu bdta".
Credem ca prin straduintele unei vieti intregi, Alexandra
Vaida Voevod a raspuns sperantelor i indemnului mamei sale,
inscrise la nasterea acestuia, pe prima filei a unei carti de ru-
gaciuni: . . ne deidu Atotpotintele Dumnedieu un copilas tare
sanatos si mare, care chip& ajutorul seu, deie Atotpotintele sei
fie om intreg, cu suflet bun si anima nobila, sa ajute natiunei
si omenimei".
Fatei de tematica politica majora a volumului III, pentru a
distinge caracterul episodic-fragmentar al capitoielor Razlete",
Personalitati accentuate" si Mai cdte o vorba de gluma",
10
www.dacoromanica.ro
acestea s-au separat intr-urt al patrulea volum al memo-
riilor.
Aducent indatorate mullumiri pentru competentele trodu-
ceri ale citatelor din, limba latind, Dnei Prof. Dr. Frieda Edel-
stein, si Dlui Vasile Rus, iar pentru explicitarea unor arhaisme
ronuinesti, Dlui Prof. Dr. Marian Papahagi si Dnei Prof. Dr.
Elena Dragos.
ALEXANDRU .ERBAN

www.dacoromanica.ro
WRESIUNEA GERMANA, CEDARILE TERITORIALE
ABDICAREA REGELUI CAROL AL II-LEA
GUVERNAREA ANTONES CU]

18 X 1944
Incep sa descriu episoade din viata mea, dezvoltata de la
18 octombrie 1918, in Românial.
E o zi aniversara pentru mine. Dupa buletinul Statului
Major si Olpretul a fost recucerit ieri. In 18 X fu cucerit Ba-
daeinu'l lui Maniu i Bocsa, satul natal al lui Barnutiu.
Ceea ce ma indeamna sa scriu e haosul de minciuni si
pervertiri din presà. Nici cei de buna credinta nu pot controla
si discerne adevarul. S-a mintit tendentios in tim,pul politi-
oianist, intre 1918-1932 si sub Carol al II-lea, apoi s-a mintit
ori nu s-a mai putut scrie obiectiv, nici desrninti, sub Anto-
nesti. Toti jucau o farsa, sub elucubratiile retorice ale lui Ica"
si sub dictatura tragi-comica a lui Ion Antonescu. A fost o
farsa, pentru cà nemtii prin purtarea lor s-au facut anipatici
in toate straturile sociale romanesti, purtandu-se ca stapani
de la primul contact. Purtarea sasilor i vabflor a contribuit
in cea mai mare masura la adancirea antipatiei. Morga rece,
rezerva grandomana de rasa superioara, organizatiile lor, in
costume cu cizme i chipiuri de schiori, discursurile la aduna-
rile Volksgemeindschaft"-urilor2, a Gau"-urilor3, aerele bie-
tului copilandru Andreas Schmidt4 etc. etc. Pana i Hune-
doara era un Gau" cu capitala Dimrirh" (Deva). Au desco-
writ cã Dimrich" e fosta colonie germana, cA nordicii" (evi-
dent stramosii nemtilor) au adus mai intai civilizatia in Dada,
in timpul preroman, predacic. A fost prima Landnahme". Au
urmat apoi goii, zweite Landnahme". In fine, venirea sa-
silor, svabilor, alte Landnahmen". Revista Volk im Osten"5
no pregatea pentru definitiva lezte Landnahme".
Era greu sub Antonesti, insa ne ameninta permanent in-
locuirea lor prin Legionari, tinuti in Bereitschaft"7 in Germa-
nia, spre a-i slobozi asupra tarii, ea nemtii sa ne guverneze
prin ei.
Erau putini romani, can tind suficient nemteste, sä poata
reusi a afla ceea ce planuiau i coceau. Toti nemtii i sasii
13

www.dacoromanica.ro
cu care am venit in atingere erau instrunati pe aceeasi coarcia.
Cunoscand eu bine felul specific alldeutsch"8, care e carac-
terizat nimerit prin vorba Dummheit und Stolz wachsen auf
einem Holz"°, mai izbuteam, exploatand aceste cloud calitati
ale lor sa ma documentez asupra tainelor lor sufletesti. Dar,
mai mult decat iscusinta discutiilor unuia si altuia dintre noi,
ne servea ca avertisment si cauza de antipatie marele prost
Killingero i iniiatorii prostiei acestuia, in care se intreceau
informatorii" lui. a-lei nu puteam cuteza sa vorbim 3-4 insi,
Vara ca a doua zi sä fie informat Killinger. Nimenea nu a
contribuit atata ca nemtii, Cu Kil linger in frunte, la cimen-
tarea franco-anglo-americanofiliei, ba i la trezirea stimei fata
de Stalin. Cand i-am spus lui Maniu cä nemtii, afland de pla-
nul sat de a incheia pace cu U.R.S.S., (ei) ar telefona la Bu-
dapesta ca sa navaleasca ungurid in tara, dansul mi-a raspuns
ca trebuie pregatita opinia publica. Am ripostat ca aceasta e
gata pregatita de nemti.
0 conversatie caracteristica am avut, in primavara 1938
ori 1939 cu un profesor din Berlin. Tánarul fiu al lui D. R.
Ioanitescun elaborase i prezentase teza sa de doctorat la acel
celebru economist. Trecand apoi spre Constantinopol, prin Bu-
curesIti, profesorul a stat cateva zile, vizitand exploatarile de
petrol din Valea Prahovei; D. R. Ioanitescu a dat o cina in
onoarea lui. [In] afara de cativa colegi profesori do aa Aca-
demia de inalte Studii Comerciale, D-na Ioanitcscu o
femeie si mama model, de atitudini modeste, burgheze ne-a
invitat pe Voicu Nitescu i pe mine. Nu era intentia de a
parada cu fostii ministri, ci inainte de toate trebuinta
de a avea oaspetei care stiau nemteste. De-a stânga d-nei sedea
neamtul, langa dansul Voicu Nitescu. De-a dreapta eram pla-
sat eu, vizavi cu oaspetele.
Servindu-se mezeluri, carnatarii i unca, si fiind sezonul
cepei verzi, ii spusei doamnei ca mid imi face foarte bine la
stomac ceapa verde, mancare favorita a mea. Mai in gluma,
mai spre a demonstra obiceiul pamantului, doamna dispuse sa
mi se serveasca ceapà. Am mancat cu pofta, iar neamtul gus-
Land, fireste nu i-a prins aroma acestei vanilii valahe. Dar
conversatia se animase, stapanea o atmosfera farniliara, un re-
zultat record, chnd centrul interesului e un oaspe serios, sa-
vant.
Pe incetul, conversatia a lunecat pe tome politice. Eu cram
curios sa aflu gandul unui economist de autoritate si de aceea
am dezvoltat tema urmatoare:

14
www.dacoromanica.ro
Europa sudost-oriental& ba [si] cea de la Marea Baltic&
}Dana la Mediterand, a ramas In stare hatotiel S-ar putea ima-
gina un aranjament economic intre statele acestea, ins&
a.cesta] nu ar avea valabilitate, fart un acord politic prealabil.
Un Staatenbund13? Zollunion14? Cum? Germania, Po Ionia, Sta-,
tele Baltice, Cehoslovacia sunt republici, Ungaria e republica
regal& Romania, Iugoslavia, Bulgaria si Grecia sunt monarhil.
Austria, situata central este republic& framantata de luptele
intre curentele habsburgice i naziste.
Constitutiile, institutiile, ideologiile dominante, diferà enorm
in aceste state. Ca Sa nu amintesc deck faptul cd in Romania
Cehoslovacia e introdus sufragiul universal, care asigur5
o evolutie democratic& oricke ar fi piedicile polkicianiste;
e infaptuità i reforma agrard, asigurArile socia1e etc., pe cand
in Ungaria stapaneste feudalitsmul deghizat, in Germania die-
tatura etc. Luand ca plias fie Elvetia, fie S.U.A., ea federatii;
care ar putea fi capitala, Berna ori Washingtonul acestei fede-
ratii pestrite? Budapesta regalo-republicana, detestata de toti
vecinii? Viena, situata si ea central, dar atinsa de inanitie15?
Atunci, profesorul raspunse lapidar:
Nu ar putea fi deck Germania, conducerea ii compete
celui mai tare!
Ar trebui sà aiba insà asentimentul celorlalte state si e
inevitabil ca aceia mai mici sa" fie intotdeauna mai sensibili.
Cei mid trebuie sá se supura celor mei mari, mai tari.
Da, insh ea sa poata fi o colaborare sincera, de Imre-
dere reciproca, trebuie asigurate interesele tuturor, farà a
brusca susceptibilitkile
Soarta celor mai, slabi este sa* se supund de bund voie
condueerii celui mai tare. In cazul dat, Germania hind mai
tare, conducerea Ii revine ei.
Dar daca acea conducere nu ar fi aceeptata?
Atunci va trebui SA se impung.
0 colaborare onestã nu se poate obtine prin siluire . . .
Mersul firesc al evolutiei este ea, cine se opune, sa fie
slit la supunere. In istoria lumil sunt cunoscute atatea oazuri
cand popoare care nu s-au supus au fost exterminate si au
disparut färd urmá
(Ramas trAznit, aducându-mi aminte de vorba vienezà da
hases Kropfeterui, dar obisnuit sA nu ma las blufat, am ra'spuns
foarte linitit, zambind ironic):
Mir sind ziernlich viele solche Beispiele aus der men-
schlichen Tragikomadie (I. Scherr9 bekannt. Der bekannteste

15

www.dacoromanica.ro
beriihrt mich am nachsten. Da war ein Spanier der machtigste
Imperator Roms. Er hat filr gut befunden Dacien zu lbesiegen.
Die Legionare haben [did] ganze Arbeit geleistet. Sie haben
keine Maschinengewehre, Kanonen, Flammenwerfer und
Tanks gehabt. Aber mit ihren langen Lanzen und kurzen
Schwertern gelang es ihnen die mannliche Bevölkerung Da-
dens ziemlich radikal auszurotten. Nachdem sie sich beruhig-
ten, brachten sie wie alle Kraftmenschen, Weiber. Die Da-
cierinnen, durften. nicht libel gewesen Sein. TJnd so erzeugten
die romischen Legionare und Kolonisten, mit den Dacierinnen,.
das walachische Volk, das seit) 2 Jahrtansenden Dacien be-
wohnt. Wenn nun, sagen wir, Deutschland Dacien erobern und
die Manner austrotten wiirde, so würden die pommerischen
Grenadiere mit den Walachinen, doch wieder nur Wa/achen
erzengen. Denn es ist Schiksalbestimmung, das in diesem Land
nur der Mais und der Walache gedeiht, gleich einem. Perpe-
tuum mobile. Der Walache erzeugt den Mais um. sich zu
nähren, damit er wieder Mais erzeugt und der Mais gedeiht
nur den Walachen am Leben zu erhalten.18
Cred ca a priceput, tar conversatia a luat apoi o alttá intor-
sdtura. Atata lipsa de tact si izbucnire de ingamfare rasista
e de neinchipuit la un oaspe, profesor celebru! Dar si atata
tampenie, de a-si trada gandurile ascunse. (Mai am insa si
altele de relevat, incidente care rn-au convins perfect: cu
neamtul flU aveai cu cine" ...)
Inainte de a inttra in detalii si a continua sichitarea, prin
instantanee traite, a perioadei pana la plecarea Regelui Carol
II si de dupa .aceea, trebuie sa insir evenimentele internatio-
male care s-au perindat intre 27 februarie 1938 si 6 septem-
brie 1940.
Nu trebule pierdut din vedere ca in anul 1938 existau pacte
declaratii care ofereau sanse sa poata fi salvata neutralittatea
ai
Romaniei. La 28 gotombrie 1920 Marea Britanie a declarat:
Granite le definitive, prin prezentul tratat, precum i suve-
ranitatea Romaniei asupra teritoriilor ce sunt prevdzute in
el, nu vor putea fi puse in discutie". Bazatta pe Pactul Kellogl9,
Romania tcondamna razboiul intre ea si Rusia.
In 1938, topmna, vizita Regelui Carol II la Praga. Conform
referatului lordului Halifax, care sfudiase ca un fel de inalt
expert, situatia in Ungaria, dupd intalnirea la München", ini-
tiata de Mussolini (intre Chamberlain, Daladier, Mussolini si
Hitler), a wmat spre salvarea pacii iciungarirea Ceho-
slovaciei, in beneficiul Ungariei.

www.dacoromanica.ro
Franta si Po Ionia incheiaserd pact de neagresiune cu
U.R.S.S. 1932 Sarraut21, din initiativa Moscovei.
In 13 aprilie 1939, premierul Marei Britanii, Chamberlain,
declarase In Camera Comunelor: Daca prin vreo actiune care
ar ameninta direct independenta Greciei sau a Romaniei, 1m-
potriva careia guvernele grec sau roman ar socoti ca trebuie
sa reziste din toate puterile, guvernul britanic s-ar socoti inda-
torat sa dea Indata guvernului grec sau roman tot ajutorul cu
putinta".
In aoeeasi zi, Daladier facu la Paris o declaratie analoga
in camera, in numele guvernului francez.
In 20 aprilie 1939, Gafencu22 la Berlin.
25 august 1939, dupa ce comisia de generali" anglo-fran-
ceza, anuntata cu mare aparat prin presa, ca a sosit la Moscova
pentru incheierea aliantei cu Rusia (URSS), Ribbentrop23, des-
cinde din aeroplan in capitala U.R.S.S. i semneaza PactuI
de Amicitie" (pregatit de ambasadorul conte Schullenburg).
Comisia de generali" se reintoarce acasa.
La 1 septembrie 1939 Germania atacg Po Ionia (raspunsul
in chestia coridorulul Danzig"24 intarziase cateva minute?) si
o ocupa in 21 de zile, lásand ca U.R.S.S. sa ocupe jumatate,
fara lupta, la 16 septembrie.
In [21] septembrie 1939, primul ministru Calinescu26 [a
fost] ucis de legionari.
Zvonuri prin Bucuresti ca Weygand26 dispune in Siria de o
armata de un milion. Putem fi linistiti. Cum va veni pana la
Dunare i Carpati, nu se intreabd nimeni. Apoi mai e sigu-
ranta ce ne-o ofera Linia Maginot27. Generalul Duval28 aver-
tizeaza in fiecare duminica, prin Figaro" cà nu sunt la dis-
pozitie unitati de armata si de ofiteri, daca nemtii ar sparge
totusi Linia Maginot.
D-na de Kohler29 imi comunica fara a spune ce a vor-
bit ca a fost primita la Rege in artdienta. Urdareanu39 irni
comunita [despre] schimbul de sorisori intre Regele Carol II
si Hitler, dandu-ml sa aitesc sorisorile. Ele auk fost puse la
cale de dna Kohler(?) Tot de la Urdareanu aflu ca sosise on
avienul un trimis special din partea lui Hitler, care s-a si
relators in aceemi zi, dupa ce fusese primlit de Carol II.
Ulterior am rmi s-a] confirmat cã fusese Kiflinger. Regele nu
a ()eclat. Gerstenberg31 se plangea ca Regele nu-I mai pri-

2 - Memorii vol. III 17

www.dacoromanica.ro
meste si nu raspunde ofertelor germane, doritoare sa ne
livreze avioane de lulpta i instructori.
Gafencu [este] trknis ca minilstru la Moscova (1940 ?).
26 27 iunie 1940, noaptea, ultimatul U.R.S.S. e ca in trei
zile sa retragem trupele din Basarabia si Bucovina de nord.
Consiliu de Coroana.
30 august 1940 hotararea de la Belvedere cedarea Ar-
dealului de nord.
Trei Consilii de Coroana. Dupà semnare" (prin Rege),
Germania si Italia notifica Romaniei: Germania si Italia iau
asupra lor, cu incepere de azi, garantia integritatii i inviola-
teritoriului Statului Roman". Neubacher32 interpre-
teala ca, pe viitor, aceste state nu vor mai admite ciungäriri
din teritoriul nostru. In primavara 1941 Mo1otov33 incearca
o alta interpretare, la Berlin, fard a izbuti, ceea ce imi comu-
flied Fabritius34, ca o infructuoasa consolare.
In 5 septembrie [1940], Regele numeste pe generalul Ion
Antonescu65 de prim-ministru i Conducator al Statului.
In 5 septembrie [1940], pe la ora 5 [dupa-amiazal fiind
chemat Carol II ma primeste in audienta tristä.
In 6 septembrie 1940, dimineata, Regele Carol al 11-lea
pleaca impreuna cu Urdareanu i cu D-na Lupescu.
In 23 noiembrie [1940] (trei zile dupa Ungaria), Romania,
prin generalul Ion Antonescu, [in vizita] la Berlin intra
in Axa". Pactul tripartit" al Axei" se incheiase la 27 sep-
tembrie 1940. Articolul 5 stabilea: Germania, Italia si Ja-
ponia declara cA sus-pomenitele hotarari nu ating in nici un
fel statutul politic ce exista astazi intre fiecare dintre pute-
rile contractante i Rusia Sovietica", (Se refera la pactul de
neagresiune germano-sovietic din 1939 si la cel de neutrali-
tate japono-sovietic, incheiat pe 5 ani, in 1941, primavara).
(La 27 septembrie in preajma incheierii. [Sic]).
22 iunie 1941, Romania hind intratd in Axa", prin Anto-
nescu, e silita sa intre in razboi.
30 noiembrie 1941 Romania e somata din partea Angliei
sa inceteze ostilitatile contra Rusiei. Urmeaza starea de raz-
boi intre Romania si Anglia.
La 22 iunie [a acelui an], nici Marea Britanie, nici U.S.A.
nu erau aliate cu Rusia.

18

www.dacoromanica.ro
,La inceputul lunii decembrie 1941, Romania fiind in Axa",
urmeaza starea de razboi cu U. S. America.
Haosul International va fi desigur candva deseris de eo-
mentabori, mai mull [sau] mai putin comppetenti pe baze docu-
mentare. Eu tin sä redau impresille i experientele mele re-
feraoare la tara noastra.
Eram prezidentul Camerei, consilier regal si prezidentul
Frontului Renasterii", pand la schimbarea in Frontul Na-
tiunii", cu Regele ca prezident. Functiile acestea imi ofereau
putinta sa fiu in curent eu ceea ce se intampla, flind in con-
tact permanent cu toti actorii politici ai timpiullui
Oricat de deprimanta fusese urmarea sfatului de la Mün-
chen, facand dovada glabiciunii i lipsei de pregatire razboi-
nica a Anglii i a Frantei, totusi ne puteam consola cu:
qui habet temp/4)s habet vitam36 Ne ingrijora campania sta.-
ruitoare desfasurata in Anglia, de Churchill37 la ineeput
strigart in pustiu pentru dezvoltarea aviatiei. Ea dovedea
cà englezii nu-si dadeau seama de gravitatea situatiei. Se vor
fi increzut si ei in Linia Maginot?
De alta parte intreaga individualitate a premierului Cham-
berlain. facea impresia unui simpatic am al path. Fotografiat
vesnilc Cu ploierul in mana i eu sotia alaturi, facandiu-si
plimbarile, [acestea] tradau intentia de a raspandi hnistire
calm: umbrela nu e tun". Dar daea noi, inchiSi din toate
parldle, ne-am pomeni striviti intre nemti i rusi, cum ne
vom apara? De unde si cum ne-ar putea veni armament pe
calea agrului? Aliante? Ce ne-ar putea ajuta? Ocupatia ne-ar
distruge...
Abildtatile i jongleriile noastre, pentru pastrarea neubra-
Math, nu gaseau Mei o consideratie. Toti staruiau pentru
interventia noastrd armata. 0 noua dovada a lipsei lea- de
pregatire. Iar nepregatirea noastra parea a nu-i interesa.
Arland de la comandantul armatei de vest, generalul Flo-
rescu-Minte ca dansul nu are competenta de a se interesa
de probleme palitice ca "zand aceasta datorie asupra statu-
lui major prin mai 1940 rn-am dus la seful M[arelui] St[at]
Major], generalul Tanescu38. Arest moldovean einstit mi-a
comunicat cà suntem destul de pregatiti spre a face fata unui
artac maghiar, eventual daca ne-ar ataca simultan i bulgarii.
Firieste, considerand lungimea frontului nostru, daca ne-ar
wtaica si nemtii i ruii, nu am putea rezista pe patru fron-
turi (contingentele disponibile erau modesbe, de asemenea
armamentul i echipamentul etc.).
19
www.dacoromanica.ro
Pe Valea Timlisului §i a Ptrahovei, ca i pe Valea Maui
peste [in] Carpati soldatii asezau gramezi de pietre, de
care 1-2 metri inaltime, in forma pdtrata, astfel incat ma-
sina trebuia sd treaca in zig-zag printre ele. In acelasi timp,
soldatii taiau trunchiuri groase de brazi si le cladeau sa stea
la indemanA, langd sosea. Erau pregAtiri naive contra tancu-
rilor nusesti si germane. Radeau soferii de asemenea pregAtiri
strategice. Parerea lor era ca mult inainte de-a ajunge unii
ori altil, pana pe oricare din acele vai, demult am fi silliti
sà capituram.
Incercarile de apropiere fata de U.R.S.S. pe care le dorea
demult Carol II si toti cei ce ne diRleam searna de situatie,
deveniserd impracticabile. Nemtii incheiaserd cu rusii Pac-
tul de Arnicitie". Ce mai putea spera sA realizeze Ggencu
la Moscova? In schimb Fabritius ma intrebd cu malitie, dacà
trimiterea lui Gafencu, ca ministru in U.R.S.S. vrea sã fie o
dovadA de intentii neutre ale Romaniei?
Intre timp, Horia Sima39 i legionarii lui, care nu tinu-
sera cont la timpul sat' de ordinul lui C. Zelea Coctreanu de
a renunta la actiune provocand astfel executarea Capi-
tanului" lor faceau serviciu Germaniei, ca un grup paralel
cu coloana a V-a. Sasii erau cuprinsi de un delir nazist tot
mai nestapanit. Svabii, fard elan national, purtau i ei cizme
si capele de schi, simbolul nazismulud, pe care il exploatau
ca [pc] o conjunctura economicA avantajoasd. Pe langã aceste
organizatil mai intalneai la toate ocaziile receptii ex-
pozitii, mese, domni, economisti, comercianti, gazetari ger-
mani, veniti in Romania pentru afaceri ori studii. In fruntea
economistilor era Neubacher, care pregatea i apoi perfec-
trona aparatul de acaparare a petrolului, industniei ettc., dupA
plecarea Regelui Carol IL Rana atunci fusese tin vienez
gemildich40, mare iubitor de tuica. Stelzer, ca prim-consilier
de legatie, avea rolul de a face pe blegul; ad-latus-u141. sau,
Klughist, un tinerei, facea pe sincerul, de fapt pe omul in-
crezut, lipsit de tact. Gerstenberg, generalul de aviatie, la
inceput colonel, veni la Camera SA se planga cã Regele nu-1
prime§te si-mi tapirt lipsurile noastre aviatiIce, pe care tre-
buia sa ma prefac a nu le cunoaste. FAcea impresia unui sol-
dat de omenie.
Fabritius, ministrul, era om cu tact i, ca diplomat, nu
dispunea de simpatia sasilor si [a] svabilor. Curand dupa
plecarea Regelui a fost inlocuit cu Killinger. Ce sal earac-
terizez? Am avut ocazia, de diferite ori sag studiez. Va fi

20

www.dacoromanica.ro
fost potrivit pentru multe misiuni, va fi fost un ideal de
diplomat neamt in teritorii ocupate, dar, pentru firea roma-
neasca, Hitler nu a putut alege un om mai respingator. Dis-
cursunile lui antimaniste au revoltat pe rornanii cei mai
tolerant' si au provocat scrisoarea generalului Radescu42, adre-
satO lui, pentru care Radescu a fost trimis in lagar de mare-
salul Antonescu. Ca, din ce motiv a tinut Germania multi-
mea de gazetari si de experti tehnici in Romania, nu era de
SntAes. Propagandisbi? Si aceia care stiau romaneste prin
felul lor, in contact cu lumea mai mult indispuneau, con-
tr:buind astfel la propaganda antigermana. Iar expertii si-au
cleat reputatia de ahtiati nesatiosi de a acapara toate boga-
t:ile tarii. Ce plan frumps nu au elaborat d[e] e[xemplu] si
pentru agricultural (Atata si atata soia, niu cu pretul mondial
de la Hamburg, ci cu pret fixat de experti". Ace Iasi pro-
,edeu cu samanta de floarea soarelui etc.). Ei faceau planul
dar executarea era in mina yalahilor.
Daca insd scopul a fost spionajul politic, economic, so-
( hal, intregul aparat a contribuit numai la comiterea perpe-
tuelor gafe care s-au produs in timpul antonescian de
mdrumatorii de la centru, contra Romaniei si a romanilor.
Totusi, o figura simpatica se desprinde in amintirea mea,
intre atati neghiobi, ca d[e] e[xemplu] tipul ziaristului care
abia sosit in tara, voind SO' se informeze stia mai bine
decat tine ce e[ste] i ce nu e[ste] in Romania i cunostea
mai bine decat tine pe romani. Figura simpaticd a fost D-na
Edith von Kohler. Ea a priceput, neted l firesc, sa ia con-
tact cu multi, foarte multi oameni politici de toate nuan-
tele. A priceput sa se imbrace astfel incat doamnele din so-
cietate care in privinta gustului sunt, desigur, intre cele
mai pricepute din lurne recunosteau ea aceasta nemtoalica
Stie sã se imbrace". Pasirea ei se distingea printr-o natura-
lete cuceritoare. Cu toata varsta avea fata maritata dis-
punea fard artificii de suficient sex-appeal pentru gustul
buourestean, dar nu am auzit sa fi facut uz de el.
Invita si primea [accepta] invitari la masa. Conversatia se
repeta, la toate ocaziile, in jurul unor teme economice. Roma-
nia sa dea tarancelor oua de gaini de rasa, care au dovedit
ca ajung recordul oualtului. Tarance1e vor restitui in schimb
cate un pui la ferma., care va continua ouatul de propaganda.
Alta tema se referea la rasa de oi. Tigaia i urcana romand
ar putea da cu 2-3 kg mai multa land, daca ar fi incruci-
sate cu berbeci Wilrtenburg-ezio. Intre aceste discutii eco-
21

www.dacoromanica.ro
nomice sa prelingeau [strecurau] i probleme politice, clefetele
zilei, anecdote. Pe neobservate, nefortat, iscusit. Dupa sosi-
rea lui Killinger, D-na de Kohler a fost rechernata. Metodele
ei, desigur, nu au fost pe gustul noului ministru. Rezultato
niu vor fi dat, dar macar nu provocau nici aversiune, nici
dispert.
Am tinut sa arrivtesc aceste figuri germane caracteristice;
pentru cd, in cele ce urmeazd, vor mai fi in joc unele dintre
ale.
Neutralitatea noastrã nu le trebuia nemtillor si rusilor
amici", dar nici francezilor i engleziilor. Minitrii acreditati
pe langa statele sud-est europene au fost concentrati la Lon-
dra i erau acuzati prin presa apuseand de germanofilie. In
acelasi timp, nemtii ne imputau franco- i anglofilia.
Franta, evacuand unele orase dinspre granita de rasarit,
farniliile au ajuns in mare mizerie alimentard. Sotia Dr-lui
Mezei44 era franceza, dintre cei obijduiti. Cerand el ä poata
trimite cumnatei sale in Franta 10 kg de unt, salam etc. fu-
sese refuzat la minister. Intervenind eu la ministru (C. An-
gelescu9, [acesta] i-a aprobat un colet de 5 kg, promitandu-i
cã peste o saptamand Ii va mai admite alte 5 kg. Nu cuteza
sã aprobe cantitati peste acestea, caci nemtii interveneau nu-
maidecat. Nici lor nu li se ingaduia mai mult, totusi francezii
vegheau i ridicau proteste, pared nerntii s-ar bucura de
avantaje.
La scurt timp cateva sàptdmani inainte de plecarea
din tard a Regelui Carol II, a decurs o conversatie intre Fa-
britius si mine, care reoglindeste felul german de gandire, din
acele momente. Sustineam punctul de vedere al necesitatii
neutralitatii Romaniei, chiar si considerand interesele ger-
mane. Fabritius ma intreabd din nou dacd trimiterea lui
Gafencu la Moscova, ca ministru plenipot[entiar] e[ste] un
criteriu al neutralitatii? Nu rn-am dat batut. Am staruit Ca
salvarea neutralitatii noastre inseamnd inchegarea amicitiei
ruso-germane.
Dar faptul. cà unii generali romani in conversatie
cu ministrul Frantei au discutat distrugerea industriei de
petrol din Valea Prahovei, tot un simptom de neutralitate
este?
Ce importanta are o conversatie la o masa? Si Ex-
cel[enta] Ta discuti cu mine aceeasi temä, in momentul acesta,
la cafea. Crezi ca Romania isi va distruge aceasta sursa
bugetara?

22

www.dacoromanica.ro
Bine continua neamtul dar ce zici d-ta despre
faptul recent cu explozivii englezi? Organele dvs. vamale, de
la Sulina, au lasat sã treaca vasul Para a controla incarcatura.
A trebuit sa intervenim stäruitor ca, la Giurgiu, sa se deschida
lazile in prezenta noastra (adicd a oficialitatii germane). Asa
s-au descoperit explozivii i s-a putut ajunge ca echipajul
englez deghizat, sa fie internat.
Observand eu ca doar nu va fi crezand cã Regele, guvernul
ori Gafencu sa fi fost complici, cand e clar Ca organele va-
mcle i politienesti de la Sulina avand ordin sa fie com-
plezante au dovedit hiperzel, intrelasand controlul i mul-
tumindu-se cu facturile inofensive, Fabritius a continuat
z unbind:
Fie! insa dacã nu am fi descoperit si nu am fi interve-
nit noi, exploziile care s-ar fi produs la stramtarile de la
CazaneAda Kaleh, inchideau posibilitatea de transporturi
pe Dunare. In fine, cum califici D-ta neutralitatea, cand Re-
gele si a incheiat discursul la Paris, in fata defildrii armatei,
cu cuvintele: uncle va fi armata franceza se va lupta i ar-
mata romand."
Ce puteam rdspunde? Am intors-o pe gluma:
Se vede ca Ex[celenla] Ta nu esti om politic, ci diplo-
mat. Omul politic intotdeauna e[ste] intrucatva si demagog.
Ca atare, cand vrea sa-si multumeascà ascultatorii si-i vine
in minte un Schkiger46 de elect, el actioneaza ignorand orice
reticente, de dragul efectului. In acea situatie s-a gasit desi-
gur M. Sa. Dar sunt convins cd nu e[ste] un cuvant care sa
pericliteze neutralitatea noasträ.
Am ras amandoi si am trecut la elogiul cafelei.

La o familie bucuresteana, intre comesenii invitati, sedea


vizavi de mine un dornn, despre care stapana casei ma aver-
tiza ca este un om cu intime legaturi germanice. (Era pe timptul
antonescian). Conversatia se invartea in jurul lui Horia Sima
si al tovardsilor sai, refugiati la ospitalitatea lui Hitler.
Din ce In ce, am sustinut tot mai pe fatd, cat de temeinica
e su.spiciunea opiniei publice romane ca Germania santajeaza
Romania, refuzand extradarea acestor legionari. Domnul ger-
man nu ceda sa afirme ca extradarea legionarilor ar fi un
amestec in chestiunile interne ale Romaniei" si astfel o inco-
rectitudine. I-am replicat cá noi nu putem patrunde aceasta
gingasa conceptie. Credem cä Sima si ai sài sunt retinuti ca o
sabie de [a lull Damocles, dandu-ne sä intelegem neintrerupt
23

www.dacoromanica.ro
Ca Germania oricand ar putea sa-i repartizeze, spre a reedita
in stil mare Rebeliunea, ca sistem de guvernamant. Atunci
preopinentul meu mi-a aratat Ca., conform conceptiei ger-
mane, legionarii beneficiazd de dreptul sfant al ospitalitatii
si astfel sunt aparati prin onorabilitatea germana.
Cred i-am riispuns cã onorabilitatea germana nu
poate scuti de judecata pe crirninalii comuni, ucigasi, jefuitori_
pungasi. In interesul reputatlei acestei onorabilitati germane,
trebuie sa resping acceptarea argumentelor D-tale.
La aceasta, dansul s-a retransat, afirmand ca nu sunt mai
multi clecdt cateva zeci de criminali comuni intre legionarii
din Germania. Totusi, in discutia de 2-3 ore, nu am izbutit
sa-1 pot clätina din consecventa sustinere a tezei sale chestie
interna rornana", neamestec", dreptul sfant al ospitalitatii".
onorabilitate germana". Ce sq mai discuti? Dai dracului orice
discutie.

Voi mai reproduce un specimen de discutie rasista", ca-


acteristic epocii. *ezand Ia o mask la dreapta ospitalierei
doamne, in fata mea, La stanga ei era corespondentul bueu-
resiean al ziarului Völkischer Beobachter"47.
Dansul, rasist convins. isi apara teza. Am invocat Raz-
boiul de 30 de ani. Chiar gi Hitler in Mein Kampf' 48 constata
cã dupd acel rdzboi, Germania a fost rasial corcità. Am citat
corstatarile lui Reilmaier, care, in cloud volume, (Genie und
Talent) nu confirma ideile fundamentale rasiste (intre altele:
genii muzicale la nemti, in tinuturi etnic mixte).
Editura rasistã Lehman" din München nu publica por-
tretul lui Bismarck, caci marele Junker"49 a fost brahi-
cefa1"5°, iar creierii lui nu au cantarit peste greutatea mijlo-
cie. Am invocat amestecul germano-slav al prusienilor, ori-
ginea englezilor, francezilor, innobilarea raselor de animale
s.a.m.d. Zadarnic. In fine, i-am adus aminte cum ,,Societatea
Agricultorilor Sasi". inainte cu 15-20 de ani, si-a procurat
o tuima de Deutsches Edelschwein51. Scroafele si vierii au
lost repartizati, prin licitatie, comunelor sasesti din Tara Bar-
sei. In tot anul isi procurau vieri din comunele vecine, ca sa
reinnoiasca sangele. Totusi, dupd cateva generatii, au obser-
vat ca descendenta manifestd semne de degenerare. Precum
s-a constatat, cauza era ca acei vieri, provenind din prima
turma, erau consangeni52, verisori cu turmele pe care erau
meniti sa le scuteasca de degenerare. Ace lasi simptom I-a
indemnat pe Hitler sa repatrieze elementele orasenesti ger-
24

www.dacoromanica.ro
mane din Letonia etc., caci neputându-se regenera veacun
de-a randul prin elemente rurale, au inceput sã degenereze.
15i ele. Corespondentul a invocat atunci elementul etnic sa-
sesc. Simptome de degenerare sunt numeroase printre sasi.
Fiind insa si interlocutorul meu sas i fiind doamna de fatd,
nu mi-a ramas deck sa tennin conversatia ca exceptia sa-
seascd confirma regula, ceea ce nicideck nu este cazul, sasii
nefacand cat-usi de putin exceptie.
In [din] septemvrie 1939-1940, primele luni au deems
sub impresia panicii, de care erau cuprinsi bucurestenii, in
urma infrangerii Poloniei. Zilnic vedeai refugiati polonezi,
din toate clasele sociale. Bucurestii erau camuflati, ceea ce
dadea o impresie lugubra, deprimanta orasului si locuintelor
particulare. Totusi, cu cloud sdptamâni inainte de ocuparea
Poloniei, la Brasov pc strada, trecdnd eu intamplator pe
latcga un boteP de 4-5 tineri, auzii cum unul in aproba-
rea unanima a prietenilor sai zise:
Polonezii sunt un popor eroic si au conduckori. Coklo-
nelul Beck:-/' este un om intreg; in 10 zile ei vor fi la Berlin.
Erau bucuresteni in excursie, pe care umbra Tampei nu-i
racorise de euforia puerila. Pasionati sa discute i sa le stie
pe toate mai bine, fireste se dispensau de a studia statistica,
harti, etnografie, istorie. Judecata lor izvoreste cum su-
bliniam adesea in discutii pc imaginea romantica ce le
ramasese ca reziduu cerebral din copilarie, in urma poezieli
(ca atare destul de slabuta) Mama lui ,S'tefan cel Mare de
Bolintineanu55. Toti continuau sa rilmana profeti i perse-
verau sa-si dea grosita"56, fara jena.
Evenimentele internationale continuau sa se desfasoare tot
mai catastrofal pentru Romania. La 26 iunie [1940] Picu Ser-
ban57 mi-a adus, (ca mare taina), stirea Ca rusii ne-au trimis
ultimatul, de a evacua Basarabia de trupele noastre, in timp de
3 zile. Hitler le-o cedase din amicitie deodata cu jumatate
Po Ionia. Am plecat si noaptea am sosit in capitalä. 'Intro timp
se tinuse un Consiliu de Coroana", pe la amiazi. In alta zi,
seara, a fost un al doilea Consiliu de Coroand. Nu cu consilierii,
ci cu o multime de invitati. Eram singurul care nu eram la
curent cu detaliile, in acea adunare populard.
Regele a intrat punctual, insa nefiind sosit primul mi-
nistru Tätarescu58, [care] astepta descifrarea unor telegrame
a iesit din nou. Dupa cca 10 minute M. Sa a deschis sedinta.
I-a dat cuvantul lui C. Argetoianu59 ministrul de externe, ca
sa-mi comunice cele intamplate. Acesta, CU telegramele ce mi

25
www.dacoromanica.ro
le preda spre citire, rn-a pus in curent. Regele mi-a spus apoi
ca toti cei prezenti si-au exprimat parerea; sa ma pronun i eu.
La aceasta am raspuns:
Maiestate, fiecare roman simte o adanca durere i intris-
tare. Eu sufar si mai neconsolat. Mie mi s-a rupt o coardd in
suflet, aducandu-rni aminte de toata truda ce am avut-o la
timpul sari pentru a obtine de la marile puteri recunoasterea
Basarabiei, ca parte integranta a Romaniei. Cu cat mi-a fost
mai mare atunci multumirea, cu atat mai grozav simt acum
lovitura. Permiteti-mi insa sd nu votez pentru pierderea ei. Sin-
gur dl general Tânescu, seful Marelui Stat Major este compe-
tent sa 15mureasca ce e de datoria noastr5 s5 facem, pentru a
salva -Ora.
Regele i-a dat cuvantul generalului. Acesta a caracterizat
lapidar situatia: lungimea frontierelor noastre, contingentele
disponibile, vecinii etc. Rusii au gata mobilizate pe Nistru cor-
purile de armata Kiev si Odesa. Ca nurnar aceasta insemneaza
Cate doi rusi la un roman. Pe Nistru au tancuri, tunuri grele,
parasutisti, avioane. Armata roman:5 ii va face datoria con-
form ordinului ce-1 va primi.
Regele a pus la vot, daca cei prezenti primesc ori refuza sä
acceptarn executarea ultimatului. Eram, in total cca 30 de insi
prezenti. Cei mai multi au votat pentru. Ca basarabaenii (prof.
Ciolbanu60) au vortat contra era firesc. Ca unii dintre andeleni si
regateni au tinut s5 dovedeasca un simulacru de patriotism
votand contra dovedeste numai cã se simteau oplositi de ma-
joritatea, care au aratat curajul convingerii de a-1 ajuta pe Re-
ge, sa nu riste existenta tarii. Astfel rn-am vazut silit i eu sa
accept situatia impusa de forta majora.
Retragandu-se Regele, am inceput sa plecarn i cei prezenti.
Ii cunosteam pe toti. Totusi, la usa, ma pomenii fata in fata cu
un tinerel, care irni facu loc. Nu-1 cunosteam.
D-ta? ii intrebai.
Sunt Horia Sima.
Asa i-am facut cunostinta. In asa mare masura irni dadu
impresia de copil (rnelenas", cum se zice pe la Nasaud), incat
i-am trecut cu !Traria peste par netezindu-1 (gestul obisnuit fata
de nepotii mei).
In acel moment veni colonelul Urdareanu, comunicandu-mi
ea M. Sa ma cheama. Am fost condus intr-o incapere. L-am
gasit pe Rege intr-un fotoliu. Se tinuse bine cat timp prezi-
dase in sala. Acum insa ma gasii in fata unui om nenorocit,.
frant, cu o expresie de adânca suferinta.

26

www.dacoromanica.ro
Ce nenorocire D-le Vaida incepu Regele.
Da, Maiestate. Era de prevazut...
Ce e de facut? M-am gandit CA ar trebui format un gu-
vern de trecere, interimar, din toate partidele, participand
toti aceia care au ctitorit crearea României Unite. Si vreau sd
te rog sa primesti D-ta prezidentia. D-ta ai fost prim-ministru
când a fost votatA Unirea.
Nu pot Maiestate, nu pot sä prezidez cedarea Basara-
biei...
Am telegrafiat si dupd Inculet si dupd _Nistor...
Nu pot Maiestate, sufleteste nu pot... (Intre timp intrd
Tatarescu).
D-1 Vaida nu vrea sd primeascA...
' TAtArescu: Eu sunt gata sà-mi dau demisia si sä intru
intr-un guvern prezidat de d-ta.
Eu: Nu pot... [la care Regele reial:
M-am gandit cA prezenta d-tale in guvern...
flandu-mi seama CA Regele trebuie acoperit in acele mo-
mente critice si cuprins de mail:
Ca simplu ministru fArA portofoliu, Maiestate ca sa
fie si un ardelean din generatia Unirii pot sa intru sub
d-1 TAtArescu. [si din nou Regele]:
Poate ar trebui sd intre si din generatia tAnArd arde-
leana. Eventual Buteanu63 ori Pavel Pavel".
Sunt oameni cu care nu as putea sA stau in acelasi ca-
binet. Buteanu a font in servidiul Sigurantei, ca informator si
pe cAnd imi era sef de cabinet, precum am aflat ulterior. Apoi
a fost in conducerea tripoului ziaristilor din Cluj. Pavel, cAnd
s-a asezat ca ginere in casa lui Ionescu-Clopotaru165, intrând
in acea casA de burghezi onesti a strigat: Afard cu icoana
si cu candela, eu sunt liber gugetAtor". I-am caracterizat prin
aceasta pe amândoi, cat sunt de lipsiti de scrupule si de tact.
A fost numai o idee...
Dacd e vorba de ardeleni mai sunt ei altii care meritd
sä fie considerati si care se bucurà de o reputatie ireprosa-
bilà...
Regele s-a ridicat atunci din fotoliu si, trecând pe langd
mine si-a asezat bratele in jurul umerilor mei zicAnd:
Iti multumesc D-le Vaida, D-ta sii sA fii cm de jertfd
In momente grele.
Am asteptat apoi sosirea lui Inculet si a lui Nistor, !Yana'
spre zorile de zi. Intre timp a venit, cAnd unul, când altul,
de am stat de vorbd. Mai intAi, Argetoianu a incercat sd ma
convinga cA Regele nu ar fi zis cA s-a gandit la Buteanu si la

27
www.dacoromanica.ro
Pavel Pavel. Dupa catva timp, Ghelmegeanu66 rn-a framantat
pe aceeasi tema. In fine, i-am spus acestuia:
Nu sunt nici beat, nici expus unor halucinatii. Sà fumam
mai bine in pace. De ce umbli sa ma convingi ca nu am inte-
les vorbele Regelui?
Trebuie ca erau pusi la cale de Tatarescu. Acesta se va fi
temut sa nu folosesc pretextul spre a dezerta din guvernul.
salt, inainte de a se fi constituit. Inculet nu a venit si a refuzat
ca basarabean sa intre in guvernul lui Tatarescu.
Acest guvern a stat la putere" (sic!) numai pan& la retra-
gerea trupelor noastre din Basarabia. Externele: Argetoianu:
prezident: Tatarescu. Acesta din urrna rn-a invitat sa ne in-
talnim zilnic pe la ora 5, la noul minister de externe, Acolo
aflam autentic cum decurgea evacuarea Basarabiei, incidentele
si situatia discutiilor in delegatia rornano-sovietica de la Odesa.
Intre timp s-au intamplat i unele escapade tragi-comice.
Bucurestenii ar fi voit mai bucuros cu totii sa se refu-
gieze" undeva, dar nu aveau unde. Victor Moldomang se-
cretar general pentru intelectuali in Frontul Natiunii",.
prezidat de Rege, venind la Camera, mi-a comunicat intr-o di-
mineata, ca pe la ora 1-2, va pleca la Berlin. De la mine va
merge la Palat, pentru a primi ultimele instructiunii. E vorba
ca la Berlin sa ia contact cu Partidul National Socialist, in
nurnele Partidului Frontul Natiunii. Zadarnic am incercat sa-1
dieztneticesq, araltandu-i intreagia zadarnkie i agpsurditatea
acestei incercari. In fine i-am spus:
D-ta ai dreptul sa te expui ridicolului pe cont propriu,.
dar nu ca sa expui tara si pe Rege. Vei face cum vei dori,.
insa blamajul e inevitabil.
Mergand la Ministerul Propagandei, rn-am intalnit cu Va-
sile Stoicao. Spunandu-i conversatia mea cu V. Moldovan, dan-
sul mi-a comunicat cä acesta fusese la el inainte de a veni la
mine. Nu avea idee de chestiunea basarabeana. I-a explicat-o-
timp de o ora i i-a dat o brosura, pe care o va putea citi in
avion, pana la Berlin, ca sa se poata orienta asupra datelor
istorice, statistice, diplomatice. In cercuri gazetaresti se col-
porteaza ca diferitele comunicate, interviuri etc. ale lui V.
Moldovan le-ar fi redactat Vornicu (Oprea), iscusit reporter
frazeolog (fost notar comunal din Tara Fagarasului).
In aceeasi seara, cand ne intalniram iar cu Tatarescu si
Argetoianu, la Ministerul de Externe, le-am relatat convor-
birea cu V. Moldovan si hotararea mea ca mainezi sa-mi dau
demisia din guvern. Argetoianu ne arata o fise cu textul unei
telegrame. Era adresata ministrului nostru din Berlin, dispu-
28

www.dacoromanica.ro
nand sa i se puna la dispozitie valuta germank lui V. Mol-
dovan. Citind-o am facut observatia:
Dar D-ta o semnezi... in calitate de sef al resortului
de externe.
1mi raspunse:
Dar nu am aflat despre aceasta excursie deck prin
zvonul care circuld in oras.
Despartindu-ne, Tatarescu s-a dus la Palat si si-a dat de-
misia. Pe alta dimineata, la ora 9, a intrunit la mine consiliul
de ministri, spre a satisface formalitatile demisiei.
I-a urmat guvernul Gigurtu69, cu Mihai Manoilescu" la ex-
terne. Ei, cu suita lor, au fost primiti la Salzburg, de Hitler,
iar la Roma, de Mussolini.
In preseara sosirli la Salzburg a lui Gigurtu si Manoilescu,
cu suita lor, sedem la masa cu M. Serban, in gradina Cha-
teaubriancl" (Sosea). Pe la ora 9 veni la masa noastra Neuba-
cher, care se gasea si el cu familia, undeva prin gradina. Ne-a
spus cã fusese si el chemat si cà atunci seara va pleca cu
avionul la Salzburg, spre a sosi deodata cu ministrii nostri.
Ce se va discuta nu stie. La tot cazul, se va cere si parerea
lui. Parasindu-ne Neubacher, presupuneem cà e vorba de a
asigura un acord, prin care sa se recunoasca neutralitatea
noastra de catre nemti si sa se confirme respectarea acesteia.
Prezenta si consultarea lui Neubacher ni se 'Area de bun
augur. Acesta, ca vienez, era cu totul deosebit de nemtii din
Reich, mai jovial, de fire mai deschisa, comunicativ, cunos-
calor al metodelor maghiare de duplicitate, de asemenea si al
perfidiei italiene.
Intrevederile de la Salzburg si Roma mi-au fost descrise
de participantil dilferiti. Voi reda insa cele auzite din gura lui
Noti Constantiniden (pe atunci consilier la Ministerul de Ex-
terne). Hitler le-a vorbit mai moderat deck Ribbentrop care,
nici in ton, nici in reprosuri, nu si-a impus calm. Hitler a
staruit mai bine de o jurnatate de ork expunand solutia pe
care a pus-o in practica in intelegere cu Mussolini aran-
jand vechiul litigiu din Tirolul de Sud. Trebuie sa inceteze
odata vesnicele lupte dintre romani si unguri. De altcum, raz-
boiul nu va inceta sa izbucneasca mereu, din nou, in fiecare
generatie, intre Romania si Ungaria. Romania a fost ocupata
in razboiul mondial de trupe maghiare. Budapesta a fost apoi
ocupata de trupele romane. In fine, nici ungurii nu au in-
ghitit Romania, nici romanii Ungaria. Ca Sà se asigure pacea pe
viitor, va trebui sa faceti schimb de populatie. Astfel va fi
inlaturata cauza conflictului. Asa le-a vorbit Hitler, in esenta.

29-

www.dacoromanica.ro
La Roma au ggsit o atmosferg mai putin rigida, [jar] N.
Constantinide i§i terming pcvestirea cu acest apropo:
I-am avertizat insä pe domni cd e de preferat rigiditatea
germang care nu e voalatd de politete fatg de tempe-
ramentul mai calduros, dar mai putin franc al celor de la
Roma.
Invitat de Gigurtu la o consfatuire a fruntasilor ardeleni",
am gasit la ciansul cca 40 de insi. Erau intre altii: mitropolitul
Man, episcopul Hossu, mitropolitul Niculescu, Iuliu Hatie-
ganu72, apoi fostii goghisti: Bornemisa, Vidican, Scridon, Ba-
ciu73 (aproape jumatate din cei prezenti erau fosti goghisti,
cAci lista fusese compusd de Scridon, iar Gigurtu insäsi fost
goghist credea cg acestia sunt fruntasli Ardealului). Ca
un izolat, se &sea de fao Valer Pop74 si in aceeasi situatie mg
&earn si eu. Mai interesantd figura o reprezenta Horia Sima,
pe care nimenea nu avusese ocazie pang atunci, macar sg-1 cu-
noasca, necum sd-1 audg pronuntând o pgrere.
Gigurtu, deschizand sedinta a spus ca ne-a convocat, spre a
ne aduce la cunostintg cele experiate in vizitele facute la
Hitler si Mussolini. Lugnd cuvântul, M. Manoilescu a fâcut o
larga expunere, care corespundea in rezumat celor -povestitc
de Noti Constantinide. Apoi au vorbit cei doi arhierei, N. BA-
Ian si Niculescu. Ca la toate asemenea ocazii, Man a fost
foarte patriotard si onctios. Tenorul sentimental, determinat
de reziduurile bolintinene (Stefan se reintoarce si din cornu-i
sung" etc.). Ne luptgm contra oricui pang la... traditia bi-
sericii nationale" (sdrmana traditie"), nu cedgm nici un pe-
tic"... Niculescu, mai putin onctios, totusi nu s-a lasat mai
prejos. Apoi s-a dezlântuit curajul vorbgriei: Dati arme po-
poruhd, el va sti sg-si facg datoria"... Era al cincilea, al sase-
lea orator. Nu am mai putut tacea, ironizand acea conceptie
si aratand ca avem armata care isi va face datoria, nu franc-
tirorii etc.
Valer Pop a citit un expozeu asupra situatiei, excelent re-
dactat. La sfArsit a comunicat cd acest articol fusese oprit de
cenzura. Primul ministru si cel de externe, consternati, au
cerut articolul, spre a lua numaideat dispozitii sg se publice.
Horia Sima, spre surprinderea generald, a vorbit intelept,
dinastic (grupare in jurul Regelui etc.), fgrd a uza de frazeo-
logie patriotardá. Cu atat mai desfrgnat si-a dat, drurnul fra-
zeologul versatil D-rul Vidican. Dânsul le-a tinut o lectie
sgrmanilor ministri, despre datoriile lor patriotice, sfatuindu-i
si avertizdndu-i (parca de ei ar fi depins toatg situatia interna-
tionalg). Oratorul avgnd o prezentare si voce simpaticg, Gigurtu

30

www.dacoromanica.ro
ii asculta cu atentie. Cam surprins totusi de ifosele elocventei,
cum sedeam Fen& dansul ma intreba soptind:
Cine e?
Un aderent de al D-tale, sa-1 ascultam cu atentie ca sa
profitam. Va da povete si invataturi importante.
Toata intrunirea n-a avut nici un sens. De as fi stiut cine
sunt invitati, nu a. fi participat. Fireste, cand a venit eatas-
trofa, ne-am revazut, ca refugiati, prin diferite orase. Ei cplo-
ii multumita D-nei Veturica75, eu, un biet fost demnitar",
trebuind sa raspuncl in fate a 3 comisii de inalti magistrati.
Ca sa termin si cu Horia Sima: cu acest copilandru rn-am
intalnit in doua randuri. Mai intai in biroul prezitlentului, la
Camera. Fiind ora mesei 1-am invitat i ne-am dus la hotel
Continental". In decursul pranzului am discutat situatia po-
litica. A doua oara am trimis masina dupe' el, fiind in eir-
culatie fel de fel de legende, in legatura cu activitatea lui
subterana. De arnandoua ori am ramas cu impresia ca clan-
du-si searna de greutatea situatiei in care se gaseste tara
nici el nu prea are vreo propunere de solutie. Intrebarea era
ce poate face Regele i guvernul, oricare ar fi el? Ulterior
am aflat cã intre Sima, I. Antonescu. Ste lian Popescu76 si altii,
era stabilit planul inlaturarii Regelui. in fata mea Horia Sima
facea pe prostul. Mereu nu ma auzea bine, zicand ea ar su-
feri de (ARA. Ca individualitate era atat de modest, iar ca
exterior si aparitie atat de pueril i neinsemnat, bleat nu
o putere personala intrinseca ci numai misticismul epoch.
mostenit de la Z. Codreanu si inferioritatea judecatii tinere-
tului 1-au putut ridica la conducere. Cei mai multi nici nu-1
ounosteau, dar °data proclarnat sef", d un mk grup, ascul-
tau orbeste de el. Apoi 1-a ametit ascensiunea repentina, in-
cat in parte a dus el, tineretul la rebeliune, in parte a fost
unpins inainte.
Sa revin insa la timpul de dupe- reintoarcerea lui Gigurtu
si Manoilescu din Germania si Italia. La Ministerul de Externe
s-a inceput o munch febrila. Au fost concentratl o multime
de tineri ardeleni, majoritatea profesori de istorie i geogra-
fie. S-au redactat repede carti i brosuri care dovedeau drep-
tul nostru asupra Ardealului, incepand cu timpul preroman si
pana la Trianon. Statistici, harti etnografice, citate din fel
de tfel de hrisoave (multi gasesc frumoase sic! limba stal-
cita" paleo- i neoslavona a cronicarilor, de cand i-a romantat
Eminescu). Polemicile cu autorii unguri ii serbau pentru a
mia Gera orgiile savante, dovedind continuitatea elementului
roman (ori roman) in Dacia". La sfatul lui Neubacher s-a ti-
31
www.dacoromanica.ro
parit si un atlas, in care erau reproduse tot hdrti etnografice
vechi, editate de nemti i italieni. S-a muncit ea pentru o
academie de istorici, bine, corect, repede i frurnos. Numai
de propagandisti prieeputi nu s-a ingrijit nimeni_ Caci tot rila-
terialul pregatit, nu inseamna nimica in asemenea impreju-
rari. El primeste viata numai datoritd iscusintei unor propa-
gandisti care pe langd pregatirea i clarviziunea politicá
prieep când, uncle, la eine si cum sd construiased dovada ea
partea contrara e datoare sa tina seama, in interesul ei, de
teza pledata. Ca suprem argument este mai cu seama o armata
bine pregatita, gata de datorie, in dosul argumentelor de per-
suasiune, furnizate de cronieari, pe hartii vechi presdrate cu
texte slavone.
Precum s-a dovedit prea curiind, cabinetul nu era informat
deloc asupra demersurilor maghiaro-italiene, pe langa cercu-
rile berlineze. Se acceptase propunerea nemtilor, ea sa se in-
ceapa discutii intre Ungaria i Romania, pentru gäsirea so-
lutillor definitive a litigiilor dintre cele cloud tari i natiuni.
Pentru acest scop s-a numit o comisie din partea celor cloud
guverne.
In acelasi timp a trebuit cedatd si Bulgariei partea Cadri-
laterului, de la Turtucaia la Balcie. Ca prezident al acestei co-
misii fu numit Creteanun, unul dintre putinii nostri diplo-
mati care merita acest nume.
Pentru discutiile cu ungurii, .alegerea Regelui eazu pe Va-
ler Pop. Dupd diferite schimburi de telegrame a lost aoceptat
orasul Turnu Severin ca loc de intalnire. Valer Pop fusese
apreciat de Regele Carol II, dar, de eca doi ani era intr-o si-
tuatie de disgratiat. Despre rolul lui, ca prezident al dezbate-
rilor de la Turnu Severin las pe Noti Constantinide sä graiasca.
Dansul mi-a povestit:
La Ministerul de Externe am ramas cu totii surprinsi.
ca sa nu zic iconsternati. I\Te intrebam unii pe alth eine e
acest Valer Pop? Unii I.i aduceau aminte vag ca, intre nume-
rosii ministri care s-au perindat in timp de patru ani ai gu-
vernului Tatarescu (peste 40 de insi), fusese i acest Valer
Pop. Cum de a ajuns el si nu un diplomat sd fie prezidentul
unei comisii atat de importante? Curios sd vdd cum se vor
desfasura discutiile, am mers i eu la Turnu Severin. Numai
acolo 1-am cunoseut pe Valer Pop, fost ministru al justitiei.
Mai intai s-a ocupat de aranjarea salii de edinte. Nu era
nimica pregatit, cii toate ordinele date. A trimis sd se cum-
pere hartie albastra etc., a dispus sa fie aranjate si acoperite
32

www.dacoromanica.ro
messele, coli de hartie de scris, creioane, cerneala la fiecare
loc. La ora convenita a deschis sedinta.
Va marturisesc cà mie i celorlalti romani prezenti ni s-au
fgeut inimile cat un purice. Dupa o jurnatate de ora insa, am
ineeput sã respiram usurati i cu cat trecea timpul, simteam
satisfactie i mandrie mai mare, pentru inaltimea desavarsità
cu care Valer Pop pricepea sa prezideze. Am asistat la atatea
sedinte prezidate de oamenii man l. ai timpului. L-am vazut
prezidand pe Clernenceau, pe Tardieu, Lloyd George, Mussolini,
Hitler, Ribbentrop, Titulescu, Take Ionescu, pe Bratianu78
pe altii. Nici unul nu 1-a intrecut insa pe Valer Pap. Cu atata
linipte si prezenta a condus i atat de desavarsit stapanea pro-
blema, incat ungurii, impresionati de superioritatea lui, erau
tot timpul intr-o absoluta inferioritate
Intalnindu-1 pe Neubacher, rn-a felicitat zicand:
Ihr Prdsident ich kenne ihn. nicht ein gewisser
Pop, war den. Ungarn turmhoch iiberlegen, das ist der Ein-
druck bei den, Deutschen .7°

In urma irnpresiilor dobandite din discutiile cu Hitler,


Ribbentrop, Mussolini, Ciano8° etc., guvernul Gigurtu ajunsese
la convingerea ca se va salva neutralitatea tarii, gasindu-se
un aranjament cu Ungaria. [Dar] contii Teleky81 i Csaky82, cu
dibacia perfida traditionala maghiara, sustinuti de Ciano (si
indeosebi de sotia acestuia, nascuta Mussolini, fiica favorita
a sefului fascist, prietena eu Ovary Baba, nascuta Purjész,
clujana si nu rnai putin prietena de cadouri din Ungaria), au
prieeput sa-i prosteasca pe nemti:
Slabirea Ungariei prin pacea de la Trianon, a urmarit sla-
birea Gerrnaniei, caci Ungaria a fost de pe tirnpul lui
Bismark aliata fireasca si credincioasd contra Habsburelor
slavofili, ai Austriei. Versailles sit Trianon servesc acelasi scop
antigerman, reprezinta aceeasi nedreptate. Acest Schiksals ge-
meinschaft"88 pretinde reparatie.
Cum rusii pat ajunge spre Valea Prahovei, din Bucovina,
luand-o prin Moldova, este un interes vital ca trupele germane
sa poata ocupa coltul Carpatilor, unde se intalneste Moldova,
Bucovina si Ardealul (Astfel explica maresalul Antonescu
Dictatul de la Belvedere").
La Bucuresti se credea inca in salvarea neutralitatii, con-
form formulei Hitler: schimb de populatie". Pe cat de logic
se sustinea intelepciunea unei astfel de solutii, pe atat de ab-
surcla s-a dovedit ea, in scurt timp; fusese o sinamagire. Caci
nemtii se incredeau mai mult in unguri, pe care trecutul lor
3 Memorli vol. III 33
www.dacoromanica.ro
Ii tinea legati de Germania, din acelasi" interes, ea si teama
de o eventuald alianta a României cu Rusia. Datorita Coloanei
a V-a stiau Ca In RonAnia in frunte cu Regele Carol II
sentimentuil politic e de partea francezilor i a anglo-america-
nilor. Nemtii stiau cat i-a costat presa, incepAnd cu articolele
din Sfarm'a Piatrà", Curentul(c etc. Se incredeau in coloana
lor a V-a, inthrità prin elementul saSesc i svabesc, eu care
legionarii lui Horia Sima se luau la intrecere in germanofilie..
Generalul Antonescu se gasea pe acelasi plan anti-carlist cii
St. Popescu i Maniu, fiecare din alte consideratii i motive.
Antonescu era convins ca dispune de piatra filozofiea a arteL
de a guverna si a salva tara. Memoriul ce 1-a trimis Regelui
face dovada. Maniu34 avea formula constitutionalismului" si
lucra pentru inldturirea Regelui. Constitutia din 1932 de-
clarata- de el, la tirnpul Sau, ca inexistenta." i lipsita de pu-
tere de drept" acum o aeceptase tot clânsul, ca un teriac85.
Stelian Popescu dispunea de Universul" i 11 ura pe Re-
gele Carol, in aceeasi m'asurâ ca Antonescu i Maniu. Cauza?
Carol era prea inteligent, decat s'a se preteze a-1 aocepta pe
Stelian Popescu ea reprezentant al intelepciunii politice ro-
mânesti.
Cu drept cuvânt, dupa ce primise in audientä pe C. Bra-
tianu88, Maniu, Lupu87 etc., Regele nu a mai stat de vorbä cii
frunttasii" viii politice. Ace lei deputatii, care Ii imputa vina
pentru situatia grea a tarii, i-a raspuns ca" a apalat zadarnic.
in trecut, la ei, de acum va incerca sã lucreze cu elemente-
tinere.
E interesant nivelul de gandire politicd, salvat ca zestre
a orizontului satelor noastre, patriarhale dar analfabete: Cine
e vinovatul?" si in ultima" analizä, dupa desculparea persoanei
proprii, a partidului si a sefului, ran-lane Regele. Deh aDoard
de aceea a fost adusd dinastia strAirià in. tara", ca sà facA
ordine i sà ne invete disciplina, s5 tina cont" de vointa na-
tionala, exprimatd prin particle etc. etc. Conceptia aceasta s-ar
putea rezuma: Regele, de aceea e rege ca sà gandeasca pen-
tru noi, ISA infaptuiascd pentru noi, inainte de toate sà Se tie
conforma firii noastre, astfel ca sa nu fim siliti sag criticArn.
Tau Ca' intr-un sat cu tot orizontul politic modest ba-
trânii satului au mai multà intelepciune 0i, la tot cazul, mai
multa omenie In judecata lor decat aceea clovedita in zilele
recente de acei fruntasi". n gurile lor, nu pDlitilcianismul ai
egocentrismul sectarilor partidelor politice, nici gradilocvente
lor demagogiea ce sugera multimilor o imagine de constiintà
a grandoarei exagerate chiar i la a natie de 50-80 mi-

34

www.dacoromanica.ro
lioane nici luxuria88 Si avaritia nesdtioasa, usuratick susti-
nuta prin smecherie i abuzuri, de sus pana jos, [nu] erau
cauzele slabiciunii interne. Vinovat era Regele. Tot dansul era
cauza cà straduintele lui, pentru sustinerea neutralitatii, Se
apropiau de faliment. Tot dansul putea sa fie insa acuzat, ca
mandria Irnperiului Britanic si a Frantei au trebuit sa treaca
pe sub jugul caudinic89 la München, cà Ribbentrop izbutise
sà poalta demonstra pentru amicitia germano-franceza
prin faimosul sàu discurs, tinut in limba lui Kant9° la Radio-ul
din Paris, in saloanele de la Quai d'Orsay91, cä incheiase la
Moscova pactul de amicitie cu U.R.S.S., ea Gafencu nu putuse
face isprava la Kremlin si ca Po Ionia era ocupata?
Fruntasii" opiniei publice, conform obiceiului parnantu-
lui" nu se tineau datori de a considera realitatea cruda, nici
de a-si pune intrebarea ea, in situatia geografica a Romaniei,
ce ar fi putut face chiar i un popor cu trecutul cultural al
Frantei sau al Belgiei? Ei nu admiteau necesitatea neutrali-
VIOL Exista memorii din zilele acelea, care cereau sa ne opu-
nem ultimatului rusesc, distrugand atat vieile tineretului na-
tiunii, cat si modestele efective i armamentul disponibil. Erau
eroi ai frazelor, tari pe Linia Maginot si inepuizabili in des-.
Agazuirea torentului de acuze contra Regelui.
Cand cineva critica un sistem ori o dispozitie politica, are
datoria ca tinand cont de componentele reale si de impon-
derabilele verosimile ale situatiei sa arate si solutiile care
ar putea fi mai indicate. Altrcum, face numai dovada lipsei de
seriozitate.
Pe Constantin Bratianu (Dinu) Ii inspira complexul senti-
mentului de m^stenitor al prerogativelor (ipotecate) ale fami-
hei soguni1or92 Bratianu; pe Maniu ambitia refulata de a re-
dobandi din nou sogunatrul, atat de scurt timp savurat; pe Ste-
lien Popescu, Dr. N. Lupu si pe semenii lor Ii mania ahtierea
dupa un scaun ministerial, in orice guvern, ca si in trecut,
expunand pentru acest fructificabil post de pseudosamurai
numai situatia in premergatorul partid, urrui harakiri" re-
petat, fang durere morala. Mihalache ii Meuse uniforma de
Consilier Regal. Apoi dat demisia.
Iar haosul lipsit de demnitate se perpetua in capitala. Luxul
femeilor, machiajul combinat cu smulgerea sprancenelor si in-
locuirea lor cu nefiresti linii negre, iar a genelor cu postise
lungi, continua desfranat. )1nfloreau sindrofiile de pocheras",
de dancing, de spiritism, iar prezicatoarele" se bueurau de
clienteld, toate straturile sociale dovedind congenialitatea lor

35
www.dacoromanica.ro
cu mahalaua Parisului. 0, Descartes, Voltaire, o Maiorescu93.
voi nu cäutati consolare la cartofore si la spirite"?
Gasindu-ma la Bucuresti, inainte de a pleca la Brasov, am
avut diferite intrevederi: intre altii i-am vazut pe Mihai Ma-
noilescu si pe Valer Pop. Le-am atras atentiunea asupra unor
imprejurari, pe care nu puteau sd le stie, care insa au fast
de hotaratoare importanta, in 1918, atat principia1 5 si de drept,
cat si ca rezultate practice. La 30 octombrie 191 8 plecând
Mihali sii St. C. Pop din Pesta am ramas singur dintre
deputati, spre a discuta cu Jászi Oszkar94, ministrul pentru
problemele nationalitatilor (nemaghiare), in guvernul revolu-
tionar M. Karolyi95.
Impreund cu Dr. I. Erdély96 si cu R. Schuller97 ne-am in-
talnit cu 0. Jaszi la primaria noua. Trecand printr-o sala de
sedinte unde dezbateau Consiliul National Regnicolar", pre-
zidat de abatele (deputat) loan Hock98, am fost introdusi in
cabinetuI lui Jaszi. Acolo I-am &sit pe deputatul Andrei (En-
dre) Vertan99. Acesta era ales la Turda si fiind armean
se distingea printr-un sovinism excesiv de intolerant, ca neo-
maghiar. Jaszi a deschis discutia, punandu-ne intrebarea ce e
de Mcut intreaga tiara fiind framantata de revolutie spre
a evita, in tinuturile transilvanene, excesele reciproce intre
cele trei nationalitati si a asigura ordinea publica. S-a incins
o discutie de vreo dou'd ore care cu toate incercArile lui
Vertan de a o zadarnici, prin interventii avocatesti swine
s-a terminat cu urmatorul acord:
1) Se va lansa un apel, adresat populatiei de diferite na-
tionalitati, ca sa sustina ordinea, spre asigurarea bunului mers
in desfasurarea evenimentelor, dandu-si sprijin reciproc etc.
Acest apel va fi semnat de Hock, din partea maghiara, de Mi-
halim, din partea romanilor si de Hugo Melzer191, din partea
sasilor. Pe Mihali il voi semna eu, fiind autorizat. Vertan a
protestat, cerand ca romanul impreund cu sasul sa fie paritari
cu Hock si astfel sa li se recurioasca implicit echivalenta na-
tionala a romanilor cu sasii, parca nu ar face parte din na-
tiunea unitard si indivizibild maghiara". I-am raspuns ca atunci
nu lansam apelul. Jaszi a inteles cd vremile nu mai permiteau
jocul cu arguitati de kozjogiszorszalhasogatas192 cum i-am dat
sa inteleagd lui Vertan. Turda era destul de expusd, caci daca
nu am ;incerca sa zagazuim Valea Ariesului, ar curd munte1e
la vale", cum a mai curs103. Acceptând Jászi, s-a pus capät
discutiei.
2) Ne-am Inteles &à pentru executarea punctului 1
sa se organizeze garzi si consilii nationale, pe fiecare natio-
36
www.dacoromanica.ro
nalitate, acestea stand in legatura intre ele, prin organele con-
ducatoare (Protestul lui Vertan a ramas neluat in considerare).
Jaszi a acceptat.
3) Ca sa putem retine in aceste garzi pe soldatii care au
parasit fronturile, va trebui sa-i hranim i sa le dam solcla.
Jaszi a aoceptat sa intervina la Ministerul de Finante si la
cel de razboi sa ia masuri, dand ordine in acest sens admi-
nistratiilor financiare i unitatilor armatei (Fireste, Vertan a
incercat din nou sa incurce itele, zadarnic).
In aceeasi zi, dupa masa, am redactat apelul iar dupà
ce eu 11 semnasem pe Mihali Schuller 1-a dus lui Melzer
si lui Jaszi. Acesta din urma a aranjat semnarea de catre
Hock i s-a ingrijit sd se publice in ziarele din Budapesta.
(Cu Schuller am avut o controversa atat de caracteristica pen-
tru deutsche Sachlichkeielm. El a exceptionat ca neserios"
textul redactat de mine, pentru cuvintele soarele libertatii a
rasarit pentru toate neamurile". Mi-am batut joe de scrupulele
lui. S-a lasat invins, nu convins").
Seara am plecat acasa i cred ca am descris acea calato-
rie in societatea lui Schuller. A fost ziva cand diseutand
cu el apelul" la café Jägerhorna ni s-a comunicat de
cat-re tal" ca Tisza a fost ucis.
La Cluj am aranjat [primele masuri] prin D-na Dora Po-
rutiu si E. Bianu105, trimitand vorbd lui Emil Hatieganu106
despre cele couvenite eu Jaszi. Sosind la Dej, pe la 4--6
dupa amiaza, Hatieganu mi-a telefonat cà s-au prezentat la
Apathy 1°7 in numele Consiliului National Roman", aducandu-i
la cunostinta constituirea. Jaszi a executat in mad cinstit in-
telegerea acordata cu el. Administratiile financiare ne-au pus
la dispozitie sumele necesare pentru garzile noastre. De ase-
menea, Ministerul de Razboi a ordonat sa nu ni se faca niei
o greutate din partea organelor armatei. Astfel, am proeedat
in deplina intelegere cu puterea organizatã de stat guver-
nul lui Káro ly pregatind Adunarea Nationala din 1 Decem-
rbie 1918.
Aceste fapte le-am comunicat lui Valer Pop si lui Mihai
Manoilescu. Apoi, cà Imparatul Carol in ealitate de Rege
al Ungariei a dezlegat, printr-un ordin, pe toti functionarii,
armata etc. de juramantul prestat lui, dandu-le astfel popoa-
relor sale libertatea de a se organiza conform intereselor si
bunului lor plac. Caracterul legal al convocarii Adundrii Na-
tiona1e i hotararile acesteia s-au facut, prin urmare, in ca-
drele legale ale timpului. Le-am mai comunicat celor doi dis-
ctrtia din sedinta prezidata de Clemenceau, cand am plerlat
37
www.dacoromanica.ro
in interesul combaterii sovinismului maghiar, reprezentat prin
trupele lui Bala Kunim, dupa intelegerea avutd prealabil cu
maresalul Fochm. Acea sedinta se dezbatuse in continuare
caci intervenind delegatul american Bliss110 acesta a sustinut
ca pe teritoriul Transilvaniei sa nu se manifeste miscari co-
muniste (vezi procesul-verbal). Am Andoi rn-au rugat sa le pun
aa dispozitie aceste informatii, in scris, ca sa le aibe la In-
demand, daca s-ar ivi necesitatea
La Brasov rn-am odihnit o zi, pentru a ma dezmetici din
haosul impresiilor bucurestene. A doua zi rn-am aputat sas
scriu cele schitate mai sus, pentru Valer Pop si M. Manoi-
lescu. Abia incepusem, cand sosi Dr. E. Mihalovits111. El imi
aduse exemplarul ziarului Kronstädter Zeitung" cu stirea sen-
zationala cd Manoilescu invitat pe mAinezi, in talitate de
ministru de externe pleaca la Viena. Este invitat acolo de
nemti i ministrul de externe al Ungariei, Csaky. Am intre-
rupt scrisul si am plecat la gara.
La gara mi s-a spus ca trenul special va trece, prin Brasov,
pe la ora I. La amiaza am fast din nou la gara. Mi s-a co-
municat ca trenul va sosi la Brasov abia pe la 5. Am plecat
cu masina si am intrat la seful Orli Sinaia. Acolo am scris
cele promise celor doi domni. Cand am terminat se auzeau
semnalele sosirii unui tren. eful iesi dar intra numaidocdt,
anuntandu-ma Ca Dl. ministru Manoilescu ma asteapta. Manoi-
lescu statea in usa vagonului. Am intrat. I-am predat manu-
scrisul. Dupa cAteva minute intra in salonas Valer Pop, dar
si seful garii. Acesta anunta ca. la Sinaia, oprirea e fixata la
numai un minut, trenul trebuie sa plece. Manoilescu spuse sa-1
mai retina i ma invita sa merg cu ei pana la Brasov. Am re-
fuzat. Valer Pop era deja in pijama. Ziva urmatoare trebuiau
sa fie odihniti. Facand un ,pas spre culoar, M. Manoilescu ma
opri:
Ce credeti, daca ni s-ar cere sA cedam partile unguresti
de la granita de vest: Oradea Mare, Salonta, Careii Mari si
Satmarul?
Asa ieftin nu cred sa scapam: la unguri am renunta cu
placere; s-ar slabi forta de actiune a celor cu care am rarnane.
In privinta celor 4 orase daca ne-ar ramAne jurul, cu sa-
tele romAnesti nu am pierde decAt din punct de vedere al
cedarii in fata silei. Ca orase de granita, fara Hinterland112,
acestea vor decadea. Pe romAni va trebui sa-i dezdauneze sta-
tul pentru averile pierdute. Dar romAnii sunt putini oraseni,
in rnultimea de evrei si de maghiari. In Satmar, de exemplu,
nu este nici un restaurant in mAini romAnesti, de asernenea

38
www.dacoromanica.ro
la Oradea, Salonta, Carei. Ca functionarii sunt romani? Cei-
lalti stapanescl
Credeti prin urmare ca am putea accepta?
De silk ca de voie buna, ar fi un rau mai mic.
Am plecat cu masina la Brasov. Pe drum Imi adusei aminte
de scena de la Quai d'Orsay, cand prezidand Clemenceau
ni s-a predat oficial schita cu cotele granitei dinspre Unglaria.
Bratianu ma luase pe mine ca al doilea delegat. Sedeam langa-
olalta la aceeasi masa. in cateva cuvinte, Clemenceau ne-a co-
municat scopul sedintei, Predandu-ne harta-schita si extrasul
pro cesului verbal, cu hotararea. Am aruncat amandoi privi-
rea, pe linia care indica granita.
Ce zici? (ma intreba Bratianu)
Nu porneste de la Vásárosnamény113 (raspunsei eu), dar
e bine.
Cred si eu ca o putem primi (ada-11ga Bratianu). Sunt
multi unguri care raman la noi?
Cu mult mai multi decal romanii, care raman in Un-
garia spre vest de granita aceasta; ei insa vor putea fi cob-
nizati pe mosiile latifundare. Daca ar fi sa ne dea cele 7 co-
mune romanesti din Bihar, ar trebui sa ne dea in acelasi
tirnp pe de zece ori atatia unguri. Cred Ca trebuie sa c-
ceptam.
Cred si eu ca trebuie sa ne declaram multumiti (incheie
Bratianu dialogul in surdina).
Apoi, cu vocea obisnuita, declara ca Romania accepta gra-
nita dinspre Ungaria, statorita de Conferinta.
Prin amintirea mea trecura si tablourile vii, cu scene din
satele maghiare de-a lungul granitei. Oameni bine situat* acei
tarani; copii zburdalnici in piete si in jurul caselor, pe dea-
supra multi calvinisti (vastag nyaku kdlvinista)l'4 Preotii lor,
ameni culti, cu sotii care tin vie constiinta nationala in su-
fletele mamelor acelor copii. Stiam cä nici un vot maghiar
nu va fi dat candidatului nostru. In satele acel a nici nu i-
neam discursuri. Voiam numai sa cunosc, din intuitie proprie,
felul de a fi al ungurior. Preotilor le faceam vizita din cur-
toazie, fie calvini, fie romano-4catolici. De a-i romaniza cu
mijloacele g metodele regatene si indeosebi dupa conceptia si
sacaielele D-rului Angelescum era pentru totdeauna exclus.
Acum cand scriu aceste amintiri imi apare ca intr-un film
scena cand Szász Pa1116, vizitandu-ma in 1938, la Olpret, imi
comunica aranjamentul litigiului saiu cu grupul antagonist din
partidul maghiar Beth len si Pda111-7. Era pe timpul cand

39
www.dacoromanica.ro
clainuia actiunea revizionista. Ei au apelat la guvernul din
Budapesta (ea si noi, la vremea sa, la cel din Bucuresti). S-au
prezentat sefii. thnta s-a tinut in palatul Prezidentei Con-
siliului de Ministri din Buda, condusa de premierul Imrec1i118,
asistand i ministrul de externe i alti minitri. Fiecare parte
si-a dezvoltat punetul de vedere. Beth len si Pal au sustinut
teza ca partidul maghiar trebuie sa ramana neimpacat, sa ga-
seasea intruna cauze, spre a nutri tensiunea dintre unguri si
statul roman, iar Ungaria sa fomentezem revizionismul. El,
SzaSz, a pledat impotriva. Dansul crede ea e mai avantajos
pentru elementul maghiar din Romania sa beneficieze de toate
posibilitatile ce i se ofera prosperitatii sale: cooperatie, band,
activitatea bisericilor, alegeri parlamentare i comunale, par-
ticiparea la viata locala administrativä etc. Revizionismul Il
crede daundtor viitorului maghiarimii din Romania. Retrace-
dandu-ne enclavele maghiare constiente si bogate din vest, ar
insemna un profit relativ mic pentru Ungaria, dar o slabire
enorma pentru restul maghiarilor din Romania. La sfarsit,
Imrédi, rezumand rezultatul discutiei, a adoptat integral punc-
tul de vedere reprezentat de Szasz
Fireste ca In tactica politicà, iscusinta ungureasca uza
de toate ocaziile ce i se ofereau, [iar] cel mai vulpoi era totusi
Gyárfas Elemér120.
Cand Gafencu facu expozeul asupra problemei Dundrii
[1 939], aratand importanta interesului comun al riveranior
gasind cuvinte bune pentru minoritari, germanii au raspuns
prin Hans Otto Roth121, in Senat i prin Jung in Camera (de-
putat de Banat, avocat in Timisoara, mai tarziu sef nazist in-
gamfat). In declaratia identica citita, se spunea cà ei" (ger-
manii din Romania) nutresc sentimente bune fata de poporul
roman" etc. etc. Acesta era tenorul.
L-am lasat sa termine, dar cunoscandu-mi Camera, tineam
mana pe clopotul prezidial. Terminand Jung, cateva palme
imbecile aplaudara in fundul salii. Interventia clopotelului a
taiat pofta ignorantilor de a le urma pilda. Luand cuvantul
i-am amintit D-lui Jung timpurile cand svabii din Banat abia
aveau cativa oameni care nu erau maghiaroni (a se vedea pro-
cesul-verbal stenogralic al sedintei).
Tot pe atunci, depuitatul Bartha imi prezenta declaratia pe
care era insarcinat de partidul maghiar, sa o citeasca in Ca-
mera. I-am spus Ca Ii voi da euvant dar, numaidecat, dupa
ce va fi terminat, am sa-mi fac fireste observarile ex praesi-
dio122. Mi-a raspuns ea el a primit insärcinare de la contele
Banffy123. Va vorbi cu dansul. Dupa sedinti s-au prezentat
40
www.dacoromanica.ro
la mine, in biroul prezidential, Banf =Ey, Bartha i Szasz. In
decursul discutiilor mi-am faeut observarile, indeosebi referi-
toare la pasajul declaratiei lor, ea ei nu cer toleranta.", ei
drepturi". Szasz era mai cerbicos. Le-am raspuns c drepturi
au egale cu romanii, dar ea statul nu poate pazi pe fiecare
ungur cu cate un jandarm, incat totusi firea toleranta a roma-
nului este garantia convietuirii etc. In privinta declaratiei lor,
im observat ea, dupa amabila i eumpatata expunere a lui
Gafencu m-as fi asteptat la_o altd atitudine. Eu credeam pana
acuma ca ungurii i contii lor dupa ce au guvernat statul
1000 de ani Ii intree pe valahi, ca oameni politici eu pre-
vedere. Banffy mi-a raspuns ea depinde de oamenii fiecarei
generatii. El are impresia ea in prezent valahii au noroc mai
bun cu oamenii lor condueatori, decat maghiarii cu corrtii lor.
La sfarsit am zis:
Pe vremuri, tatal meu primea zilnic Magyarorszag"124_
ul, in care Bartha MiklOs publica, la lac de frunte, atacuri in
contra diferitilor oameni i corporatii dar cu multa verva
sovinista i Cate o sarja necrutatoare contra nemaghiarilor.
Romanii erau subiectul predilect, pe care il searmana cu multa
grandomanie i virtuozitate (el devenise celebru ca redactor
la Elenzek"1?)-u1 din Cluj, prin articole insultatoare la adresa
armatei eomune"126 si a Habsburgi'ior)127.
Cand sosea posta tata citea mai intai Magyarorszag". Ar-
icolul de fond, semnat. de Bartha Miklos si-1 lasa ca desert
pour la bone boucheL0. Titliurile erau savuroase. Tin minte
unul, la adresa corpului didactic care prin hotararea eon-
gresului cerea ea 'collie primare sa tina orele de dimineata
in continuare pada la ora 1, spre a fi libere dupd-amiezile.
Acel articol purta titlul: Tanbetydrok129. Altul, care il diseca
pe Tisza era intitulat: A részeg kappan130 ... etc. Tatal meu
ne citea adesea, cu voce tare, mai ales artieolele lui Bartha,
care ne prezenta pe noi, pe romani, ca adevarati monstri de
agitatori, tradatori de patrie si natie vreclnica sa dispara.
Sdrmanul Bartha Miklos" comenta D-sa cum de
aduna atata ura intr-o inima de erestin i om cult? E un om
nenoroeit cad ura nu-ti da sfat bun. Ce fried trebuie ea-1
roade, de noi... Ce ciuda 1-o fi maneat cand s-a apucat de
scris ... (kick de ticalosi ne prezinta, tatusi am fi bunt de
maghiarizat. Daed le-am spori numarul lor am fi Indata oa-
meni vrednici. El uita cã deseriind pe Tisza ea reszeg kappan
si pe invdtatorii lor ea tanbetydrok Ii seârbeste i pe eel mai
teaks roman de pofta de a se maghiariza".

43

www.dacoromanica.ro
In Magyarorszag" aparea, in fiecare numar de duminica,
pe pagina a doua, cate o poezie scrisd de un colaborator ano-
nim, scriitor de seama. Se zvonea ea ar fi fost Kozma And r131.
Era la moda excitarea fanteztei nationale maghiare prin
presa si literatura ametind-o cu mirajul participarii Unga-
rllei maghiare la stapanirea mondiald. Tata ne dti odata
o poezie de trei strofe.
Presa politica si umoristica de la Budapesta ma batjocorea
ea a verseld Vajda132, din cauza nesansei de a sublinia argu-
mentele oratorice in discursurile male tinute in Camera
prin cate un vers din literatura maghiara. Este o pacoste cà
versurile mi se lipase atat de usor de memorie. Totusi, sa-mi
permiteti ca de lamas bun sa Ira recit o stmt.& din acea poezie,
retinuta din Magyarorszag":
A hervadds rozsai arczodon,
A sorvadds mosolya ajkadon,
S te vitaguralomrol dlmodozol,
Szatmazsdkodon, szegeny Magyarorn.133

Tot asa putem sa spunem: ... Szalmazsdkodon, szegény Old-


homl34 ... Ce a fost atunci adevarat, este o realitate ireme-
diabild, iar azi 8 milioane de maghiari si 1 6 milioane de va-
lahi nu au altà treaba mai important& &cat de a pandi ocazia
sa se sfasie intre ei. Am %Mut sa va dau, de merinde, aceste
versuri. Dati inainte D-lor, faceti declaratia de la tribuna Ca-
merei. Am sa Ara dau cuvantul, ca s& va incadrati in tactica
Budapestei. Apoi am sa va citez strof a din Magyarorszag".
Pofta mare, e timpul mesei! (Conversatia a deours in limba
maghiara).
Declaratia nu au mai citit-o ungurii.
La 29 august [1940] ma &seam la Tusnad. Vizitasem fa-.
milia Mihai Serban133. Maniu imi trimisese, prin Voicu Niteseu,
un memoriu care semnat de ardeleni urma sä fie pre-
dat Regelui. Inainte de a-1 semna, cand M. erban abia ii
terminase lectura, am fost chemat la telef on.
Vice-maresalul Palatului It. col. Ulea imi comunica invi-
tarea, ca sa plec fara amanare la Bucuresti, oricat de tarziu
as sosi. Am plecat si oprindu-ma la Brasov numai pentru a
lua benzin& si a imbuca ceva in graba a 20 de minute
am sosit la Buiouresti 'pe la 12 fara un sfert. Am irnibracat
repede uniforma protocolard si pe la 12 am fost la Palat. In-
trand in sala mare din stanga, de la garderoba, dinspre hotel
Athené Palace, nu am gasit acolo decat pe primul-ministru
42
www.dacoromanica.ro
Gigurtu, pe colonelui Urdareanu si pe 4-5 alti ministri. Gi-
gurtu imi dadu un mic dosar, eu telegramele si comunicarile
sosite din Viena.
Fusesera invitati cei doi ministri de externe, al Ungariei
(contele Csaki) si al Romaniei (M. Manoilescu). Cum primul-
ministru Paul Teleky a tinut sa-1 insoteasca pe Csaki, st-a ad-
mis ea si acesta sa asiste la sedinte ca observator". Rol activ
nu a avut. Pentru ea sa nu ramana protocolul incomplet, a
fost invitat si Valer Pop ea observator", de dragul simetriei
paritare.
Intrand Ribbentrop si Ciano dupa salutdrile reciproce
domnii s-au asezat la masa. Ribbentrop, luand cuvantul, a
spus in rezumat:
Dupa ce, in urma intentiei Germaniei si Italiei, de a
exclude pe viitor litigiul intre Ungaria si Romania, v-am ofe-
rit ocazia ca, prin tratative sa gäsiti un aranjament de inte-
legere, tratative care insa nu au dat rezultatul dorit, am ho-
tarat sa transam diferendul, propunand ea ambele parti sa
cereti arbitrajul nostru. Daca primiti propunerea aceasta, noi
yam arbitra supunandu-va Dvs. hotararile noastre. Daca re-
fuzati, Germania si Italia se vor dezinteretsa pe viitor de soarta
4arilor dv. Asteptam raSpunsul Dvs. in termen de 6 ore.
Astfel, raspunsul trebuia dat pana la ora 3 noaptea. Dupa
citirea comunicatelor din dosar, Gigurtu ma inlforma de deta-
line rezumate in cele redate mai sus. eideam cam la mijlocul
mesei. Gigurtu se asezase la 4-5 m de mine, spre dreapta, si
scria ceva. La capatul mesei, spre stanga mea, sedea col, Ur-
dareanu iar in jurul lui vreo 5 ministri. FA discuta, perorand
patetie, ministrii aseultau. Terminand eu recititul comunitate-
lor, mi-am aprins o tigareta si ascultam au o fata cat se poate
de 'ndiferenta, cu atat mai mult ca .observasem cum isi in-
tore capetele spre mine cand unii cand altii dintre ministri
cu intentia de a-mi iscodi parerea despre vorbaria lui Urda-
reanu. Caci acesta continua sa afirme ce este datoria unui
neam, in moniente hotaratoare. Cand nu se mai poate salva
nimica, trebuie salvata onoarea etc. In rezumat, declama De-
cebal catre popor", Pe o stanca neagra" etc.
In gandul meu insa aparura datele statistice: 15-16 mi-
lioane de romani, impresurati intre rusii si germanii legati prin
pact de amicitile; iugoslavi si unguri; lipsa de armament de
partea noastra, belsug de oameni, arme etc. de partea lor.
Onoarea? Trebuia prevazut si aranjat onorabil inainte
cu decenii raportul nostru cu vecinii, cu aliatii din razboiul
mondial, cu omenia in metodele politicii interne, care sa in-
43

www.dacoromanica.ro
aocuiasca siretlicurile mincinoase ale politicianismului grando-
man. Expui acurna tineretul tarii sa fie nimcit sub tancurile
vecinilor, sfartecat de bombele avioanelor? Distrugi arrnata.
care va putea prinde bine, sehimbandu-se sortii? In gura sar-
manului Urdareanu?
La inceputul razboiului, in 1914, generalul austriac Bruder-
mann a ordonat cavaleriei sa atace in plin carriere136, cad
asa pretinde onoarea" pe rusil protejati de sarma ghim-
pata. S-a pr4padit toata cavaleria, iar Brudermann a fost
trimis in pensie. Alt general austriac reprezenta principiul ca
onoarea ostaseasea" nu permite ca soldatul sa se ascunda sub
pamant, in transee, ca o cartita lasà. Mare le general, maresa-
lul Joffre137 nu diferea nici el prea mult de asemenea con-
ceptii, la inceputul razbolului in toamna anului 1914.
M-am insufletit i eu, ca toata generatia mea, de frumu-
setea artei lui Erninescu, descriind lupta de la Rovine. Reel-
tandu-mi Satira III-a m cuprindea i acuma vechiul senti-
ment de inaltare. Sa las insa ca sentiment& acesta sa-mi de-
termine judecata clara politica? Sa tree, fara a tine searna de
realltate si de datele statistice seci, sa nu-mi dau seama ce mi-
zerii aduce cu sine o ocupatie armata straina? SA nesocotese
vietile tinere jertfite, deficitul inevitabil al nasterilor, ruina-
rea atator vieti familiale si a atator averi, municite de gene-
ratii?
Da, este o datorie de onoare de a salva toate aceste bunuri
morale si materiale, prin hipta eroicd, daea ai armament, echi-
pament, avioane, tancuri, tunuri, aliati puternici. Daca nu
dispui de ele ai datoria de onoare sa salvezi ce poti salva
prin compromis avand ta-ria morala de a lua raspunderea
in fata celor multi, lipsiti de putinta judecatii si de cunoas-
terea istoriei, care aproape in fiecare caz, nu este decal o poe-
zie tendentioasà.
Rovine? De dragul antitezei, Eminescu ne prezinta pe Mir-
cea ea modest, dar birultor; pe sultan ca tiran ingantfat, in-
vins, iar lupta ca o idila, caci se termina cu o scritoare de dra-
goste, potentand contrastul cu prezentul nu ni-e falnic?"
Eminescu face insa uitat faptul istoric, ca Mircea cel Batran.
dupa ce invinsese la Rovine, a trebuit sa se retraga eu onoare"
si cà a avut unde sa se retraga, pe acele vremuri (raul, ra-
mul").
In septembrie 1940 ne gäseam incercuiti de Baiazizi moder-
ni, eel putin de zeee ori mai puternici ca numar si pe deasupra
inarmati pand in dinti. Nici macar posibilitatea retragerii nu

44
www.dacoromanica.ro
putea sa ne indemne la lupta, neavand unde i cum sa ne re-
tragem.
Cu asemenea reflectiuni ascultam in aparenta indife-
rent elucubratiile patriotarde ale lui Urdareanu. Nu-mi pu-
team explica ce scop urmarea, cad era bine informat i tiam
cat e de ingrijorat. Suna telefonul; Urdareanu alerga la re-
ceptor, apoi reveni si-i facu o comunicare lui Gigurtu. Trecand
pe langd mine, zisei:
D-de colonel, cred ca iti depasesti atributiile...
E parerea mea personala (prioepuse la ce fac aluzie).
Avand calitatea de om de incredere al Regelui, ministrii
vor crede ca acele pareri personale" sunt parerile M. Sale si
ei vor pierde curajul judecatil
Dansul a mai spus ceva, ca o scuza si a iesit pe uà. Intre
timp, minitrii s-au sculat si au venit la mine. Erau: al comu-
nicatiei, al instructiei publice, al internelor, armamentului si
Budisteanu138 (acesta nu stiu ce resort avea). PapacosteaI39 des-
chise vorba spunandu-mi ca imi fusese prezentat, ca student
la Viena, in cadrul Romaniei June". Apoi ma intrebara ce
parere am despre situatie. Cum iritarea mea refulata era ti-
nuta sub o prpsiune prea indelungatä, am izbucnit:
Cat timp va mai sta minciuna cu Regele la masa? Bine
domnilor, sunteti minitrj, trebuie sa aveti curajud raspunderii.
Trebuie sa judecati fiecare cu capul sau.
Curaj? Onoare militara? Ce efective inarmate avem, cati
kilometri are lungimea granitei ce trebuie sä o aparam? De
Cate tancuri, avioane, aviatori etc. dispunem? ExiSta ori nu
pactul de amicitie intre -Hitler si Stalin? Cum stam cu un-
gurii, bulgarii, iugoslavii? Ce au facut cehoslovaoii in aceeasi
situatie, cu toate ca erau incomparabil mai pregatiti decat
noi? Vrem sa paradam cu neputinta noastra ca eroi ai onoa-
rei nationale, la aceasta masa verde jertfind vietile tine-
retului nostru pentru a ajunge la un Waterloo, un Sedan
ori Campiegne?
D-le ministru (adresandu-ma lui David Popescum), aveti
reputatia unui distins general: cat timp credeti ca am fi in
stare sa rezistam? (generalul tacea cu o miscare sceptica)
D-le ministru al armamentului, sunteti pregatit?
In trei luni vom fi pregatiti (raspunse grasanu1141, ajuns
la armament", ca Pilat In Credeu)
Dar unde vor fi evoluat evenimentele in trei luni? D-le
rninistru al comunicatlilor142, ati fost zilele acestea in inspectie
prin Ora. Ati vazut pregatirile ce se fac pe sosele, de-a lungul
Arecatorilor Carpatilor? Parca am trai pe timpul lui Mircea

45

www.dacoromanica.ro
ori Stefan eel Mare. Ce isprava se va face ou trunchiurile de
arbori, cu gramezile de pietre pe Valea Prahovei, a Timisului
Oltului? Vom opri tancurile? Rad soferii de aceste pregatiri
defensive. Caci, zic ei, canid atacul dusman ar fi sa ajunga
pana la acele fortificatii copilaresti, contra nemtilor si rusilor,
de mult am fi capitulat. Explicati-mi domnilor rostul aoestor
gramezi de pietre si de busteni?! (tac cu totii, unii zambind
amar). Nu, armata trebuie sa ne-o crutam cu orice jertfe ale-
amorului propriu, cad peate sa ne prinela Inca bine pentru
Piemontu1143 pe care avem datoria sa-1 salväm in interesul
generatillor viitoare.
Intrand Urdareanu, zise:
Domnilor, Va rog sa veniti maine dimineata la 8. Pe
atunci va sosi si D-1 Iorga144. Parra. la 9-10 vom termina, ca
sa putem da raspunsul.
Ne-am despartit. Eu insa, nelinistit, rn-am urcat in ascen-
sor cu Urdareanu si. ajunsi in frumosul sal birou, ne-am ase-
zat in fotolii, fata in fata, aprinzandu-ne tigaretele.
Dle colonel (am inceput) tin sa Va vorbesc ea sa Va
rog a-i comunica M.Sale, opinia mea. Inainte de toate repet
ea in uzanta diplomaica, termenul odata fixat, trebuie tinut.
Ai nostri au putut sa accepte sau sa refuze cele 6 ore pentru
a putea da raspunsul. Odata primit termenul, nu cred ca rn se
va mai da pasuire.
Rana maine dimineata la 9. Le-am comunicat cal atunci
fiind cu totii de fat& Consiliul de Coroana va da rds-
punsul.
Nu am impresia ea' s-ar lasa condusi de consideratir
omenoase. Din contra, nemtii cand si-au fault socotelile, ra-
man pe pozitie ...
Sunand telefonul, Urdareanu ridica receptorul iar eu asist
la urmdtorul fragment de conversatie:
Cum? Rana la ora 3 noaptea ... vorbiti cu Fabritius
... Sta langa D-ta? A staruit zadarnic? Sa mai staruiasca! ..-
E zadarnic? ... Dar Consiliul de Coroana nu e complet ... Nu
le pasa? Le trebuie semnatura Regelui? ... Bine, am inteles,
merg sa comunic ...
aaBl.p
Pricepusem si eu, iar Urdareanu care mine:
Scuzati, trebuie sa merg la M. Sa; pang la 3 trebuie sä
dam raspunsul.
Ne-am despartit. Deodata au inceput sa sune telefoanele
Palatului. Domnii amanati pe dimineata urmatoare, abia so-
siti acasa, erau chemati urgent la Consiliu. M-am asezat intr-un
fotoliu in holul Palatului. Era pe la ora 0112. Pe rand soseau.

46

www.dacoromanica.ro
ei chemati urgent la Consiliul inck pe la ora 11/2 aproape
toti erau intruniti la masa mare, din sala de alAturi. Intr And
Regele, a deschis discutia cu ckeva cuvinte, declarand ca orice
s-ar decide, dânsul rAmâne la locul sAu. Apoi a zis:
Mai intk dau cuvAntul prezidentilor corpurilor legiui-
toare.
L-a invitat, printr-un gest, pe C. Argetoianu sd ia cuvantul
(sedeam rangdolaltA. De-a dreapta mea era C. Dinu BrAtianu).
Argetoianu, ridicAndu-se, nu a vorbit mai mult de cloud
minute, zicând (aproximativ) ca in situatia in care se gAseste
-Ora, nu putem face nimica deck sA acceptAm propunerea ce
ni se face. Asezandu-se dânsul, Regele ma invita pe mine sa
ma declar. Am zis, aproximativ urmAtoarele:
Dacd nu primim propunerea de a cere si a accepta arbi-
trajul, ne expunem ca tara sA ne fie invadatA si sfdsiatA, 'Dana
la incheierea pacii. Situatia in care ne-am gAsi atunci s-ar
putea sd fie cu totul alta deck monarhick Nu ne-ar ramâne
nici un Piemont, nici armata si sfdsiati poate cu insusi
Regele in captivitate generatiile viitoare ar fi expuse sd se
zbuciume, indelungat, pentru a injgheba tara din nou, prin
unitate nationalà. De aceea, tinAnd seama de realitatea posibi-
litatilor noastre si de forta majord a imprejurdrilor, sunt de
pArere CA nu putem risca sa refuzAm acceptarea arbitrajului.
Apoi, adresAndu-se plenului, Regele a rugat ca fiecare sd
voteze pentru" ori contra". Fireste ca Dinu Bratianu a vo-
tat contra, de asemenea C. Angelescu (smecherul zApAcit cu
fata de Janus145, Ion Mota146 pentru s.a.m.d. (Am notat pe o
MA pe cei prezenti si voturile exprimate, dar cu multele mu-
tali nu gAsesc notitele, ascunse undeva. In timpul atacurilor
contra si pentru A.R.L.U.S., datele au fost publicate intr-un
ziar).
Majoritatea a fost pentru", ceea ce din punct de vedere
practic, era cu totul indiferent. Caci la Viena asteptau accep-
tarea prin semnAtura Regelui, Consiliul de Coroand" si votul
sau neavAnd nici a valoare, fie internA-constitutionalk fie de
naturA internationalk Domnii care au votat contra" stiau
aceasta precis. Votând contra" si-au permis Inca o data sA-si
MCA reclamA patriotardd si sa-1 lase pe Rege in panA din
punct de vedere moral. DupA votare, Regele a dispus colone-
lului UrdAreanu sd citeascA Comunicatul" si apoi, ridican-
du-ne cu totii, s-au format grupuri, grupuri care discutau.
Textul comunicatului 11 dictase Rege le, cu precizarea ulti-
rnativA".

47

www.dacoromanica.ro
Ne-am dus acasd, cu sufletele amärdte. Ora 3 era trecutd
de mult, dar pentru aceasta nu s-a ridicat nici o exceptie. Di-
mineata urmdtoare, Cand s-a comunicat insd oficial acceptarea
arbitrajului, cei de la legatia germand au fdcut greutati pen-
tru cuvântul ultimativ". (Eu ii atrasesem Regelui atentiunea
cd vor exceptiona cuvantul. adnsul mi-a rdspuns cd nu gd-
se§te altul mai bun. Sà propun eu. Mei eu nu am putut pro-
pune altul. Regele s-a adresat calor din jurul sdu dar, in fine
am acceptat cu totii. Conditiile erau cu adevdrat ultimative).
Cei de la legatia german'a márdind au primit totusi tex-
tul, pand la urma, dupd telefondri cu Viena si Berlinul.
Seara a avut loc ultimul Consiliu de Coroand. Sosiserd:
Iorga, Maniu si Gheorghe Bratianu147. Aceastd sedinta a fost
memorabila, prin. atitudinea acestor trei insi, absenti atunci
eand ar fi fost siliti sa ia rdspunderea in fata situatiei de
forta majord: ori acceptarea pe nestiute a unei grave hotArdri
pentru Ord (pe blind", cum zic cartoforii din Sä laj), ori ac-
ceptarea rdspunderii ea tara expusd ocupatiei sd fie
invadata si ocupata simultan, din 4-5 pArti.
Acum, stiind cd alea iacta erat148 au putut sd-si dea fie-
care drumul impulsurilor. Gheorghe Brätianu, in uniformd,
venea de pe frontierd. Lui ii sunt date o limbd si o construe-
tie de fraze distinse. Conferintele lui citite IV au farmecul fru-
musetii. Nu are Insd nici talentul, nici organul pentru ora-
torie. Glasul ii rdsund ca din surdin'a, iar expunerea izvordste
sacadat Expunerea sa a fost si de data aceasta intemeiata pe
invoc5ri istorice, patriotice, declardnd Ca e dator acestei uni-
forme" sd fie contra acceptärii arbitrajului.
Maniu, cu rutina vechiului parlamentar, a tinut o fili-
pica149, aculandu-1 pe Rege ca vinovat pentru toatd nenoro-
cirea -Orli. Nu a respectat Constitutia, nu a ascultat de aver-
tismente etc. etc. (El era oare de vind pentru toate? Pentru
aegionarism, furtul de urne liberal, antisemitism, spertul §i
coruptia mostenita si inacerbatd150 de veacuri, lipsa de ome-
nie si de pudoare, situatia geograficd si etnograficd a Orli,
nepregatirea Frantei si Angliei, Münchenul, pactul de amicitie
germano-rus, dezastrul Poloniei, iluzia increderii in linia Ma-
ginot, palavragismul bucurestean, mahalaua sufleteascd?)
Regele asculta linistit. (In holul de aldturi erau ofiterii din
curtea milliard. Prin usa deschisd se auzea fiecare cuvânt gr.:aft
In sald. Efectul discursului lui Maniu i-a impresionat si pe
acei domni maiori si colonei care comentau cu yesturi apro-
batoare, preaum mi-a comunicat Mi§u Arion1°1, ee sedea
intr-un fotoliu, fdedndu-se cd doarme).

48
www.dacoromanica.ro
Iorga a avut curajul convingerii in acel moment greu.
dAndu-§i seama de realitatea fortei majore, in care ne gaseam
sa accepte solutia adoptata, in noaptea precedenta, de Con-
siliul de Coroana. El, atat de nationalist i de vindicativ contra
orieul, care ii imputa pornirfle *ovine, atat de vanitos in
privinta reputatiei sale de urzitor al rena*terii curentelor na-
tionaliste, atAt de ostil nemtilor, a avut pe langa clarviziu-
nea recunoa*terii primejdiei ce ne ameninta i puterea mo-
raid' sa-*i calce pe inima, avand in vedere numai interesul tb-
rii. Ce deosebire intre atitudinea lui *i intre a acelora care, din
consideratii subiective, au tinut sa fie intransigenti!
Suspend And Regele *edinta, ne-am intalnit cu Maniu
Ce mai faci Alexandre?
Ce sa fac? Ma intreb dice am inghitit broasca? Tu, cti
morala cre*tina" i cu constitutionalismul", eu eu persuasi-
unea. Am ajuns ca evreul din Mad (A Mddi Zsidc5)152. Ai putut
adineaori sa-ti infigi stiletul in Carol i sa-1 invArte*ti dupd
plac. Ce folos? Ori pentru acceptarea, ori pentru respingerea
arbitrajului, ne ameninta aceea*i pacoste ...
Am plecatt apoi impreuna. (Pe treptele de la ie*ire s-a
petrecut scena impacarii mele cu Iorga). Ne-am urcat cu Maniu
in ma*ina mea, ca sd-1 duc acasa. Sosind, conversatia noastrA
devenise animata. Cava timp am continuat-o in ma*ina. Dupa
o vreme am dispus *oferului sa piece spre *osea i luAnd dru-
mul Ploie*tilor, am stat de vorba impreund, bine peste o ord.
Zilele urmatoare au trecut in dabalazare153 i nesiguranta.
Lumea se aduna pe Calea Victoriei, se aglomera in fata Pa-
latului, casca gura, a*tepta ceva, lard. sa *tie ce. Legi narii ar
fi tras o impu*catura in curtea Palatului. I se atribuia lui Ho-
ria Sima. Vreo 40 de legionari" s-au in*irat in fata Teatrului
National in grup i au cAntat Cateva cAntece de ale lor,
neinchinand publicului nici o singura strofa din epopeicul nu-
mar pletoric154 de strofe. Priveam scena din fereastra locuin-
tei vizavi de gradina hotelului Continental". Mai le*eam en
Mi*u, Laur, Didi155 *.a. la plimbare, prin publicul care forfo-
tea intre Palat i Fundatie,56 barbati, femei *i numero*i co-
pii, de toate vArstele si clasele sociale. Era absurdul corso"
bucure*tean, obi*nuit, inzecit ca numar. In loc de a lua aer"
prin parcuri, la *osea, in liber, luau aer" in efluviile recipro-
ce condensate. In multime nu era nici cea mai mica iritare.
Din contra, stapAnea fami'lara usurinta copilareasca a bucu-
restenilor, u*urinta atat de simpatica in timpuri normale, care
nu se ldsa adumbrita de reflectiuni sumbre. In afara de bu-
levarde, pana la Piata Bratianu i pand la Cimigiu cu strd-

4 - Memorii vol. III 49


www.dacoromanica.ro
zile afluente in Ca lea Victoriei si misunarea multimii in fata ,

Palatului capitala nu manifesta nimic neobisnuit. Oamenii


isi vedeau de treburi In birouri, praval i, uzine, casnicii, scoli.
Intriga de culise insa era in plina activitate. Se raspindise
copia unui memoriu, pe care generalul Ion Antonescu II tri-
misese Regelui in intelegere cu mai multi insi (Maniu, St.
Popescu, G. Bratianu?) prin care, criticand politica Rege-
lui, reclama puterea pentru sine. Un cunoscut mi-1 daduse sa-1
citesc, in timpul mesei la restaurantul Modern". Valer Pop
afla multe, din toate cercurile si prin dansul puteam sa-mi
completez si sa-mi controlez informatiile primite de la prie-
teni politici si publicisti, care alergau din ora in ora, pe la
mine.
In 5 septembrie ma gäseam la Valer Pop. Era intre or le
4 §i.5. Dansul imi spuse unele lucruri, pe care le au 'sem st
inainte de aceea, prin zvonurile ce circulau pe la Camera.
Generalul Antonescu ar fi fost primit de Rege, dupd ce trimi-
sese memoriul. Regele 1-a Intampinat camaradereste, spun'M-
du-i sa vorbeasca verde, ca soldat cu soldat. S-au despartit In
termeni caldurosi. In zorile zilei urmatoare s-au prezentat doi
generali la vila din Sinaia si ridicandu-1 pe Antonescu din
Ina t ordin", 1-au dus la manastirea Bistrita.
Interventiile maresalului Prezan157 (dupa Sever Dan)158 si
ale multor altora, au exoperat destul de repede eliberarea (eu
i-am comunicat colonelului Urddreanu revolta opiniei publice
si a mea ca daca un general si fost ministru de razboi poate fi
arestat fara forme legale ce siguranta de drept mai au
cetatenii, contra metodelor dictatoriale?). Gigurtu imi comu-
nica: D-na Antonescu158 se prezinta la el in dimineata zilei
dupa arestarea sotului ei, [Inca] dasnul a alergat la Pa lat.
Comunicandu-i Regelui cat i-a fost de penibil sa fie silit a-i
marturisi D-nei Antonescu ca dansul, ca prim-ministru nu a
aflat decat de la dansa de arestarea generalului, Regele i-a
raspuns ca nu a voit sa-i tulbure odihna".
Valer Pop imi spuse cã zvonul despre abdicarea Regelui
parea sa se confirme. Nemtii o cer, Regele ref uzand sä fie
serviabil. Regele nu a cazut de acord cu Antonescu. Oferindu-i
acestuia numirea de prim-ministru, el a ref uzat caci coman-
dantul garZii regale, colonelul Coroama (?) nu vroia sa ia
raspunderea pentru securitatea Regelui, contra legionarilor. Va-
ler Pop, insusi, a asistat la urmätoarea scena:
Dupa ce a discutat in audienta, rugat de Antonescu, s-a
reantors sa-i comunice acestuia parerea Regelui. Antonescu,
deschizand atunci usa camerei vecine, a poftit pe comandantul

50
www.dacoromanica.ro
garzii regale s'a intre i i-a adresat intrebarea dna Ii asuma
garantia pentru securitatea personala a Regelui. Acesta a de-
clarat da", conditionat de a nu trebui sã ordone sa se traga
asupra tineretului. In consecinta nu ramane alta solutie a
continuat generalul Antonescu decat abdicarea Regelui, spre
a-i face posibil sa primeasca numirea de prim-ministru. L-a
rugat pe Valer -Pop sa aduca aceasta la cunostin0 Regelui,
ceea ce dansul a executat. Dupa aceea generalul Ion Antonetscu
a fast primit in audienta.
Pe cand vorbeam [cu Valer Pop], generalul Antonescu era
la Palat, dupa care urma sä vina la Valer Pop. Trecuse 1/2
1 era cu aceste discutii, cand sosi generalul Ion Antonescu,
impreunä ru 1VIihai Antonescu160, pe care nu-I cunoscusem
pana atunci. M-qm ridicat sa plec. Generalul se plimba nerves
prin camera:
Uncle e Horia Sima, unde e Horia Sima (repeta intr-
urta).
Am plecat. Am mers acasa si stateam de vorbd cu Misu
Anion cand, sunand telefonul, el lua receptorul i termi-
nand iute conversatia imi transmise cd Regele ma invitä
la audienta. L-am runt sa cheme Palatul si sä spuna ca sunt
In haine de strada. Raspunsul a venit numaidecat, ca M. Sa
a ordonat sa mi se spuna ca sa merg asa cum sunt imbracat.
Am coborat si ne-am urcat in masinuta lui Misu, pe care
o conducea el insusi. Sosind la partea dinspre sosea161 a Pa-
latului, unde se zidea aripa edificiului i erau schele, despar-
tite de un gard inalt, inspre strada, ne-am oprit. Misu cu-
nostea drumul. Am intrat pe o usa, pazita de un gardian de
stradd l, trecand peste podete de scanduri prin diferife
tneaperi in constructie am ajuns in hol. In incaperea ofi-
terilor de serviciu am gasit 1 0-15 ofiteri superiori, pe care
i-am salutat, iar un aghiotant de serviciu rn-a i poftit sa ma
conduca la M. Sa.
Anuntat, Regele, care ma astepta la biroul sau, rn-a pri-
mit indata. Dandu-mi mana, rn-a poftit sa sed. Conversatia
ce a urmat caut sá o redau pe cat posibil de exact. Aceasta
a fast poate cea mai penibila, din Cate am avut vreodata:
Ce vremuri triste D-le Vaida.
Da Maiestate, s-au surpat evenimentele peste noi.
Eu voi pleca. Te-am rugat sa vii, D-ta ai fest intot-
deauna un om sincer Si de jertfa. Mihai162 ramane singur. E
un copil bun, are multe calitati, dar e tanar. Ts rog sa te in-
teresezi de el si sa-i fii sfatuitor.
51

www.dacoromanica.ro
Voi face tot ce voi putea, Maiestate. Pe viitor sunt insa
un cetatean, ca oricare [altul], Vara de nici o calitate oficiala.
Cand aveti de gand sa plecati?
Nu stiu sigur, cred ca Maine dimineata.
Maiestate rn-am intalnit eu Valer Pop, un devotat al
M. Voastre.
Valer Pop? (dadu din umeri).
Eu nu am zis nimica, facandu-ma a nu obServa dezapro-
barea. A urmat o tacere. Caci ce puteam sa spun si ce putea
sa-mi spund? Apoi, ridicandu-se de pe scaun imi voribi, din
nou, de tanarul Rege, iar eu repetai cà voi face totul ce voi
putea. In fine rn-a concediat
Pe timpul antonescian rn-am intalnit, in str. Biserica Am-
zei cu generalul IlosievicP63. fostul maresal al Palatului. Dupa
ce ne-am salutat, 1-am intrebat de parerea lui considerand
situatia dated crede cà ar fi oportun ori nu sd ma anunt
pentru audienta la Regele Mihai. Dansul a opinat ca poate e
mai bine sa nu-1 expunem unei i ,mai aprigi supravegheri
Amiralul Fundateanu, fost educator al Regelui Mihai, un
om cu un suflet gradind de flori intalnindu-1 pe timpul
persecutarilor, pe tema francmasoneriei, mi-a spus cal le-a
trimis vorba Antonestilor ca nu ii pasa de toate observatiile
bor, ci ca a fost i ramane francmason, dar nu va colabora
cu ei i nu va ,primi nimic de la ei, ca avansare, decoratii etc.
amiralul Fundateanu a fost de parere ca sd nu-1 expunem
pe Regele Mihai la sicane si mai mari din partea Antonestilor.
... Cand a fost conflictul intre maresalul Antonescu si Re-
gele164, Maniu fals informat mi-a trimis vorba, prin
Sever Dan, sa nu-mi bag degetul intre scoarta i copac. Cred
ca am descris acel episod, totusi mi voi reda pe scurt:
Chiar pe abmci se intamplase intr-o zi de sambata pe
la 6 ca fusesem in audienta la maresalul Antonescu, sub
pretextul persecutiilor unguresti din Transilvania de Nord. De
fapt, pentru a ma interesa de soarta lui Rica Georgescul65.
Sambata, pe la 12, ma vizitase un tanar avocat (Ardeleanu?)
din Arad, concentrat la. Consiliul de Razboi din Bucuresti. El
Imi aduse o scrisoare, de la locot. col. Rosu, prin care imi
anunta condamnarea sa la moarte prin Consiliul de Razboi
pentru ca, fiMd in concediu, s-au gäsit la dansul cloud re-
volvere, cand I se Meuse o perchezitie, suspectat cà ar fi fast
legionar. Alaturat scrisorii era o cerere de gratiere, adretsata
mareaslului Antonescu. Conform decretului-lege, sentinta tre-
buia sa fie executaa In timp de 6 ore, Vara drept de apel. Pe
cand vorbeam cu avocatul in camera de consultatii a lui

52

www.dacoromanica.ro
Aurel166 veni cumnatul condamnatului, tot avocat, un om urias,
desfigurat de iritatie, cu cerere de gratiere adresata Regelui.
I-am linistit pe amandoi cà seara la 6 voi face tot ce voi
putea, intermediind la maresalul Antonescu. Fix la ora 6 am
intrat in audienta. La inceput am vorbit de chestiunea evre-
ias-a. Dentistul meu, prietenul lui Aurel, Misu? ... era sicanat
sa nu tina servitoare roman* un tanär dentist ivoia sa-i re-
ch-zitioneze scaunul de dentiSt, ba locuinta etc. (interventia
lui Laur I-a salvat). A.m povestit cazul comunicat mie de Papa
Man167, cu ce bucurie a fost primit de toti la Gherla §i indeo-
s bi de evrei [sub ocupatie maghiara]. Cum doi fii familisti,
<1 celui mai bogat evreu din Gherla au fast dati pe mana
emtilor, lar averea lor e pradata prin fel de fel de impo-
ite etc.
Maresalul mi-a raspuns:
Eu suht soldat. Daca cineva face o crima contra statu-
ui, indiferent ca este evreu ori roman, il pun la zid. Nu-i dau
ns'a pe evrei pe mana nemtilor.
Apoi 1-am intrebat de Rica Georgescu. El mi-a raspuns:
Ii merge bine. D-1 Maniu a fost la mine ca sa inter-
vind. Imi trimite memorii. Mi-a spus: Georgescu a procedat
conform instructiunilor mele, daca e vinovat sunt i eu vino-
vat". Spune D-le Vaida, pot ell sa-1 arestez pe Maniu?
Natural Ca nu.
De ce nu ma lasa in pace Maniu? Eu fac ce pot.
Ar trebui sa Va intelegeti cu Maniu. Dvs. sa Va jutati
rolul i el pe al lui.
Acolo unde sezi D-ta a sezut ministrul Ameridi, dincolo
al Angliei, cand au fost la mine, inainte de a pleca. Le-am
expus situatia i i-am intrebat: Ce ati face Dvs. in locul meu?
Amandoi mi-au rdspuns Ca nu ar putea nici ei praceda altfel
in situatia mea.
Ce Ii va fi induplecat pe nemti sa ne sileased sà cedam
Ardealul de Nord? Eu cred ca neincrezandu-se nici in noi,
nici in unguri, au voit sa se asigure ca sa ne tinem reciproc
in sah, acoperindu-si astfel spatele frontului contra oriicarei
surprize. Cad altcum, dictatul de la Belvedere ar ramane o
prastie, revoltandu-ne pe noi i nernultumindu-i pe unguri.
Va fi fost i neinerederea cauza, insa hotarator a lost
faptul cã (ridicandu-se a mers la o harta mare, aratand topo-
grafia regiunii), punctul acesta e mai usor aocesibil grin Tran-
silvania de Nord (unde se intalneste Moldova cu Bucovina si
Transilvania). Nemtii nu vor sa se expuna ca rusii sà ajunga

53

www.dacoromanica.ro
in Valea Prahovei, coborând prin Moldova. Ei vor sà poatii
opri aceastd inaintare (mi-a mai explicat consideratii strate-
glee).
Atingand eu neloialitatea nemtilor, care ii tin pe legionarii
lui Horia Sima in Germania, spre a-i avea ca trupd de santaj,
cu care sä [ne] ameninte, Maresalul mi-a spus cd are inte-
legerea cu Hitler sd-i tind acolo.
Apoi mi-a vorbit de viitoarea organizare de stat. Tot la
doi ani se vor face pregâtirile partidelor, pentru a alege
la 4 ani conducatorul statului. Asa se vor evita intrerupe-
rile din trecut, prin schimbärile de guverne. Càci fiecare par-
tid, care va obtine majoritatea, isi va avea oamenii organi-
zati, gata ca ocupdndu-si posturile schimbarea sd se
intample fard de nici o zguduire, asa ca in State le, Unite din
America. Observând eu cd dispozitia aceasta in U.S.A. se re-
ferd la Senat i cà acolo este un prezident in capul statului
pe când la noi este Regele, Maresalul a continuat Ca pe victor,
Regele nu va putea avea alt rol, decat reprezentativ, primi-
rea ministrilor strdini etc. (Aveam impresia ca a citit ori a
auzit ceva, Sara a fi de tot in curat cu solutiile pe care le
dorea). Am renuntat sä-1 mai intrerup Trecuse o ora i va-
zdndu-1 in bund dispozitie, i-am multumit pentru toate infor-
matiile si am scos cererea de gratiere a lt. col. Row:
Dacd am avut onoarea sd pot vorbi cu Dvs. (zisei) imi
tin de o datorie de omenie, sa VA prezint aceastä cerere de
gratiere. E vorba de un It. col. Row, care fiind in concediu
si asteptand sá fie iar concentrat, nu a predat douà revolvere
de serviciu. Fdcandu-i-se perchezitie suspicionat de legio-
narism, acuzd dovedità apoi ca lipsitd de temei i gasindu-se
revolverele, a fast condamnat la moarte. E moldovean, mi-este
intamplAtor cunoscut i imi permit sd Va predau cererea lui
de gratiere.
I-am intins hârtia. Dânsul a luat-o i aruncând-o pe masa
a raspuns:
Ei, nu va fi impuscat.
Va multumesc D-le maresal.
Apoi, vdzAndu-1 in toane bune, am continuat:
Cred ca-mi este de datorie sa-mi usurez sufletul, atrd-
gand atentia asupra unei cauze, pe care numai Dvs. o puteti
solutiona. M gandesc la Regele Mihai. Stiu de la profesorii
sai cd si-a facut datoria, are bacalaureatul, dispune de fru-
moase oalitati.
M-a intrerupt:

54

www.dacoromanica.ro
Cat necaz imi fac oamenii acestia. Sa le schimb intruna
personalul, nu sunt multumiti, cand cu unul, cand cu altul.
Si si-a dat drumul curentului de critici la adresa Regelui
si a M.S. Reginei-Mame Elena. Eu am tacut, surprins de iz-
bucnirea ce o declansasem, scrutand s5-i descopar cauza. Abia
u'terior am aflat despre conflictul dintre dansul i Regele
Mihai, pentru solutionarea caruia Ii consultase pe prezidentul
Curtii de Casatie, Lupu168, pe mitropolitul Ba1an168 (comod si
apolitic, ingpst i oportunist), consilierul sau in toate chestiu-
rule, indeosebi in cele ardelenesti. Man declansase persecu-
tarea sectantilor", mai ales a baptistilor prin administra ie
fde stat] facea reclama razboiului sfant"170 oraanizase ex-
ursia episcopilor in Basarabia, pentru slujb; de refincresti-
nare, preteraream functionarilor care nu erau ortodocsi. Era
-ostil indeosebi. Impotriva celor uniti", ca sa acopere faptul
Ca mania-sa fusese greco-cator ca. De altoum, sustinea la toate
ocaziile ca dansul refuza sa mearga la Bucuresti, ca patriarh.
-wand datoria sa perpetueze traditia saguniana in Ardeal. Ornul
-tra cum i-am spus la o ocazie perfect in rolul de a do-
vedi ca iezuitul alt it in bizantin e superior iezuitilor" (din
Blaj) cat i bizantinilor (din Bucuresti).
Cum nu fusesem informat de izbucnirea conflictului mare-
alului Antonescu cu Regele, neintelegand supararea ce i-o
provocasem dupa ce tacusem ascultandu-1 1-am Intre-
rupt:
D-le maresal, sa-mi dati voie, eu vreau sa Va atrag
atentia asupra faptului Ca, precurn fiecare dintre noi, orice
studii am fi facut, ajungem sa ne cornpletam cunostintele ca
autodidacti, tot asa ar trebui oferità i Regelui ocazia sa-si
3argeasca orizontul cunostintelor. De aceea rn-am gandit ca
ar fi necesar sa existe un grerniu172, ori consillu, indiferent
cum s-ar numi. Acesta ar trebui compus din 10-12-15 mem-
bri, oameni cu experiente speciale, profesori universitari, inalti
functionari, iar Dvs. sa fiti prezidentul. Regele sa fie introdus
in toate ramurile vietii de stat, stand de vorba cu rnembrii
acelui gremiu i sa poata chema la sine pe oricare dintre
domni, spre a se documenta. Marii regi ai Frantei, de odini-
oara, 'Ana si regii Ang lief au dispus de astfel de consilieri.
Ma intrerupse de vreo doua ori, eu insa, spunand Cate un
sa-mi dati voie" ori permiteti", am continuat pana am spus
tot ce aveam de spus.
Maresalul a Inceput far sa-1 critice pe Rege i pe Regina-
Mama. Despre conflictul pe tema Starcea-Mocioni nu a po-
menit deloc. La plecare, petrecandu-rna la 1.10 i-am spus ca

55
www.dacoromanica.ro
face impresia mai obosit ca mai inainte, cdnd il vazusem. De
aceea i-am recomandat sA nu munceascA de la 7 dimineata pana
la 3-4 noaptea, de altcum va ajunge in sanatoriu, cum am
ajuns si eu. Mi-a spus ea si Eppinger173 i-a dat acelasi sfat,
pe care insa nu-1 poate urma. L-am lAudat pe Eppinger, ca
unul dintre cei mai mari savanti ai epocii (avusesem si eu,
pe vremuri, excelentul curs cu el). Maresalul si-a exprimat
regretul ed nu i-a putut fi serviabil lui Eppinger, facându-i cu
putintà exhumarea singurului fiu, cAzut la Odesa.
Asa s-a petrecut, in esenta, aceastA audientà si in afara
de CosticA Angeleseu si Sever Dan nu i-am comunicat nimA-
nui detaliile. As fi vorbit mai mult despre persecutarile pe
care le comiteau ungurii in Ardealul cedat, in contra roma-
nilor. Despre acestea insa fusese mai putin vorba caci dupa
ce abia incepusem sa pun chestiunea in disautie imi ras-
punse:
In privinta aceasta te rog sd discuti cu Valer Pop. El
pricepe mai bine problemele.
(Valer Pop le pricepea si se zbatea zadarnic sA-i facA si pe
cei doi Antonesti sà inteleaga, panä ce izbuti Mihai Antonescu
IcA, sa-1 induplece pe Ion Antonescu ea sä-1 dea afarà pe
consilierul care isi aroga pricepere mai mare in thestiune, de-
ck el.)
Dupa cAteva zile, Sever Dan imi comunicA urmatoarele: 1-a
vizitat Gigi Solomon174 de data aceasta nu numai ca prieten.
ci trimis de Maniu. I-a spus cA Maniu aflase despre discutia
mea cu Antonescu, referitoare la Regele Mihai. Imi trimite
sfatul cd va fi mai bine sd nu ma amestec in aceastA chestie.
Dansul, Dan s-a angajat sA-mi transmita intocmaa, M.A. sa-i fi
spus ceva despre discutia mea au Maresalul. Intre timp afla-
sem toate supArarile lui Antonescu contra Regelui, cauzate de
lipsa de tact a primului si de observarea demnitatii protoco-
lare a suveranului. Se vorbea ca Maresalul ar fi intentionat
sa provoace abdicarea Regelui. Fireste ca in conversarea
dintre Antonesau si mine nu a fost deloc vorba de litigiul
dintre Maresal si CoroanA, despre ceea ce nu aveam nici o cu-
nostintA in momentul audientei.
L-am rugat pe Dan sä dea, prin Solomon, urmAtorul ras-
puns lui Maniu:
MA mir ca de unde isi va fi primit Maniu informatia.
SA fie linistit, dealtcum, cA nu am sa-mi bag degetul intre
scoartà si copac. Maniu zicea de multe ori câ el nu poate fi
gresit informat, observând procedura de a se informa direct
de la izvor".

56
www.dacoromanica.ro
Cu Sever Dan eram amandoi de palrere ca Maniu va fi pri-
ma desigur informatii din partea Sigurantei (Ranzescu?). Acesta
a aflat oel mult atata ca s-a discutat si ceva" in legatura cu
Regele, iar restul este o combinatie ffind conflictul chiar
in toi de care se ocupau intensiv toti palavragiii, incat si
Siguranta se gatea in treat* din oficiu. Evident, Maniu e
fals informat. Totusi voxba ce mi-o trimite trezeste banuiala
ori cã doreste sa-1 faca pe Rege sa abdice fie din ura
contra fiului lui Carol al II-lea, fie spre a-1 indupleca pe An-
tonescu sa faca o prostie si presupune ea eu ii incurc itele,
sustinand pe Rege ori ca H sixstine pe acesta Impotriva lui
Antonescu, spre a-si asigura siesi un aliat firesc.
A doua zi mi-a telefonat Victorine176 ea S. Dan a instiin-
tat-o cã duminica vom fi eu Maniu la ei la masa. Dan il in-
trebase pe Maniu daca accepta aceasta intalnire cu mine si,
primind raspuns afirmativ, aranjase cu Victorine. Mie imi
spuise ca a dedus, din raspunsul meu, acordul de a-i oferi lui
Maniu ocazia sa se informeze direct de la izvor". Duminka
am luat impreuna cu Maniu, obisnuita masa savuroasa. la Du-
mitrache..
Conversatia a fast de caracter familiar. Maniu s-a plans
ca profesorul Iuliu Hatieganu nu-1 ajuta pe ginerele lui Boila,
Dr. Cimoca176 sä obtina o catedra. Eu, c.a. Ionel Popm nu-1 sus-
tine cu destula hotarare pe Nicu German178 contra directoriaor
sasi. Ca in gluma am propus sa ne protejam reciproc rudele
(am si vorbit cu Iuliu Hatieganu. care mi-a spus cid dartsul,
in calitate de rector, nu-1 poate oropune pe Cimoca, Irma cd
vorbise cu ministrul Petrovici176 ca acesta sa-1 numeasca pe
Cimoca). In rest, conversatie banald. Cel mult ar merita men-
tiune, cum savurand excelenta cafea Maniu ne-a povestit
ca, dupd plecarea lui Carol al 1II-1ea a rugat-o pe D-na Mad-
gearuno sai ofere o cafea tare, pentru ca. Meuse un legamánt
ca nu va mai bea cafea pana ce nu-1 va fi inlaturat pe Carol H
din tara.
Terminandu-se prartzul, Victorine si Dumitrache s-au re-
tras. Ram* singuri s-au incins discutille, povestile. Aveam
destule sa ne spunem, incat pana la 4 1/2 nu am apucat sa
vorbim despre chestiunea regelui si a lui Antonescu. La acea
ora veni Pufi Leucutia181, cu masina, dupa Maniu. Sub pre-
text ca e silit sa mearga la o intalnire, dansul a propus ta
marti, pe la ora 5, sa ne intalnim din nou, tot la D. Popovici.
Marti am dezvoltat punctul meu de vedere in privinta Re-
gelui: ar fi o nenorocire pentru tara sä rämânem fdra rege.
Pretendentii diferiti s-ar anunta (Habsburgul, Mihai, Nicolae

57
www.dacoromanica.ro
si mai cu seama Carol al II-lea)182. Am ajunge pe panta repu-
blicilor din. America Centrala i de Sud. Ar fi vai i amer de
Vara aceasta. Maniiu m-a ascultat, Vara a spune o pdrere. AM
ramas insa cu im,presia cã, oH am reusit sa-1 conving, ori cä
a fost dintru inceput de aceeasi convingere. Natural ca i-am
redat mai intai oonversatia mea ou maresalul Antonescu, re-
feritoare la grerniul" ori consiliul" regal, demonstrancli44
[lui Maniu] cat de gresit era inforrnat.
... Cum nimica nu poate ramane secret, in Bucuresti, tot asa
intalnirea noastra dupd 24 ore era senzatia momentului.
Unul i altul Incercau sa ma traga de limba". Ca fantezia
sa nu inlocuiasca din nou realitatea, i-am dat unui gazetar
(L.P.) un nuc rezumat, cuprinzand adevdruL Rezultatul a fost
cä maresalul Ion Antonescu m-a poftit la sine. I-am spus si
lui in oratione obliqual83, ceea ce sustinusem fata de Maniu.
Anume ca inlaturarea Regelui Mhai ar provoca o destrabalare
in Ora, ale carei urmari ar fi de neprevazut. Pe deasupra s-ar
dezlantui o criza politica in jurul tronului, Mihai devenind
pretendent. Daca insa nu dansul, atunci printul ,Nicolae si
eventual Carol II si-ar gasi cu siguranta sustinatori, Inca
luptele pentru tron nu ar inceta dupa incheierea pacii, oricum
s-ar fi terminat razboiul, Pe langa nedreptatea ce i s-ar face
Regelui i ceea ce i-ar asigura atasamentul intregului popor,
sfasierile dintre particle, interventia si persecutdrile indivizilor
colectivitatilor, prin oficialitate, ar perpetua o stare de
bellum omnium contra omnes184, de care sa ne fereasca Dum-
nezeu.
Am ccnvingerea ca intrucat Maresalul cuprins de gran-
domanie s-a gandit la Inlaturarea Regelui, dupd tabloul
ce i 1-am schitat, ca expus lui Maniu, a renuntat la astfel de
idei. Pe cand In precedenta audienta din timpul de 1 1/2
ore abia daca, insumand minutele, tot ce am vorbit eu nu
facea mai mult deck 15-20 de minute, iar restul era ceea ce
a graft el sprinten i sarind de la un subiect la altul
de data aceasta m-a lasat sa vorbesc, fara sa ma intrerupa,
ascultand cu atentiune expunerea mea.
Intalnirile mele cu Maniu au nelinistit nu numai cercurile
antonesciene (Ica"), dar mai cu seam:a pe national-tardnisti
(Mihai Popovici)185. Cad i Maniu va fi spus desigur la unii,
altii dintr-ai lui numai crampeie, din cele discutate cu
mine. De exemplu puteam fi sigur cà nu a comunicat staruinta
mea ca intelegandu-se cu maresalul Antonescu sà plece
in Englitera i America, la care dansul mi-a raspuns cà lui nu
i-ar da pasaport. atiind eu cd Rica Georgescu primise grele
58
www.dacoromanica.ro
zed de miIioane pentru actiunea condusa de Maniu, rn-am
impacat cu raspunsul. Parca maresalul Antonescu nu stia ce
stiam eu, parcd nu §tia Ca székely-rddio"186 era condus exce-
lent de Burn, spichera fiind o foarte iscusita evreica arde-
leana ...
Cum eu sunit amator de satire, caricaturi si nu mai putin de
cate o farsa in contul prietenilor sau contrariilor, cu alure grave
care se simt foarte importanti in mijlocul tragi-comediei
umane mi-am permis si o excursie la Dobresti, spre a-1 vi-
zita pe Ion Mihalache.
Laur Preda introduse la mine pe un tanar inginer, Bu-
gheanu. Acesta era angajat la Ministerul de Interne, (unde sef
dictatoric era ministrul colonel Dumitru Popescu-Codità cum-
nat cu Petrescu, specialistul ant' masonic", autorul browrii
Conspzratia Lo Igor *i. organizatorul expozitiei antimasonice).
Cauza venirii lui Bugheanu la mine a fost dorinta de a-mi
cere parerea asupra unui program de regenerare a tarn, pe care
dansul il elaborase, impreuna cu un grup de tineri din gene-
ratia sa (se gaseste intre hartiile mele). Acest program era
a at de superficial si echivoc incat, in timp ce-1 citeam, am
avut impresia cd este lipsit de seriozitate si menit astfel sa
serveasca numai ca pretext pentru a-si crea Bugheanu lega-
tura politica cu mine. Conversatiile ulterioare cu Bugheanu au
schimbat prima impresie, in convingerea cd am de a face cu
un informator", ceea ce nu e chiar identic cu un agent pro-
vocator.
Bugheanu avea masina proprie, de marca americana, pe
care zicea el si-o reparase singur, fiind inginer mecanic.
Dispunea de cauciucuri de rezervd perfecte. Era intotdeauna
serviabil. Cand soseam seara, imi gara masina la Ministerul
de Interne, gasea loc de dormit soferului etc. etc. Calatorea
prin tara studiind posibilitatile de a aproviziona cu apd pota-
bird Alba Iulia, judetul Tarnava Mica, Muscelul etc. Aceasta
preocupare il ducea si la Mihalache187, care se mutase la Do-
bresti.
Din cand in cand imi aducea salutari de la Mihalache si
ma intreba in treacat daca nu m-as hotari sa-1 vizitez
la Dobresti. Sub diferite pretexte refuzasem pana atunci dar,
voind sa potentez nervozitatea in tabara national-taränistä, am
primit invitatia lui Bugheanu, ca sa merg cu masina lui la Mi-
halache.
A venit si Laur Preda cu noi. Era bine sa am un martor.
Bugheanu a aranjat restul, comunicând telefonic sosirea noas-
Ira, iar in ziva urmatoare, la prânz, am sosit la Dobresti. D-na

59
www.dacoromanica.ro
Nicolina si Mihalache ne-au primit cu intreaga veche amabi-
litate. Am petrecut la dansii, pana in alta zi dupa-amiaza. Eu
ii reprosam lui Mihalache ca si-a gresit tactica, refuzand sa se
inteleaga cu mine, cand Carol II ne pusese amandurora acea
conditie. Dansul sustinea Ca ar fi fost o guvernare pe care Re-
gele ar fi stiut sa o compromita oricat ne-am fi ferit. Am dis-
cutat apoi situatia. Se vor impaca nemtii cu englezii? Se vor
intelege nemtii cu rusii? Vor rasa anglo-franco-americanii pe
nemti si pe rusi sa se distrugd reciproc, nemtii si rusii, ca la
sfarsitul sfarsitului sa iasa ei triumfatori, nimicind pe invin-
gator si acaparand stapanirea lumii? Era un mediu familiar,
foarte simpatic mie si m-am simtit minunat in tot timpul.
Intrebandu-ma Doamna cum am dormit, i-am raspuns ca
perfect, insa numai aruncand plapuma deoparte, cad odaia era
prea incalzita. La aceasta dansa observa ca lui Maniu nicio-
data nu-i putea fi destul de cald contraste fiziologice._
Mihalache s-a reantors cu noi la Bucuresti, unde biroul"
avea sedinta. Asteptand sosirea acestuia, Mihai [Popovici] si-a
putut astampara nervozitatea mai putin intre toti. El se temea
mai mult Ca, intre mine si Mihalache s-ar fi aranjat cine stie
ce pact diabolic. Totul se reducea insa la tactica lui Mihalache
pe de o parte si a mea pe de alta, ca Bugheanu voind sa
cumpere" de la noi de fapt sa cumparam" noi, vanzand"
el si nelinistind lumea, incepand cu cei doi, I. si M. Anto-
nescu, pana la Mihai P.
Mai tarziu, increzandu-se Laur Preda in Bugheanu, a aran-
jat cu acesta si cu cativa tineri prieteni, din jurul lui, o ac-
tiune contra lui Mihai Antonescu Ica. Ica a incercat sa-1
imblanzeasca, vizitandu-1 odata dimineata, acasà. Laur ins& a
tinut mai mult la convingerile sale, decal la prietenia de corn-
promis cu Ica. Rezultatul a fost cd Bugheanu si tovarasii sai,
apreciind drept superioara valoarea protectiei lui Ica, decat
lagarul, Laur a fost abandonat de acei conspiratori si a ajuns
singur la Targu Jiu188. Ordinul de retinere si de internare a fost
semnat chiar de membrul complotului, Piki Vasiliu189, in care
Laur isi pusese mai mult nadejdea, ea e devotat binelui Orli" ..

Intalnindu-ma cu consilierul legatiei germane, Stelzer §1 in-


teresandu-ma de Wohltat199 pe timpul tratativelor cu acesta
din urma Stelzer ma invita la masa, avandu-1 pe Wohltat
ca oaspe. Am primit, cu atat mai mult ca stiam de la Bu-
joiu191 cu ce greutati avea de luptat, ba chiar ca. Wohltat ii
pusese revolverul in piept, declarandu-i atunci: daca nu putem
cddea de acord, spre regretul meu, poate ne intalnim pentru
ultima card ca amici".

60
www.dacoromanica.ro
La masa au mai fost cloud doamne. Una era D-na Edith
Kohler, iscusita specialista in chestii economice: rase de oi, de
gaini oudtoare etc. Cealalta, o sotie de bancher, budapestana,
neamto- si maghiarofila dupa cum am aflat ulterior dar
al carei nume 1-am uitat. Wohltat era un om de statura mij-
locie, linistit. Conversatia, la masa, a fost cat se poate de ba-
nala, de rigoare, caracteristica pentru oameni care tin sa fie
cu toata neincrederea unul fata de altul, ori contra unuia, ori
contra altuia dintre ei. (Eu caracterizam astfel de situatii cu
intalnirea dintre furnici, ce se controleaza cu tentaculele, avand
norocul sa nu dispuna de grai, care ii este dat omului ca sa-si
ascunda gandurile.)
Dupa masa, doamnele si Stelzer au ascultat radio, jar eu
si Wohltat am stat de vorba in cloud fotolii. El mi-a expus
foarte afabil dar tot atat de categoric ca datoria lui este
sa obtina, atat in interesul german, cat si in cel romanesc,
incheierea pe cale amicala a intelegerii in chestiunea petro-
lului. Cand sa plecam, Stelzer rn-a rugat sd-i scriu si eu cateva
cuvinte in cartea arnintirilor. Am scos stiloul si am citat cu-
vintele lui Schiller:
Nichtswürdig ist die Nation, die nicht Ihr ales freudig setzt
an ihre Ehre?192.
Si am semnat ...
Stelzer era de multi ani la Bucuresti. Era o fire de om
sur. Malt, slabut, cu o falca inferioara minuscula, Theca im-
presia de a fi vesnic bolnav ori indispus. Cunostinta mea cu el
era de la mese oficiale §i alte asemenea ocazii, ca si cu alte
sute de indivizi. Totusi, dupa ce fostul primar din Olpret,
Stuppru, se strecurase peste Feleac193 si-rni descrisese stapani-
rea ungureasca clandu-mi seama de inutilitatea de a reclama
lui Killinger si repugnandu-mi omul rn-am decis sa merg
la Stelzer. Ca vechi functionar superior al legatiei, el trebuia
sa fie la curent cu situatia. Va fi mai in stare sa priceapa 5i
sa judece. I-am expus:
La Belvedere Germania a luat angajamentul ca nu nu-
mai nemtii din Ungaria, ci §i romanii vor beneficia de o co-
munitate nationala, care sa le reprezinte interesele. Iata bat-
jocurile ce le comite guvernul unguresc cu romanii. Scolile au
fost toate maghiarizate, reforma agrara nesocotita, averile ro-
manesti distruse, tineretul batjocorit sub pretext de educatie
fizica etc. etc. In timp ce in Romania si dupa dizolvarea
partidelor ungurii isi au comunitatea nationala si benefi-
ciaza de toate drepturile confesionale si culturale, preotii si
invatatorii lor primind lefuri de la stat si ajutor de stat pen-
61
www.dacoromanica.ro
tru scolile confesionale, In acelasi timp, copiii romani din
Transilvania cedata sunt chinuiti de dascali de stat maghiari,
in limba ungureasca.
Stelzer, Intrerupandu-ma, spuse:
Din partea ungureasca se ridica aceleasi acuze contra
tratamentului ce-1 au de suferit maghiarii, din partea Statu-
lui Roman. Ar trebui sa-mi pui la dispozitie fapte concrete,
date statistice ...
Cum, D-le Consilier? Pe D-ta te costa un telefon la
Ministerul Instructiei Publice. Ti se vor pune oficial la dispo-
zitie toate datele, numarul preotilor, al fortelor didactice ma-
ghiare, cifrele cu incasarile totale si individuale ale lefurilor
si al confesiunilor benefidare. Eu, ca particular, nu pot procura
toate aceste date cu acea usurintà ca D-ta. *i. cred Ca Germania
a asumat garantia si pentru tratamentul corect al romanilor,
prin guvernul maghiar ...
Te rog sa-mi faci un memoriu cu date ... Dack nu as fi
aici plec intr-un scurt con ediu te rog sa te adresezi
substitutului meu, Klughist.
A deschis usa, chemandu-si olegul 5i prezcniandu-ne.
M'-am pastrat calmul insd eram cuprins de scarba. A fost ul-
tima picaturd in paharul experientelor mele cu nemtii. Orickt
erau i de glic .yeschaltet194, adica disciplinati in a da acelasi
raspuns in problemele politice, totusi am izbutit sa mi pot face
socoteala lamurit asupra planurilor pe care le aveau In cazul
dobandirii victoriei. De exemplu, primisem prin Martalogul9"
un numar di Neue Zfirchrr ZeitUr c" 96 n 1942 ga.,in-
du-md la Timisoara (exemplarul 1-am pastrat). Ziarul era cen-
zurat, adica unele articole erau acoperite cu muruiala neagra
de vopsea u1eioasa. Fiind] astfel facute ilizibile, ziarul a fost
predat abonatului. Totusi, cenzorului ii scapase pe pagina a
doua sau a treia un reportaj. In acesta se spunea ca individul
cutar fusese numit de Hitler intr-un post superior. tirea era
comentata cu observarea ca. respectivul tinuse o conferinta,
expunand ideea cu privire la reorganizarea Europei. Nu su-
veranitatea de stat trebuie permisd pe viitor, ci pe langa
fiecare guvern Cate un Inalt conducktor german etc...
La o ocazie ulterioard, In decursul conversatiei cu un ger-
man, in masura de a sti ce se fierbea In cazanul satanei, la
Berlin, facui observarea Ca diplomatia germana, In frunte cu
Killinger, pare a-si face un merit prin dovedirea lipsei de
suplete. Cum Hitler introduce atatea reforme, desigur se in-
grijeste si de educarea viitorului sau corp diplomatic. Totusi,
nu am citit nimic despre aceasta. Raspunsul ce-1 primii a fost

62
www.dacoromanica.ro
uluitor: Pe viitor nu va mai fi lipsA de diplomatie. In fie-
care tard va trebui sã functioneze un inalt functionar ger-
man, guvernul respectiv colaborAnd cu acesta." Am intors
vorba pe altd temA cAci mA documentasem suficient.
Intr-o revistd germanA apAruse un articol in care se ex-
punea ideea ca, incepAnd cu judetul capitalei Budapesta (Pest-
Pius Zsolt-Kis-Kun), unde sunt sute de mil de nemti, apoi
spre Sud de-a lungul Dunarii i Tisei, prin Sirmia-Banat,
panA la Brasov ingloband si pe sasii din Ardeal se poate
construi un teritoriu german autonom. DiscutAnd cu un [alti
german, am pus intrebarea cd desi din punct de vedere geo-
grafic, al serviciului administratiei si justitiei se poate ima-
gina un astfel de stat in stat, totusi acesta nu va fi realizabil
ca organizare a politiei, jandarmeriei, postei etc, la care mi se
rdspunse CA in Croatia ar funotidna viata publ'cA, in cea mai
bunA ordine astfel organizatA ... Vai de noi valahii, vom fi
m nati si mai adAnc in munti , se vor ingriji Gauleiterii,
recrutati dintre decoratii ordinului cu frunze de stejar si bri-
ii nt 197, ca sd colonizeze plaiurile noastre cu rasA superi-
oara" Atitudinea unitatilor saslor si svabilor, conduse de
Andreas Schmidt, era de stapani distantati pand la fudulie, cu
douA cetAtenii, §i romanA i germanA.
Pentru comandantii nemti, care treceau pe la noi nu exis-
tau decat sasi i vabi. RomAnii erau o cantitate neglijabilà.
Kil ing r Ii permisese in douA rAnduri (1 13 Asnov si Timi-
pare) sa injure, ca la up cortului rata a-I numi pe Ma-
n'u Si s ritice pe toti antagon'stii nemtilor. Ameninta cA,
dupa r , bo*, va veni timpul ispAsirii. Atunci i-a adresat gene-
-alul H descu celebra scrisoare, "ndrumAndu-1 la ordine, ci sA
se poarte cuviincios. Pentru acea scrisoare generalul a fost
trimis in lagAr.
Pe ate, trupele germane se purtau disciplinat. Nici in orase
nu se dedau la excese. Fire§te, ne-au consumat toatA produc-
tia de bere. Dis iplina isi #eajipsd limita si la nemti, solda-
tii lor facând cuceriri amor ase,. cii toate instructiunile §i pe-
depsele. Era ceva romantic, exotic a fi cucerit Cate o schone
RumAnin198 ori cAte o feurige.Zigeunerin199. Nu stiau cA numai
tdrfele se pretau la astfel de amoruri, iar pe cAnd sd se con-
vingA, trebuiau sA se supunA curei cu salvarsan, sulfamide tc.
Am auzit de la un coleg romAn cA un medic dermatolog neamt
constatase un timp de incubatie mai lung, pentru producerea
efectului primar al gonoreei, provenite de la romAnca, decdt a
celui de provenienta nemteascA. Mai erau evident si intre
63
www.dacoromanica.ro
sasce,200 unele care ii implineau datoria caritativa fata de
eroii din Reich.
In Timisoara i in comunele mari svabesti din jur, tinea
conferinte un profesor i am citit, in ziarul Volksgemein-
schaft201-ului, conferinta tinuta la Lovrin, adresata svabilor
bogati, harnici, gospodari morali i cu preoti culti romano-
catolici. In acest sat, in fata acestui popor, conferentiarul a
desfasurat indeosebi cloud idei:
E datoria fiecarei femei in varsta adulta (in mannbarem.
Alter)202 sa faca un copil pentru Führen Prin aceasta se vor
umplea golurile, in urma pierderilor pe fronturi. Trebuie sa-si
dea seama ca, ceea ce se dobandeste prin victorie, va trebui
aparat de generatia ce va urma peste 20-30 de ani. Ne putem
imagina ca, pe cand unele dintre ascultatoare erau autorizate
prin acest sfat sa-si practice datoria patriotica, mamele i preo-
tul, ba chiar i tatii lor erau putin incantati.
In aceasta conferinta, taranii erau indemnati sa nu-si
imparta mosia intre copii, ca sa nu se faramiteze, ci sa o lase
mostenire unui singur copil. Astfel se poate asigura perpetua-
rea unei taranimi germane puternice. (Cate controverse nu se
vor ti iscat intre parinti i acestia i copiii lor, pe urma acestor
feluri de sfaturi sociologice. Dar bietii popi romano-catolici!)
Totusi, contactul trupelor cu populatia romana a fost co-
rect. Purtare civilizatà, evitare de excese, nici un jaf, nici o
agresiune. Cum sa se explice fenomenul Ca, cu toate acestea,
sentimentul unanim al populatiei romane a ramas antigerman
de la Antonescu pand la ultimul burghez i taran ba a
devenit tot mai putin ascuns. Explicatia mi se pare simpla.
Complezenta germanilor, in general [in] afard de exceptii
individuale sufera de un timbru de alura invatatk Neam-
tul e obsedat de reticenta in atiutdinea ce i-o impune teama
de a nu face impresia de nesinceritate, de lipsd de sinceritate.
Ca urmare este sub o indispozitie de nesiguranta. Limba lui
nu se preteaza sa-i zica, fie unei regine, fie unei precupete
madame". Deck sa zica fetais enchanté d'avoir fait votre
connaissancem ori chiar jfetais ravi de notre conversation204,
neamtul nostru din sentiment de pudoare prefera sa tack
facand impresia de om stangaci. Sa ne dam insa seama de
toga gama titlurilor intre madame = Frau §i intre Exzellenz
(Frau), Fiirstlihe Hoheit (Frau)205, gnadige, gnadigste, aller
gniidigste (Frau), apoi: Wohl geboren, Hochwohl geboren,
untertänigst, alleruntertanigst, gehorsamt20° s.a.m.d.; infinitele
formule ceremonioase, obisnuite in limba oficiala si de relatie
intre subalterni si superiori.

64
www.dacoromanica.ro
In urma uzului din limba germana i acela din limba
franceza se naste un conflict pe tema alocutiunilor impuse de
conversatie. Indeosebi la insi care stapânesc ambele limbi
franceza i germana nesiguranta e permanenta. Iar ger-
manul care nu e stalpan decat pe grakil sàu matern se ref u-
giaza la sobrietatea uzuald (Sachlichkteit), la sinceritate, ceea
ce asupra strainului negerman face impresia de brutali-
tate, atitudine a unui individ necioplit, nemanierat, ingamfat.
Daca ne dam seama Ca pe acest suport psihologic plutea si
mistica nebulozitate a sugestiei doctrinei rasiale, ca ei apartin
elementului superior nordic", german, ne vom putea explica
reticenta rece de care nemtii in afara de rani indivizi
erau stapaniti In contact cu membrii raselor inferioare" (min-
derwertige Nationien207 ori die armen kleinen Wölker208, cum
le numeste Hitler batjocoritor, In Mein Kampf).
Iata cum imi explic eu cauza conaportatil germanilor, prim
care au provocat aversiunea lumii intregi. Era curios ca, fie
la Bucuresti, fie in cutare sat de munte, romanii recunosteau
ca neamtul era harnic, invatat ordonat, de omenie dar fà-
los, migalos, tantos i stangaci. Sub stangacie se iMelegea
ceea ce am incercat sa redau mai sus, caracterizand sobrieta-
tea, Sachlichkeit-ul german.
Rusii, primitivi, inculti, brutali, cu care romanii nu se
puteau intelege deloc nemteste mai stiau totusi nu
erau atat de strAini in sentimentul romanesc, ca nemtii. Am
observat la mine insumi acest fenomen paradox. Cercetând
explicarea am ajuns la presupunerea cà influenta culturii bi-
zantine, de care au fost stapânite multe generatii atat ru-
sesti cat si romanesti ar fi produs anumite reziduuri de
fire, comune, pe langa amestecul de sange ucrainean, la noi in
nord (Bohatielu, Cosbuc etc.) si de sange românesc prin Rusia
de sud. Aceasta /a musica dela sangue209 cum o numeste spa-
niolul, se actualiza ca o adiere End din valtoarea trecutului,
la contactul cu ruii, prin gesturi subliniate de Cate un ha-
r1§021o.

[FRONTUL ROMANESC"]

Prin noiemvrie 1932211, in urma sicanelor i intrigilor lui


Tituleseu, sprijinite de Maniu si Mihalache contra tratativelor
ou U.R.S.S. (prin Litvinov212), pentru injghebarea unui pact
5 Memorli vol. III 65

www.dacoromanica.ro
de neagresiune" cu aprobarea Regelui §i ajutorul guvernu
lui francez (Herriot)213 §i a celui polonez mi-am dat demi-
sia. Rugat in ianuarie 1933, de Biroul Partidului si de Rege
am acceptat din nou sa formez guvernul. In 1935, dorind sa
propun, in programul partidului, primatiatu1214 elementului ro-
mânesc, s-a nascut conflictul intre mine §i Birou. Totu§i, nici
nu am demisionat, nici nu am f st dat afara din P.N.T. ci s-a
hotarat numai ca, in ziva de 5 rnartie 1935 D legatiunea Per-1
manenta a Partidului National Taranesc (fiind de fata numai
11 in§i din 23 de membri) a hotarat: Dezavueaza in mod ca-
tegoric atitudinea luata de Dl. Al. Vaida Voevod in ul 'mele
adunari de la Cluj, Timisoara, Sibiu, ca fiind in contradictie
cu hotararile Comitetului Central Exe utiv."
Imi rezervasem dreptul de a apela la Congresul Partidului
care nu s-a tinut §i de care se temeau antagonistii mei
dar am preferat sa-mi continui actiunea de propaganda prin
conferinte in diferitele orase ale tarii (Cluj, Oradea, Arad,
Timisoara, Craiova, Galati, Braila, Sibiu, Iasi, Chisinau, F c-
sani, Bucuresti).
La § dinta Comitetului de Directie, Madg aru pregatise cu
mult bizantinism tactica: s-au constituit trei comis'i care dis-
utat. separat. Chestiunile programatice, referitoare la con
stitutie, le discuta comisia prezidata de Mihalache, de acesta
apartinand §i administratia §i justitia. A doua comisie era
prezidata de N. Lupu215, proaspdt reintors in partid §i discuta
chestiunile scclare, biserice§ti, de igiena etc. A treia avea sa o
prezideze V. Madgearu. Acesta din urma ca secretar gener I
al partidului fusese insarcinat sa tipdreasca anteproiectul
programului. Ii scrisesern sa-mi trimita la Cluj vreo 15 ex m-
plare spre a le putea distribui intre frun asii ardeleni. Du a
ce ar fi studiat proiectul, voiam sa-1 convoc, spre a-1 discuta.
Mad earu insa mi-a tr"mis nurnai trei exemplare, cu 4-5
zile inainte de sedinta Comitetului de Directie", care avea sa
accepte noul program. Astfel nu am putut sa-1 citesc decat
eu si sa dau Cate un exemplar prof. Dr. Iuliu Moldovan216 si
lui Dr. Emil Hatieganu, fara a mai prisosi timp de a discuta
macar cu ei doi.
La prima intalnire a biroului rn-am plans lui Madgearu,
pentru ea nu-mi trimisese la timp §i in numar suficient
exemplarele cerute. El mi-a raspuns ca a intarziat tipograf,a,
iar exemplare nu au fcst mai multe din lipsa de fonduri (Bro-
§ura referitoare la chestiuninile financiare, editata sub nu-
mele lui ca autor, s-a impartit insa in sute de exemplare si
era de 5-10 ori mai voluminoasâ. Tipografia a putut sa aiba
66
www.dacoromanica.ro
timp, iar secretarul general fonduri). Totul a fost pretext,
pentru ca membrii Cornitetului de Directie" sa nu fie in-
formati la timp asupra continutului anteproiectului de pro-
gram. Astfel s-a inlesnit reusaa votarii prin tactic6 de sme-
cherlic". De acea tactic& a uzat si Mihalache când rn-a intre-
bat inocent dacd am ceva de exceptionat ori nu, referitor
la metoda dezbaterilor. Anume, spre a simplifica si usura
discutia, in absenta mea pe Ian& ulterioara mea aprobare
au hotardt sa fie discutat simultan in trei comisii, pentru
crutare de timp. Am priceput si acest smecherlic".
Cei mai series.' membri ai Comitetului de Directie" era
de prevazut cä se vor interesa de problemele constitutionale,
administrative si juridice, discutate sub prezidiul lui Mihalache.
Astfel, Madgearu va avea in comisia prezidata de el pe toti
ciracii sal., care vor sustine orice le va ordona. De asemenea,
cele ce se vor discuta sub prezidiul lui Lupu (scoli, igien6, bi-
sericA), raportor fiMd Petre Andrei217.
Eu am r5spuns ea' dupd ce au hofardt, rämâne hotarilt, to-
usi gasesc curios Ca fiind 4 vicepresedinti chiar cel mai
nou in partid, va prezida o comisie iar alta sä fie prezidata
de secretarul general. Nu gasesc practica nici ruperea Comi-
etului de Directie" in trei sectii separate, c'aci oamenii nu se
pot rupe in trei si astfel farnan neorientati. Insa fie cum
au hotarat. Nici Mihalache, nici Madgearu nu au mai sporit
orba. Ei isi dadurd seama CA eram la curent cu smecherli-
ul" lor insa erau veseli Ca' nu voi face caz in plen.
Costachescu218, emul cinstit, discutase cu iesenii noul pro-
gram si insarcinase pe prof. Zane219 sa elaboreze punctul lor
de vedere. Brosura acestuia Pentru biruinta Taranismului apa-
ruse la tipografia Bravo" din Iasi (1935). Aceastä brosura
a fost distribuitä pe când se aduna lumea la Club. Apoi i-a
secat izvorul. Nu am mai reusit, in pauza de amiazi, sã ob-
tin un al doilea exemplar. Disparitia acesteia se explica sim-
plu: in sal& erau adunati toti membrii Comitetului de Direc-
tie", cand Mihalache deschise sedinta, dupa. ora 10. Madgearu
il propuse de raportor pe Ene220 (omul lui) si, de asemenea,
pe Zane, in calitate de expert. Invitat in prezidiu Zane ocupà
loc pe estrad'a, la dreapta lui Mihalache si a lui Lupu. Con-
vingerile lui Zane evaporasera., brosura lui disparuse, gura
ii amutise pe tot timpul dezbaterilor asigurand astfel jocul
laber pentru sforáriile de inscenare si sofisticarie ale lui Mad-
gearu.
In prevederea acestor masinatiuni, menite s'a salveze con-
s rvarea intimitätilor cointeresate cu capitalismul" (izvorul
67
www.dacoromanica.ro
financiar al P.N.T.) imi pregateam de cu dimineata textur
celor trei propuneri, care se refereau la proportionalitatea
atinsd in scoli secundare si superioare de stat, la introdu-
cerea proportionalitatii etnice in intreprinderi si la desfiin-
tarea trusturilor si carte1uri1or221.
In brosura Cuvdntare cdtre natiunea romdnd, datoritd
D-nilor Dr. A. Popa si Dr. L. Hulea222 este descris destul de
detaliat cum s-au desfasurat ulterior evenimentele care au
determinat nasterea Frontului Romanesc".
Am tinut insa sa arat si metodele pe care le aplicau co-
legii din conducerea partidului, consecvent, cu multd rutina,
spre a obliga in plen ceea ce doreau, pentru a aparea demo-
crati", beneficiind in acelasi timp de fondurile marilor banci
si intreprinderi industriale, pe seama presei de partid, a cam-
paniilor electorale iar unii, in urma situatiei lor in par tid
si pentru sporirea micilor lor economii". Mihalache si
Maniu nu erau dintre acestia, direct interesati. Ei pricepeau
totusi sä faca fatd unui standard corespunzator tuturor exi-
gentelor impuse prin situatia lor publica, familiara si perso-
nala. Recordul intre toti il detinea D-rul N. Lupu. In public
erau acoperiti de hlamida catonismu1ui223, refuzand sa faca
parte din consilii de administratie, urrnand vorba ardeleneasca:
suntem saraci dar trdim bine ..."
Cand a fost suspendata prima sedinta pentru pauza de
pranz, cum eu sezusem langä Ra1ea224, asteptand sa se mai
rareascd imbulzeala de la iesire, el ma intreba daca am citit
elaboratul sau de introducere la anteproiectul de program.
I-am raspuns ca 1-am citit si Ca mi-a facut o impresie cu-
rioasa. Anume, dupa prima parte omul s-ar astepta sa ajunga
la cu totul alte concluzii. Curios rn-a impresionat cd in toata
literatura nu a gasit o autoritate mai competenta decat pe
0. Bauer225 si [pe] tovardsii lui. La aceasta Ralea imi ras-
punse ca a trebuit sa ajunga la concluziile ce i-au fost ce-
rute (evident de catre Madgearu). Intre timp sala se golise
si Ene, coborand de pe podium se opri in trecere la noi. EI
ma intreba daca am citit expunerea lui referitoare la pro-
blemele economice.
Desigur, si te-am admirat ca esti atat de abil. Pe de 0.
parte constati cd s-au redus pasunile in urma parcelarii prin
reforma agrard, dar totodata stáruiesti sa sporim productia
de land. Este o frumoasa expunere si inlocuirea iutei prin
canepa etc. Ene zdmbi si raspunse:
Asa mi s-a comunicat (evident, tot de Madgearu).
La aceasta eu, adresandu-ma lui Ralea:

68
www.dacoromanica.ro
A bon entendeur, salut226 sa mergem la masa ...
Sa nu dispui de venit de pe urma diplomei sau a mese-
riei, nici de avere mostenita ori dobandita, sa nu faci afaceri,
nici sa tai cupoane ori sal primesti tantieme de la mari intre-
prinderi, ea membru in consilii si totusi Catone fiind
in loc sa mori de foame, sa duci o viata largd, este o arta,
care ca orice arta trebuie sa fie admirata. Ne-am avut si noi
artistii nostri, de calibru mai mic ori mai mare. Ei operau
stand cu picioarele ferm pe piedestalul democratiei, ca sa
poata oferi iluzii cu gura, aplicand o terapie simptomatica.
Cand un naiv incerca insd remedierea etiologic227, era con-
datnnat la tacere ori la ostracizare (Livrarea fierului catre
capitala, de firma Madgearu, Mihai Chibrit", N. Lupu
avocatul, blanchetele tiparite la Adevarul", comanda gene-
ralului TJica, pentru regimentul de graniceri, amenzile fis-
cale, fabrica de zahar Targu Mures229).
Actiunea mea pentru Frontul Romanesc" a fost impusà
de imprcjurari. Indata dupà primul atac in Adevarul", pus
la cale de Madgearu, prin Blumenfe1d-Scrutator239, mai multi
deputati s-au prezentat la mine in numele baroului capitalei.
Ei rn-au anuntat ca apartin diferitelor partide politice, dar
se solidarizeazd in numdr mare cu mine. Le-am raspuns mul-
tumindu-le, dar declarand ca este o chestiune de partid, care
va fi transata prin Congresul P.N.T., rezervandu-mi dreptul
de a putea face propaganda pentru ideea mea, ceea ce mi s-a
permis de Cornitetul de Directie". Au venit apoi reprezen-
tantii altor grupari carora le-am dat acelasi raspuns (Socie-
tatea Studentilor Crestini, Corpul profesoral al scolilor medii
etc.).
Sosind la Cluj, prietenii m-au rugat sa-mi dezvolt pare-
rile intr-o conferinta. Ei au angajat sala Teatrului National.
Eu eram sceptic, ternandu-ma Ca va fi public putin, dar sala
a fost prea putin incapatoare. Asa s-a pornit avalansa. Dupa
ce am cutreierat tam ca sa ma conving de realitatea sanselor,
am tinut cea mai mare adunare in sala Eforiei231, programul
pe care 1-am proclamat acolo fiind ascultat prin megafoane.
Publicul asculta si pe bulevard, oprind orice circulatie, 'Dana
la terrninarea adunarii.
Regele a fost intelegator ca actiunea mea paraliza antise-
mitismul cuzist si codrenist incat, datorita lui, guvernul Ta-
tarescu nu mi-a facut greutati (in afara de nenorocitul
Emandi232 la Iai). Valer Pop ca ministru de justitie a
Incercat la Satmar sa-mi exproprieze programul insa, fiind
i'n guvern, a renfuntat sa continue. A incercat apoi

69
www.dacoromanica.ro
nedibaci Gheorghe Bratianu, tot asa de zadarnic. Istrate
Micescu233, in complicitate cu Pamfil eicaru234 a facut zarva
in sanul avocatilor. A venit si la Cluj, unde se lasase invitat
de prezidentul studentilor de la facultatea de drept, pusi la
cale de Mototolescu. L-am paralizat, participând la conferinta
ui de la universitate. Dupa atata public la conferinta, nu 1-a
petrecut apoi nimeni la gara, in afara de studentul-prezident
Mototolescu si de mine. L-am compromis, facând pe prostul
si aceptandu-1 de colaborator. A renuntat repede sa continue
propaganda cu numerus romanus".
Pe urma actiunii mele pentru Frontul Romanesc" s-au
ivit unele fenomene surprinzatoare pentru mine. Evreii, care
ar fi fost cei mai interesati sa nu ma atace, linistea kr fiind
mai mult garantata contra agitatiei antisemite beneficiind
pe baza legala de proportionalitate, in functii i posturi
au deschis o lupta furibunda prin organele lor de publicis-
tica (in frunte cu Adevarul" i Curierul Izraelit"). Ungurii
ma atacau in presa kr, in proportia contingentului de evrei
din conducerea redactiilor. Sash isi vedeau amenintata si-
tuatia privilegiata. Episcopul Mailath235, in timpul unei con-
\ ersatii de o ora dorita de dansul a putut fi convins ca
ungurii vor profita prin aplicarea practica a proportionali-
tatii. Fiind ei element rural, iar lateirterii236 kr neputand
emigra in Ungaria prea saraca a intretine surcrescenta de
proletari intelectuali imigrati din Wile succesoare este
un interes pentru stat i pentru fii lor, ca [si.] pentru a.i nostri,
sa se incadreze in industrie, comert etc.
Obisnuit cu atacurile i calomniile murdare, in numele
democratiei" (falsificate) si a libertatii presei" (pldtite de
contrarii politici), nu rn-a impresionat acel ldtrat. Din contra,
era Lel mai bun mijloc de propaganda, in interesul progra-
mului Frontului Romanesc". In adunari de mii de oameni
desfasuram Cate un astfel de ziar. Comentam atacul, dupa ce
II citeam publicului i imi bateam joc de continutul lui, in
mijlccul rasetelor asistentei.
Dupa cateva luni s-a intamplat ca Tudor Teodorescu-Bra-
ruSte de la ,Adevarul" pe care nu-1 eunosteam in persoana
veni la mine. El imi comunica urmatoarele:
In redactie s a tinut un sfat, discutand atitudinea ce sã
se adopte pe viitor, referitor la actiunea mea cu Frontul
Romanesc". Unii erau pentru combatere cu toata violenta.
Altii pledaa pentru tactica uciderii prin facere (Tots_hwei-
gen237). Atunci unul dintre sefii redactiei (de nu ma inseald

70
www.dacoromanica.ro
memoria, Constantin Graur) a aratat ca zadarnic se aplica
in contra mea astfel de tactici. De atacuri imi bat joc iar daca
nu se ocupa cu actiunea mea ii declar batuti si intimidati.
Continuand discutia s-a hotarat in fine, ca dansul, Tudor
Teodorescu-Brani§te, sa fie insarcinat ca luand contact cu
mine sa-rni faca, in numele redactiei Adevarului", urma-
toarea propunere:
Coloanele ziarului mi se pun la dispozitie, incat oricand
doresc sa public ceva, nu am decat sa telefonez sa se pre-
zinte la mine un redactor. Eu voi publica orice voi dori, re-
zervandu-si fireste dreptul de a replica si de a se ocupa si ei
de Frontul Romanesc".
I-am raspuns:
Multumesc D-tale si redactiei p ntru atentiune. Regret
a nu pot primi oferta. Frontul Romanesc" nu-si poate in-
tr tine un ziar cotidian. Astfel Adevarul" i-a facut cel mai
mare serviciu, prin atacurile continue iar apoi, pe cand eu
cont. nuam marile adunari din orasele tarii, Adevarul" ne-
maipornenind un singur cuvant despre acestea. Ac st Tots h-
wei en, mi-a oferit ocazia sa demonstrez publicului o tilita-
t a ziarului, staruind sa citeasca alte foi si sa saboteze Ade-
värul" etc. c eptand oferta rn-as eruune si fairnei, pe care
daca nu cei de la Adevarul", dar desigur liberalii ar scorni-o
si ar raspandi-o, ca sunt vandut jidanilor"...

[NICOLAE IORGA]

Experientelor mele cu Iorga, pe care razlet le-am


sch.tat, merita sa le fie adaugate cateva. Prin anul 1907, pe
timpul cand impreuna cu colegii romani si slovaci des-
fasuram o activitate mai intensiva in camera ungara ve-
cinul nostru de scaun V. Vázsonyi facuse, intr-un discurs al
sail, unele cbser vatii impotriva noastra. El, impreuna cu alti
trei evrei, reprezentau Partidul Burghez" (Polgari part).
Ajungand la cuvant, in cadrul unui lung discurs, am tinut
intre altele sa-i replic. Am spus cä nu suntem antisemiti ci
din contra ne convine ca evreii sa-i exproprieze pe gentry 238
maghiari. Evreul nu tine la mosie si o vinde valahilor, facand
astfel pe intermediarul care expropriaza pe unguri in fa-
7.1

www.dacoromanica.ro
voarea taranilor romani. Dovada este tabla de rnarmura, cu
litere ebraice, pe casa de gentry din Urisor, Ling& Dej. Sä
fie linistit D-1 Vázsonyi, noi admitem bueurosi ea evreii sa se
tina de maghiari etc.
In Neamul Romanesc" ori in Sern6natorul", Iorga rn-a
criticat cu rautate ca fi recunoscut pe jidani drept unguri.
Am taiat din ziar pasajul cu pricina i i 1-am trimis lui Iorga,
atragandu-i atentia cã eu am zis cu totul altceva cleat ceea ce
criticase. Mi-a raspuns, scriindu-mi ea nu mananca nici el
zilnic evrei, ins& Fireste, nu mi-a dat satisfactia pe care
era dator sa mi-o dea, ca gentleman, recunoscând gresala.
Tot asa a procedat Iorga cand publicase, intre tirile scurte,
de un antisemitism vulgar (aromatizate cu Cate un hep") ca
deputatul Vaida, la Viena, sta de vorba la cafenea cu gaze-
tarii de la «Adevarul»". De ce atata rautate sa ma prezinte in
lumina peiorativa, cand pe atunci (1907) deputatii eram
aproape zilnic in lupte inversunate, in Camera la Budapesta?
Iorga ne combatea insd ca iredentist-antisemit (de ziar), ea de
ce am mers in camera maghiara sa ni se strice sentimentul
national. Asa ne cunostea ori se facea a nu ne cunoaste, nici
poporul ardelean, nici cauza, nici pe noi. Dealteum el facu
apoi dovada, si a ignorantei si a lipsei de onestitate ca istoric,
in Istoria Transilvaniei (Editia romana i franceza). Ma intreb
astazi cum a putut tipari un Iorga o atat de nedreapta apre-
ciere a lui aguna ...238a.
Dupa acel atac i-am scris aratandu-i ca spre a nu fi
gresit informat publicul din tara am datoria sa informez
pe corespondentul Adevarului". Nu e vina mea ca numai
Adevarul" tine corespondent la Viena i c acela e jidan
Mi-a raspuns din nou in doi peri. Pentru dansul toata cauza
nationala i luptele noastre serveau ca pretexte de usuratica
critica, spre a-si face reclama de suprem arbitru i ultranatio-
nalist. In loc de a ne ridica moralul, incasa uralele lieeenilor
bueuresteni. De altoum, el trata pe toti la fel si pe cei din
Regat; pe oarnenii politici, pe literati etc. Cam pe atunci, ga-
sindu-ma in Bucuresti, 1-am intrebat pe Iorga de ce ii ataca pe
toti atat de darz. Mi-a raspuns:
Regret Ca nu am doua maini cu care sa pot scrie deo-
data i sa-mi moi pana in apa tare.
Apoi rn-a intrebat pe cine am vazut. Afland ea' nu-1 vizi-
tasem pe Petre Carp239, rn-a sfatuit sa nu plec 'Ana ce nu-1 voi
fi intalnit, cad e singurul om cinstit dintre toti barbatii poli-
tici din tara. Abia trecusera eateva luni i nu mai era in ter-
meni buni nici cu Petre Carp.

,72
www.dacoromanica.ro
In vara anului 1913 veni la Karlsbad Dr. Karl Junker, di-
rectorul revistei Oesterreichische Rundschau"240, spre a vorbi
cu mine. Il interesau cauzele pentru care publicul bucurestean
demonstrase in fata palatului, strigand jos Austria" si lipise
pe peretele palatului afise: de inchiriat". Dupa ce ii dadu-
sem toate explicatiile imi spuse cd a tinut sa vorbeascã cu
mine pentru a ma ruga sa scriu lin articol pe seama revistei
lui. La raspunsul meu favorabil conditionat cã nu va fi
nimic sters din ceea ce voi scrie mi-a dat aceasta asigu-
rare si s-a tinut de cuvant. Redactia a publicat articolul meu
pe 15 pagini mari si, cerand eu exemplare separate in loc de
onorar, mi-a trimis 5000 de fascicole retiparite si brosurate.
Din acestea am raspandit, prin prieteni Cate o mie atilt
in Franta cat si in Germania, Italia, Romania si Austro-Unga-
ria, cu scop de propaganda impotriva politicii de maghiarizare.
Acel articol este un rechizitoriu, care sintetizeaza sub raport
istoric, politic, statistic, etnografic, tot complexul gravime-
nor241 romanesti, contra politicii de asuprire a guvernelor
maghiare.
Nu numai ca Iorga nu a pradat o singura vorbd de incu-
rajare pentru indrazneala mea, cu care am demascat starile
din Ungaria in prima revista politica austriaca dar, ci-
tind flusturatic articolul a tinut sa ma prezinte ca transi-
ent242, falsificand un text smuls din cele 15 pagini.
Anume, in introducerea articolului, pe pagina 2 am scris:
Ziarele bucurestene au inregistrat decenii de-a randul,
zi de zi, persecutarile care se comiteau impotriva romanilor
in Ungaria sub masca constitutionalismului. In adunari
populare se protesta contra impuscarii, pnin jandarmii ma-
ghiari, a alegatorilor romani in Transilvania. Profesori uni-
versitari publicau brosuri, in diferite limbi europene, care se
ocupau cu atrocitatile administratiei, comise contra romanilor
din Ungaria. Totodata laudau soartea romanilor bucovinerd
care, flind cetateni austrieci, beneficiau de libertate natio-
nala. Cat de recunoscator isi aminteste si astazi opinia publica.
din Romania de setful opozitiei austriece, Dr. Lueger243. Dans&
singur a avut curajul si suficienta patrundere politica ca sä
primeasca ospitalier deputatia romand din Ungaria. Aceasta
venise sa ridice jalba si. sa caute ajutor la Imparatul contra
nemaipomenitelor asupriri comise contra poporului roman, de
guvernul Regelui Ungariei" etc. etc.
Iorga, tinand o conferinta la Ateneu", in fata liceenilor
si. studentilor, s-a gasit sa intercaleze o zmacitura244 de fraza,

73

www.dacoromanica.ro
spunand ea Herr Alexander von Vaida Voevod a tinut sa
laude libertatile romanilor bucovineni ... " Atat a gasit Iorga
vrednic sa aminteasca dintr-o expunere de acuza, sintetizata
de mine pe 15 pagini. Atata pricepere a §tiut sa dovedeascd
primul istoric" roman pentru fratii subjugati", In fata pu-
blicului juvenil, care asista gratuit la conferinta de reclama
patriotarda ce si-o facea. I-am trimis articolul meu in ori-
g.nal, subliniind pasajul si punand paralel textul sau cu textul
meu, ceea ce demonstra precum ii scrisesem ca nu-1
citise destul de atent, adicã il falsificase intentionat (iar Iorga
stia nemteste!). In acela§i sens am publicat §i o scrisoare
deschisa in Gazeta Transilvaniei". Mai tarziu, Rind la Bucu-
resti, am vorbit cu el despre acel atac. L-am intrebat daca ar
crede oportun sa facem iredentism, in loc sa ne dam de partea
dinastiei [austriece]. A vascat245 in raspunsul sail la ceea
ce il rugai sa proclame un program iredentist §i sa inte-
meieze un astfel de partid pe fata. Dansul insd a declinat
oportunitatea, incurcand-o echivoc cu un ghiveci de fraze, cand
mai conciliante, cand mai agresive ...
In legatura cu Iorga, Cate patanii de-ale mele §i de-ale
altora nu ar fi de descris? Jertfea orice consideratii vanitatii
sale nemarginite §i nestapanite. Curentele de zapaceala in
mintile oamenilor, rautatea necrutatoare §i nedreapta in
chestiuni politice §i literare aveau in atitudinea lui, pilda
pentru ravnele de parvenire. Goga nu a fost decat o copie
palida a lui, un Iorgulet". Ura cu care Iorga 1-a persecutat
pe Giurescu246, In Neamul Romanesc", ii caracterizeaza dras-
tic firea. Pe cand era prim-ministru, senatorul A. Biltium din
Rus (Some,§)248 imi povesti cd un taran cititor de ziare
i-a spus: D-le Protopop, Iorga se vede ca are multd rninte,
da' nu toata-i build".
Pe timpul primului guvern Cristea249 ne gaseam la Pa-
triarhie cu Cristea, Argetoianu, generalul Vaitoianu250, Miro-
nescu251, Iorga si A. Calinescu. Acesta din urma ne prezenta
un memoriu. Iorga refuzd sa arunce macar o privire In acel
memoriu. El staruia ca in privinta presei maghiare mi-
nisterul sa reduca pur §i simplu gazetele maghiare la juma-
tate din numarul celor romanesti. Mi-am permis sa-i atrag
atentiunea asupra faptului ca intre periodicele maghiare o
multime erau biserice§ti, de agricultura, de albinarit etc. Fi-
re§te zadarnic. Tot atunei a staruit Iorga sa sting& in bat& pe
legionarii din provincie. Dansul obtinuse deplin rezultat, tri-
mitand in judetul Prahova un cap.[itanl de jandarmi cu acest
74
www.dacoromanica.ro
ordin. Fireste, Calinescu nu i-a urmat sfatul. La acea ocazie
Iorga exclarna: Altii, când imbatranesc, devin iertatori, eu
nu! Eu ma rázbun!" Para, imbatranind, ar fi ajuns la cine
stie ce inalta intelepciune.

[AFACEREA SKODA"]

Cinasem la Costica Anghelescu, impreund cu Titulescu si


IV ironescu. Mironescu sosise cu oarecare intarziere (era mi-
nis ru de interne) [1933]. El ne relata ca aflase de la secreta-
rul sau (Pavelescu) despre perchezitia ce o Meuse politia la
Seletzky, reprezentantul uzinelor Skoda la Bucuresti. Minis-
tru de finante era Madgearu iar descinderea se facuse de or-
ganele fiscale. Atata stia ministrul de interne si acestea mi le
spuse asezandu-se la masa. Conversatia, intrerupta pe un mo-
ment, a continuat in jurul politicii externe. Titulescu venise
sa dupa fonduri pentru cateva zile, iar Maniu si
Mihalache se gaseau la Beau-So1ei1259. Pe la 10-11 Titulescu,
hemat la telefon, avu o conversatie cu Maniu si Mihalache.
Dupa 11 ma chema la telefon generalul Uica, comandantul
p'etii Bu uresti, intrebandu-ma daca poate veni sa-mi comu-
ni e un lucTu urgent. Sosind, ne-am retras in birou unde imi
d du un dosar u actele ce fuseserd ridicate de la Seletzky,
pe re dansul le studiase. Nu stia nici el cine a ordonat des-
Under a. "Vazand dosarul zisei:
D-le general, Dvs. ati studiat actele. Este ceva de im-
anta? \la rog sa-mi comunicati. N-o sa ma apuc acum
n aptea s'a le studiez.
Nu e nimica decat acte indiferente, care se gdsesc in
dosar le fiecarui atasat miltar strain. E numai raportul pe
care 1 a facut generalul Mardarescu253 asupra activitatii si. va-
lor.j g neralului tefanescu-Amza254. Este penibil ca a ajuns
pe mana unui strain. Restul nu are nici o important& Toate
ha tiile sunt la mine.
Acel raport mi-a fost oferit mie, dar am refuzat sa stau
de vorba, generalul Amza fiind membru in cabinetul meu.
Nu ar fi fost leal sä cumpar acte compromitatoare contra unui
coleg. De all:Wm, Madgearu mi-a spus ulterior ca acel memoriu
i-a fost oferit si lui, pentru 100 mii lei, apoi cu 50 mii iar in
fine i-ar fi fost predat gratuit.

75
www.dacoromanica.ro
La terminarea acestei conversatii i-am poftit si pe cei trei
domni in birou, iar generalul Uica le-a comunicat si lor tot
ce-mi spusese mie.
In altd zi ne-am intalnit la Mironescu. Atunci generalul
Ulcd ne vorbi despre sentinele", cum acestea nu ar fi fost
reglementar postate in timpul descinderii si despre telefona-
rea de Care ministrul de finante. Am ascultat expunerea farà
prea mare interes, cad nu aveam curiozitatea de a pgrunde
in tainele regulamentare ale unei descinderi. De la Mironescu
am pIecat la Palat, avand ord de lucru cu Regele.
Comunicând si descinderea la Seletzky, spre surprinderea
mea, Regele incepu sä vorbeasc.4 foarte viu despre chestia sen-
tinelelor si cd se telefonase in timpul descinderii. Anume ceea
ce generalul Uicd spusese la Mironescu scurt timp inainte
era acuma deodatd foarte important, cd nu a fost postata
sentineld la usa locuintei, ori in curtea easel, ca cineva a te-
lefonat etc.; tot detail despre care Uich nu pomenise nimic
noaptea, cand era sub amintirea. primelor impresii. Regele imi
spuse cd le aflase toate de la Uica. Ceva imi era suspect, fdrd
sd-mi dau seama de mai mult, decat Ca vor Tische las man's
anders235: noaptea, un Uicas linistit, dimineata afectat, ba
sentinelele", ba telefonul" insà, in Limp ce la Mironescu
vorbise despre acestea ca de fapte diverse", Regele infor-
mat tot de el era foarte impresionat si. sthrui c'd trebuie
aflat intregul adeva'r.
Intre interpelarea lui Dovlecel" (CosticA Dimitriu258) si
aceastä afacere misterioasá nu se putea construi un nex, insä
era de simtit ca acesta exista. Nu s-a putut gäsi cel care a
ordonat perchezitia inopinatà". Generalul Samsonovici257, mi-
nistrul de rdzboi, raspunzand cam violent la interpelarea lui
Dovlecel-Dimitriu (seful Paridului Liberal de Dambovita), se
repezise[ra] in mod cam suspect si Duca258 si Dinu C. Brätianu,
cu intreg grupul liberal. In decursul primelor s'aptdmâni cro-
nica de scandal bucuresteana era dominatà de afacerea Skoda.
Interpelarea lui Lupu a fost caracterizatá de ingrijorare pa-
trioticä", intrebuintata pentru acoperirea unor suspiciuni vagi,
care puteau fi interpretate in fel si formá, fa'rã a fi cu pu-
tinta de a descoperi cine anume este suspectat. Se lansase cu
dibacie [stirea] cd Seletzky a rupt sigiliul" si a indepArtat
din Casa sigilatd documente de cine stie ce importanta pen-
tru apärarea Orli. Trklare", spionaj" etc.; calomniile zbAr-
nalau prin saloane si prin mahalale.
Comanda armamentului nostru era angajatd la Skoda. Se la-
cuse de guvernul Maniu. Suspiciunea a fost concentratà asupra

76
www.dacoromanica.ro
lui Romulus Boi1a259. Totul se preciza din ce in ce mai mult,
evident spre a lasa sa planeze b'anuiala asupra lui Maniu cd
prin intermediul lui Bona Maniu ar fi fost cointeresat
la incheierea contractului. Ba ca generalul Cihosky26°, fost
ministru de râzboi, ar fi facut comanda, far'a a tine cont de
formele prescrise, necerand aprobarea comisiei de experti teh-
nici etc.
Intre timp Seletzky era si ramanea detinut. Ilie Lazar, ca
.seide261 a lui Maniu, credea ca-i face un bun serviciu cert.:in-
du-se la bufetul Carnerei cu Dinu Bratianu, care fireste su-
fere acut de jalea patriei tradate, cumva, de cineva. Ilie insa
nu sovaia sa-1 declare de cel mai cinstit om din Romania"
pe prietenul sal (de chef) Seletzky. Cu acelasi elan martu-
risea aceeasi convingere prin cafenelele dintre Cercul Militar
si corso. Dimineata venea pe capul meu intermediind ca Se-
letzky sa fie pus in libertate, ba sa poata fi vizitat de sotie,
cu toate cd instructia nu se terminase. L-am sfatuit sä nu-1
apere, ci mai bine daca nu-si poate impune tacerea sa-1
critice pe Maniu. Ilie s-a cainat ca eu 1-as fi indemnat sa.-1
injure pe Maniu. Cand mi-a deplâns soarta sarmanului detinut,
pe care sotia nu-1 poate consola, i-am adus aminte finului meu
Ilie trecutul cucoanei, pe care dansul mi-1 povestise exact si
amanuntit.
Mihai Popovici, hind ministru de justitie si afFand ca este
in curs perchezitia la Skoda, se interesa telefonic ce e, cum
e, di ce e? Acesta a fost faimosul telefon. Seletzky declarase
-ca, plimbandu-se nervos prin odaie, maneca lipsità de brat a
atins sigiliul si 11 rupsese de pe Casa Wertheim-iana262. Sen-
tinela fusese la usä, ba acuza sustinea ca sentinela nu a fost
prezentà. Ce e cu maneca lui Szeletzky263? A lost cavalerist si
si-a pierdut bratul In rdzboiul mondial. Maneca balansa goala
in aer. Pretext! A rupt sigiliul ca s'a inlature documentele. Nu!
au fost toate transportate la Uica. Mirto264, din ura contra lui
Maniu facea iscusite exercitii de intrigi, intretinandu-ma" cu
informatii primite printr-un var al sau care participa din
partea armatei la cercetare, ca judecator militar. De fapt cauta
sa-mi aseze pureci In urechi" si sa ma tatoneze (nu teto-
neze", dupa lapsusul ce-1 comitea amicul meu cand se even-
tura in filologia franceza).
Regele se informa prin diferiti cordidenti si confidente.
I-em spus:
Mai bine ofer M. Voastre demisia mea, guvernul fiind
suspectat.

77

www.dacoromanica.ro
Nu D-le Vaida, eu am toata increderea in D-ta. Tre-
buie sa-mi stai in ajutor ca sa se afle adevarul. Toti cei vino-
vati sa fie scosi din viata publica. Armata trebuie sa fie scu-
tita pe viitor de asemenea atacuri. Cei vinovati sa raspunda
Sunt un rege tanar, D-ta ai experienta, trebuie sa-mi stai
Intr-ajutor.
Bine Maiestate. Voi face tot ce se poate; raspunda ca-
pul meu ...
NU; de capul D-tale are lipsa tam §1 cu mine ...
Intre timp s-a raspandit faima ca. Mircea Ifiul cel mai mare
al autoruluil este desigur complice, el fiind angajat al firmei
Skoda, ca inginer la departamentul masinilor agricole. I-am
spus Regelui ca. desigur in cele din urma ma voi po-
meni ca nu exista alt vinovat decat fiul meu. Astfel voi ajunge
0 eu complice.
Asta nu o va crede nimeni (ma linisti Regele).
Romul Boila a tratat cu S eLtzky. A pr.mit vreo 80 mi-
lioane pentru intermedierea comenzii de tunuri. Iata o hartie
mist rioasa din arhiva Szeletzky, in care se vorbeste de unul
ala libus". Este un nume c'frat. Aici e se retul. oila e
vinovatul. Boila face depo itie ca nu-1 cunoaste personal pe
Szeletzky. Ba il cunoaste; Odata s-a intalnit cu el la Pr zi-
dentie. oila neaga. Marin265 (cel cazut in Spania dintre legio-
n ri) depune ca pe cand era sef de cabinet la Lugosianu26
1-a vazut pe Romul Boila la Prezidentia Consiliului. Ce e cu
Pala libus"? Trebuie ca insemneaza Bo a ...Ce e cu actul
i rat e are S %. da din Pils n 1 a trimis lui Szelet ky? Sa
pl c la Pilsen un magistrat militar, sa ceard des ifrar a la
dire tia uz'nelor. Ideea er 9.bsurda caci abrica nu era da-
to re sa-i comunice cifrul. Totusi va pleca un magistrat. Era
sa ple e ruda lui Mirto si nu put am zice nimica fara a parea
Lnt interesat. Am izbutit sa fie intovara0t de un al doilea
ca.
magis rat. La Pilsen s-a pus la dispozitia acestor magi trati
militari descifrarea.
Palaelibus" insemna avocati", continutul documentului
cifrat era banal, fara nici o importanta. Simultan, locotenent-
colonelul in pens'e Baleanu, din Cluj, care fusese la departa
mentul de des ifrare de la cartierul general al armatei austro-
ungare, de la Baden, langa Viena, izbuti si el din divertis-
ment sa descifreze textul documentului publicat in ziare..
Ajunsese 0 el la acelasi rezultat ca si cei doi magistrati re-
i atorsi de la Pilsen.
Aflai Ca un colonel fusese insarcinat din partea Regelui
sa cerceteze in cartile de banca de la Banca fostilor voluntari
78

www.dacoromanica.ro
^ehoslovaci" din Pressburg267, spre a face dovada vinovgtiei lui
R. Bond. Acesta Tatdranu268 plecd in Basarabia sub
pretext de inspectie si apoi prin Galitia, la Pressburg. Yntre
timp, Banca Voluntarilor lichidase, iar cartile nu se mai gd-
seau. Iarási nici un rezultat.
Clocea toafa. afacerea Skoda", ca apa tulbure din lacul
Tei. Doream sa fac o loviturd, despre care eram convins
dintru inceput cA este o absurditate, dar fdcea dovada ca" nu
am nimic de ascuns. I-am propus Regelui sg-i adresez lui
Beneg-69 rugamintea ca sag induplece pe directorul general al
Uzinelor Skoda, sd ne comuni e dacd si cine de la noi din
tard a primit comision. Regele a acceptat propunerea. Tilea
a batut scrisoarea la masind si aratând-o Regelui a plecat cu
ac asta la Praga, fard ca cineva sd fi stiut despre aceastd cala-
torie. Raspunsul lui Benes 1-am prima mai tarziu, prin lega-
tiunea cehoslovaca". Fireste 111-1-111i putea comunica nimica, dupà
ce directorul general al Uzinelor Skoda nu obisnuia nici sd mi-
tuiascd, nici Sa-si tradeze musteriii.
Totusi, scrisoarea lui Beneg mi-a servit ca unul dintre
cele peste 20 de documente pe care le-am trântit pe masa
in fata comisiei parlamentare, constituità din liberali, veniti
sà guverneze dupd noi.
Intre timp a fost anchetat Szeletzky. Actele trebuie sA fie
la dosar, in arhiva Ministerului de Rdzboi, jar stenogramele
depozitiilor in fate comisiei parlamentare, in arhiva Camerei.
Cine va voi cândva sa le studieze, ori Sa scrie despre aceastd
afacere" care a fost evident inscenatà le are la dispo-
zitie.
Precum ar fi fost pentru mine foarte usor sd scap, tot asa
ar fi fost mai comod si pentru Valer Pop sd decline onoarea
de a prezida comisia anchetatoare in afacerea Skoda. Eu, gd-
sind nod in papurd färd a mai discuta cu M. Sa nu
aveam decat Sa iau o poza catonicd patriotardd. i, rnergAnd
la Senat, sä declar cu pathos bine slmtit" cd imi tin de da-
torie (morald crestind", atitudine constituttona'A") spre
a nu face impresia de interesare a guvernului in chestia
Skoda" si spre a nu influenta in sens moral asupra anchetei,
nici macar prin faptul detinerii puterii sd anunt de la tri-
bunA ca plec la Palat, pentru a-mi depune demisia in mainile
M. Sale. Aceastd scend frumoasä, de demagogie impresionanta,
trebuia repetata si in fata Camerei Deputatilor.
Ceea ce rn-a retinut sd procedez astfel a fost imprejurarea
ca se teseau prea multe intrigi si inscenAri, inca in lipsa
controlului meu, care era posibil nurnai râmândnd in situa-
79
www.dacoromanica.ro
tia de prim-ministru se putea prea usor aranja o lovitura
de teatru mincinoasa, prin care Maniu sa fie pus in situatia
inextricabi1a2/0 de a aparea in lumina falsa a aparentei vino-
vatii. Calumniare audacter, semper aliquid (in) haeret271. Nu-
mele Boild ajunsese pe atunci, datorita presei liberale, o ade-
varata notiune pentru sinonimul de spertar, cu toga truda
mea pe langa Rage si in congresele P.N.T. de a martu-
risi pentru integritatea lui.
Pe Valer Pop de asemenea tot consideratia de a ve-
ghea asupra corectitudinii anchetei Skoda 1-a incluplecat sa
primeasca prezidarea comisiei parlamentare. Din procesul-
verbal stenografic se poate vedea cat de lipsit de tact s-a
purtat deputatul liberal Alexandrini272, cand 1-a intrebat pe
Mircea daca este greco-catolic. Grecul isi permitea a doua
obraznicie, dar si-a primit meritata bruftuiald de la Mircea,
prompt si elegant.
Ajungand la Calimanesti, in vara anului 1933, m-a vizitat
un domn Petrescu. Acesta, ca pacient diabetic la Karlsbad, imi
daduse multe griji, intr-un moment dat prin 1912 sau 13, din
cauza usurintei lui si mai cu seama fiindca ma chema odata
pe la ora 1 noaptea, producandu-i-se o hernie incarcerata. Pe
langa zahar elimina si acetona273 astfel incat si el si eu am avut
norocul de a li izbutit sa-i repun hernia, dupa munch.' inde-
lungata. Mainezi 1-am internat la spitalul orasenesc si apoi i
1-am trimis lui Marius Sturza274 la Walischoff275 pentru suprave-
gnere permanenta in sanator, fiind un pacient foarto usu-
ratic.
La Calimanesti venise din Craiova, numai pentru a ma
vizita. Nu 1-as fi recunoscut, caci din omul tanar se alesese
un grasun, iar diabetul i se vindecase de ani de zile. Dupa ce
terminaram cu vorbele despre trecut, dânsul imi spuse ca Ar-
getoianu 11 trimisese ca inspector la Cluj, sa ancheteze situa-
tia lui R. Boila si a promis ca-mi va trimite raportul pe care
1-a facut. (Este intre harthle mele, dar nu rezulta nimc corn-
promitator din acesta).
(Boila a mai fost suspectat pe tema pensiilor fostilor func-
tionari maghiari, care nu au depus juramantul de fidelitate.
Nu am umblat dupa dovezi. Fapt e ca s-au facut afaceri, am
insa cunostinta numai despre avocati din capitala. Romulus
Boila cred ca a facut o speculatie numai cu actiunile C.F.R.,
cand liniile particulare au fost etatizate).
Flind la Bucuresti prin 1934, ne plimbam cu Dumitrache276
in gradina lui, iar Mircea si Costin277 povesteau in usa pran-
zitorului. Venind vorba asupra chestiei Skoda, Dumitrache, fu-

80
www.dacoromanica.ro
rios impotriva lui Mihai278, nu-1 cruta de cuvinte aspre. i
imi relata atunci:
Mihai mi-a spus ca Mircea a rupt sigiliile.
L-am rugat sd se intrerupa *i. i-am strigat lui Mircea sa
vina la noi:
Spune-i unchiului tau cum sta chestia cu sigiliie rupte.
Mircea a povestit ceea ce afirmase Seletzky, privitor la
maneca goala (a aceluia).
Tu ai fost precaut câncl s-a operat perchezitia?
Mircea ne-a raspuns ca firete", precizand unde se gasea
in timpul acela, iar Dumitrache vazand, din toata atitudinea
lui Mircea cat era de strain de intreaga afacere, a ramas im-
presionat de perversitatea lui Mihai. Atunci rn-am adresat
din nou lui Mircea:
Ia-n spune-i unchiului tau, verde, despre plicurile pe
care le-ai primit pentru Mihai. Intre ce imprejurari le adu-
sese la mine d-§oara sosita din strainatate? Cine era ea? Din
pantea cui venea? Tu cui le-ai predat? Iar raspunsurile lui Mir-
cea au accentuat doar surprinderea lui Dumitrache ...

6 memorii vol. III 81

www.dacoromanica.ro
IOCULTA)

Ma voi ocupa special de culta", pe care o simteam cd


functioneaza permanent din partea colegilor ministri. Era ca
un efluviu compus din totalitatea de mirosuri si de zvonuri,
care se amestecau. Cum aperceptia olfactiva o faci farä a
putea distinge exact calitatea specifica si izvorul, tot asa nu-n i
reusea deck arareori sä selectionez provenienta intentiei zvo
nurilor si sursa lor. Atmosfera nu era insä nicicdatà limpede.
Relatia sufleteascd dintre ministri se putea caracteriza ca un
bellum omnium contra omnes. Natural, amabilitatea reciprocd
in contactul personal erau practicate in acelas'i timp si in ace-
easi ma'surd ca si. ipocrizia ce se oplosea in dosul ei. Voi in-
ce ca se reoglindesc ambianta ocultei", prin scene intuitive
petrecute in Consiliile de Ministri si in sfaturile Biroului"
(Delegatia Permanenta".") etc....
Deocarndatd ma reintorc la Mihai: vise lul stricase legatu-
rile telefonice cu Basarabia. Cu mare greutate se putea comu-
nica doar indirect. L-am insarcinat pe directorul Politiei, Eu-
gen Bianu care pleca in strainatate sä studieze instala-
rea telefoniei färd fir. Reintors, el aduse oferta unei firme vie-
neze si am putut constata experimental functionarea apara-
telor, un post hind asezat la Sigurantà, altul la Ministerul de
Interne. Firma nu dispunea ins& de capital suficient si ar fi
trebuit sd-i avansam, ceea ce nu puteam sg facem. A rknas
sà cautAtn contractarea la alta intreprindere.
D-rul Bianu s-a interesat la diferite firme iar sefului con-
tabilitatii i-a relish sa frac& din bugetul curent o suma de 1 2
milioane prin revirimentm spre a fi intrebuintatd pen-
tru instalarea radio-telefoniei. Negocierile lui Bianu cu Tele-
funken" au dat rezultatul cd unul din directorii firmei, venit
la Bucuresti, a facut ofertà destul de avantajoasd pentru surna
cerutk centrald de emisie si receptie la Chisindu, iar la Ceta-
tea-Albk Tighina si Balti eke o statie care putea emite si per-
cepe emisiuni directe de la Bucuresti. In dosul acestei linii,
82

www.dacoromanica.ro
la 6 centre de pluton se prevedeau instalatii care nu puteau
emite stiri cleat pentru posturile din Basarabia, puteau insa
percepe emisiunile din Bucuresti. Pe deasupra se prevedea
instalarea la Oradea Mare a unui post de transmisiune si re-
ceptie cu Bucurestii.
and tratativele ajunsesera pand aici, 1-am primit pe di-.
rector. I-am aratat ca nu dispunem deck de 12 milioane [lei].
Nu-i pot oferi insa mai mult de 10, cad 2 milioane imi tre-
buie pentru a trimite in strainatate tinerii functionari de la
politie, spre a se perfectiona. Pentru firma lui este de imporl
tanta mai mare sä face' instalatia proiectata, decat diferenta de
2 milioane. Vdd ca Telefunken" cheltuieste mult pentru re-
dame. Ce inseamna 2 milioane in comparatia reclamei ce-i
va face introducerea radio-ului in serviciul politiei noastre
care, dovedindu-se de buna, va fi urmata de instalarea pe seama
intregii administratii de stat. State le vecine ne vor imita exem-
plu1 etc. etc. Directorul s-a lasat convins. Astfel am incheiat
contractul preliminar si am priposit suma necesara pentru fi-
nantarea functionarilor trimi0 in strainatate.
In mijlocul agendelor ministeriale, pare ma copleseau, tre-
cusem peste oferta firmei Marconi"280, fara a-i fi atribuit vreo
importanta. Aceasta se oferea cu 18 mili ane, oferta ce o
adusese avocatul Misu Vasilescu (rosul), amicul lui Mihai. Nu
puteam sd consider aceas a oferta cad intrecea fortele bugetare
ce-mi puteau sta la dispozitie.
In timpul acela Lugosianu petise pe fiica lui Ste lian Po-
pescu, simpatica, culta (semanand cu marna-sa). Era prima
masa familiald la Ade1ica281, participand familiile mireaul i a
miresei, Eu nu putusem fi punctual caci nu voiSem sa intre-
rup discutia en directorul de la Telefunken", fara a cadea de
acord. Fireste, am fest primit cu observatii din partea lui
Mihai, ca Alexandru niciodata nu e punctual". Ade lica, ca
intotdeauna, a fost cu atat mai draguta, intinzandu-mi fruntea
spre sarutare, cand imi oferi locul rezervat langa dansa. Eu,
vesel ea incheiasem ccntractul, le-am comunicat comesenilor
cauza intarzierii mele. Atunci, deodata Mihai, rosu ca racul,
se repezi la mine si ma apostrord ca acest contract nu e va-
labil, caci lucrarea ar fi trebuit atribuita prin licitatie pu-
blica etc.
Eu am ramas calm si am ripostat ironic, gasindu-ma la
masa lui i fiind de fatal si familia Popescu. Am priceput insa
efluviul", care mirosea a Misu Vasilescu. Daca ar fi ramas
insa numai la atata, lucrul nu ar fi fost de nici o importanta,
Spre a satisface toate formele legale, lasasem sa se noteze un
83

www.dacoromanica.ro
articol de lege prin care eram autorizat sa cheltuiesc 12 mili-
cane [lei] pentru perfectionarea personalului din politie si in
interesul sigurantei publice. Aveam legea; ce-mi pasa de prie-
teniile si cointeresarile lui Mihai.
Fusesern prea indiferent si optimist. Curând dupa aceea
ma chem'a Maniu la Prezidentie si m'a intrebd cum sta ches-
tia cu Telefunken". I-am explicat: conform legii aveam drep-
tul in cazuri pretinse de interesul sigurantei statului s'a
dispun de surnele necesare, far-A alte formalitati [de] licitatie
publica sau buget. Nu era oportun sâ public concurs pentru
instalarea cordonului telefonic, din atatea si atâtea considera-
tii. Dar, de partea procedurii mele am si legea votan de Ca-
mera etc. Maniu rn-a rugat sa-i fac un raport in scris, raport
pe care 1-a redadtatt apoi oficial C. Anghelescu, in riumele Mi-
nisterului de Interne. in decursul conversatiei cu Maniu aveam
impresia neta ca dansul se gasea sub terorizarea lui Mihai
si voia sd-si acopere spatele, prin referatul cerut.
Maniu nu a mai discutat chestia. Era ocupat cu intrigi de
stil, in cardäsie cu Titulescu si Mihalache. Fapt este ca trecea
vremea si urm'and schimbarea guvernului, tot nu se 11.11'4-
tuise instalarea radiodifuziunii prin Telefunken". Mihai reu-
sise sd paralizeze modernizarea serviciului. De Cat sà nu pro-
fite Misu", mai bine nu profita nici tara ... !

Acelasi lucru 1-am patit si in chestia portretelor Regelui


Carol al II-lea. Venind acasà intr-o noapte gäsii intr-un plic
mare trei portrete in culori ale Regelui (Dreifarbendruck282).
Fiind la Rege in ziva urmAtoare, ii aratai portretele, exprimand
parerea cd nu sunt destul de avantajoase. Regele imi spuse ea
va face un concurs intre fotografi si va alege. Ulterior imi
trimise vorba prin Puiu Dumitrescu283 cà va dispune sa se
multiplice portretele de catre atelierul aviatiei la tin pret
ieftin, pentru birourile oficiale publice. Eu, vesel cá am sca-
pat de aceasta" grija, nu mi-am mai baut capul cu ea.
Spre uimirea mea, Mihai ma intrebd intr-o zi daca" am pri-
mit de la Misu Vasilescu, oferta pentru portretele Regelui.
I-am spus ce se petrecuse. Iar se inrosi de furie si imi imputa
ca in loc sa le comand ce am avut sa' le duo Regelui.
Vddit il durea durerea lui Misu, care nu-mi ldsase nici ma-
car o carta de vizifa, necum o oferta, pe lânga plicul cu por-
trete. Fireste, costand cativa lei reproducerea unui chip, van-
dut cu 50 de lei, e usor sa priceapa omul supararea prietenu-
lui pagubit (Acestea fusesera cazuri marunte, ca si altele cu
Madgearu, Stoica, Mihalache, Mirto, Uica etc.).

84

www.dacoromanica.ro
Simteam Ca se petrece un mister. Cc? Cum, prin cine? Nu
puteam afla. Nici nu-mi ingaduia timpul, fiind ocupat de la 9
dimineata, pana la 3 noaptea. Dupa cateva luni imi scazuse
ravna de a indrepta. Numai ici-colea ma simteam scuturat de
revolta, dar ma calmam indata. Cu proteste intemeiate pe am
auzit", se zice", nu puteai dovedi nirnica. Explicatia era
dinainte pregatitä. Intregul mediu social si politic era in corn-
plctul minciunii, o mafie care se trada reciproc prin soapte,
sp-e a sustine totusi un interes de partid, de rudenie, de prie-
tenie reasiguratoare pentru timpul cand valurile schimban-
du-se din opozitie Catonele va ajunge la putere si-i va
prinde bine discretia toleranta, [ca] revansa a fostului ml-
n stru sau subsecretar de stat etc. Legea obiceiului pamantu-
lui e mai puternica decal orice intentie si. incercare de re-
Iorme. Corb la corb nu scoate ochii. Riscul mai mare este ca
un functionar public sa ramana comet. Se cere o deosebita abi-
litate pentru a scapa teafar, caci simtindu-te ceilalti intransi-
gent contra asimilarii in moravuri instinctiv iti cre-
lza situatie de izolat. Apoi, daca nu poti fi inlaturat, ti se
paralizeaza orice incercare de a inlatura relele. Ceva nu-ti
este de-a-ndemâna, nu stii sa-ti dai seama daca esti izolat
prin ei, ori te-ai izolat tu insuti. Devii tot mai precaut si mai
putin comunicativ, inveti sa-ti intrebuintezi graiul spre a-ti
ascunde gandul. Tehnica aceasta si-o dezvoltà fiecare dupd firea
ii felul sau. Toti duc o lupta contra tuturor, judecand aceasta
comedie perpetua, de prefacatorie contra intrigii rautacioase,
nu mai putin primejdioasa decal limbutia de-aoro3pelui.
Metoda lui I. I. C. Bratianu era reticenta precauta si impar-
Urea rolurilor intre intimii sat, cand judeca momentul potrivit
pentru a da lovitura. Situatia lui experienta i talentul po-
litic, impreuna cu vadul comercial al numelui" Ii permitea
sa ordone. and cel mai bun cap politic i mai smechera
dintre colaboratorii sai, Constantinescu P.284 Ii permisese unele
initiative, care miroseau a ironda, Bratianu convoca conducerea
partidului, la club. Contra obiceiului sau se duse intre ei si
le comunica laconic far% a numi pe cineva ca disciplina
partidului nu permite riiCi critici, nici actiuni individuale. Cine
nu se stie conforma va trebui sa poarte consecintele. Apoi a
plecat, iar Constantinescu P., facandu-si bilantul situatiei, a
devenit mielusel liberal, lepadand pielea de lup. La Conferinta
de Pace (1918-19) nu pricepeam firea lui Bratianu. Experienta
rn-a invatat sa-1 inteleg i sag apreciez.
Maniu se schimbase si el cu totul, in comparatie cu felul
lui de a fi dinainte de Romania Unita. Cand prezida, fie fai-
85

www.dacoromanica.ro
mosul birou" ca presedinte al Partidului, fie Consiliul de
Ministri, el rasa pe fiecare sa-§i exprime parerea. Dupa ce
in decurs de 3-4 ore (au fost si §edinte care mai tineau in
continuare ate 4-5 ore) cu totii se plictiseau si se epui-
zau, imi dadea mie cuvantul. Stiind eu unde vrea ,sa se ajunga,
luam atitudine. Dansul se abtinea, in cursul dezbaterii, de a-§i
trada opinia, multumindu-se sä asigure intreaga amploare
discutiei, prin controversa intre oratori, astfel ca tema sa fie
exhaustata. Dupa ce imi dadea cuvantul ori variind
unui cunoscut opozant, [el] rezuma punctele de vedere, anti-
tezele si admitand indreptatirea relativa a paredi fiecaruia,
ajungea la concluzia pe care o dorea si pun-nd-o la vot, .a,
declara primita in unanimitate.
Dupa cat tin minte, o singura data nu a izbutit sa obtina
unanimitatea prin plictisire": fiind zarva mare in presa si
in sedintele Camerei pe tema chestiei inchise" (abdicarPa
printului Carol), zarva sustinuta de Partidul Liberal. Ceru-
sem ca ministru de interne autorizarea, pe baza unei
Hotarari a Consiliului de Ministri, de a confisca ziarele in
care se furi§au articole pe tema Carol. Eram in acord cu Ma-
niu. In Viitorul" aparuse un articol editorial, semnat de Vin-
till; Bratianu, prin care guvernul era denuntat de a fi carlist
de hizat. In sala de asteptare la Prezidentia Consiliului d-
Mi "stri, organele ordinii publice chestorul general H. N.
coleanu si directorul general al Sigurantei, Stan Emanuel as-
teptau ordinul de confiscare Ca sa poata pa§i la executar
acestuia. Voiam sa incep cu Viitorul" care atacand
facea, datorità prostiei lui Vint la, cea mai mare propaganda
carlisr, prin atacurile sale.
Consiliul incepuse la ora 5. Timpul inaintase. Pe la ? 1/2,
urn sedeam langa Maniu, li soptii ea ar trebui sa trecem la
chestiunea urgenta a confiscarii. Dansul insa, cu cel mai se-
nin flegmatism zicand indata" continua cu multa pa-
siune discutia cu Iunian285. Sedeau fata in fata §i analizau
problem a nespus de interesanta, juridic& privitor la in-
terd'ctia prin constitutie, pentru cetatenii straini, de a poseda
proprietate rurald in Romania. Cum va trebui solutionat ca-
zul unui cetatean maghiar, care mostenise o mosie la gra-
nita de vest. Va trebui sa o vanda? Statului? Prin licitatie7
Prin libera invoiala? Devenind cetatean roman? Preemptiune?
Expropriere de catre stat? Se poate on nu sa i se acorde
cetatenia?

86

www.dacoromanica.ro
Ata de pasionat discutara cei dol ini, pe cat de plicti-
siti ascultam ceilalti minitri, avand fiecare grijile de resort,
care erau urgente i pretindeau solutii i aprobari. Pe la 8 1/2
tliscutia tot nu voia sa se termine. Facand din nou atent pe
Maniu ca. organele ordinii publice a§teapta", el suspenda ana-
liza juridica §i facu un expozeu asupra chestiei inchise". Cu
totii am acceptat interpretarea ca abdicarea fiind o chestiune
constitutionala, ea nu poate fi discutata prin presa. Aceasta
fiind hotararea §1 punctul de vedere al Camerelor, ziarele ce
p se conformeaza vor trebui confisca,t.2.
Aproband cu totii veseli ca era de prevazut continuarea
c onsiliului in alta zi Maniu rezuma ca hotararea unanima
o Consiliului de Mini§tri autorizeaza ipe ministrul de interne
sa dispuna pe viitor confiscarea ziarelor care se vor ocupa
cu chestiunea inchisa". Atunci Iunian, cerand cuvantul, anun-
a vot separat. Convingerea lui constitutionala, zise el, nu-i
permite sa se solidarizeze cu o hotarare care se atinge d
libertatea presei. Maniu rezuma [din nou] hotararea, in sen-
ul dorit de Iunian adica unanimitate i un vot separat
i amana continuarea consiliului pe alta zi. Iunian juca
permanent, colegilor sal ardeleni, farse de acestea constitu-
tionale. Voi cita cateva exemple mai tarziu.
Metoda, pe care mi-o impusesera experientele de fiecare
zi, era alta. Cand nu voiam sa-mi dau parerea pe fata, ince-
peam sà raspund, aPoi divagam, intercalam amintiri, apro-
pouri sarcastice, spre a termina cu totul altfel decat a§teptase
curiosul. Daca cineva ma incerca pe departe", ma adanceam
tot mai mult in intunericul de a nu-I intelege i adresand
apoi eu intrebari scapam pe o u§a laterala, intr-un corn-
partiment de discutie literara, facand uitata tema initiala. Ori
i-o taiam scurt spunandu-i verde parerea.
Maniu supunea fiecare anteproiect de lege dupa ce fu-
sese discutat in Consiliul de Ministri i apoi elaborat unei
minutioase cenzuri. El citea §1 refacea pana i textele tele-
gramelor, de exemplu in chestia optanti1or286, trimise ca in-
structiuni comisiei noastre. De multe ori corecturile lui mo-
dificau intregul text. Eu, dupa ce se discuta economia unei
legi i expunerea de motive, nu ma mai ocupam de ea. Ii pri-
vea pe ministrul de resort. Referitor la acest procedeu, dan-
sul a evut deplina dreptate, dobandita prin patanii cu colegii.
A trebuit sd-i urmez i eu pilda. Cdci spre a retine un caz
destul de caracteristic m-am convins curand cà a te :in-
crede, inseamna a fi Inselat.

87

www.dacoromanica.ro
Intr-o zi, pe cdnd Mihai era ministru de finante, imi spuse
revoltat cd la Cluj, cineva având sentinta executorie contra
statului pentru neachitarea unor sume a ldsat sa fie si-
gilate oficial casele wertheimiene ale administratiei financiare
Va trebui votatà o lege oprind pe viitor un astfel de abuz.
Era revoltat. I-am rdspuns:
0 astfel de lege e identicd cu anuntarea falimentului
de stat, statul insusi declardndu-se ca insolvent. Ce credit in-
tern si extern mai poate avea un astfel de stat? Cine va di ne-
bunul care sd legifereze un asemenea vot de blam si. de im-
potentd financiard contra intereselor morale si materiale ale
statului?
Fireste cd nu ne-am putut intelege.
A trecut apoi vremea. Eram prim-ministru, Madgearu la
finante, Mihai la justitie (in interesul sdu, ceea ce el, ba nici
Maniu nu a inteles). Nu cenzuram legile dupa ce erau accep-
t-te in Consiliul de Ministri. Cele mai importante le discutam
in prealabil cu ministrul de resort. $i astfel am pdtit-o. Dupd
ce cdzusem de la guvern, am aflat cd Madgearu furisase in-
tr-o lege dispozitia ca datoriile statului si comunelor sd nu
poatd fi reclamate de particulari ...
In 1933 cdnd dupd multe zbuciumdri s-a votat legea
revalorizdrii, mi-am luat toate precautiunile si nu rn-am mis-
cat de pe scaun in decursul sedintelor. Inainte de a incepe
discutia in plenul Camerei, am ldsat ca raportorul Ene sd ci-
feascd in fata lui Mironescu, Madgearu si a mea, fiecare amen-
dament propus, nimicind pe cele neadmise. La ora 5 am in-
ceput dezbaterea in plen, care s-a terminat dupd 12 ore, la
ora 5 dimineata. Totusi s-a incercat furisarea unui amenda-
went neadmis. Eram cu ochii in patru. Functionarul ltddulescu
imi prezenta, spre semnare, fiecare amendament predat bi-
roului. Cdnd am primit acel amendament am rupt hdrtia in bu-
cdti. Vdzui atunci pe grdsunul deputat care incercase contra-
bandarea cum intAlnindu-ni-se privirile se asezd re-
semnat. Nu era avocat [al cauzeil ci complice, angajat ca mai
putin suspect. De 12 ore nu ma miscasem de la locul meu
de control. Eram linistit cd de data aceasta nu s-au putut face
falsuri si contrabanddri in text. Totusi, am descoperit mai tar-
ziu ca pdnd la tipografia Monitorul oficial° s-au ope-
rat mici modificdri" ide cuvinte ...
Dupd numirea guvernului Duca, vorbind cu Mihalache, i-am
povestit unele pdtanii cu Madgearu. In ziva urmdtoare, aceasta

88

www.dacoromanica.ro
din urm& ma vizita, sub pretext de a-si lua adio. Simteam
ca Mihalache il informase. I-am spus:
D-le Madgearu, acuma, dupa ce sper ca nu vom mai
fi pe viitor in acelasi guvern, tin sa-ti, spun ca, vaii greu e
de colaborat cu D-ta. Lui Maniu i-ai facut reputatia Ca nu
este guvernul Maniu ci guvernul Madgearu". Am fost de fata
cand Maniu si-a expus punctul de vedere si te-a intrebat daca
esti de acord. V-ati despartit, D-ta primind sa executi or-
dinul sau. Apoi ai facut cum ti-a placut, fara a mai tine
seama de angajamentul duat fata de primul ministru. Pe mine
m-ai tinut, de asemenea, in defensiva perpetu& contra unor
astfel de proceduri ale D-tale. E greu de colaborat in asa con-
ditii. Ar trebui sa-ti schimbi obiceiul acesta.
Madgearu a rás cu pofta si mi-a raspuns:
Nu voiam sa am conflicte nici cu D1 Maniu, nici cu
Dvs., nici sä va supar. De aceea, daca nu puteam BA' Va con-
ving, acceptam parerea ori hotararea Dvs. Apoi faceam ceea
ce credeam ca e bine sa fac.
Ce sa mai fi sporit vorba, dupa o astfel de sincera recu-
noastere?!! Totusi, Madgearu, incapatanat cum era, a fost
lealitatea personificatà, in comparatie cu Iunian, care era rau,
hain, din pasiun e. perversä, intrigant, abuzand de lozincile:
lealitate, democratie, corectitudine etc." Stia sd faca servicii
-unor gazetari (Scrutator-Blumenfeld), tinandu-i la curent asu-
pra a tot ce se discuta in Consiliul de Ministri. De aici dis-
punea Scrutator de darul divinatoric287 in prognosticurile sale.
In ziarul liberal Ordinea", luni de zile Burileanu a apostrof at
membrii cabinetului Maniu ca hoti, contrabandisti etc. in-
tr-o rubric& special& pe pagina 3, coloana I in numele li-
bertatii presei. Iunian era crutat, nici macar nu il pomenea.
In schimb, in volumul cazurilor proceselor importante (pe
1935?), editat de Soare si Perieteanu288, se arata cu acte
cum Iunian ca ministru de justitie, a lasat sa se voteze
modificarea unui articol de lege, datoritä carei modificari a be-
neficiat de o sum& mare, pe care o datora la o banca (volu-
mul este intre cartile mele).
[Iunian] trecea totusi de avocat erudit. Era bun de gura;
de antilegionar, iar legionarii i-au facut funeralid de parada.
[Trecea] de generos; era eel mai rau om din ,cati mi-a fost
dat sa cunosc vreodata. Felul lui ide räutate se manifesta in-
tr-un chip insinuant de aluzil, nici dronice, nici sarcastice.
,.Binele obstesc", justitia e suverana", democratic" se ti-
neau de painea cea de fiecare moment a repertoriului sau
89
www.dacoromanica.ro
retoric. Ardelenii nu erau numiti In justitie fllCj claca aveau
calificare superioara, cAci ,,nu se poate abuza de regionalism".
Intre doi fra,i din Gori fi ful sAu electoral amAndoi
magistrati, a stiut sa \rare intrigi, dezlantuind ura intre ei.
Atragandu-i eu atentiunea asupra unui magistrat model, re-
gatean, lubit de toti aradanii, am care face cinste magistra-
turii, ea si numelui de regAtean, si-a notat numele. Apoi 1-a
chemat i 1-a rugat sa-si ceqra rnutar a 11 Caransebes, spu-
nandu-i ca prin aceasta ii face lui (ministrului) un serviciu
personal. Ce sa fi facut subalternul? A implinit dorinta §efului.
Faimosul Barbu Ionescu, om de afaceri, la Londra, se ti-
nea intre intimil lui Carol. 1i facuse servicii printului, ,cand
se pregAtise In preajma adunarii de la Alba Iu lia, din
1928 sa villa in tara eu avionul i fu apoi impiedicat de
guvernul englez. Exista ordinul in scris, dat de Duca pe
cand era ministru de interne si adresat tuturor politiilor de
la punctele de intrare in tara ea sA nu-i permita trecerea lui
Barbu Ionescu. Eu am lasat acel ordin in vigoare. Intr-o seara,
dupA ora 10, lucram la Ministerul de Interne, cAnd se anunta
Milozi, directorul Prefecturii Capita lei. El imi supuse hotarArii
urmatorul fapt: un sef cic cal-lnet de la M.nisterul de Externe,
Dospinescu, intrase in legatura cu o dactilografa de la politie.
Pe langA vorbe bune, d-a oferit i o cutie de bomboane Caw",
pentru micul serviciu ce 1-1 facuse. Ea a dactilografiat pe
un pasaport datele personale ale lui Barbu Ionescu. Fotografia
era a unui tanar, calfa de barbier. Dupa ce a fost aranjat
pasaportul, fotografia tanArului urma &à fie schimbata cu aceea
a lui Barbu Ionescu. tn acelasi timp s-a facut i [s-al vizat
si pacaportul senatorului de Gorj, Staicu, avocat i vicepre-
zident al Senatului. Staicu 11 angajase pe prapaditul sef de ca-
binet la externe, un filfizon (D. A. Dospinescu, bun de diplo-
mat), pentru aranjarea matrapazlacului cu pasaportul pe seama
lui Barbu Ionescu, prin falsificArile descrise. Staicu Ii raga-
duise un spert important pentru acest serviciu. Ajungand apoi
in conflict acesti doi ini, seful de cabinet, nemultumit cu suma
onorariului", Ii denunta pe Staicu politiei. S-a facut o des-
cir dere urgenta la Staicu, pentru ca in alta zi era sá plece
cu primul tren. A fost gasit pasaportul falsificat, Cu toate ca
Staicu Ii aruncase afara pe fereastrA. Ce e de facut? SA dau
ordin.
Ce puteam raspunde deck cA politia sa-si fac5. datoria.
&aim a fost arestat iar inspectorul Olarasu a condus cerce-
tarea. Camera de punere sub acuzare era prezidatà de magis-
90
www.dacoromanica.ro
tratul Stdriescu, un individ servil pana la crima, pe care Iunian
il avansae chiar pe atunci, fiindu-i protejat. Eu nu aveam
idee in ce viespar imi varasem mana.
In ziva urmatoare veni omul de absoluta omenie, Costa-
chescu, ministru de justitie ad interim, cad lunian plecase in
concediu cu o zi mai inainte. Costachescu imi comunica im-
presionat cà D-na Staicu fusese la dansul. E disperata, care
va fi soarta familiei; are fete, li se strica reputatia etc. etc.
I-am raspuns ca eu nu mai pot face nimic, dupd ce cauza este
h justitie. Regret, insa intreb ce ar fi facut dansul, Costa-
chescu i ce ar face in locul meu. A aprobat. M-a mai intrebat
daca nu am nimic in contra ca sa se aduca hotdrarea de pu-
nere in libertate a lui Staicu?
E treaba justitiei, eu nu am nici ,posibilitatea, nici ca-
derea de a ma amesteca.
A venit apoi D. R. Ioanitescu si mai tarziu Misu Vasilescu,
M-au intrebat daca nu sunt impotriva punerii lui Staicu in
libertate? Acesta e nrieten intim cu limian. Sa nu crealda
Iunian cà este o ostilitate contra lui, cauza arestarii lui Staicu.
Acesti avocati se gaseau in treaba de a-si dobandi merite
Rana la urrna o sa ma pomene'sc eu vinovat ca D1 vice-
prezident al Senatului a urzit falsificarea mituind un ta-
nar si cà apoi nu au cazut de acord cand au ajuns sa-si
imparteascd mita.
I-am spus fiecaruia sà procedeze cum ii este meseria. Fie-
care era grabit caci sedinta magistratilor era convocata. Vddit
dorearn sa se poata provoca ,la dorinta mea", ca Staicu sa fie
pus in libertate. Recunosc ca imi era si mie mild din cauza
familiei [sale], insa nu puteam sà scap un singur cuvant, caci
chiar si subliniind cd nu ma amestec in treaba justitiei
simteam bine ca toti vor sustine fara jena staruinta lor fata
de Stänescu, ca o dorinta a mea, voind sd-i fie serviabil lui
Iunian. Totusi s-a hotarat tinerea in arest a lui Staicu pana
In terminarea cercetarilor.
Faptul reintoarcerii grabnice a lui Iunian imi trezi banu-
iala c erau sa aranjeze, impreunä cu Staicu, asigurarea re-
intoarcerii [in tard] a lui Barbu Ionescu. Un castig frumos
totodatd o bomba contra guvernului.
Inainte de a trece la epilogul afacerii Staicu, trebuie sã
amintesc ca aceasta s-a terminat musamalizata. Nici prcsa,
nici Camera nu a mai pomenit-o. Staicu a ramas viceprezi-
dentul maturului corp", Iunian maestrul baroului" i mi-
nistru, pazitor al Justitiei", care nu se plictiseste sa stea cu
91
www.dacoromanica.ro
ochii legati, fdra a se putea decide sa sfarâme cu sabia talge-
rile goale ale cumpenei. Epilogul e un pars pro toto289, un epi-
sod care sintetizeazä culisele epocii.

[ATENTATUL]

Plecând pe la 3 p.m. de da Ministerul de Interne, cu Ione/


Gaspar1299 când masina coti la dreapta, iesind ipe poartà
un tânAr evreu trase o impu§caturd asupra mea. Era atat de
aproape incat cartusul golm cAzu in. masina. Eu ,intinzand
arAfatorul spre atentator, rAsei ironic. Gestul spunea: nu ai
nimerit". Ce rn-a indemnat sà fac acest gest nu mi-am putut
explica ulterior. Fapt e insA eh" insul a rArnas cu gura cds-
catà, consternat si. in loc de a mai trage, a aruncat browing-u/
si a tulit-o la fugd. I. Gaspar §edea la stanga mea, alb ca
varul, acoperit de tanclArile §i de praful de sticlà al geamu-
lui sfArâmat. *oferul nu auzise detungtura. I-am spus sa-
opreascâ. Ga§par i Buzescu (soferul) coborard, alergand dupd
atentator, pe care intre timp il prinsese publicul. Eu am tre-
cut pe trotuarul din fatà, aprinzandu-mi o tigaretà. Comisarut
de politie Paximade lud in primire pe tânàr, iar eu cu Gaspar
am plecat acasà. PArintele Manu §i. Victorine ne asteptau cu
masa. In timpul mesei am discutat cu Popa Man problema
catehizarii. Chiar terminasem gustarea când sosi Lugosiantr
agitat si-mi spuse ca vine trimis de Dl prezident Maniu, sä
plec numaidecdt la Prezidentie. E adevärat ca s-a comis un
atentat asupra mea, ceea ce a povestit un birjar servitorimit
la Prezidentie?
Confirmind atunci imipreund cu Gaspar Victorine imi
facu repros ca nu spusesem nimica §i starui sa chem imediat
pe sotia mea la telefon, ca sa nu ajunga la Lencica cine stië
ce stiri de spaima. Avea toata dreptatea. Am telefonat. Apoi
rn-am dus cu Lugosianu la Prezidentie.
Intrind in chichineata care pe vremuri era cabinetul Na-
babului (Cantacuzino)292, Maniu veni consternat inaintea mea
E adevarat?
Adevarat, dar nu a nimerit.
Jesus, Maria, si politia nu raporteaza! ...

92
www.dacoromanica.ro
Cum sa raporteze 'Dana nu a terminat ascultarea?
Iunian: Era sa yà curete?
D. R. Ioanitescu: Uncle a fost politia? Dar bine ca ati scapat.
In alta zi sosi Mihalache din Maramures, unde fusese in
inspectie. Veni sa ma vada, ma intampina:
E adevarat ca a fast un atentat contra Dvs.?
Am confirmat. Parca nu citise ziarele. Intrebarea neinde-
manateca se datora perplexitatii, caci Mihalache e un suflet
cinstit. El Ii dadea seama ca adevaratul autor moral erau
articolele tendentioase contra mea, pe care le publica Ade-
varul". Nici un ministru nu e mai usor de atacat deck acela
de la interne. Socor293 i Scrutator-Blumenfeld primeau destule
informatii de la Iunian tsi Madgearu ca, elogiindu-i pe ei
sa fie cu atat mai popularizati cu cat eram eu terfelit
prin calomnii. Dar ticalosia colegiala nu s-a oprit aici.
La cateva zile dupa atentat se prezenta seara la mine un
magistrat, om tanar, grasun. Ceru sã ma constitui ca parte
civila. Dupa ce semnasem, satisfacand formelor procedurale,
imi ceru instructii ce sa faca in chestia atentatorului. Acesta
ar fi fost atat de maltratat cu ocazia instructiei la politie
incat a cerut internarea in spital. Daca i s-ar admite este
pericolul cà va fi fotografiat i s-ar face propaganda in strai-
natate contra tarii. Fara a banui cabala, ce ascundea ingri-
jorarea patriotica, i-am raspuns:
Nu ma amestec In atributiile magistraturii, e treaba
Dvs. ce veti face. Procedati conform prescriptiilor legale, pe
care le cunoasteti mai bine deck mine.
In altä zi, fiind impreuna cu Maniu la masa, i-am povestit
conversatia cu magistratul. Dupa 2-3 zile, ajungand din nou
impreuna, Maniu imi relata ca Iunian 1-a cercetat spre a-1
informa ca ,D1. Vaida i-a spus judecatorului instructor
considerand halul in care se &este atentatorul cà nu ar
trebui admisa cererea de internare in spittal. Ar puitea sa fie
fotografiat etc. etc. La aceasta Maniu i-a raspuns:
Intamplator Vaida mi-a povestit conversatia cu Dl. ju-
decator. Dansul i-a spus sa procedeze conform legii, facan-
du-si datoria.
Atunci e bine (a terminat Iunian conversatia).
Cum la Bucuresti tdtul se colporteaza prin clefete, Nicu
Minovici. care impreuna cu fratele sau a redactat expertiza
de medic legist, s-a ingrijit sa-mi ajungd la cunostinta, cum
i-a spus lui Mina294:
Aceasta e revansa mea pentru Vaida.

93
www.dacoromanica.ro
Anume, in acea expertiza se spunea c la ascultare, in-
dividul suspectat de a fi fost instigator a fost maltratat mai
rau decat atentatorul. Internarea in spital a acestuia s-a ce-
rut, iar expertiza revanse" constata Ca* vindecarea pretinde
un timp mai lung de trei Saptamani. Totusi mielia falsu-
lui acestei diagnoze s-a dovedit apoi, prin faptul cá acel in-
divid dupa a 11-a zi a plecat teafar acasa, la Iasi (Nicu
Minevici fusese primar de sector, cdnd ajunsesem la guvern
in 1929. Madgearu a stdruit sd-1 demit. Cerdndu-i in mod
amical demisia, el a refuzat, silindu-ma sag demit. Madgearu
era prezidentul organizatiei Capita lei si avea tot dreptul sä
pretincla schimbarea marelui colectivist°, cumulard de pos-
turi, Nicu Minovici. Iar acesta imi purta de atunci rancoare).
Totusi Iunian Inca nu-si astamparase setea de rabzunare.
Zilnic Adevarul", Ordinea" i celelalte ziare de bulevard,
deplangeau sentimental suferintelei atentatorului. Indeosebi
focul divers:mil se concentra contra lui Milozi, dirvc orul Pre-
feeturii Po litiei Capita lei. Acesta ar fi dispus i condus mal-
tratarre i ar fi participat, cu mind propr:e la ele. Cheman-
du-1 pe Milozi, el mi-a mdrturisit cä i-a dat doua palme in-
vinuitului de a fi fost instigatorul i astfel autorul moral.
In rest mi-a confirmat cd expertiza medico-legald a fost dez-
mintita prin faptul plecdrii [acasa] a insului, ceea ce face
dovada minciunilor colportlre cu privire la mal ratari.
Chiar in zilele acelea ma imbolnavisem de ulcer duodenal.
Zaceam 3n pat, ingrijit de profesorul Dr. Marinescu295. Maniu
venind sa ma viziteze, imi comunica urmiltoarele:
Iunian, prezentandu-se la dansul, a Sthruit pentru darea in
jude ata a lui Milozi, hind invinuit de a fi maltratat pe aten-
tator si pe presupusul sal complice. Iunian cere ca fiind
eu seful ierarhic al lui Milozi sà ridic din oficiu acuza.
I-am raspuns ca, in conformitate pu legea, am dispus o anchetà
c re sa cerceteze i sa dispuna pedeapsa in cazul vinovatiei
lui Milozi. Ancheta a ajuns la concluzia cà vina lui Milozi
nu e de natura grava (daduse cloud palme). Totusi s-a pro-
nuntat pentru pedepsirea lui, prin suspendarea pe cloud sap-
famani, cu retragerea lefii fundamentale i admonestare.
Am aplicat aceasta pedeapsa ffind i procedura i sentinta
in conformitate cu statutul functionarilor publici. Maniu a
insistat totusi sa ridic eu acuza la tribunal. I-am raspuns ca,
pe cat stiu, nimenea nu ,poate fi judecat de doua ori pentru
aceeasi vina. Sa ridice dansul acuza in numele guvernului, ori
in calitate de ministru de interne ad iterim, dupa ce eu

94
www.dacoromanica.ro
primind concediu voi pleca peste ,cateva zile in sträinátate
la sanatoriu. Apoi 1-am intrebat cum de Iunian in nici
un alt caz nu da ajutorul justitiei pentru ,a stArpi abuzurile
atdt de rusinoase ale politiei. In cazul Milozi este prea vac:lit:a
râzbunarea pentru ea, Milozi implinindu-si datoria, mi-a adus
la cunostinta falsul comis de Staicu (de altcum Iunian musa-
malizase de mult rusinea aceea).
lDupà plecarea mea, Milozi a fost condamnat la 12.000 lei
amendä, destituire si pierderea dreptului de a ocupa functii
timp de o serie de ani. Era o sentintà barbar& IntrebAndu-I
pe regentul Sàrgteanu, a gasit-o si el nedreaptä. Milozi, ins&
nu a luat-o tragic. Cunostea mai bine ca macedonean
obiceiurile parnântului. A folosit timpul liber mai placut si mai
practic. S-a casatorit cu fiica nui fruntas liberal, fost g
viitor ministru" g urmând guvernul liberal, a fost bineinteles
reintegrat ...
Consiliul de ministri tinându-se o data la Sinaia, in camera
lui Maniu, de la hotelul Caraiman", Iunian si-a permis
in fehil lui insinuant obrAznicii pe contul lui Mihai Po-
pov 1. Acesta a inghitit cdtva timp. Apoi deodata, ridicAndu-se
de pe scaun, s-a ,repezit la el si prinz'andu-1 de gulerul vesto-
nului, 1-a scuturat zdravAn, rdcnind canalie!". I-am despar-
tit. Maniu a prezidat linistit mai departe. Ce putea face? Este
o iluzie cd primul ministru isi compune guvernul iar Regele
il numeste la propunerea lui. Adeva"rul e cä bietul prezident
trebuiz- sa" tina seama de anumiti indivizi de valoare, ori de
aceia care sunt mai nocivi ca elemente dizolvante in partid
si in majoritate [parlametarà], decAt flind inhdmati pe banca
ministerial& $1, in definitiv, primul ministru nu poate inlocui
ceea ce nu au fasonat nici mame, nici slujnice in primii 6
ani, adesea opunându-se gametii", in urma unui Sy. erezit296.

[VIRGIL MADGEARU]

Când eram prezidentul consiliului, in 1932, mi se plânse


d'Ormesson, ministrul Frantei un nenorocit, protejat de
Titulescu, pentru fratele säu, distins om politic francez si
pentru Boncour297 ca Madgearu prea este brusc cu dansul.
M-a rugat sd intervin ca, ,in contactul cu el, sa fie iasa cum
95
www.dacoromanica.ro
sunt si eu si Mironescu. Am izbutit sa-1 induplec pe Mad-
gearu sd-i faca o vizità si sa-i explice neintelegerea.
Inlr-o zi, prezidentul asociatiei institutorilor ma rugg, la
Camera, sa primesc o delegatie de parlamentari institutori. In
frunte cu dansul, Dl. Toni298, intrara Nreo 15 insi. Ma asteptam
sa ceara prezentarea unei legi pentru interesele breslei inva-
tatorilor. In loc de aceasta, el rn-au rugat sa intervin pe langa
Dl. ministru Madgearu ca sa nu-i bruftuiasca". Avand ei de-a
face cu dansul, nu-si stapaneste nervii, tipa g ii trateaza fara
de nici o consideratie etc. Le-am raspuns:
Ca prim-ministru trebuie &a ma pricep la multe. Nu
pot insa sa ma incumet a 4ncerca sa fac pe pedagogul mi-
nistrilor. Dvs. ati facut studii speciale, sunteti pedagogi ca-
lificati. Va rog sa ma rinvatati cum ar trebui sa procedez
pentru a indeplini dorinta Dvs. Ma tern sa nu o feclesc.
Poate ar fi de preferat ca Dvs., atatia pedagogi, sa incercati
reeducarea colegului Madgearu. Sper ca ati avea sanse mai
mari deck mine, impreunandu-va stiinta, experienta isi tortele
pedagogice.
Domnii au ras si, dupa ce mai povestirà unele din pata-
niile lor cu Madgearu, ne-am despartit in buna dispozitie.
Cu Madgearu se putea colabora. Trebuia insa stiut cum
sa-1 tratezi. and nu mergea cu persuasiune, trebuia luat
brusc Era nedibaci ca intrigant, Incat repede se plictisea in
rol, fiind nestapanit in urma temperamentului sau sangvinic.
Dispunea si de pregatire si de forta de munca. Tactul nu se
tinea de calitatile sale. Spre a-si asigura elemente tinere, a
inlocuit o multime de functionari vechi din Ministerul de Fi-
nante. Prezentandu-se, la el, o delegatie a acestora nu a voit
nici sa-i asculte, ci i-a dat afara numinclu-i spertari(( (ceea
ce verosimil era adevarat dar, nefiind dovedit i-a revoltat).
Au venit la mine sa se planga. L-am luat fireste in aparare
pe Madgearu, aratandu-le cat e de surmenat si ce raspundere
mare il apasa. In consiliul de ministri dupa ce fu aprobat
anteproiectul de buget, prezentat de Madgearu 1-am rugat
sa-i primeasca si sa-i asculte pe reprezentantii functionarilor
demisi. A sarit sus Idin scaun si tipand, i-a injurat. Cum ter-
minasem chiar consiliul, ne-am despartit prieteneste, eu mai
staruind sa fie calm. Ca lmul sau a tinut pand la treptele
intraril palatului Cantacuzino. Acolo, facandu-1 atent seful de
cabinet de la prezidentie, cà functionarli sunt de fata, a ex-
plodat, &brigand in fata publicului:
SA ma lase in pace, sa se duca in p(ortul) M(ansiliei).
(A spus-o insa in limba autohtona valaha, nu in armeang).
96

www.dacoromanica.ro
Si Madgearu era in tandrete cu S.A. Adevarul". °data
trebuia achitata suma de 12 milioane pentru imprimate". Era
comanda Ministerului de Finante pentru blanchete furnizate
de tipografia Adevarului". Am amanat dinadins semnarea
jurnalului consiliului de ministri. Madgearu nu a intervenit,
nici tipografia, dovada ca achitarea se facuse. Ce puteam
face? Justificata era comanda. Am semnat.
In 1932 am tinut i resortul de interne si al industriei si
comertului. La interne il aveam pe Calinescu, ca subsecretar
de stat, la prezidentie pe Tileam. Am fost silit sa tin si mi-
nisterul externelor, Titulescu refuzanci sa-1 primeasca, cu toate
insistentele mele de a-1 prelua. Subsecretar de stat era Ga-
fencu. La industrie i comert era secretar general Cezar Pe-
trescu, om de bine fsi pricelput. Totusi, mai era un secretar
general, un alt Petrescu. L-am gasit in functie; fusese atasat
comercial la Paris. Titulescu Ii spusese lui Madgearu sa-1 re-
cheme, caci nu-1 poate suferi. Acest om, la prima mea pre-
zentare in biroul acelui minister indata ce ma stiu singur
veni i fara sag fi intrebat, :incepu sa ma informeze, adica
sà faca insinuari i denunturi contra colegilor sai. Era insa
un intrigant foarte nedibaci, fara finete i brutal. Tot timpul
cu tigareta in gura, se simtea la sine acasa. L-am ascultat,
facandu-mi parerea. Acesta nu avea nici o treaba si nu lucra
nimica toata ziva. Rolul lui era de spion al lui Madgearu.
Aproband eu avansarea (in grad a unui ffunctionar, aceasta a
fost respinsa la Ministerul de Finante, sub pretext cd lipsesc
fondurile bugetare. Aflasem prin seful meu de cabinet
Misu Anion ca intervenise ,omul lui Madgearu. Am telefo-
nat lui Banciii301, care prezidase comisia. Acesta se scuza,
invocand faptul interventiei lui Petrescu. L-am chemat i
venind dansul I-am cconfruntat cu Petrescu. I-a spus in
fata mielia, cu toate detaliule, cuvant de cuvant. M-am de-
lectat cu vanzolelile intrigantului. Ne-am despartit de Ban-
ciu, acesta angajandu-se sa gaseasca suma bagatela, pentru
leafa functionarului avansat de mine. In felul acesta se pa-
rada cu economiile bugetare. Totusi, lectia nu 1-a invatat
minte pe spionul lul Madgearu. A avut nerusinarea ca sa tele-
foneze lui Banciu, din biroul seeretarului general in pre-
zenta lui Misu Aron invocand autoritatea lui Madgearu.
Era insa prea tarziu, Banciu xaspunzandu-i ca faprobarea fusese
deja inregistrata.
Mironescu descoperind ulterior o frauda ce-si permisese
Petrescu, imi spuse ca sta pe ganduri sa-1 dea in judecata.
Anume cu toot& rechemarea acesta yamasese atasat co-
7 - Mernorli vol. III 97
www.dacoromanica.ro
mercial la Paris. Ridica si leaf a de secretar general la industrie
comert, iar in acelasi timp lasa sa-i fie depusa, la Paris,
leafe de atasat comercial. Economie bugetaraa pentru servi-
ciul de spionaj. Nu stiu ce va fi facut Mironescu. Intamplator
am aflat ca individul era cumnat cu colonelul Urdareanu.
Cum ar ¶fi putut renunta Madgearu 4e a-1 proteja, avand in
el un spion i faiseur302 la ministerul sat favorit, in timpul
cat era seful resortului finantelor i avandu-1 si la Palat?
Merita o clescriere amanuntita procedure de obtinere a con-
cesiunilor pentru exploatare miniera. Ce abuzuri i perturi
asigura legea! Apoi, scutirea de diferite taxe, sub pretext
de favorizarea industriei nationale. Dar cartelurile! Am aratat
exemple rezumate in conferintele mele din CumIntare dare
Natiunea Romdnil.
Cat am fost seful resortului nu au primit aprobarea mea
nici mori taranesti", nici fabrici de cuie de lemn". Ce folos?
Truda zadarnica. Mafia celor care abuzeaza incepand cu
sera de partide, pana la ultimul ajutor de avocet din capi-
tala cunosc metodele cum se profita. Ministrul? E prizo-
nierul legilor care faciliteaza abuzul. Sa le schimbe? Chiar si
claca cei interesati, dintre avocatii parlamentari, nu i-ar pune
infinite bete in roate, nici nu ar fi Inceput sa redacteze legea
[cal se pomenea cazut. Cred ca i Madgearu ar fi modificat
cu timpul diferitele legi. i el insa, in scurtele intervale d
ministerie", era prea coplesit de munca: resort, sedinte par-
lamentare, de consilii, de partid, reprezentative etc. etc.
Cred i eu ca mai curand ar fi cazut de zece ori acel mi-
nistru de finante, care ar fi incercat sa legifereze reformele
atat de necesare. Palatul, ca Palatul, putea sa-1 sustina ()Heat
de darz. Presa insa 1-ar fi compromis, zi de zi, in numele in-
teresului publica, iar majoritatea i opozitia s-ar fi ingrijit de
rest. Sa ne aducem aminte numai de legea pentru dentisti
(vezi dezbaterea din Camera). Apoi, legea contra viilor di-
rect producatoare", care trebuie starpite, din consideratii igi-
enice pentru sänatatea taranimii" etc. de f apt rentru con-
curenta viticultorilor de vinuri nobilea, adica a intregii pro-
tipendade politice. Iar in Franta, podgorenii vand vinul nobil
si beau, in familie, yin de vita direct producalboare, selectipnata.
Veicu Nitescu, darzul mocan cintit, mi s-a Plans Ca
Madgearu vrea sa conduca instalarea silozurilor. Se confirma
banuiala mea. Intamplarea merita sa fie povestità.
Doua probleme mari, in legatura cu agriculture, erau ma-
rota lui Mihalache. Un canal intre Cernavoda i Constanta
ar ieftini enorm transportul cerealelor. A i consultat spe
98
www.dacoromanica.ro
cialiti olandezi, dar i fara olandezi era evident& rentabili-
tatea. Regretabil a fost numai Ca nici starea bugetara, nici
posibilitatile de credite nu ne permiteau punerea in prac-
tied a minunatului proiect. Ascultam eu umor discutiile fan-
teziste. Al doilea proiect era construirea de silozuri. In aceste
silozuri cerealele ar fi selectionate, taranii ar primi calitate
curata i potrivitä pentru samanta. Prin warrantareM ei or ob-
tine preturi bune, ar creste reputaVia produselor noastre pe
pietele straine etc. (Ca mai intai ne-ar trebui mOcar cateva
zeci de mii de pluguri, era de la sine inteles i pe deasupra
grape, cultivatoare, masini de semanat etc. Inainte de toate
Itrebule] pricepere din partea taranilor, caci altcum nu ar
profita deck mafia agronomilor, a inspectorilor agricoli si sa
nu ruitäm personalul silozurilor i agentii electorali.).
Dupa ce Madgearu fusese la Londra, rn-am pomenit in-
tr-o zi cu Dl. Gologan. Acesta era de origine din &ace le, ca-
satorit cu o englezoaica si [era] om de afaceri la bursa londo-
neza. Dansul venise cu 4.in sac plin de saculete. In saculete
erau mostre de grane si de porumb. Mi-a explicat ceea
ce stiam atat de bine avantajele eutdrui grau, care se mace
mai curand, chiar dacd a lost semanat mai tarziu, a cutaruia
care rezista secetei, a altuia care suporta gerul etc. Tot asa si
deosebirile intre randamentul soiurilor de porumb, ca Pigno-
1etto304, Dinte de Cal etc. I-am ascultat expunerile cu politete,
pared ar fi fost o revelatie. Mi-a spus Ca vorbise la Londra
u Madgearu despre marele profit ce 1-ar avea tara pe urma
introducerii silozurilor. Aveam impresia ea' am de a face cu
un om cinstit, care nu cunoaste situatia politica sociala, cul-
tural& a tarii. De aceea i-am ascultat i aceasta conferinta.
Di ce sa-i fi stricat dispozitia cu obiectiuni critice, cu martu-
risiri asupra starilor din taxa, ori a nesigurantei duratei unei
guvernari in Romania ...
Dupa cateva zile, Gologan imi trimise o harta .a tarii, in
care erau indicate vreo 70-80 de silozuri, prin cercuri mai
mari si mai mici. In total erau figurate silozuri pentru o can-
titate de cca 20.000 de vagoane. Cum, pe seama teritoriului
Ardealului nu se prevazuse nici un siloz cand ma vizita
din nou 1-am rugat sa mai deseneze un cerc pe la Alba
Iulia. Am facut si observatia cà mi se pare cam modesta can-
titatea ce va putea fi insilozata, considerand aceea a recolte-
lor noastre medii normale. Despre construirea silozurilor nu am
deschis vorba, nici eu, nici Gologan.
Intre timp am folosit vacanta la Calimanesti pentru o
curd profilactica contra formärii calculilor renali, sub condu-
99
www.dacoromanica.ro
cerea amabila a profesorului Teposu305. Acolo am convocat
un consiliu de ministri. Domnii au discutat calm si obiectiv
cele de la ordinea de zi. Dezbaterea A luat o alura mai ani-
math' numai cand Madgearu si Mirto au pus pe tapet chestia
construirii sllozurilor. Ei propuneau ca acestea &a fie exe-
cutate prin ministerele de finante 0. de comunicatii. Pe cat
de limpede pricepeaan eu masinatia, pe atat am ramas de
impasibil in dosul ignorantei mascate. ,Nu ansa la fel Voicu
Nitescu. Dansul, care fierbea de revolta, intreba numaidecat
cu emotie in voce cum se poate face o asemenea pro-
punere, problema fiind de resortul .agriculturii. Cei doi corn-
plici explicara atund ea teritoriul pe care vor fi construite
silozurile, apartinand cailor ferate, este fireasca competenta
ministerului de comunicatii iar cele 500 de milioane fiind
depuse la ministerul finantelor e tot asa de la sine inteles
ca si acesta sd conduca lucrarea, fiindca el o achita. Pe cat
nu-si putea stapani V. Nitescu iritarea, pe atat de indiferent
in aparenta isi jucau rolul cei doi vulpoi.
Eu, atunci, spre a nu lasa sa degenereze tonul discutiei,
am luat cuvantul:
Nu inteleg tot rostul controversei, cad realizarea si-
lozurilor nu a fost Inca hotarata de Consiliul de Ministri.
Si eu doresc sd fie Infaptuita lucrarea. Trebuie discutat mai
Int:AI cate, unde si de ce capacitate sa fie silozurile. Pe alo-
curea, ca de exemplu antrepozitele Albinei" de la Brasov,
fac de prisos construirea, caci acestea au servit de decenii
scopul de inmagazinare (aid mi s-a explicat cd un siloz mo-
dern trebuie ,sa fie din beton armat din cauza pagubelor
prin soareci iar prin gandul meu trecu amintirea ea firma
Madgearu era furnizoarea fierului-[beton], ca [si] pentru tre-
buintele capitalei). Casa Padurilor Statului cu toga bogkia
imenglor codri nu aduce statului deck cca 20 de milioane
veniit, datorità oheltuielilor de personal fii administrative.
0 parte din silozuri ar putea fi construite si din lemn, ca
astfel sa crutam o suma importanta a cheltuielilor, calci ni-
menea nu ne obliga sa le intrebuintam cele 500 milioane in
totalitate pentru lucrarea aceasta. Nu inteleg nici eu ce -ir
avea de a face ministerele comunicatiilor 0 finantelor cu
aceasta infaptuire. Ministerul Agriculturii, pe baza hotararii
Consiliului de Ministri va publica la timpul sau, concurs si
licitatie publica. Va dispune de teritoriul statului prin gad
0. va semna sumele pe care mini,sterul de finante va avea sa
le achite, ca orice sume bugetare. Chestiunea nefihad Inca
actuala, ne .vom acupa cu ea in alt consiliu. cred ins'a ca",
100
www.dacoromanica.ro
dupa ce suntem deja in toamna i un ger ar putea impiedica
executarea, nu trebuie sa ne pripim.
Madgearu a mai facut observatia ca nu gerul impiedica
executarea constructiilor din beton armat. I-am raspuns calm
ca imi este cunoscuta intrebuintarea cuptoarelor de cocs,
dar am ajunge in miezul iernii, ceea ce ar fi prea costisitor.
Apoi am inchis sedinta.
Reintors la ,Thicuresti, Madgearu imi propuse ca sa ince-
pem construirea silozurilor, obligand fabricile de ciment
firmele furnizoare de fier sa puna la dispozitia statului, ma-
terialul trebuincios, la pretul de coSt. Ciudata conceptie de
spiijinire a industriei nationale (mi-a venit aminte o alta
intamplare: era vacant postul de director general al C.F.R.
A fost numit Stan Vidrighin)306. Acesta, cu toate cä era de
origine din Rasinari i altoit intru banatean, fixat drept
conditie o leafa /de cateva milioane. Ziarele s-au agitat pe
tema sumei, dar au uitat ca. antecesorul ,sau, pe Mnga leafa
rnodestä, benefkiase de peste 10 milioane ca membru in
con,siliile de administratie la diferite mari intreprinderi fur-
nizoare ale CFR-ului..Un ofiter superior vázand zarva din
ziare contra lui Vidrighin s-a oferit sa primeasca postul
de director general C.F.R. pe jumatate de lean'. Atunci am
facut observatia, la o masa, ca eu cunosc mai multi domni,
care se ofera sa primeasca gratuit acest post, ba si de aceia
care sunt destul de genero0 sa plateasca anual statului suma
de milioane ce i s-a aprobat ca salariu lui Vidrighin. Ajun-
gand Raducanu, pentru scurt timp ministru de comunicatii,
Vidrighin a lost inlocuit. Trebuia un om mai ieftin si mai pu-
tin daraburosm.
Epilogul silozurilor a fost o ivizita a lui Mihalache la
mine acasa. Dansul mi-a spus, fàrã inconjur, ca a venit sa ma
instrebe di ce sunt contra canalului Cernavoda-Constanta
contra silozurilor. 1-am raspuns Ca in principiu sunt pentru,
insa ca ne-am ncurca din punct de vedere dinanciar. De
aceea, eu fiind prea ocupat Ii fac urmatoarea propunere:
prin hotarare a Consiliului de Ministri, dansul, Mihalache sa
fie insarcinat cu prezidarea unei comisii, pe care va avea sa o
compuna din specialisti alesi de dansul. Aceasta comisie sA
fie autorizata a efectua ,lucrarile canal si silozuri ori
numai silozurile, avand puteri ,depline nelimitate. A ramas
surprins pentru un moment. Apoi, a declarat ca primeste.
Ne-am despartit prieteneste, iar apoi nu a mai fost vorba
nici de silozuri, necum de canal. Se ,vede ca Madgearu va fi
101
www.dacoromanica.ro
Incetat sa-1 mai molesteze pe Mihalache, vazand ca e za-
darnic. Mihalache este ,un om instit. Mirosise cà realizarea
bunelor sale idealuri canalul i silozurile prea ar putea
fi exploatate pentru scapuri straine de binele obstesc", pe
care dansul .11 urmarea.
Madgearu era volnic i incapatanat. Intr-o zi imi comunica
nemultumirea lui ca NastaP08, un liberal, este guvernatorul
Creditului ipotecar rural". Starui sd-mi dau invoirea sã
ceard Regelui autorizarea de a-1 inlocui. M-am opus cate-
goric. Nu-1 cunosteam personal pe Nasta, insa stiam ca.-%
indeplineste datoria cinstit i cu pricepere. Dupa catva timp
Madgearu Ii repeta staruinta. Am refuzat din nou. ,Deodata
veni la mine de la Palk, comunicandu-mi ea Regele i-a dat
voie sa-1 clestituie .pe Nasta i sa-1 ,inlocuiasca cu un om
dintre ai nostri". I-am facut imputari pentru lipsa de disci-
plina i iloialitatea Ipurtarii sale fata de mine. Intrebandu-1
pe dne vrea sa numeasca, mi-a raspuns ca nu stie Inca. Spre
surprinderea mea veni .apoi i propuse ca sa-1 numim pe
V. V. Tilea. I-am refuzat aceasta numire. Creditul" fusese
Intemeiat mai cu seam& pentru Vechiul Regat i ar face o
proasta impresie inlocuirea lui Nasta, atat ca politicianism
de partid, cat i prin numirea unui ardelean (era vadita in-
tentia de a-1 inlatura pe Tilea ide la prezidentie, cat si de a-1
imobiliza pe liniie rnoarta, scotandu-ff din politica). L-am
propus pe Ernest Ene, favoritul lui Madgearu, dar dansul
mi-a raspuns ca Ene xtu vrea sa renunte la cariera politica.
Dupa aceasta nu a mai fost vorba rle destituirea i inlocuirea
lui Nasta.
Mu It am fost sgcait de Madgearu pi ca ministru de in-
terne, 1a inceputul primei noastre guvernari. Intre altele cu
sfatul si rugamintea de a numi pe cutare ori cutare, ca se-
cretar general de resort. Eu Ii numisem pe Tudorica Mari-
nescu, decanul directorilor generali, lom iinitit, cinstit, care
cunostea pe toti functionarii din subordinea ministerului. Ade-
varat ca Duca fusese nasul fiicei sale, imprejurare exploatata
spre a intriga pe langa mine, lin contra lui. Dar ce secrete
puteam avea eu, de care ar trebui sa ma iferesc sa nu le aflie
Duca?
Nu am cedat si am dus icasa buna atat cu Marinescu,
cat si cu toti functionarii din subordinea ministerului de in-
terne, cu toate ca eram singurul peliberal dintre ei.
0 parte limportanta a functionarilor hind femei, eram
revoltat ca acestea, pentru aceeasi munca, primeau tousi un
salar mai mic decat barbatii. Obiectiunile i argumentele

102
www.dacoromanica.ro
mele nu gaseau nici o Sntelegere. Mi se paspundea stereotip
ca rfemeile cheltuiesc mai putin pe mancare, pe imbracaminte,
pe locuinte, fiind cele mai multe la parinti on locuind mai
multe impreuna. Daca sunt maritate, castigul lor e un supli-
rnent pe Pang.* al barbatilor. Fete le isi maf ajuta pe alta
cale". Va sa zica, statul primeste munca femeilor functionare
ca bacsis si face economii bugetare promovand prostituarea
unora dintre iele. Acest capitol al experientelor mele este unul
dintre cele mai dureroase, atat din punct de vedere social, cat
si din consideratil biologice (vezi studiul prof. Gruber, fos4
igienist 1a Viena, apoi la München? precum i studille bio-
poliitilce" ale prof. Iuliu Moldovan).
Cu Madgearu nu as mai termina seria pataniilor. Trebuie
sa intrerup. Totusi, in prealabil, mai retin 0 scena caracte-
ristica pentru el, cat si pentru mine: Consiliul de ministri la
Sinaia, ,in camera, mea la hotel Caraiman". Titulescu ne schi-
tase un expozeu, apoi a plecat sa-si faca pregatirile pentru
trenul accelerat. La dreapta mea sedea Mironescu, la stanga
Madgearu, indaratul meu Voicu Nitescu, ceilalti razleti pe
scaune. Intreband eu care dintre domni mai are ceva de supus
consiliului, Nitescu se anunta la cuvant. Crezuse oportun mo-
mentul spre a insista ca Madgearu sa-i puna la dispozitie
suma pe care o cerea prin reviriment din bugetul
Mini4terului Finantelor pentru achitarea daltorfilor Minis-
terului Agriculturii fatal de inginerii care facusera masura-
torile pentru cadastru in judetul Ilfov (Madgearu era seful
organizatiei judetene a partidului nostru pentru Ilfov). Xn
satele :uncle se facusera masuratorile, taranii intelegand
importanta lucrarilor ajutau gratuit pe geodezi [topometril.
Seful" P.N.T., insa, ca ministru de linante, pentru a-I si-
cana pe colegul Ski de la agricultura, impiedica de luni
de zile achitarea muncilor executate.
Abia Incepuse Voicu Nitescu sa-si expuna dorinta [cal
Madgearu sari intrerupandu-I nervos. Ii facui atent sa nu
intrerupa. Terminand Nitescu, sari in picioare i facand
cate doi pasi in stanga §i in dreapta, cat ii permitea ,spatiul
ingust, spuse tipand:
Nu pot admite.
Fara sa adauge nici ,o motivare pentru ce nu admite,
a ierminat accentuand categoric:
, Nu am semnat i mi voi aproba cat timp voi fi mi-
nistru de finantee
S-a asezat iar eu [I-aw intrebatl:
Ai terminat?

lo
www.dacoromanica.ro
Da.
D-lor ministri, Va rog pe toti sa luati la cunostinta
urmatoarele: acest guvern 1-am constituit, rugat de condu-
cerea partidului, recomandat M. Sale, pe temeiul increderii
unanime a majoritatii parlamentare. La rândul meu v-am
propus de ministri si M. Sa, la propunerea mea a riumit acest
guvern. Existenta lui se intemeiaza pe omenia mea. Eu sunt
dator sa veghez asupra increderii ce mi-au dovedit-o majori-
tatea si Regele. JDe aceea Va rog sa Va dati seama de reali-
tatea situatiel. Raspunderea pentru conducerea guvernarii o
am eu. Cand eu semnez pal jurnal el Consiliului de ministri,
ministrii ori cine ar fi ei r-- sunt datori sa semnetze. Se
poate insa ea unul .ori altul pa aibaintr-un caz dat, o altà
parere cleat mine, ori sa marturiseasca alte convingeri. Eu
respect orice parere si orice convingere. Liber e fiecare din-
tre Dvs. isa si de marturiseasca. Insa nu pe raspunderae mea,
ci pe propria dui raspundere. Nu insa in calitate de ministru
ci trägandui-si consecintele. Fara abeasta disciplina nu as fi
in stare sa port raspunderea pentru guvern si pentru fiecare
dintre Dvs. Va rog sa VA conformati.
Madgearu se misca nerves pe scaun. Cand am terminat,
a cerut cuvantul. I-am raspuns pa inchid sedinta, refuzand
sa-1 las sa mai vorbeascl
In ziva urmatoare, venind la mine la Bucuresti, am avut
o explicatie. I-am ,spus ca toata ptitudinea sa contra dui Ni-
tescu si in alte cazuri contra altor colegi ministri nu
este deck intentie de sicana. L-am rugat sa-si istapaneasca
inclinarile dictatoriale. Nu ,a fost in stare sa insire inici un
argument serios, deck crutarea" bugetara, ceea ce, lin cazul
dat, era icu totul lipsit de temei. Ne-am inteles perfect, fa-
candu-se el bland ca un mielusel. Totusi, asemenea manifes-
tari de volnicie, care degenerau In sicane, Madgearu nu a
putut sa le dezvete. Odata criticandu-1 mai multi insi a
gluma el ne-a povestit razand cum jacmanea prajiturile §i
dulceturile mame-si, pe cand era copil. Aceasta, temandu-se
sa nu se imbolnaveasca, a inchis dulapul. El a dat cu calcaiul
in u5A, incercand ,sa .o sparga. De bataia ce a primit nu i-a
pasat. A continuat. and §i-a pus el ceva in cap eamane
consecvent. Era o adevarata maiestrie a trata cu el. Si totusi
Madgearu era un muncitor neobosit, pregatit si studiind per-
manent problemele. Niciodata nu avea destul de lucru. Stia
sa fie prevazator in aplicarea protectiilor, calculand pe lunga
scadenta beneficiul revansei protejatului (informatii, servicii
electorale etc.). .5i protejatii mai trebuiau sa suporte bruftuieli,
104 www.dacoromanica.ro
din cauza temperamentului, ori spre a-i atasa mai mult de
sine, Madgearu stiind cã recunostinta oamenilor rezulta mai
mult din frica de cel ajuns, decat din gratitudine cinstita.
Adesea eram inclinat pa presupun ,ca prevederea sa calcu-
lata doza intensitatea temperamentului. La tot cazul, Mad-
gearu a foct un cap politic clar §i patrunzator. Intre stari poll-
tice ncrmale ar fi putut ajunge un reformator al vietii noastre
economice. Uciderea lui, prin prosti i rai, a fost o crima
contra intereselor nationale, considerand numarul atat de mo-
dest al individualitatilor de calitati politice, in v'eneratia fra-
mantarilor din statu mascendim al Romaniei Unite ...

[TRAGEDIA DE LA LUPENII

Ion Raducanum a fost un domn lenes. Pricepea sa-si fara


munca prin altii. Prietenia lui cu Mihalache ii asigura
in majoritatea iparlamentara si in guvern o situatie privi-
egiata. Prietenii din sirul liberalilor i relatiilor familiale ii
reau o atmosfera de toleranta. Era omul sur", care stia sa
ramrtna binevoitor fata de egali i fata de superiori. Decal
la birou, Ii petrecea mai mult timpul in vagonul ministerial,
inaugurand cu discursuri cdmine etc. ori facand stu-
dii" prin tara si strainatate. 1A tiut sa ramana rectorul Inaltei
Academii de Studii Comerciale" si sub iliberali.
Aprovizionarea cu imbracaminte i altele, a muncitorilor
Intreprinderii Resita s-a cedat prin lege unei firme, ca aces-
tia sa beneficieze de izvor avantajos de cumparare. Intarn-
plator, firma intreprinzatoare era fratele ministrului. La Ca-
mera era sä se nasca discutie. Totul s-a calmat insa frateste.
0 firma obtinuse prin ,concurs concesionarea pentru con-
struirea strandului". Presa avea opinii diverse, proportionale
sumelor obtinute. Rana i Neamul"311 lui Iorga Ii batea
joc de strand: Ce este aceea strand, streang"? Nationalismul
exceptiona cuvantul strain iar realizarea o timbra de inutila
(ce SA' se mai scalde i sa se prajeasca la soare filfizonii?).
Pe atunci, asteptand in antecamera prezidentiei sa ne
vina randul Ja Maniu Mihalache imi povesti ca cel mai
potrivit loc pentru strand este la capatul ose1ei, unde se ga-
seste o pepiniera (nu pepinerie"312) de duzi. Duzii pot fi
insa sporiti oriunde in tara. Dansul a fost in persoana, cu o
105

www.dacoromanica.ro
intreaga comisie de experti, ca sà examineze situatia la fata
locului sia dat aprobarea. Toate atacurile de presd sunt
mofturi de ale interesatilor sau nepriceputilor.
Trecuserd cateva zile. Intre timp Raducanu se reintoarse
din strdinatate. Mihai Popovici se agita din consideratii de
constitutionalitate, ea nu se poate ceda pamantul tarli (1/4
hectar?), nici capitalei, nici particularilor. Mihalache a tdcut,
iar pentru executarea lucrarii, firma a ales alt loc al capitalei
fard duzi i finantarea a fdcut-o banca Marmoros Blank
(eu care Raducanu era in intime relatii, ea fost functionar
al acesteia)
Incepand cu 1918, toate consiliile diferitelor ministere ale
partidelor [succesive], aveau de a face cu intreprinderile mine-
lor de carbuni Petrosani. Statul era dator acestei societal pri-
vate, iar capitalul ei era budapestan. Intre directorii societatii
erau cativa maghiari sovini. Mai erau si alti functionari di-
rectori, ingineri favoriti ai capitalistilor straini, membri ai
consiliului de administratie.
Nelinitile erau permanente intre muncitori, din cauza le-
furilor, iar printre muncitorii romani i datoritd tratamentului
de favoare, de care beneficiau din partea inginerilor tova-
rasii lor neromani. (De exemplu, durata muncii se considera
de la inceperea lucrului in mina. Romanul, trimis la un loc
indepartat pierdea acest timp din leafa. Ungurul era mai aproa-
pe de ascensor, profita. Romanul era silit sa munceasca in apd
si picurandu-i apa pe cap si pe corp etc. etc. Carbunele extras
era calificat de ingineriul controlor. Romanii se plangeau cà
li se face nedreptate i aveau multe alte jalbe indreptatite).
Cand muncitorii se plangeau directiunii ori intrau in greva,
guvernele interveneau, iar directiunea raspundea ca guver-
nul neachitandu-i sumele ce-i datora nu e in mdsurd sä sa-
tisfaca pe nimeni. Cand muncitorii erau linititi, directiunea
avertiza guvernul ea sunt nelinisti de prevazut. Rdducanu imi
trimitea mie astfel de scrisori. Apoi imi telefona sa trimit jan-
darmerie. Eu eram perfect informat de cel mai bun prefect,
tefan Rozvan313. Acesta, om cu inima calda i simt de drep-
tate sociala, studiase amanuntit situatia la Petrosani. Se cobo-
rase in mine, umbldnd prin apd, controlând pldngerile si re-
vendicarile muncitorilor. Rdducanu imi telefona nemteste:
Herr Co Mega, schieken Sie Gendarmerie mach Petro-
sani ...
-
Ihre ganze Philosohie ist immer wieder, Gendarmen.
Es wurde gut sein dass Sie sich nach Petrosani begeben und.

106
www.dacoromanica.ro
die Situation studieren. Dann wilrden Sie einsehen dass man
dort anders vorgehen muss, nicht mit Gendarmen. So lassen
sich soziale Fragen nicht lösen314.
Dupd atatia ani de experiente, tin sd recunosc cd Riiducanu
a avut dreptate. Dacd as fi dispus sporirea jandarmeriei s-ar
fi putut evita poate nenorocirea de la Lupeni. Directiu-
nii nu i-ar fi fost posibil ori totusi mai greu sd provoace
greva partiald de la Lupeni. Aceasta, pusd la cale prin mun-
citori unguri, a degenerat in agresiune contra easel de pomipe,
,revistii voind sa distrugd pompele. Directiunea telefonand pre-
fectului, acesta a cerut fortd armata iar el a alerFat la Lupeni.
Rand sd soseascd detasamentul de soldati, sub comanda unui
sublocotenent, sase jandarmi au apdrat casa de pompe. Prefec-
tul i-a conjurat pe agresori, ardtand ca distrugerea pompelor
pericliteazd viata tovaräsilor lor din mine3 5. Totu i ei au
atacat trupa. Aceasta, f ;and comandd, a tras. Au fost morti si
rdniti. Dacd as fi satisfdcut cererea lui Rddu anu, verosimil
lucrurile nu ar fi ajuns la vdrsare de sange cdci, jandarrnii
flind destul de numerosi, nu ar fi avut loc agresiunea.
S-a facut mare caz, spre a salva situatia lui Rdducanu,
cerandu-se demiterea prefectului. Presa seconda. Mihalache si
protejatul sdu pretinserd cu vehementd in consiliul de mi-
nistri demiterea lui Rozvan, deplasand astfel intreaga dis-
cutie. Strigand ei, am strigat si eu. Maniu a kid is ferestrele.
Fiind convins cd prefectul nu numai cd nu este vinovat ci
fäcuse mai mult decal era dator le-am declarat cd-mi ofer
demisia dar refuz sd comit o nedreptate.
Dupd ce ordonasem o anchetà, am cerut consiliului de mi-
nistri sa dispund o noud ancheta. Nici aceasta nu a putut elu-
cida desfasurarea nenorocirii de la Lupeni. Apoi, calmandu-se
spiritele, nu a mai fost vorba despre Lupeni, pand ce nu a
venit la putere guvernul Groza de larga concentrare demo-
craticd".
Cine ar studia dosarele anchetelor nu-si va putea da seama
de cele petrecute, in legaturd cu Societatea Petrosani. 0 sin-
gurd cale ar putea sd-1 ducd la izvoarele intelegerii; cauzele
ascunse care nu au permis nici etatizarea, nici nationalizarea,
prin trecerea intreprniderii la o societate cu capital romanesc.
Apoi, studierea cu atentiune a registrelor membrilor consiliilor
de administratie la Petrosani, C.F.R., diferite band si mari
intreprinderi, care aveau in acel timp si mai tarziu legd-
turi in tard si strdindtate cu Petrosanii. Nu muncitorii, nici
locotenentul si soldatii, necum prefectul, au fost vinovati pen-
tru victimele de la Lupeni, ci acea mafie care impanzea toate

107
www.dacoromanica.ro
institutiile Orli, impiedecand orice intentie si initiativg de in-
dreptare. Cine dintre ministri a fost membru in consiliul de
administratie, dupa ce trecea in opozitie? Care dintre ei fara
consideratie la apartenenta de partid era in timpul ministe-
riatului dublat de un loctiitor (incasand o fractiune din tan-
tiema pentru osteneala")? Toatg lumea stia despre aceste legi
ale parnantului. Alte legi puteau fi incalcate, furate urne, bat-
jocorite libertatile constitutionale. Sa nu se fi incumetat insa
cineva sa se atinga de aceste drepturi castigate" clandestin,
caci se juca cu capul. Se declansau asa zicand automat calom-
nii in presd, inscenari contra cinstei si existentei temeraru-
lui, iar daca era ministru urmau atacuri parlamentare, in
numele corectitudinii si al interesului superior" al tarii. Ca-
tonii reactionau ca la comanda, cad erau nenumarati cei atinsi
la punctul nevralgic. Viscolea protipendada.
Opinia publica" era inchegata. Clientela patronilor avea
in sange cum trebuie procedat. La barou discutii aprinse, ar-
guitati: maestruF cutare a expus stralucit cazul analog din
Franta (Izbutise stralucit" sa-si dovedeasca superioritatea de
a inscena diversiunea. De aceea era maestru). La justitie ace-
lasi siretlic. Scopul: a nu fi in divergenta si conflict cu opinia
publica, spre a nu risca o preterare315a, ci a-si asigura o avan-
sare. Ina ltii functionari, de la serviciile centrale, pandeau cu
totii: ce zice seful. Seful era fost si viitor". Avea si el opinia
catonilor, interesul sa nu ajunga si el in. discutie. Regula mos-
tenita era pentru toti: acuza-1 pe de-aproapele tau, precum
doresti tu insuti &à fii acuzat. Nu trecea nici o lung si toata
chestia senzationala era in garajul uitarii, datorita gdlagiei din
presà, pe tema unei mici gainarii umflate. Iar apoi, urma dis-
cret acoperirea solfatarului national, cu musamaua tricolora.
Ce noroc pe I. Raducanu. El isi sugea linistit tigara de foi.
Bonomia lui flegmatica il scutea de emotii. Stia, de cand s-a
ngscut, ca obiceiul pamantului e legea suprema, Ca poti incglca
orice lege, constitutie, omenie, daca nu te atingi de sarma
ghimpata electrica a mafiei protipendadei cointeresatilor. Avea
omul dreptate. Numai prostul, necunoscator al nexului cauzal
determinant pentru cei ce sunt in mafia legii pamantului
ar putea avea lipsa de delicatete de a-i face imputare lui Rd-
ducanu pentru intrelgsarea descoperirii celor ce se petreceau in
Societatea Petrosani. Ca ministru de interne eram insa prea
boboc". Lipsit de cunoasterea imprejurarilor cimentate in mo-
ravuri, prin traditie, nu pricepeam CO acestea sunt o stanca,
de care se sfarama oHce truda de asanare. i tot nu mi s-a
schimbat firea ...

108
www.dacoromanica.ro
and eram prim-ministru 1-am rugat pe directorul general
al C.F.R.-ului, generalul Ionescu sa vina la mine. I-am
cerut pentru serviciul politiei pe trenuri un bilet cl. I-a,
cloua bilete cl. a II-a si trei bilete el. a III-a. C.F.R.-ul imi
comunicase la interne cá furturile pe trenuri s-au sporit in
mare masura, din lipsa pazei politiale. Am raspuns cerand
biletele si mi se comunica socoteala datoriei de cca 30-40 mi-
lioane, ce nu o putuse achita ministerul de interne C.F.R.-ului.
Mostenisem datoria, f Ara acoperirea ei bugetara. Directorul
general rmi promise trimiterea biletelor. Totusi au trebuit sa
treaca cloud saptamani 'Dana ce s-au obtinut, personalul supe-
rior din directia C.F.R. incercand sa nu execute ordinul direc-
torului general. Zadarnic s-a telefonat prin sefii de cabinet si
prin Serviciul Secret de Stat, incat am fost silit sag bruf-
tuiesc" la telefon pe acel domn omnipotent. C.F.R. imi ras-
punse oficial in scris ca ministerul avand datorii neachi-
tate pentru transporturi pe urma lor"316, nu ne mai poate cre-
dita. Oameni din toath" tara veniti la Bucuresti spre a cauta
munca, ramaneau someri. Terminandu-li-se mijloacele se adu-
nau in f ata Ministerului Muncii. Raducanu dispunea trimite-
rea lor acasa iar transportul pe C.F.R. trebuia sa-1 achite Mi-
nisterul de Interne (ordinea publica). Sumele pentru transport
se adunau iar Ministerul de Finante nu deschidea credite.
C.F.R. refuza sa puna la dispozitie bilete permanente pentru
agenti acoperiti si. politie, cat timp Ministerul de Interne nu
achita datoriile.
Inaintea generalului Ionescu fusese director general Vidri-
ghin (unul de ai nostri"). Intamplator rn-am intalnit °data cu
acesta, de fatà fiind controlorul francez de la C.F.R.
D-lor le-am spus C.F.R. pune zilnic X locomotive
sub presiune, care transporta tot atatea trenuri. Prin urmare
se cheltuiesc pe combustibil Y calorii, fie ea trenurile de per-
soane sunt goale ori ticsite. Ori ati pune la dispozitie bilete
gratuite spre a pazi calatorii de furturi ori nu, trenurile
circula, carbunii se ard, paguba e aceeasi, plus pierderea card-
torilor prin furturi, urmarirea, procesele talharilor prinsi, pier-
derea de vreme a politiei si a magistraturii, toate acestea cad
in sarcina bugetului statului. Oricate bilete gratuite s-ar da
pe seama organelor politiei, ce reprezinta ele in comparatie cu
aceste sume? Si. eu nu va cer decal pentru anurnite statil, cum
sunt Teiusul, Marasestii etc., centrele permanente de exploatare
ale pungasilor.
Domnii au aprobat, punct cu punct, expunerea mea. Totusi,
invocand regularnentele lor si. consideratiile de contabilizare,

109

www.dacoromanica.ro
au ramas intransigenti pe punctul lor de vedere. Apropo de
contabilitate: diferite uzine ale statului si particulare (Hune-
doara, Resita) au intervenit pe cand eram prim-ministru
si ministru al industriei si comertului sa exoperez la C.F.R.
o chestiune, in aparenta logica si usor de rezolvat. Acestea
fiind si furnizoare si cumparatoare ale C.F.R.-ului, cereau sd
fie introdusa decontarea pe cale de contabilitate. C.F.R. a ra-
mas neinduplecat. Acesta din urrna trebuia sa primeasca in
numerar transportul de sine si alte produse, livrate C.F.R.-
ului de exemplu de Hunedoara, platind la r ndul sat' in nu-
merar prettil marfii primite. Neincreder a, [pe] de o parte si.
faptul câ timpul nu conteazd la noi, au pricinu't zadarnicia
straduintelor mele. Dar se poate spune ca un uvern trebuie
sa stie sa-si impuna vointa, cand aceasta serveste un interes
obstesc. Este adevarat, insa nu se poate ocupa cu paralizarea
complotului sabotorilor, spre a-1 inlatura, cand are infinite
chestii urgente de rezolvat. A da abra pe s botori? Mai intai
trebuie identificati si dovediti culpabili, d si sunt protejati de
statutul functionarilor. Pana s-ar termina pro edur le anchetei
de mult ar fi trebuit guvernul sa cedeze locul altui guvern
care, in interes de servic'u reintegr aza pe c i desti uiti. Ei
avand experienta, sunt indispens bill ', i 'nteresul servi-
ciului" (cazul Husarescu, Alex. Stefanescu etc. etc.) Pe deasu-
pra, C.F.R.-ul este caz special, fiind autonom.

[VIRGIL POTIRCA]

In guvernul din 1932, ministru de justitie era Virgil Potir-


ca317. Il trecusem la justitie din subsecretar de stat la agricul-
tura. [Dupa] cat admitea el, avea [greutatea del 140 kg. Cu
placere isi intretinea tovarasii de masa, cu detaliile aventurilor
sale galante. Eu le auzeam numai din a doua manä. Fusese
casatorit. Sotia lui era o femeie foarte simpatica insa intre
ei exista proportia din anecdota populara: soricelul si capita
de fan. A divortat apoi, rezultand un Mat. Din a doua casa-
torie, de asernenea unul.
Se povestea ca prima casatorie ar fi fost succesul unei lo-
vituri, in legaturà cu reforma agrara. Potirca, in calitate de
advocat al taranilor contra unui proprietar, facuse cunostinta
cu familia acestuia. Demagogia era baza ascensiunii politice a

110
www.dacoromanica.ro
anarului avocat. Fiind insa ademenitoare i mosia i fata, a
preferat sa renunte pentru moment la demagogie, in schimbul
fetei, salvand" astfel i mosia pentru sine. Acest succes i-a
potentat vanitatea. Cand intra intr-un restaurant zicea, ase-
zandu-se la masa: ai observat cum se uitau la mine cucoanele
de la masa aceea si de la cealalta? Fireste, nu numai femeile,
ci tot publicul Ii privea zambind, mirandu-se de dimensiunile
Mi. El era insa fericit, avand constiinta cà este irezistibil. Desi
se lauda ca e cel mai popular om din Oltenia, totusi cu ocazia
alegerilor intre membrii guvernului din 1 932 voturile nu
au justificat aceasta reputatie ce si-o crease. Armand Calinescu,
subsecretar de stat la interne, primea, in pre enta mea si a lui
Mirto, informatiile telefonice despre voturi. Bietul Potirca ii
stergea sudorile, sub ploaia de tachinari ironice ale celor doi
colegi.
Legea revalorizarii mi-a dat mult de lucru, mai cu seama in
-urma ingustimii conceptiei bancherilor, a intrigilor parlamenta-
rilor avocati i indeosebi a simplismului in care se ambitiona
Mihai Popovici sã o pregateasca la justitie, fara stirea mea
(prin consilierul Curtii de Casatie Radescu) Voi descrie mai
tarziu aceasta felonie318.
Clocitoarele de faime, babele conducatoare de societati de
binefacere (cu fondurile de diferite proveniente), cele de pseudo-
f eminism politic si de seanse spiritiste, doritori de tulburari,
foloseau toate ocaziile spre a lansa idei generoase, Principesa
Ileana319 fiind in Ora, se raspandi deodata Ideea" la toate
ceaiurile i sindrofiile ca modificarea constitutiei ar fi o
norocoasa solutie pentru Romania, in sensul ca i copiii regal"
de sex feminin sa aiba dreptul la succesiunea pe tron. Regele
Carol II nu are deck un fiu. Cine stie daca va trai. Printul
Nicolae32° nu e dorit de nimeni. Trebuie sa fim prevazatori, sa
nu ne pomenim cu o criza dinastica. Caz de precedenta avem,
asa a ajuns Maria Tereza321 imparateasà. Principesa Ileana e
insarcinata, va avea copii, ar fi o excelentä regina. i dal inainte
pe tema aceasta, cu simplismul bucurestean, care nu avea nici
cea mai palida idee despre Sanctiunea Pragmatica" habsbur-
gica i despre greutatile infaptuirii acesteia.
Spiritele" se declarau ostile Lupeascai322 i aderente ale
solutiei cu principesa de Habsburg. Ca multe alte elucubratii
bucurestene, nici asta nu scapa atentiunii mele. Totusi nu i-am
atribuit nici o importanta cad, de dimineata pânã noaptea, ma
preocupau multe alte probleme mai grave. Puteam astepta li-
nistit sa se coaca buba. Erau atat de usor de spulberat even-
tuale planuri, caci ar fi fost destula o campanie de presa con-

111
www.dacoromanica.ro
tra Habsburgilor, ca sa se puna capat, prin carambol, acelor
fantezii, facandu-le odioase versatililor bucuresteni. Insa, cu
ocazia incheierii unei lucrari" cu Regele, acesta intrebandu-ma
daca am cunostinta despre unele clefete in legatura cu soru-sa
confirmand eu Ca da i-am aratat neseriozitatea intre-
gii idei. Dansul imi comunica planul mamei sale, a Reginei
Maria323, care a pregatit castelul din Bran, ca Principesa Ileana
sa-si nasca acolo copilul. Intimitatea aceasta familiala nu a
stiusem. Am inteles numaidecat ca faptul nasterii copilului pe
teritoriul tarn ar putea da prilej de nepldceri. Mai intai cu
starea civila, iar ulterior greutati cu eventualele pretexte de
drepturi constitutionale etc. Conversatia s-a terminat, cazand
de acord cu Regele, ca sa-1 trimit pe Potirca in calitate de
ministru de justitie la Balcic, unde se gasea Regina Mama,
spre a-i explica consideratiile care lasa de dorit, ca nasterea sã
se intample la Viena si nu la Bran.
Potirca, vesel de importanta misiune, a plecat indata. Rein-
tors [la Bucuresti] veni de la gara de-a dreptul la mine, fara
a fi schimbat toaleta protocolara i mi-a referit in chipul ur-
mator:
Prezentandu-ma la Regina Maria, i-am expus cauzele
pentru care venisem, sà o rog ca nasterea Principesei sa alba
loc in afara de tara. M-a ascultat foarte impresionata iar apoi,
deodatd a izbucnit in plans i i-a pus capul incoace, pe uma-
rul meu. Eu am mangaiat-o, calmand-o.
Mai lasa 1-am intrerupt e prea din cale afara [dej
olteneasca povestea. Regina Maria nu e creata din stofa moale,
ca sa planga pe umarul lui Potirca. Va fi plans ea poate, dar
pe umarul D-tale i mangaiata de D-ta? Esti baiat ferches,
dar nici Maria nu e de mucava.
Parol
Cu tot parolul, lasa-ma sd rad i nazi i D-ta. (A ras si
el.)
Dupa cateva zile, Regina se reintoarse in capitala si ma
cherna la audienta, la Cotroceni.
Era pe la ora 1.
Primindu-ma co'onelul Zwiedeneck234, aghiatantul M.S. Re-
ginei, rn-a condus intr-o odaie i inainte de a merge sa ma
anunte, ma informa lapidar pentru ce fusesem chemat. Con-
firma astfel ceea ce banuisem.
Intrand, Regina era in toaleta de vizita l cu palaria pe
cap, iar scena s-a petrecut stand amandoi in picioare. Dansa_
mergea sa ia masa impreuna cu fiul i fiica sa, principesa Eli-

112
www.dacoromanica.ro
sabeta325. Regina a vorbit ca de obicei cu mine ameste-
cand cu romaneasca si cuvinte ori fragmente de fraze frantu-
zesti g nemtesti. Mai intai mi s-a plans contra Regelui, cá
dânsul e ursitorul interventiei guvernului ca Ileana sa nasca la
Viena. Eu am afirmat Ca, in urma palavrelor din capitala, eu
am fost silit sa propun Regelui acea solutie. Ea, sarmana mama,
s-a tanguit atunci:
Am crezut sa pregatesc toate cele necesare la Bran, in
regiunea aceea splendidä. Ma bucuram sa vadd copilul lumina
zilei intre flori, in frumusete. Imi inchipuiam totul atat de mi-
nunat ... iar D-ta, instigat de Rege vrei sà expulzezi acest
copil, inainte de a se fi nascut ...
Va asigur Maiestate ca nu interveneam, de nu as fi con-
vins ca procedez in interesul dinastiei. Familia regald este prea
mult obiect de discutie, cu si far& cauza. Nu e bine sa se dea
din nou hrana poftei de senzatie si intrigilor, pe tema intimi-
tatilor dinastiei.
Ich hab' mich so gefreut dass das Kindchen in mitten
der Blumen, in einem romantischen Milieu geboren wird ...
Majestat, erlauben mir zu bemerken, dass die Geburt
eines Menschen, als sein Eintritt ins Leben bedeutend ist. Aber
der Geburtsakt hat nichts poetisches an sich. Bei einer Geburt
ist die Hauptsache dass Alles normal verläuft und keine patho-
logischen Komplikazionen vorkommen. Die Blumen verschö-
nern die Stimmung des Tages. Aber far Mutter und Kind
ist viel wichtiger ein Aseptisches Zimmer und ttichtige Accou-
cheure, zur Hand. In den wiener Sanatorien findet man sie.
Das ist ftir Ihre kaiserliche Hochheit von Grösstem Wert.
Regina rn-a ascultat linistità si rn-a concediat cu obisnuita
ei amabilitate. Ulterior am auzit ca i-ar fi spus lui Zwiede-
neck si ar fi ras:
... Dieser Vaida ... ich sprach ihm von der Geburt
inrnitten von Blumen und er sprach als Arzt vom aseptischem
Zimmer, aber ich kann ihm micht bose sein...326
(Principesa Ileana insa a ramas suparata pe mine. In 1943
rn-am convins [de aceasta] dintr-o atitudine a ei si dintr-o
vorba a lui Zwiedeneck).
Tinuta Reginei fata de Potirca cu toata parola" aces-
tuia nu dubitez ca va fi fost tot atat de dernna ca si in
conversatia cu mine. Chiar si ca ar fi varsat lacrimi nu-mi
vine sä cred. Prea era dintr-o bucata decAt sa sucumbe327 unei
slabiciuni sentimentale, in fata lui Potirca.
Cand mi-am dat demisia dup.& alegeri indeplinind forma
constitutional& cu toate ca nu fusese contestat nici un
8 Memorii vol. III 113
www.dacoromanica.ro
singur mandat (!) formand noul guvern nu 1-am mai
luat pe Potarca de colaborator. Am rdmas insa in raporturi
personale civilizate cu dansul. De altcum, pe cat imi permi-
teau atitudinile lor, nu am lasat antagonismele mele politice
cu altii sa degenereze in ostilitati si un pers nale. Totusi evi-
tam contactul cu Uni oameni lipsiti si de omerue s' de corn-
portarea de gentlemani. In menajeria mea sociala Potirca se
tinea in categoria intermediara. De a eea, afland ca dansul
abuza de trecutul ski ministerial, in favonil practicii sale de
advocat, 1-am chemat:
And D-le Potirca i-am spus Ca ai primit apara-
rea lui X. Imi tin de datorie sa-ti atrag atentia cã un astfel
de proces Ii poate primi un tanàr incepator on un gainar, nu
insa un advocat ca D-ta, care a fost ministru de justitie. 0
banda de falsificatori de bancnote, in burial solidaritate natio-
nala romani, unguri, pare-mi-se i un neamt i un evreu
intovarasiti, falsificau bancnote de 1000 lei. Uzina era in ju-
detul D-tale, in pivnita unei case parasite din rnijlocul cam-
pului. Organele sigurantei si ale politiei au reusit sa le dea
de urma I cu revolverele in mana, ca intr-un film, sa ares-
teze intreaga banda. Din fondul 0.P.328 am dispus sa se im-
parteasca un premiu de 100.000 lei, intre cei care au executat
descoperirea i arestarea.
Guvernatorul Bancii Nationale, oltean si el, a carui barba
e invers proportionala cu cunoasterea datoriei sale, a refuzat
mai intai contributia Bancii Nationale la remunerarea desco-
peritorilor. D-1 guvernator si-a motivat refuzul, declarand di-
rectorului sigurantei ca anual se deterioreaza si se nimicesc
mai multe bancnote de 1000 lei, deck numarul celor falsificate.
Astfel Banca Nationald nu sufera pagube. Abia dupa ce 1-am
amenintat cu publicarea acestui principiu al sari, s-a hotarat
sa puma i dansul 60.000 de lei la dispozitia personalului de
politie. D-ta stii cà eu am o slabiciune pentru olteni. Sunt o
rasa distinsa i mecherlicurile lor de la cantarul celebru,
parà la apucaturile practicei de a da medicului din Karlsbad
onorariul, in galbeni levantini austrieci de 16 coroane, in loc
de Cate 20 lei imi fac haz. Totusi cred ca, in interesul repu-
tatiei oltenesti, nu ar fi bine ca D-ta sag aperi pe seful bandei
de falsificatori care, fiind mare proprietar, a pus in circulatie
bancnotele de 1000 lei.
Potirca rn-a ascultat cu cel mai imperturbabil flegmatism
simi-a raspuns:
Cazul mi se prezinta mie sub un alt aspect. Vedeti D-le
prezident, X e un vechi prieten al meu. Dupd ref orma agrara

114

www.dacoromanica.ro
a ramas cu o mosioara de vreo 900 de pogoane. Are o fatd.
Aceasta isi face studiile la Paris. Are cheltuieli cu educatia ei.
Apoi mi-a declarat ca daca nu il apar eu, el se impusca. Ce sä
fac? E o chestie de datorie *i de constiinta pentru mine. Nu
pot sa-1 refuz, nu-1 pot sili sa se sinucida.
D-le Potirca i-am replicat dar dacd dintre cetä-
tenii care au ramas de paguba, prirnind bancnote false si Lind
purtati pe la autoritati, unii se vor fi sinucis, altii pierzan-
du-si economiile agonisite prin munca cinstita, cine e de vind
daca nu clientul D-tale? Zici cal ce sa faci?
Un om cu o mosioara de 900 pogoane, care isi creste fata
la Paris, putea trai din bel§ui ca om cinstit. Ca se va im-
pusca daca nu-I vei apara tocmai D-ta? In tam aceasta plina
de advocati? tii ce sa faci? Renunta sa-1 aperi i trimite-i
un revolver.
Zadarnic. I-a sustinut apararea, pledand in fata Curtii de
Casatie, unde spre rasul baroului a invocat ca vina clien-
tului sau este o bagatela, in comparatie cu vina lui Roosevelt,
care a scazut cursul dolarului, pagubind astfel lumea cu mili-
arde, nu cu cateva mii de lei depreciati (Totusi nu i s-a in-
tentat proces). Clientul lui Potirca a lost condamnat. De si-
nucis insa nu s-a sinucis.
Mai tarziu, Potirca si-a arendat in Cadrilater o mosioara"
de vreo 1000 sau 2000 de hectare. E adevarat cd urmand ce-
darea care Bulgaria a liniei Turtucala-Balcic, acest maestru
al baroului a trebuit sa inventeze dibacii proaspete. Despre
evolutia lui nu mai am cuno5tinta.

[GRIGORE GAFENCU]
/

Cu Grigore Gafencu am facut cunostinta in tren. Mergeam


un grup mai mare din proaspat fuzionatul Partid National
cu takistii la Craiova, unde am tinut prima adunare intr-o
gradina publica. Eram multi oratori anuntati. Mie imi venea
randul ca ultimul. Altii, abuzand de faptul ca erau mai vechi,
au aranjat astfel repartizarea ordinii vorbitorilor ca Grigore
Gafencu, homo novus329 nu mai ajungea la cuvant. Acesta M-
euse asupra mea o buna impresie, de gentleman. Am transat
sumar litigiul, declarand ca nu voi vorbi decal dupa acest ta-
nar modest. Astfel a putut dansul sa-si rosteasca discursul fe-

115

www.dacoromanica.ro
ciorelnic330. Mai tarziu 1-am luat de subsecretar de stat la
externe si in fine, de subsecretar de stat la industrie si co-
mert. Dupd demisia lui Titulescu a fost ministru de externe,
apoi ministru la Moscova.
Liceul il facuse la Geneva. Marna-sa fusese de nu ma
insel englezoaica. Bun gazetar, om de cultura, muncitor con-
stiincios, de purtare sociala europeana. Sub aceasta inteleg si
culturd sufleteasca, nu numai aceea a formelor exterioare, care
prin rutina acopera barbaria lipsei de scrupule morale. Cola-
borarea cu dansul a fost o placere, tulburata numai prin tea-
ma lui perpetud de insultele brutale pe care i le zbiera Titu-
lescu in ureche, de undeva din Europa cultà si civilizata"
(Locul comun al oratorilor de prin ultima decada a secolului al
XIX-lea).
Casatoria lui era rumegata la Bucuresti, in gura cuconetu-
lui. Doamna se zicea fusese dansatoare de profesiune,
din tata rus si mama franceza . Romaneste nu vorbea. El mai
traia in dreapta, compensand ca ea o luase, continuand, in
stanga si era pace in casnicia lor.
Dupa reintoarcerea lui din Rusia, pe timpul maresalului
Antonescu, a trecut in Elvetia. In timp ce eram la Cacova331
(1945), am primit si eu schimbul de scrisori, dintre el si Beneg
si o expunere a situatiei internationale din vara 1944. Prin
zvon am aflat Ca divortand, a incheiat in Elvetia undo se
refugiase o noua casatorie. Sa fie intr-un ceas bun. Epi-
soade in legatura cu Gafencu am mai descris si vor mai urma.

[D. R. IOANITESCU si EDUARD MIRTO]

and Maniu a format primul guvern National-Taranist, in


1928, numindu-ma la Ministerul de Interne, mi-a dat ca sub-
secretari de stat pe D. R. Ioanitescu si pe Eduard Mirto. Abia
ii cunosteam de la intalnirile sfaturilor comune. D. R. Ioani-
tescu era un temperament neastamparat, vesnic in actiune,
gata oricand si indiferent de subiect sa sara in arena pole-
micei retorice. Tot asa era dispus sa improvizeze un fulminant
discurs demagogic ca si o haranga332 solemnd. Fief-ul lui era
judetul Vlasca. Timpul liber si-1 petrecea intre alegatori. Fu-
sese functionar de posta si facand studiile deveni ad-
vocat, iar la Academia de Ina lte Studii Comerciale ajunse pro-

116

www.dacoromanica.ro
lesor. Unii [colegi] (intre ei Gr. Filipescu333 si altii, din pri-
mul lot taranist), care nu dispuneau nici de harnicie, nici de
capacitatea de munca a lui D. R. (De-Re, cum era numit de
toata lumea), exploatau pripelile lui. Cad repezit cum era ii
scapa cate un lapsus linguae334. De exemplu: considerand am-
bele aceste trei argumente" sau aceste trei alternative" (gre-
§eala curenta a oratorilor bucuresteni, cum a fost Vintila Bra-
tianu335). Vorbind in Camera cu o ocazie, D. R. a spus indie-
nil in loc de hindusii sau inzii, intelegand populatia din In-
dii, devenità de atunci curenta in limbajul international. Dar
la timpul sau, aceste mici greseli erau colportate cu ranjete
d batjocurd, cu intentia vadita de a-I prezenta pe D. R. ca
incult, fara ca ei sa fi avut cea mai mica competenta de a se
k rija intru critici. Efluviul social al ingamfarii protipendadei
,,i al imitatorilor ei dintre cei ajunsi il imprejmuia pe
a R. cu un halo adumbritor al calitatilor sale.
In primele saptamani s-au inteles frateste cu Mirto. Rota-
rand eu ca Mirth sa se ocupe cu agendele administratiei, iar
D. R. cu ale politiei, sigurantei si jandarmeriei, ei au redac-
tat aceasta decizie, prezentandu-mi-o spre sernnare. Le-am ras-
puns ca nu semnez, ci vreau ca relatia noastra oficiala sd se
intemeieze pe incredere si corectitudine in colaborare. Ei au
incercat zadarnic sa-mi argumenteze. Le-am rezumat in fine
hotararea mea:
Nu vreau sa devin un pictus masculus336 al acestui mi-
nister, nici sa fiu o masina de semnaturi, iar in rest un sub-
altern al Dvs. Nici nu pot sa ma expun ca sa nu am cunos-
tinta de tot ce se petrece la resort. Toate chestiunile trebuie
sd treaca pe la mine. E mult de lucru? Da! Am sa lucrez ...
S-au impacat. Adevarat cd ziva mea de munca incepea la 8
dimineata si ma culcam la 3 noaptea, dar cu aceasta eram
obisnuit de la Conferinta din Paris. Cinci ore de somn nein-
trerupt imi erau suficiente. Ioanitescu si Mirto au dus-o bine
cu mine. Nu insa intre ei. Erau zile cand fiecare dintre noi
primea 40-50 de insi in audienta si totusi mai ramaneau si
pe alta zi, dintre cei care asteptau. Am sistat inradacinata
traditie ca. ministrul iesind in sala de asteptare mergea
de la om la om si-i asculta cererea, rezolvand-o ori amanand
solutia. Primeam pe fiecare singur. Grele zile erau, mai cu
seama acelea in care se tineau 2-3 §edinte la Camera. Pe
deasupra veneau si audientele si rezolvarea problemelor care
nu sufereau amanare.
Cand se ivea un conflict mai marunt intre subsecretarii mei,
pe tema unei conceptii, era usor sa-i pun capat printr-o for-

117

www.dacoromanica.ro
muld de compromis ori Wind nodul gordian. Totusi macar
odata pe lund se ndstea cate o ceartà seandaloasd intre ei,
aproape intotdeauna din cauza interpretarii limitei de corn-
petenta a atributiilor. Atunci se usurau descareand toate por-
nirile de rAncori refulate, in injurAturi i recriminAri337 reci-
proce. Ioanitescu, rApit de temperarnentul sAu sangvinic, Ii
coplesea pe Mirto eu avalansa de invinuiri. Mirto, sugand calm
tigareta, potenta furia adversarului cu Cate o vorbd sarcastick
zburatAcità intre douà fumuri. SfArsitul era c6 nu se mai salu-
tau si intrerupeau contactul personal. Fireste cà aflam despre-
cele intamplate, dar ma" fäceam a nu sti. Pentru ca, dupd o
zi, doua, sosea momentul cand se prezentau pe rand fiecare,
spre a-si usura inima si a reclama satisfactie.
Cu Mirto era mai usor, fiind fumdtor i inventios intrigant
In timp ce fumam impreund o tigareta, se calma, dandu-si sea-
ma cä serviciul suferea in urma dezbinärii lor. Ioanitescu na
era fumacr. Ii lasam mai intai sd spina' cu vehementa tot co
avea de spus. Ii puneam insd sd seada', motivând cd de alt-
cum sunt i eu silit scq ma ridic. Precum lui Mirto, la fel ii
ardtam i lui D. R. mutatis mutandis338 ca vinovati sunt
arnândoi, insd cà mai vinovat este dânsul. Dupd ce se calma
sunam si 11 chemam pe Mirto. 5ezdnd arnândoi pe cele doua
fotolii din fata biroului meu, le reprosam ambilor purtarea lor,
mai intretesand câte o glumd, cate o observatie ironicd, iar
in fine ii rugam sa-si dea mana, ea dovadd cd s-au impdcat.
Când deschideau usa spre a trece spre sala de asteptare:
D-lor (ei se opreau), de la mine nu iese nimenea supa-
rat ... fete vesele, vá rog, datoria ministrilor este sa stie a
face oricand fete vesele. RAdeti và rog când treceti prin pu-
blic i in fata sefilor de cabinet.
Astfel ii silearn sà rada când ieseau. Apoi iar era pace,
pând la proximul lor conflict. Erau ca doi copii rfaravasi.
Ioanitescu ajutat de maiorul Barbu339 a pregAtit legea
politiei si a jandarmeriei, conform principiilor de bazd stabi-
lite cu mine. Nu voi descrie greutatile pe care a trebuit sa le
inhAtur. E suficient sà* amintesc rezistenta din s'anul celor din
serviciile respective, dar mai ales a protectorilor acestora, in-
dragind anarhia traditionala, liberald. In toatã Moldova nix
exista deck un singur om in politie i sirsurantá cu calificare
universitarä, apoi cativa cu bacalaureat, restul cu 4 clase li-
ceale, scoald primard ori [proveniti] din sarlatania scolarâ a
celor calificati prin certificate ale cursurilor lui Crisnaru. (Om
cinstit, dar scoala din 1856, pe seama copiilor haimanale nu
putea fi si nu era de ce sd fie reformatà). Am impiedicat

118

www.dacoromanica.ro
ca legea sa recun asca drepturi castigate" pentru absolventii
acestui Schwindelkurs340, ca sd nu perpetuez vechea nedreptate
impotriva celor cu licenta. De asemenea, nu am admis scoala
care dadea pregatirea si prin corespondenta", impartind di-
plome in schimbul unei taxe de examen. Totusi, ulterior
aceasta a fost legal admisa. Paul Negulescum stiuse sa inte-
reseze (ori [sal cointereseze) profesori de la diferite universi-
tati, cat si pe Printul Nicolae fagaduindu-i-se diploma
iar pe Mihai Popovici punandu-1 prezident; vanitaturn. va-
71' as342.
and s-a facut comanda, prin licitatie publica, pentru sto-
fele de uniforme si pentru incaltaminte, pe seama jandarme-
riei si a politiei, Mirto a facut o observatie juridica referitoare
le redactarea contractului. Chemandu-i pe ambii subsecretari
de stat i citind textul in prezenta lor, am propus ca o
parere a mea sd-1 redacteze Impreuna. In alta zi, cand mi
1-au prezentat, 1-am pus In geanta ca sa-1 studiez In liniste.
De fapt mergand la Cluj, 1-am supus criticii lui Farkas Mozes.
Acesta, ca director general al societatii Dermata", se price-
pea mai bine la stofe si uniforme cleat D. R., Mirto si decat
mine. Pe deasupra era un om intelept si fata de care aveam
toata increderea. Dansul, studiind conditiile din caietul de
sarcini" si contractul, examinand si mostra bruna de stofa,
mi-a spus:
Cu pretul acesta, atat bocancii cat si stofa sunt cores-
punzatoare.
De ce nu concurezi si D-ta pentru livrarea de bocanci?
Tin minte ce excelenti bocanci ai prezentat odata consiliului
de administratie, inainte cu cativa ani.
Da imi raspunse Farkas obtinusem o comanda mai
mare pentru armata. Cu ocazia predarii mi se facusera atatea
skane stiti ca prefer sa inchid fabrica decat sa dau bacsis
Incat am preferat sa vand intregul stoc de bocanci, cu pier-
dere de cloud milioane. De atunci am renuntat sa incerc sa
lucrez pentru stat. Am creat fabrica de pantofi pentru doam-
ne. Produc piei de fantezie, cumparand material brut din Indii.
Am comenzi din Londra si din Cape Town. E un articol care
trece ca painea moale. De altcum, cu pretul care s-a oferit
pentru bocancii ce i-ati comandat, nu as putea livra.
Cum? De ce?
Bocancii fabricati de mine, pe rang o oarecare ingri-
jire, Band unsi si folositi cu intreruperi, nu e permis sa se
strice timp de un an. Nu trebuie reparati, nici daca au lost
partati pe pietris, in noroi ori in mlastina. E in joc reputatia
119

www.dacoromanica.ro
fabricii, iar pentru calitatea marfii, are importanta de la de=
iul intrebuintat 'Ana la ultimul cui. Astfel eu nu as putea sa
primesc o comanda, decat urcand pretul cu 100 de lei la pere-
chea de bocanci.
Despre stofa a spus ca, e &Alai% (vedeam i eu) insa, pen-
tru pretul acceptat nu poate fi mai bung. Farkas mi-a atras
atentiunea i asupra unor anomalii comise contra intereselor
economice si de siguranta ale tarii. Se exporta boii ingrasati
maxi, care dau cea mai buna piele de toval pentru talpi
Ace le piei trebuie sa le importam apoi tabdcite platindu-le
scump desi prelucrarea s-ar putea face tot asa de bine
an taxa". Ar trebui constituite cloud abatoare la puncte de gra-
nià si exportata numai carnea ou vagoane frigorifice. Pieile
ar ramane in taxa. Capital pentru abatoare se poate gasi in
24 de ore. Nimenea nu s-ar angaja insa, cat timp nu se ofera
garantia cä munca inceputa nu va fi stanjenita prin sicane
politicianiste. Nu cere nimenea protectie, decat siguranta ca
m.dustria va fi lasata sa poata munci linitit
Din punctul de vedere all armatei, soldatul nu-si poate in-
deplini datoria fara incaltaminte bunä. Statul ar trebui sa
angajeze furnizarea echipamentului anual pentru ostire, la
un pret, echitabil. Totodata, fabricile ar trebui obligate ca in
magaziile lor sa fie adunatä suficienta materie prima, ca sa
poata asigura rezerve pentru caz de razboi. Astfel proceda
Austro-Ungaria si de aceea a dispus de bocanci si de unifor-
me pana la sfarsitul razboiului mondial ...
Asupra acestor propuneri, la cererea mea, Farkas a ela-
borat memoril cu statistici j tabele etc. Am incercat sa inte-
resez pe cei in drept. ladarnic. Tembelismul birocratir pe
de o parte, schimbarea de guverne de alta parte, a ucis ideea
in germene.
D. R. Ioanitesou a avut partea leului in comisie, la ela-
borarea legii lui Trancu-Iasi343. Facand modificarile prin amen-
dari, era o fruanusete cum ii impunea corecturile necesare,
dovedind pricepere deplina, in compqratie cu diletantismul
ministrului. Si daca erau trei sedinte pe zi, D. R. era tot-
deauna pregatit Dupa sedinta de noapte mergea la baia die
abUri. Acolo se odihnea, dupa baie i masaj, spre a pregati
apoi materialul pentru dethaterile din ziva urmatoare. Forta
lui de mulled era inepuizabila.
Ioanitescu ii petrecea tot timpul liber in judetul Vla§ca.
Acolo Ij avea si via, la Ba1ta-Graca344. La 1 septembrie ter-
mina recoltatul, inceput de la 1 august, vanzand strugurii

120

www.dacoromanica.ro
pentru desert. Restul Ii valorifica intr-o mica carciuma, ca
vin. Ca pater familias345 era om de treaba. Casa iai ospita-
liera, burgheza era condusa de sotia sa, bolnavicioasa i sim-
partied, fata de care dovedea toata atentiunea dolicata. De
asemnea, avea intreaga solicitudine pentru educatia micului
lor fiu. Pentru completarea studiilor, acesta a stat la Londra,
Paris pi Berlin, unde ipi lua diploma pi ajunse apoi profesor
la Academia de Tnalte Studii Comerciale, sub numele dc_. D. R.
Ioanitescu-Tilti (diminfutivul bucureptean 1-a urmarit pi pe el
toata viata).
D. R. era cel mai aprig interventionist, in primul rand
pentru alegatorii sal din Vlapca, dar i pentru oricare ceta-
tean necajit. Odata imi ajunse la cunoptinta o protectie de
a lui, de tot boacana. Nu puteam sa ma fac a nu pt. Un mare
fabricant de bomboane avea o metresa. Familia a iTtervenit.
Sub pretext ca femeia nu ar fi cetateana roman:a etc., a ridi-
cat-o pi ducand-o la Giurgiu, a expediat-o la Rusciuc. Evi-
dent, in afara de politia capitalei, erau complice i organele
poaitiei de granita, romane pi bulgare, ptiut fiind ca, corb la
corb nu scoate ochii in anumite imprejurdri pe bald'
de reciprocitate a contraserviciior lor din trecut i viitor.
Chemandu-1 pe D. R., a admis, fara a incerca sa infrumuse-
teze procedura ilegala, motivand asà aprobarea sa (ordinul)
cu intentia de a fi volt sa restabileasca pacea In familia fa-
bricantului. I-am comunicart ca acesta ptiuse sa-pi ajute. Seam
pleca la Giurgiu cu mapina, trecea la Rusciuc, dormea la
irbovnicd i dimineata era iar in capital& la fabrica. D. R.,
reeunoscand futilitatea346 faptei sale morale, a dispus sa se
poata reintoarce in capitala descendenta Phrynei347.
Ioankteseu a mad facut mici comploturi pe timpul gu-
vernarii Goga, arzand de neastampar sa ajungem la putere".
Convocand eu pe pail organizatiei Frontul Romanesc"
inainte de a tine adunarea la club am prima vreo 30 de
insi la mine acasa. Vreo 4-5 din aceptia au venit eu D.R.
Aflasem ca avusese loc o mica consipratic la dansul. Le-am
expus lapidar situatia, incheind:
Fiecare didtre Dvs. va face ceea ce va crede de bine.
Eu nu admit colaborarea cu Goga. Insa liber e oricine sa faca
ce va voi, fara a uita ca organizatia noastra e ea o cifra cu
multe numere. Aceasta cifra are valoare numad cat timp, la
inceputul ei punt eu, ca numarul 1 (unu).
In pedinta comitetului de directie, stand el ca secretar
general, langa mine pe podium, a manifestat nemultumire
121
www.dacoromanica.ro
cand propunandu-1 ca seoretar pentru Ve^h[iul Regat pe
Adam Ionescus48, propunerea mea fu aprobata. D. R. inoer-
case sa ma castige pentru nm alt candidat, pe care il pro teja
in fel si chip, dar care nu avea nici suprafata, nici seriozi-
tatea suficienta. Cand a venit Goga la mine spre a ma infer-
ma ofic'al cã a constituit guvernu1349, D. R. a stat tot timpul
in camera vecina, ca sa-1 vada Goga la sosire i [la plecare
otodata sa exercite, prin prezenta lui, o presiune mor ia
asupra mea. Sarmanul Goga, imi facu impresia unui om
obosit. Mi s-a plancs ca fusese la ministrul Marii Britanii ti
acesta nu putea intelege Ca antisem'tismul lui Ouza nu e de
natura religioasa, ci economica. I-am spus intre alt Pe:
Nu incerca sa-mi furi oamenii. Poate sa-ti prinda bine
sa ai in bratele cui sa cazi, la timpul sass.
Cu toate aces ea, Goga a manevrat, prin Calinestu, sa ma
indupleoe Ca unii tun asi din Frontu Romane c sa 'ntre in
guvernul sail. Am refuzat con ecvent. Totosi, pr'ntr-un comu-
nicat in ziaruil Curentul" a raspandit faima min inoa a oa
dupa intalnirea lui Calinescu cu mine s. peran
Ca vom ajunge la colaborare. Calm u cerus sa fie pastr t
secretul asupra nitâmniirii discuti I noastre. Fireste [ca] hn
i
Goga i-a r terat autor'zat de mine. Iar acesta st-ngaci
a inoercat sa za aceas a lumea i p R e.
In ziva de S t. Ioan, p la orele 11, mi se omuni a d
Barbu Anghelescu , Ca am fost cauta prin telefon, in 'ot
orasul de co onelul Urdareanu. Sa-1 chem de ur en,a. Nu
1-am pu ut ga 1. Era si el pe la prieteni sa-i felicite de Ziva
numelui. Ult r r, pe la 21/2, veni stirea ca D. R. Ioanitescu
dep sese jurdmantul ca mm stru. Am intel s numald ca gra-
ba lui Urdareanu. Trebuia sä fie in legatura cu dez,rtarea
lui D. R. De la Urdareanu sig Mirto am aflat dupa aceea toate
detalille. Goga i-a spus Regelui ca eu mi-am dat invoirea
ca D. R. Ioanites-u sa intre in govern, refuzand sa-mi dau
asentimentul pentru C. Angeles u. Re elui i s-a parut cam
ciodata aceasta ingformatie (stia din gura mea ca refuz sa
colaborez cu Go a si Cu-a). De aceea 1-a insarc'nat pe cole-
nelul Urdareanu sa se documenteze, luand contact cu mine.
Timpul trecea, Vara ca Urdareangu sa m fi putut OBI. In fine,
Regele a cedat.
Dar nu totdeauna obraznicul mananca praznicul. Maitre
corbeau351", sarmanul D. R. lacomise prea tarziu la bucatica
de cas goghist. Titlugl de ministru 1-a dobândit, dar atributiile
erau egale cu zero, iar curand (dupd guvernarea de 42 de

122
www.dacoromanica.ro
2i1e) Goga cazu, tot ma pe neasteptate cum ajunsese la pu-
tere". (Au mai patit-o si altii cativa, aclemenkti de Goga si
kanitescu, dar mai nostim a fost cazul unui domn doctor din
Satmar, care atata a tot speculat, pana ce s-a inscris in gru-
puletul goghist local sAtmarean, pe la o ora Cand Goga era
deja cazut la Bucurmti, mai bine de clouds ceasuri).
Relatiile mele person* cu D. R. Ioanitescu au fost intre-
rupte de atunci. Pe timpul antonescian, pocaindu-se si ad-
mitand Ca prea se grabise, sub pretext de a nu putea refuza
sprijinirea unui guwern nationalist" (cu schimbarea a Ca-
tea oarA? la faltd), am trecut la ordinea zilei. Nu fusese
nici prima, nici ultima tars& ce-i jucase lui D. R. tempera-
mentua sau repezit, prin efemera coabitare poliUca lieu Goga.
Pe cat de usor era de tratat D. R. Ioanitescu, omul mAnat
de ravna perpetuei actiuni care, desigur suferea chinuri si
zbuciumAri spre a tacea ori a ascunde un gand sau o inten-
tie, pe atat antagonistul sat', Eduard Mirto, era dibad in ur-
marirea unui plan, folosind graiul pentru acoperirea intrigii,
m serviciul realizarii scopului f.nal. M toda m-a in a-1 trata
era adaptata acestui fel de a fi al sau. S himbam ma-zi-and
macazul Ioanitescu, pentru Mirto, cu 180°. Cur And invatas,m
sa-1 cunosc. Mladios, sonda terenul inicepAnd de departenaiv
in aparenta, doritor a se documenta. Atitujinea m a se con-
forma etapelor. n asoulltam in liniste, intrerupandu- numai
spre ai inlesni elucidarea chestiei, pentru a o face a es.b.la
priceperii mele incurcate. Apoi deodata:
Incep sa vad unde vrei sa ajungi. Am inteles de cand
ai deschis vorba. Ei bine, trebuia sa o fad mai subtil, ca sa
nici nu rbanuiesc unde vrei sd ma duci. Nu ai fos6 la inalti-
rnea vrednica de un Mirto. Deck ma, mai bine spaneai ,rde
parerea D-talle.
Mirto zambea, facand pe surprinsul, care nu mtelege ce
vreau sä spun.
Comisia numita de Maniu: C. Stere, Paul Negul scu, Ale-
xianu si R. Boiladn lucra la elaborarea Reforrnei Administra-
tive. Cand se iveau deosebiri de vederi in sanul comisiei
asupra unei probleme telefonau dupa Mirto. Ermte, ac1,-
sea pierdea Cate o zi intreaga, pan& ce putea sa-i impaoe pe
teoreticienii savanti. Caci Negulescu si Alexianu fiind pro-
fesori de drept administrartiv erau doba de carte, insa s la-
ini de realitatea impusa prin starile atat de variate din tara
noaStra. Stere nu se putea emancipa de a vedea si judeca prin

123
www.dacoromanica.ro
ochelarii uzantelor administrative basarabene, familiare ltd
Singurul om real, intre ei, era Romul Boilä.
De exemplu, Stere vola sa impuna inarticularea in lege
a metodelor de a administra prin plebiscit comunal al sate-
nilor, nu prin consiliu comunal. In locul consiliului comunril,
el staruia ca in comunele mai mici, dispozitiile administrative
sa se hotareasca prin totalitatea populatiei. (Pana la sfarsit,
de dragul pad', a trebuit sa ma impac cu aceasta dispozitie
pentru un num'ar limitat de comune basarabene etc.).
P. Negulescu, si ou atat mai mult Stere si Alexianu, aveau
greutati cu stabilinea notiunii noi pentru Regat si Basarabia,
a ,,apartenentei", termen nou, adoptat in fine de ei. Chestia
comunelor", satelor", comunelor suburbane", a catunelor"-
etc., ca definitii le rapi mutt timp domnilor din comisie. Ne-
gulescu staruia ca tot cetateanul, dupd tin an de sedere in-
tr-o comuna, sa fie indreptatit a. cere apartenenta, iar co-
muna sa fie obligata sd i-o recunoasca. L-am facut atent cã
astfel, in 30-35 de ani, toate orasele noastre centre co-
merciale vor deveni tot atatea copii ale Iasilor353, in frunte
cu capitala. A recunosout prevederile mele, insd totusi cornisia
a aprobat punctul lui de vedere, ca fiind democratic". Ale-
xianu era revoltat ca secuii nu au invatat limba romana, nici
dupa 10 ani. Ar fi voit sa impuna obligarea prhnarilor de
a sti romaneste. Alexianu, armean de origine, profesor de
drept administrativ, era atat de sovinist roman, incat ar fi
introdus in lege cu tot dreptul suveran de a alege liber
conditia cunoasterii limbii statului. Nu 1-am putut con-
vinge cd in unele sate nu exista posibilitatea ca oamenii sä
invete romaneste. Notarrului i se poate cere, nu insa prima-
rului etc. Profesorul a ramas convins ca sentimentele sale
romanesti (fiind regatean) sunt superioare sentimentelor mele,
influentate si corcite prin cultura maghiora".
Am fost ou totii de acord ca sa se dea femeilor dreptul
electoral pentru alegerile comunale. Intrebarea era numai in
care comune si caror categorii de femei. Cad, considerand
mentalitatea din toate clasele sociale, opinia public:i nu sim-
patiza deloc ou aceasta inovatie. Socialistii aveau in program
acest postulat, in realitate Luta nu staruiau nici ei cu toata
seriozitatea pentru legiferarea acestuia. Eram ca in Camera
din Budapesta, aproape singurul care ma expuneam din con-
vingere, ca sa incepem macar in alegerile comunale ou votul
pentru femei ca experiment spre a obisnui opinia publi-
ca. Zadarnic invocam Finlanda, Englitera etc. Noi nu suntem

124
www.dacoromanica.ro
englezi", mi se raspundea in conversatii particulare, fie de
tarani ori muncitori, fie de intelectuali. Maniu convoca la
prezidentie pe doamnele prezidente ale diferitelor societati
femeiesti, in frunte cu D-nele Baiulescu, Cantacuzino, Reus-
Iancu1escu3'4 etc. pe Stere 0 R. Boila, din comisia insarci-
nata cu elaiborarea legii, pe Mirto i pe mine, din partea
Ministeruilui de Interne. Doamnele au cerut ca toate mem-
brele din rlitferitlele societati sa primeasca eo ipso355 dreptul.
electoral activ. (La inceput lumea mu pricepea nici deosebi-
rea dintre drept electoral activ" i pasiv"356, crezand Ca
este o notkune ungureascd"). Doamnelor li se opuse Stem
democratul a outrance357 j J atrase atentiunea ca in
orase minoritarele sunt mai numeroase. Ele au Invocat sta-
tistica lor, conform cdreia romancele primau. Am .ascultat
discutia catva timp, apoi le-am deschis ochil. Sotia mea este
rnemfbrd la vreo 5-6 societati, de asemenea alte romance.
Insumand pe tard, cifra este superioara ca proportie fata de
aceea a societdtilor femeiesti minoritare. Insa acestea sunt
organizate fie dupd nationalitate, fie dupa confesiuni: cato-
lice, calvine, evreiesti, luterane etc. Doamnele s-au ldsat con-
vinse numaidecat. Ce ar fi insa de facut? Atunci am propus
ca sa se dea dreptul electoral, pentru comune, tuturor vildu-
velor de raiboi i acelor femei care Ii conduc singure gospo-
daria, ori au cel putin trei mph. Astfel proportia noastra;
fata de minoritari, ori a acestora intre ei va ramane aproape
neschimbata. Aceasta propunere a mea a fest primita. imediat.
La despartire Stere rn-a felicitat.
Intre Mirto i Maniu era o dihonie de neinldturat. Aceasta
se iscase cand Maniu se opusese categoric admiterii lui Mirto
ca ministru de interne, in 1933.358. Maniu nu a motivat fata
de mine cauza acestui veto. L-am trimis pe Mirto la el sa
se rafuiasca. Reintorcandu-se dupa o ora, mi-a comunicait:
Nu am izbutit sa aflu cauza ce a deterrnhlat atituchnea
kn. De adio i-am spus: D-le Maniu, Dvs. incercati uciderea
mea politica 0 morald. Nu am ce face, sunt silit sa accept
manusa i voi incerca sa ma apar cu orice miljloace.
Unul dintre juUecatorii militari, anchetator in afacerea
Skoda, inrudit i arnic cu Mirto, prelua de la acesta diferite
sugestil i intrigi. Eu imi dadeam silinta sa-1 conving pe
Mirto cä ar face mai bine sa renunte la acele rnasinatii. Vo-
iam sA aflu intregul adevar, fiind coiwins ca Maniu nu era
vinovat in toata afacerea Skoda. Regele, informat de sufletul
de lichea, omul marginit, oare era generalul Uica crezand

125
www.dacoromanica.ro
ea salbeste pozitia lui Maniu in tara Staruia pentru conti-
nuarea cercetarii.
Rdsuna presa de Palaelibus", un cuvant care se repeta
in telegramele schirribate intre Szeleczky i directiunea Uzine-
lor Skoda din Pilsen. Ce inseamna Palaelibus"? Des gur:
mita, *pert ..." Nu am putut confirma, dar presupuneam din
unele supozitii sea:pate ca fara intentie de Mirto ca dan-
sul a sugerat ideea sä fie trimis la Pilsen un magistrat mill-
tar, ca sa ceara. eifrul de la directiunea Skoda. Fireste, o
klee odata pusa in circulatie, ajunge populara in 24 de ore,
considerand atmosfera din acele zile. i intr-adevar, banu-
iala mea a fast confirmata. Mi-a fost prows [Ca delegat]
varul lui Mirto. Nu puteam sa ma inm-ed in obiectivitatea
acestuia. De aceea am primit fara sovaire propunerea. Reve-
nind apoi, atm spus ca, spre a nu-I expune unor eventuale cri-
tici i atacuri, va fi in interesul lui sa numese si un al doilea
judecator miattar.
Cand s-a zvonit ca Madgearu va ii ales vieeprezIdent al
P.N.T., Mirto a ineeput sa-si facd atmos'era, pentru a ajunge
secretar genera in locul lui. Madgearu a preferat insa func-
tia de secretar general in docul unei inofensive vicepreziden-
tii. Ca secretar general, in parte prin terorizare, in p rt,c prin
abilitati i intrigi, era mentorul si tutorul intregii conduceri
a faimosului birou" i, indirect, al partidului.
Intre Mirto si Madgearu s-a imputit branz Intrigi re i-
.

proce au adancit antagonismul, in dusmanie abia acop rita


Cauza? A putut sa fie dizgratia sefului" contra lui Mitro,
pe care ceilalti o exploatau, din oportunism, in frunte cu Mad-
gearu, spre a-1 ostraciza pe concurent. Ori vreun conflict de
interes ascuns poate va fi constribuit i cumularea ar,estor
feluri de pricini. Fapt e ca Mirto, cu cat se simtea mai izo-
lat, cu atat deveni mai loial in relatia lui cu mine, in timpul
cat a fost la resortul comunicatiilor, in guvernul din 1933.
De altcum, nu duibitez Ca a stiut sa-si consolideze situatia
de pana atunci si de mai tarziu de consilier juridic" al
lui Ma1axad9. Prin Malaxa Si Nae Ionescut360 el ajunsese in
relatii cu Palatul. Prin dansul am primit confrmarea schim-
barli guvernului, a earei apropiata scadenta era in aer.
Dupd serbarile de duminica, ocazionate de sfintirea cate-
dralei ortodoxe din Cluj, marti sosisem pentru audienta, la
Sinaia. Stiam ca Paul-Boncour, cand fusese Titulescu la Bu-
ouresti dupa audienta i mesele de peste zi seara s-a
retras in apartamentul sau de la Athenée Palace. Apoi, la

126
www.dacoromanica.ro
catva. timp, plecase dupa ora 11 noaptea, cu rnasina, la D-na
Lupescu. Aflasem si cä trimisese o scrisotare direct sau in-
direct Regelui. Din Revue de deux mondes" (nr. sept.
1933?) aflasem ca Titulescu, cu ocazia vizitei lui Duca la
Paris, fusese la Finali, directorul bancii de Paris et Pays
Bas" si la alti potentati francezi. (0 comunicase René Pinaud
in revista). La reintokarcerea dup.& excursia pe Dunare, cu
Regele Boris361 §i cu premierul bulgar Musanov362, conver-
satia dintre Titulescu si mine imi servise, de asemenea, unele
impondenabile simptomaace. Totusi, sosind eu seara la Si-
naia, Mirto rn-a informat precis. El aflase urmatoarele: la
masa la D-na Lupescu, Nae Ionescu i Malaxa au sustinut Cu
cerbicie parerea Ca' este o greseald politica de a schimba, in
acel moment, guvernul. Discutia deveni tot mai prinsà. In-
tr-un moment, Nae Ionescu s-a rastit Care unul din evreii
casei, cu care era in controversa (Widder?363) i dand cu pum-
nul in masa, de se ciocnira paharele, Ii apostrofd:
Zaldarnitc va truditi sa stapaniti aceasta tara, ,tat nu
veti izbuti. Ea nu va tolera stapanire jidoveasca.
Regele 1-a primit atunci noaptea pe Mirto, in brddetul de
langa palatul Mic (Foisor), unde plimbandu-se, Mirto a in-
cercat sa-1 convingd ca nu e oportun sa schimbe guvernul.
Zadarnic. (Scena demisiei mele de maine-zi am descris-o la
alt loc) [Lipseste din memorii vezi nota 617 vol. III].
La scurt timp apoi, Nae Ionescu a fost arestat de generalul
Uica. Oferindu-ma, impreuna cu Mirto i maresalul Prezan,
de aparatori, Uicd veni la mine si fagadui Ca. Ii va pune in li-
bertate, ceea ce a si urmat. (Cauza va fi fost scena de la masa
D-nei Lupescu? Nu am putut confirma).
La spitalul dintr-un oras banatean era medic o doctorip,
macitata cu chestorul. Cu ocazia unui control de chestura,
inspectorul gasise o chitanta falsilicatta. 5000 lei fusesera
schimbati in .50:000. Punctul i linioara erau rase, adau-
gat inca un zero, apoi punctul i linioara refacdte. Inspecto-
ruff prezentandu-mi acest corpus delicti364, i-am dat ordinul
sã procedeze conform datorlei sale si legii.
Cateva zile mai tarziu veni Mirto si cu abilitatoa lui obis-
nuita starui ca s salvam casnicia doctoritei. Dacd sotul ei,
va fi dat in judecata, va fi i ea silita sa-si paraseasca postul
etc. etc. L-arn ascultat i 1-am rugat sa-mi dea formula juri-
died. Dupa cloud zile veni din nou cu motivarea cà doi2torkta
a aaarmat toata facultatea de medicind din Bucuresti. Cutare

127
www.dacoromanica.ro
si cutare profesori au venit pe capul lui, cu rugarea ca sa
fie salvat chestoru1. I-am raspuns ca nu pot face nirnica, insã
ma invoiesc ca dansul fiind subsecretar de stat sa rezol-
ve chestiunea cum va voi si cum va sti sa inventeze metoda
salvariii. Mirto a multumit de incredere, refluzand insa sa
primeas Ca .
Bine, D-ta ai voi sa ma indupleci sa ma fae complice
cu fraudatorul, dar refuzi sa accepti acest rol. E colegial?
Dupa. caleva zile veni cu propunerea ca daca vinovatull isi
da demisia, sunt aplicat sa renunt la urmarine? Am acceptat,
adaugand ca va trebui sa restituie in prealabil suma instrai-
nata. tiam prea bine Ca fortand pedepsirea, i-as deschide
ascensiunea in cariera. Cad, la fel cu alte cazuri schimbdn-
du-se guvernul s-ar erija in martir persecutat, pentru ca
tinea ia Partidul Liberal si avand sfinti la Ierusalim", rein-
tegrarea i-ar fi fost asigurata, ca indispensabil in interesul
serViciului". Astfel statul nu a pagubit, eu am Se:Vat de un
bandit in serviciu, iar doctorita si-a putut salva casnicia feri-
cita. Metoda e ca in 1001 de nopti".
Mirto trecea de mare crai. Reputatia lui fiind bine sta-
bilna, in biroul lui se perindau tot felul de damicelle interve-
niente. Mos Tanase, usierul, practica discretie oficiala cand
§tia ca usa e inchisa. Eu faceam consecvent pe ignorantul
Dar fireste, guri1e sethilor de cabinet imi mai aruncau Cate
un purice in ureche. In timpul absentei mele, din oauza ulce-
rului duodenal fiind la sanatoriu Mirto a cheltuit cca
18 milloane din Ordineka Publica", pe cand D. R. numai
2-3 milioane, cu toate cd atributiile acestuia pretindeau per-
manent cheltuieli. In timpul concediului meu, interimatul il
tinuse Maniu. Astfel controlarea cheltuielilor subsecretarilor
de stat se tinuse de atributul sau. Cand am reluat condu-
cerea resortului, nici nu am vazut conturile. Totusi, in fata
conlisied. pentru Jostid demnitaril"5, punandu-mi-se Inle-
barea dacd Maniu ori eu a2operim acea cheltuiala, am raspuns
ca fiind eu, ministru pe atunci desi in concediu raspun-
derea este a mea.
Casnicia lui Mint° fafcea impresia ca e normalä. D-na Lisata
1-a ingrijit cu devotament, cand diabetul il legase de pat. De
mult il obligase sa nu mai fumeze. De aceea zilnic, diMineata,
intrand in birou La mine, ridica mana, oerand tigareta, pe care
nu intilrziam sa 1-o ofer, punându-i la dispozitie cutia.

128
www.dacoromanica.ro
La actul alegerii eptiscopului Dunarii de Jos, sub prezlden-
tia patriarhalului Miron Cristea366, a votat i Cipaiarni, minis-
trul agriculturii. Acesta ft-1nd greco-catolic, D-rul Lupu 1-a
interpelat nurnaideck pe prezident. Cristea i-a dat cuvantul
ministrului. Cipaianu367, ridicandu-se in banca ministeriala,
a declarat, ca adevarat blajean, cu fata smerita i vocea cu-
cernica":
Ma simt in constiinta mea ortodox si am votat in
aceasta calitate.
Alesul i plenul, impreuna cu D-rul Lupu, dupa ce Cris-
tea a aprobat marturisirea ministrului, au acceptat in unani-
miltate votul. (Cateva luni mai tarziu, la un banchet in Blab
acelasi ministru a glorificat Blaju1 greco-catolic, de care il
leagä sufletul, trecutul sàu. i blajenii au ramas tot asa de
multumiti ca electorii ortodocsi. Totusi, i unii i altii as-
teapta sa fie luati in serios de turmele pastoriite de el).
Intalnindu-1 pe Mirto, in sala pasilor pierduti368, 1-am
intrebat cum de a votat alegerea episcopului, caci, pe cat stiu,
este romano-catolic. Fara a trada cea mai mica surprindere
ori jena, mi-a raspuns:
Nasii care m-au botezat au fost ortodocsi ..
Mai puteam zice un cuvant? Am luat la cunostinta ras-
punsul, icu aceeasi bonomie naiva cu care imi fusese dat.
Incidental am putut sa cunosc atmosfera de romanism,
care stapanea in familia Mirto, din cateva cuvinte revellatoare
ale D-nei Liseta. Eram mai multi ministri, invitati la eina.
Cativa au venit cu sotiile. edeani la dreapta D-nei Mirto.
La stanga ei, in fatal mea statea Istrate Mioescu. Conversatia
se invantea in jurul unor necazuri i neintelegeri in legatura
cu basarabenii, care sunt stapaniti de conceptii stranii. Tre-
buie sa-i tratarn cu multa indulgenta i bunatate, cazusem
de acord cu Micescu. D-na Liseta, participase pan& atunci, din
politete, la discutie. Deodata. exclama:
Mai bine ar fi ramas la rusi. Deck atatea necazuri, as
prefera sa ne scapam de ei . .
Am schirnbat o privire Cu Micescu, trecand la alta tema,
de elogiere a bunatatii menu-ului. Prin amintirea mea treceau
insa momentele de itrucla pentru a obtine la Paris si la Londra
recunoasterea aicelor frati, ca. apartinand Tarn Romanesti, pre-
cum si imbelsugatele campii i lanuri basarabene. D-na Mirto
nu avea nici o villa. Ea nu a dat expresiune decat conceptiei
indiferentismului national, care stapanea in societatela proti-
pendadei de sindrofil bucurestene. Aceasta societate do po-

9 - Memorii vol. In 129

www.dacoromanica.ro
cheriste este un foloar de clefete, eolaje i viatà larà rost, lip-
sitd de idealism si de munca. Indivizii care o compun sunt
ocupati, in disoutiile lor cu teme asupra cronkii scandaloase,
a servitorfrnii, toaletelor, trAncanind si palavragind ileacucri.
Totusi este consolator aca, in acest mediu, o seam& de femei
raman. in splendida izolare a culturii kr superioare si a mo-l-
ravurilor de etica' curata, pilduitoare ca mame i gospodine

CAZUL HOCINUG

Primisem din Briceni-Tdrg369 o telegramd. Se relata de


comunitatea izraelita urmatorul fapt: in noaptea trecutd, pro-
curorul impreund cu pretorul dispuseserd arestarea a cca 15
20 tineri si fete. La politie ei au fost supusi unei ceroetari
corporale, Bind dezbracati si cautati de un media civil, che-
mat la politie etc. Revoltat peste masurd de aceasra ticalosie
oficialä, am dispus sã yin& la mine, fard am nare, inspecto-
rul adininistrativ, in care d.ntre cei peste 30 de inspeebori
administrativi aveam mai mare incredere. Acest om cin
stit a petrecut, in 1919-20, mai mult de 300 de zile in inspec-
tii. Fiind si in acel moment pe undeva in Banat ori in Olin-
nia, s-a prezentat In ziura urmatoare. I-am dat ordin ca, intre-
rupand inspectia inceputa, sa se clued drect la Br ceni, spre
a ancheta cazul. Vreau sà aflu intregul adevAr i s statuez
un exemplu ea asemenea barbarii nu se pot comite, cat sunt
eu rninistru de interne. SA ma in ormeze telegrafic, iar dupd,
reintoarcere sd-mi depund raportul detaliat.
A doua zi, sosind confirmarea celor petrecute prin tele
grama oficialA, iar dupA 48 de ore prim nd si raportiii inspec-
torului, eram pe deplin pus in eunostinta de ,auzà. Rezumez:
unui sergent de strada i s-a pArut suspecta intalnirea, obser-
vand ea intr-o odaie, din fundul unei curti, sunt intruniti
tineri si fete. Ascuitând la fereastra" a auzit discutii in jargon,
iclis. S-a grAbit sã anunte sefilor sal cele constatate. FEnd
intamplator i prolcurorul in Bricenii acesta impreunA cu pre-
torul i politistii au surprins intrunirea. Dusi la politie au
fost cu toii, baieti si fete, supusi unei vizitari rnedicale. Ne-
putand fi gasit medicul oficial, au chemat un medkc parti-
cular, Acesta a constatat c atatia j atdtea sufereau de boll,
sexuale, ceea ce a fost inregistrat in proces-verbal.

130
www.dacoromanica.ro
Revoltat cum eram, 1-am chemat pe T. Marinescu, secre-
tarrul general si i-am spus:
D-le Marinescu, ai i D-ta fatd, am i eu. Te rog sA
judeci ce ai zilce dacd copila D-tale ar fi patit o astfel de bat-
jocura. Raportul oficial aratA ca aoea societate de baieti si
fete cultivau literatura autorilor care scriu in idis. Ca preto-
rului i s-au pärut suspecte" cartile &site nu dovedeste ni-
mica, decdt ignoranta lui. La nici un caz nu avea dreptul sa
dispuna arestarea i cercetarea medicala. D-ta esti membru
si prezident al comisiei ministeriale de disciplind. Acest pre-.
tor trebuie condamnat la destituire. Ne-am inteles?
Marinescu imi raspunse CA nu poate prevedea cum vor ju-
deca ceilalti doi mernfbri.
ParcA Ionescu va vota aitfel &cat D-ta! (Ionescu era
director ministerial i un om foarte cinstit).
Marinescu mi-a promis Ca va face totul ce va putea.
Dupd o zi-doua, Mirto incerca sa-mi dovedasca crudali-
tatea pedepsei ce o pretindeam. Natural, era informart de
Marinescu. Am cerut oa nici direct., nici indirect, sa nu ix-1Eu-
enteze sentinta. Totusi comisia a dispus numai suspendarea
din serviciu pe x luni a pretorului Hocinug. Eram suparat
4 xi facui reprosuri lull Mirto. Trecuserà cdteva luni. Intr-o
noapte citind multimile de sarisori, adresate ministrului, am
rAmas adAnc impresionat de o scrisorica ce mi-o trimisese
D-na Hocinug. Ea scria, in rezumat: D-le ministru, deed el
a gresit isi meriità pedeapsa, dar oe putea el sA faca, dupd
(le D-1 procuror i-a dat ordin sA execute arestarile i sä cer-
ceteze, prin medic, pe cei arestati?
Neoazul asa Ii ajunge pe om. Imaginati-vA insa situatia
mea. Am 5 copii sAnatasi i buni. Cel mai mare e in scoala
mirlitara, invata bine, ca i fratii lui. Aoesti copii cer paine,
iar eu sunt siThtà sa le raspund ca tatAl lor flind suspend&
din slujbA, nu mai ajunge painea etc. etc. Era o scrisoare
sourta., fAra fraze, färä tanguiri, sobra ca descrierea frapte-
lor, dar cu atat mai zguduitoare. Cu toatà aglomerarea de
munca, cu toata variatia problemelor, care zilnic cereau re-
zolvare, sirurile duioase ale necunoscutei D-ne Hocinug ma
persecutau de Cate ori ma trezeam noaptea. tn fata mea apa-
rea, intr-o °dale modesta, mama inconjurata de oopli, cu
pAinea in //Ana, taindu-le scrijele370 subtiri
L-am rugat pe amicua Pelivan371 sa se intereseze de Ho-
oinug, apoi intrucat acestea nu cuteza sà urmeze sugeStia
ce lasasem sa-i fated Pelivan. am vorbit Cu Mirto si Mari-

131
www.dacoromanica.ro
nese; recunoscandu-ma vinovat. Marinescu a aranjat ca Ho-
cinug sa ceara o noud ancheta, spre a dovedi ca el nu treu
Nita facut culpaibil, pentru indeplinirea orclinelor pe care le
primise de la procuror.
A fost apoi reintegrat. Cand veni la mine sd-mi multu-
measca, i-am raspuns cà tnebuie sa-i multumeasca sotiei lui.
Sa-i transmita si din partea mea multumiri, cad datoritä
scrisorii ei am putut evita sa perseverez in comiterea unel
nedireptati.
In mijlocul rezolvarilor de acte serioase, care ma cople-
seau, se intampla ca. in 24 de ore, pe langa audiente cu 30
50 de oameni, mai soseauf zeci de cereri i scrisori, pe care
trebutia sa le citesc, spre a putea raspunde. In mijlocul aces-
tat vantej, vesnic reinnoit, se mai iveau i momente care
provocau umorul. In 1905, cand am candidat prima oard
pentru Camera, era medic de circumscriptie la Zlatna un
anumit Dr. Recea. Un om zdravan, insa fiind roman, isi te-
mea postal, incat facand vizite la putinii alegatori din
Zlatna gasii inchisa usa doctorului. Am intrat prin curte,
fiind condus de parintele Besa. L-am descoperit pe Dr. Recea
ascuns intr-o odaie din gradina. Spre a-I 1initi, i-am spus cä
am tinut numai sa-1 cunosc, dar dandu-mi seama de situatia
lui, nu cer sa voteze cu mine3na. Bietul om era atat de iri-
tat, incat abia a fost in stare sa ingaimeze ceva.
In anul 1930, Intre scrisorile sosite se gasea o cerere a
aceluiasi Dr. Recea. Solicita concediu de board, suferind de
reumatism". Am pus pe cerere apostila: T Ministerul de
Interne tot personalul incepand cu ministrul, pana 1 1-
timul copist de primarie rurala sufera de reumatism. Rog
ca D-1 Doctor sa motiveze cererea de concediu cu altd diag-
n oza".

132
www.dacoromanica.ro
[LEGEA REVALORIZARII" - CONVERSIUNEA
DATORIILOR AGRICOLEI

In timpul pregatiril legii restabilizarii"372 am primit, in-


cepand ei un proiect, de la preotul Rogojanu din Su1a373, o
multirne de proieate de la chemati i nechemati, din tara si
din strainatate. Cei mai multi isi ofereau serviciile in schim-
bul unui gras onorar. Fireste ca nu raspundeam. Idei bune
eine nn are? Dar, de ... realizarea e cu totul altceva
Madgearu imi fagaduise un studiu special. Ma sfatuiam
indeosebi au Mironescu, C. Angelesou i Mirto. Natural ed
si Palma s-a grabit SA fie in treaba. Mihai Popovici elabo-
rase, prin judecatorul de La Curtea de Casa*, Radeseu, un
anteproieat, pastrand lucrul secret MO de mine. Aveam greu
de fared, mai ales au bancherii" ardeleni. Acestia (N. Corn-
sia §1 Bo1cia374) erau oamenii Albinei" si ai Bancii Centrale.
iretlicul regatean, reprezentat de Potirca, in tovarasie an
unii prieteni interesa#, isi ascundea tinta urrnarita, creand
atmosferal contra reac#onarilor bancari ardeleni", timorand
elanul de afirmare al acestora.
Invita-ti de mine, ne-am intrunit la C. Angelescu, in birou:
Mironescu, Mirto, Angelescu, Madgearu si eu, ea sd discutatn
studiul-memoriu, trimis in prealabil fiecaruia dintre noi, de
Madgearu. L-am rugat pe Madgearu s citeased elaboraitul
sau i sa-1 comenteze. Citindu-1 cu voce tare, eeilalti ascul-
tau taeand. In acest ,,studiu" era un pasiaj care suna aarn
asa: conform formulei lui (urma un nume exotic) ... Mad-
gearu se opri surprins. Apoi zise:
Nu stiu ce au voit baietii comisiei de studiu cu acest
citat. Nu cunose formula ...
Atunci Mironesau:
Nidi eu nu am auzit despre o aStfel de formula.
C. Angelesou i Mirto:
Nil eu.
A ras §i Madgearu, iar eu:

1 33
www.dacoromanica.ro
Voikam sã intreb pe D-1 Madgearu intre patru ochi
ca specialist in chestili financiare ce Insearnna aceasta for-
mula si eine e autorul. Dupa ce Dvs., financiari, recunoasteti
insa cal sunteti tot asa de ignoranti ca *i mine, itar insusi
D-1 Madgearu nu pricepe, marturisesc ca n-Fam poticnit si
eu de aceasta.
Discutia a continuat apoi in buna dispozitie (Madgearu
daduse ordiu ,,bdietilor din comisia de studii financiare",
organizata de el, sa pregateasca elaboratul i sa ni-1 trimita
El insusi nu-1 citise pana ce diavolul Intamplarii i-a jucat
farsa de a trebudt sa-1 citeasca in fata noastra. Totusi acest
mic blam nu a redus catusi de putin verva lull de polemist) ...
Mutt necaz i-a provocat lui Minto acuza ridicata contra
lui de un deputat liberal, Ca nu e cetatean roman. Se trudea
sa dezminta cu orice pret. Era insa incoltit intruna, i presa
lilberala nu-I slabea. Avea si el destui prieteni cu care se
consulta; in primul rand pe Istrate Micescu, diabolicul retor
si prestidigitator al paragrafelor i au procedurii. Mirth voia
sä obtina ca-stig de cauza cu formele juridice. Vazandu-1 ener-
vat, i-am dat sfatul sa publice urmatorul raspuns: daca fap-
tul ca este nascut in Ora nu e suficient, totusi in urma Tra-
tatului de Pace, tori cetatenii straini, care se gaseau pe teri-
toriul statului in acel moment au dobandit cetatenia (prin
optiune, ceea ce dansul intrelasase).
Cum se poate expune statul sa nu recunoasca cetatenia
unui om, care a indepllinit functille de magistnat, de subse-
cretar de stat, de ministru? Prin ins* discutarea oficiala a
chestiunii, statul s-ar expune unui blam nemaipomenit. MMo,
cunoscand patima politicianista i pe cei cane ii purtau ran-
coare, a gasit insa descalcirea problemei pe calea incalcirii
itelor juridice.
Nu 1-am vazut niciodata pe Mirth pierzandu-si stapanirea
de sine. Nici atunci cand, invitat de Maniu a trebu't sa ex-
puha chestia dobandirii uneli surne importante, ca advooat de
aa o societate de exploatare petrolifera. Enam de fata *i mem-
brii biroului". Acea societate oferice lui Mirth, ca onorar,
o suprafata X din teritoriul in cauza. Acel lot se gasea in
vecinatatea terenului unei marl exploatari. Mirth Ii vanduse
acesteia lotul sau. Situatia era limpede si legalà, Insa presa
neprofitand [din tranzactie] j Bind in slujba liberala
nu Inceta cu atacurile. In decursul masuratorii suprafetei de
exploatat se intampla rnici erori". Cum in aceasta bin,cu-
vantata Muntenie nu exista carti funciare i cadastru, in
134
www.dacoromanica.ro
terithoriul dobandit spre exploatarea petrolifera, au lost in-.
globate si parti care erau proprietatea statului, ba fusese in-
globat pana si cimLtiru comunal. Era vina advocabului? Nu!
Ci a inginerior. Apoi, da ...!
Discutia intre Maniu si Mirth a tinut cateva ore si nu a
mai fost continuata. Juridioeste, Mirto procedase corect, ea
profesionisrt. Situatia sa in conducerea partidullui a ramas cea
veche, iar timpul a facut uitat cazul au cimitirul, urmand althe
scandaluri pentru tirajulc presei, vesnic serviabila setei de
senzatii si de bacsisuri.
Dupd luni de Ale de discutii a revalorizarii" rurale izbu-
tisem sa paralizez intrigile i sforariile diferitilor deputati
advocati, intre care se distingea Potarca. C. Angelescu imi
oomunica un fapt straniu: Kiriaceseu, vieeguvernatorul Ban-
cii Nationale ii trimisese un anteproieot de lege a revalori-
zarii", prima de la Mihai Popovici. Era noaptea pe la 12.
Sosind acasà, am studiat anteproieetul, facandu-mi adnotari,
incat abia dupa ora 4 am ajuns in pat.
Pe la ora 8 dimineta veni Mihai Popovici, ea de obkei.
Ma intreba claca nu am nimica impotriva ea anteprolectul
legii revalorizarii elaborat de Radescu, conform indicatiilor
Ce i le clacluse sa Ii trimitä i liii Dura. I-am rasouns ea
bineinteles ca nu am nimic de zis, dar paate fi 1initist intru-
eat Duca 11 va primi de la Kiriacescu. Gasesc insa curios
modul de pro,edare. Anume, fara a ma fi pus in ourenrt, pe
cand eu ca prim-ministru, nazuiese sa inlatur piedicile, cari
se opun votarii legli, el, Mihai, sa lase sa se el bore e ante-
proiectul legii i ma expune sà mi se ofere Death< de a-4
primi, din. prietenia lui Kitiacesou fata de C. Angelescu.
Daca s-ar vota asa dupa cum se prezinta, s-ar naste o lege
inaplicatila. De altcum, poate sa-1 trimita lui Dura si la toti
altii. Ciudat e i faptul ea elaborarea acestel legi, care nu
se tine de resortul sau, este opera unui inalt magistrat libe-
ral, care a fost mentorul tuburor ministrilor de justitie, dove-
dind incapacitaitea partidelor neliberale de a putea guverna
la justitie, fara protectia sa clandestina. De altcum, sa ia la
cunostinta ea eu voi lasa [Ca] legea sa fie codificatal
Mihai s-a vanzolit, a incereat sa se apere, staruind ce
exoelent i simplu va putea fi rezolvata toata problema reva-
lorizarii, cu legea lui. Ce pot eu exceptiona? In loc sa ma
bucur Ca clansul imi pune la dispozitie legea garta elaborata.
Eu citisem noaptea textul anteprolectului i i-am aratat ca-
teva erori fundamentale. Dansul era mai multumit i mandru

13"

www.dacoromanica.ro
de dispozittia ca nici un magistrat de la periferie flu va primi
concediu peste vara, Inainte de a fi rezolvat ascultarea par-
tilor i inregistrarea imprumuturilor anuntatc. Un. om excep-
tional, care rezolva toate calculele maternaltibe in cap 1-a
pregatit tabelele de revalorizare. Fiecare judecator cercual375
va primi cate o tabela. Debitorul ii anunta sama dlatoriei, iar
judecatorul fixeaza inclata sun-ia revalorizaril. Il costa o clipa,
aruncand o privire asupra tabelei. Zadarnic am incercat sa-1
conving cat de naiva s-ar dovedi in roalitate aceasta proce-
dura simplista. De exemplu, Vasilica Murasan al Tincutei,
din O1pret3Ib, e dator tLa o banca din Dej cu 150 lei, la cea
din Ciachi-Garbau377, cu 200, la cea din Huedin (jud. Cluj)
cu 225, iar la cea din Ji lbou (jud. Salaj) cu 240 lel. Ar fi
vorba de 4 judecatori, 4 banci, 4 drumuri, apoi con trolul prin
banci, judecatori, partide.
In loc de solutie samara s-ar naste un lant de proceduri,
a caror descurcari ar tine ani de zile. Ce ar face intre timp
partile interesate: banci, debitori, judecatori, administratii
financiare, stat? Fiind el ministru de justitie, nu are totruisi
idee de gestiunea judecatoriilor de ocol, de altcum nu ar fi
dispus termeni fici, increzandu-se in tabelele miraculoase.
Evident ca taata discutia a fost zadarnica, precum orice dis-
cutie cu Mihai, care, incepand de la rasele de caini pana la
teoria lui Einstein, toate le pricepe mai bine decat oricine.
Si, Doamne, cu oe alurä de superioritate ingarnfata discuta.
Totusi, exceptional, de data aceea se mai muiase, s-a man
coborat de pe coturni1378 infai1ibilita%ii, sperand sà ma poata
indupleca sa-i primesc legea. (Noroc ca nu era in discuçie
nici Zendavesta"379, nit& Ding an sich380).
Dupa toate cliscutiile, de luni de zile, paralizand intrigi,
discutand cu camera de buna si de roa credinta (Maniu in-
cerca sa-mi sugereze sa fac si conversiunea turbana, ceea ce
ar fi fast un blam sigur), felul proceduril lui Mihal Popovici
si solutia lui legislativa a fost ultima picatura In paharul de
venin. pe care il inghitisem, picatura cu picatura. Pe Po-
tired' reusisem sa-1 calmez, parte ou intransigenta neinduple-
cata, parte dandu-i sa inteleaga ca-i rezerv o situatie do
mare importanta i posibilitati" se subintelege cu
ocazia aplicarii legit Si ardelenii devenisera Intelegatori. De
aceea, in dupa-amiaza zilei cand discutasem cu Mihal Popo-
Vici, chemai pe Mirto, la Senat i Ii spusei:
D-ta ai asistat la cele mai multe discutii ce k-am avut
pe tema legii revalorizarii rurale. Ai avut §i rabdarea sa nu
136
www.dacoromanica.ro
pled din eomisie, cand am prezidat timp de 12 ore, fara sã
ma ridic de pe scaun, ea sa nu se poata contrabanda vreun
siretlie. Esti perfect informal ce pot si ce nu pot aidmite. Imi
cunosti toate gandurile. Iata ce am patit cu Mihai (i-am
povestit). Dupa toate intrigile, acum va incepe o intriga di
grandebl. Nu mai pot astepta cu prezentarea legit
In eat timp esti in stare sa o torni in articole?
El mi-a raspuns:
nand de serviciu pe banca ministeriald
Te voi inloeui eu
Daea pot pleca, pana maine seara Va voi prezenta
egea.
A plecat, lar in alta zi seara mi-a adus legea redactata
pe articole i expunerea de motive. Totusi, din cauza Consi-
liului Legislativ", aceasta nu a putut fi sanctionata i promul-
gata. Majoritatilem au primit-o cu insufletire, dar Consiliul
Legislativ a interpretat astfel constitutia; ea legea viola ga-
rantarea proprietatii si a refuzat aprobarea. Acelasi Consilau
Legisaativ cand lega fu prezentata de guvernul liberal
nu a ritlicat insd exceptarea constitutionala i legea a fost
mfaptuita
Asa era construit aparatul de stat in acel timp. Se dove-
dea permanent: Si duo faciunt idem, non est idem383. Apropo
de numirea lui Mihai, de sef al resortului justitiei, a fost
vina ori meritua meu. Cauza ramane sa fe explicata cand
voi dedica gesttiunilor sale politice capitolul special, pe care
11 merita.
Usa mea era deschisa oricui pentru audiente. Cand poll-
tia Ii arestase pe Gherea (fiu1)384, mama si sora lui veniserà
sa se planga ea nu le lasa sa.-1 viziteze. Le-am satisfácut in-
datà dorinta, auand dispozitii.
Motii erau sicanati pe drurnurile din tara. Cand plecau
cu ciuberele i cofele Mr, trebuiau sa dea mai intai bacsis
organelor forestiere, apoi pautonierului de jandarmi de acasa
si [celor] de pe drum. Ajungand intr-un sat, primarii erau
mai cinstiti deeat oamenil ordinii urbane. In orase Ii sileau
sa_poposeasea i sd-si desfaca marfa in locuri nepotrivite sti
SA plateasca taxe. si ajutau cu bacsis. Sicanele nu mai con-
teneau. Am dat ordin ea, in toata tara, sa" fie lasati in pace.
Lumea sa-si aduca" aminte de neamul lui Iancu si sa. fie ge-
neroasa fata de el, nu numai in discursuri, la banchete. Ordi-
nul si-a facut efectu1.

11.37
www.dacoromanica.ro
PANAIT ISTRATI385

Veni in audienta. Cand a intrat citeam tocmai jalba unui


taran din tinutua Adjudului. Descifrarea nu era usoara, caci
bietul am o scrisese cu mania si ortografia proprie. L-am pri-
mit pe autorul Kira Kiralinei cu toata placerea. Ma interesa
cunostinta personal& a celebrului bolsevic". Cu oarecare por-
nire a omului cane banuieste ea nu ar putea avea castig de
cauza, a staruit sã4 dau autorizatie spre a putea vorbi au
muncitorii in diferite centre ale Orli, fara a fi controlat
stanjenit. Indeosebi dorea sa Mc& o vizità la Lupeni. I-am ras-
puns ca fl voi da autorizatia in saris. Totusi, ar fi in interesul
lui ea sa-i atasez un agent acoperit, care sa-i stea intr-ajutor,
scutindu4 de hiperzelul oficial, in caz de nevoie. Iata cum
e spiritul organelor din subordinea resortuaui meu. I-am in-
tins manuscrisul taranu1u ide pe la Adjud i i-am rezumat
continutul.
Acel taran mergand in satul vecin, s-a hitalnit pe drum
cu un plutonier de jandarmi i cu un jandarm. Erau beti;
sus mainile". Omul a rklicat mainile. L-au perchezitionat
i-au luat banii, vreo 150-200 lei. Apoi 1-au dus la post si
1-au batut, incat i-au fracturat femurul unui pielor. A zacut
luni de zile in spital. De aceea mi-a putut scrie, =mai dup.&
ce se vindecase. Fireste c& voi lua dispozitii ea plutonierul
sa fie tras la raspundere i pedepsit. In timpul expunerii
mele, Panait Istrati se zbatea nervos pe fotoliu i neputan-
du-se stapani, ma intrerupse:
Trebuie batut acest jandarrn sa i se rupa i hiri oasetle.
Am eautat sa-i explic punctul meu de vedere. Prin apli-
carea legii pamantului Ca bataia e rupta din aeriu4 se per-
manentizeaz& numai brutalitatea i bestialitatea moravurilor.
E un abuz ce trebuie saos din obiceiul pamantului", prin
aplicarea 1ega1iitaii. Acel jandarm va trebui destituit si con-
damnat la supontarea tuturar cheltuielilor pe care le avusese
victima, pe deasupra la dezdaunarea invaliditatii omului.
Am avut satisfactia ca inicepusem sa ne intelegem. Apoi am
discutat doctrine sociale. In Curentul" am lost criticat ca-mi
pierd timpul cu un bolsevic, ca Panait Istrati. Totusi, cand
mai tarziu acesta muri, acelasi ziar ii dedilca Un panegirie
marelui soriiitor", descoperit de celebrul autor al lui Jean
Christophe (Romain Rolland388).
Cu toate ca i-am dat lui Panait Istrati autorizatia in saris,
de a putea circula i vorbti liber, cu oricine i oriunde in tará

138
www.dacoromanica.ro
fara stirea lui am trimis i un agent acoperit, ca sal
intervina in cazul ca cineva 1-ar stanjeni in ancheta sa. Era
necesar caci cunosteam autocratismul stapânilor in jandar-
merle si po1iie. Intervenind un ofiter de jandarmi, agentul
acoperit 1-a scutit pe Painailt Istnati de volnida aceluia. Eram
multumit ca nu s-a intamplat decat acest singur caz.
Dupa moantea lui Istrati, scriindu-i eu lui Gusti387, fami-
lia a gasit o ocrotitoare in Regina Maria, care a acoperit chel-
tulielile cu inmormantarea. Mai tarziu, vaduva lui a venit
la mine, cerand sa o scutese de ofertele functionarilor, care
voiau sa abuzeze In schimbul serviciilotr ce erau datorl sa i le
faca din oficiu. Eram revoltat. Am intervenit cu succes, cad
de atunci nu am mai auzit de eta.
Asupra unor episoade cu Mirto si D. R. voi mai reveni.

M1HAI SERBAN388

Era subsecretar de stet la agricultura, apoi la preiidenIie,


pentru chestiunile minoritare, iar sub Tatarescu, din nou la
agricultura. In decursul Conferintei, la Paris si Londna, el
mi-a fost cel mai pregatit i cel mai vrednic colaborator.
Despre activitatea lui se gasesc date in rapoantele rnele
trimise regulat, in acel timp, lui Maniu. Caracter de gentle-
man. Greu lua o initiativa, analizând cu multa scrupulozitate
orice problema. Trebuie sa inlature inhibitii, care tot mereu
i se ivesc ca piedici.
Legea forestiera opreste pasunatul in paduri. Si in bradet,
si in mestecanis, si in pdduri mari din mlastini. Comparata cu
legea din alte tari, a noastra e absurda, neadmitand aprecie-
rea sefului ocolului silvic, in cazuri exceptionale. Tot aksta im-
pune replantarea in cazua taierii unei paduri. Pasunatul ar
batatori solul i prin aceasta ar intarzia dezvoltarea padurii.
Aerul i apa nu pot patrunde in pamant.
Cand taietura [sau plantatia] a ajuns [la] deszoltarea ac-
ceptabila, suma depusa ea garantie pentru replantare este
restituita. Fireste Ca numai teritorti mai marl, administrate
sistematic, sunt replantate. In rest, padurea creste din cioate
(mai repede, avand vechile radacini). De exemplu, padurile
din junua capitalei nu sunt rezultatul replantarii cu puieti,
139

www.dacoromanica.ro
iar calitatea de Acer tatariaum389 majoritatea arborilor
net le caracterizeaza ca lemn de valoare.
Mafia expertilor a sugerat legea forestierd unui ministru
ignorant. Tot acea mafie se ingrijeste ca presa sa-i faca re-
dlamd legit Padurile, cornoara nationala", Varanul devaS-
teaza padurea". Pub lioul e alarmat. Iata o pildd: invitat la
Rege la masa, impreuna Cu D-na E1isa399, vaduva lui I. I. C.
Bratianu; era de fata numai Regale i aghiotantul. n decur-
sul conversatiei, D-na Bratianu staruia ca, pe coastele din
jurul Balcicului aa- trebui oprita pasunarea turmelor de oi.
Copitele lor batucesc pamantul i impiedica iiarba sa creasca
(auzeam rezumatul propaganidei ziaristice). In zadar am obiec-
tat Ca la Balcic, in urma secetei si a vanturilor, pe acel pa-
mant caloaros, iarba e arsa vara de yard i totusi creste atata
cat le permite oilor sa pasca. D-na Bratianu nu ceda de la
punctul ei de vedere. Aghiotantul, avand si el oi, ma seconda,
insd tot fara succes. Dada o femeie, de agerimea i inhelectul
superior, cum e D-na Elisa Bratianu, poate judeca atat de
gresit, ne putem da seama oe pareri eronate stapanesc in ca-
petele ordsenilor, in urma informatiilor din ziare
Intr-o zi tatriban veni radios:
Azi a fost la minister un mocan, cioban autentic
imi spuse. Vence de-a dreptul din Delta Dunarii, cu blana
si caciula de oier. Tsi pastea turma intr-o baltd canid apele
tunflandu-se tot mai mult a fost snit sa salveze turma, ca
sa nu se inece, intr-o padure de rachiti batrane. Aratand si-
tiaatia sefului ocolului silvic, acesta i-a ordonat sa scoata oile
indata din padure, astfel fiind dispozitia egii. El nu ere uncle
sa le scoatg, deoarece este inconjurat de ape. Cum sa inece
o turma de peste 2000 de oi? De aceea a venit la miniStru391.
erban a gasit formula salvatoare; i-a dat un ordin in scris
clobanugui pentru eUufl. ocolului silvic aa sa admit&
oile in padurea de alchilt,i, pana la scaderea apelor, conside-
rand situatia de forta majora. Mocanul a plecat fericit.
Nenoroclitul! Cu tot adtul oficial, el a fost refuzart de seful
ocolului silvic, acesta disaonsiderand ordinul ministrUlui, in-
cat erban a fost siflit sa-1 repete telegrafic, aproape brutal.
Ordinal ca ordinul, dar ce bacsis a platit mocanul?
Observarea legii era si ramane pretextul, de jos pana sus,
spre a stoarce bactsismr1 si mita. La finante i agrkultura acest
gangsterism functioneaza mai perfectionat. Privilegiati, bene-
ficiari sunt inspatorii, sefii regionali, administratoril finan-

140
www.dacoromanica.ro
ciari, cei ai fermelor statului care inlocuiesc marea pro-
prietate efi ocoalelor silvice i toti cei din serviciul de
sufbordine al acestora. Cat timp statul nu incredinteaza. chi-
vernisirea averii.j sage unor functionari suficient retribuiti, ca
sa poata trai cinstit cu familiile br, toate inspectiile, descin-
derile, controlurile i incercarile de remediere, nu pot Inlã-
tuira abuzurile. Controlul i colaborarea cetatenilor raman ilu-
zorli. Cetateanul stiind cä nuil poate aifla dreptatea once
zel ar depune insusi ministrul prefera sa evite sicanele,
alergarile, arnanarile, cu ajutorul legiuitei mite". Insuficienta
lefurilori este insa numai un factor urzitor al coruptiei. Mai
sunt i cauze sociale, culturale, reziduuri ale trecutului Isto-
ric etc. Intr-un capitol special, va trebui sa relatez cateva din
cazurile flagrante, incercand sa fac i diagnoza bolii ...
Reintorcandu-ma la catracterizarea lui Mihai Serban, atat
la agricultura, cat si ca sef al resortului minoritatilor, a fost
Ia inältimea datoriilor sale. Cunoscator temeinic al tutuiror
problemelor agrare, dar si a celor minoritare etnice, so-
ciale, confesionale, culturale nu statea perplex in fata aces-
tui Sfinx, sã raspunda pe baza referatelor sukalternikc, chi-
nuindu-se pe sine si pe minoritari. Stapanind perfect si ffInba
maghiara i germana, reclamantii erau dispensati de a ingaima
o romaneasca stalcità, ci vorbind cu Rewire in limba sa Ii
facilita i sie-si i parii, intelegerea i rezolvarea.
Cand eram prim-ministru, primind in audienta pe unguri
sau pe nemti, laptul ca vorbeam i eu an fiecare in limba
a provocat nemultutnirea unor colegi. Natural ca eu nu
m-am lasat intfluentat de asemenea puerile manifestari ale
pseudonationalismulni vulgar, politicianist.
Cand intra la mine, de exemplu Gyárfas Elemér392 si in-
-
cepea:
Am on6re D-le ministru Eu Ii intrerupeam:
Hata Gyarfas nr, ne kinoza az en nyelvement, hadd
kinozam en Gyarfas ur nyelvét, hogy el ne felejtsem (lasd
D-le Gyarfas, nu-mi chinui limba, lasa-ma sa-ti chinuiesc
en limba D-tale, ca sà nu o uit .).
Daca vorbesti cu cineva in limba lui materna, se naste
intre tine si el un fluid de liniSte de treuga Del393. Dispare
tensiunea nesiguranVei, facand loc unei imponderabile am-
biante de intimitate. Sufletul omului e usurat, se raspandeste
Tin fel de incredere in avantajul tau. Pierde prin aceasta ori
profita ideea de stat roman"? Poti sa-1 apropii pe neroman
141

www.dacoromanica.ro
eomanismului, silindu-1 sa se chinuiasca, mailtratand lirnba
statului? Ce mare e stupiditatea guvernantilor care nu-si pot
imagina ca s-ar gasi in situatia cetateanului ce sta in fata lor
ca petitioner!

MIHAIL GHEL1VIEGEANU

Fire mladioas.a armea,no-romana. Se bucura de protectia


lui Madgearu i grijea sa si-o conserve. Agil, stia sa ramana
in termeni buni atat ou poneii" colegi, cat i cu
neexceptionandu-i thci pe ardeleni. La agricultura, sub V. Ni-
tescu, muncee expediticv. Dupa moartea lui Ghita Crisan394,.
In 1932, fiind eu prezidentul consiliuluii folosind absenta lul
Madgearu, plecat la Londra am dispus trecrea lui Ghel-
megeanu la Minisiteruil de Finante, ca subsecretar de stat.
Asa speram sa evict disoutiile cu Madgearu. Voiam ca sa poata
face practica la finante i dintre tineret, cel care mi se pareia
mai potrivit, ca partidul sa poata dispune pe viitor de re-
zerve, pentru orice eventualitate. Cad Mihai Popovici si Vir-
gil Madgearu se perindau vesnic la industrie-comert si la fi-
nante, alternând intre ei, cand la unul, cand la altul dintre
aceste importante ministere economioe. Ghelmegeanu a opus
numirii o cuviincioasa rezistenta, dar s-a supus ordinului meu
Am aflat ea, in prealabil, ii telefonase lui Madgearu la Lon-
dra primsie bruftuiala telefonica din partea acestuia
cu toata invocarea situatiei de forta majora in care 11 aduRe-
sem. Totusi, Madgearu reintors la resort, apreclind valoarea
muncii kii Ghelmegianu, s-a impacat au situatia, acceptand
solutia mea. Neprotestand, ba nici macar amintind vreodata
in fata mea, chestiunea subsearetarului sau de stat, dovedea cà
este multumit.
Arta filozofiei vietii lui Ghelmegeanu era de a sti ramane
in umbra, de a se inconjura cu o atmosfera de indiferentism
sur". Intre fruntasii P.N.T., juca rolul de P. Schlemihl, al
personajului lui Chamisso395, care si-a pierdut umbra. De-
parte insa de indiferentism si de a-si fi pierdut umbra, a
priceput sa-si esigure relatii in toate directiile. Acestea s-au
capitalizat i i-au asigurat apoi ascensiunea.
Cand Tatarescu si-a format cabinetul, in 1939, ii lipsea
minis4ru1 de interne si Inca until dintre ministri, a carui nu-

142
www.dacoromanica.ro
mire o acceptase Regele si care fusese absent Sosind acesta,
primul rninistru se prezentd la Palat pentru a asista la depu-
nerea jurdmAntului. Primit de colonelul UrclAreanu, Tdtdrescu
fu informat cd j Ghelmegeanu fusese chernat de M. S, ca sã
depund jurdmântui ca ministru de interne. Surprins, Mtd-
rescu protestd cd fard SA fi fost si el avizat M. S I-a
Chemat la jurAmAnt pe Ghelmegeanu i ii impune astfel un
ministru de interne. Spuse cã nu-i rdmAne alibi solutie decAt
demisia. Urddreanu ii avertizd insa, ca sd nu se pripeascd,
nu cumva demisia lui sa fie primitd. Dupà explicatii sumare
caci ora depunerii jurdmântului sosise Tdtdrescu s-a
impdcat cu situatia de fortd majord, spre a evita scandalul.
Cum, in deoretul de numire era rezervat locul gol pentru in-
troducerea ministrului care fusese absent, numele acestuia putu
fi introdus. Pentru Ghelmegeanu ar fi trebuit pregAtit un
decret separat. S-a gasit totusi solutia, intercalandu-se intre
cloud nume ea ministru de interne, cu litere potrivite
numele lui Mihai Ghelmegeanu. Asa a ajuns acesta in gu-
vernul Tatarescu (desigur, sugestia s-a datorat colonelului
Urdareanu, cu care Misu" stiuse sA ajungA in relatii de con-
fidentA).
Activitatea noului ministru de interne nu a fost prea no-
rocoesà. Spre a satisfaoe pe Rege, in loc de ta-1 consilia, se
pretA la incercAri care nu puteau sd se termine decat ou ewe.
Corpurile de armatA Kiev si Odessa erau mobilizate de-a lun-
gua Nistrului. Coloana V-a [germand] activa, ajutata de in-
constienta legionard. Regele se trudea SA* salveze neutralitatea
Orli, cAnd pactul de amicitie germano-rus asigurase
jumAtatea Poloniei. Naivitatea Statului Major din
ordinul Regelui? bara soselele pe Valea Prahovei i pe
Va lea Olibu lui, cu grAmezi kle bolovani i cu copaci, contra
tancurilor ea la 1330396 iar ministrul de interne, cedAnd
stdruintelor unor fruntasi goghisti, ordonA confiscarea arme-
lor de vAnatoare si a eioarselor de pusti cu cremene, de la
F445i, precum i inarmarea poporului" cu aoestea. In acelasi
timp Ghelmegeanu pricepu, Cu scusintA, sA induplece pe
Horia Sima i pe cAtiva tovarAsi ai acestuia sA se reintoared
din Germania. Sositi au fost detinuti i ii s-au aferit parbo-
folii ministeriale. Ei au refuzat, delegand insd pe doi tha
dintre camarazil lor, necompromisi cu nemtii. Acestia au
tretult sA se supunA, insd abia cA fuseserd nunuti con-
vingAndu-se cA nu pot face nici o ispravA, fie cu cei de sus,
fie cu oamenii lui Sima si-au dat demisia, pe care insa
143

www.dacoromanica.ro
Regele refuza conseevent sa o primeasca, chiar si dupd ce
ei incetasera sa se prezinte la ministere.
Cand sosise ultimatum-ul U.R.S.S. pentru evacuarea Basa-
rabiei s-a ttinuft Cansiliul de Coroana pe care 1-am descris la
alit loc. Cum stAteam atunci la Palat, noaptea pAnA dupà era
3, Argetotanu si dupa el Ghelmegeanu au incercat sa ma talc&
a crede ca. nu 1-as fi inteles bine pe Rege, când imi spuselse
Ca are ideea sa ofere portofolii lui Pavel Pavel si. lui Bu-
teanu, la care eu le-am raspuns ceea ce trebuia. I-am ascul-
tat liniStit pe ambli Beschwichtigungshofrat-ii397, care firester
incercau sa ma zApaceasca. Cum insa ei se perindefau, abia
plecand unul, venind .celalait, i-am spus lui Ghelmegeanu:
D-ta prea esti serviabil si prea te dezbraci ide judecata
D-tale praprie. Bagal de searna, vremurile sunt de asa facturk
ca deodata se poate ivi Lin om care da o lozinca si. tara se
ridica la vorba hi. CA eine? Cum? Nu pot sti; se va fi TIM-
cult intr-o colibA, intr-un sat obscur, ori intr-un palat somp-
twos; Bind insA un nefouncsout, nu stiu eine. Dar au o vorba
ar pultea riclica toata opinia publica. .Inaintea mea apare fi-
gura viguroasa a lui Aurel C. Popovici, cu vasta lui cultura,
talentul sau oratoric fascinant si. cu vocea lui de Stentor399.
Numai la Horia Sima nu ma gandeam, care era lipsit, in
eel mai mare grad, de oricare din calitatile lui A. C. Popo-
vici. Totusi, ulterior, de ate ori stateam de vorbA cu Ghel-
megeanu, imi spunea cAt de adanc i-au sdpat evenimentele
care se desfasurau vertiginos acele cuvinte, ce i le spu-
sesem atunci noaptea. SArmana taTa, sArmana miopie poli-
tica antonesciana! Sarmana tinerime de a carei misticism a
§tiut sA abuzeze un Horia Sima!
In timpul rebeliunii", Ghelmegeanu a avut norocul de
a se pultea oplosi la Sibiu, imbrAcAnd uniforma ca ofiter. Ca
fost demnitar" i s-a sechestrat o proprietate si a fost van-
data in beneficial statului. Era o nedreptate, insd sistemul
Enoul de gurvernare se complacea in rolul catonian de a se
prezentla oa sever refformator al moravurilor. CAuta si, natu-
ral, gAsea pretexte (va trebui sa tratez acea epoca si elucu,
bratiile comise, intr-un capitol special). Intre hArtille mele
se gaseste un act referitor la Ghelmegeanu. Sper Ca decla-
ratia mea i-a fost utila. In valtoarea ocupatiei germane tu-
dule, restragandu-ma la Sibiu, forta rnajora ne-a slit pe fie-
care ca sa stam departe de volniciile oamenilor diplomatiei
de strajamester"399 a lui Killinger. L-am pierdut din vedere
si pe Ghelmegeanu.

144
www.dacoromanica.ro
PETRE ANDREI

Cand am constituit guvernul in 1932, dupa cabinetul Iorga,


arn reusit sag castig pe Dimitrie Gusti, socioilogul academi-
cian, pentru resortul culturii nationale. Un savant analf a-
bet in ale politicii urma sá dea publicului iluzia ca part-
dull dispune de un om de nadejde, de a fi cu pricepere si
pentru resortul cultrurii. Dupa apucaturile de ieftind dema-
gogie, practieate in detrimentul instructiei publice de D-rul
Angelescu i dupa zvacnirile comise de Iorga intre cloud
corecturi de fise tipografiee imi trebuia un academician".
InIduplecarea lui Gust nu a mers usor. Acceptarca portofo-
liului insemna renuntarea la masive sinecure, prin demisia
din diferite consilii de administratie. Totusi, pana la urma.
a Invins ambitia lui de a putea realiza ea ministru ceva trai-
nic 0 bun pentru natie, in sehimbul jertfirii ernoluminte-
lor"40 (cum s-ar zioe la Blaj). Imi trebuia insd i un subsecre-
tar de stat. In timpul zbudumului sovaitor, prin care trecea
Gust, avand eu impresia ca va ramane pe langd refuz, i-am
telegrafiat lui Andrei 1a Iai, oferindu-i portofoliul. El sos
in ziva urmatoare, insd Gusti se decisese intre timp. Astfel
scam oferit lui Andrei subsecretariatul de stat. Dupa care-
care indispozitie se impaca totusi, acceptand situatia. De pe
cand fusese Gust profesor la Iasi, Andrei Ii datora postul de
asistent 0 era favoritul lui protejat. Totusi, ambitia de a
putea mosteni locul lui Gusti, in cazul demisiei acestuia, nu
a incetat sa-1 ispiteasca pe Andrei. Cum dansul nu era numai
ambitios ci i excesiv de susceptibil l vanitos ca savant
a trebuit sa-i aplic tratamentul ce imi impunea o adap-
tare speciald. El isi dadea toata silinta sa-1 sicaneze pe e ful
sal. Gust, om fin, suferea i inghitea, dar eu simteam zillnic
efectele ataudinii lui Andrei. Din cand in cand ma elboumen-
tam din vorbele acestuia. Venea sa-mi supund o chestiune ar-
bitrajului. Retacand ea este o controversa intre el si Gust,
sirntearn oursa. Trebuia sa ,o scald". Aplicam procedura mea
obiSnulita, carcaterlizaltà: tnasrol beszél Karel, raikor a bor
drat kerik401. Divagam in conversatie, mai intercalam chestii
literare, mai Cate o gluma, pan& ce seful de cabinet anun-
tand pe X imi facilita terminarea audientei.
Andrei insa, dupa catva timp, 10 repeta asaltul, venind
din nou. Jocul de-a mats oarba se repeta intre noi. Raspa-
111402 intre acestea audiente nu trecea In inaotivitate. In fiecare

10 Mernoril vol. III 145


www.dacoromanica.ro
zi se ofereau ocazii de a4 agasa pe Gusti, pe teme meschine,
ari si pe oontrovense de inane principii". Iar Andrei stia
sa le explioateze. Intbrebat de mine, Gusti mi le confirma je-
nat, cu cate un suscat403, Caci, fire delicata", el nu deschl-
dea vorba. Trebuia sa-1 ambitionez si. sag imbärbaez, ca
nu cumva sd ma trezesc cu demisia lui. Cand Andrei credea
coaptd sittuatia, ca Sa dea lovitura cu sanse de rezultalt, imi
oferea demisia, aattandu-rni Ca' nu mai poate suporta rds-
punderea alauri de Gusti. Totusi imi reusea sà-1 concediez,
ramanând sa vorbim in continuare. Väzand el Ca nu ma poate
scoate din sarite, Ind trimise, in cloud rânduri, demisia, in
scris. Am pus scrisorile in buzunar, fará sä rdspund, iar in-
talnindu-ne, ti-arn confirmatt paimirea, scuzandu-ma Ca nu
i-am raspuns in scris si terminand amabil:
Vezi prea tragic situatia; vorn vorbi si. sunt sigur ca
vei intelege argumentele mele si vei reaunoaste Ca datoria
D-tale fata de interesele tarii, te obligA sd nu inlaturi din
minister cea mai valoroasa: forta dinamicd.
Cu astfel de tactia am putut sa o duc cu cei dol savanti
in pace si onor", pana la demisia guvernului. In politica reala
nu sunt elernente mai greu de impdcat decat eruditii profe-
sort Mi s-a pärut candy.% un bon mot404, creat la timpul Sau
pentru caracterizarea adunariti nationale germane, intrunita
in biserica Sf. Pavel din Frankfurt pe Main (1848-49):
Hundertfiinfzig Prof essoren,
Vctterland du bist verloren405
Viata politica rn-a invgat ins.4 Ca aproatpe toti profesorii
suferã de lipsa intuitiei ounoasterii de oameni, de un instinct
rudimentar al metadelor cum trebuie tratate multimile, spre
a le conduce la actiruni colective. Ei incurcä lumea cu doctri-
narisrnul, cand isi fixeaza metodele de solutionare.
Pe cat de maxi raman, in conceptiile kr, Iacob Burck-
hardt406,, Spencerw, Gustave Le Bon408 ori Sombart409, pe
atat sunt die convins CA faCand politica practica nilci
ei nu ar fi putut realiza actiuni, injgheband si. conduicand
particle. Are dreptate Mefisto:
Wenn ihr euch selbst vertraut,
Vertrauen euch die andern Seelen . . .410

Istorici, tobd de carte, ajung prin nesfarsite expuneri a


argumentelor, la concluzii apriorice independent de expe-

146
www.dacoromanica.ro
rieniple impuse de prezent pe baza treeutului istorie. So-
ciologii argumenteaza a posteriori, cu statistici (de obicei
inexact controlate), bib1ogie, (stiinta in. statu nascen4) etc.,
grupand experiente greu controlabile i necontrolate, zapa-
cind pe ascultatori. Pentru prezentul politic, care pretinde
infaptuiri corespunzatoare posibilitastilor ee se ofera, prin yes-
nica adaptare tarticd, so4lile lor nu pot fi in coneordanta
ou exigentele actualitatii. Pentru necesitatile prezentului
astazi altele decat ieri i maine din nou allele acele solu-
ii savante devin inoperIante, pe cand discutia asupra lor
abia a ajuns in desfasurare. Situatia se compard cu formarea
runei cireuLatii eolaterale dupa o operatie. i totusi, ramane
tin adevar historia est vitae inagistra411. Cad conducaterii
politici, oamenii eu firea si temperamentul ee Ii predestineaza
sa condued multimile -- ea si pe altii sd se valideze eu talen-
tul lor pieturii, muzicii etc. se servesc atat de ounostintele
iStoriee, eat si de sociologic Nu devin 1nsä aservirti nicl de
pilda eelor petrecute in Atena i Sparta, inainte eu pst
2000 de ani, nici de eele din Egipt si China, pe timpul din as-
tiilor Menes412, respectirv Ming413. Nici razboiul de 30 de ani
ori luptele 1W Napoleon nu le servesc de argumente, ci tac-
Idea lor e determinata de cauzele care le-aa provocat si de
efeetele pe care le-au produs framantarile celor trecute vremi,
din punct de vedere economic, cultural, social si national. Iar
sociologia? Aceasta metafizica sociala, atotexplioatoare (rum
mi-am permis sa o botez intnr-o d'sbutie), a ce i-ar putea
servi until conducator politic, daca nu ar fi dotat prin expe-
rienta cu instindtul ascutit de a simti si exprima eeea Ce simt
multimile dar nu stiu sa exprime. Cine nu are sociologia in
sange nu o va putea invata nici din cartile lui Spencer, nici
din ale lui Gustave de Bon ori ale lui Sombart! Ba nici din
ale lui Gusti (ea lieean) sau ale lui P. Andrei (la cursuri uni-
versitare).
Ambitia lui Andrei fusese trezita cand a primit insarci-
narea de a fi raportorul reformei administrative. Ajungand
mai tarziu subsecretar die stat, aceasta a fost potentata. Era
firesc, eaci era tanar si muncitor, doritor de a fi reforrnator.
Lui personal insa, ascensiunea repentina i-a fost fatala. In
ultima Camera (1939-40), greutatile mele ca prezident s-au
Iva din nou eu Petre Andrei, ca ministru al instructiunii pu-
blice. In price interpelare ce i se adresa, sau in orke amen-
dare a vreunei legi insufielent studiate vedea o ofensa

147
www.dacoromanica.ro
ce i se aducea mui personal. Intolerant si arbitrar in cornisle,
Ii enerva din cale afara mice critica i observatie In. iten.
Deputatii erau deosebit de revolt.* de dispozitia constitutiei
carliste, cã legile puteau fi create si pe ca1e de decret regal,
cand corpurile legiuitoare nu emu intrunite, iar acestea nu
puteau sa le discute ulterior, ci pur i simplu sa le la la
cunostinta ca legi promulgate. Andrei cel mai intransigent
afirmator al ideilor democratice, in opozitie ca ministru,
pe cand eu toleram ca deputatii sa critice acea dispozatie a
constitutiei, considerand abuzurile ce le comiteau unii mink-
trl (de exemplu Iamandi cu impamantenirile414), Andrei ame-
ninta, in fata unui grup de parlamentari, Ca va cere Regelui
ajurnarea415 Camerelor i va infaptui legile prin decret. At-
mosfera, in sanul incintei deveni tot mai ostila in contra lui.
Eu cautam sà molcomesc pornirile acestea. Caci tinta mea era
ca Regele sa se aonvinga de necesAatea schirnbarii acelei dis-
pozitii, care fusese luata in lipsa de atentiune a noastra, a
celor ce am colaborat cu Regele la crearea noii constitutii.
Eu asteptam i inourajam cumularea plangerilor contra abu-
zurilor ministeriale, spre a-i oferi Regelui ocazie sa se con-
vinga c greseala trebuie corectata. Discutii le rnele cu Andrei
nu au dat nici tin rezultat. Tutusi era convins ca amenintarile
lui, adresate deputatilor, nu sunt in contrazicere cu ideile de-
mo cr.atice.
Apoi a urmat debaclul: ultimatum-ui rusesc, arbitrajul de
la Belvedere, plecarea Regelui, regimul antonescian, rebeli-
unea legioniara". Sarmanu1 Andrei, vázand surpandu-se lu-
mea, in care crezuse, la a carei cladire ii manau sa lucreze
convingerile i amfbitia, a fost ouprins de adanca desnadejde,,
Prin grozav zbucium sufletesc a trebuit sa treaca acel om
de caraober si de suflet, pana ce, neconsolat, si-a pus capat
vietii, devenita insuportabila. Am lulat Sociologia" sa, apd-
nata scurt timp inalnte de aceea, volum ce mi-1 trimiSese. E
destul s frunzareasca omul in acea sinteza a rezultatului de
stuldil temeinice, spre a pricepe flapta flisperata. Nu insa, pe
langa tot adancul regret, de a o scuza. Cad a ramas orfand
o familie frumoasa, iar vremurile au adus cu sine schimlbari,
pe care na le-a pultult preveda metoda de munch.' aprioric4 a
regretatnlui Petre Andrei.

148

www.dacoromanica.ro
ARMAND CALINESCU

gracil, sprinten, agil, en rnintea agera, ascutita, ca


brieiral. Bun. Bine pregatit, co studii de la Park Purta un.
raonoclu negru spre acoperi defeatul ochiului SCUTS. Bun
ora tor, convingea prin expunerea unei convingeri sincere. Pe
când era prefect de Arges, am avut ocazia sa-1 cunose
trk aba. Terminand comisia (Sterne, P. Neguleseu, Alexianu si
R. Boild) panza Penelopei416, de anteproiect al ref ormei ad-
ministrative, am convocat la Cluj pe prefectii din Ardeal
Banat, spre a le asoulta critka legit Ei au venit pregatit,i,
l'acdt am avut satisfactia deplind. Intre acestia s-a distins, ca
mai iodides, Adam Popa, prefeatu1 judetului Cluj. Apoi am
.chiemat la Bucuresti prefectii din toata tara, pentru discutareia
aceliniasi anteproiect de lege. Si la acest stat, ardelenii au
participat mai viu, cci parerile lor. Dintne regateni, eel care
-au luat ()oval-Alt, parafrazand pe ciolegii lor, dovedeau ca nu
au studiat anteproiectul. Intre astfel de Imprejurdri s-a dis-
tins au atat mai nault, prin expunerile sale, Armand Cali-
nescu. Acestea faceau dovada unei addneiri serioase a intregii
probleme adininistrative. Si aa prefect era expeditiv si se
distingea prin initiativa
Cand am ajuns prim-ministru, in 1932, 1-am numit sub-
secretar de stat la Ministerul de Interne. Pastrând eu sefia
resortului, dupa demisia 1ui Mihalache, iar in 1933, ca in-
terimar in absenta lui Mironescu asudând eu in locul
acestuia, pe cand titularul se scalda la Lido, ori facea in
Elvetia cura aa injectil de aqua distilata417 lucnam inainte
de masa la minister cu Calinescu. Nu s,a Mt nici cea mai
mica divementa intre noi, in timpul acela. Numai in 1933,
cand poneii" au inscenat desigur la initiativa lui Mad-
gearu inofensivul lor complot, in oasa la Gafenicu; mi-am
facut placerea sa-i surprind, gasindu-1 intre ei i pe Mirth.
Sosind ca din intamplare la Gafencu, nu am stat decal Cdteva
minute, iar apai, sauzandu-ma ironic ca nu vreau sa-i damn-
jez, am plecat. Memoriul ce mi 1-au prezentat era straveziu.
Diva o expunere financiar-economica, de savantlâcuri, venea
cursa In care incercau sa ma seduca, au deghizata idee bund",
care in realitate armarea o afacere in benefidiul wirva. Ciltin-
du-b noaptea, ziva) um-Atom-le Ii invitai pe Mirth sá facd o
exaursie la C. Angelescu, la Bucsani. Pe drum, Mirth a in-
cercat in fel si chip sa afle panerea mea asupra elaterattilui
149

www.dacoromanica.ro
poneilor, rand a putea izbuti. Sosind la Buc§ani418, dupa
cina, am scos memoriul si danidu-1 lui Mirta, 1-am rugat sa-1
citeasca cu voce tare ca sã auzim parerea guvernatorului
Bancii. Nationale. Mirto a inceput sa oiteasca, iar noi il as-
cuartam, furnând in tdcere. Cand insa cititul ajunse la ideea
buna", C. Angelescu nu se mai putu stapani, inarerupand pe
Mirto:
Ce e prostia asta? Ce legatura este intre partea intro-
ductiva i aceste labsurditati?
Mint° mcencase, prin intonatie sa alunece peste mieztd
ascuns in text, ca asupra unor lurruri inofensirve. Intrerupt,_
el ram o fata de surprindere, a omului care nu pricepe oauza
bruscarii lui Angelesou. Apoi, cu glasul cel mai bland, in-
cerca sa intenpreteze ad usum. Delphini419. tnsa Angelescu Ii
coplesi cu o avalame de argumente critice, earl nu permilteau
nici o posibilitate de scapa.re. Mirto se uita cand la unul, cand
la altua. Eu saN., uram impasul lui, cu. zambet ironic §i pusei
capat discutiei constatand cà din citirea propunerilor po-
neilor" ajunsesem la acelea§i concluzii [cu Costica A.]. Re-
dactorul ori redactoa-ii elalboratuaul au speculat Ca ma vor
zapdci. 1mi stiau metodele de lucru. Credeau sá reuseasca,
citind eu noaptea §i fiind obosit, nu voi observa sub im-
presia preambulului de savantaacuri economico-financiare
cele ascunse in partea finala, in, cauda venenum420.
Citind insa pe 1a douà noaptee, cu mintea clara, na-am
nevoltat de simplismul tacticii i mi-am facut notite. Nu am
zis ins& nimica ci Vara a fi avertizat pe C. Angelescu
I-am expus pe Minto, ca in numele poneilor" sa inghita
broasca. Ceea ce vaiam sa le spun eu, le auzirá apoi, prin
gura lui Mitto, de la C. Angelescu. Ulterior nu a Mai cazut
nici o vorba, pe areast& tema, intre ponei" si mine. Astfel
i-am disciplinat, blamandu-i. Am profitat insa de colabora-
rea leala a lui Mirto §1 a bar. Singur A. Calinesou fiind ry
data 1a dansul la masa, cu Ghelmegeanu ramasi singuri,
s-a scuzat, deolarandu-mi ca. el nu a fost de acard cu ceiaalti,
dar opunenea lui nu au oonsidenat-o (ponei" II botezase oca-
zonal Mirto, in gluma, pe tinerii subsecretari de stat, adica.
mânj i", calusei").
Armand Calinesou, intrand in guvernrul Goga si ajungand
mai tarziu prim-ministru, a intampinat toate greutatile vre-
murilor: legionarismul, coloana V-a germana, cuzismul, greu-
tatille poliiticii externe, arbitrariul jandarmeriei si politiei,
ataourile opazitiei partidelor dizolvate, prostiile cenzurii si

150

www.dacoromanica.ro
haosul care stapanea, crescand netarrnurit in toate tarile.
Francon' in toate fibrele fiintei sale, balansa in tactica Rege-
lui ca sa salveze neutralitatea tarii. Nepultand sa stanjeneasca,
deck cu tirniditate, coloana V-a, infipta pe temelia elemen-
tului autohton german, a inceroat infruntarea legionarismu-
declarand pe de o parte ca pe viitor mice atentat va
primi ispasirea oa raspuns. Capitanul" e in siguranta numal
atata timp cat legionarii nu se fac vinovati de ucideri. Co-
dreanu a publicat ca organizatiile lui srunt dizolvate. tJlsti-
matuninl Jul Calinescu era cal dacd aegicnarii nu se conformeazd
ordinelor sale, ci continua cu tactica Nioadorilor"421 si a
agresiunilor hotarate la congresul lor de la Targu Mures
statul va raspunde prin represalii. Corneliu &ilea Codreanu
Capitanua" va raspunde cu viata. Confirmarea am
primit-o si din partea lui Constant422, cand acesta veni la
Olpret (ceea ce am relatat la alt loc).
Intre timp, de Cate ori mergem la Bucuresti, Calinescu
ajuns prim-minisltru irni telefona, fixand impreuna o
ora spre a ne intalni. Fie ca ma invite la masa, la el acasa.,
singu.ri, fie ca mergem undeva intr-o gradina de restaurant
Colonade" ori. la Continental" (in cloud randuri), unde
stäteam de volt& Ii urma indelungatei eollaborari, ne ou-
noasteam felul de ganldire i nutream simpatie i incredere
reciproca. tiind dansul Ca e strain de mine orice gand de
reticenta, lintentie alsounsa sau falacitate, ii usura inima cu
siniceriltate, fiind sigur die discretia mea. La randul meu Ii
faceam o critic& a situatiei, a unor (titspozitii luate de dansul,
ori de guvern, care trezeau nemultumiri in tara. Prea se lu-
ase razna cu metodele guvernarii personale", Situatia lui era
Ingreunata prin unele influente asupra Regelui. Lipsea unita-
tea si consecventa procedurii i metodelor. Cu Urdareanu o
mai putea scoate la cale. Din umbra stapanea insa prin abuz
de concesivitate fata de unele elucubratiuni regale genera-
lul Marinescu423. Acesta se pricepea la politica, pe cat se pri-
cepe un prim-ministru civilist la conducerea unei brigazi (pre-
cum de altfel cei mai multi, chiar i dintre distinii ofiteri su-
periori). Totusi, cunoscand slabiciunile Regelui, izbutea sa-i
arunce bete in roate lui Calinescu. Se revansa astfel pentru
conflictul din 1933, cand incercarea lui Calinescu de a-1 inla-
tura pe Marinescu, prin Mihalache, provoca demisia guvernu-
lui Maniu. Marinescu, sustinut de Rege, ramasese atunci in-
vingator, dar nu uitase. Mai erau i alti informatori", cari
mirosind ceea ce ar fi pe placul lui Carol II, se grabeau sa
151
www.dacoromanica.ro
aprobe, spre a-si dovedi devotamentul prin adulatie. In astfel
de timpuri, ca acelea de atunci si in asemenea imprejurAri,,
oricat era Calinescu de ager i de expeditiv, nu putea face mai
mult deca ceea ce a fäcut, pentru a salva guvernarea de nau-
fragiu. In politica externd era cu mult tact si intelepciune, se-
condat de Gafencu. Speram i eu in salvarea neutralitdtii ta-
rn, desi pactul de amicitie ruso-german pusese capdt acestor
werante.
In discutfile noastre se intárnpla ca pe la 11 12 noap-
tea afland Calinescu, de la mine, despre unele stangacii
comise de organele poliiei ori de jandarmerie, lua fard ezitare
telefonul, dând dispozitii de indreptare. Rarnâne sä deseria
atitudinea lui, in. cazul atentatorilor Pop si LitcAianu424 (dacã
nu le-am descris).
Dupa uddirea lui Calinesau am aflat Ca, inainte cu cca
10 zile, in seara când am luat masa la Continental", flusese
pl5nuit sä se arunce o bomba, ou 'Mate cà sala era tixit5 de
public. Amanarea atenitatului s-a datorat atunci runor impre-
urari au totul neprevazute i survenite in ultimul moment.
Cata una s-a cumulat in contra lui Cdlinescru i Regelui Carol II!
Mi-a ramtas un fenomen inexplicabil, poate din cauza ca Ii
eunosteam prea intim pe amandoi. Regele era condus de cea
mai nobila ambitie ca el sA-si fericeasea tara. Isi &flea seama
de toate neajunsurile i defectele sociale, economice, cultu-
rale, de intreaga noastra stuatie arierata. De la organizarea
cercetasiei, pan5 la efectul ce-1 astepta de la reforma ao.-arã,
abia infaptuità, de la aceea a sufragiului universal, asigura-
rile sociale, satiSfacerea postulatelor muncitoresti, chestium
de igiena, combaterea coruptiei, a luxului ebc., etc., toate Ii
preocupau si era doritor sa le infaptuiasca el, ea initiator. Avea
Un simt social foarte dezvoltat si se tinea pe sine, nu nurnal
hemat, ci i dattor sa puna bazele unei serii de reforme,
care sa asigure apoi evolutia natiei in mod automat. Era
desigur prea grAbit si de multe ori credea gresit Ca fiind
el in frunte va putea a4ura i realiza mai bine deck prin
intermediari (de exemplu când a reorganizat Frontul Re-
nasterii", preluand dânsul prezidentia, in Frontul Natiunii"-
si numindu-1 pe colonelul Urdareanu sef al statului major"
al acestui pseudo-unic-partid). Cum oamenii nu invatà de
obitei nimic din iiStorie, nu a profitat nici Regele Carol II,
de pe urma padelor 1ui Iosif II425, Don. Pedro II al Brazi-
1ei426, Manuel II al Portugaliei427 si ale altor marl, monarhi.
*efii Statelor, fie incoronati ori nu, când bine intentionati

152
www.dacoromanica.ro
dispunand chiar de calitati exceptionale risca sä volased
i.nfdptuirea fericirii popoarelor", ludnd raspunderea asupra
lor, termina tragic. Popoarele nu vor si nu tolereazd sa fie
fericite prin generoase intenii, ci prin iluzii si, In proportie
em forte reald a starii kr de evolutie, amdsurat posibilitatil or
oferite de gradul acestei evolutii. $tiu francezii de ce aleg in-
totdeauna un om sur", pentru postul de prezident al Repu-
blitii, In lipsa unei constitutii ca aceea a Staltelor Unite ale
Amerkil de Nord. Carol II a mai nesocatit si instinctele sedi-
mentate in mentalitatea supusilor sat
Prin multe generatii a trecut in sange constiinta capul
ce se pleaca, sabia nu-4 tale". Pentru omul din fruntea Prin-
cipatelor, akernativa era in urma situartiei geografice
vesnica nesiguranta din cauza vecinilor si a intrigilor interne,
ori refugiul in surghlun. n constiinta publica s-a cimentat
utzul de a nu se increde in statornicia vremurilor si a came-
nitlor. Raspunderile apartineau efemer factorului suprem
ii treptat, pe calea ienarhica in jos, fiecdrula dintre sustina-
torii puterli in stat. Schimbandu-se omul, in urma schimbarii
vremurilor, pe fiecare 11 ameninta ispdsirea. Capdtele se plecau
ca sa nu fie tdiate. Pi Ida o dadeau arhiereii, cei cu puterea
de a lega §1 a dezlega. Turma imita exemplul lor, de sild ca
de voie buna". Din prevedere, strdngeau fiecare bani alibi
pentru zile negre" i cdutau, neinorezandu-se in dainuirea
situatiel, sa se oploseased in umbra vinovatiei Domnului. Rolul
de duplioitate aff atitudinil supuse si 1a echivocului de partas
neraspunzator pentru Vodd si vremuri, a devenit, prin forta
majord a presiunii acestei perpetue lipse de perpetuitate, Un
sediment suflees a cetatenilor, de la mitropolitul primat,
pana la cel mai umil mahalagiu.
Pana mai alaltaieri labia inainte cu doua generatil
asa s-au prezentat starile, pe aceasta suprafata geografica.
Totusi, retorii politicientsmului nu se sfiesc a ne ameti cu
discursuri savante, ori cu conferinte i mai erudite in sala
Da lles ori la Academie fantazand pilda Angliei cu Magna
Chartagn. Adica: din plamadeala cu Ora de pe meleagurile
Dâmbovitei i cu trecutul acesteia, sa Se creeze prin co-
piere mentalitatea engleza. Carol II era insufletit de insti-
tutiile Marii Britanii. De mai multe ori am reusit sd-i aStampar
rdvna de a deveni improvizator de pilde engleze, treculte in
legi rromanesti. Cum sa se preteze semintia Bratienilor a rolul
hti Ittt429 sag Grey", a D-lui Alihalache la acela al lui
Lloyd George, iar a liui Averesou, la al lui Wellington431, fürà

153
www.dacoromanica.ro
a avea Imperiul Brittonic i trecutul popoarelor lacestuia
la baza politica lor ca portaltoi intrinsec. Nu rodeste
plopul pere, nitai rachita miesundle".
In aceeasi situatie se zbatea si Armand Calinescu, staturat
cum era cu cultura fnanceza. Numai prin progres de generatii_
al multimilor ne vom putea apropia sufleteste de conceptiile
practicThe social-politiee engleze: Et encore432 ... Cu tara
reziduurilor bizantine (ortodoxe), a metodelor de guvernare
si de adnanistratie turceasca (mahornedand) §i maimutarind
flusturat obiceiurile si defectele nu insa virtutile Frantei
(catolice) oe omogenitatte de esenta anglo-saxona (angaicana)
s-ar putea naste? Cat timp barbatii de sittat rom'ani nu vor
putea Sã inlatture aceste tare nartionale din oalea dezvoltarii
sanatoose a poporului nostru cu toata frazeologia bombas-
tea de sdnamagire grandilooventa a latinitatii" sruntem
condamnati sa rasmanem o corcitura de tip Marius-i marseil-
lezi"433, adica precum zicea omul de mad si adânci con-
ceptii Aureft C. Popoviei, o cloaca gentium434, ea si oelelalite
natii balcanice. Slaba mangaiere ca altii sunt si mai sucheatf
decdt noi Daco-Românii. Cad maghiarii ne intrec prin vide-
nia simulacralui de sinveritate, cu care ii deghizeaza perfidia
cavalereasca". Bulgarii detin recordul brutalitall'i primitivilor
mongoloido-balcanici. Sdrbii sunt in continua fermentatie a
dezechilibrukii Tor n5sout din labilitotea mentalitatii atavice
a misticismului bizantin-ortodox, in conflict Cu doctrinele
francmasoane. Grecii, gata de orice jertfe patriotice, fara a pu-
tea insa sa cada de acord asupna mijloacelor ce le-ar asigura
triumful real. Scopul disourtiilor e sublim, dar controversele
prea Ii ineaca in uittare. M ntile sunt agere, limbile ascutiite,.
Protogoras435 traieste, Grecia vegeteaza".
Prin intstitutii i legalitate anglo-americane, cinstit apli-
oate, s-ar putea contribui Ia educarea in directie sanatoasa a
natiilor boilcanice". Fatalitatteta influentelor eurasiatice din
trecutul lor, nu le-a permis nici Macar institudrea, feudalis-
mului ca etapa evolutivä incat in troducerea formelor
statale democratiee a degenenat in esentta despotica a unei
oligarhii tiranice. In mijlocul acestui fel de conditii ale dm-
biantei se zbat i exista cele mai arhaice cloud ginti balcanice,
de calittati distinse: macedoromdnii i albanezii, ea enclave si
insule in. mijlocul valuritor vesnic agitate tale haosului de sange
balcan.e. Iar Armand Calinesou a trebuit s cada jertfa sj el,'
a ravnei sale de a-si pilota tara spre mirajul ordinei europene_

154
www.dacoromanica.ro
ION POP06

(Pop Ianci), din Burerdea Vinoasa437 (Satua de Sus). Prin


1905-1906 ena, la liceul oalvinese din Aiud. In rampania elec-
torala a participat cu pricepere la organizare. Tata-sau, taran
bine situart, era casatorit a doua oard i avea mai multi cop".
rn 1929-30 i-am scris lui Maniu, din sanatoriu, sa-1 nu-
measca subsecretar de start la interne. L-a numit pe Aurel
Dobrescu438 (fusese director regional la Cluj). In 1932 1-am
numit eu Lpe I. Pop] subsecretar de stat la interne. Insarci-
net de mine, a studiat i pregatit reformele netesare pentru
Muntii Apuseni, cari din nou au names in stadin de proiect,
in urma vesnitelor schimbari de guverne. Pe dansul 1-am
trimis in Cadrilater, pentru studierea situatiei. Tot dansul a
Pregatilt problema mutarii cartierelor Barladului, expuse inun-
datiei §i a rezolvat alte anchete i referate importante, cu
multa pricepere i constiinclozitat2.
Intre Ianci Pop g Calinesou exista un fel de gelozie.
Acesta dirt &Irma, se plangea Ca nu i se incredinteaza destuld
munca. Rar se puteau intelege, pe atunci, regatenii ou arde-
lenii. Eu tineam la amandoi i cautam sa-i multumesc. Totusi,
lanci s-a suparat pe mine din cauza unei vorbe a lui Miha-
lache. In chestia unui arbitraj, Mihalache facuse o observ'artie
exited sentintei aduse de I. Pop, ceea ce acesta prea si-o luase
la initmd. Ca dice s-a suparat, din acea cauza pe mine, nu
am putut intelege. Fapt e cä dupa intemeierea Frontului
Romanesc", Pop Lanci a in,ercat, impreuna cu Marnu, sa-1
induplece pe Aurel Vlad sa" ma abandoneze, Vara a zbul.

DR. AUREL DOBRESCU

Excelent, chiar temerar e1ector430. Intre toti directorii re-


gionali, dansul s-a distins mai mult la Cluj, ca bun organi-
zator. Totusi, Maniu 1-(a indupilecat sa demiSioneze i Para
sa fi rental:Vat Dobrescu ha manidat a l'AqAt SA' i se declare,
in Camera, mandatul vacant. Ataourile presei i tovarasia
155
www.dacoromanica.ro
lul A. Dobrescu cu Vornicu44°, cane era implicat in afaceri,
vor fi pricing& procedure lui Maniu. (Chestiuni cu paduri la
Fagaras, bornele" etc.); verosimil i vio1ente1e temperamen-
tullui din Camera i la fake ciocniri (A. Dobrescu striga in
Camera care minigtrul Constantinescu: Hui, la cocind Por-
cuae" .. etc.). Consecinta: au fost adu§i la putere friptu-
r10ii".

1 56
www.dacoromanica.ro
[RETROSPECTIVA INTERBELICA]

Cat este de greu pentru epigoni de a-si face o idee, macar


in catva asemanatoare, despre cele trecute vremuri. Nici chiar
descrieri ale contemporanilor unei epoci traite, alici cei mai
gniiali kstorici, nu izbutesc sa evoce cleat umbra pahda a
lumii dispärutte, fie dinainte cu douà milenii, f numai eu
60-100 ani. Poate romancierii, dotati cu o exceptionald fan-
tezie inibuitiva ne aproPie mai mult de imaginea realitatii de
odlnioara. Totusl, pentru omenirea submarinelor i avioanelor
aCtualului rdzboi, André Mauroit in Les silences du colonel
Bramble441, chiar i Remarque in Nichts neuen im Westen442,
impreuna cu Clemanceau i ceilalti autori din perioada anilor
1914-18, nu prezinta decal stari idilice. Ce sa asteptam de
La dmpresiile pe care le pott trezi penele maiestre ale unui
Zola, Ebers, Marejkovski, Sadoveanu, pana la Gacote si Bain-
ville443? Tortul ne ramâne strain, schematit. lar problemele
Ii preowparile sociale care framântau pe oamenii lui Vol-
taire, Balzac, Thackeray, trolstbi444 ce urme de intelegere
mai lasa generatiei care, trecuta prin grozdviile debaclului445,
a Indurat suferintele ziaelor noastre?
Fac aceste observatii spre a demonsrtra cd nu am iluzia de
a putea contribui catusi de putin la lamurirea vremii, pe care
\Poi incerca sa o reoglindesc, descriind fragmente din epoca

-
ce am trait. Ma viol stradui sa redau adevdrul i numai ade-
Nratrul sine ira et studio446 atat in privinta persoanelor,
cat si a fapteaor petrecute. Eufemia dulceaga, ca i tendinta
rautacioasà, nu au facut parte din insusirile firii mele. Dacd
uniele i altele dintne persoanele descrise, asta cum mi-a fost
dat sa le cunosc, ori cutare intamplare traita sau suferilta, ar
parea ireala, toltutsi ea asa a fost alevea.
De altcum, intreaga notastra literatura, in cele mai bune
opere ale sale, dinkre 1910-45, se zbate in jurul sinteitizarii
extropierii447 vietii familiale, a caracterului indivizilor si in
consecinta a intregii noastre vieti sociale, politice, economice.

157
www.dacoromanica.ro
Dintre toti autorii nostril cred ea Cezar Petneseulo a in-
trat mai perseverent pe ogasa40 balzaciand. Leetura lui e
aldesea deprimantd. Tipuriie sale neromantate sunt atat cle
reale Meat oricalt de mult seamand a fi bizare le in-
tanesti vrancl-nevrand la tot pasul, intro Capsa si Pa lat, la
adundri, in ministere, pretutindenea. Da, Cezar Petrescu e
utn fotograi al tragicomediei românesti iar rezulta tag lecturii
sorierilor sale, un cosmar. Sä sperdm cà efectul va fi o dras-
tiedlecie de pedagogie sociald. Ca antidot Il avem pe
Caragiale. Cu toatd valtoarea vremfl, Canagiale traieste si,
durere, nici modelele lui nu au dispdrut.
Irapreund eu Maiu, §tiam de marti, ea joi spre Beard va
sosi printul Carol cu avionul (locot. col. Precup, Potoschi,
Mi lezi; telegrama in limba maghiard, trimisd din Viena la
Fagaras de capittanul Nicoara450). Joi, la Camera zvonuri, tic-
seald, freamätt de rot. Stan Emanuel, sefull general al sigu-
rantei, cheniat de mine, imi aratà 0 tidulà cu textul bättut la
masina: Printul si D-na la Belana". E comunicatul primit
astazi de la Radoiol din Paris.
Seara, sosi printul pe aeroportul Baneasa. Am descris peri-
petiile acestei ñle. Trimis de Maniu in ziva urmatoare la
Sarateanu, O1ga452 observa ea sunt abdtut i imi pune termo-
metrul, care arata peste 38°C. Asa ajunsei in pat, dupa Ce
particiPasem inainte de masa i noaptea precedenta la consi-
liile de mihiltri.
Cu motivarea Ca gurvernul i-a jurat cr dinta regelui Mih.ai,
Maniu Ii dadu demisia, ca sd nu devind sperjur. A urmit
scurta guvernare Mironestu i inscaunarea ca rege a lui Carol
al II-lea, apoi din. nou gurvernarea Maniu03. Regele a jurtat
cd va fi constitutional, totusi vesnieele controverse dintre
dansul si primul stetnic nu au ajuns s poata fi terminate
nitiodata. Camarila? D-na Lupescu? Se potarte cã vor fi fest
unele pensoane care se bucurau de un credit prea mare la
Rege. Dar de cafe ori am fast La guvern, file ea ministru, fie
ea prim-ministru, nu am avut de pdtimit din cauzd de intrirl,
decat din puttee, unor colegi ministri, care intentionat inter-
racial gresirt pe M. Sa.
Indata ce simteam ca Regele are vreo nedumerire, lamu-
ream situatia prin sinceritate, ba in limitele permisului
ehiar si cu brutalitate. (De exemplu, and am awertizat pe
M. Sa ca nu e bine tsd se pomeneased numele generalului
Apizea4bil langd al M. Sale, fiind, pe drept ori pe nedrept
158
www.dacoromanica.ro
urgisit in armata. Ori tot atunci cand am zis: Ma mir
Matesbate, cum a putut ajunge general un am atat de prost
ca genraluil Med ...").
Pe D-na Lupesou am evItat sa o cunosc personal, cu nortoc
§i dibacie. Zadarnic a incercat Pudu Dumitresou455 ca sa ma
prinda; prin situatii aranjabe. Dar asemenea filme picante
nu se tin de aceste expuneri.
Pe langa divergenta de conceptie, asupra problemei, ce
este si ce nu este constitutional, intre Maniu si Rege era
problerna maralei crestine", concretizata in came i oarse
prin prezenta D-nei Lupescu in patul regal. Fire§te, in afard
de Maniu, theta feminiltatea autohtona forma, o Wire de mal-
contente, contra lui Carol. Cauze de ordin moral? Albe erau
izvoareile care adapau acea coalitie. Crestinism? Nu cred ca
babelor iertate i tinerelor voluptoase din Bucuresti, sã le fi
tulburat consideratii cre§tinesti nuantarea fierbinte a senza-
tiilor savurate candva ori dorite sd mai fie savurate. In tot
cazul, ipocrizia femeiasca a fost un aliat puternic al actiuni.
anticarliste. Nu ma simit competent de a-rni aroga rolul die
arbdtru. E prea strain de sentimentul meu, de a juideca pe
un om prin relatiile lui sexuale si de a-I considera de moral
sau de imoral, in proportia portentei sale. Poate ca sunt frivoL
cred insä cd in viata politica nu pultem s ne arogam a fi
primul stat de cand e lumea care sa instapaneasca la
conduicerea guvernarii me ode de morald cre§tina, nicb chiar
daca ar incerca sa fie puse in practica, prin oameni politici
din Bucuresti. Zn afara de slabiciunea sexuala a Regelui, aresta
dispunea dupa cum i-a spuse insasi Manlu, la o ocazie
de acele calittati de domntibor, care cumulandu-se In descen-
dentii atator dinastii astfel i int-ansul se mostenesc
prin sange, inspirand so1uiile potrivilte in momente grave".
(Zn 1932 tarna, in discutia cu Regele §i Titulescu, Maniu a
remit sa-J. convinga pe amandoi sa se aprobe Majest4ii Sale
Elena, aoardarea dreptului de a-si vidzita fiul, cu avizul gu-
vernului).
Carol al II-lea dispunea de o memorie nu numai excep-
i fklela. Caroaritatea lui de munca era tot atat de
tional:La, ci
mare ca priceperea de discernamant logic. Munca 11 pasiona.
Un anteprotiect de lege, oricat de voluminos, primit astazi,
era citit pand maine. Astfel facandu-si abservatiile, intra in
ditouttia contradiotorica. Ministrul nu se putea prezenta la
Itacrarea Cu Regele", Med sa fie pregatit temeink la critica
oe4 eoepta456.

159
www.dacoromanica.ro
Dupa reintoarcerea sa in tara, Carol II era foc i para de-
raNna rolului de Harun Al-Rasid457. Simteai cum e cuprins
de neastamparul de a-si ridica poponul si de a-si feriti tana.
Indata ce merse vestea Ca oamenii necajiti se pot adresa
Regelui cu p iiii, fu cople*t de acestea, in asa masura, mnxàt
precum imi spuse Puliu Durnitrescu miunoea citindu-le,
pand pe la 3-4 ore in zori. Zadarnic 1-am rugat pe Dumi-
trescu sa-i spuna Regelui, ca sa nu se ocupe cu rezolvarea
petitiilor, ci sa le trimita la ministere; el raspundea: Lasa-
ti-1, ii face atata placere". Cum Carol II nu avea suTicienta
experienta in ceea ce privea drepturile regale ,Iconstitutio-
nale", trimitea petitiile si la Ministerul de Interne, prova-
zute458 cu apostiaul se aproba C ". Nu am zis niTric. Iml
dadeam seama ca nu va putea continua mult timp cu aceasta
munca inutila care sporea zi de zi. Chemam pe cel mai cinstit
director miniAerial, lonescu, i Ii predarn petiile cu apostilul
aprobator regal. Ionescu rezolva conform legii. Cand insa
se cerea, cu &pop de binefacere, de exemplu aranjarea unui
jot de noroc (calusel)09, Ionescu nu ezita sä faeg un referat,
care, in ciuda preainaltei aprorbari, motiva refuzua cu inrvoca-
rea legii etc., iar eu semnam. Nu stiu daca s-a plans cineva
Regelui din cauza acestui procedeu al meu. Fata de mine
insa, Regele nu a facia niciodata vreo aluzie.
Prin anul 1930 miscarile ouziste si codreniste46° erau in
toi. Prefectul politiei din Iasi, o fire de sadist, a cazut vic-
tima impuscarii de catre C. Zelea Codreanu. Mota, detinut
impreuna cu Vernichescu"i, a tras in a-esta din urma. Mai
tarziu s-a ivit i cazul Stelescu462. Scandalurii le antisemlte
de la Oradea Mare, Cluj etc., erau deosebite numai prin di-
mensiuni, de scandaturile urzite aproape perpetuu de liberali,
prin interpusi. Para lel cu acestea, consiliile de razboi urma-
reau pe socialkti. Comunisti veritabili nu au prea existat Ina-
kite de 23 august 1944. Vreau sa zic Ca de exempau Muller
Kalman"' din Timisoara, care trecea de comunist, era de
fa,pt un svaib maghiaron, in sufletul caruia se intretdiau ire-
dentismul. unguresc i ignoranta in privinta programelor si
organizatiei comuniste. Aradi Victor464, un om convins, dar
socialist doctrinar, figura i el de comunist in rapoartele Si-
gurantei. II cunosteam inca de pe timpul unguresc, de la
Budapesta, de unde se refugiase la Cluj.
Madosz-u1465 fusese organizat ca, clezbinandu-1 sa le sla-
beasca solidaritatea. Groza fusese mai noracos cu ei decal
Maniu i [ou] mine, cu Bare los Peter486. Caci sovinismul si

160
www.dacoromanica.ro
faptul cä maghiarul fiind privilegiat in Ungaria de erica
colorit politic air fi fost le asigura si in Romania o situatie
de favor. Doar la adecia, fie Bardos Peter, fie Luka Laszlo467,
tot ii era mai frate lui Gyarfas, Mai lath, contelui Teleky ori
Bánffy4689 decat un Petru Bardas, Vasile Luca ori alt valah.
$i tot asa, oricare proletar Maghtar se simtea mai congenial
cu oricare conte maghiar, decat cu proletairul roman. E igno-
ranta ori smecherlic de a nu recunoaste acest fapt.
Cu socialistii j comunistii niu am avut la face deck atunci
cand ei ma citrau, c a martor ori intformator in Tata consiliilor
de razbai ori de Cate ori nu era P.N.T. la guvern spre
a le usura situatia. La inceput am fost c:tat la proc2sul lui
Boris Stefanov4459. Zadarnic am staruit in comisia Camerei,
care i-a suspendat imuniltlatea, aratand ea' extradarea lui se
califica de sicanà. Atitudinea categorica a lui Gh. Marzescul"
a detea-minat suspendarea imuniitatii. Acelaii caz s-ra intam-
plat si cu deputatul maghiar Sze le Bela471, din BraWV. Ca
protest am demisionat din comisie. Speram sa dau o pilda
de conceprtie parlamentara. A fost o iluzie.
In fata curtii martiale, acuzatul B. Stefanov mi-a adresat
initrebarea: care sunt cauzele revolutiitlor? Cdlonelul care pre-
Ada, a refuzat mai intai sa admita sa raspund. Totusi, in
fine, mi-a dat euvantul. Am schitat lapidar cazuri: Spartaaus
si Aventin-u1472, revolurtiile taranesti din Germania, Horia.
Revolutia Franeezd, cele din veacul al XIX-lea, cea comu-
nitta din Rusia si am terminat cu parerea cà revolutiile au
intotdeauna la barza came economico-socialle. A urmat intre-
berea: dacd faptul ea B. Stefanov ceruse, in programul sau
ca exproprierea i improprietarirea SA se faca fara despagu-
hire, putea ori nu s'a produca revolutie? Iarasi controversa
intre consiliu, aparrare si acuzat. Admitand, in sfarsit, prezi-
dentul sa raspund, am zis:
Sunt convins ca prin acest postulat demagogic nu se
putea provoca revolutie, deoarece taranul roman nu intelege
sa primeasca ceva din mild ori gratuit. El pretuieste ceea ee
a dobandit prin mune& einstita, avand credinta ca numai o
proprietate achitata Ii pc:irate apartine w deplin drept. De
aceea, programul lui Boris Stefanov nu era in stare sa-i re-
vodutioneze pe tarani.
Mihalache, care a fost ascultat dupa mine, a rezurnat
parerea sa, aproape ou aceleasi cuvinte ca si mine. Amintesc
acest caz, Bind carrateristic pentru conceptiide noadtre si
pentru atitudinea ce o aveam in diferite procese pohtice.
11 Memorli vol. III 161
www.dacoromanica.ro
Mu It rnai tarziu s-au repetat depozitii similare, fireste cu
acelasi rezultat negativ, indiferent cà acuzatii erau socialiSti
ori comunisti. Cu proeesele contra membrilor Arhanghelului
IVIlhai" (mai tarziu: Legionari", Garda de Fier", Tutul pen-
tru Tara" aceeasi organizatie in fond), situatio era maa
variata. Mind odata detinuti, fixarea dezbaterilor se taragana,
stiindu-se ca de obiCei datorita pledoarlilor avocatilor
juratil Ii achitau pe acuzati. Preotimea, pana i inaltii arhie-
rei, le sfinteau steagurile (mitropolitul primat Pirnen). Cand,
in 1929, ajunsei la Minitterul de Interne, prirnul dosar ce mi
1-a prezentiat Sion-anto a fost cel al Arhanghelului Mihail"
L-am citit noaptea si am ramas cu impresia Ca agentii Sigu-
rantei erau mai mullt eondusi de hiperzelul de a-si dovedi im-
portanta, decal membrii Arhanghelului", de ravna ca sa fie
luati in serios. Tot mistkismul caricatural rn-a impresionat
mai curand ca o Bans& copilareasca, decal ca o cute (trocalia)
a Bandorei413, pentru linistea tarii. (0 parte a pataninor male
si ale tarii cu codrenistil, am descris-o in alt loc).
Totusi am reusit sa o soot la cale eu Arhanghelul
pana prin 1930-32. In alegeri se bucurau i ei de deplina
libertate. Mai mult dorind ea ei sa Int-re in Camera pre-
fectii aveau instructicuni de a evita, nu numai conflietele cu
candidatii lor, ci, fara sa stiu eu °Betel, SO' mai primeasr.a pe
alocuri i subsidii modeste. La tribuna si in indinta Cameral,
omul nu poate parada cu misticisme: (cal alb", saculet cu
pamant sfant al tarii etc.). Selectia se desavarseste repede
in mod automat. M-am pomenit cu patru deputati arhanghe-
listi, in frunte cu Corneliu Zelea-Codreanu. Procesele-verbsle
ale sedintelor Camerei fac dovada inofensivei lor activitati,
datorita atat lipsei unei pregatiri suliciente, cat si talentuka
submedioeru de care dispuneau. Neavand talent oratoric, C
Z. Codreanu se feava sa tina vreodata un di8curs. El se rnul-
tumea sa eiteasca textul unei interpelari, pa care o anunta
dar pe care o facea uitata, nemaidezvoltand-o. Totdeauna fa-
cea impresia ca e indispus. Moros474 i monosilab, nu incal-
zeta si nu atragea prin felul ndividua1itâii lui. Stelesou era
un sprintenel, care dispunea de o volubilltate mare a cuvan-
tului [si] vioilciune in expunere, simtindu-se acasa la tribuna.
Nol studerAli suntem factor conducator in stet", excilama
el odata in cursul unei vorbiri, provocand aplauze de Hari-
tate din partea incintei fp] participand chlacr dansul la raseVe.
Ceilalti membri al Arhanghelului Mihail" din Camera erau
si mai insignifianti.

162

www.dacoromanica.ro
Ajunsesem cu apitanul" intr-o re1atie paternA, incdt nu
se sfia SA-mi faca màaturisiri, nki sä primeascd o subventie,
pentru caminul lor din Ia§i. La o ocazie, prin 1932, i-am pus
intrebarea dacd crede ca, pe baza negativd a antisemitiSraufui,
este cu putinta sa" construiascA un program politic. D'Ansra1
ani-a raspuns cA nu crede, ins:ft' tot ce doreste este sa zguduie
mo4clunea moldovenikr, spre a-i face capabili de a se vali-
dita si ei in lupta pentru existentà. A dat ordin 63, membrii
organizatiei lul sa nu se dedea la agresiuni contra evreilor.
Cei care nu ar respedta ordinul sunt dati. afard. Bine, dar i-ar
trelbui i ceva real until program, nu misticismul strain de
sufletul românesc. Dupd cArbeva zile mi-a trimis programul
,,Garztbi de Fier". Eram in banca ministeriald la Senat Dupd
ce um citit textul, i-am intins hârtia lui Costachescu, minis-
trul instructiei publice. Cand terminase lecture 1-am intrebat:
iimprimatur"?475, La care dansul rdspunse: imprimatur" (Li-
cusem i eu si Costachescu Cate o modificare micA de 2-3
cuvinte). Regele, cdruia Ii dadui un exemplar al acestui pro-
gram, nu a gasit nimilc de exceptionat M. S. imi facuse un
fel de repro., cA ce e cu Garda de Fier"? VAzAnd M. Sa cA
nu contine nioi un ouvânt contra evrellor i intrebAndu-1,
dupd ce 2 citise, daca 11 aprobA, imi intinse hârtia, cu un
gest de aprobare. Idee nationalA", monarhie", dragoste de
lard si de rnosie", intregul program era de continut patriotic.
(Am descris totul mai cletaliat in alt loc).
Dupd atentatul contra subsecretarului de stat C. Ange-
lescu, prin unul din fratii Besa, relatia dintre mine si Co-
dreanu s-a schimbat Acesta luA partea atentatorului, din
care cauzA lu si el arestat. Angelescu a scApat cu vieta, cu
toate cd 5 &ante Ii pAtri.msera prin corp, Besa476 a fost achi-
tat de jurati. Acuza o sustin.ea Stefan C. Pop477, iar apare-
rea, avocatul-scriitor Valjan478. Acesta din urmA a avut ticAlo-
sia (sugerata evident de un ardelean) saJi arunce in. fata" lui
t. C. Pop, discursul tinut in Camera din Budapesta re-
dactat de Go1di i impus de acesta i de Sucium dupd intra-
rea RomAniel in razboi (191 6). Astfel i-a impresionat pe ju-
rati, prezentandu-1 pe atentator ca pe un fanatic nationalist
tar pe St. C. Pop Ica pe un fel de maghiaron. Infamia ori
ignoranta valahd i imbecilitatea juratilor laolalfa, au putut
serba un triumf de record. Besa, Cu doi complici, toti trei
student& macedonenti, fusesera Iprimiti de C. Angellescu in
biroul s'Au de La Ministeru1 de Interne. I-au prezentat o cerere
de ajutor. Pe cand se pregatea sa. pund apostila de alprobare,
www.dacoromanica.ro 163
Besa, din spatele complicilor sai descarcat repede revol-
verul. Ranit la un deget, la brat, la piept, la fata, omul cin-
stilt avand zile s-a vindecat totusi complet. Din Besa,
care uneltea pe urma cu atacuri mizerabile contra lui C. Z.
Codreanu, s-a ales o haimana. Cel mai aprig sustinator at
impmprietaririi i sprijinirii macedonenilor in Dobrogea a
fost C. Angelescu. Totusi, atentatul a fost oomplotat cu inisti-
gaia ca Angelesou ar fi bulgar i protectorul bulgarilor, con-
tra macedonenior. Un singur oalomniator are mai mit 'cre-
dit la pro,sti decat o ink de binefacatori
Daca tarnpenia e protprie multimilor noastre, iar arivis-
mul, prin orice mijloace, la semidoctii doctrinelor savante de
import, la macedoneni aceste calitati se potenteaza prin impul-
sivitatea fireasca a obiceiului mostenit de multe generatii:
ori ma omori tu, on te omor eu, dar turma i nevasta nu a
las". E vechea lege a muntilor din Balcani. Din aceleasi cauze
s-a nascut i s-a cimentat soliclaritatea de clan, la macedo-
romani, in urma careia nici in cazul Besa nu s-a gasit un sin-
gur macedonean care sa nu invoace infinite argurnente in
favorua lui, absusrde, dar sustinute cu cea mai nedintita dar-
zenie (intelectuali fruntasi maoedoneni, avocati, bancheri, an-
treprenari, profesori universitari Murnu480 etc.). Numai
Steriu, restauratorul de la Luzana" a condamnat pe fata
atentatorul, cu toate amenintarile macedonenilor sai.
DIVA congresul de la Targu Mures al codrenistilor, avanct
si pe Moth si Marin ca moaste, s-au operat arestarile cari
in urma atentatului contra lui Duca creasera o atinns-
fera de curente revolutionare, printre legionarii" ramasi li-
beri. Sub terorizarea acestor curente, lumea nu prea cuteza
sa ia atitudinse. Se intamplase intre timp cd am tinut un con-
gres al Frontului Rornanesc481. Pe la ora 10 erau convocati
la club delegatii din toata tara. Citind ziarele de dimineata,
atlai declaratia aui C. Zelea Codreanu ea: daca ar fi ei la
putere, in 24 are ar fi decianat alianta cu Germania". Des-
chizand sedinta, inainte de a intra in ordinea die zi, am supus
unel oritici aspre declaratia Capitanului". Am spus in rezu-
malt ea Romania nu e de inchiriat, ea nu se pot face tratative
cu nici un stat strain decat pe baza do ut des482, dar nu
poate nimeni sa ofere nirnanui aceasta Vara:
Ceea ce a zis DI. C. Codreanu e trist, foarte trist.
(Aceastà declaratie a mea a aparut in ziarul Curentul").
Zadarnic! Calinescu nu a putut proceda decat tinand in
lagar si area pe instigatoril mai nestapaniti. !nitre ei se gasea

164
www.dacoromanica.ro
Nae Ionescu. Mesta mi-a trimis cateva sire, pe o foita
de carnet, cerand sa4 vizitez la Miericurea-Ciuc. Atlasem cd
cei initernati nu aveau lectura. Cu ocazia proximei mele intal-
nirl, l-am interpelet pe Armand Calinescu. Dansul mi-a ras-
puns cd intre timp dispusese sa li se trimita o initreaga bi-
bliotecd, dupa indicaiile primului nostru carturar N. Iorga.
Nu stki ce plarere le vor fi produs cartile din editura libra-
rolui Siuru483, aflatoare in podul casei [acestuia].
Despre Nae Ionescu imi comunicd zadarnicia incercarii de
a-1 eilibera din lagar. Dispusese ca sa fie adus La Bucure$i
cu autornofbilul. L-a primit i 1-a omenit la dansul acasa. A
discutat ou Taica Naie", sorbind cafele. Acesta nu a voit sa
renunte it atitudinea lui simpatizanta cu legiOnarii si la cea
anticarlista. Calinescu s-a vazut astfel silit sa-1 trimita inda-
rat la Miercurea-Ciuc. Mai tarziu, 1-a eliberat totusi. Cand
1-am vazut pe Nae pentru ultima data, scurt timp inainte de
a murti, la Costica Angelescu unde venise cu frumoasa lui
masina germand facea impresia unui om gray dezechill-
brat. Era de fata generalul Cornicioiu, Nicu German si cu
mine. Nae se opri 1 usa salonului, Angelescu ii intampina,
salutandu-1 si. se reinotarse la fereastra, continuand conver-
sattia Cu generalul. Nicu si eu Ii faceam societate lui Nae,
care spuse:
Vedeti acestia cu uniforma sunt vesnic pe urma mea.
Afara e masina cu copoii sigurantei. S-au luat dupa mine si
staiu acuma pe sub porti.
Continua in Muff acesta ou toate inceroarile noastre de
a-1 1initi, ararandu-i cd Cornicioib venise fiind un neindrep-
tatit de catre maresalul Antonescu, ca e un om de treaba etc.
Nibu German nu-1 cunoscuse pana atunci pe Nae Ionescu.
Auzindu-i elucubratiile i vazandu-i privirea, mi-a spus ulte-
rior cal 1.-a facuit impresia unui alienat. Eu, care il cunosteam
de malt i Ii apreciam c pe un intelectual cu calitati supe-
rroare, am ramas foarte dureros atins de privirea lui cu totul
schirnbata, pierduta, chinulta.
IJa plecare i-am intrebat pe soferul lui Anghelescu, Johann
si pe Eugen al meu care erau amandoi iscoade pasionate
dalcd a mai fost vreo masina in apropiere i daca vreuin
agent acoperit" s-a aratalt in imprejurimile casei Anghe-
lescu (ceea ce era cazul aproape permanent). Amandoi au
confirmait ca nu au observat nici masina, nicI copoi.
tn definitiy, cand eram la putere", Siguranta Ii facea
rosturile, pazindu-ne ca sa nu ni se intample ceva (de aceea
165

www.dacoromanica.ro
am scdpat teferi i Anghelescu i eu, de atentatorii nostri,
pe and bietii Duca Si Calinescu au cazut jertfe, secundul
[impreund] cu agenttul sdu de pazd). Când erarn in opozitie
fiind primejdilosi pentru guvern acesta trebuia, in in-
teresuil ordinii publice" sd fie informat permanent despre
cline a fost la uoi i Cat a stat. Fara sigurantd" nu se pot
guverna statele, iar fondurile O.P. nu ar trebui spot-lite in-
truna, &Ca Siguranta" nu ar fi in treabd. Totusi utillatea
institutiei" e cel putin problematicd. Pe saracult Taloa Naie"
insd Ii dezechilibrase nelinistea de a Ii vesnic observat.
Cu Cdpitanul" C. Z. Codreanu rn-am Intâliniit, ultima data,
in preajma alegerilor conduse de Tätdrescu (de Rapt de Frana-
soviet). ma interesa sa atElu autentic daica face intelegerea cu
Maniu i Gh. Bratianu. Ddnsul mi-a confirmat ca chiar
de la Intalnirea noastrd va 'Dacca la Maniu spre a incheia,
nu un pact elctoral, ci o intelegere de ajutor reciproc, contra
ingerintelor electorale. Astfel rn-am vdzut constrâns sa in-
chei i eu, pentru Frontul Romdnesc, cartelul cu liberalii.
Rezultatul 1-a compromis nedibdcia liii Franasovici, acestla
admitdnd increzuti cum erau ai lui Dinu484 ca bdtrdnii
sd fie prea coplesitor capete de liste, obisnuiti sã prirneascd
mandatele de-a gata, fard trulda, prin matnapazliicurile admi-
nistratiei, jandarmeriei i cu ajutorul fonduridor, &este in
numele nationalismului constitutional, democratic, liberal.
L-am intrebat pe C. Z. Codreanu ce are in contra Rege-
lui. El mi-a expus, po bolit cum vorbea, dar cu =Alta par-
nire, abia stdpanitd, ca e revoltat cd in tara mea" sd nu-1
lase sa-si organizeze legiunile de educatie fizica si de educatie
nationald. Am incercatt sa-i arat cã intr-un stat civiilizat nu
pot exista organizatii particulare parastatale, independente. Sa
se incackeze cu organizatia ku in organizatilie de educatie
fizica j premilitara. Va puttea astfel realize mai bine scopul
educativ, spre binele natiei. Nu se pot sustine organizatii de
acestea, pe tara intreaga, fara a fi bugetate de stat etc. Ascul-
ta, vddit nemulturnit.
Mai mult decat in toate celelalte discutii precedente, rn-am
cionvins ea el vedea in Rege un fel de concurenft, care Ii in-
curcd planurile. Intre acesti doi oarneni, intelegerea era cu ne-
putinta. Regele era stdpânit de ideea de a mfdptui organizarea
tineretului, spre a-i face educatia cetateneasca. Aceasta ambi-
tie insemna pentru el o datorie regald i un drept de a lua
in manta initiattiva i conducerea. C. Z. Codreanu, mdnat de
rdvna unei ambitii acoperite cu formule si ritual mistic

166 www.dacoromanica.ro
aspira sd se instapaneascd pe conducerea generatiilor tinere
si apoi de puterea statald. Rege i Capitan nu puteau actiona
paralel. Erau cloud sabii pentru aceeasi teaca. n tirnpul ab-
sentei lui Carol, Codreanu se obi*nuise ou iluzia ca mo*te-
nirea generatiei batrane regen#, conducatori de particle
Ii va reveni mull in gurd. Reintoarcerea §1 activitatea Rage-
lui Ii stanjeneau la tot pasul. Din oauze constitutionale" ori
de morald crestind" (D-na Lupescu), C. .Z. Codreanu nu
avea nici o pornire contra Regelui. Aceste cloud platforme
erau transede inexpugnabile ale lui Iu liu Maniu.
Constitutionalismul putea fi interpretat in infinit, in tam
aceasta, care Isi infaptuise miraculos Unirea Principatelor,
dar prin *iretlicul unei formule, alegand aoelasi Dornn465.
Kogalniiceanu486 i I. Bratianu487, tatal zbatandu-se prin
junglele politkfianismulliii, intre boieri ingamfati pe averi si
intre burghezi, cane inlocuilau traditii prin doctrine *i grin
snobisme de import, nerumegate nu Ii puteau bate mult
capurl cu prescriptiile unei oonstitutii copiate. Ei trebuiau
Sail asigure existenta tarii, care depindea de existentai parti-
delor din care isi dobandeau putinta de a guverna. Iar poporul
analfabet, sdrac i incult? Vegeta, incadrat in cele trei cole-
gii electorale488. Nici cä air fi fost in stare sa uzeze de drep-
turi constitutionale, ca.ci standardul maselor evolueaza pe in-
ceitul i numai in masura progresului cultural i economic se
poate ridioa i cimenta i eel politic, datorita unei ooli Ilente,
indelungate.
Neajocoililrea c1spoi1or constitutieli, nes000tire creocuta
din posibintatile reale care se limpuneau spre a putea
face fatd exigentelor interne *i externe corespundeau atat
de mult sentimentului ob*tesc, incat protestele opozitiei nu
le lua in serios nici chiar opozitia. Dar, [Cand era] la guvern,
si ea uza de aceleasi sfiddri contra aceleiasi constitutii, caci
in caz contrar ar fi trebuit sA renunte la putere". Astfel,
abuzul a devenit uz, ignorarea constitutiei o lege a paman-
tului". Insd, cum, incetul cu incetul, multimile o spuza
de funcitionari, de liber-profesionisti §i imensa masa* Vara-
named au progresat *1. s-au trezit la un grad al constfintei
cetatene*ti, adanca nemultumire, acumulata de decenii, a ex-
plodat in 1907. Legea islazurilor" nu a contribuit decat foarte
superficial la calmarea nemultumirilor. Iar cand, spre a ca*tiga
timp, s-a procedat constitutional", spre a nu leza dreptul
sfant al proprietatii", evenimentele rázboinice (1914) au intre-
rupt opera constitutionald legislatoricd.

167

www.dacoromanica.ro
Si a urmat apoi iruptiunea elementelor taraniste rega-
tene, ardelene, bucovinene i basarabene paste tembelismul
politicianist bucurestean, familiar. Tarani4ti1, cu mult bun
simt, dar lipsiti de experienta politica, erau zbuciumati intre
doctrine taraniste pe calapad marxist. Ardelenii, programa-
tici, imbinati ou postulate de drept public si indoctrinati cu
arestea de pe timpul dietelor ardelene, dupa pilda lui Ino-
centiu Micu-Clain, de a pretinde peste generatii intrarea in
drepturi constitutionale, ca a patra natiune489 erau convinsi
Ca nici legalitatea pentru oetateni, nici siguranta de drept si
de continuitate instltutionala, nu pat fi asiguratte fara ase-
zarea vietii statale pe temelitle unei constitutii, corespunza-
toare timpurilor not Basarabenil visasera de asemenea, liber-
talti constitutionale. Si ei, ca i andelenii, suferisera nesfarsite
Impilari, atat nationale cat si personale, in serviciull ideilor
de libertate democratica, cetateneasca. Ardeftenil i hasara-
benii ieiti dintr-o continua revalutie, culminata in virtu-
tea hotararilor de libera determinare a acestora in Unlrea
cu Regatul Roman lei, eraru inadaptabili. De asemenea bucovi-
nenii care din ttknpul celor 3-4 generatii petreculte sub
obladuirea legilor i administratiei civile, culturale si fiscaae
austriece erau dornici SA' contribuie la introducerea, ca la
ei acasa, a acelorasi stari civilizate si in tara marita.
Dar, deja de la 30 noiemvrie [1918], in preziva adunarii
de la Alba Iu s-a ivit prima nota discondanta in apa-
renta lipsita de importanta In antecamera biroului uncle
se redacta Actul Uunirii. Un baietandru neserios, Tilled boa-
nid49°, cu alti doi-trei tineri veniti peste Carpati, molestau
pe frunrtasii andeleni care, cu toaite riscurile, erau de mult
hotarati s propuna decretarea Unirii. Evident, acesti tineri
agenti Ii faceau slujba, stdruind ca Unirea SA fie hotarata
fara conditii". Ce mai caraghiosi, lipsiti de tact si ignoranti
al starilor din Ardeal! Ei ins& nu erau decat un tentacul, de
care constient ori inoonstient se serveau anumite inte-
rese politicianiste. Curand s-a faout dovada. Fara deosebire de
partid: Bratianu, Marghiloman, Take Ionescu i omuil momen-
tului (elevul demagog") Averestu491, toti sefii" erau soil-
dan in intransigenta combatere a unei noi constiltutii, pentru
foul stat roman. Invocarea faptului ca, Constitutia din 1866
se refera numai la Regatul Vechi, compus din judetele cle
dincolo de Carpati, ca acele judete sunt insirate, primind fie-
care un numar fixat de mandate, fixate pentru Camera si.
Scnat, ca alcgerile generale depind de cele III Colegii etc.

a68
www.dacoromanica.ro
etc., toate argumentele erau zadarnice. Raspunsul la toate ar-
gumentele, fie de &din juridic, fie de considerente practice,
era invariabil, acelasi siretlic stereotip: Adunarea de la
Alba Iu lia hotarand Unfree fara condiii si recunoseand pe
regele Romaniei, ca rege a sau, ati intrat in Regatul Roma-
niei, ea atare". Puteai disauta apoi cat voiai, pana ce inaltul
interlocutor se plictisea si-ti trantea in obraz Ca esti in contra
Unirii, regionalist etc. Doua lumi, cloud metode. Ca pe tim-
pul Uniri Principatelor, uzand de Cuza Voda ea de [un] eatat-
lizator, tot asa i acuma smecherliCul" lui Tilicà acoperea
interesele politicianiSte ale partidelor istorice, ca sa nu fie
periclitate de bolsevicii revolutionari de la Chisinau, Cerna-
uti si Alba Iu lia. Reforme? Da, cate voiti, insa mai intai
schimbari de guverne, aouze reciproce de raspunderi", acuze
murdare, de cea mai vulgard balacareala.
Peste dispoziii1e eonstitutiei din 1866 s-a decretat o pes-
trip' lege electiorala, fabriCata ad hoc tie rafinati maestri fal-
sificatori. In preajma alegerilor din 1919 s-a operrat o noua
schimonosire a legii electorale i schimonosirea procedurii,
prin abuzuri care intreceau pe cele obisnuite de guvernele
rnaghiare. Complicitatea grupului ardelean, Goga-Taslauanu,
diletanti politici care ii camuflau ignoranta si ravna de
parvenitism hamesit, cu fraze patriotarde imbracate in stil
bombastic a faicilitat lui Averescu toate ilegalitatile, in
numele intereselor nationale". Totusi, gloria averescanisti-
lor pretentiosi a fost efemera. Incapacitatea lor intrinsecd Si
manevrele liberale, impreuna cu acerba reactiune a noilor
provinoil (Alipitii"), a ofilirt vertiginos falacioasa glorie a
cointeresatilor.
Ion I. C. Bratianu era singurul om politic, dintre se&ii par-
tidelor istorioe, care ca patrundere politica si ta-tica ma-
hiaveliled pricepea sa fie la maltimea intereselor partidu-
lui sau, interese ascunse in dosul reclamei sclipitoare a inte-
reselor superioare ale tarii". Bratianu, in complicitate cu re-
gele Ferdinand (operand prin B. Sitirbei492 i regina Maria) a
tiuit sa-1 inlature pe generalul Averescu, dupa c ii mde-
plinise rolul de tap ispasitor, pretandu-se la diversiunea gu-
vernarii, doveditoare a incapacitatilor sale. Totusi, spre a-i
aplica o rana politica iremediabila i ultimului concurent,
Bratianu, cu ajutoral complicilor sal din culise, obtinu ea
Regele sa-i treac5 guvernul liui Take Ionescu, pentru o luna
de zile, fara insa a-i admite decretul de dizolvare a Came-
relor i alegeri not Spre a satisf ace vanitarbea sotiei sale de

169
www.dacoromanica.ro
a deveni nevasta de prim-ministru, Take Ionescu ce dis-
until aprinse am avut cu el! dovedi slabiciunea de a se
preta la jocul lui Ionel Bratianu. Marghiloman, neamtofil-
traciator", Averescu falimentar prin incapacitate, Take lo-
nescu compromis in postura de anceptare a umilintei votu-
lui cia blam regal, prin nrumirea i demitereta simultana,
urmand ca dupa o luna sa piece, timbrat apoi si de votul
de blam parlamentar. Astfel pricepu I. Bratianu sa ramana
singutul dictator, atat al Palatului cat i al %aril.
Acum nu mai pleda contra crearii constitutiei, acurna era
un interes superior pentru tara", de a avea o constitutie
corespunzatoare exigentelor reale". Pentru Camera il an-
gaja pe V. Kogalniceanu493 ca raportor, inscriind in partila
Pe fiul marelui om. La Sentat si 1-a acaparat pe vechiul takist,
vesnio zapacitul Disescu494, inscriindu-1 la liberali i insar-
cinandu-1 cu onoarea de a fi raportor. Fireste ca nidi unul
dintre acesti dth figuraati nu a avut sa fated, necum greutati,
dar nici macar observari lui Bratianu in chestia redactarii
constkutlei. Chiar i expozeul prezentarli la tribund a pro-
ieCtului i-a apartinut lui Bratianu, ceea ce era firesc de alt-
cum.
Obstruct-la noastra, a opozittiei, a fost din ce in ce mai
agresiva, pana ce a clevenit o obstructie de scandal: distrugerea
tribunei, intrebuintarea de fiole de cacodylat (miros insupor-
tabil pentru orice nas, incat o singura fiord pe care a spart-o
cu talipa parintele Draghici495, din Teleorman, cand a dat
senmalul de plecare, a pus pe fuga prin putoare nu
=mai pe cei din incinta, ci i publicul din lojile superioare).
Odata votata Consttitutia, ne-am retras la sedid. sindi-
catului presei ca o Camera de fronda. Intr-o brosura se gasesc
toate declaratiile, pe cari cei insarcinati le-am rostit apoi,
In plenul Camerei, decretand de nula i neavenita, lipsita
de orice putere legala i lovirta de nulitate", Constitutia votata
de nobis sine nobis496 i, ca atare, pentru noi neexistenta de
drept.
Totusi, cand in 1928 am ajuns la guvern, aceiasi oameni
politici am jurat Regelui credinta, pe aceasta Constitutie din
1923, jurand totodata ca o vom respecta. Sub guvernul Iorga,
Argetoianu497 a operat modifiCari pe alocurea", in legeia elec-
torala si in cea administrativa, ca sa-si asigure majoritati.
Eu candidasem in trei judete. Revoltat de incalcarea fara scru-
pule a Constitutiei, mi-am retras telegrafic toate trei can.di-
daturile cu un protest motivat. tn afara de Patria", nu tin
www.dacoromanica.ro
170
minte ca un singur ziar sa-rdi fi considerat protestul. Iar
pilda mea nu a fost urmata de nici un candidat de al parti-
dului nostru. Astfea nu am facut parte din Camera Iorga. In
1923 intreaga opozitie fusesem pe Aventinul protestatar. In
1931 am rarnats singur, acoperit de negura tacerii membrilor
partidului meu, jenati de conseaventa mea rtampità". Atund
mi s-a servit o lectie practica a solidaritatii oamenilor politici
reali, pentru care in politica numal boul e consecvent
(Vorba mi s-a atribuit mie, cu toate cä e veche, Intrebuin-
Vata de multe ori de celebri oameni politici din trecut si prate-
ticata cu preclilectie si fara sfiala de toti politicienii roman*
In 1932 am jurat a doua oara pe Constitutia din 1923. In
octomvrie 1932, dandu-mi demisia, izbutii sa-i facilitez liii
Maniu asezarea in fotoliul de prim-ministru, dupa ce jurase
pe Constitutia din 1923 indeplinind o simpla formalitate".
In februarie 1933, Biroul Partidu dui National Taranest, sta-
ruind in unanirnitate cu Maniu in frunte la propunerea
facuta Regelui Carol II, de Marlin, St C. Pop si N. Costa-
chescu498; am fast din nou insarcinat cu formarea guvernului.
Atrunci am jurat pentru aj treia oara pe Constitutia din 1923.
Inconsecventa mea devenise consecventa. Insa, spre consolarea
constiintei mele politEce, eram in tovarasie ilustra. Ace lor
tovarasi le placea sä fie adusi la putere, tatusi si in chestiuni
de demagogie ei prea interpretau democratia aplicata in de-
favorul elementului romanesc, tar constirtutionaliSmul prea Ii
expuneau sa se toceasca, Bind aplicat ca mijloc de santaj
pentru subminarea prestigiului ideii monarhice499.
Pe incetul i legionarii" devenira tot mai primejdiosi.
La Rege am gasit lntreaga intelegere ca trebuie creata o di-
versame de efedt, spre a paraliza violenta codrenista i suges-
tia tot mai raspandita a ourentelor mistice antisemite, ortcat
erau acestea de nefiresti pentru oamenii cu judecata. La cole-
gii mei din gurvern nu gaseam insa nici cea mai mica intele-
gere. De sprijin nu putea fi vorba (in afara de Costachescu,
St. C. Pop, V. Nitescu, C. Anghelescu, Mirto si V. V. Tilea).
Dar pentru Madgearu era de-a dreptul un sport indeletnidi-
rea de a erea colegilor sai, si mai ales mie, piedici i mizerii
tirbopinate. Am descris in akt loc ceea ce rn-a induplecat sa
trimit, a peste 150 de directori de marl Intreprinderi, fai-
mosul apel-rugaminte, ca sa considere tineretul roman, ou
ocazia numirilor [in servicii]. Iscalitura mea de Prezident aa
Consiliului de Ministri nu a fost luata in seama decat de
doua Intrqprinderi. Restul nu rn-a invrednicit macar cu un

171

www.dacoromanica.ro
raspuns. n schimb am fast terfelit in numele unea fals inter-
pretate demooratii.
Dupa ce Titulescu Impreuna cu Paul-Boncourt reusira sa-1
aduca pe I. Gh. Duca la putere (vezi articoluil lui R. Pinauct
In Revue des deux mantis" din. august sau sept. 1933), am
ineercat sa induplec Biroul Partidului National Taranesc sa
primeasca, ca punct de program, primatiatul elementului roma-
nesc. Am fost timbrat de sustindtor al lui niumerus caau-
sus"uu, Ca antisemit. Ripostand unor intreruperi am izbucnit
Ca nu sustin numerus clausus, ca ceea ce pretind e 4,numerus
vajahilcusccoui. Asa s-a nascut acel cuvant. Evreti, al caror in-
teres ar fi fost sa ma sustina, ca sa se paralizeze cuzismul
neserios i primejdiosul codrenism, nu au pritceput intentiile
mele. Eu nu puteam sa-mi dau cartile pe rata. Ei ma atacau
prosteste, eu ripostam cu zeflemele. Regele Insa a int:elks si
nu am avut, din partea lui, de intampinat nici o piediea.
Pe incetul au plagiat apoi ideile mele i Gheroghe Bra-
tianu, ba pana i Madgearu (in conferinta tinuta la Cluj, si
chiar Maniu (la Vint si Spring502). Cadreanu s-a dat tot mai
mult de partea nemtilor, in concurenta cu Goga503. Sugestia
transmisa mie, prin. D. R. Ioanitescu, ea sä fie invitat Frontul
Romanesc" la serbarite de la Nurnberg, am refuzat-o. De ase-
menea, ale lui Lecie°4, intermediarul lui Gaga, prin care ma
ameninta ca Goga i Cuza vor fuziona. Daca fuzionez [Cu eil,
venim la putere"; vor fi aranjarte adunari cu 10-20-50
100 de mii; ,pe noi ne priveste organizarea i chelturie]ile".
Nu am mai intrebat cine stint el, acei noi". Leca era cores-
pondentul lui Völkischer Beobachter". Am inteles si am refu-
zat repetatele tentative ale lui Leca. Regele ar fi dorit
dansul ca sa fuzionez cu Goga. De ce? Spre a paraliza misca-
rea legioniara, ori ca sa ne blamam amandoi; cloud muste cu o
lovitura? Nu stiu, dar dupa ce am refuzat ideea fluiziunhl, In
toamna 1938, motivand consideratiile mele referitoare la ca-
racterul i usurinta fara de °rice scrupuae ale lui Goga, M. Sa
nu a mai reptat staruir4eile. Chemarea lui Goga la gurvern
a dovedit i acestula ca Regele Carol al II-lea a volt sa ofere
ocazia formatiei potlitice improvizate Goga-Cuza sa se lichi-
deze insasi in 42 de zile ea incapatbila In interior si
imposibila in relettie eu situatia externa de pe atunrai.
Cum, in prealalbiff, alegerile s-au poticnit tocmai de prima
de 40%, lásata mos.tenire partiduaui sat' de Catre Ionel I. C.
Bratianu, momentul nu admitea solutii rezonabile. Guvern de
coalitie? Liberaaii, in cartel cu Frontul Romanesc", nu Intni-

172
www.dacoromanica.ro
niserd majoritatea, datorita candidatilor dinipti"505, capete
de liste pi a conducerii campaniei electorale de eatre Frana-
savicipu6 De alta parte, multumita mapinilor de calculat, al
caror rezultat nu putea fi modifficat in favorul eelor 400/0,
acesta ramase in siderinta, prezidentul Oasatiei battranul
Lupu hind [un] om prea de omenie. Poate ar fi fast mai
oportun sa fie numit un guvern National-Taranesc. Conskle-
rand insd eä Maniu nu admitea sa se guverneze fara alegeri,
iJar repetarea alegerilor era contraindicata de situatia externa
dar mai eu seama in urma paatului electoral de control
al pro cedeelor dinitre Maniu, Z. Codreanu pi Gh. Bratianu
mai ramasese solutia Goga-Cuza. Nu e de uitat niei faptul ea
pe langa pactul dintre Maniu, Z. Codreanu i Gh. Bratianu,
C. Z. Codreanu primise i voturide gruparilor de stanga (ire-
dentiste, socialiste, comuniste), care nu au numit candildati,
dar au contribuit, prin voturi numeroase, la ob#nerea rezul-
tatului codrenist, sporit mult peste cifra apteptata de inpipi
I egi onarii.
Goga avu indata din primele zile de guvernare des-
tale greutati cu partizanii proprii, care, cazandu-le para ma-
laiata in gura, se concurau cu ai lui Cuza i au transfugii
fripturisti, lihniti de a ampere posturi i sinecure. In acelapi
timp, neputandu-1 mokomi pe bätranul Ouza, ca sa o lase mai
meetul cu realizarea programului sau Zos zidanii"507 ce-
dand bietul prim-ministru ajunse in conflict cu miniptri
straini, in primul rand cu acela al Angliei. Stardivtele lul
Pabritius (ministrul Germaniei) nu I-au fost de folos lui
Goga i dupa o luna care nu a fast de miere s-a vazut
sildt sa piece.
Quid nunc?mi Peste haostil de particle se raspandea in
Ora o stare tot mai anarhica. Legionarii, indeosebi, o luasera
razna. Tot mai numerosi erau membrii clerului care li se ata-
sera; de asemenea, cad din corpul didactic urban pi mai ales
aceia din mediul rukraL Pik la pi propaganda acestore, cat pi
a numeropilor muncitori din industrie, au facutt cauza comma.
cra C. Z. Codreamt Intre mahalagii i studenti circula lozinca:
Sa ne asiguram din buna vreme"; epoi amintirea uciderii
lui Maneiu; impuscarea ui Vernichescu; asasinarea in spital
a lui Stelesau, prin plutonul de executie" de 10 legionari,
in bazo unei sentinte aduse sub prezidiul lui C. Z. Codreanu;
omorarea lui Duca; hotararile de dictatori luate de legionari,
la congresul din Tanga Murep, sub strglucirea nintbului mitic
al glortei martirilor" Matz si Marin. Toate aceste eurentte
173

www.dacoromanica.ro
framantau tara de-a lungul si de-a latul. Co lateral, prezidentuI
corpului didaCtic secundar, Fortu506, zapacea capetele doctri-
nare ou ataourile in mod fart* contra Regelui; Maniu cu mo-
rala crest-Ina" i Cu oonstitutionalitatea"; lt. cc>1. Stoica, alto-
rittul complotist i pseudo-,00mpaotitstul lit. col. Precup516, pa-
lavragiul Marin *tempestm511, prin Oultul Patriei" exploata
sentimentebe tineretului naiv, indeosebi ale liceenilor, incasand
de la O.P. ca sa fie tolerant cu unii, agresiv cu altii (eu II
refuzasem fonduritle, ea ministru de interne, cat si ca prim-
ministru). Interferenta tuturor acestor simptome de nebunie
se broda pe intrigile reciprooe dintre partidele care dato-
rita legii electorale nu ar fi avut sanse sa obtina majori-
tatea mandatelor, nici daca ar fi fost in stare sa se carteleze.
Dar si chiar daca ar fi &bandit-a nu ar fi putut da o guver-
nare armoniasà, fiind antagoniste in orice combinatie, prin
ideologia si metodele sefllor.
Ca in toate tarile, de la 1 920 incoace, stapanea vadit sl
la noi un °urea patologic tot mai intensiv. Cliseele ve2hilor
credinte religioase s-au tocit, in urma instructiei publice gene-
ralizate i intemeiate pe doctrinele evolutiei, credinta in re-
velatie ramanand o teza subreda, cu care catihetii512 nu prea
shall ce sa inceapa, in afara de a-si asigura existenta, prim
profesarea anchilozata a acesteia. Instructia religiei la scolile-
de fete era incredintata profesoarelor, ca popii sa nu abuzeze
de fete (cazud. de la Husi513). La Berlin erau societati k.
gesundbeten514, altii se asociau spre a cultiva budhismul, ma-
joritatea barbatilor erau obsedati de supra-nietzscheism, sta-
paniti de fudulita ca sunt übermenschen515. La Paris, un po-
lonez vindea margele de metal insirate pe fir de cauuc, pe
care lumea mita le purta pe langa grumaz ca beneficiind de
razele cosmrIce" prin intermediul acestei salbe sa se
scuteasca de boli i sa se vindece de reumatism etc. Aproape
nu exista buourestean cult care sa nu-si fi procurat stalba si
cartea cu expunerea pseudostiintifica a existentei si a efec-
tului razelor oosmice". Zadarnic incercai sa convingi pe cu-
tare fruntats ail vietil pulblice, profesor universitar, medic, ban-
cher etc. cã totul este o foarte putin dibace sarlastanie, dar
sarlatania lui Zeileis in Austria!
Literatura si indeosebi poezia deveni moderna" si la noi
in tara. Eminescu nu a fost cu totul paraponisit516 de futuristii
lipsiti de talent si de cultura literard. Totusi, Eminescu, Goga,
Cosbuc517 erau inundati de zbuciumul dupa ceva nou. Critica
literara urmarea suooesul sigur pm aplicarea vechii metode:

1 74

www.dacoromanica.ro
jos, tot ce a fost; totua e invechit; bravo modernistii; dintre
cei multi se vor selectiona nemuritorii. Regele imi comunita
dispozitia sa ea Fundatia Rega1a518 sa editeze poetii moderni,
cedând staruintelor. Liceenii scoteau reviste tiparite cu articole
,,originale" despre Verlaine510 etc.
Doctrine le mtarii Revolutii Franceze nu mai insufleteau pe
modernil sceptici. In schimb stapaneau Marx si Nietzsche520,
provocându-le indigestie de doctrine multor capete. Moda ma-
nifestarilor crestinesti", aclica a oeremoniilor cu slujbe si
parade cu ortodoxism, strain de suflete, dar afirmat cu buzele,
se oultiva de dragul preotimii si al prostimii". Sectantii,
concurentii credintei stramosesti" erau persecutati tot mai
sistematic, 'sacul popilor nostri Bind fara fund. Jandarmii oi
administratia trebuiau sà inloeuiasca lipsa cuvântului preo-
tesc. Cel mai caracteristic fenomen al timpului, In acelbe zile,
s-a mangestat la noi in Ora prin aiu.relile lui Petrache Lupu,
stantul de la Maglavit". Nimeni, nici Sf. Sinod insusi nu
putea euteza sa declare drept erezie ea un nenorocit de cioban
reformat din armata, Lind incapabil (Sy.)522 de a face in-
structia sa induplece lumea [de] a erode ea el vdzuse pe
Dumnezeu j avusese o oonvensatie cu Domnua. Sper totusi
ea se va gasi un profesor de psihiatrie, care sa dedice acelei
marl epidemii i miscari patologice o bine studiata monogratfie.
Nu numai românii ortodocsi i uniti, dar i vabli i ungurii
cabotliei, ba chiar si multi ealvinisti i luterani au alergat la
Maglavit, folosind trenurile speciale, puse la dispozitie de
guvernul bucuros ea beneficiaza de aceasta diversiune. Dupa
Die Wallfahrt nach Kewlar"523 a lui He1ne524; dupa cioba-
nita de la Lourdes525 a doua in istoria luminatei Frante
dupd hotardrea Camerei Lorzilor englezi, prin anii '60 ai se-
eolului XIX, ca gu.vernul sà ordone, din of iciu, slujbe pentru
incetarea secetei cumplite (vezi D. Fr. Strauss Der alte und
der neue Glauben526); dupa ce contele A. Apponyi527, in timpul
razboiului mondial impartea ranitilor de prin spitalele din
Budapesta apa de la Lourdes, procurata prin contrabandat
In sticlute, mid, de ce sa ne mai miram ca niste nenorociti de
oameni din Romania, fara deosebire de limb i religie",
cautan ajutorui lui Dumnezeu la Petrache Lupu din Maglavit?
Iar Sf. Sinod i savantul profesor Marinescu (psihiatru?)527A
si-au dat bineouvântarea, primul pe cea ecleziastica, secun-
dul pe cea stiintifica, a reputatiei sale internationalle.
In privinta doctrinelor politice aplicabe, recordul mistilcis
mulul fl detinea Germania. Para lel cu Spengler (Untergang
www.dacoromanica.ro 175
der Abendldder ete.)528 Casandra culturii Hit1er529 izbutii
sa hipnotizeze das Volk der Dichter und der Denker830, cu lo-
zinca rasiald .(circenses!) 0. mai cu seama cu mirajul bogatiilor
Ucrainei (panem!)531, inchegand Intreaga natiune intr-un sin-
gur deliranft egocentrism, orbit de romantata idee imperialist&
a Hohenstaufen532-ilor. Ungurii, traditionali maimutoi ai nem-
tilor si-au inventat ca rasim special: HungariSmul", iar in
lipsa Hohenstaufen-ilor, misticul Imperiu al srt. Stefan", le-
gencia fantastica, lipsita de mice substrat istoric. In fruntea
acestui fel de literaturä mistico-politico-rasiaild cred cã tre-
buie amintita Der Mythos des zwanzigsten Jahrhunderts de
Rosenberem. Greoaie ca stil, incurcatä ca expunere, se pre-
zinta drept o incrucisare intre opera lui H. S. Chamberlain
si Götterdammerung-ull nietzscheist, cu amestecaturi din Go-
bineau, din Osthans634 si de scaparari biologice. Totusi ce
metamorfoze a stiut sa provoace areasta lectura in sufletul
tipuriaor tinere, atat de Caracteristke din Heidelbergul de alai
data!535
Cate curente literare, artistice, stiintifice, sociale, politice
nu sHau ivit de cand am parasilt liceul. Snobismul unora
reclama critidi platite ori de complezenta le sustinea un.
tunp oarecare pe unele, la mod& Apoi dispareau, in afara tie
cele care reprezentau valori superioare (de exemplu plfain-
air-ismul"838, secesiunea"537, relativismul"838 etc.). Nu am
trait insa nici o perioada in cane sd fi foSt stapanit de vreun
durent având ca nota difstincta misticismul, fie national, bio-
logic, economic, fie de credinta. Cand s-a maci pomenit proli-
ferarea unui misticism religios, asemanator celui profesat de-
Kierkegaard088, cel mai sucit si mai reprezentativ exponent
al acestuia? lar In. privinta mistitismului nationallint cand a
mai foist proclamat ea tinta a politicii de stat dreptul
unei rase, pretins supertoare, de a extermina, in nurneae idell
nationale, natiuni, popoare, state, rase, pentru a le rapi spa-
tiul vital"? Ca s-a practicat? Da! Insa nu ca deviza iniscrisa
pe flanyura verde a Profetului.
Ceea ce este mai surprinzator e faptul ca aproape fara
contaminarea vadita prin aceste doctrine, ele au impanzit ca-
petele muatimilor, pana si la noi in tara. S-au gasit profe-
fesori, care cuprinsi de accesul amocului50 ideologic, s-au eri-
jat chiar intru apostoli, sustinatori ai smintelilor misIticismu-
lui de credinta a lui Kierkegaartd. Pe seama carturarilor ro-
mani, ortodocsi i unifti, C. Zelea-Codreanu independent de
hitlerism a fost un precursor al aoestui curent, ca doctrin&

1 76
www.dacoromanica.ro
metode. Spre a-si procura nimbul martiriului pentru legio-
narism, a inscenat simulacra de ajutor pentru Spania, tri-
mitand la moarte pe cumnatul sAu541. Totusi a impresionat
cu alaiul etalAni calor cloud sicrie. Jccul lui
C. 2. Codreanu era atat de mult aprobat de sentitnentul milei
colective, incat guivernul (Inca) nu putea stänjeni mscenarea
lui, Vara a vatama compasiunea pioasa a tart. Nu e de uitat
ca preotimea intreaga air fi fost jignita dacA s-ar fi incercat
sA fie oprit de a celebra ultimul prinos adus martirilor
criedintei, Mota i Marin".
A cAuta vinovatii, urzitorii acestor curente, nu ar fi de-.
cat o incercare zaidarnicA. Molime trupesti se ivesc, Ii ajung
apogeul, scad, se sting. Tot asa insa i cele sufletesti. La unele
epidemii fizice stinta le-a descoperit mi-roorganismele pa-
t:gene. Pentru cauzele epidenii1or sufletesti, Insa, munca
sisific'd542 a sociologaor si [a] psihiatrilor a ramar, tot za-
darnica.
Regele Ij dadu seama ca mijloacele constitutionale" obis-
nuite, nu puteau remedia boala, din ce in ce mai virulentd
a -tart. Quod meclicamenta non. sanant, ferrum sanat, quod
erruffn non. Santa ignis sanato43. Omorul comit contra lua
I. G. Duca a pus capat posibilitatii de a continua incercArile
blande ale persuasiunii practicate i preconizate, la timpul
sau, si de mine. Arestarea lui C. Z. Codreanu, ImpreunA cu
subcapitanii sal, nu se mai putea evita. Armand Calinescu n-a
fost nici cnudel, nilci lichea a Regelui". Din contra era unul
dinitre ca mai pregatiti si mai talentatti membri ai generatiei
tmere. Era cu tau], francofil ca orientare. Prin organele poll-
tiei si sigurantei le comunica legionarilor cA in lipsa posi-
bihtatilor procedurale legale, constitutionale pe viitor nu
se vor mai tolera asasinate, ci vor avea sa ispaseasea ei per-
sonal, fArd forrnalitat juridice procedurale. Inaintea tuturor
va rdspunde cu capul C. Z. Codneanu, Capitanul. Acesta a
declarat de dizolvate organizatiile sale: Legiunea", Garda
de Fier" si Totul pentru Tara". S-a desolidarizat in public
de orice actiune, dezavuand-o cu anticipatie. Despre aceasta
hotatare a sa i-a incunostiintat pe tot fostii membri ai orga-
nizatiilor sale dizolvate. St-inn i eu toate aceste fapte direct
de la Calinescu, cand mA vizitd Constant la Olpret. Era pe
timpul calArtoriei in strainatate a Regelui Carol II. Constant
starui ca sa intervin spre a exopera eliberarea codrenistilor.
Ameninta prin aluzii ca ei nu vor mai putea infrana revolta
tot mai mare a legionarilor; ei cei liberi nu pot supointa rAs-

12 Memorii vol. III 1 77

www.dacoromanica.ro
punderea. In rest, mi-a oonfirmat tot ce am expus mai sus,
in chestiunea cvasi-acordului dintre Calinesou i Codreanu.
I-am raspuns ca nu pot face nimlca. Statul nu poate tolera
o alta forta organizata, in afar& de cea of iciald. Sa dea Co-
dreanu o declartatie cã pe vigor se va incadra in ordinea legalà
ca nu va mai intreprinde organizarea nici unui grup para-
minter. Constant mi-a raspuns ca nu poate sa-mi urmeze
stfatul, neavand posibilitatea de a lua contact cu C. Ze lea
Codreanu, de altfel 1-ar satisf ace. I-am replicat cã din con-
versatia noastra s-a desprins limpede faptul firesc Ca
contactul br cu capitanul" este permanent. De atcum, ma
angajez ca intervin, mergand impreuna la Bururesti, spre a
oere voie sa-1 vedem j sa putem vorbi in sensul celor
discutate, intre patru, adica intre sase ochi, cu Codreanu.
Nu am ajuns la intelegere, el e-vadand cu fel de f eI de sub-
terfugii.
Pe and Regele se &Sea in drum spre casa, scurt timp
dupa vizita lui Constant la mine, s-au intamplat diferitele
atentate: grenaide de mama- aruncate in teatrul din. Timi-
soara, in timpul reprezentatiei evreiesti, de asemenea explo-
ziile in sinagoga din Cernauti si Alba Iu lia, petardele arun-
carte la Cluj contra centralei uzinei electrire si a depozitului
Acvilei Romane". Ciudad coincidenta ca aceste masinatiuni
arm comise tot numai in contra evreilor. Si mai stranie a im-
prejurarea ca acestea coincideau cu vizita Regelui la Hitler.
Represaliile au urmat instantaneu si au fost continuate sr
dupa sosirea Regelui in taxa, cazand prada Codreanu ou ai
sal si Calinescu.
Ulterior am aflat cd Hitler a cerut Regelui sa fie cu c*-
manta fata de legionari, care nu au alta vina derat ca tin. la
dansul (la Hitler). Fiind Regele Inca pe drum, s-au inceput
atentatele cat i represaliile guvernului, continuate apoi dupa
sosirea acata. a Regelui. Mai tarziu am aflat a din aceasta
cauza Hitler a fost cuprins de furie contra lui Goring544,
care pusese la cale intalnirea cu Carol, la Salzburg (ori Berch-
tesgaden). L-ar fi repezit in termeni brutali pe Goring incat
acesta n-a mai stiut cum s5 o tuleacra pe uo afar& Invi-
nuirea consta In reprosul a Goring e de vina ea s-a in.crezut
in cuvantul unui om (al Regelui), care nu si 1-a tinut, in
privinta crutarii legionarilor.
Dupa uciderea lui Armand Calinescu au urmat cele mai
crude si neintelepte executii. Se spunea ca Hitler a dispus
sa se retrimita, la legatia romana din Berlin, toate deco-
178 www.dacoromanica.ro
raiile noastre pH/I-lite de germani. In acelasi timp insa, s-a
zvonit din partea legionara ca aripa stanga, sedusa de Horia
Sima, zeloasa de a-I intrece pe C. Z. Codreanu in temeritate
informat din sursa nemteasca fie cu, fie fard preme-
ditare s-ar fi temut cá in cazul unei intelegeri intre Rege
§i Hitler, aicesta [din urtna] sa nu le mai dea atentiune legio-
narilor. Pentru aceea s-ar fi grabit sa tulbure, din primul
moment, relatia kr. Fireste cà nu am pultut controla vera-
ciftatea acestor zvonuri. La tot cazul a fost suspecta, atat
.ailegerea momentului, cat i faptul ca atentatele s-au in-
dreptat contra evreilor si contra proprietatilor acestora.
Vizitele la Londra, Paris, Bruxelles i Berchtesgaden (ori
Salzburg) i-au servit de mare multumire Regelui. Fericit imi
povesti (de receptia din 24 ian. 1939):
La Londra am avut marea multumire ca de cake
on ma recunostea publicui ovationa spontan Romania.
Aceste ovatiuni ale publicului de pe strada erau sincere.
Englezul nu poate fi induplecat sä faca potemchiniade, el Li
manifesta sincer opinia. In cazuil meu, era vadita simpatia
publiculli londonez pentru tara noastra. (Restul acelei cor-
versatii, referitoare la unguri, la nemti si la Hitler, am des-
cris-o in alit kc.)
S-a exprimat cà1duro i despre primicrea ce a avut-o la
PariS, desi nici pe departe feta de cele petrecute la Londra.
Airlasem ulterior ca intalnirea cu Hitler, Goring si Ribentrop
o aranjase C. Argetoianu, intampinand multe dificultati pro-
tocolare din partea Regelui. Indata ce se fixase itinerarul lui
Carol II, Argetoianu plecase in Germania. Cand a aflat Regele
ca inVitatia fusese facuta pentru Salzburg (ori Berchtesgaden)
s-a trezit intr-insul orgoliul de Hohenzokrn. Ar fi gasit firesc
ca sa-1 invite la Berlin, cap1tala Germanki. Din consideratii
protocolare, caracterul invitarii la sediul lui Hitler i se parea
oarecum prea familiar. Totusi, pana la sfarsit ceda staruin-
telor lui Argetoianu.
La tot cazul, rolul de abilitate dilplomatica, pe care a
trebuit sa-1 joace regele cu nerntii dupa vizitele la Lon-
dra, Paris si Bruxelles i-a impus mutte nuantari subtle
(nu e de uitat ca la Parils, au ocazia defilarii trupelor decla-
rase ca unde va fi armata lfranceza, acolo va fi i armata
romana", deolaratie difuzata larg prin presa).
Am insirat aceste cateva date si fapte autentice care
impreuna ou multe allele, imponderabile mi-au cimentat
oonvingerea ca nut numai din sentiment, ci i din consideratii
179

www.dacoromanica.ro
ostasesti si politice, Regele Carol al II-lea era de partea
anglo-francezilor. Desigur, cadea greu din cumpana judecatii
sale si gandul la linia Maginot", pe care tot omul o credea
pe atunci de invincibila. a in consecinta, tactica sa de a
Parstra neutralitatea Orli, se intemeia pe consideratii logice
si pe fapte reale. Cine ar fi cutezat pe atunci sã oreada cã va
fi posibil sa se incheie pactul de amiciOe intre Hitler si
Stalin, si care om CU judecata ar fi indraznit sa presupung
Ca va izbuti candva trecerea liniei Maginot de catre ostirile
germane! Fireste: dupa razboi eroii i proorocii sunt fard
numar, ca broscoii dupa ploaie, intondnd care de care con-
certul ractameti1or45; eu am prevazut, eu am spus, eu, eu,
eu ..."
Regele Carol II a continuat sa incerce totul spre a salva
neutralitatea Romaniei. Ca sa poata paraliza presiunea ger-
mand in Ora, i-a inlaturat pe principalii codrenisti. Natu-
ral [el] metodele ochi pentru ochi, dinte pentru dinte" nu-
mai constitutionale nu erau. Prevedea ca., fatal, politica tarli
nu va putea fi condusa in mijlocul cataclitmului ce se
desernna fara a dispune de o baza solidil, constitutionald.
Constitutia din 1923 nu oferea pentru restabili-
rea, pe cale legald, a linktii interne. In vara 1937, Regele imi
trimisese un anteproieot de constituVe. Nu am putut afla
cine a fost autorul. Acest anteproieot era redactat in articole.
Studiincl toate constitutiile mie accesibile din diferite
tan i compunandu-mi din propriile mele experiente un aide-
memoire546, nu am putut sa ma conformez dorintei regale,
de a face numai o critica anteproiectului primit. Acesta su-
ferea de multe insufilciente. De aceea rn-em vazut silt sa
redactez [eu] insumi un anteproiect, pe articole i sa schitez
torbodalta principiile de bald ale unei reforme electorafle si
administrative. Fara adaptarea acestor cloud legi, noii con-
stitutii, ea ar fi condemnata sà ramand liter& moarta, tot
asa ca aceea din 1923. Regele a discutat cu V. V. Tilea ante-
proiectele mele, articol de articol, o dupa-amiaza intreaga,
dupa ce le studiase in prealabil (unele linii cu creion rosu
stint blase de masna Regelui). Tilea primise, din partea mea,
toarte explicaltirile i instruattile necesare. Elaboratele mele
mi-au fost restituite, cu sugestia de a face anumite mddificari.
Fiind ocupat intre timp In alte directii, am amanat modi-
ficarile de pe o zi pe alta, pana ce, cu timpul am dat urtarii
toata lucrarea.

180

www.dacoromanica.ro
Regele intemeliase Fronitul Renasterii", pe langa Consi-
liul Regal", Vara a fi consultat pe cineva dintre oamenii cu
.experienta i ounostatori ai posibilittatilor oferite prin starile
-reale, din toate colturile tarii. Ca idee a fost build organi-
zarea Frontului Renasterii". Ca punere in practica in.sa, in
multe privinte, a fost gresita i insuficienta. Zadarnic am
incercat sa rezist staruintelor regale, incat la sfarsit spre
a nu fi nedelicat §i in speranta de a putea coreeta in-
treaga organizatie, am fost silit moraliceste s primesc pre-
zidentia Frontului Renasterii". Nu am izbutit insa sa-mi
realizez intentiile reformatoare.
Guvernarea Cristea (I) din care au facut parte si consi-
li rii regali, a fost de fapt o guvernare Carol II si am fost
1 un bucuros ca, facandu-se remanierea adica guvernul
Cristea 11547 mi-am redobandit libertatea. Aveam destuld
ocazie sa-mi spun parerea in consiliile de coroana si in me-
rnorii pe care le trilmiteam M. Sale.
Precum in Consiliul de Coroana, tot asa si in Consiliile
de MiniStri, aveam o situatie penibila. Indeosebi in acestea
din unma. Pe cand in Consiliile de Coroana, Regele ne dadea
numai cuvantul, iar dânsul se abtinea aproape consecvent
de a-tsi manifesta parerea, in schimb, in Consiliile de Minitstri
taia wart discutiile, fixand concluziile ori hotararile. Inter,
tine Regelui erau bune, insa adeseori straine de realitate,
ori, pana la sfarsit, inexecutabile.
Avand inftentia ea prin aceste amintiri razlete, lard a ma
(Java de cronologia br, sa compun un mozaie de fapte care,
intuitiv st reoglincleasca atmosfera perioadei dintre 1934
1940, cred neoesar sa descriu unele scene din Consiliile de
prezidate de Rege, pe vremea cand Patriarhul era,
pro-forma, prezidentul guvernului. Totodata si cateva scene
petreciate in unele Consilii de Coroana.
Urina sd fie discutart bugetul. Asteptam sosirea Regelui
Ca sa deschiida discutia. lorga eeru lui Iamandi bugetul Mi-
nisteriului Culturii Nationale si aruncand o privire fugara
asupra Cifrelor, izbucni in observari crticie, malitioase, decla-
rand ca ar trebui sa fie suficienta o suma mult mai mica.
Dânsul ar putea acoperi ou jumatate pe atata. (Era vaidit
mantat, intformat tendentios de cineva). Iamandi se apara
fard a deveni agresiv, dAnsul avea insa ceva provocator, se-
met in voce si in atitukiine. Iorga ripasta cu violenta si, cat
ai cla din palmi, 11 trata ou insulte pe nenorocitutl om al cul-
t-urn. Cristea sedea linristitt langa Iorga. Deoclata, acesta [din

1 81
www.dacoromanica.ro
urmal sari in picioare strigand: Cum se poate sa se In-
gAduie sä fiu insultat, ma duc la M. Sa, nu pot tolera purta-
rea D-sale.
La hiceput ne-am delectat de dialogul celor dol, nu fArd
senzartie de plAcere räutärcioasd, cAci Iamandi nu era simpa-
tizat de nimeni. Simpatiile tuturor insA se intoarserA repede
sipre 1, cacti violenta lui Iorga era prea timbratA de intentia
insultei personale, cu totul nemotivatA, contra unui om si
intr-un loc uncle artacatrului Ii era cu neputinta chiar sã se
apere, necum sa riposteze unrui Iorga.
InitrAnd Regele, Iorga s-a astamparat. Totusi, discutAnd
bugetul, i-a cerut Regelui sA i se punA la dirspozitie proiec-
tul elaborat de Iamandi, spre a putea propune unele impor-
tante economii. Fireste cA i s-a aprobat. Acel buget insk
continand chebtuielite pentru corpul didactic si scoli pozitii
flixe rs---) era) aProgpe ihoomprimabill. Dar Iorgth td-a avut
triumful. Iamandi i-a servit apoi a doua satisfactie, conform
retetei iiifailiibiie, pentru a-1 imblanzi pe Iorga. A revenit
asupra unei decizi (ori ordin), dat de acesta pe cand
fusese prim-ministru impunAnd din nou considerarea si
aplicarea, ca dirspozirtie foarte importantA. S-a ingrijit ca,
prin presA, s5. gadile vanitatea nemArginitA a dusmanului sAu
de moment. Si astfel, Iorga nu a mai operat bugetul lui
Iamandi.
Regele a propus sA se editteze un singur ziar, care sA apara
simultan, cu acelasi continut, la Bucuresti, Cluj, Iasi, Oer-
nduti ChisinAu i Tirnisoara (Gleichschaltung548). Cum toti au
tacut, am cerut eu cuvAntul si am atras atentia M. Sale cd
un astfel de ziar nu va fi agreat de public, toata lumea stiind
cA e °Ada& Niti nu va putea fi redactat astfel 'Meat sd fie
interesant. Trebuie considerat faptul cA publicul are interes
oj pentru o multime de chestii i problerne locale. RATQAne
apoi i greutatea tehnicd de a-I edita cu acelasi continut
simultan in 6 orase. Arid Regele In-a intrerupt, spunAnd
CA tehnica modernA permute acest lucru. Am continuatt Ca,
fireste, cu radio j cu transmiteri prin. telefon, s-ar putea
realiza, dar aparatul redactional ar trebui sa fie imens etc.
in fine, am cerut sa fie insancinati 2-3 insi dintre noi, care
sA vind cu propuneri. Regele a Inchis discurtia, declarând cA
nu e de lipsa i nu trebuie sA amAnAm editarea ziarului.
CAnd Regele 1-a insarcinat pe Mitita (Mititza) Constant,-
nescu°" pe langd guvernatoria Bancii Nationale i cu
conducerea, in guvern, a economiei i finaniplor cerand

182

www.dacoromanica.ro
cuvântul, m-am rugat sal fie introdusA in procesul-verbal
observatia mea ca Sci ramand uirma a pArerii male cà
west cumuli va provoca nemultumird. Ar fi de preferat ca
sá i se dea D-lui Constantinescu toate atributiile economico-
fmanciare. Regale a inteles ironia amara si a tdcut, iar Arge-
toianu a citit dacizia si a laSat-o sà circule. Ministrii au sem-
nat. La mine nu a ajuns i nici nu am cerut-o.
La sfânsitul unui Consillu de Ministri, dupd ce M. Sa s-a
adresat lui Mironescu, dându-i insarc:narea s'd situdieze ne-
cesitatile reformelor la Ministerul de finante, s-a intors atre
mine ziand:
Dl. Va'cla sá ia contact cu minorifatile i sà caute so-
lmtiile pentru aranjarea definitiva a chestiei minoritare. Iorga
a intervenit:
Dar mie nu-mi dA M. Ta nici o insàrcinare?
Regale, obisnuit cu metodele de a-4 calma pe Iorga, i-a
rAspuns cã Iorga va avea s'a" fie arbitrul referatelor noastre,
cu bogata sa experientd. A doua zi in cadrul unei audiente
i-am expus M. Sale planul meu i am primit latitudine de-
pling. M-am adresat episcopilor: romano-catolic maghiar, celui
unitarian si [al] calvinilor, episcopului Vásárhelyi, contelui
Banffy Nicolae [Miklos], pentru chestiile culturale, lar lui
Szász Pave1550 pentru chestiile economice. Am discutat separat
cu fiecare, iar ei Bind 4 protestanti i un romano-catolic
mi-au prezentat separat ate un memoriu, trágAnd fiecare
jarul la oala lui. Impreund cu un referat al meu, le-am pre-
dat M. Sale. Nemancand apoi parte din guvernul Cristea II,
Silviu Dragomir551 a continuat discutiile cu ungurli i sasii.
Cu sasii, care erau pe atunci in mare conflict intern, nu am
putut ajunge asa &parte ca i cu maghiarii. (S. Dragomir
mi-a comunicat cä acele memorii s-ar afla intre actele fostu-
lui Minister al Propaganda*
In preziva plecArii lui Gafencu in turneu odisee diplo-
matica neuzitatà prin Berlin. Bruxelles, Londra, Paris,
Roma [si] Ankara, s-a tinut un Consiliu de Ministri. Am zis
neuzitata" caci era desigur straniu ca ministrul nostru de
externe sä ia lumea in cap, plecând la horaità prin acele ca-
pitale spre a incerca sä convingá cancelarlile despre loialitatea
noastrd de neutrali (cu anumite" rezerve). Gafencu a sa-
tisfacut pe deplin greaua sa misiune. Dupd fiecare audienta
in diferitele capitale el dicta conversatiile, iar mi-
nistrul nostru, acreditat in tara respectivá, care asistase, ci-
tea ulterior referatul i, daca Gafencu uitase ceva, Ii cam-
www.dacoromanica.ro 183
pleta. Citind acest dosar destul de voluminos, I-am felicitat
pe Gafencu, fächnd intr-adevhr o performanta de dans, pe
sarma subtirica a neutralitatii României. (Spre a nu intra in
detalii, amintesc numai eh 1a Berlin, Gafencu a trebuit sã
dea examenufl hind de fath: Hitler, Ribbentrop. Fabrirtius,
interpretul Crutescu i stenograful lui Hitler; ca sá evite
dezastrul tarii" ...).
La inceputul acelui Consiliu de Ministri, Gafencu citise
un lung expozeu, pe care toti cei prezenti 1-au aprobat.
Cand Regele se ridica, termindndu-se discutiile, Iorga
care sezuse la dreapta Regelui se adresh acestuia:
Ar fi bine ca fli. Gafencu sa-i propund lui Hitler sh
se fach la Weimar un institut românesc de studii istorice..
Ored Ca ar face o bunh impresie.
Naival incercare de imbunare, ne gdndeam cei prezenti.
Regele rdspunse:
Nu cred cá ar fi bine. Weimaru1, uncle s-a creat consti-
'utia, nu ar evoca amintiri prea simpatice staphnilor de
astazi ai Germaniei. Dach este vorba de un institut pentru
studii istorice, ar fi mai potrivith Viena. Acolo se ghsesc
mult mai multe documente referitoare la trecutul nostru
Evident, Regele incerca sh-1 scape din impas pe Gafencu.
Torga lush' nu a cedat si a continuat sh stdruiasch. Stdteam in
ata Regelui; la stanga mea Gafencu, uluit. Spre a pune
capät situatiei penibile, inthInindu-mi-se privirea cu a Re-
gelui, am zis:
Poate s-ar putea aranja mai satisfachtor, pentru am-
bitia nemtior, propunând sà Infiinteze si la Weimar si la
Viena chte un astfel de institut.
Fachnd pe prostul, am izbutit sà curm discutia. Regele
notärdnd ca sa Each' Gafencu duph cum va crede de bine.
orga s-a impacat.
La acel Consiliu participase singura data si A. C..
Cuza. Duph ce Gafencu citise raportul shu, Cuza a facut ob-
servatia ch ar trebui discutath chestia zidanilor". Regele 1-a
intrerupt brusc, spunand Ca aceasta nu se poate discuta.
In alt Consiliu de Coroand, [pe] cand Armand Chlinescu
era prim-ministru, s-a discutat reluarea relatiilor cu Rusia,
prin aratarea tranzitului telegrafic. Cu Regele in frunte,
toti ne-am declarat foarte multumiti cá se facea pritmul pas
de normalizare a raporturilor dintre noi i U.R.S.S. (Era
inainte de a fi numit Gafencu ministru la Moscova). Cum si
Iorga stäruise pe scurt asupra importantei chestiunii, iar
Regele subliniase cá reluarea relatiilor diplomatice si asigu-
184
www.dacoromanica.ro
Tarea unei star! permanente, de buna vecinatate cu U.R.S.S.,
trebuia s& formeze cea mai importanta problem& a diploma-
tiei noastre C. Argetoianu ceru cuvantul:
Si eu sunt de pärere Ca stabilire.a definitivä a relatiilor
normale cu U.R.S.S. trebuie sa ne preocupe mai mult decal
oricare alt& problema externa. Greutatea nu e de partea
noastra, ci de partea rusilor. Totusi 0 noi suntem vinovati.
La Moscova avem ca ministru un bdiat bun, dar un om fall-
greutate, care nu poate reusi mice ar face. Ar trebui sa tri-
mitem un barbat de inalt prestigiu, de mare experienta,
nume cunoscut in lumea intreaga ea al unui savant erudit.
De aceea cred cä ar trebui sa-a rugam pe Dl. profesor Iorga
ca sa primeasca conducerea legatiei din Moscova.
Regele nu a miscat un singur muschi al fetei. In jurul
mesei insa a trecut un freamdt de surprindere, usor stäpanit.
Dar Iorga a ripostat prompt:
Nu, nu eu as fi potrivit, ci Filip552 (numind pe cel
mai intim om de casa al dui Argetoianu).
La acest apropo am putut, in fine, sa dam cu totii dru-
mul rasului, greu retinut. Numai Carol al II-lea a continuat
sa manifeste cea mai stapanita seriozitate. (N. B. In acel mo-
ment erau intrerupte relatiile personale dintre Iorga si
Argetoianu).
In ordine cronologica inversa cand era prim-ministru
lot A. Calinescu s-a intampaat o scena intre Iorga si mine,
mtr-un Consiliu de Coroana plenar. Erau ministri de fata
Jar in afar& de seful Statului Major, era si generalul Florescu-
Minte, comandantul trupelor de vest. Inainte de a ne aseza,
generalul Balif553 si dansua. Consiaier de Coroana ne
desemna locurile clupa protocol. Iorga se asezase la stanga
scaunului primului ministru. Calinescu era absent, fund pri-
mit de Rege. Generalul Ba lif lani indica scaunua din dreapta
Regelui. Eu, spre a-1 dispune bine pe Iorga, stand in spatele
scaunului zisei:
Poate D-lui profesor Iorga i se compete acest loc. Va
Tog sa poftiti D-le profesor.
Iorga se prefacuse ea e adancit intr-o lectura. Cum Insa
stiam c& nimica nu-i scapa, intr-adevarr parasi repede locul
ocupat si facand ocolul in jurul mesei, veni si se aseza. Stiam
ea intre el si Carol II era o tensiune in momentul acela si
.astfel gestul meu ii servea [lui Iorga] spre satisfactie.
Apoi, intrand M. Sa, Armand Calinescu faeu mai intai
o amanuntita expunere, citind rapoartele si telegramele ofi-
185
www.dacoromanica.ro
cia1e, Incat Gafencu ca ministru de externe declaa
ca nu mai are nirnic de adaugat. La ordinea de zi era chestiu-
nea Rusiei Subcarpatice, donata de Hitler unguril.or. Din_
partea Ungariei ni se notificase ca Ungaria, voind relatii
bune cu vecinii sai este gata sa tina cont de echitabile aran-
jamente adica voia sa ne atraga in discutii de rectificari
de frontiere, prin schimb i cedare de comune.
Ca prim punct se discuta tratatul Wohltat554. Regele imi
dddu cuvantul. Eu zisei:
Cred Maie.state ca ar fi bine sa vorbeasca mai intai
Dl. profesor largo. (ge.st nou de deferenta).
Regele se intoanse spre Iorga, care nu asteptase decat
acea miscare i incepu numaidecat un intreg expozeu Ca.
trebuie sa rezistam, sa nu cedam presitinilor germane. Lu-
crul principal. e Piemontu1555. Din Piemont totul se poate re-
construi. Eu tacusem tot timpu1. Dupà Iorga, Regele imi
cladu cuvantul. Am aratat ca:
In situatia internationala rnomentang and in pe-
rical sa fim atacati din 2-4 parti, presionati si de nemti,
amenintati si de rusi. trebuie sa ne sustinem neutralitatea.
Altcum vom fi atacati, ocupati, sfasiati. Da, daca am fi siguri
cã ne ramane un piemont. Se poate Insa intampla ca °data
sfasiati i ocupati, sa treaca evenimentele peste noi, astfel
incat sà ramanem fara un piemont, iar generatia care ar
putea sa incerce o noua inchegare a tarii cine stie cand
sa gaseasca stari cu totul schimbate, monarhia distrusa, alta
forma statala, alte...
Aici Iorga rn-a intrerupt (and cu punmul in masa):
Cum se poate vorbi astfel aici?
Eu am continuat foarte calm:
Daca am onoarea sa fac parte din acest inalt areopag556,
care hotdraste poate prin atitudinea ce o impune tarii
soartea de azi ori de mai tarziu a neamului, cred ca e datoria
mea sa spun cu toata sinceritatea ceea ce gandesc, oricat ar
fi de neplacut
Iorga voia sa ma intrerupa, dar la un gest al Regelui se
stapani. Am continuat apoi i am terminat:
Dealt sange, mai bine dam petrol, ca sa crutam armata
pe seama Piemontului. (Acelasi Iorga a acceptat mai tarziu
atat ultimat-ul U.R.S.S. pentru retragerea truipelor i ceda-
rea Basarabiei, cat si accEptarea ticalosiei arbitratuflui de la
Belvedere nascuta din prostia nerntilor cand nu se pu-
tea alta solutie, fiind intre timp si mai stramtorati. Rolrul de
186

www.dacoromanica.ro
patriot era preferat odiului de a cuteza sa prevezi calm si sa
marturisesti sincer).
In fine s-a discutat chestia Rusiei Subcarpatice, fiind una-
/lima parerea sa se dea Ungariei raspunsul ca nu dorirn sa
participam la prada (fireste in termeni tot asa de intorto-
chiati cum a fost of erta).
Cerand cuvantul, inainte ca Regele sa ridice sedinta, am
spus:
Rog pe M. Voastra sa scuze ca pentru un moment
cu toata. varsta rn-am lasat trapit de temperament. Iar
D-lui profesor Iorga tin sa-i declar ch.' nu am avut nimic
personal in contra D-sale. Pentru mine orice controverse de
pdreri am avea, Iorga ramane lorga ...
Atunci Iorga, dand cu pumnul in masa:
. Da, eu sunt Iorga!
lar eu, scos din sarite prin tonal sau:
Da, sunteti Iorga, iar eu sunt Vaida Voevod.
Au ras i consilierii regali i mhuitri, dar mai cu pofta
au ras generalii, la capdtul mesei din dreapta Regelui, intre
ei Florescu-Minte , scuturandu-si burta rotunda. Asa ne-am
dat In spectacol cei doi mosnegi, fosti prim ministiri.
Incepand de atunci, nu am mai existat din nou
pentru lorga. Era suparat, Ii intorcea capul ca sa nu-mi
primeasca salutul, pe care, natural, renuntasem sa-1 pradez
in vant. Situatia era destul de caraghioasa. Dispunea de
exemplu sa fie a§ezat in alt vagon decat mine, ca sa nu ne
intalnim, cand plecam cu trenul regal ori ministerial (Curtea
de Arges, Turnu Severin). Protocolul ne asezase intr-un rrand
langdolaltd, la masa regala din mijloc. Fara a schimba un
curvant ori o privire, totusi ne-am jucat cu destul dibdcie
farsa, incat nimenea nu a observat cä nu suntem in tandrete.
Tot asa in sedintele Consiliului de Coroana etc. etc. Am insa
consolarea ca nu a plecat in lumea eternitatii neimpacat cu
mine. Dupd ultiimull, tragicul Consiliu de Coroana, cand si el
a primit sentinta de la Belvedere, am plecat noaptea tarziu
de la palat. Ploua ca prin sita, iar in fata iesirii dinspre
Athenée Palace Hotel, portarul anunta masinile diferitilor
domni. Stateam pe treapta ultima, lar Iorga, la stanga mea,
cu o treapta mai sus. Portarul striga:
Masina D-lui Consilier Iorga.
In penumbra cetei, Iorga voind sa coboare a lunecat ori
a gresit treapta. M-am pomenit cu el rasturnandu-se pe mine.
www.dacoromanica.ro 187
L-am prins oprindu-1 sá cadd. i intre noi s-a petrecut spon-
tan urmatorul dialog:
Multumesc!
Totusi se ivesc momente cand Vaida prinde bine. Ne-
impAcAm?
Ne impacam, dar iti pare irAu de ce mi-ai spus atunci?
Nu aveam idee ce 1.1. suparase).
Imi pare rdu.
Mi-a intins mana, apoi nu ne-am mai vAzut.
Intre timp, zapaceala ideilor si curentelor din tarA de-
venea tot mai haotica, iar presiunile externe din ce in ce mai
stAruitoare. Se reproseazd Regelui cd a admis venirea in
tara a echipel de germani, pentru instructia avioanelor. E
fapt cà aviatia noastrA era compusà din tot felul de tipuri de
avioane i lipsitä de piloti. Considerand insA greutätile pe
care a trebuit sà le invingd un bärbat de stat de talia lui
Churchill, spre a rAzbi cu opinia publicA I cu corpurile le-
giuitoare engleze, ne vom putea da seama mai obiectiv de
ambianta timpului. Guvernele Baldwin si Macdonald557 ai
cele din Franta Inca mai credeau eh va fi cu putinta un
aranjament amical cu Hitler, pentru asigurarea pacii. Cuceri-
rea Abisiniei prin Mussolini, a fost toleratá de Englitera. tn
ziva caderii capitalei Negusului558, Abis-Abeba, ministrul lta-
liei la Bucuresti (Bova Scapa) mi-a declarat, cu pornire ti
categoric, ca Mussolini dispunând o mobilizare de trupe spre
Brennero, i-a tAiat pofta belicoasa, lui Hitler. Iar eventuala
ocupare a Austriei, de cdtre nemti, Anschluss-ul", sub orice
forma., nu va fi tolerat de Mussolini, constituind casus
pentru Italia. Se stia cd Austria isi taxa zilele, cu ajutorul
subsidiilor italiene. Cand apoi Chamberlain se reintorcea de
la München, toata presa lurnii elogiind pe Mussolini pen-
tru aranjarea intAlnirii rasuna de fanfarele pazii. Cu
omagiala multumire se anunta cum M. S. Regina Marei Bri-
tanii, aflAnd hotardrile de la München pe cAnd se gasea
in loje, la o festivitate a izbucnit in lacrimi de fericire
ca atAtea familli vor fi crutate de a deveni orfane, hind in-
lAturat pericolul razboiului.
Iar dacd, precum se dovedise mai tarziu, coloana a 5-a.58°'
ii putea desfasura activitatea panA si in Anglia ca si in
toate àrile apusene ce se petrecea pe atunci la noi in
tard? Nici nu cad in cumpAnA gerrnanii asezati in RomAnia 1i
sash autohtoni, nici strAinii de distinctie", nemti si de alte
natii amice"; cine nu ne era pe atunci amic? Cu totii repre-
1 88

www.dacoromanica.ro
zentau o cantitate neglijabil in comparatie cu coloana a
cincea, in care actionau cu inconstienta de vitelusi politici,
necoptii si rdscaptii romani, ce juraserA pe steagul 1egionar,
sfintit undeva de oarecare tampit mitrofor561.
Este adanc inradacinat In firea omenirii dorul vag de
ceva" nou, de variatie. Cand acest dor inconstient se con-
denseaza in sufletul colectivitatilor, ajunge pe incetul la un
grad de tensiune, care e declansata prin individualitati do-
tate cu initiativa, cristalizand ele sentimentul nelamurit al
multimilor, in noi idei, stiluri, arta, conceptii, credinte, lo-
zinci, doctrine, programe Noul" este de multe ori nou
numai in privinta farmecului formularii. Coi, ce e nou sub
scare? Insa generatiile vechi, care sunt legate de tot ce a
lost trait de ele, ajung in conflict cu generatiile noi, care
sunt manate de instinct sa trdiasca ele, in credinta epocii kr.
Pe acestea le intereseaza ce e nou pentru ele, ceea ce e vechi
trait de altii le este strain. Expresia sufletelor kr e
epoca timpului. Iar vigoarea juvenild se impune inevitabil
ca epoch* noua, in idei, stil, arta, credinte, lozinci, doctrine,
programe etc. Fireste si ca viata tiinificà, economica. so-
ciald, politic?, modd, port, tot asa si ca oameni, numele cd-
rora sintetizeaza insusi tabloul policrom al mozalcului timpului.
Dintre acestia se reliefeaza idolii efemeri moderni, ca .apoi
sa dispara i ei cum s-au scufundat cei vechi in neaara
vesnicie", spre a fi la randul lor inlocuiti de alta generatie,
reprezentand o epoca noua.
Pe ianga aceste reflectiuni am stiut sa ma impac cu multe
ciudatenii ale celor 2-3 epoci trdite de mine, care s-au
metamorfozat, izbutind sa infaptuiasca coloritul specific al
4imbrului vremii lor. Regele Carol II a fost un prototip al
epocii sale. Pe dansull se potrivea tout com.prendre c'est tout
excuser362. Contactul cu dansul nii-a inviorat elasticitatea de
a intelege sa progresez cu epoca". Era condus de ravna
nepotolita de reformator. Unmarea identificarea progresului
poporului, dandu-si seama Ca inainte de a se scoate natiunea
din saracie prin cultura i disciplina cele mai bune in-
tentii sunt irealizabile. De aceea a staruit, cu adevarat fa-
natism, pentru educatia copiilor prin cercetasie, premilitarie,
sport etc. Educatia englezeasca i se pArea cea mai potrivita
pentru dezvoltarea personalitatii, a initiativei si a curajului
de a lua raspunderea. Cu ce placere a participat la jamborea
internationald de la Sibiu si cu cata dragoste 1-a invitat pe
1 89
www.dacoromanica.ro
Baden-Powel563. Totusi, unele metode le-a copiat de la
U.R.S.S., adaptandu-le firii romanesti.
Literatura beletristica, politick istorica etc. (in 4-5 limbi)
ii interesa tot pe atata, ca de exemplu problema soselelor
ori a edificillor publice. Ii preocupa permanent un intreg
plan de infrumusetare a capitalei, prin plantain, gradini,
pancuri. spre a servi Bucurestii ca model pentru orasele,
satele si liniile de comunicatie ale tarii.
La domeniul sau, Manastirea. a pus in practica in acord
cu taranii chiar i o exploatare conform unui. plan mixt
de cooperativd colhoznica. Intreruperea realizarii s-a datorat
nepriceperii. ori incorectitudindi administratiei.
Sufletul inclinat frumosului Ii mostenise de la Regina
Maria, cum si in privinta multor predilectii si a tempera-
mentului, era fiul congenial al ei. Cat de pitoresc a stiut sa
aranjeze serbarea incadrarii Printului Mihai. ca sublocatenent
in armatd. Solemnitatea s-a desfasurat din sus de Sinaia,
pe malul stang al Prahovei, in fata abruptilor munti ai Ca-
raimanului, imprejmuiti ca fond de dansul salbei de ceata,
Incununati la poale de valul minunat al padurilor de brazi,
fagi i tufani, imbracate in podoaba sarbatoreasca a frun-
zisului lor de toamnä, strälucind in toate culorile spectrului.
Ca orator iubea improvizarea i numai improvizand fas-
dna. Constatam cu o ocazie in intimitatea Partidului Na-
tional Taranesc cà dacd ar intemeia Carol II un p-trtid,
ne-ar strica rosturile. Ar realiza un record, bdtand in concu-
renta demagogica pe cei mai incercati dintre noi, de la
D rul N. Lupu i pana la Jean Tehas Florescu5", neexcep-
tandu-1 niici pe D. R.! Cand s-a inaugurat aripa noua a
Universitatii din Iasi, Regele citindu-si discursul, a greOt in
doua randuri. Mi-am permis sa-1 intreb de ce nu a vorbit
liber, improvizan.d. ca de atatea ori. Mi-a raspuns:
Stiu, am gresit de doua ori. Discursul 1-am batut Ia
masind pe drum spre Lai, nefiind dactilograful cu mine. Am
facut doua greseli i nemaiapucand sa recitesc dactilograma,
rn-am impiedicat de ele. Credeam insä cà fiind vorba de
vechile traditi& culturale ale Ta.5ului, se cuvenea sa citesc
ddscursul, de dragul solemnitatii i ca, improvizand, sa nu
uit ceva.
Cu ocazia unei audiente de lucru. Regele ma intreba daca
i s-ar putea pune la dispozitie un milion pentru cercetdsie.
Am ramas consternat, pentru moment, crezand cà e vorba
dP un milion lunar.
Pe lunk Maiestate, ori pe an?
190 www.dacoromanica.ro
Nu, odata pentru totdeauna. Maine voi primi pe doi
domni, prin care voiesc sa se organizeze cercetasie in Transil-
vania, la sate, i a vrea sa le pot of eri surnele necesare.
Fireste ca s-a facut. Nu am putut retine observati.a ea'
sr).Transilvania toti copiii satelor sunt cercetasi prin nastere
(dar i pretutindeni. in tara). Desigur, cercetasia ordonatä prin
organizare, ar fi un excelent factor educativ.
La externe nu se facusera de mult avansdrile meritate.
Am prezentat Regelui lista celor indreptatiti. in fruntea lks-
tei era numele unui tanar atasat. Fata de omull politic, care
era tatal acestuia Regele avea pe atunci o neincredere vecind
cu aversiunea. Vazand numele, Carol II imi arunca o privire
intrebatoare;
L-am pus in capul listei Maiestate, ca sa nu-I uit. E
un balat excelent, promitator. Colaboreazd la reviste iar se-
riozitatea lui se dovedeste prin faptul ea pe cand altii se
odesc i fac tot ce pot ea sa nu cadd soartea pe ei acest
atasat s-a anuntat voluntar ca sa fie trimis in extremul orient.
E eel mai bun din generatia lui.
Regele facu semnul de aprobare inainte numelui, zicand:
1mi pare bine cà e baiat bun. Dovada ea vrea sal plece
cat se poate de departe din acest mediu.
Asa a plecat tandrul Duica565. Ajungand la numele unui
ministru cl. II-a, Regele ma intreba:
D-ta tli cä are o anumita faima?
Stiu Maiestate. Insa e un vechi obicei la anumite re-
sorturi, sa se arunce in mod usuratic cu asemenea banuieli.
I re timp situatia omului s-a schimbat cu totul. Caci si-a
procurat o frunzd de smochin566
Cum o frunza de smochin?
S-a casátorit!
Regele, cu surprindere:
i cum o duce In casatorie?
E o veche reguld Maiestate: solus cum sola, non solent
orare pater noster567.
Regele, zambind, i-a aprobat si acestuia avansarea, pu-
nandu-i pipa rosie [bifarea], inaintea numelui. Ajungand la
un nume a refuzat categoric aprobarea avansarii:
S-a purtat cu totul nedemn In timpul ocupatiei gerp
mane, zise Regele, dandu-rni detaaii pe care eu nu le cu-
nosteam. Fireste, nu am staruit.
Dupa manevrele din partile Craiovei (1933), terminandu-se
masa in vagonul regal, am fost chemat in audienta, in corn-
partimentul Regelui.
191

www.dacoromanica.ro
Ce mai e nou D-le Vaida?
Maiestate, nirnic deosebit, decat faptul cä valul cle-
fetelor, pe tema camarilei s-a calmat de tot, in timpul din
urma.
Camarila? Ce e aceea carnarila?
D-mna Lupescu, D-na Vider (ari Widder), [D-1] Widder,
A. Blank, Tabacovici568.
Dar D-ta tii ca D-na Lupescu nu se amesteca in po-
litica.
$tiu Maiestate, insa in viata publica nu conteaza ceea
ce e in realitate, ci ceea e crede multimea.
Bine, dar eu nu am dreptuth sa am un cenc de prieteni?
Desigur Maiestate. Datoria mea este Irish*, sà Va in-
formez cu toata sinceritatea. In rest hotäreste inalta intelep-
chine a Maiestatii Voastre...
Apoi conversatia a alunecat pe alta tema; daca i-a fost
penibil Regelui, desigur nici mie mr-mi era placut st-i comu-
nic adevarul, cuviincios, Irish* fara reticenta. Tot*, cu toate
ca am reusit sà evit ocaziile care nu mi-ar fi permis sa ma
feresc de a o cunoaste personal pe D-na Lupescu si ce n-a
incercat Puiu Dumitrescu Carol II nu a manifestat in
contactul cu mine, nici grin cel mai mic gest, vreo urma de
suparare. Nu lua in nume de rau contrazicerea ori comba-
terea parerii sale. Din contra, il interesa sa nu zic it
pasiona cliscutia cu argumene in contradictoriu.

Mu lt stricat Carol II prin prea marea lui ravna de


reformator. Voind sa cunoasca temeinic toate colturile tarii
oamenii din toate tinuturile, calatorea intruna, indeosebi
cu automobilul. Vorbea bine, dar prea adeseori. Primea zia-
risti, mai cu seama straind, dand interviuri bine concepute.
Prin relatia cu Lupeasca s-a expus invidei multor femei
cArora, cum se zice 1i se scurgeau ochii dupa chipesul fläcàu,
cand aparea in public cat si clef etethor celor iertate. De
aceea s-a subtiat tot mai malt entuziasmul sincer i simpatia
cu care fusese primit la reintoarcere. Palma cä cei din jurul
lui, in frunte cu dudula", ar fi partai la afaceri pe cat
stiu nu a fost dovedita nici, intr-un singur caz. Totusi,
vorba veche: semper aliquid inhaeret.569
Oprelistea ca Regina-mama Maria SA nu poata primi decat
persoane admise de fiul ei, d-au atlas lui Carol barfelile
critice ale doamnelor din inalta societate bucuresteana. Dupa
pilda acestela, a sindrofiithor, a ceaiurithor de pocher, a dan-
cingurilor a saloaneflor de moda si a seanselor spiritiste etc.,
192
www.dacoromanica.ro
s-a auzit din toate clasele sociale: sdraca Regina Maria",
,.sAraca Regina Elena".
In acelasi -limp, Elena Lupescu vizita cinematografe, tea-
tre, gradini publice. Invitatd de cutare familie la seratA, Ii
erau prezentate doamnele, domnii, tineretul. Conform obi-
ceiului pamAntului, oricare guvern de aceea e pe lume ca sä
fie la dispozitia tultimului palavragiu, ca object de criticA
zIcerbd, de zeflemea si de injuraturi triviale. De cAnd se in-
cepuse asaltul contra Regelui in, mijlocul misticismului
nebulos, difuzat de Codreanu si de Petrache Lupu intere-
sul pentru lozincile: morala crestinA" i constitutionalitate"
släbisera aproape de tot. La ordinea de zi ajunsese flocdirea
,,camarilei".
Cu toatà chestia Skoda" i mAcelul" de la Lupeni
Grivita, guvernele dintre 1930-40 au putut infaptui multe
reforme. Cu Regele Carol al II-lea se putea lucra usor, hind
vesnic preocupat de inovatil reformatoare. In acest inteles nu
1-a intrecut nimeni, ca om de convingera i intentii demo-
cratice. Neputând nici G. Mironescu, aninistrua de interne,
nici eu, in calitatea mea de prim-ministru sA influentárn
calmam pe generalul Uica, comandantul capitalei, ràs-
punzátor pentru mentinerea ordinei, am hotdrat in Consiliul
de Ministri votarea, pe ziva urrnätoare, a legii stárii de asediu.
Pe la 12 noaptea am lasat sd fiu anuntat la M. Sa iar pe la
121 9 am fast primit. Dupà ce i-am expus sumar situatia, am
continuat:
Nu pot introduce starea de asediu, printr-o lege, färd
a avea o bazA constitutionald. De aceea am hotarAt In Consi-
liul de Ministri ca maine sã supunem Camerei i Senatului
anteproiectua spre votare. Dl. Mixonescu a fost insärciinat cu
redactarea legii. Aceasta va autoriza guvernul sá dispung in-
troducerea stárii de asediu, pe timp limitat, in tinuturi si
orase unde se va judeca necesar. In Basarabia nu va fi in-
trodusk nici in Transilvania. In partile ungurene, numai la
Oradea Mare si Ia Timisoara. In afarà de capitald o vom
introduce la Ploiesti, Galati, Br dila, Iai, Cernauti, iar dacA
se va ardta necesitatea, si in alte centre. Nu este numai
miscarea muncitoreasck ce tinde sa provoace greys generalà
la C.F.R., sunt si miscArile legionare cuziste etc., astfel
Ca guvernul avand posibilitatea legalà de a sustine ordinea,
nu se va mai proceda cu metodele drastice, pe care le-a
aplicat generalul Uick Am toatA speranta ck prin tratative
ca muncitorii, vom ajunge sd nu fim siliti sa uzam de starea
de asediu, decAt ca de un avertisment.

13 - Memoril vol. ITt 193


www.dacoromanica.ro
Regele ma ascultase 1initit iar eand am terminat, mi-a
raspuns:
Foarte bine. Poate ar fi fost evitate scandalurile de
Dana acuma, daca aduceati mai curand legea.
Totall s-a intamplat pe neasteptate, in timp de 48 ore.
Cat timp va fi in vigoare legea?
0 luna, cloud, trei; dacá nu va fi preaungitä, ea va in-
ta "n mod automat.
R gele a aprobat. Am plecat. Toata audienta nu durase
ma mult de 10 minute. Dupa aceea, avand legea votatd, am
pu ut dispune, impreung ou G. Mironescu si cu Consiliul de
Minixtri. Uica a fost silit sa se conformeze ordinelor pe care
e p imea. Astfel nu s-a mai intamplat nici o ciocnire san-
eroasa iar datorita tratativelor duse de Mirto in numele
cruvernului cu reprezentantli C.F.R.-ietilor, s-a restabilit
ce . Intre preten -le kr, mai muate erau f carte in-
dr at' e.
u U ca am mai avut apoi destule neplaceri, cand eu
,ch stia Skoda" i cu ticaloasele procedee ale graniceri or si
-miaor din Cadrilater, dar acestea cer capitole speciale
am pu ut afla cauza pentru care Regele tinea la Uic
ori mai exac de ce II sustinea. Caci el a fost cel mai margin-
m un'forma, dintre to i pe care i-am c nos u`, incepan
u po alua Ramser, i structorul meu de la r gimentul 3
[ ustr -u.ngar] din Sibiu. Regele i avea anele sale i
p 'Vnta siniipatFlor, antipatiilor i avers'unikr.
Cu cazia jub'leului regimentului 2 de graniceri, fo tt.
m. dan al regime tului d'n timoul r zboiului Can-
u oGeniceru1570. a defilat in frunte, "n 'acher, cu
c 'ndrua in mand. Dupà defilare s-a s,Arvit o Med gustar
a teptate Regele imi spuse:
Generalul Paul Angelescu571 este la limita de vars
d r am sa-i prelungesc stagiul cu doi ani.
Oricat eram de surprins, am raspuns numaidecat:
Nu stiu dach se poate ea M. Voastra sa faceti aceasta
exc p 'e, dar Va rog sa considerati nemultumirile din armata
Un kc ocupat impiedicd avansarea pe toata scara i deja in
pr z nt sunt multe nemultumiri.
R gele imi rdspunse:
E ultimul dintre generalii care au inceput eariera mi-
litara. sub Regele Carol I.
G. Mironescu fiind la un pas de noi, Regele s-a intors
catre dansul spunandu-i acelasi lucru. Mironescu, tot asa de
surprins ca mine spre uimirea mea i-a obiectat exact
194
www.dacoromanica.ro
nemultumirile mele. Totusi Carol II, luand un pahar de bere,
a 1nchinat pentru generalul P. Angelescu, aducand la cu-
nostinta celar prezenti hotararea sa i decretand prelungirea
car'erei lui P. Angelescu. Acesta fusese Lin Parquet-general
[de salon], cum le zicea in Austria. Nu a avut trol in rdzboi,
stia sã fie afabil fata de toata lumea, insa in contra unora
din subordinele sale era in stare sä pastreze rancoare, o
viata intreaga (cazul col. Diamandi, Ioan Antonescu si altii)
La masa Regelui se ilustra drept cel mai bun povestitor de
n cdate savuroase. In amintirea mea se insira la nivelul ne-
in recutului Lita (Dr. Nicolae Serban de Voi1a572) care in ot-
deauna cu anecdotele sale si cu felul cum le stia povesti
izbutea sa-I invinga pe Caragiale573, marele maestru decla-
randu-se batut.
Numai o singura data Regele Carol II mi-a cerut o numire.
Adr'an Maniu574, poetal, era in directiunea centralei de radio.
In absenta lui din capitala, un amic al lui Iunian tinuse o con-
e inta, criticand guvernul. Cum raspunderea cadea pe A.
Maniu conferinta fiind radio-difuzata fara a fi fast in
orealabil prezentata spre aprohare Adrian 1Vlaniu a fast
demis din postul sau. Dupa ce terminasem o lucrare cu Re-
ele. M. Sa imi spuse:
Pe Adrian Maniu, cu cine crezi ca ar trebui inlocuit?
Trebuie cineva care pe langa pricepere politica si ga-
zetareasca sa aibe i cultura literara. Poate ca ar fi potrivit
utare.
Da, insa eu am un canclidat mai bun.
Pe cine Maiestate?
E un prieten al meu, de cand eram tanar. Un visätor,
et, scriitor, cam neajutorat in viata. De altfel este Irish' om
ou calitati, 1ncat a fost propus si era sa. primeasca Premiul
Virtutii", daca nu ar fi fost concu.renta D-soara X.
Premiul virtutii, Maiestate? Unui barbat? Stiarn numai
de Trandatirul de Aur", simbol al virtutilor crestinesti, pe
care 11 oferd Papa de la Roma. Tin minte ca 11 trimisese mai
demult Reginei Spaniei. Dar un barbat i premiul virtutii?
E vorba de virtute in sensul jertfirii de sine. asa de
xemplu D-soara X a ingrijit de mai multi copii orfani, cu
devarAta dragoste i devotament de mama.
Permiteti, Maiestate sa ma mai gandesc.
Bine, dar gandeste-te si la Adrian Maniu ca sa nu
ramana fara post.

195
www.dacoromanica.ro
I-am comunicat apoi lui Mirto, de al cdrui resort se tinea
Radio-ul" si am cazut de acord sà gasim i sa-i propunern
Regelui pe un candidat al nostru. A trecut apoi un timp, in
decursul caruia fusesem de vreo doua ori la lucrari" cu Re-
gele, Dansul insa nu rn-a intrebat nici pe mine, nici pe Mirto
despre numirea noului functionar la radio. A treia card, cared
eram sä plec, mi se adresd:
Ei, pentru Adrian Maniu ce loc ai gasit?
Zadarnic am cdurtat Maiestate, un loc potrivit pentru
ea. Totul e ocupat dar nu ma las pand nu-i voi fi aflat.
Eu am fost mai norocos, i-am gäsit un loc bun la Mo-
litorul Oficial".
Despre protejatul &au nu a pomenit nici o vorbd. htâi-
nindu-rnã apoi cu Mirto i-am spus ca complotul nostru contra
Regelui pe tema numirii protejatuQui sau e necuvidincios
si am cazut de acord sà propund Regelui numirea acestuia.
Repet, aceasta a fost singura interventie din partea Regelui,
oentru numirea cuiva. Ziaristul Mavrodi575, fiind pe atunci
totum-factum" la radio care era un informator" al Re-
aelui din lagarul liberal bänuisem cà acesta s-ar fi folosit
de absenta din capitalä a lui A. Maniu, ca pretext spre a-i
lace loc favoritului M. Sale, cdutand ocazia de a se imbuna
la Carol II. Nu a fost insd cazul. Iar Adrian Maniu obtinu
un post mai bun, datorità chiar solicitudinii regale, de care
se bucura si el, ca toti scriitorii i poetii.
Informatorii Regelui"! Erau de multe categorii. De pe
timpul Regelui Ferdinand era traditia Palatului ca Prefectul
Politiei Capita lei si Directorul General al Sigurantei sä pre-
zinte sambata referatul verbal Regelui. Fireste acele refe-
rate" se ocupau mai mult cu picanteriile sexuale din sdnuil
protipendadei inaltei societati". Aceasta reprezenta un per-
manent i prodigios izvor spre ilaritatea Regelui Ferdinand.
Carol al II-lea a perfectionat si a largit aparatul. In loc de
a continua sistemul ca tatal sau, cu bunul i onestul general
Heraclie Nicoleanu, completat cu emerita favorità de odi-
nioard, D-na Disescu576, posesoara, cum se mândrea si la 50
de ani, a celui mai frumps bust din Bucuresti Carol al
II-lea era servit de o pleiada intreaga de inalte" femei, mai
in varsta canonicá, mai doritoare de a-1 servi altruistic. Una
cu pseudonirnul Haiducul" merita un capitol special,
Wallace-ean577. Alta, Alice C. St., splendida figura aristocra-
tick avea largi posibilitati de ridicare a dispozitiei 'regale. $i
altele i altele, care in realitate nu erau insd deck niste-

196
www.dacoromanica.ro
gasculite, considerand facultatile lor intelectuale, din punctul
de vedere al intriglior politice. Nici D-na Mihaela Cat, care
poate era mai capabila in privinta Upset de scrupule politice,
nu era exceptionalg. Babe le, semibabele i juveniffele care
misunau pe cat puteau in jurul Regellui mai trimiteau
buletine (si de ale sedintelor spiritiste) dar nu-mi fdceau
griji, nici mie, nici altora din fruntea treburilor publice.
Egoismul femeiesc al Lupescei paraliza suficient orice su-
gestie, mai. mult decat superficial& i trecatoare asupra lui
Carol II.
Mu It mai nocivi puteau fi, pentru omul de la guvern, ra-
finatii tilcuitori de rapoarte In scris, destinate Regelui. Ori
apoi doctrinari, care se bucurau de a fi primd4i i de a putea
etala in fata Regelui planurile lor de fericire pentru tax% ai
Rege. Intre acestia se bucura de multa atentie din partea lui
Carol II pand prin 1936 prof esorul Nae Ionescu. Era
irn timp cand nu trecea o zi, fara ca .,nenea Nae" cum ii
ziceam sä nu petreaca ore intregi la Pa lat. A fost un om
de inalta cultura si de un talent exceptional de dialecticd
fascinatoare, aromatizata cu arguità#578 i adeseori icu so-
fistica, dusa pand la rabulistica. talmudicd579. Cu o ocazie
i-am spus:
Draga nene Nae, nu pot suprima ideea ce-mi vine ascul-
tandu-te, cà D-ta trebuie sa fii descendentul unui Protagoras
si a uneia din neamul Aspasiei580, care, trecut prin cateva
sute de generatii, ai reinviat icu toate calitatile de mare so-
fist. Biologic judecand, niu e o simpla iluzie.
Am ras amandoi. Nutream simpatii reciproce.
Avusesem ocazia sad fac un servaiciu unutia dintre in-
formatorti" tinapului. Spre a se revansa mi s-a destainuit.
inainte de a trimite Regelui rapoartele sale de analize
solutti politice mi le prezenta spre aprobare. Altii, mai
rezervati, ma sondau, tatonand cu bagare de seama, ca sa nu
observ. Si de acestia ma foloseam cu bun succes. Numai
astfel puteam prevent, pan& la un grad, informarea schimo-
nosità a Regelud. Caci mai erau unit si dintre ministri in
frunte cu Iunian care din rdutate sadica, iar altii din
prostie, nu se sfiau sà umble cu minaijuni ori cu prezentarea
situatillor astEel cum credeau cà le serveste scopul, fiind
agreabili Suveranului.
Air ramane sa." incerc o diagnozd psiho-analitica a Regelui
Carol al II-lea. Cand unul, &and altul, chiar i prieteni medici
au creout cd ma iispitesc. Ar fi absurd, chiar i din partea
-unui psihiatru versat in analize psiho-analitice de a rises. sa

1°7
www.dacoromanica.ro
cuteze pe baza unor impresii de a avea lipsa de serio-
zitate profesionai1 g. sA pronunte Macar o parere. (Necum din
partea mea, internist-balnear, din veacul al XIX-lea). Totusi,
aruncand o privire fugard asupra educatiel, a vietii familiale
si a anamnezei genealogice a Regelui Carol II, orice judeca-
tor impartial trebuie Sa admitd cA prin autoeducatie si
suferinte dânsul a izbutit sà-si dezvolte individualitatea
in sensul fixgril datoriilor sale de suveran, in complexul cen-
tral al intentiei si vointei de a face bine, de a promova pro-
gresul -Phi si a poporului sau. In magnis ac voluisse sat ..

a98
www.dacoromanica.ro
ICONSTITUTIA DIN FEBRUARIE 19381

Mi-am dat silinta ca s caracterizez in. cele precedente


prin mozaicul instantaneelor ambianta epocii prin care
trecea tara in preajma Constitutiei din 27 februarie 1938.
Totodata am crezut necesar de a descrie intuitiv si persona-
litatea Regelui Carol II, dupd ce conform convingerii mole
acea constitutie nu a fost decat incercarea de remediere si
instrumentul menit sa piloteze spre echiibru sentimentele
si judecata natiei. Nu era de imaginat infaptuirea unei consti-
tutu', pe cale constitutionald", parlamentard. Guvernua Ma-
niu a staruit sa o puna in perspectiva i Regele a cedat, anun-
tand reforma electorala, care nu se putea realiza corespunza-
tor, decat pe temeiul unei noi constitutii.
Se poate obiecta una ori alta dintre dispoziifle Constirtu-
tiei lui Carol al II-lea. Se poate ataca procedura votarii aces-
teia. Nu se va putea Insá contesta c votarea ei plebiscitara
prin popor, fara cea mai mica presiune i ingerinta dovedeste
pe de-o parte gandirea i practica democratica a Regelui, iar
de altà parte, inima vesela a intregului popor cà a scapat de
domnii care tuaburau satele (si orasele), umbland dupa vo-
turi". Aceasta dispozitie a alegatorilor s-a manifestat tot asa
de categoric si cu ocazia alegerii Camerei i a Senatului, in
deplind libertate, pe baza legii electorale din 1938. rata cum
a luat fiinta Constitutia din 27 februarie 1938.
Cu ocazia plecaril Reginei Maria la Meran582. toti mi-
nitrii eram adunati in salonul regal al garii Cotroceni. So-
sind Regele, dupa ce o salutase pe Regina, veni si-mi spuse:
Istrate Micescu a fost la mine. Am lucrat cu el la noua
constitutie. I-am opus sa ia contact cu D-ta i sa-ti comunice
proiectul. Ma reintorc la Palat ca sa continui discutia Cu
Micescu.
Eram surprins caci de mult nu mai fusese vorba despre
constitutie. inainte de ora 6 mi-a telefonat I. Micescu, iar pe
la 6 a venit la prezidentie. Am aflat cá Regele Ii chemase
199
www.dacoromanica.ro
spre a-i da insärcinarea sa elaboreze constitutia. Timp nu i-a
lasat nici luni, nici saptamani ci numai cateva zile (de
nu ma inseald memonia, 3 zile). S-a apucat de lucru, distru-
gand mainile a cloud daotilografe. Elaboratul, care trebuia sa
cuprinda exact 100 de articole, 1-a discutat toata ziva cu Regele
iar de la mine se va reintoarce. spre a continua la Pa lat.
Voind sa-mi faca o expunere, 1-am rugat ca mai bine sa ma
lase sa frunzaresc prin dactilograma. Numaidecat rn-am con-
vins Ca anteproiectul trimis mie, la timpul sau, de M. Sa
dar in parte si lucrarea mea servisera spre orientarea
noului proiect. De aceea am presupus Ca insusi Regele fusese
autorul primului proiect, ce mi-1 trimisese la Olpret. I. Mi-
cescu mi-a declarat insa ca nu are nici o informatie in pri-
vinta aceasta. Nu discutasem nici trei sferturi de ord, cand
Micescu fu chemat la Pa lat.
In ziva urmatoare, 19 sau 20 februarie, pe la amiazi. am
primit invitarea la Palat pentru ora 6. Cu patriarhul Cristea
in frunte, inainte de 6, eram adunati cu totii in sala tronului.
Regele intrd punctual. Ca de obicei, se asezd la mijlocul mesei
in fata primului-ministru (in partibus)583. La dreapta lui se
awza G. Mironescu si C. Argentoianu, la stanga gen. A. Vdi-
toianu. La dreapta lui Cristea sedea Iorga, la stanga eu. Langa
Iorga statea A. Calinescu, apoi altii. C. Angelescu era la cap5.-
tul iru1ui Cristea, iar vizavi cu dansul generalul Ion An-
onescu (maresalul de mai tarziu).
Regele ne comunicd scopul sedintei: va trebui sa discutam
si sa cddern de acord asupra textului noii constitutii. Ne
roaga ca fiecare sa-si exprime liber opinia i observatnile, cu
toata sinceritatea. Tara nu mai poate fi condusd fara consti-
tutie, ceea ce ar continua sa. fie cazul dacd ar ramane in vi-
goare i pe mai departe Constitutia din 1923. Metod1e i
posibilitatile constitutionale trebuiesc adaptate cerintelor tim-
pului, in interesul tarii. Vom pudtea disouta larg insä, chiar
dacd am ramane impreund pana in ziva unmatoare. nu ne
vom desparti cat timp noua constitutie nu va fi infaptuita.
Armand Calinescu, ca raportor, incepu sa citeasca arti-
colul 1. Cristea imi sopti:
Sa nu uitam intaietatea elementului romanesc.
Regele, prinzand preocuparea noastra, zise:
Es e tinuta seama de elementul romanesc, intr-un ar-
ticol. Asteptati
De cate ori se termina cate un titlu, lt. coloneflul E. Ur-
dareanu, care sedea la capatul mesei din dreapta Regelui si
fac-a pe secretarul, pleca in camera de aldturi spre a-i preda
200
www.dacoromanica.ro
textul lui Istrate Micescu. Acesta facea controlul din punct
de vedere juridic, stilistic si al redactaxii.
Tit lua II, capitolul I s-a primit fara nici o modificare,
neavand nimeni ceva de observat. Evident, ne-am dat seama
cu totii cá anticolele 7, 8 si 9 sunt vadit indreptate contra le-
gionarilor (Art. 7, prevenind statul legionar", impartirea
averilor evreiesti etc. Art. 8: abuzul cu sfintirea steagurilor
legionare i slujbe; alin. 2: propaganda in biserici; alin. 3:
misticismul educativ cu acatist584, Sft. Antonie; alin. 4: jura-
mant Capitanului; Art. 9, contra sasilor si legionarilor, care
abuzau de dublä cetatenie. facand serviciul miitar in Ger-
mania si uzau de protectie straina am. 1; in fine, pierderea
cetateniei i conditia naturalizarii").
Capitolul II, Art. 10, 11, 12, 13, 14 au fost prirnite färd
de nici o observatie. 0 discutie larva s-a incins la aliniatul
2 al Art. 15. Iorga, cu multa staruinta a luat pozitie contra
edepsei cu moartea. A expus cum aceasta e in contra tra-
ditiilor Orli. Nu-si poate imagina un functionar public ca
. Wade" oficial. Desigur s-ar comite abuzuri i ar suferi ne-
'novati. Pedeapsa cu moartea nu are rost ca razbunare si
mai putin ca mijloc de impiedicare a crimelor. Am luat cu-
vantul dupa Iorga:
Incontestabil nu se poate dovedi daca pedeapsa cu
moartea este sau nu un rnijloc de a reduce crimele, prin frica
de urmari. Statistica nu dovedeste nimic, fiind prea tangra
ca tiint i chiar raportata la sporirea populatiei, inexacta
si labild, in diferite tari. Atk crimele comise in afoot, cat si
cele premeditate, care ar cadea sub pedeapsa capitala sunt
reau sa" cred in majoritatea lor datorate unor Gauze de
degenerescenta, declansate printr-un concurs fatal de impre-
jurdri. Astfel avand la baza lor stari bolnavicloase, societa-
tea nu poate proceda deck cu iertare crestineascd.
Din punct de vedere bio-politic, aceasta conceptie se poate
combate cu statisticd sanitara, bugetara, sociala. Cad, la tot
cazul, e problematic daca este indicat ca societatea sa spriji-
neaesca o selectie igienica inversa, contrard intereselor evo-
lutiei sale normale si sarcinilor economice, pe care trebuie
sa le suporte, contribuind astfel La perpetuarea, ba chiar la
sporirea indivizilor cu calitati antisociale. Poate reducerea
numartilui acestora ar corespunde mai mult consideratiilor
eugenetice.
In privinta timorarii criiminalilor, prin perspectiva pe-
depsei cu moartea vechiul litigiu pro si contra chiar
In timpul din urma s-a oferit ocazia O. se poatä discerne. La
201
www.dacoromanica.ro
Budapesta s-a manifestat cunoscuta epidemie de gangsterism
contra bancilor. Mai multi functionari de bancd au fost ucisi
si bancile prädate. Printr-o lege surnarA s-a introdus proce-
dura acceleratd, dispunand ca dutpd dovedirea vinovatiei,
atentatorul sd fie spanzurat, in decurs de 24 de ore. Doi tineri
pe care vArsta i-ar fi scutit ca minori ucigasi ai unui ea-
sier de bancd, tatá al mai multor copii comiseserd crima,
ul irna care a fost urzitoarea legii de procedurd acceleratá.
Dovediti, condamnati si spanzurati in timp de 24 ore, d.upà
arestare, procesul si executia lor a avut efectul ca au in-
cetat banditismele de asemenea naturd. Va fi fost o simplq,
in Amplare, o coincidenta? Se poate; totusi cred ca. frica de
lege va fi contribuit si ea sa producd efectua.
Ororile celor trei asasinate comise la noi in tard, au fost
relatate nu de mult, de ziare. Acestea au Lost faptuite in
Transilvania de nord. VAduva, fiica si servitoarea unui pro-
prietar ungur au fost asasinate in casa lor de la capätul co-
munei, iar casa jefuitA. Asasinii au fost prinsi. Erau tigani
corturari. Tot cam pe atunci doi cardusi au lost ucisi noaptea,
in mijlocul soselei, intre cloud comune. iar marfa furatd. Si
tot pe timpul acela, intreaga famine a unui Carciumar evreu
a fost junghiata in mod bestial si ciopArtità cu securea. Asa-
sinii au foist identificati, arestati si s-a fAcut dovada CA plu-
tonierul de jandarmi din comund a fast comPlice si instigator.
Toti acesti criminali bestiali conform codului nostru
umanitar si datorità procedurii noastre au sansa ea, ispà-
sindu-si pedeapsa, sA mai poatà comite asemenea crime si sA
lase eventual si descendenti, pentru a le perpetua insusirile
antisociale ea mostenire, spre a le practica in detrimentul
generatiilor viitoare umanitariste, de jurist, beneficiind la
rândul lor de generoasa intretinere in penitenciare. Tara
mostenità este o boalà, individul nu e vinovat. Totusi, socie-
tatea noastrA atAt de miloasA sustinatoare a traditiei contra
pedepsei cu moartea aprobd abuzul, care e tot o traditie,
de a impusca sub escortà pe cutare acuzat, pe cAnd este dus
la locul faptei, pentru a reconstitui tristul si idiotul teatru
al crimei. Ca ministru de interne zadarnic protestam contra
acestei metode ilegale, monstruoase, instApanità intr-o Ora
cu traditia sentimentald irnpotriva pedepsei capitale. Cei din
jurul meu imi reprosau cà prea regret pierderea unui bandit.
Zadarnic stdruiam CA legiferarea pedepsei cu moartea e de
preferat uciderii sub escortA", comisd evident de jandarmi,
din ordinul prin semne al magistratului ori al procuro-
rului. Era doar atat de absurd cA escortatul, legat in lanturi,
202
www.dacoromanica.ro
ar fi incercat sk, fuga ori ar fi atacat jandarmii, ba ca la
cutare punct .per6carare, complki al ,catninalului
l 1-11 [care]
stiau ca vor trece pe acolo ar fi tras din ambusoada cu
cartuse de jandarmi, contra acestora. Cohtinuarea acestor
practici e o rusine pentru stabil nostru. Eu prefer pedeapsa
cu moartea, cum este aplicata in toate statele apusene, In
Emit.% Germania, Englitera, pana $i in democratica America.
S-a Imcin& apoi o discutie destul de animate'. Iorga era
evident suparat pe mine, cum a manifestaeptin cateva ob-
seryatii. Patriarhul a declarat ca el vede necesitateä, Insa,
ca preot, iu poate fi pentru pedeapsa cii moartea, de *a .ceea
se abtine de la discutie. Mai viu a partircipat Regele la discu-
tie. In fine s-a cazutl- de acord, la propunerea Regelui, ca sa
se amane redactarea, pang la sfarsitul discutiei. Atunci s-a
formulat ca ,,de la caz la caz", Consiliul de Ministri va avea
sa hotareasca asUpra pedepsel cu moartea. (Pana la sfarsit*
redactarea a mai suferit o modificare. Presupun ca Regele
Micescu au volt sa.-i multurneasca i pe Iorga i pe
Cristea).
Art. 16 a Lost acceptat Bra discutie.
La Arin7 au manifestat intereg viu domna de diferite
colorituri liberale, dar i Uflil (ca Argetoianu) care laceau parte
din consilii de administratie la societati perbrolifere. Cum ali-
niatul 3, cr leg4 a minelor" ... etc. continea dispozitia ref e-
ritoare la drepturile-proprietarului suprasolugui din ante-
proiectul meu, predat la tiinpul sau Regelui am revendicat
salvarea intereselor proprietarului. (De caterori, trecand pe
la Campana, gvddeam distrugerea suprasolului prin forajele
marilor societati straine i imi trecea prin amintireAComoara
Regehd Dromichet" çJ ,,Attrul Negru" de Cezar Petrescu. Ma
revolta jfuLIi deposedarea ce se facea 7- de catre capitalul
strain art averea ekpropriatilor. Tri loc sa se ridice toe
atatea Darn deOtarani? prin bunastare i cultura, acestea
trebuiau 61 fa lumea in cap. De .b.ceea cand lam redactat
proiectul de opaaStitulle. pentru Rege am stáruit In sensuir
avantajelorVpentru proprietarii suprasolulni). Dupa discutil
de drept, de redevente585, de redactar; a ramas pentru sfarsit
ci formularea definitivg a acestui teme? De fapt, la fasonarea
acestuia 's-a cioplift de multi mesteri, pana ce a mai ramas
totu si! ceva pentru proprietari. Regele mi-a &dot insistentelor
interesate.
Art. 18 b. fost 'primitlqara discutie; de asemenea Art. 19.
tta Art. 2d, patriarh& .7- de siaa ca de voicAtuna 4- a
sustinut sä se inverteasca ordinea procedurli. Para 1ä sfartitit,
Ati

www.dacoromanica.ro
s-a impacat cu dispozitia cA binecuvantarea religioasd (care)
este obligatorie pentru toti membrii cultelor".
Art. 21, 22, 23, 24, 25 si 26 s-au primit Med discutii.
Dupd ce A. CAlinescu citise Art. 27, Regele imi fAcu semn
zicand:
Aici e locu1 potrivirt
Impreund cu Cristea am sustinut pe scurt necesitatea ac-
centudrii primatiatului [intaietatii] elementului romanesc.
Iorga, aproape [cal a sarit atunci de pe scaun, declarand cä
prin aceasta, ne-am atrage critica i ostiitatea statelor apu-
sene si a intregii strainatati. DAnsul, la nici un caz, nu si-ar
putea da asentimentua. Cum susceptibilitAtile si toanele lui
Iorga erau de neprevAzut si incalculabile, Regele, Cristea si
cu mine am inceput sà facem propuneri de formulare a ideii.
Dupd ce acest exercitiu de imbranzire, cu aschii de cuvinte,
a durat un sfert pand la un jumAtate de ceas, Iorga zise
si el ceva asemanAtor cu textele propuse de noi. Atunci am
xclamat:
Excelent. Va rog, cum ati zis?
Iorga multumit cä i se recunoaste paternitatea redactarii,
repea, iar Regele, dupd ce o suci i o intoarse catva timp,
se opri:
Tinanclu-se seama de caracterul majoritar si creator
de stat all natiunii romane ... Asa ati spus, nu, D-le profesor?
Iorga: cam asa"; Cristea: excelent"; eu: perfect"! Ast-
fel am ramas cu totii impacati ou articolul 27.
Art. 28, in alineatul 2, oferà posibillitati de a sista abuzu-
rile legionare. [a fost] primit.
Titrlul III. Art. 29, 30, 31, 32 si 33 sunt aprobate.
Capito1u1 I, despre Rege: Art. 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40,
41, 42, 43, 44, 45, 46 si 47 au fost tales-quales586 pri-
---- mite, ached preluate din vechea Constatutie, cu modificArile
respective adausurile ce s-au facut. (Am avut satisfactia cä
Art. 41 sugerat de mine regelui intr-o audienth si for-
mulat in anteproiectul ce-1 elaborasem, peste care Regele
trasese o dung. rosie, a fost totusi luat in considerare).
Aliniatull 6 al Art. 46 a trecut, fArA ea Sä fi observat ci-
neva ce interpretare putea sä i se dea. Nostra eulpa et eo
ipso mea maxima culpa587, pentru cA ascundea guvernarea
regard, prin decrete-legi:
In intervalul dintre sesiuni (Regele era autarizat) sä.
emita. In arice privinth decrete cu putere de lege, care ur-
meazd a fi expuse AdunArilor spre ratificare, la cea mai
apropiatd a kr sesiune".
204
www.dacoromanica.ro
(Ministrii democrati" sarmanul P. Andrei si V. Iamandi
au fost prima care au abuzat de decrete-legi. Ii usurau le-
giferarea i guvernarea. In timpul dintre sesiuni elaborau
decrete-legi. Regele le semna. Adundrile legiuitoare trebuiau
sd le ratifice, Med dezbateri in comis i in plen. Iamandi,
ca ministru de justitie, a facut o multime de naturalizdri588,
intre sesiuni. Chiar i radical-democratul P. Andrei si alti
colegi de-ai lui, s-au dedat la asemenea procedeu, pe cat de
abuziv, pe atat de comod.
Avea ce avea Regele contra prea multei vorbArii parla-
mentare". Zadarnic cAutam sag conving &à, de aceea e Par-
lament ca s6 se vorbeasca. Si grauntele se aleg din pleava in
care s-au copt.
Ca prezident al Camerei am ispdsit scdparea din vedere
a Art. 46, ref eritoare la decrete-legi. trisd: abuz pentru abuz,
admiteam, ba [chiar] incurajam discutarea si criticarea acelor
decrete-legi. Dispozitia nu este rea in sine, dar trebuia sà
fie admisA numai pentru anumite cazuri de forta majord.
Astfel insd ameninta sã devind un izvor nesecat de obi*nuire
_a ministrilor sà guverneze abuziv i arbitrar.
Lipsind si in aceasta caostitutie o dispozitie necesard
ca si in cele din 1866 si 1923 am atras atentia si s-a
primit textul:
El (Regele) are dreptul de a declara razboiul si de a
meheia pacea" (Alin. 8 Art. 46).
Inovatiile din Ca,pitolul II, Art. 48 si 50 au fost primite,
Hind dornici cu totii de a curma vechile abuzuri.
Art. 49, 50, 51, 52, 53. 54, 55, 56, 57, 58, 59 si 60 au
prima aprobarea, farà discutie, fiind dispozitii de sine
intelese.
Sectiunea I, Art. 61 si 62 au trecut fdrà multe discutii.
De asemenea, Sectiunea II, Art. 63 si 64 (In anteproiectul
elaborat de mine propuneam 1/3 din senatori numiti de Rege,
la propunerea prezidentului Consiliului de Ministri, alesi din
listele compuse din prezidentii Curtilor de apel; 1/3 trebuiau
alesi uninominal pe circumscriptii si 1/3 prin liste pe tard).
Mei eu, nici ceilalti nu am abservat cà Regelui ii era rezervat
dreptul de a numi jumatate din senatorii de drept. A fost
o dispozitie fundamental gresita.
Cand ajunsesem la Capitolul III, Regele a suspendat se-
dinta, invitandu-ne la un bufet savuros. Era timpul, caci era
pe la 10 sPara.
Incepand din nou discutia, la Art. 67 miam permis sä
consider exageratà conditia de a avea trei generatii de ante-

205
www.dacoromanica.ro
cesori romani, spre a putea fi cineva ministru. Pot obveni
cazuri cand ridicandu-se individualitati vrednice de postul
de ministru [acestea] nu ar putea face dovada treprosa
bird, genealogica i documentara, cu acte rnatricolare, nici
a cetateniei, nici a etnicita(ii.
Regale insa nu a cedat. Am ramas Singur cu parerea mea
si nu am mai insistat. (In prealnbil pe cand domnii, venind
de la bufet, se asezau in jurul mesei, se petrecu o scena
curioasa. Regele Ii ocupase locul. De-a dreapta lui era Mi-
ronescu si Argentoianu, de-a stanga lui sedea Vaitoianu. Cei
doi vorbeau in surding, Intrebandu-se dice este conditia ca-
tegoricd cu trei generatii i totusi exceptia pentru fostii
Atunci Regele, prinzand soaptele destul de percepti-
bile pe care si eu si Cristea le auzisem de vizavi facu
o miscare cu capul spre dreapta i un semn destul de pro-
nuntat cu ochii spre stanga, in directia 1ui Vaitoianu589. Apoi
s-a reluat citirea articolelor).
Art. 70 a trecut fara ca cineva sa fi facut vreo observare.
(Ulterior am observat, intre noi, ca Regale îi asigurase un
drept, de care cu greu ar putea sa faca uz, dupa. ce punerea
sub urmarire a ministrilor, de cdtre corpurile legiuitoare se
va rosti prin rnajoritatea de doua treimi a membrilor de fata".
Dar daca nu s-ar rosti 2/3 din voturi, cum s-ar scut Regele
de blarn? i ce discutii nu s-ar incinge pe tema cä ministrii
au raspundere politica numai fata de Rege?" Art. 65
alin. &Lim).
Art. 71 a fost primit iar Capitolul IV, Art. 72 a fost,
de asemenea, acceptat Fara observatii.
Capitolul V, Art. 74, 75, 76, 77 si 78 tree fdrh discutie.
La Art. 73, aliniartua 3: se desfiinteaza" dà prilej la
observari aprobatoare. Toti cei prezenti facusera.'m destule
',juriul
experiente ca juriul" devenise o institutie abuzivd. Tehnica
procedurala i pledoariile avocatilor, modua desantat al felu-
lui cum se interpreta nothmea libertatil presei, maiestria
compunerii juriului, lipsa de discernamant si emotivitatea ju-
ratilor, asigura a,proape intotdeauna impunitatea inculpatilor.
[Aceasta] indeosebi legionarilor, atentatorior pasianali, calorti-
niatorilor prin presa, pruncucigasillor s.a.m.d., astfel incat
partile lezate renuntau de cele mai multe ori la ridicarea
acuzei, afard de cazurile celor urmariti din oficiu.
Capitalul VI, Art. 79 acceptat.
Titlul IV, Art. 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86 si 87 au fast pri-
mite fdra discutie. Ultimele douà aliniate ale Art. 84 defi-
nitivau o marota a Regthui Carol II. Dansul era convins ca
206
www.dacoromanica.ro
prin contralorii regali va putea curati servicille publice de
fraude i abuzuri". Ce deziluzie ar fi mdurat! Eu dispusesem,
numai la Ministerul de Interne, de peste 30 de inspectori ad-
ministrativi i politiali. Totusi nu ma puteam increde suta in
sutd (?) decal in doi ini. Celia lti oscilau intre sentimentul
milei iertatoare i intre dorinta de a prezenta rezultatul, ce
presupuneau ea ar corespunde asteptarii ministrului. Dar
daca mai si izbutea un ministru sa curete", dintr-un serviciu,
pe unii gangsteri profesionisti, notorii? Era zadarnic. Indata
ce se schimba guvernul, ba chiar i numai ministrul in
acelasi guvern de partid demiii tiau sa izbutensca a fi
reincadrati", fiind gasiti tehnicieni indispensabii in intere-
sul serviciului (de exernplu Husdrescu, Alex. Stefdnescu,
imionescu etc.).
Regele, prezidand Consiliul de Ministri al guvernului
Cristea II, hotarase ca sa fie numiti 10 Controlori Regali.
Intrebandu-1 pe Cristea pe cine a propus Regelui i aratandu-i
desertaciunea incercarii, mi-a raspuns:
Parca eu nu stiu! Dar ce sá fac? Am compus o lista
ai i-am prezentat-o. Atunci Regele a scos din pupitru o ti-
duld i mi-a dat-o ca s5. le pregatesc, celor propusi de el,
decretele de numire. Cu mare greutate am putut sag in-
dupflec sa renunte la unul dintre ei am comporirns i cu
totul nepotrivit ca pricepere, ca pregdtire si ca reputatie.
L-a pus pe lista numai pentru cã era iorghist. Nu a reusit
totusi sà gaseasca 10 insi, de aceea au fost numiti numai 7.
Es irrt der Mensch solang er strebt!590
Tit lul V, Art. 88, 89, 90 si 91, de asemenea Tit lul VI,
Art. 92, 93, 94, 95 si 96 au fost primite fard discutie.
Titlul VII, Art. 97, primit f Ara discutie. (Initiativa Re-
gelui"; fireste, toti de fata ne dddeam seama ca era o iluzie.
Pe langa corpuri legiuitoare, iesite din sufragiu universal, cu
vot secret, partidele tineau in mana franele initiativei").
Titlul VIII, Art. 98, 99 si 100 au fast primite Med discutii.
Numai Regele a tinut sa ne orienteze asupra procedurii.
Terminandu-se discutiile, M. Sa ne-a poftit lardsi la bufet.
Timpul inaintase, era pe la 11/2 noaptea. Urdareanu ducea in
continuare textele acceptate, in odaia vecina, lul Istrate Mi-
cescu. Tot Urdareanu redacta Comunicatul, care fu primit
cu mici modificari. La discutii a participat mai mult regele,
dand explicatii, propunand modificari i comentand. In afara
de discutiile referitoare la Art. 15, 17, 27, 67 si la aliniatul
ultim al Art. 73, discutiile erau provocate de observatiile pe
care le fazea Regele. Mai multi insi au participat la intarpre-
207
www.dacoromanica.ro
tarea Art. 17, propunand modificdri de redactare. Asupra in-
tregii sedinte plana dezorientarea in privinta problemelor
constitutionale. Eu insumi. care studiasem cand am ela-
borat anteproiectul pentru Rege toate constitutiile mie
accesibile, ale diferitelor state (Franta, Spania, Portugalia,
Po Ionia, Cehoslovacia, Iugosaavia, Elvetia) si ale noastre din
866 si 1923, ma simteam cuprins de nesiguranta. De atunci
'recuse timp si oricat de viu imi aduceam aminte de genera-
Ftati, imi scapau amanuntele redactdrii, atat de hotaratoare
ci determinante, pentru precizarea intent-lei legiuitorului si
pentru efectul praatic al aplicarii.
Faptul ca, auzind un text cititt, joacd roil vocea si into-
narea ademenind pe ascultator sà atribuie momentan im-
cortanta unui detaliu de ordin secundar, trecand cu vederea
esentialul acaperit poate, printr-un cuvant ori o finete de
redactare intentionata sau neintentionata, SA' provoace greseli
in judecata ascultatorului.
Totusi, Constitutia Carol II e mult superioara celor din
866 si 1923. Ea facea cu putinta sá fie indiguita si eliminata
din viata publica organizatia legionara, prin mijloace si pro-
ceduri legale. Trezirea la realitate a tineretului momentan
hironotizat de misticismul atat de strain judecatii sobre, en-
lice romanesti, nu ar fi intarziat. 0 parte a tinerilor si a
batranilor cu creieri de copii" era contaminata de sugestiile
metodelor codreniste. Acestea interziceau lectura critica, stiin-
tifica, supuneau la citirea de acatist, de adancire a ideilor
Sf-tuffui Antoniu de Radna591, la executarea ordinelor sefilor
si ale Capitanului", fara a le examina daca sunt logice. Mai
juca un mare rol aureola de martiri a celor ce sufereau per-
secutari, in frunte cu Codreanu, Rind scosi din lege. Nu erau
de convins ca, insu5i fetid lor de procedura tindea sà scoatá
chiar viata de stat din atributiine sale legale, reclarnand un
privilegiu pe searrna organizatiei legionare impus prin vio-
lente, deasupra statuaui asezandu-se astfel ei Inii in
afara de legalitate.
Dupa terminarea dezbaterii asupra celor 100 de articole
ale Constitutiei, am mai imbucat Cate ceva la bufet, discu-
tand in grupuri, aceste efecte pe care avea sa 1e produca
indeosebi Art. 17 etc. In ziva urmatoare am semnat cu totii,
in trei exemplare, noua Constitutie. Dupa aceea a urmat vo-
tarea ei plebiscitara, la 24 februarie 1938.
Vrand sà ma documentez asupra reactiel din sanul popo-
rului, am plecat cu masina prin judetu1 Cluj: Apahida,
Valasut592, Borsa, Uifalau593, Drag594, Valea Almasului595,

208
www.dacoromanica.ro
Huedin, Calatele, Cluj. *edeam langa sof er ca de obicei, iar
indärat erau M. Serban i Hariton Moldovan598. Opream Ii
mijlocul campului. Eu ma chitulam"597 tdcut, ca sà nu fiu
recunoscut. Cei doi intervievau pe tarani:
Ce va fi maine? Ce ziceti? Cum yeti vota?
Multi raspundeau ca romanul:
tim noi cum sä votam; cum va fi bine; votu' e secret.
Apoi se dezlegau limbile. Ciudat. cu totii Ii manifestau bucuria
:ar opinia kr se poate rezuma astfel: Bine cà nu vor mai
veni intruna domnii sa ne tot fägaduiasca. Nu suntem noi
asa de prosti sa nu stim cd nici un partid si nici un guvern
nu poate schimba toate relele in bine. Apoi nu e bine cand
sunt prea multi stapani. Daca ar fi regele stapan ar fi mai
multá omenie".
Orasenii, din toate clasele sociale si de toate nationali-
+atile erau bucurosi. Alexandru598, venind de la sward, povesti
ca vazuse un tanc mic pe strazile Clujului. E. Hatieganu con-
firma ca echipe de jandarmi inarmati se plimba incarcati pe
camioane deschise, fiindca se teme comenduirea sa nu fie
demonstratii din partea maghiarilor contra votarii. Apoi
Tenira Demeter si Gastner599, atragandu-mi atentia cuviin-
cios asupra acestor manevre (dobitocesti, precum le calificam
eu in sinea mea). Telefonand chestorului Horvatm, acesta
veni cu generalul, impreuna cu un magistrat militar supe-
rior. Am demonstrat tot ridicolul pregatirilor strategice. Ge-
neralul invoca ordinul primit de la Bucuresti. Impreuna cu
Horvat am straruit si am izbutit, in fine, asumand amandoi
'Tarantie personald, câ nu se va intampla nici un incident,
necum opresiune ca sa [se] retraga tancul i jandarmii de
pe strdzi. Daca insa au ordin, bine, sa tina forta armata
consemnata in cazarmi.
Ziva urmdtoare votarea a decurs, la toate sectiile, in cea
mai calma si veseld dispozitie. Nu s-a observat nici un se-
er et" . i cei pentru". ca si cei contra" votau fard sfiala.
Conform actului de constatare" a voturilor date de poporul
roman asupra plebiscitului propus la 20 februarie 1938, re-
zultatul a fost urmatorul: din totalul voturilor date in in-
treaga tara, 4.303.064 au prima plebiscitul propus de Maiesta-
tea Sa si numai 5.483 au votat impotriva. Intre acestia din
urma erau i fratii Emil si Simion Hatieganumi, de asemenea
It.col. Dr. Florian Meclrea, spre a-i aminti pe unii dintre
cei mai frecventi anticarlisti ai timpului. Ei nu numai ca nu
au fost expusi la retorsiuni, ci au putut ocupa ulterior niste
functii destul de importante.

14 - Memorii vol. III 209


www.dacoromanica.ro
Regele a introdus Constitutia din 27 februarie 1938, cu
urin'toarele marturisiri si angajamente solemne, in a caror
sinceritate nu poate dubita nimenea dintre aceia care au
avut ocazia sa-ii cunoasca intentiile:
, Noua Constitutiune este izvorata dintr-o nevoie sand-
toasd a cerintelor nationale si a fost framantata in constiinta
mea si a sfetnicior mei, care alaturi de neuitatul meu Pa-
rinte au fost creatorii Romaniei de astdzi.
Tara, careia i-am infatisat spre invoire aceasta noud
Constitutiune, a primit-o cu un entuziasm care mi-a bucurat
Mini.%
Sunt cel dintai legat de ea si voi fi cel dintai pazitor al
ei, pentru binele poporului roman". Caro1602.

210
www.dacoromanica.ro
LEGEA ELECTORALA

Cu toate defectele inerente fiecarei legi, legea electorala


Carol II a avut i efectele ei bune. Fiecare candidat s-a
putut adresa alegatorilor printr-lun manifest-program de 100
cuvinte. Candidarile se faceau pe tinuturi603. Candidatii tri-
miteau fotografia iar clieul ei tiparit se intrebuinta ca bu-
letin de vot.
Comisia iti dadea, ca alegator, un numär de astfel de fo-
tografii, cate una de fiecare candidat cu inclicatia numelui
lor intrai In ghereta, alegeai pe atatia i pe aceia pe care
voiai sa-i votezi i ie$nd, depuneai buletinele in urna.
Am fost vesel cà nu a trebuit nici sa intervin. cerand
voturi, nici sa alerg in campanie electoralà, facand propa-
ganda. Era si momentul potrivit spre a face experienta ce
inseamna popularitatea numelui meu in tinutul Somes. Re-
zultatul a fost multumitor, dupà modestul program de 98
cuvinte pe care 11 sernnasem. Am obtinut locul al doilea in
ordinea numarului de voturi, dupa cca 40 de ani de 1upta
politica. Mai multe voturi a avut Scridon6°4 de la Bistrita,
necunoscut in afara de judetul sau si pare-mi-se, candidand
pentru pentru prima data. Mi. s-a explicat apoi tehnica re-
zultatului miraculos.
Dansul, luand contact cu ceilalti candidati, a facut un
fel de coalitie, angajandu-i ca sa faca propaganda pentru
clansul, asigurandu-i voturi cat de multe. In schimb luase
aceleasi angajament fata de fiecare. Pe cand ei au satisfdcut
conditiile pactului, Scridon nu a mai apucat sa se intereseze
de a le procura voturi pe seama lor. Cum, pentru reusita
planului se cerea ca unii candidati sa nu primeasca voturi
deloc, sporind i astfel pe cele ale mi Scridon si ale tovara-
Olor sai, prevederile i-au fost confirmate chiar peste astep-
tari. Acestui fel de masinatii trebuie atribuit faptul ca pa-
rintele Dumitru Manu (popa Manu), cel mai cunoscut si mai
sirnpatizat propagandist din nordul Ardealului, Lost intemni-

211
www.dacoromanica.ro
tat la Seghedin, cu Braniste605, pe vremea ungureasca, pana in
octombrie 1918 de atunci permanent reales deputat
a cazut in aceste alegeri, ramanand in minoritate cu vreo 11
voturi, fata de un candidat necunoscut. Iar Scridon a batut
recordul, dovedind cà toate cautelele606 Regelui, de a face cu
neputinta abuzurile electorale, pot fi dejucate.
Camera nou aleasä rn-a proclamat in unanimitate de pre-
zident. Cdlinescu a prezentat apoi biroulud un project de re-
gulament, elaborat de insusi M. Sa. Acest project dovedea
intreaga lipsa de experient'd parlamentard a autorului. De
exempflu, dispunea ca oratorii sà vorbeasca din banca, de la
locul bor. Apoi ca plenul, acceptand punerea in discutie a
unui project de lege ,.in general" acesta sa nu fie
discutat in plen, ci in comisie. Amendamente, modificari etc.
sa se facd in comisie, iar in plen sa se voteze numai insusi-
rea, fard discutie.
Calinescu era un parlamentar destul de priceput ca sä
vadd absurdul unor astfel de dispozitii; nu izbutise insa sa-1
convinga. pe Rege. Anuntandu-ma spre a fi primit In audienta
de prezentare ca om ales prezident al Camerei i-am
aratat M. Sale cat de necesara este tribima. Oratorul nu are
nici loc suficient pentru carti, acte, natite, pe bancuta ingusta
dinaintea scaunului, iar acest loc, din dosul pupitrului e atat
de mic incat deputatua abia poate sedea, nepermitandu-i nici
o miscare. Incurajat ,de prietenii sái, oratorul poate sa." insulte
pe eine vrea scutit cum e de imunitate fara sa-i pese
de revolta contrariilor i de disiciplina impusa de prezi-
dent etc. etc.
Regele insa imi replica, farà a tine cont de oblectiunile
mele, cä voirbaria multà" nu are nici un rost, ca oratorii
iubesc tribuna penitru satisface vanjtatea, ratoindu-se
in fata cucoanelor din loji". Iata, Camera englezd nu are tri-
bund, trebuie sd-si faca deputatii nostri educatia etc.
La timpul sau, cand a fost in discutie modificarea regu-
lamentului Camererei din Budapesta, studiasem cele cloud
carti dasice (May? tradusa din engleza si a prof. Redlich din
Viena, despre istoria i practica parlamentarismullui englez).
La Londra am vdzut apoi i procedura parlamentard, in
1919-20. Pe deasupra nici un deputat roman nu se bucurase"
de o educatie ampla i variata ca a mea (1906-1918 la Bu-
dapesta si 1919-1939 la Bucuresti) in privinta tainelor Ii
-tehnicii parlamentarismului. De aceea, i-am explicat Regelui
cum tribuna prin dzolare Ii taie pofa chiar i celui mai
mare pallavragiu sa se fatale si &à se ratolasca In fata doam-

212
www.dacoromanica.ro
nelor. Trebuie sa fie pregatit la intreruperi, penibile dacd nu
stie sa riposteze, astfel cã tribuna ii face repede deputatului,
completarea educatiei paailamentare. I-am descris in: fine iceea
-ce se petrece in Camera Comunelor. Pana la =ma M. Sa nu
s-a mai opus tribunei iar eu am preferat sä nu sporesc vorba,
pe tenia celorlalte aberatii regulamentare, preconizate de
dansul, ci pur i simplu am aplicat regulamerrtua in mod
rezonabil.
Dar, acea Camera [1939] merita un capitol special. Tin
totusi sa amintesc si aici unele chestiuni. Erau deputati care
rnergeau la tribund cu un manuscris voluminos i incepeau
sa citeasca. Catva timp am tolerat acest abuz, of erind incin-
tei ocazia sa dezerteze, de plictiseald, la bufet. Apoi, alegand
mornentul, am cerut plenului autorizarea ca sa pot retrage
cuvantul oratorului care cu toata aventimrea prezidiald
nu ar inceta sà citeascd discursul. Propunerea mi s-a ac-
ceptat in unanimitate, cu mare insutrietire. Am trecut cu ve-
derea, ba am incurajat ca unit oratori sà orifice articolul,
prin care Constitutia dispunea ca decretele-legi promul-
gate in timpul vacantei Camerei sd fie numai luate la
cunostinta, far% discutii si votare. Mai intoleranti fata de cri-
tici erau chiar teoreticienii libertatilor democratice iar, intre
ei. mai cu seama sdrmanull P. Andrei, ministrul culturii na-
tionale. Brusca deputatii, amenintandu-i cä va pune la cale
inchiderea sesiunii i va legifera cu decrete-legi.
Observasem cd cenzura suprima unele pasaje din discursu-
rite rostite in Camera. Am protestat ex praesidio607, pretin-
zand guvernului incetarea acestui abuz. In ziva urmatoare
guvernul, prin Giurescu, a dat Camerei intreaga satisfactie,
angajandu-se ca pe viitor sà curme aceasta violare a liber-
CAW cuvântului. A fost o Camera care, in imensa ei majori-
tate, era compusa din oameni intelepti. Cu deosebità placere
imi aduc aminte de deputatii tarani din diferitele tinuturi
(Bar lea, din. Buteasa-Chioar; Dobrota, din Poiana Sibiului;
Mare, de pe la Tulcea si Toti aoeti Omni dovedeau
mutt bun simt i cand luau cuvantul, dominau subiectul. Do-
brota stapanea problema oi.erirtului, iar Mare vorbind in
doua randuri se dovedi un oenolog i orator excelent. Cu
atat mai putina pläcere imi faceau derlaratille in numele ger-
manilor, prin continut i morga, Inca am fost stilt sa-i admi-
nistrez o mica lectie deputatului Jung, svab din Timisoara.

213
www.dacoromanica.ro
ULTIMATUM-UL U.R.S.S.

Din filmul haotic al evenimentelor care au precedat al


doilea razboi mondial, voi insira numai unele elernente ce
influentau dispozitia fluctuantà a opiniei publice.
In vara onului 1938, lordul Halifax608 a studiat, ea trimis
special, situatia Cehoslovaciei din punct de vedere etnogra-
fic. Toata lumea din Romania a foist stapanità de iluzia cá
lordul va depune un ref erat favorabil Cehoslovaciei. Lordul
Halifax trecea ca amic" al popoarelor nemaghiare i ne-
germane din fosta monarhie austro-ungara. Reputatia lui se
nascuse dintr-o interferenta cu aceea a lui Seton Watson"
(Scotus Viator), Lind tot englez, inck i se avansase si lordului
Halifax anglotilia ce stapanea sentimentul romanesc, fata de
calitatile de istoric i etnograf, bine cunoscute ale lui Seton
Watson. Deceptia a fost cu atat mai mare cand, dupd intal-
nirea de la München, in octombrie 1938 la initiativa lui
Mussolini pacea (continuarea 'Jaen) parea asiguratd, pe
contul ciungaririi Cehoslovaciei, in beneficiul Germaniei si al
Jngariei.
A urmat calatoria Regelui Carol II in strainatate. La Lon-
dra, Paris, Bruxelles, Salzburg. Cu cateva zile inainte de ple-
care, primii inviitare la audienta. Regele strdlucea de fericire.
Than' audienta nu a avut alt subieot de discutie deck mar-
turisirea Regelui, cat se simte de fericit cã poate merge, in
fine, la Londra. (De Paris, Bruxelles sau Hitler nu a cazut
rici un cuvant). Era incantat cà Ii va revedea cei mai burd.
si [mai] scumpi prieteni: perechea regala englezd. Mi-a po-
vestit ca nu a avut prieteni mai buni de cand era copil
deck pe cei doi, care acuma, in urma imprejurarior, au ajuns
pe tronul Marii Britanil. Cat de dor i-a fost sa-i poata reve-
dea. (Pe timpul cand eram prim-ministru facusem toate in-
cercarile pentru o reconciliere cu dansul, a familiei regale
engleze. Zadarnic, din cauza intransigentei Reginei Mary).
Amandoi i-au ramas tot timpul credinciosi, de cand se jucau
214
www.dacoromanica.ro
impreuna la bunica in Windsor. Mai cu seama Actuala Regina
nu a incetat ia apararea impreund cu sotul ei610 si
sà i se dovedeasca o amicà sincera si devotata, chiar si pe cand
intreaga familie Ii ostracizase. Cat e de vesel si fericit
revedea, cà va putea sa-i felicite in persoand cà providenta
le-a harazit sa ajungd pe tronul Angliei etc. etc. Nu mi-a fost
dat niciodata sa-1 \rad pe Carol II in asa extaz de fericire
ne tapanita i atat de comunicativ, in privinta intimitatilor
septimentelor sale. Trebuie sa marturisesc ch am fost foarte
hnpresionat i cuprins de o fireasca emotie.
Dupg reintoarcerea Regelui din capitalele vizitate, cu oca-
zia receptiei cavalerillor Ferdinand, la dorinta sa, a vorbit cu
mine peste 40 de minute (24 ianuarie 1939), Iorga cronome-
trand timpul. (Discutia cu Iorga am descris-o in alt loc).
tunci Regele s-a extins indeosebi asupra impresiilor din
Londra si a elogierii perechii regale engleze.
Oricine ar fi nutrit cea mai mica suspiciune despre Carol
al II-lea, cà ar fi putut aluneca in intentiile lui intime
sore Germania, asistand la acele conversatii, pornite spontan
din adancul sufletului sau, ar fi ramas cu convingerea de
nezdruncinat ca dansul era si politiceste si sentimental, atat
de adanc anglofil, incat ar fi preferat de o mie de ari sä ab-
dice dupa cum a si facut-o cleat sa nu ramana de par-
tea patriei de origine a mamei sale. Fireste, in valtoarea
evenimentelor, Carol si-a jucat rolul, staruind sa salveze neu-
tralitatea Orli. Acest rol era cu atht mai greu de jucat, cu
cat, pe Paned presiunea diplomatica franco-englezd, cea ger-
mana nazuia tot mai necrutator sa-1 clatine. Aceasta era me-
todic sprijinita de coloana a V-a si inconstient, de resturile
iresponsabile ale legionarilor. (Caci au fost si legionari vin-
decati de nebunie).
Mare ajutor le-a adus nemtilor lipsa de judecata politica
si mania de clefete a societätii bucurestene. Acestela nici
adanc francofilul A. Calinescu nu-i era destul de francofil, el,
sarrnanul, care se intalnea pe acelasi plan in intimitate cu
anglofilul Rege. Neutralitate? Asteptarea Momentului Roma-
niei? Nimenea nu avea rabdare. Alaturea cu Franta"! Sa ne
declardan"! tar argurneatul principal era: Nerntii Ii vor
zdrobi capul de linia MaginOt". (Mai tarziu mi-a fost dat sa
aud din garà de avacat am de peste 50 de ani din ba-
rota capitalei: Maresalul Petain611 trebuia sa jertfeascd si
ultimul francez iar la sfarsit sa moara si el, decal sa predea
Franta nemtilor"). Precedentul este vorba profesorului Dr. I.

215
www.dacoromanica.ro
Cantacuzino (igienistul), in timpul primului razboi mondial
.,Mai bine sa piara Romania, cleat Franta".
Cum sa-si joace rolul de rege, un ministru, un om politic,
sustinand neutralitatea tarii intr-un astfel de mediu sociaa?
Cand se intalneau 3-4 prieteni romani, oameni rezonabili,
nu cutezau sa-si dea parerea sincer pe fata, oricat s-ar fi
ncrezut unul in altul. Nici. unul nu se putea expune ca
25.rd cea mai mica intentie de denuntare unul sau altul,
mergand acasa, sa nu expuna convensatia, iar sotia sa se stä-
paneasca fata de prietene, de a nu sublinia Ca chiar si X,.
(ministru °xi am politic) a spus ca" Fireste, toate legatiile
5i atasatii kr militari isi aveau pretrtindeni informatori, de
ia cluburi. pan5. la saloanele de mod5. si coafura.
Mai intensiv opera, natural, coloana a V-a germana. (In-
tr-un capitol special va trebui sa ma ocup cu atitudinile,
stangáciile, gafele nemtilor, in frunte cu faimosul diplomat
Killinger).
Trebuie sà amintesc cu recunostinta i satisfactie cd, in
impuri cat am fost prezidentul Camerei in afara de unele
atitudini ale deputatilor germani i maghiari romanii au
&cut dovadd de mult tact si pricepere politica disciplinata.
Chiar i cand s-a ratificat acceptarea ultimatum-ului rusesc,
fost destul sa tree prinrtre deputatii care umpleau culoa-
role inainte de deschiderea sedintei ca sä reusesc a-i in-
dupleca sa ia la cunostinta faptul implinit, fara nici o obser-
vatie. Pe doi-trei insi, care ar fi dorit sà joace pe protesta-
tarii ultrapatrioti, prezentandu-se la mine, am reusit sa-i
"onving ca pozele eroice de verbalism nu pot inlocui forta,
ci demonstreazd numai intreaga marime a neputintei. Astf dl
am obtinut rezultatul ea fard discutii Camera a luat la
cunostinta evacuarea Bagarabiei de catre trupele noastre, in
urrna execurtarii ultimatului U.R.S.S.

216
www.dacoromanica.ro
IACTIUNI PENTRU RECUNOASTEREA DE CATRE
U.R.S.S. A ALIPIRII BASARABIEI LA ROMANIA]

In 1919-20 am fost paralizat de intrigile lui I. I. C. Bra-


tianu612, pe and beneficiam la Londra de intregul sprijin al
lui Lloyd George, dupa ce ne recunoscuse apartenenta Ba-
sarabiei. El sustinu apoi la Moscova aranjarea relatiei
intre U.R.S.S. si Romania i intermediase telegrama adre-
sata mie de Cicerin"3, Cand ma pomenisem demis ca bolsevi-
zant". Telegramele mele, trimise cifrat din Londra, erau puse
de catre secretarul general Docan614, la dispozitia lui Mar-
zescu. Acesta le ducea lui I. I. C. Bratianu. Apoi dispareau.
In arhiva Ministerului de Externe nu existd nici un dosar.
ba nici o urma, despre activitatea mea din Londra. Totusi
precum am descoperit cu mult mai Varziu, dintr-o publicatie
sovietica L'Ucraine Sovietique" rezulta Ca patriotii bucu-
resteni nu s-au multumit cu furtul telegramelor, ci nu s-au
sfiit sà lucreze chiar si cu falsificari. Din acea brosurd sovie-
ica rezulta dovada. Ea reproduce textuP1 unei radio-telegrame,
adresata U.R.S.S.-ului i semnatà de mine, data din Bucu-
rest. Sub semnatura mea se comunicd dispozitia, ce a ft
luat, ca sa." plece doi dornni, aa luta si Morarium, spre a ne-
gocia la Varsovia cu delegatia sovietica. Nimic nu a fost
mai strain de intentiile mele decat sa dau delegatie acellor doi
domni (deputati tineri). Eu propusesem pe Dr. Lupu, ministrul
de interne si pe I. Inculet, eventual i un al treilea ori al
patrulea, dupa ce Ciotori6t6 si-ar fi treminat misiunea. Nu
stiu cine i-a trimis la Varsovia pe cei doi domni, de aserne-
nea nici comisia de ofiteri. Toti acesti domni s-au plimbat
pand la Varsovia i apoi s-au reintors, faird a fi Intâlnit, fi-
reste, vreun reprezentant din partea U.R.S.S.-ului.
liadio-telegrama semnatä de mine expediata din Bucu-
Testi pentru Moscova pe când eu ma gasearn departe de
Burma-esti si lucram prin Ciotori, la Londra?! Va veni timpul
cand intregul adevar va iesi la iveala, dovedind toata frivoli-
tatea patologica a politicianismului criminal care, sub masca
patriotismului, nu se sfia de dragul acapararii puterii
217
www.dacoromanica.ro
de nici o calomnie, de nici o minciund, precum nici de fals
de furt.
In 1932-33 cand, avand norocul sa fie interesata si Franta
ai Rusia, beneficiam de toata solicitudinea lui Herriot, spre
a infdptui pactul de neagresiune cu U.R.S.S.". Atitudinea
lui Tirtulescu si a tovarasilor sai din Partidul National Tara-
nesc a z'adarnicit toata truda mea, silindu-ma scarbit cum
eram sa-mi dau demisia. Nici. Titulescu nu s-a sf it de di-
ferite sa le zic pervertiri. Voi inreglstra una, care poarta
timbrul firii feminine a autoccului acesteia.
Dupa ce, in 1932, aparuserd in Universul" declaratiile
pe care Titulescu le facuse la Paris reprezentantilor presei
iesind de la Herriot am baiguit toata noaptea, descal-
cind talcul acestora, cu clarviziunea starii intre vis i vista".
Cand ni-am trezit eram definitiv hotarat cá a sosit momentul;
pregkit ca sa-mi prezint demisia, silind astfel pe Maniu
dupd toate sabotarile realizarii pactului de neagresiune cu
U.R.S.S." sa formeze guvernul, luand asupra sa raspunde-
rea pentru za,clarnicirea tratativeaor mele. Totoclata insa il fa-
ceam parts§ al acelei raspunderi i pe Mihalache, care par-
ticipase si el atat de zelos la actiunea de sabotare, solidar cu
Titulescu.
In guvernul care urma sà vink prezidat de Maniu, Ti-
tulescu nu mai putea refuza portofoliul externelor. Atat si-
tuatia externd cat si cea interna, nu admiteau decat aceasta
solutie. Franta si Po Ionia erau pentru incheierea pactuaui"
cu U.R.S.S. si nu mai puteau amana de dragul toanelor lui
Titulescu. Din comunicatul lui Tirtulescu iesind de la
Herriot i publicat de Universul" in preziva, spre a-mi face
greutati, rezulta ca Titulescu obtinuse oarecari concesii din
partea franceza.
Maniu si Mihalache se sfiau de alegeri. Regele, de aseme-
nea, mai cu seama Ca" opera lui Titulescu, de a-I apropia de
Duca Paul-Boncour, Banque de Paris et Pays Bas, Finali61T
etc. nu izbutise Inca. In tara era liniste i Incepusera sá
se instapaneasca metode de legalitate. De cand incepusera
contra mea sicanele triumviratului TitulescuManiuMiha-
lache, pe tema pactului de neag.esiune", Regele era tinut
la curent de mine si convins ca va veni momentul cand
danclu-mi demisia solutia va trebui sa fie chemarea la gu-
vern a triumviratului:
M. Voastra o sä putati guverna bine cu ei
Da, dacà interesul tarn o va cere, insa nu cu placere.
D. Maniu imi tine totdeauna prelegari lungi

218
www.dacoromanica.ro
Dar ce puteam face eu i ce ar fi putut face Regele in
acea situatie? Dupa masa sosea Titulesou la Sinaia. Hotararea
mea era luata. Pe la 81/2 vein la mine Gafencu i Stef an C.
Pop.
Mergand apoi la Ministerul de Externe, rn-am inchis cu
Gafencu in biroul meu si i-am dictat demisia (Restul I-am
descris undeva) [volt. II pag. 244-249].
A doua zi rn-am dus la vila Tabacovici, unde locuia Ti-
tulescu cand era la Sinaia. Intrand la el rn-a imbratisat ca de
obicei si a inceput s5. ma sarute ... [vol. II pag. 248].
Cand am invocat sprijinuil de care rn-am bucurat la Herriot
si la guvernele francez i polonez si nu mai putin la Litvinov,
pe cand dansul, Titulescu, a refuzat eel putin de 5 ori sà pri-
measca resortul externelor, a izbucnit intr-o lunga pledoarie,
tipand si zbuciumandu-se, cand sailtand in picioare, cand tran-
tindu-se pe sofa. Apoi, deodata, calm de tot, cu voce liniptita,
incepu sa-mi feed un expozeu. Oricat era de abil Titulescu
in a intoarce i suci argumentarile sale, cu toata elocventa
sa, tL dea sa ma convinga ca incheierea pactului de neagre-
iune" ar fi o greseala din partea noastra. In orivinta F ante'.
zicea dansul, a izbutit sa aranjeze chestiunea cu Herr.o .
Luan,d o fila din portofel de marimea a jumatate dintr-o
foaie de caiet rupta dintr-un bloc, continua:
lath' declaratia scrisa de Herriot cu mama proprie. Am
staruit sa mi-o scrie chiar el; aceasta e sorierea lui. Ti-o
traduc, iata ce zice: (reproduc dupd memorie): Franta r-cu
noaste ca Romania are deplina libertate de a-si aranja poli-
tica sa externá dupa cum ea crede mai corespunzator intere-
sthor sale ..." Prin aceasta Herriot ne-a dovedit cà Franta
nu ne poarta nici o suparare; e chiar declaratia lui Herriot.
Eu intinsei mana: permiti"? i neputand sa ma refuze,
luai fila ca sa o eitesc in original. Apoi aratand spre ultim le
randuri, pe care Titulescu intrelasase sa le traduca zisei: in
cauda venenum . . fara a califica metoda lui de fals. Ulti-
mile siruri ale lui Herriot, retacute de Titulescu continuau:
La randul ei, Franta ii rezerva libertatea de a-si conduce
politica sa externa in conformitate cu interesele sale" (Acesta
era continutul deolaratiei manusorise a lui Herriot. Fireste
cal nu am reusit sá o redau ou aceleasi cuvinte ca in original.
Insa aceasta era esenta).
Am discutat apoi linistiti mai departe. Titulescu incercase
ultimul atu, eu ma gandeam la metoda sefuilui" (tal-ului) de
la restaurantul Modern", care imi prezenta nota de plata
gresind consecvent cu 100 lei, in favorul sau, de Cate ori ma
219
www.dacoromanica.ro
gaseam in conversatie cu cineva. Nu stiu dacd Titulescu a
aplicat i fata de Rege ace1asi sistem. M-am jenat sà intreb,
cand M. Sa mi-a comunicat ca relatia dintre noi i Franta a
ramas netulburata datorita lui Herriot.
Urrnand Titulescu la resontul externelor, intregul dosar-
cu actele referitoare la tratativele cu Litvinov asupra pac-
tului de neagresiune" cu U.R.S.S. a disparut. Dupd cum
mi-a marturisit Gafencu, dansul 1-a luat cu sine la plecare
.,ca sa. nu-1 supere pe Titulescu". Obiceiul pamantului!
Titulescu a incercat apoi tot ce a putut, pe langa Litvinov,
fara a reusi sä obtina mai mult cleat un schimb de scrisori.
Se schimbase vremea i situatia.
Guvernarea Maniu, din 1932, a decurs normal la inceput.
Curand dupa aceea, cand Regele venise 1a Cluj pentru inau-
gurarea noului edificiu de la Academia de Agricultura din
Mandstur (23 oct. 1932), mi-a spus ca totu1 merge bine. Si
Maniu imi comunicä acelasi lucru. Singura deosebire de ve-
deri s-a ivit numai cu ocazia discutiei asupra mesajului. Maniu
staruise ca in programul de munch' al guvernului sa fie cu-
orinsa si anuntarea reformei electorale. Regele s-a opus. To-
tusi, dupd o discutie de jurnatate de ora, a cedat, zicand:
Domnule Maniu, m-ai invins, dar nu m-ai convins. Au-
zind acestea i-am spus:
Norocul tau ca Regele nu si-a dat seama cá nici tu nu
ii macar in privinta principiilor fundamentale cum va
trebui intoomità legea i procedura electorald. De .altcum nu
ai fi putut refuza ca, intrebandu-te, st-i rdspunzi. Ce i-ai fi
putut rasounde fard a te incurca? El a avut dreptate sustinand
si fard a fagadui legiferarea reformei electorale, aceasta
s-ar fi putut crea daca imprejurarile si situatia politica per-
miteau. De ce iti fad greutati i provoci conflicte cand ai
iestule pe cap?
Sufeream pe atunci greu de colici foarte dureroase, din
cauza calculului renal care coborase prin ureter, 'Ana la 5-6
cm de orificiul uretro-vezical. Nu-mi ajuta nimica cleat bane
fierbinti. Dupa o astfel de baie, de cate o ord, eram asa de
moiesit Inca trebuia sa stau in pat si nu mai eram in stare
sa muncesc in ziva aceea. Inrtr-o zi de luni, scurt timp dupa
ce Maniu fusese la Cluj si 1-am gdsit plin de vervä de muncd.
am participat in frac la nunta Liviutei Bo11d618, pentru ca ab-
senta mea sa nu se interpreteze ca o demonstratie. Reintors
acasa am luat baia fierbinte si m-am culcat.
Dar fui chemat de Maniu la telefon: Vége vig Andrdsmak619'
incepu el conversatia. Era vorba obisnuità a lui Gyula bacsi"

220
www.dacoromanica.ro
(Coroianu)62° and in partida de sah adversarul era adus
iremediabil, de dânsul, in fata mat"-ului. Nu am inteles.
Maniu mi-a explicat apoi a din motive de conceptii constitu-
tionale, §i-a dat demisia. SA' plec la Bucuresti. Am raspuns Ca
starea mea sanitarà nu-mi permite. lush' nici nu e lipsh de
mine, caci sunt ei destui acolo spre a gási solutia. Dupd im-
presiile pe care le avusesem nu am putuit sh-mi imaginez
cauzele crizei. Miercuri, pe inserate imi telefond Puiu Dumi-
`rescu ca: din inalt ordin al M. Sale" sunt rugat sh merg
la Bucuresti.
Sosind joi dimineata, primul meu drum a fost la Maniu
(restul 1-am descris in alt caiet). Maniu solidarizase cu Mi-
halache: ori pleach Marinescu, ori pleach i Maniu cu Miha-
lache, pentru comunicatul ce-1 dhduse Marinesou, eh el a fast
numit prin decret regal si numai prin decret regal poate fi
destituit". Nepufand obtine de la Rege acel decret, Mihalache
isi dhdu demisia, la care se alkurd $i primul ministru.
In conversatiile cu Maniu, am propus solutia cu numirea
lui Titulescu. Maniu mi-a comunicat cà i el sustinuse, fath
de Rege, aceeasi solutie. In audientä, Regele stArui ca sh pri-
mese eu. Invocând infirmitatea mea, am pledat pentru Ti-
tulescu:
E timputl Maiestate, ca sà inceteze rolul lui Titulescu
ca moase a tuturor guvernelor.
Maniu intentionase s tind un sfat cu Mihalache, Madgearu.
Mironescu, Mihai si cu mine. Pregatea ceva. Am läsat sa fie
chemati toti mernbrii biroului" $i cei doi prezidenti ai cor-
punier legiuitoare. Dupá amiazd, la 5, ne-am inthinit in sa-
lonul lui Dumitrache621. (Cred a am descris pe larg acest in-
cident). Maniu era atat de enervat incht, surprins de sosirea
tuturor mini6tri1or, and un inthrziat se scuza a a aflat
thrziu chemarea la sedintA, i-a spus cà urma sh fie numai o
consfatuire informativh, pentru mine.
A facut un expozeu larg, spunând cá eu am recomandat
Regelui un guvern Titulescu. Pleda indirect spre aceasta so-
liitie. Atunci Cosachescu i $t. C. Pop ii facura reprosul Ca
lor le spusese cand au mers in audienth sa propunä un
quvern Vaida. Spre surprinderea tuturor, chiar si a lui Maniu,
Mihalache a invocat informatii primiite, dupd care corpul elec-
toral nu intelege criza de guvern. Tara e 1inistith. Dach s-ar
ajunge la dizolvarea Camerelor, orice am vorbi noi condua-
torii de la centru, cei din provincie ar lua-o razna, pe tema
contra Regelui. Ne-am crea, pentru viitor, o situatie imposi-
bird pe searna partidului. De aceea el crede c trebuie sh fiu
221.
www.dacoromanica.ro
rugat ca sä primesc formarea guvernului. Toti s-au pronuntat
In acest sans, incat la sfarsit, Maniu mi-a adresat un start&
tor apel, in interesul partidului, al Orli si al Regelui, sa cedez
dorintei regale si a partidului.
Am invocat boala mea si am conditionat acceptarea in
caz ä m-as decide de autorizarea biroului ea sa-mi corn-
pun singur lista ministrilor, fara ingerinta conduccrii. Maniu
rn-a asigurat cà acest drept mi se recunpaste, totusi ma roagd
sä tin cont de vechii colegi. A priceput apoi sã trezeasca in
Mironescu pofta de a pretinde Ministerul de Interne, iar
pentru Mirto refuza sa-si dea invoirea, dupa ce ii of eris,-Jn
acest portofoliu. Mai tarziu a pretins in birou ca nici un
project de lege sh nu se supuna camerelor fara a fi in prea-
labia aprobat de birou. Din Consiliul de Ministri, singur dansul
prezidentul partidului nu facea parte. Orice anteproiect
de lege era astfel studiat" de el si ,.discutat", spre a intarzia
lucrarle Camerei. Fireste ca unil rninistri, ca de exemplu Mi-
halache, imi prezentau anteproiectele lor, asigurandu-ma ca
au fost aprobate de Dl. prezident" iar eu le semnam, pe
cand Maniu continua jocul de-a mata oarbd cu mine, eu cu
urnor, el cu satisfactie prezidiala. A fi demisionat cu placere
da , o data prizonierul situatiei, nu puteam sa o fac.
Cu Regale lucram bine. partidul ma sustinea, ehe funea
Skoda nu se terminase Inca, ineat oricum a fi mativat dem*
sia, adevaratul motiv nu4 puteam marturisi: sicanele per-
petui din partea amicului rneu de 40 de ani' . Plecand Mamu
la Beausoleil, am mai rasuflat, caci maruntii lui prom isti
(Ionel Pop, Ghitä Crisan, Cornel Bianu, Pufi Leucutia622 etc.)
erau intriganti nedibaci, usor de paralizat. Numai Zachi Boila '-
vasca, dar pe el lumea nu-I prea lua in serios, iar pe mine
ma amuza jocul lui caci sugand subventii cu aprobarea
mea era rafinat de dibaci In aplicarea vechil formula, ce-1
conducea in tactica lui aplicata contra mea: fisd agyon de nem
nagyon624 ... etc. In privinta lansarii de jntrigi, Zachi era de
o infinita inventiozttate si de o prodigioasa variatie. Cateva
example vor ilustra metodele lui de procedare:
Pe Iorga Ii timbrase de om al Lupescei. Dat in judecata,
a continuat totusi cu calomnia. prin aluzii. Ajungand, in fine,
la dezbatere apilicand formula potrivita firii lui Iorga
a declarat (in rezumat):
Eu sá fi crezut cd Dl. Iorga ar fi capabil a fi omul
Lupescei? De eand eram copil am vazut in Dl. profesor pe
eel mai mare roman si cel mai mare invatat, dascalul nostru
al ardelenilor. Ca mare admirator al D-lui profesor, opinia
222
www.dacoromanica.ro
publica invinuindu-1 pe nedrept cä ar fi omul Lupescei, am
crezut ca-mi este datoria de publicist sa-i of er ocazia de a
lamuri pe cei ce-1 invinuiau. Sunt gata sa-i dau i in scris
D-lui profesor aceste dedlaratii.
Iorga, impresionat, satul de a-si pierde vremea cu pro-
cesul pand la dezbatere trecuse destul timp s-a decla-
rat satisfacut. Ulterior, venind vorba despre Zachi, la o ocazie
mi-a spus:
Stii, Zachi e un misel dar are vana de gazetar.

In timpul guvernarii mele din 1932, Zachi imi facea mereu


bucurii. Cand cu nasterea primului copil all Principesei Ileana,
la Viena, in articolul de folnd al Patriei", reprosa minisstru-
lui nostru din Austria (Dr. C. Brediceanu)625 ca.' nu a arborat
steagull tricolor al tärii pe vila principesei (in Austria
comunista!).

Cand Lupeasca dupa cateva incurcaturi i dibacii te- .


sute se pregatise sa plece in strainatate (pasaport, valuta
etc.) eu ma gaseam la Valea Seaca626. Pe la 5-6 seara venird
doi prieteni si-mi adusera articolul manifest al lui Zachi.
contra ei, pe care baietii colportori 11 imparteau publicsului,
pe strazi i chiar in fata casei mele. Chestorul (Simion Ha-
tieganu) daduse numaidecat dispozitia sa se confiste. Ce folos?
In acelasi timp, la Bucuresti, Ilie Lazar627 i Pufi Leucutia il
imparteau publicului prin cafenele si in gara de nord.
Cand cu serbarea marinei la Constanta, Regele i printul
Mihai se imbolnaviserd de pojar i au plecat la Sinaia. Ei
zaceau acolo, eu la Cluj (suferind de colici renale). Cu doua
zile mai inainte mi se Itelefonase Ca Regele, restabilit, ma va
primi joi. S-a publicat i in ziare. De aceea, Zachi, tiparind la
DicioSanmartin pamfletul sat, 1-a adus la Cluj. La ora and
credea ca-1 parasisem pe M. Sa la Sinaia referind despre'
linistea din tara, Meal a banui lovitura miseleasca a incePut
impartirea articoftu1ui. Lovitura era premeditata cu talc. Caci
Regele trebuia sá ramana cu impresia ca. primul sau sfetnic"
nu are idee ce se petrece In fata casei sale la Cluj, ori ca e
complice cu Zachi. Totusi, se intamplase, intre timp, ca ma-
resalul [Palatului] imi telefonase continuarea carantinei pang
martia viitoare, desi M. Sa era teafar. Daca e ceva urgent,
voi fi primit totusi joi, daca insa nimic nu este presant, au-
dienta se amand 'Dana marti. Astf el, lasandu-se hotararii mele,
am amanat 'Ana marti, ceea ce Zachi nu stiuse.

223
www.dacoromanica.ro
In ziva urmktoare, vineri, il chemai pe Zachi si Eli reprosai
purtarea sa. El mi-a rhspuns, imbracand o fata imbecilà
pe care o avea la indemand pentru asemenea ocazii ca mi-a
facut mie cel mai bun serviciu. Dupd informatille sale, Regele
pregdtea demiterea mea. Acum nu ma mai poate demite,
cad de altcum lumea ar zice cã a demonstrat solidarizarea
sa cu D-na Lupescu si ca aceasta determinA schimbdrile
o'avernelor.
La observatia mea cd pe viitor mi-a facut cu neputinta
sa mai apkr pe Romul Boilà si pe Maniu in chestiunea
Skoda" si a suspectdrii cà ar fi incasat cele 60 de milioane
de la un bancher vienez Zachi mi-a replicat, parch' ar fi
fost vorba de cea mai curatä afacere, cd nu e vorba de 60
ci de 76 milioane, a c5ror provenienta absolut corectà, Romul
e gata sâ o dovedeasca. Evident, Zachi era de conivienta cu
Maniu. .,Prietenie de 40 de ani".
La Sinaia Regele ma intampind:
E urat ceea ce face Dl. Maniu.
Maniu nu a stiut In prealabil de pamfletul lui Zachi
Bond. Dacd ar fi stiut Maniu, la nici un caz nu ar fi admis
sa se tipareasck redactarea in acest ton brutal. Zachi ii eu-
nostea firea si temându-se de modificdri pe care Maniu
le-ar fi facia a procedat independent, punându-1 in fata
faptului implinit. far acum, fireste, Maniu nu-1 poate
dezavua.
Regele a dat din cap cu indoialà, a avut insd delicatetea
Ill de mine sg. zick:
Se poate, dach crezi D-ta.
La câteva saptamâni Zachi a recurs totusi, din nou la
fonduri. Dupd tatonari prin prieteni 1-am primit. L-am poftit
in automobil si am descins la Mironescu. Pe drum mi-a dat
toate asigurarile de viitoare pocblinta si corectitudine. Am
incasat vorbäria lui, färä a face vreo observatie de indoiald.
Sosind la Mirone,scu, am intrat mai initai singur. I-am spus
ca-1 rog sd asiste ca martor la o conversatie intre Zachi si
mine, apoi 1-am chemat pe Zachi. S-a desfäsurat urmátoarea
conversatie:
D-le Mironescu, Zachi, precum stii, e cel mai mare
intrigant din tard. Lipsit de orice scrupuie, inventeazä si räs-
pandeste zvonuri mincinoase si calomnii, ca sä fack greutati
guvernkrii. Acuma a venit sà-mi promitä cd pe viitor va fi om
cinstit si cd se va abtine de toate obiceiurile din trecut. Am
linut sä fii si D-ta de fata, când va face aceasta declaratie.
224
www.dacoromanica.ro
(Adresandu-ma ltu Zachi): De aceea te intreb, esti gata sa
promiti pe cuvant de onoare, cä pe viitor nu vei mai raspandi
nici minciuni, nici calornnii, fie in scris, fie cu vitt grai?
Promit pe cuvant de onoare.
Esti gata sd promiti Ca vei fi am de omenie?
Promit.
i ea regreti toate misehile comise?
Le regret.
Te rog asteapta-ma afara.
Dupa ce plecase Zachi, Mironescu acest om calm si
stapanit nu-si putut reline stupoarea. Eu 1-am asigurat Ca
totul se reduce la intentia mea de a-i servi o lectie lui Zachi,
dar in a carei eficadtate nu cred. I-am multumit si am plecat
cu Zachi la Prezidentie. Coborand din masina, l'n curte, la
balconul de la biroul lui Tilea, am intrat amandoi la acesta.
Am inehis mai intai usile cu cheia, ca sd nu fim deranjati.
Apoi, stand toti trei in picioare, rn-am adresat lui Tilea, cu
toath sthruinta, aratand cd interesul partidului si indeosebi
a ramurii ardelene este ea &à se asigure putin.ta uinei guver-
nari ordonate, prin salidaritate si disciplind. Zachi mi-a pro-
mis, pe cuvant de onoare, ca va fi am de omenie pe viitor si
q-e va abtine de la orice intrigi si calomnii.
El e gata sd-ti fagaduiased si Dttale si sà-ti intinda
mana de impaciuire. Te rog Zachi sa te declari.
Declar cd iau acest angajament, pe cuvant de onoare
ii Intinse mana lui Tilea.
Acesta Meuse panA atunci, acum insa se adresd Catre mine:
D-le prezident, am fast totdeauna disciplinat, v-am
ascultat, dar de data aceasta VA rog sa" nu VA' supArati, nu
not sd dau mana cu acest individ.
Zachi se uita buimdcit, imbracand masca de imbecil, iar eu:
Cum, D-le Tilea, daca eu sunt hotgrat ca, in interesul
Oa, s5 uit toate ticAlosiile lui Zachi, D-ta vii si faci pe in-
transigentul?
Acest om a faspandit astfel de minciuni si calomnii
contra mea si a familiei mele, pe care un om cu cel mai ele-
mentar simt de onoare nu ar fi putut-o face. Cuvant de onoare?
$1-1 dà usor, ca iesind de aici sd nu-1 respecte. E adevdrat
ori nu treacd mearga vorbele lui barfitoare intre ardeleni
dar poti nega (fixandu-1 pe Zachi) ca, in tren spre Cluj,
ai intretinut cu calomniile tale o societate de unguri, vorbind
toate minciunile tale murdare contra mea?
Cand calatoreste omul cate nu se vorbesc?

15 Memoril vol. III 225


www.dacoromanica.ro
D-le prezident, vedeti, nu poate nega, stiind cà il pot
confrunta, ca sa i se repete in fata tat ce a mintit. Nu pre-
tindeti sa-i dau mana acestui individ ...
Váland ca orke staruinte nu ar putea da alt rezultat, de-
cal o pace fictiva, am incetat cu persuasiunea si deschizand
usile 1-am slobozit pe Zachi, care nu a facut uitata subventia.
El raspandise rn.inciuna ca D-na Lupescu a fost nasa copilei
lui Tilea. Botezul se celebrase la Eforie, in vila lui Tilea.
Nase fusese Lencka629, preot Coltor039, fiind cu totii de fata,
si Mihalache cu Doamna. Fotografiile fusesera expuse in vitrina
Patrieia. Totusi, abia trecusera cateva luni si unii-altii intre-
bau prin Cluj, daca e adevgrat ca. D-na Lupescu fusese nasa?
Asa prind minciunile la cei cu morala crestinaa, daca sunt
ticalosi, chiar mai curând decat la cei prosti. Deosebirea este
numai Ca ticalosii raspandesc intentionat minciuna, fara sa o
creadd, pe cand prostii cred si. p raspandesc, indeplinind da-
toria lor fata de morala crestink
Intr-o dimineata, veni la mine M. erban. Chiar termi-
nasem sa ma spal si eram cu fata in stergar. Misi incepu:
m, m ... As avea ceva; cred ca trebuie sa Va pun la
curent cu ... m, m ... (vedeam ca era grozav de jenat)
Da.-i inainte, curaj ...
El imi spuse, in fine, cu multe ezitari si pauze de un
sfert de tact, revoltat si sacadat, ca oamenii talcoi vorbesc
despre Marioara si [de] mine.
Cand terminase, i-am raspuns:
Atata e tot? Ei, sa stii ca vorbesc si de Jenica si [de]
mine. Iti marturisesc ca am inceput sa devin aproape gran-
doman de nips. Deh, doua neveste asa de frumoase si zdra-
vene la varsta meal E un record, in concurenta cu doi ar-
masari tineri, care vin in fiecare sambata si-mi cer concediu
pang luni, ca sd-si vada familia". Crezi Ca este cineva la Bu-
curesti care sd creada prostii de acestea? Dar in Ardeal, re-
putatia Marioarei si a Jenichei631 nu sunt bine stabilite, ca.
vorba lui Dr. V. Muste632 in 10 judete nu se mai gasesc
femei model ca ele. Apoi eu ... pared am avut vreodata apu-
caturi de Don Juan? Unde e prostul care sa creada ca acuma
ma avant in aventuri. Nu aici e baiul", ci te supdra ca se
vorbeste la Cluj si nu la Bucuresti. Cunosti sursa. Nu-ti mai
bate capul cu de-ale lui Zachi citire. Nu mai &este cine sil
le creada ...
226
www.dacoromanica.ro
Omul s-a calmat. Au mai lost o multime de clefete si-
milare. Daca as fi fost ocupat cu scrutarea izvorului, mult
timp ar fi trebuit s'a. pierd. Copiii de clefete erau insa usor
de recunoscut, dupá spiritul urzitorului lor aproape tot-
deauna era Zachi. Aveam un sentiment linistitor and aflam
astfel de baliverne, ba, trebuie sa recunosc, un fel de sim-
patie penru Zachi, pe care caut s'a mi-o explic, cu exagerdrile
ce caracterizau inventiile sale, prin timbrul lor paradoxal. Un
fel de fantezie poeticd originald, prin temeritatea conceptiei,
datorith cdreia pierdea orke verosimilitate de a fi crezutd.
Dealtcum, Zachi era un excelent sahist 0 pasionat hazardeur
la joc de carti. Ca seide al lui Maniu, nu cunostea limite si
a dovedit cea mai intransigent& consecventà ...
Dintre gangsterii epocii, conducatori in presa románd, mai
trebuie amintiti:

PAMFIL SEICARU

Cava ler al ordinului Mihai Viteazul, din rkboiul 1916


18. Talent exceptional de publicist si nu mai putin jongleur
in arta de a pleda azi pentru maine, contra aceleiasi idei ori
om politic. Nationalismul ii servea de cothurn. ti.a cu di-
bAnie sà-si pregateasca, sa exploateze ocaziile de a-0 asigura
sporirea putintei de a mai ridica un etaj pe viitorul palat al
Curentului". Era unul dintre cei favorizati ai generatiei sale,
care, prin talentul special dezvoltat de mediul ambiant, liberi
de scrupule si inhibitii, au priceput sa ajungd repede si ma-
nos la suprafata. Nivelul cultural si stilul viu al efemeridelor
au rdzbit in concurenta ziaristicd, chiar 0 fatà de Universul",
cu exceptia micei publicitati". Cad lumea era skuld de bor-
sul ce-1 oferea Stelian. Popescu si exploatatii sal colaboratori,
condusi de Zaharov633, pe placul mahalalei sufletesti a capi-
talei. Seicaru a fost antilegionar, totusi a stiut in timpul
antonescian sd-i jumuleasca" pe nemti, dandu-le intermitent
cate un ghiont dureros, desigur nu färà aprobarea celor doi
Antonesti.

227
www.dacoromanica.ro
STELIAN POPESCU

Incult si dotat cu un modest talent de santagist, de M-


ean, pricepea una si buna: incasarea taxei inseratelor. Aerele
de arbitru ce-si lua erau respingatoare. S-a intrecut pe sine
insusi, cand cu insultele la adresa Reeelui Carol al II-lea, dupd
plecarea acestuia (betiv, epileptic, sifilitic etc"). Si cat linsese
in jurul anusului regal, spre a obtine bunele gratii.

SOCOR EM,634

Facea pe democratul" la Adevarul". Dupa moartea lui


Milie6:5 totusi publicist cult la conducerea ziarului a fost
Constantin Graur636 iar in cliestiuni externe Branisteanu637.
T. T. Braniste s-a distins ca sabes-goi638. Rol deosebit a jucat
insa, cu reportajele lui de prognosticuri profetice, Scrutatoe-
Blumenfeld. De altfel, ii era usor sa fie bine inforrnat, caci
Madgearu si. Iunian se ingrijeau sa-1 tina la curent, primind
in schimb, in coloanele Adevarului" certificatul de verita-
bili democrati.
Adevarul", Universul", Neamul Romanesco nu primeau
subventii. Adevarul°, ca societate tipografica pe actiuni, pri-
mea in schimb comenzi de milioane, de la finante, de exemplu
blanchete; Universulo avea import liber de X vagoane
hartie de ziar, iar Neamul Romanesc" avea asigurate tipari-
turi la tipografia din Valeni.

NICHIFOR CRAINIC639

(I. Dobre) era mai lipsit de scrupule deck toti ceilalti. Prin
revista lui zapacea cu literatura capetele necoapte, tar Sfarma-
Piatra"646 era vanduta nemtilor.
Seicaru si Crainic-Dobre au stiut sa execute permanent
schimbarea fetei lor politice, nu ins& negreata specified a fetei
proprii. Aceasta ii trada, cu toata legea lui Racoasa641, ea
graia de la distanta.

228
www.dacoromanica.ro
NOTE EXPLICATIVE

1. Datarea la 18 octomvrie 1944 a inceputului descrierii episoade-


lor, de dupa Mama Unire din 1918, este in contradictie a,parenta cu
plasarea acestui inceput in Yolumul HI al memoriilor. Dar adoptand
editarea acestora dupa cronologia faptelor relatate fart a fractiona
frecventele digresiuni ale autorului am alcatuit volumul 1, din
perioada autobiografica a tineretii (Walla in 1918, dupa caietele nu-
merotate roman, cu IV, care rezulta a fi scrise anterior datarii de
mai sus). Volumul H incepe cu datarea scrierii la 6 ianuarie 1946,
cuprinzand insa perioada din 1919-1032, iar volumul LU debuteazd
cu eliberarea Ardealului de Nord, cu reflexii asupra dominatiei ger-
mane i apoi descrie evenimente din anii 1933, Nina dupa sfarsitul
celw de-al doilea razboi mondial.
2. Comunitati populnre: denumire o organizatiilor grupului etnic
german (din Romania), in perioada dominatiei hitleriste.
3. District, regiune: denumire a unitatilor administrative etnic
germane, suprapuse celor oficiale romane, wand la conducere un
Gauleiter (conducator de district).
4. Andreas Schmidt, absolvent de drept; conducator al grupului
etnic german din Romania (Volksgruppenfiihrer).
5. Popor din Rasarit", revista a grupului etnic german din Ro-
mania.
6. Luarea in stapanire a unui teritoriu: prima, a doua Si ultima
(in limba germana).
7. In stare de pregatire, la dispozitie (in germ.).
8. Totul german: cuvant de ordine al expansionismului, dar
uniune pangermana, fondata la 1849, cu scopul sprijinirii germanitatii
In strainatate.
9. Prostia si fudulia cresc pe acelasi lemn (copac) (in germ.).
10. Kil linger, Manfred von: ministru plenipotentiar german la Pal-
curesti (1940-44), exercitand politica de presiune i expansiune. S-a
sinLiCis dupa armistitiul de la 23 august 1944, de teama raspunderii
fata de Hitler. pentru ca nu a putut preveni actul.
11. Ioanitescu, D. R, jurist si economist, prof. univ. Rucuresti,
ministru subsecretar de stat la interne 1928-1930 in guvernul I.
Maniu, subsecretar de stat la mune& sanatate si ocrotiri sociale in
guy. Gh. Mironescu (1930) si in guvernele Al. Vaida i f. Maniu
(1932-1933). Mhiistrul agriculturii in guy. 0, Goga (1937-11938).
12. Nitescu, Voicu. nota 108, vol. II.
13. Confederatie, vezi i nota 399, vol. II (in germana).

229
www.dacoromanica.ro
14. Uniune vamala (in germana).
15. Referire la criza economica i inflatia din Austria, de dupe
primul rdzboi mondial (deceniile 2-4).
16. Poftim (na-ti-o) gusatule. Expresie vieneza apostroland in tre-
cut pe riveranii Vienei, unde zonate ealcaroase dadeau frecvente
cazuri de guse. Ulterior, apostrofare pentru toti nevienezii.
17. Scherr, Johannes (1817-66) scriitor german, parlamentar re-
volutionar wiirtenberghez (1848-49), autor a numeroase luerari lite-
rare si a Tragediei umane" (titlul de tragicomedie apartine autoru-
lui memorlilor).
18. Imi sunt cunoscute multe astfel de exemple din tragicomedia
umana (I. Scherr). Cel mai cunoscut ma impresioneazd mai de aproape.
Aici a fost un spaniol, cel mai puternit imperator al Romei. El a
gasit de bine se invinga Dacia. Legionarii au prestat intreaga munce.
Acestia n-au avut mitraliere, tunuri, aruncatoare de flacari i tancuri.
Dar cu sulitele lor lungi i spadele scurte, ei reusira se extermine
destul de radical populatia masculine. Dupa ce s-au binitit ca toti
oamenii in putere au adus femeit Dace le se pare se nu fi fost
urate. $1 astfel legionarii i colonistii romani au procreat, cu femeile
dace, poporul valah, care locuieste de cloud milenii in Dacia. Acum,
dace, se spunem ca Germania ar cuceri Dacia si ar extirpa barbatii,
grenadierii pomerani, cu femeile valahe, ar produce tot numal valahi.
Cici este statuat de soarta ca in aceasta tare sa prospere numai po-
rumbul i valahul, similar unui perpetuum mobile. Valahul cultiva
porumb, pentru a se hreni, ca sa produce din nou porumb, iar mii-
laiul prieste numai valahului, pentru a-1 mentine in viata.
19. Pactul Kellog-Briand, note 665, vol. H.
20. Intfilnirea de la München. In noaptea de 29/30 sept. 1938 s-a
semnat acordul anglo-franco-italianolgerman, destinat se puna capet
crizei germano-cehoslovace, cu cedarea catire Germania a teritoriului
sudet. Participantii:
Mussolini, Benito (1 3-1945), organizator al fascismului ca
partid politic (1919-21), instaureaza dictatura (1922-43). Dupe pre-
busirea acesteia, salvat din detentie de aviatia germane, reia guver-
narea in nordul Italiei, apoi este prins de partizani, judecat i executat.
Chamberlain, Arthur Neville (1869-1940) politician conservator
britanic, prim-ministru al guvernului de uniune nationala (1937-40),
conciliator fate de Germania nazista.
Daladier, Edouard (1884-11970), politician radical francez, prim-
ministru 1933, 1934 si 1938-40.
Hitler Adolf (1689-1945), seful Partidului Muncitoresc Natio-
nal-Socialist German" (din 1920), Cancelar al Germaniei (din 1933) si
Filhrer" al statului (din ,1934). Dictatura sfingeroasa si politica agre-
siva promovate de el an provocat declansarea celui de al doilea razboi
mondial cu supunerea Europei UflUj regim de teroare i exterminare.
Cand prdbusirea Germaniei era evidenta, s-a sinucis (aprilie 1945).
1 [Halifax, Ddward Frederick Lindley Wood, conte (1 1-1959),
om politic conservator englez i ministru de externe (1938-40).
21. Sarraut, Albert (1872-1962) politician francez, de mai multe ori
ministru (1906-40), deportat de germani (1944-45), membru al Adunarii
Nationale (1947) si presedinte al acesteia (1951). Privitor la pactul de
neagresiune negociat in f1932, cu participarea iniia1ã i a Romaniei,
pe lenge Franta i Polonia, vezi cap. special in vol. II, pag. 234-260.

230
www.dacoromanica.ro
22. Gafencu, Grigore (1892?-1957), (in completarea notei 631 A,
vol. II) ziarist, om politic si diplomat. In 1940 este trimis ministru
plenipotentiar la Moscova, ea incercare de ameliorare a relatiilor ce
se conturau cu U.R.S.S.
23. Ribbentrop, Joachim von (1893-1946), ministru de externe al
Germaniei hitleriste (1938-45), juldecat de Tribunalul International de
la Niirenberg, ca mare criminal de rAzboi, condamnat la moarte si
executat (1946).
24. Coridorul Danzig (in polon.: Gdansk). Gras pomeran, hanzea-
tic, autonom pAnd la anexa'rile prusace din 1793 si 1815. Intre 1919
39 port liber la debuseul Coridoruclui" teritorial, pe care Germania
II anexeazd in 1939, declansfind rdzboiul cu Po Ionia. Din 1946 ora§ul
preia denumirea polonezii.
25. Cdlinescu, .Armand (1893-1939) debuteazd ca prefect de Arges,
apoi subsecretar de stat la interne si ministru de interne In gu-
vernele Vaida si Maniu, din 1032-33, precum in guy. Goga (1937/38)
si in guy. avr. Cristea (1938), viceprim-ministru In guy. Cristea, din
1939 si prim-ministru (1939). Adept al apropierii de Franta si Anglia
si-a atras adversitatea Germaniet. Asasinat de legionari la 20 sept 1939.
26. Weygand, Maxima (1867-1965), general francez, sef de stat ma-
jor si colaborator intim al lui Foch (1914-23). Asigurd rezistenta
victorioassa a Poloniei In razboiul polono-sovietic, generalisim (1931
35), preia comanda in Siria si Liban (1939-40), ministru al apardrii
in guvernul de la Vichy, pleacd In Algeria si pregateste armata pen-
tru reluarea razboiului contra Germaniei (1940.-41).
27. Linia Maginot, linie de fortificatii franceze pentru prevenirea
unui atac german, intre Mbramedy si Rin. [Maginot, André (1877
1932), de mai multe ori ministru de rilzboi (1922-32), initiator al liniei
M. In 1939 germanii ocolesc linia Mi prin Belgia, apoi o strapung si
frontal.
28. Duval, Marie Charles (186E?) general francez, sef de stat
major de mari unitdti (1916-18).
29. Kohler, Edith von, atasatel la legatia german& din Bucuresti,
cu sarcini de colaborare agricold dar si sarcini politice.
30. TJrddreanu, Ernest (scris si Urdarianu), (1897?), ofiter de ca-
valerie, devine aghiotant regal (1933), maresal al Palatului (1937), sef
de stat major al Partidului Natiunii si ministru de stat (1940).
31. Gerstenberg, general de aviatie, atasat militar al Germaniei
la Bucuresti.
32. Neubacher, diplomat german la legatia din Bucuresti, econo-
mist.
33. Molotov, Viaceslav Mihailovici (1890-7), membru al Comite-
tului Central al P.C.U.S, din 1921, al Biroului Politic (1926-53) si al
Prezidiului (1953-57), ministru de externe al "LBS.& (1939-49 si
1953-56). Semnatar al celebrului pact cu Germania, Ribbentrop-Mo-
lotov.
34. Fabritius, ministrul Germaniei la Bucuresti, antecesor al pre-
siunii accentuate, prin Ki Hinges%
35. Antonescu, Ion (1882-1946), sef de stat major al maresalului
Prezan (1916-17), atasat militar la Londra (1919?), ministrul apa-
rarii nationale in guvernul Goga, (1937-38), ministrul aerului si ma-
rinei in guvernul Miron Cristea (1938), prim-ministru, conducator al
statului si maresa1 (1040-44): Condamnat sub presiunea sovieticã si
executat in 1946.

231

www.dacoromanica.ro
36 Cine are timp, are viata. (in latind).
37. Churchill sir Winston Leonard Spencer, nota 203, vol. II.
38. Tanescu (sau Tenescu), Florian (1849-?), maior de stat major
in primul räzboi mondial, §ef ail Marelui Stat Major in 1940.
39. Sima, Horia, fruntas legionar, ramas liber dupit detentia prin-
cipalilor conducatori. Verosimil implicat in asasinarea primului mi-
nistru Armand Cdlinescu (1939) si organizator al Rebeliunii legionare"
din ianuarie 1841. Refugiat apoi in Germania si Spania, untie a murit,
cca 1983.
40. Agreabil, comod, placut (in germand).
41. Ad-laths; sfetnic, consilier, consultant, expert, aghiotant, de la
latinul, a aduce, a anunta, a contribui (adlatus).
42. Rddescu, Nkolae, general, prim-ministru si ad-interim ministru
de externe si de interne (dec. 1944-mart. 1945). Constrans la demisie
prin manifestdri i ciocniri de stradd.
43. Rasa' de Wartenberg; ovine bavareze, sinonime .cu Merino-
landschaf, cu specific de land find si came, foarte rezistentà in cli-
mate montane. Importatd apoi, in 1960, la 1.A.S. Blaj a dat metisdri
valoroase cu rasele autohtone (Lazarea-Harghita, etc.).
44. Mezei, medic rezident in Bucuresti, in perioada 1940-1944.
45. Angelescu, Constantin (Costic.5) scris i Anghelescu de autorul
memoriilor (1883-?), subsecretar de stat la interne in guvernele Maniu
Mironescu (1930-31), ministru al lucr. publ. guy. Miron Cristea
(1938), ministrul econ. notion. guy. Tatarescu (1939-40). Guvernator
al Bancii Nationale, cca 1932-33.
46. Slagdr, melodie de actualitate sau noutate muzicald.
47. Observatorul Popular" (in germand).
48. Lupta mea, (trad.) volumul doctrinar de cdpdtai al National-
socialismului german, autor Adolf Hitler.
49. Bismarck, Otto, print de, nota 133 vol. II. INTotiunea de Jun-
ker" indica aristocratia i marea proprietate funciard.. Titlul derivd din
junger Herr, avand i sens peiorativ.
50. Brahi- dolicocefalie, (nota 361, vol. II). Craniile lungi s-an
considerat apanaj al rasei nordice - nobile, germane.
51. Porcul Nobil German", rasa' perfectionatd in deceniul al 4-lea.
52. Consangvini.
53. Botei (arhaism): turind, card (mai ales despre ovine), regio-
nalism din Moldova, Bucovina si Maramures.
54. Beck, Josef (1894-1944), colonel polonez, ministru de externe
(1932-30), promovand apropierea de Germania. Dupd invazie, refugiat
in Romania, unde a murit.
55. Bolintineanu, Dimitrie (1819-72), poet Uric-patriotic, partici-
pant la revolutia din 1848, ministru sub Al. I. Cuza.
56. Romanizare a monedei austriece Grosche", cu sensul de a
o pune in joc. Vezi i nota 309, vol. llL
57. Serban, Picu (Mihai jun.), student, trimis de tatal sau (sub-
secretar de stat), la Brasov, cu mesajul mentionat, cdtre autorul
memoriilor.
58. Tharescu, Gheorghe (1886-1957), apreciat Inca de I.I.C. Bra.-
tianu din grupul tineretului liberal", devine subsecretar de start la
interne in guvernele Ion I. C. si Vintila I. C. IBratianu (1923-26 si
1927-28), ministru al industriei i comertului in guivernele Duca si C.
Angelescu (1933-34), apoi prim-ministru (1934-37), ministru de externe
in guy. Miron Cristea (1938) g din nou prim-ministru (1939-40). In

32
www.dacoromanica.ro
1940 constituie fractiunea dizidenta a Partidului Liberal, aderAnd la
Frontul National Democratic" (comunist) si este vicepresedinte i mi-
nistru de externe in guy. Petru Groza (1945-47). Conduce delegatia
romând la Conferinta de Pace din Paris (1946).
59. Argetoianu, Constantin, note 80, vol. II.
60. Ciobanu, Stefan (1863?), profesor de istoria literaturii romane
si de literaturà religioasd la facultatea de teologie Chisindu6
61. Inculet, Ion, nota 604, vol. II.
62. Nistor, Ion (1867?), membru In Sfatul Tarii basarabean (1918),
apoi ministru secretar de stat, au lucrárilor publice, al muncii si ocro-
tirilor sociale, culte i arte, In mai multe guverne, Intre 1918-40.
63. Buteanu, Aurel (1904?), ziarist si publicist, redactor, apol di-
ector al ziarului National Tdrdnesc Petrie", din Cluj. A lost tempo-
ar sef de cabinet al autorului.
64. Pavel, Pavel (1901?), avocet si publicist, membru PJNT., ab-
solvent al Institutului de Inane Studii Internationale de la Universi-
tatea din Paris, deputat de Bihor, redactor la Dreptatea".
65. Ionescu-Clopotaru, industries, turndtor de clopote.
66. Ghelmegeanu, Mihail, studii de drept i litere la Bucuresti
Paris, deputat de Ismail (1928-31), subsecretar de stat la agriculture'
apoi la finante In guvernele Vaida Voevod din 1932, ministru al lu-
rarilor publice din guy, M. Cristea, C. Argentoianu (1938-39), la in-
terne in guy. Tdtdrescu (1939-40).
67. Moldovan, Victor (1884?), subsecretar de stet In guvernul
Averescu (1927) apoi secretar general In Frontul Natiunii" (1940),
deputat si senator (1919-1933).
63. Stoica, Vasile, note 290, vol. II, completare: ministru al Ro-
miiniei la Tirana, Sofia, Riga si Ancara (1930-40), apoi subsecretar de
stat la Propaganda national:a' (1940).
69. Gigurtu, Ion (1886?), director general al Intreprinderii mi-
niere aurifere Mioa"Brad, ministru al industriei i comertului In
guvernul Goga (1937-38), ministru al lucrdrilor publice si comunica-
tiilor (1939), prim-ministru (iul.sept. 1940).
70. Manoilescu, Mihai (1891?), profesor la Politehnica din Bu-
curesti, ministru de finante In guy. Averescu (1926-27), ministru de
lucrdri publice i comunicatii in guyernele Maniu i Mironescu (1930
31), apoi ministru de externe In guy. Gigurtu, seirmand Arbitrajul de
a Viena, dupe' reyenirea din lesin.
71. Constantinide, Noti, (note 167, vol. Il), diplomat de carierd,
con silier la Ministerul de Externe.
72. Bdlan, Nicolae, note 111, vol. IL
Hossu, Iuliu, note 26, vol. II.
Niculescu, Alexandru (1887-1941), dupe' studii la Roma este
profesor de teologie greco-catolicd la Blaj (din 1904), preot misionar
In S.U.A., canonic, episcop de Lugoj (din 1922) i mitropolit la Blaj
(1935-1941).
Hatieganu, Iuliu (1885-1959), profesor de semiologie si pato-
logie medicaid la Cluj, ministru secretar de stat In guy, Iorga (1931).
73. Bornemisa, Sebastian (1890?). Doctor In litere, ziarist, fost
primar al Clujului, viceprim-ministru In guy. GogaCuza (1937-38).
Vidican, medic.
Scridon, Leon (1897?), avocat, ministrul muncii, slindtaTd
ocrotirilor sociale In guvernul Gaga (1937-38) Baciu, Aurel, mi-
nistru de justitie In guy. Goga (1937-38).

233
www.dacoromanica.ro
74. Pop, Valer (1892?). Doctor In drept, ministru de justitie In
guy. Iorga (1931-32), In guy. Tatarescu (1935-36) si la industrie-comert,
in guy. Tatarescu (1936-37). *eful delegatiei romane la tratativele ro-
mano-maghiare de la Turnu Severin, preliminare Arbitrajului de la
Viena.
7. Goga, Veturia, cfintareata de opera, supranumita privighetoarea
Ardealului; a doua sotie a poetului. Referirea autorului la protectia re-
fugiatilor, prin prietenia cu D-na Maria maresal Antonescu.
76. Popescu, Ste lian (1874-7), avocat, ziarist, nota 298, vol. II.
77. Creteanu, Gheorghe, nota 633, vol. H.
78. Clemenceanu, Georges, (nota 327, vol. I/seria 2). Presedinte
al Republicii Franceze (1917-20). Ca scriitor si publicist este principalul
colaborator al ziarului l'Aurore" i fondator al ziarului l'Home libre".
Tardieu, Andre, nota 328, vol. 1/seria 2,
Lloyd George, David, nota 328, vol. I/seria 2.
Titulescu, Nicolae, nota 500, vol. II.
Ionescu, Take (Dumitru), nota 403, vol. I/seria I.
Bratianu, Ion I.C., nota 138, vol. I/seria I.
79. Presedintele Dvs. eu nu-I cunosc un oarerare Pop, a fost
superior ungurilor, la Inaltime de turn; aceasta este impresia la ger-
mani (in germ.).
80. Ciano, Galeazzo, conte (1903-1944), politician fascist italian,
ministru de externe (1936-1943), ginere al lui Mussolini, ostil conti-
nuarii razboiului, ia pozitie contra lui IfvI., In 1943 ai este executat ca
tradator.
81. Teleki Pal (1879-1941), conte, prim-ministru, ca urmas al lui
Tmredi, profesor universitar. In 1939 participd cu Germania la
ocuparea Ucrainei subcarpatice, apoi la Arbitrajul de la Viena (1940).
Dupd ce a ratificat prietenia cu Jugoslavia (1940), Germania ti care
sa participe la agresiunea contra acesteia (1941). Prefera sinuciderea.
82. Csaki Istvan, ministru de externe maghiar, reprezentand oficial
Ungaria la Arbitrajul de la Belvedere (Viena).
63. Comunittate de soarta (in germ.).
84, Maniu, Iuliu, notele 329 si 504, vol. J/seria I.
85. Neologism (din francezul theriaque), medicament pe baza de
opiu, cu efect somnifer, euforic, halucinant.
86. Bratianu, Constantin-Dinu (1866-1950), inginer, fin al lui Ion
C. Bratianu, presedinte al Partidului National Liberal (1934-37). A
opus rezistenta la comunizarea Inceputé In 1946.
87. Lupu, Nicolae (1876-1917), medic si politician liberal din 1907,
aderent al Partidului Taranesc din 1918 si presedinte al acestuia
(1924-26), vicepreseclinte al Partidului National Taránesc din 1926, se
desprinde din P.N.T. In 1946, formand Partidul Taranesc-Democrat.
88. Luxuria: imbelsugarea prea mare, desfrau (In latind).
89. Jug caudinic sau furci caudine (de la localitatea Caudium).
Batuti de gener. samnit, Pontus Herennius (321 a. Chr.), romanii au
fost umiliti sa treaca aplecati sub o poarta formata din 3 land.
90. fReferire la limba germand, ca limbd a lui Immanuel Kant
(1724-1804), profesor universitar la Königsberg, Intemeietor al filozofiei
clasice germane, autor al celebrei Critica rafiunii pure.

234
www.dacoromanica.ro
91. Denumirea uzuala a rninisteruilui de externe al Frantei, prin
pozitia pe numitul chei al Senei.
92. Soguni: comandanti militari japonezi, feudali, care domneau In
realitate, pe Ming& mikado (imparati).
93. Exempla de varfuri ale spiritualitatii:
Descartes, René (latinizat Cartesius), 1596-1650, filozof si sa-
vant francez, proclama dreptul ratiunil de a reexamina cunostintele
existente, sub teza cuget deci exist". Enunta legile opticil geometrice,
refelitoare la reflectie §1 refractie i formuleaza legea conservarii can-
titatii de miscare. Acceptand rolul de mentor ale reginei Christina a
Suediei, este otravit cu arsen, ca savant incomod, de curteni ai acesteia.
Voltaire (Francois Marie Arouet, 1694-1778), scriitor, poet, gan-
ditor i istoric francez. Prin rationalismul sau, prin critica privilegiilor
prejudecatilor, intruchipeaza spiritul Iuminilor", (Madame Bovary,
Istoria lui Carol X, Secolul lui Lialovic XIV ).
Maiorescu, Titu, nota 260, vol. II.
94. Jaszi Oszkár (1875-4957), nota 504, vol. I/seria 1. Conducator
al Partidului Radical National, consilier in guy. Károly.
95. Károly Mihaly, nota 517, vol. I/seria 1.
96. Erdély, loan (1863-1930), (nota 512, vol. II), jurist, roman apoi
ministru plenipotenViar.
97. Schuller Rudolf, fost coleg sas al autorului (la Bistrita) i rdmas
prieten fidel.
98. Hock Janos (1859-1936), abate, deputat liberal In Camera Ma-
ghiara, apoi se ralliaza cu Partidul Independent al lui Károly M.
99. Vertan Endre, deputat in Camera din Budapesta, sovinist in-
tolerant fata de nemaghiari.
100. Mihali, Teodor (1855-7), nota 99, vol. I/seria 1. Initial avocat
In Dej, memorandist, presedinte al P. N. Rom. din Ardeal, vicepre-
sedinte al Marii Adunari Nationale de la 1 decembrie 1918 Alba
lulia.
101. Melzer Hugo, responsabil sas pentru organizarea gArzilor sa-
triotice in Transilvania.
102. Spintecarea firului de par In domeniul dreptului public (in
magh.).
103.1Referire la miscarile revolutionare din IVIuntii Apuseni (1784
si 1848).
104. Obiectivitate german& sau la obiect (in germana).
105. Porutiu Dora si Bianu Eugen, nota 15, vol. H.
106. Hatieganu, Emil, nota 12, vol. II.
107. Apathy Stefan, nota 19, vol. II.
108. Kun 'Béla, nota 42, vol. II.
109. Foch, Ferdinand, nota1159, vol. H.
110. Bliss, Tascker Howard (1853-1930), general american, delegat
la Conferinta de Pace de la Paris (1919-20), pe lfingd Wilson.
111. aVlihalovits E., medic sas din Brasov, temporar rezident la
Briinn si la Viena.
112. Spatiul rural aferent unui centru urban comercial (in germ).
113. Vásárosnamény: localitate In judetul maghiar Szabolc-Szatmar,
solicitata initial de delegatia romana La Conferinta de Pace de la Paris.
114. Calvinisti cu gâtul gros (in cadrul ironiilor interconfesionale
maghiare).
115. Referire la fostul ministru liberal al instructiunii i cultelor
prim-ministru; notele 168 A vol. I/seria 1 si 71 vol. Ili.

235

www.dacoromanica.ro
116. Szász Pal-Pavel, deputat maghiar In parlamentul Romaniei,
mort in detentie comunista, dupa 1947.
117. Beth len si Pdal: grupare radicala a Partidului Maghiar din
Romania.
118. Imredi Bela: prim-ministru maghiar (1938-39), pronuntat
fascist.
119. Fomentare: atatare (din franc.).
120. Gyárfas Elemer (1884?) agricultor si avocat clujean, senator
de Ciuc (1926-28 si 1933), al Partidului Maghiar. Prefect (comite suprem)
de Tarnava Mica, inainte de 1918.
121. Roth, Hans Otto, nota 116, vol. H.
122. De la prezidiu (in latina).
123. Banffy, conte, presedintele Partidului Maghiar din Romania
si seful grupului parlamentar maghiar.
124. Ungaria", cotidian budapestan antebelic.
125. Contrariul", ziar maghiar clujean, aparut In perioaida inter-
belica si inainte de 1918.
126. Referire la armata imperiala (austro-ungara, spre deosebire de
cea a honvezitor (a Ungariei).
127. Habsburgi, dinastie de origine elvetiana (Habichtsburg), a
domnit In Austria (1282-1918), in Cehia si Ungaria (1540-1918), in
Italia (sec. 16-18(36), in Sfantul Limper-1u Roman-German (1273-4806),
In Spania si in Tarile de Jos. Privitor la declinul prin degenerarea
famibei, vezi nota 464, vol. 1/seria 1 (Nota nr. 1 a autorului).
128. Pentru gustul bun al gurii (la incheierea mesei in franc.).
129. Dascalii banditi" (betydr, avand sensul initial de haiduc, a
luat uzul de haimana, bandit).
130. Claponul beat".
131. Kozrna Andor (1861-1933), poet si ziarist maghiar, servind
politica lui Tisza, tatal si RA conservator sovin.
132. Vaida, versificatorul.
133. Trandafirii ofilirii pe fata ta, / Zambetul atrofiei pe buzele
tale / $i visezi stapanirea lumii, / Pe salteaua ta de paie, bietul meu
maghiar.
134. Pe salteaua ta de paie, bietul sneu valah.
135. Serban, Mihai, nota 233, vol. II.
136. Carriere: formatie compacta de cavalerie, caz similar cu tra-
gica sada de la Robanesti, jud. Dolj, impotriva mitralierelor germane
(10 nov, 1916), In cadrul apararii Bucurestiului, organizata de I. An-
tonescu (atunci maior de stat major).
137. Joffre, Joseph (1852-11931), ofiter de geniu, se distinge in
Africa, in 1914, comanda armatele franceze de nord, obtinand victoria
salvatoare de pe Marna. In 1915-16 coordoneaza ansamblul operatiu-
nilor si este promovat maresal (1916) iar in 1917 pregateste in S.U..A.
angajarea fortelor In Pranta.
138. Budisteanu, Radu, legionar, ministrul cultelor si arbelor In
guy. I. Gigurtu (1940), inlocuind pe Horia Sima, care a parasit gu-
vernul dupa 3 zile.
139. Caracostea, Dumitru (1897-7) profesor universitar de istorie,
ministru al educatiei nationale In guy. Q. Gigurtu si in guy. I. Anto-
nescu (autorul notenza numele de Papacostea, confundandu-1 evident
cu subsecretarul de stat la educatie din anii 1944-45).
140. Popescu, David, general, ministru de interne in guy. IL Gi-
gurtu. In cadrul Rebeliunii legionare (1941), fiind invitat sa urmeze

236
www.dacoromanica.ro
o echipa", s-a retras, ca pentru se imbraca i i-a lichidat cu un
pistol automat, anuntand pe Horia Sima sa-si ridice asasinii.
141. Referire la Mihail Priboianu, ministrul inzestrarii armatei in
guy. I. Gigurtu.
142. Macovei, Ion, ministrul lucrarilor publice i comunicatiilor in
guy. I. Gigurtu.
143. Piemont; forma de relief premontand, ca sprijin i adapost
natural; de la italianul Piemonte (nord-vestul peninsulei; picior de
murite, rezultat din aluviunile coborate in timp).
144. fforga, Nicolae, nota 404, vol. 11/seria
145. Referire la Constantin Angelescu, fost ministru liberal al in-
structiei publice si prim-ministru 1933-34 (nota 71, vol. II). Janus",
zeu din mitologia romana, pazind intrarile i ieirile i reprezentat
.astfel cu cloud fete.
146. Mota, Ion senior, protopop la Orastie, nota 384, vol. H.
147. Bratianu, Gheorghe (George) 1898-11954, fiul lui Ion I. C. Bra-
tianu, istoric si politician liberal, mart in detentie comunista la Si-
ghetul Marmatiei.
148. Zarul a fast aruncat (in latina).
149. Discurs acuzator, vehement, rechizitoriu. Originea este in
discursurile atenianului Demostene, impotriva regelui Filip II al Ma-
cedoniei.
150. Inacerbat: instaurat, exagerat, accentuat, ascutit, impamantenit
(arhai sm).
151. Arion. Misu (1884-7), jurist, diplomat de cariera, secretar
general in Ministerul de Externe (1931), intr-o perioada sef de cabinet
I autorului (1933) si ministru plenipotentiar (1927-33).
152. Evreul din Mad". Povestea unui evreu buclucas caruia lu-
crurile Ii ies pe dos si far& sa vrea se reintoarce de uncle a pornit.
153. Dabalazare: pleostire, deprimare, molesire, rasa capul sa
ltarne (forma arhaica).
154. Supraabundent, excesiv.
155. Referire la fostul sef de cabinet Misu Anion, la Laur Preda,
iar personajul Didi ramane neidentificat,
156. Referire la Fundatia Carol".
157. Prezan, Constantin, nota 87, vol. II.
158. Dan, Sever (1885-7), avocat, fruntas al P.N.R. dinainte de
Unire, subsecretar de stat la finante in guvernul Barbu Stirbei (1927),
ministrul sanatatii si ocrotirior sociale in guy. Maniu (1928-29).
159. Antonescu, Maria, ulterior Maria Maresal Antonescu". Im-
preuna cu Veturia Gaga si Dna Barbu a organizat asistenta sanitara
sociala in timpul razbahdui (Societatea de Patronaj).
160. Antonescu, Mihai, ministrul justitiei in guvernul Averescu
(1921) si in guvernul I. Antonescu (1940-44), detinand interimar
functia de ministru de externe si de viceprim-ministru.
161. Apare ca referire la aripa nordica a Palatului Regal.
162. Mihai, Printul Mostenitor, cu titlul de Mare Voevod de Alba-
Iulia, fostul i viitorul Rege Mihai It (19217-30 si 1940-47),
163. Ilasievici, C. 41880-7), general de divizie-aghiotant, Ministrul
apararii nationale in guy. Tatarescu (1937). In primul razboi mondial
a hiptat in Ardeal. Sef al casei militaire regale (1939).
164. Referire la Regele Mihai
165. Georgescu, Rica, adept si am de actiune al lui Iuliu Maniu,
arestat temporar sub guvernul I. Antonescu.

237

www.dacoromanica.ro
16. Referire la fiul autorului, Dr. Aurel Vaida Voevod, medic
O.R.L.-ist in Bucuresti.
1.67. Menu, Dumitru, note 707, vol. II.
168, Lupu, Dimitrie, G. (1882?), magistrat din 1910, oonsilier la
Malta Curte de Casatie din 1931, apoi presedinte de sectie a acesteid.
169. B& lan, Nicolae, nota 111, vol. IT.
170. Razboiul entisovietic (1941-44).
171. Preterare: persecutare (din latinul pretereo = a trece peste).
172. Gremiu: for de sprijin (din latinul gremium: Ingrijire, pro-
tectie).
173. Eppinger: profesor medic internist, din Viena.
174. Solomon, Virgil (Gigi), medic, adePt al lui I. Maniu, ministru
al lucr. publice in guvernele SdnAtescu i Radescu (1944 45). Detinut
politic si apoi deportat in Bifirdgan de regimul comunist.
175. Popovici, Victorine, n. Eftimiu, sotia medicului O.R.L. Du-
mitrache Popovici, fratele soacrei autorului, care 11 gAzduia la Bu-
curesti pe autor.
176. Cimoca, Valer (1898?) conferentiar de dermatologie la fa-
cultatea de medicira din ClujSibiu.
177. Pop, Ionel (1889-1985), nepot de sor& a lui Iu liu Maniu, per-
sonalitate juridic& clujeanà, subsecretar de stat In guy. Vaida din 1932
si 1933. Celebru scriitor cinegetic, membru al Uniunii Scriitorilor.
178. German, Nicolae (1900-1982), inginer, director general la fa-
bridle de zahar din Bod i Tiirgu Mures (1940--47), specializat In
MS.A. prin bursd Rokefeler. Ginerele autorului.
179. Petrovici, Ion (1882-1972), prof. univ. filozofie la Tasi, scriltor
si om politic de orientare liberalà. Ministrul instructiunii in guy. Al.
Averescu (1926) si in guy. I. Antonescu.
180. Madgearu, Virgil, nota 648, vol. IL
181. Leucutia, Aurel, (Puti), mLnistru al econorniei nationale In gu-
vernele SAnatescu i Radescu (1944.-45), ca reprezentant al P.N.T.
--
182. A. Dintre pretendentii prezumtivi nementionati in note:
[Habsburg, Anton de, sotul principesei Ileana, cumnat cu Carol II.
Nicolae, (1903.-1977), print de Romfinia, fratele mai mic al lui
Carol II (1893-1953).
183. In vorbire indirect& (In lating).
184. Razboiul tuturor contra tuturora (In latinA), cu sensul de dus-
manie intre toti.
185. Popovici, Mihad, notele 662 si 697, vol. II.
166. Radioul secuiesc (in maghiará), denumire deghizata pentru
radio Londra.
187. Mihalache, Ton, nota 81, vol. 11 - Resedilnta de la Dobresti
este la cca 15 km nord de Topoloveni, orasul natal al lui IL Mi4
halache.
188. Tfirgu Jiu, unul din lagarele de concentrare" utilizate In
timpul dictaturii antonesciene.
189. Vasiliu, Constantin Z. (Piki), general de divizie, insp. gen. al
Jandarmeriei si Comand. al Prefecturli Politiei Capita lei. Subsecretar
de stat la Ministerul de Interne (din ian. 1942). Unul din pilonii re-
gimului antonescian, condamnat la moarte in procesul Antonescu, este
executat la 1 iunie 1946. (Vezi A. Simion Preliminarii politico-diploma-
tice ale insurectiei romclne din august 1944, Ed. Dada, Cluj 1979, p. 43).
190. Wohlat, atasat de legatie al Germaniei la Bucuresti, om de
presiune pentru obtinerea petrolului romfinesc. Prezenta lui Edit von

238

www.dacoromanica.ro
Kohler situeazd discutia Inainte de abdicarea Regelui Carol II (1940),
aceasta fiind inlocuitd odatd cu instalarea noului rninistru Killinger.
191. Bujoiu, Ion, ministru al industriei i comertului In guy. Gh.
Tdfarescu din 1937, apoi la economie nationald in guvernul C. Ar-
getoianu (1939), reclamAnd presiunea economicd germand.
192. Nevrednicd este natiunea care nu pune bucuros totul pentru
onoarea sa.
193. Feleacul era punct de frontierd intre România i Ungaria,
in timpul cedarii Ardealului de Nord (1940-44).
194 Egal cuplati, sincronizati (in germ.).
195. Martalogu, Ioan (Iani), fost procurist la Industria Sfirmei din
CAmpia Turzii, pensionar la Timisoara in anii 1940-44.
196. Noul ziar din Zurich" (prescurtarea Ziirch" este dialectald).
197. Intre gradele decoratiei germane de rdzboi Crucea de Fier"
erau: cu frunze de stejar, cu spade si cu briliante.
198. 0 frumoasa romanca (in germand).
199. 0 tigancd focoasd (in germand).
200. SAsoaice (prescurtare).
201. Comunitate etnicd" (in germ.).
a:4 Tr.!
202. In viirstd fecundabild, receptivd pentru bArbati (in germ.).
203. Am fost inciintat de cunostinta Dvs. (in franc.).
204. Am fost vrajirt de conversatia Dvs. (In franc.).
205. Apelative feminine germane, In ordine: madame = femeie,
tioamnd, excelentA, altetd princiard, stimata, prea stimatd, mult stimatd.
206. Apelative i prezentdri masculine germane, in ordine: nascut
E4':
prosper, ndscut inalt-prosper, supus, preasupus, la ordin!
207. Natiuni inferioare (in germand). o 2
208. Bietele popoare mici (in germana).
209. Muzica sangelui (in spaniold).
210. Bine (In rusd).
211, Demisia a lost semnatd la 14 oct. i depusd, In fapt, la 20
oct. 1932.
212. Litvinov, Maksim Maksimovici (1876-1951), Comisar al Po-
porului pentru afacerile externe ale U.R..S.S. (1930-39), ambasador al
"(I.R.S.'S. la Washington (1941-43). Inlocuit de Gromyko, In 1943.
213. tHerriot, Edouard (18721-1957), om politic scriitor i istoric z.,11
francez, timp de 50 de ani primar al Lyonului, prim-ministru al Fran-
tei (1924-25 si 1926-32). Internat In lagdr de nazisti (1942-15).
214. Primatiat: notiune formulatd de autor, probaibil dupd francezul
primauté (intdietate), cerAnd participarea elementului ramlinesc la dez-
voltarea ramurilor economiei industrial-urbane, in proportia repre-
zentatà In populatia tdrii, ca o compensare a rdmAnerii in urmA a
neamului sdu de tarani, in conditiile istorice de evolutie.
215. Lupu, Nicolae, debutánd ca prefect in Moldova, a fost minis-
tru de interne in guvernul Vaida (1919-20), apoi, ca navigator politic,
ministrul instructiunii publice in guvernul Barbu Stirbei (1927) si mi-
nistrul muncii, cooperatiei i ocrotirilor sociale in guvernele I. I. C. si
Vintild I. C. BrAtianu (1927-28).
216. Moldovan, Iuliu, (1882-1966), profesor universitar (1922-1966).
Doctor, specializat la Institutul Pasteur din Paris, insdrcinat de Con-
siliul Dirigent, in 1918, cu organizarea sanitard a Transilvaniei, fon-
dator al Institutului de Igiend din Cluj; subsecretar de stat pentru
muncd, sAndtate i ocrotiri sociale in guy. I. Maniu (1928-30).

239

www.dacoromanica.ro
217. Andrei, Petre (?-1940), profesor de sociologie la Iasi, sub-
secretar de stat la agriculturA in guy. I. Maniu (1930), apoi la instruc-
tiunP public& in cloud' guy. 'Vaida (1932 si 1933) ministru al edu-
catiei in guvernul Miron Cristea (1938-39), A. Calinescu (1939), Gh.
Argesanu (1939) i Gh. Tatiirescu (1940). S-a sinucis in 1940 sub ame-
nintarea legionarilor.
213. CostAchescu, Nicolae (1876?), profesor universitar de chimie
la Iasi, ministru al instructiunii publice i cultelor in guvernele
Maniu (1928-30) si. (1 G. Mironescu (1930-31).
2.19. Zane, Gheorghe .(1897?), profesor la facultatea de drept din
Iasi, economist, istoric, sociolog i om politic. Deputat in 1928-131 si
1932-33.
220. Ene, Ernest (1890?), jurist, deputat si. secretar general la
Ministerul Industrie si a Comertului.
224. Trusturi si carteluri: concernuri industrialei conventii in-
terindustriale cu scopul de a inlAtura concurenta si de e desface la
preturi de monopol. Exemple ale timpului: cartelul fierului, cartelu/
zahOrului.
222. Popa, Adam (1897?), avocat, prefect de Cluj (1928-31), pre-
sedintele organizatiei Frontul RomOnesc" jud. Turda;
Hu lea, Liviu, partizan al Frontului RomOnesc", ziarist.
223. Catonism (Catonic), atitudine austerk de severitate proverbialk
dupA Cato cel BOtrOn cenzorul (Marcus Porcius Cato Major, 234
149 a Chr.). A cerut cu insistentO distrugerea Cartaginei, ca veche
rivelA a Romei.
224. Ralea, Mihail (1896?) profesor la Universitatea din Iasi,
ministrul muncii, sdnatAtii i asistentei sociale in guvernele: Miron
Cristea, Armand Calinescu, G. Argeseanu, C. Argentoianu i Gh. TO-
tOrescu (1938-40).
225. [Bauer, Otto (1882-1938), conducator al P.S.D. din Austria si a
Internationalei a II-a Socialiste, a cOrui publicatii nu erau apreciate
de autor.
226. La bura auzire, salut; sau sO auzim de bine (franc.).
227. Identificarea cauzelor bolii in patologia medical&
228. Uick Nicolae, general de divizie, comandantul trupelor de grA-
niceri, comandantul Pietii Bucuresti, ministrul apArArii nationale in
guyernele I. G. Duca si C. Angelescu.
229. Referire la relatarea autorului de pe pag. 280, vol. H.
230. Blumenfeld, director al ziarului Adevarul", si-a luat atri-
butul de scrutator" cercetatorul.
231. Sala Eforiei; sala mare a Eforiei Spitalelor Civile din Bu-
curesti.
232. Emandi: nu este retinut bibliografic decOt prin tatal sdu,
primar, prefect si deputat de BOrlad (1868?).
233. Micescu. Istrate (1861?) profesor universiter de drept civil,
la Bucuresti, celebru avocet, ministru de externe in guvernul Goga
(1937-38) si ministrul de justitie in guy. Gh. TOttirescu (1939-40).
234. Seicaru, Pamfil, nota 121, vol. II.
235. Maildth Gustav Carol, episcop romano-catolic al Transilva-
niei, cu sediul la Alba-Iulia.
236. Lateineri, expresie germand pentru intelectuali (care au in-
vOtat latina).
237. A tOcea de moarte; tacere de mormAnt (in germ.).

240

www.dacoromanica.ro
238. Referire la procesul de incuscrire, Indeosebi a micii aristo-
cratii maghiare, cu familii evreiesti bogate, ca mijloc de redresare
econ omicd.
238A. Saguna, Andrei baron de, nota 121, vol. I/seria 1. Autorul
este indignat de judecarea negativa a lui 1.$aguna, in Istoria Tran-
silvaniei, de cdtre Nicolae Iorga.
239. Carp, Petre, nota 259, vol. II.
240. Turul de orizont austriac" (in germ.).
241. ... complexul gravimenor romanesti: din latinul gravamen =
plfingere, reclamatie, credem cd pluralul articulat, corect in roma-
neste este gravamenelor.
242. Transigent: concesiv, impdciutorist.
243. Lueger, Carol, nota 248, vol. I/seria 1.
244. ZmAciturd de frazd: frânturd de frazd.
245. A vilwa: a misca repede si scurt, a se agita, a reactiona
(arhaism).
246. Giurescu, Constantin, C., profesor de istorie a românilor la
Universitatea din Bucuresti.
247. Biltiu, Aurel, protopop, senator de Solnoc-Dadca (circ. Ileanda
Mare) in legislatura 1922-26, apoi intre 1926-28.
248. Rus (pe Somes), pe malul stfing, azi judetul &Maj.
249. Primul gum. M. Cristea, 30 martie 1938-31 ianuarie 1939.
250. Vditoianu, Arthur, nota 7, vol. IL
251. Mironescu, G. Gheorghe, nota 646, vol. H.
252. Beausoleil, nota 639, vol. II.
253. Mdrddrescu, Gheorghe (1864-?), general, ministru de rdzboi
in guy. I. I. C. BrAtianu (1922-26).
254. Stefdnescu-Amza, Constantin (1857-?), general, ministrul apd-
rdrii nationale in guy. Vaida (1932). In primul rdzboi mondial, coman-
dant al Corpului 2 de Armatd.
255. Inainte de mash' s-a citit altfel (dicton german privind schim-
bdri de pozitie).
256. Dimitriu, Constantin - Dovlecel" (1859-?), avocat, deputat,
ministru la lucrdri publice si comunicatii in guy. Barbu Stirbei, apoi
in guvernele I. I. C. Bratianu si Vintild Bratianu (1927-28), ministrul
muncii . sandtdtii si ocrotirilor sociale in guvernele C. Angelescu si
Gh. TAtárescu (1933-34).
257. Samsonovici, Nicolae (1877-?), general, ministrul apärdrii na-
tionale si al industriei si comertului in guvernele A. Vaida si I. Ma-
niu (1932-33).
258. Duca, Ion Gheorghe D., nota 616, vol. II.
259. Boild. Romul (1881-?), profesor de drept constitutional la
Cluj, nepot de sord a lui luliu Maniu, deputat, senator, vicepresedinte
al senatului (1928-29).
250. Cihosky (scris si Cihoschi), Henri (1871-?) general de corp
de armata, ministru de rdzboi In guvernul Iuliu Maniu (1928-30). A
comandat divizia 13 In 1917, apoi divizia 17 la Miirdsesti.
261. §eide: argou german pentru adepti fanatici (de ex. maho-
medani).
262. Wertheim, cunoscut furnizor german de broaste de sigurantd
5i case de fier (de bani).
263. Autorul scrie numele in cloud feluri: Seletzky si Szeletzky,
Atasat militar al Cehoslovaciei si reprezentant al Uzinelor Skoda la
Bucuresti,

16 - Memorli vol. III 241


www.dacoromanica.ro
264. A. Mirto, Eduard, nota 89, vol. II.
265. Marin, Vasile, voluntar legionar in razboiul din Spania, ca-
zut de partea generalului Franco, impreuna cu Ion Mot&
266. Lugosianu (scris si Lugojanu), Ion, nota 234, vol. II.
267. Pressburg, azi Bratislava, capitala Sloyaciei.
268. rrataranu, mesager al Regelui Carol II la Bratislava, pentru
lamurirea suspiciunilor in legaturti cu afacerea Skoda".
269. Benek Edvard (1884-1948), om politic cehoslovac; ministru de
externe (1918-35), prim-ministru (1921-22), presedinte al Republicii
Cehoslovace (1935-36, 1938-45 si in emigratie 1945-48).
270. Inextricabil: foarte Incurcat, de neinteles.
271. Calomniind cu Indrazneala (temerar) intotdeauna ramfine ceva"
'In latina).
272. Alexandrini, avocat in Botosani, deputat liberal, sef de ca-
binet al primului ministru I. Gh. Duca.
273. Eliminare de acetona (prin respiratie si transpiratie): simptom
de diabet agravat.
274. Sturza, Marius (1876-1954) medic balneolog, ulterior profesor
universitar la Cluj, fondator al scolii de balneologie clujeana.
275. Wdlischof: institutie spitaliceasca lanai Viena condusa de Dr.
loan Hozan (unchiul lui M. Sturza, unde acesta a facut specializarea),
Se pare ca denumirea este prescurtata de autor, de la Wdlischofen.
276. Referire la Dr. Dumitrache Popovici, nota 175/1, vol. 1111.
277. Sarateanu, Costin, fiul fostului regent Constantin, S., nota 349,
vol. I/seria 1.
278. IReferire la Mihai Pcpovici, unchi sotiei autcyrului, notele 662
si 697, vol. TI, ministru al lucr. publice In guy. Al. Vaida (1919-20),
min. de finante In guvernele: I. Maniu (1926-30 si 930), G. Mironescu
(1930-31), min. de justitie In guvernele: Al. Vaida {1932), I. Maniu
(1932-33) si Al. Vaida (1933), frtate cu Dumitrache P.
279. IReviriment: termen vechi pentru virament
280. Marconi": firma italiana, dup.& Marconi, Guglielmo (1674
1937), promotor al radiotehnicii, realizand in 1695 transmisia radio-
telegrafica.
281. Popovici, Adelica, sotia lui Mihai Popovici.
282. Dreifarbendruck: tiparirea din trei culori (in germanfi) (tehnica
tipografica prealabild reproducerilor in culori).
283. Dumitrescu, Puiu, nota 654, vol. II.
284. Constantinescu, Alexandru (Porcu), nota 524, vol, ai.
285. Iiunian, Grigore, nota 722, vol. H.
286. Optanti: fosti locuitori ai 'rransitivaniei si Banatului, care optand
pentru cetatenia maghiara, In 11916, au declansat apoi revendicari asu-
pra averilor imobiliare ramase In Romania. Vezi si nota 661, vol. II.
287. Diivinatie, arta de a ghici viitorul, prin practici oculte, legata
in societatile primitive si de practici terapeutice.
288. Perieteanu, Ion Grigore (1879?), ayocat, puiblicist juridic,
poet, ministru al lucrarilor publice In guy. Vaida 1932.
289. Parte pentru intreg (descrierea unei parti caracteristice pentru
Intreg) (In latind),
290. Gaspar, Ionel, nota 701, vol. MI.
291. Termenul corect este: tubul gol. Privitor la atentator, se stie
Ca acesta si-a luat ulterior numele de A. G. Vaida pentru bravura
atentatului.
292. Cantacuzino, Grigore George (Nababul), fruntas conservator,

242
www.dacoromanica.ro
de mai mune ori ministru, din 1870-1918 si prim-ministru in 1899
1900 si 1904-1907. Palatul Cantacuzino de pe CI. Victoriei era atunci
sediu al Presedintiei Cons. de Ministri.
293. Socor, Emanuel (1881?), zarist la Adevarul" i Dimineata".
294. Minovici, Mina (1857-1933), prof. univ. de medicina legal&
la Bucuresti i fondator al scolii romanesti de medicin& legala.
Minovici, INicolae (1868-1941), prof. univ. de medicind legal&
la Cluj si Bueurestiy fondator al muzeului de art& popular& din But-
curesti, care Ii poarta numele.
295. Marinescu, Gheorghe, I. (1636-4938), prof. univ, neurolog la
medicina din Bucuresti. Se pare c& 1-a tratat pe autor in afara
specializarii medicale datorita pozitiei de prim-ministru al acestuia
si a relatiilor personale.
296. Sifilis ereditar in termeni medicali latini).
297. Paul-Boncour, Joseph, nota 668, vol. II.
298. Toni, D. V. (1885?), publicist, subsecretar de stat la edu-
catia nationala In guvernele: M. Cristeay A. Calinescu, Gh. Argeseanu,
C. Argentoianu i Gh. Tatarescu (1938-40).
299. Palatul Cantacuzino: actualul Muzeu George Enescu de pe
Ca lea Victoriei 141, Bucuresti.
300. Tilea, Viorel Virgil (1896?) jurist, membru al delegatiei ro-
mane la Conferinta de Pace din Parts, subsecretar de stat la Pre-
sedentie, In guy. G. G. Marinescu (1930-31) si In guvernele Vaida
(1932, 1933). Din 1939 ?) Ministru plenipotentiar la Londra, uncle a
ramas in timpul razboiului si a decedat.
301. Banciu, Ion (1881?) publicist, director in Ministerul Instruc-
%lei Pub lice (1928-29) si director general la Ministerul Finantelor (1930).
302. lIntrigant (in franc.), are si sensul de: mester, manufacturier.
303. Warrantare: cautiune, garantie, Imputernicire (de la engle-
zescul warrant sau to warrant).
304. 'Pignoletto: soi de porumb italian rosu-portocaliu.
305. Teposu, Emil (1890-1948), profesor de urologie la medicina
din Cluj. La ordinul P.C.R. de a-1 inlocui pe profesorul Alexandru
Pop, de chirurgie generala, cu discurs de destituire, a preferat sinu-
ciderea cu morfina, nemaiputand fi salvat.
306. Vidrighin, Stan (1876?) inginer, autor al alimentarii cu ap&
si a canalizarii, cu staltie de epurare a Timisoarei, primar al Timi-
soarei (1919-23), director general al P.T.T. i C.F.R., senator de Timis.
307. Daraburos: om bucatos, neslefuit (din maghiarul darabos).
308. Nasta. Nu cunoastem alte date, dar stim ca a ramas guver-
nator al Creditului Ipotecar Agricol" pan& in 1944.
309. In stare nascanda, In germene (In latina).
310. Raducanu, flon (1864?) ministrul muncii, sanatatii i ocro-
tirilor sociale in guy. Maniu (1928-30) i ministrul lucrarilor publice
In guy. Mironescu (1930-31).
311. Titlul complet: Neamul Romanesc".
312. Pepinerie: expresie caracterizand incultura celor ce o fo-
loseau.
313 Rozvan, Stefan, prefect de Hunedoara.
314. D-le coleg, trimiteti jandarmerie la Petrosani
Intreaga Dvs. filozofie este mereu: jandarmi. Ar fi bine
daca Y-ati deplasa la Petrosanii ati studia situatia. Atunci y-ati da
seama cd acolo trebuie procedat altfel, nu cu jandarmi. Asa nu se
rezolvd probleme sociale (in germana).

243
www.dacoromanica.ro
315. Pompele in calm& lucrau permanent Ia evacuarea infiltratii-
lor de apa de la fronturile de lucru si din galerii, intreruperea porn-
Orli amenintand cu inundarea acestora.
315A. Preterare: a trace paste, a nesocoti, a persecuta (de /a latinul
praetereo).
316. Transporturi pe urma lor sau trimiterea la urma: termen
pentru trimiterea acasa, pe cheltuiala statului a cetatenilor nesolva-
bili, care se aglomerau in centre urbane.
317. Potirca, Virgil, nota 365, vol. II.
318. Felonie: neloialitate, tradare, infidelitate.
319. Deana (1909-1991), principesa romanà, sora a lui Carol II,
casatcrita cu Anton de Habsburg. Fiica cea mai mica a Regelui Fer-
dinand.
320. Lipsa de popularitate a printului Nicolae se datora tempera-
meritului repezit, vehement. Se pare ca a tras cu pistolul i asupra
fratelui sat! Carol II.
321. Maria Tereza, impardteasa a Imperiului Roman, de natiune
germana, regina a Ungariei si a Cehiei (1740-80). Dreptul la succe-
siune pe linie feminina i-a fost asigurat de tatal ei, Carol VI, prin
Pragmatica Sanctiune", urcarea ei pe tron dedansfind räzboiul, cu
pierderea unor provincii, pe care nu reuseste sa le recucereasa prin
razboiul de 7 ani. Participa la pima impartire a Poloniei, ocupand
Galitia (1772) si primaste Bucovina de la turci (1775). Din 1765 este
asoriata la tron cu fiul ei, Iosif II.
322. Lupescu, Elena, nota 677, vol. II.
323. Maria, (1675-4938), Regina a Romaniei, sotia lui Ferdinand I.
324. Zwiedeneck, colonel de curte, aghiotant al Reginei Maria.
325. Elisabeta, (1694-1956), principesa romana, Kora cu Carol II,
fosta regina a Greciei, divortata in 1934.
326. M-am bucurat atilt de mult ca nasterea copilasului sa se
produca in mijlocul florilor, intr-un mediu romantic....
Maiestate permiteti-mi sa observ cã nasterea unui orn, ca
intrare a sa in viata, este importanta. Dar actul nasterii nu are nimic
poetic in sine. Principalul la o nastere este ca totul sa decurga nor-
mal si sa nu survina complicatii patologice. Florile infrurauseteaza
starea de spirit a zilei. Dar pentru mama si ropil este mai important&
o camera aseptica i mamosi capabili la indemilna. Aceia se gasesc
in sanatoriile vieneze. Aceasta este de cea mai mare importanta
pentru Alteta Sa Imperial& (in germ.).
Acest Vaida eu Ii vorbeam despre nasterea in mij-
locul florilor iar el vorbea, ca medic, despre camera aseptica, dar
nu pot sa-i port suparare (in germ.).
327. LSucumba: a cadea sub o greutate, a se prabusi moral, a nu
mai rezista.
328. O.P.: ordinea publica (referire la foncluri de sustinere a
acesteia).
329. Om nou (in latina), in sensul om fara stramosi, ajuns prin
forte proprii.
330. Discurs de lansare, de inceput (arhaism).
331. Cacova Sibiului, vechea denumire a satului Flintfinele, co-
muna Saliste, judetul Sibiu. Fiul mai mic al autorului a facut stagiu
de practica medical& in Cacova, urmat de tartal sau.

244
www.dacoromanica.ro
332. Haranga: clopot, (maghiarism - din harang).
333. Filipescu, Grigore, politician taranist (P. National Taranesc).
334. Lunecare, gresealâ de limba, neatentie in vorbire (in latina).
335. Bratianu, Vintila, .nota 615, vol. II.
336. Un mascul pictat, figurant (in latina).
337. Recriminare: incriminare (arhaism).
338. Schimband ceea ce trebuie schimbat (in latina).
339. Barbu, Vasile, nota 743 A, vol. II.
340. Curs de inselatorie, de sarlatanie (in germ.).
341. Negulescu, Paul, profesor de drept administrativ la Univer-
sit tea din Bucuresti.
342. Desertaciunea desertaciunilor (in latina).
343. Trancu-Iasi, Grigore, (1873-?), avocat, profesor la Academia
C imerciala din Bucuresti, ministru de stat 1920, ministru al muncii
(1920-21).
344. Balta Greaca nu poate fi identificata dupa actuala denumire
localitatii. In actualul judet Teleorman se gaseste Balta Sarata,
e raul Calmatui, la eca 17 km sud-vest de Rosiorii de Vede.
345. Tata de famiie (in latina).
346. Neseriozitate, inutilitate.
347. Phryna (Frina), curtezana greaca (sec. IV a Chr.), amanta
s-ulptorului Praxiteles, caruia i-a servit ca model, datorita frinnu-
setii deosebite.
348. lonescu, Adam (1887-?), avocat, deputat 1920-22 si 1932-33,
pre5edinte al organizatiei judetului Valcea a Frontului Romanesc".
349. Guvernul Goga (28 dec. 1937-9 febr. 1938).
350. Anghelescu, Barbu, pare a fi fost functionar al casei regale.
351. Maestrul corb (din fabula lui La Fontaine) (in franc.).
352. Comisia de elaborare a Reformei Administrative:
- Stere, Constantin, nota 141, vol. Vseria 1
- Negulescu, Paul, nota 341, vol. fEll
- Alexianu, George, prof. univ. de drept constitutional la Cer-
nauti, ulterior rezident regal al tinutului Suceava.
- Boila, Romulus, nota 259, vol. III.
353. Referire la caracterui foarte eterogen si strain al populatiei
IaiIor si in general al oraselor moldovene.
354. Reprezentante ale societatilor femeiesti. D-nele:
- Baiulescu, Maria, B. (1863-7), scriitoare i poeta, presedinta a:
Reuniunii Ferneilor Romane din Brasov:
- Cantacuzino, Alexandrina, Gr., principesa (1881-?); studii uni-
versitare, fondatoare a: Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor
Romane
- Reuss-Ianculescu, Eugenia (1865-?), scriitoare. A publicat zia-
rul Drepturile femeii", membra in Consiliul National al Femeilor
Romane.
355. Prin sine insasi, Ca atare, prin insusi acest fapt (in latina).
356. Drept electoral activ i pasiv: dreptul de a alege, respectiv
de a fi ales.
357. Cu inversunare, cu exagerare, fard limit& (in franc.).
358. Referire la guy. Vakla (ian.-nov. 1933), in care E. Mitro a
fost ministru al lucrarilor publice i comunicatiilor.
359. Malaxa, Nicolae (1884-1965), inginer, mare industrias, rea-
lizator al Uzinelor Malaxa, ulterior Uz. 23 August - Bucuresti.

245.
www.dacoromanica.ro
360. ffonescu, Nae (1690-140), filozof si publicist roman, prof.
univ. la Bucuresti, cu orientare de extrema dreapta, sprijinind or-
ganizatia legionara.
36L Boris III (1694-1943), Rege al Bulgariei (1918-43), accepta
dominatia germana (1941), incercand sa pastreze independenta Bul-
gariei, in timpul celui de al doilea Razboi Mondial. ITott4i este asa-
sinat de nazisti (1943). in cursul zborullui de inapoiere, de la intre-
vederea avuta cu Adolf Hitler.
362. Musanov, nota 666, vol. HI, prim-ministru au Bulgariei.
363 Widder: sot si sotie, evrei din intimitatea D-nei Lupescu
a Regelui Carol II.
364. Corp delict (in latina).
365. Cornisie de ancheta, constituita sub guvernul Antonescu
(1940-41).
366. Cristea, Miron (1866-1939), dupd numele mirean Elie (nu
Nicolae cum e dal de autor in vol. I), secretar consistorial al Mitro-
poliei iSibiului, apoi episcop al Oaransebesului (1910), mitropolit primat
al Romaniei (1920) si patriarh din 1925.
367. Cipaianu Gheorghe (1878?), doctor inginer agronom si mare
proprietar agricol in Baragan, provenit din oieri transilvaneni. Sub-
secretar de stat la agricultura in guvernele liberale 1. I. C. Bratianu,
B. Stirbei, V. Bratianu (1923-28) si ministru al agriculturii in gu-
vernele I. G. Duca, C. Angelescu i Gh. Tatarescu (1933-34).
368. Denumire uzuald a Tribunalului Bucuresti, dar si a unui loI
din Camera IlIeputatilor.
369. Briceni-Targ. Nu se identifica o localitate actual& cu aceasta
denumire. Se pare a fi Brinceni (jud. Teleorman), la 11 km sud-est
de Alexandria.
370. Scrijele: felii mici sau aschii (arhaism).
371. Pelivan, Ion, nota 138, vol. It Pentru strangerea relatiilor cu
basarabenii, fiul Alexandru jun. al autorului a fost botezat de sotii
Pelivan, ca nasi 4923).
371A. In sistemul electoral censitar maghiar, votul era deschis, de-
elarat in fata comisiei, comportand curajul alegatorului. Este de re-
marcat sprijinul hotarat dat autorului la candidatura sa din 1905, de
catre preotul greco-catolic Ioachim Totoianu din Satu Mic, respectiv
de preotul ortodox Emanoil Besa din Zlatna (vol. I, pag. 153-1154).
372. Lege votata sub urmatorul guvern (liberal) ca Lege a Con-
versiunii Datoriilor Agricola".
3473. Suia: Azi Rázbuneni, sat in corn. Bobalna, jud. Cluj.
374. Comsla, Nicolae, director al Bancii Centrale".
Borcia, Ermil (1870?), scriitor, absolvent al Academie!
Comerciale din Viena, functionar superior la Banca Albina din Sibiu.
375. Judecator cercual: judecator de plasa sau ocol.
376. Oluret: satul natal al autorului, azi Bobalna, jud. Cluj.
377. Ciachi-Garbau: azi Gfirbau Dejului, jud. Cluj.
378. Coturni: incaltaminte cu talpi groase din lemn, pentru a ma-
jora inaltimea actorilor antici; din latinul cothurnus.
379. Sau Zend-avesta: nume dat dialectului iranian Avesta", In
sec. 19, ca un lucru abracadabrant.
380. Lucru sau obiect in sine (in germ.).
381. In stil mare (in ital.).
382. Referire la majoritatea parlamentard.
383. Daca doi fac la fel nu este acelasi lucru.

246
www.dacoromanica.ro
384. Gherea (DobrOgeanu-Gherea), Alexandru (1879-1938), inginer,
publicist, militant comunist, stabilit din 1932 In U.RS.S., unde a tra-
dus pe V. I. Lenin. Fiul lui Constantin Dobrogeanu-Gherea (nota 45,
vol. II).
385. lstrati, Panait (1884-1935) scriitor de limb& franceze si ro-
man& (Ciulinii Bartiganului, Chira Chiralina); in tinerete a activat
In cercuri socialiste.
386. Rolland, Romain (1866-1934), scriitor francez, pi of. univ. de
istoria artelor la Sorbona, premiul Nobel 1915, romane: Jean Christophe,
biografii: Michelangelo, Tolstoi, Mahatma Gandhi.
387. Gusti, Dimicrie (1880-1955), prof. univ. de sociologie la Iasi
ti Bucuresti, fondator al scolii sociologice al Institutului Social Ro-
man" si al Muzeului Satului".
388. Serban, Mihai, nota 233, vol. IL
389. Acer tataricum (artar teteresc sau g1adi, artar cu frunza. In-
treage. ovate).
390. Bretianu, Eliza, este caracterizate de autor in vol. III, pag. 76,
231-232 si 271, sotia lui I. C. Bretianu.
391. Subsecretar de stat la agriculture i domenii avea resortul
domeniilor statului.: statiuni experimentale, ferme de stat, padurile
gi fondul piscicol al statului.
392. Gyerfes, Elemér, senator In Senatul Romeniei.
.393. Treuga Dei: armistitiu in numele domnului (in latina).
394. Crisan, Gheorghe, nota 168, vol. H.
395. Chamisso, Adalbert von (1782-4838), scriitor si naturalist ger-
man, de origine franceze, cu numele initial: Ch., Louis Charles Ade-
laide de Boncourt, Extraordinara poveste a lui Peter Schlemihl prozia
fantastice in care eroul gi-a vandut umbra. (Se consider& un reflex
ail celor cloud natiuni).
396. Referire la lupta de la Posada, victorioase pentru Basarab I,
impatriva regelui Ungariei Carol Rober de Anjou (9-12 nov. 1330).
397. Consilierii de curte linititori (In germane).
398. Stentor: luptator grec, personaj din Iliada, cu voce de tunet".
399. Diplomatie de plutonier major sau de subofiter (In magh.).
400. Emolument, plural emoluminte: castig, folos, avantaj, salariu
<arhaism din latinul emolumentum).
401. Kati vorbeste despre altceva eand se intreabe despre pretul
vinului (dicton maghiar).
402. Interval de timp (arhaism).
403. Suscat: oftat, suspinat (arhaism).
404. Cuvént potrivit (in franc.).
405. 0 mita l cincizeci de profesori / Patrie tu esti pierdute (In
germ.).
406. Burkhardt, Jakob. Retinut bibliografic: B., Karl August Hugo,
scriitor istoric si publicist german.
407. Spencer, Herbert (1820-1903), filozof, sociolog i psiholog en-
glez, reprezentant al pozitivismului (Sistem de filozofie sinteticd).
408. Le Bon, Gustave, nota 478, vol. II.
409. Sombart, Werner (1863-11941), economist german (Capitalismul
modern, Cele trei economii nafionale).
410. Dace ye dati incredere / Vi se incredinteaza i cele-
lalte suflete (In germ., din Faust, de J. W. Goethe).
411. Istoria este invatatoarea vietii (in latine).

247
www.dacoromanica.ro
412. Menes, dupa greci, faraon legendar (cca 3000 a Chr.), caruia
i se atribuie fundarea Memphis-ului i unificarea Egiptului.
413. Ming, dinastie imperiala chineza (1368-1644), intemeiata de
Ciu-luan-Cian, conducator al rascoalei antimongole; capitala la Nan-
king, apoi Peking, a reprezentat o perioada de prosperitate. Detronatd_
de rascoala manciuriana, a fost inlocuita cu dinastia manciuriand Ting.
414. Llamandi, Victor (1891-7), ziarist, politician liberal, subsecre-
tar tie stat i ministru de interne, apoi ministru de culte i arte i mit
sfarsit de justitie, In toate guvernele din 1933-39, exceptand guvernul
0. Goga. Impamantenirile se refera la dobandirea cetateniei romane-
de catre straini.
415. Amanara sau Intreruperea activitatii corpurilor legiuitoare.
416. Penelope, sotia lui Ulise, asteptand 20 de ani reintoarcerea
sotului, sub insistentele petitorilor, le-a promis ca se va marita cu
unul dintre ei cand va termina de tesut o panza, pe care tot ea o des-
trama noaptea.
417. Apa distilata (In latina), referire ironica la un trtament nas-
coca sau inutil.
418. Bucsani: nu se poate identifica localitatea mentionata, aceeasi
denumire gasindu-se in judetele: Ilfov, Dambovita i Valcea.
419. Pentru uzul delfinului. Expresie ironica cu referire la epu-
rarea partiala a unor texrte clasice, similar clasicilor latini, pregatiti
potrivit uzului fiului lui Ludovic al XIV-lea.
420. Veninul este in coada (in latina); analogie cu veninul scor-
ionilor.
421. Nicadorii, denumirea cle complotisti a asasinilor lui 1. G. Duca,
desemnati prin tragere la sorti. Denumirea e formata din primele si-
labe ale acestora: Nicolescu, Caranica i Doru Belimace.
422. Constant, Alexandru, sef legionar moderat, care a solicitat
jutorul autorului, pentru a elibera din detentie capeteniile legionare,
la rndrumarea lui A. Calinescu, care i-a transmis autorului, prin acesta,
deciziile ultimative ale guvernului; ulterior subsecretar de stat pentru
presa i propaganda in guy. 1. Antoneseu (1940-44).
423. Marinescu, Gavrila, nota 642, vol. II.
424. Pop 0 Litcaianu (corect Lascaianu), studenti legionari clu-
jeni, atentatori ai rectorului univ. clujene Florian $tefanescu-Goanga.
A murit agentul insotitor.
425. Iosif II, imparat al Austriei (1765-90), /Ana in 1780 coregent
cu mama sa Maria Tereza, absolutist iluminat, promulga un edict
de toleranta, stimuleaza dezvoltarea industriei, iar dupa rascoala lui
Horia da edictul de desfiintare a iobagiei. Declanseaza Irnpotrivirea
popoarelor feta de politica de centralizare i germanizare.
426. Pedro II al Braziliei (1831-89), Imparat reformator, aboleste
sclavia (1888) dar este silit sa abdice.
427. Manuel II, rege al Portugaliei (1908-10), dupa asasinarea ta-
talui sdu, Carol I si a fratelui mai mare. La randul ski este rasturnat
de o lovitura de stet i proclamata republica (5 oct. 1910).
428. Magna Cartha (Libertatis), act impus regelui englez Ioan Fara
de Tara, la 12115, de care nobilii i orasenii rasculati, prin care se li-
miteaza prerogativele regelui si se asigura privilegii rasculatilor.
429. Pitt, William (al donee, 1759-1606), prim-ministru engler
(1783-1801, 1804-6), Inabuse rascoala din Irlanda, incorporand-o si
este unul din principalii organizatori ai coalitiilor contra Franteir.
repurtand triumful de la Trafalgar.

248
www.dacoromanica.ro
430. Grey, sir Edward, viconte G. de Fallodon (1862-1933), poli-
tician liberal britanic, ministru de externe (1905-16), cu rol impor-
tant in realizarea Trip lei Intelegeri (Antanta).
431. Wellington, Arthur Wellesley, duce de, (1769-1852), general
*i politician britanic, prim-ministru (1828-30). Comanda armatele en-
gleze debarcate In Peninsula lberica (1608-14), generalisim al ar-
matelor Coalitiei, dupe Intoarcerea lui Napoleon de pe insula Elba,
repurteaza victoria de la Waterloo (1815). In fapt ovitura surpriza
a lost data de maresalul prusian CB. iBliicher, care si-a reorganizat
trupele, invinse In prealabil de !Napoleon si a cazut in spatele acestuia.
432. Si Inca ... (in franc.).
433. Marius si Olive, personaje de gluma ale marsiliezilor.
434. Cloaca gintilor (in latina), referire la amestecul de neamuri
din metropole, din orasele romfinesti i in speta din Bucuresti (expre-
sia apartine lui Aurel IC. Popovici).
435. Protagoras (cca 485-415 a Chr.), filozof grec, reprezentant
de seama al sofistilor, prieten ail lui Pericle. A pus la Indoiala exis-
tenta zeilor, in cartea Despre zei". Aceasta a fast arsa iar autorul
silit sa paraseasca Atena. Lui P. i se datoreaza fraza: Omul este
masura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, in ce fel sunt, a celor
ce nu sunt, in ce fel nu sunt".
436. Pop, loan (Ianci), subsecretar de stet la interne, In guy. A.
Vaida (1932 i 1933).
437. Bucerdea Vinoash, situata la 17 km sud-est de Teius, jud.
Alba, pe un afluent al Ampoiului, In renumitta zond vitieold a
lghiului.
433. Dobrescu, Aurel (1885?), medic, subsecretar de stat la agri-
cultura in guy. I. Maniu (1928-30). Functia de director regional a
avut caracterul de *ef administrativ.
439. Elector: sensul de atunci al cuyantului este persoana care
-candideaza pentru a fi ales; propagandist (nu alegator).
440. Vornicu. Sub acest nume se cunoaste: V. Gheorghe (1892?)
profesor, senator, colaborator la ziarele Adevarul", Dimineata
Universul". Sau V. Oprea?
441. Maurois, André (1885-1967), scriitor francez, autor al arninti-
rilor de razboi: Tdcerile colonelului Bramble (1918), a romanului Cli-
mate (1928) si a stutiiilor istorice: Istoria Angliei (1937) si Istoria
Fran!,ei (1947).
442. Remarque, Erich Maria (1898-1970), scriitor german, autor al
romanelor umanitariste, evocand dramele primului razboi mondial:
Pe frontul de vest nimic nou, Intoarcerea de pe front, Trei camarazi
ii Obeliscul negru. Refugiat de nazisti in Elvetia i S.U.A. scrie ro-
mrinele antifasciste: Iubeste pe aproapele tau, Arcul de triumf i Soroc
da viata, soroc de moarte".
443. Zola, Emile (1840-1902), romancier naturalist francez, ci-
rclul de romane Rougon Maquart (Carma",Nana", Germinal", IBestia
umana", Banii");
Ebers, George, Moritz (1837?), remarcabil egiptolog i ro-
mancier german;
Merejkovski. Dimitri Sergheevici (1665-1941), filozof i scriitor
rus, teoretician al neocrestinismului, stabilit in Planta (Crist si Anti-
crist"), eseuri critice (Tolstoi i Dostoievski");
Sadoyeanu, Mihail (1880,1961), romancier i srozator istoric si
psiholog (Fratii Jderi", Nettmul Soimärestilor", Zodia Cancerului",

249
www.dacoromanica.ro
Nicoard Potcoavii, Venea o moard pe Siret", Baltagul", Hanul An-
cutei", Valea Frumoasei" etc.);
Gacote: scriitor francez neretinut bibliografic.
Bainville, Jaques (1679-1936), ganditor si autor istoric (Isto-
ria a cloud popoare" (1916-1933),Napoleon" (1931). .

444. Voltaire (Francois-Marie Arouet), nota 93, vol. III.


Balzac, Honoré de, nota 124, vol. I/seria 1 Comedia umand.
Eugenie Grandet, César Biroteau, Le Pére Goriot;
Thackeray, William Makepeace (1811-63): romane de moravuxi:
(Beilciul desertimiunilor), romane de inspiratie istorica, schite satirice.
Tolstoi, Lev Nikolaevici, conte (1828-1910), scriitor rus, natura
contradictorie, osciland titre luciditate, exaltare si. misticisrn sinte-
tizea¢.4 In opera sa marile antagordsme ale epacii (Rdzboi si. pare,.
Anna Karenina, Puterea intunericului),
445. Referire la destramarea Orli, cu cedariffe teritoriale din vara
anului 1940 (debaclu, neologism de origine franceza).
446. Fara manie si partinire (In latina, dupa Tacitus, caracteri-
zand abiectivitatea stiintifica).
447. Extropiere: estropiere, mutilare. sPhilodire, decadere (forma
arhaica).
qqt. Petrescu, Cezar, nota 248, vol. II.
449. Ogasa: regionalism pentru fagas.
450. Persoane implicate In reintoarcerea In tara a Printului Card
(militari si oameni din politie):
locotenent colonel Precup. Ulterior implicat Intr-un complot
de ac-asinare a Regelui Carol II. Dupa condamnare este promovat
general, de cétre regimul comunist;
Potoschi, lipsesc alte date.
Milozi, director al Prefecturii Politiei Capitalei.
Capitan Nicoara; lipsesc alte date.
451. Pare a fi vorba despre escala la un hotel, a Printului Carol
si a D-nei Elena Lupescu; anuntata pe cale diplomatica de functionaruI
Radoi (de la legatia romana).
452. Sarateanu, Constantin, regent regal (nota 349, vol. I seria 1,
sotia Olga n. Popovici (nota 336, vol. I/seria 1, maths& D-nei Vaida).
453. In anii 1928-33 s-au succedat urmatoarele guverne National-
Tarandste, cu intercalarea guvernului Iorga:
10 nov. 1928 6 iun. 1930 guvern I. Maniu
7 iun. 1930-12 iun. 1930 " Gh. Mironescu
13 iun. 1930 9 act. 1930 " ff. Maniu
10 oct. 1930-17 apr. 1931 " Gh. Mironescu
18 apr. 1931 5 iun. 1932 " N. Torga
6 iun. 1932-10 aug. 1932 " Aff. Vaida
11 aug. 1932-19 oct. 1932 " Al. Vaida
20 oct. 1932-13 ian. 1933 " I. Maniu
14 ian. 1933-13 nov. 1933 " Al. Vaida
454. Amzea, general (fara alte date). Autorul a asociat numele de
Jianu, apoi 1-a sters. In tot cazul apare un personaj distinct de gen.
Stefanescu-Amza (nota 254, vol. III).
455. Dumitrescu, Puiu, nota 654, vol. E.
456. Baran, Coriolan, avocat timisorean si fost subsecretar de stab
la interne, In guy. A. Catinescu (1939), confirma, In 1945, observatiile
deosebit de pertinente, cu care Regele Carol al III-lea adnota pro-
iectele de legi, dupe ce trecusera prin Consiliul Superior Legisliativ.

250
www.dacoromanica.ro
457. Harun Al-Rasid (786-809) a ridicat la apogeu puterea politica,
economica si cultural& a Califatului din Bagdad, cuprinzand sud-estul
Asiei i nordul Africii. A stabilit relaiji cu China si cu Carol cel
Mare, Incheind victorios un lung razboi cu Bizantul.
458. Provazut: forma arhatica pentru prevazut (din latinul pro-
video).
459. Calusei: joe de noroc al timpului, neidentificat.
460. lVIlscari de extrema dreapta, rasiste, denumite dupa initia-
torii lor: A. C. Cuza (nota 65, vol. II) si C. Z. Codreanu (nota 245,
vol. II). Prefectul politiei din lasi, Manciu, 11 amenintase cu impus-
carea pe C. Z. Codreanu patrunzand cu pistolul In mama In sala
instantei, unde Codreanu apara pe un adept, acesta din urrna, mai
iute de man& I-a Impuscat mortal pe Manciu.
461. Mota, loan, fi1 protopopului M. I. din Orastie, absolvent de
drept la Cluj, adept si doctrinar al Garzii de Fier" Miscarea le-
gionara"), autor al volumului Cranii de lemn", conta ca omul al
doilea dupg C. Z. Codreanu. In anul '1923 cei cloi au condus grupu-
rile de la Iasi si Cluj, plecate simultan la Bucuresti, pentru uciderea
unor rabini i bancheri evrei, conjuratie tradata pe parcursul cal&
toriei, de catre teologul Vernichescu, din grupul clujean, mobil al
agresiunii lui Mota la reintalnirea cu Vernichescu In detentie (nu
stim dee& Impuscarea a fost mortala).
Valuntar In razboiul civil din Spania, alaturi de generalul Fran-
cisco Franco, I. Mota moare Impreuna cu Vasile Marin In luptele de
la Majadahimda (citeste Mahadahonda), la nortl-est de Madrid, In 1937.
Cumnatul lui I. Mota, Sebastian Bornemisa (nota 73, vol. III) a
afirmat tatalui subsemnatului (1937) c II. Mota cautat moartea
ca volunter, pentru a evita ruptura altfel inevitabila cu C. Z. Co-
dreanu.
462. Stelescu, Mihai, sef legionar al jud. Covurlui Galati), de-
putat In parlament (ca student), a adiesat lui C. Z. Cadreanu o scri-
soare deschisa de ruptura, In temeiul unor nemultumiri profunde, pri-
vind activitatea micãrii, publicata In revista Cruciada Romanismu-
lui", Nr 18 4 apr. 1935 (mentionam ca si Al Vaida Voevod este amin-
tit In scrisoare, de .sprijin dat initial Miscarii legionare"). La 16 iulie
1936, fiind operat de apendicita In Spitalul Brancovenesc, Stelescu este
asasinat de o conjuratie de 10 insi (Decemvirii"), cu 120 focuri de
revolver; apoi ciopartit In bucati, iar faptasii au executat un dans
macabru cu râs i glans In jurul acestor ramasite.
463. Milner Kalman (Caloman), nota 251, vol. II.
464. Aradi, Victor este mentionat de autor In vol. I, p. 254 si 255,
c a ziarist i autor al brosurii Procesul rutean, Inscenat acestora ca
tradatori" al patriei maghiare.
465. MADOSZ Magyar Dolgozak Orszagos Szovetsege (Uniunea
oamenilor muncii maghiari din Romania), 1nfiintata In 1934, a par-
ticipat la Frontul National Democratic (din 1944) si schimbat
denumirea In 1945, In Magyar Novi Szovetsege (Uniunea (Popular&
Maghiara) iar In 1953 s-a dizolvat.
466. Bardos Peter (1863?), agricultor din VlahaCluj, presedinte
al Partidului Taranesc-Maghiar din Romania. Senator de Trei Scaune.
467. Luka Laszlo (Vasile), secui de origin& venit In Romania cu
trupele rusesti, ca ofiter superior, a jucat un rol important In in-
genunchierea comunista a tarii, In calitate de membru In Comitetul
Central ad P.C.R., apoi a fost inlaturat de Gh. Gheorghiu Dej.

251
www.dacoromanica.ro
468. Conducatori politici interbelici ai maglaiarilor din Transilva-
nia, in general aristocrati.
Gyárfas Elemer (1884?), comite suprem al jud. Tfirnava IIV lied,
senator 1926-28 in Senatul Romaniei. Ace lasi cu cel de la nota 392
vol. III.
Maildth Gustav Carol (1864?), episcop rom. cat. al Ardea-
lului Alba Iulia.
Teleki, conte.
Banffy Miklos (1873?), conte, Dr. in drept, scriitor, pictor,
ministru de ext. al Ungariei (1921-22). Din 1926 cetatean rom.
469. Stefanov (Stepanov): activist comunist (de etnie bulgard), in,
Rcmania
470. Marzescu, Gheorghe, G., ministru liberal de justitie 1923-26
(Nota 73, vol. II). Sub numele de G. si Gheorghe VI. au mail fost
ministri de: culte si instructie publicd (1868-70), agricultura (1916-18)
si interne (1919). Posibil acelasi?
471. Szele Bela, de Ohla (1878?), avocat, ziarist, publicist, de-
putat comunist interbelic (in Parlamentul Romaniei).
472. Spartacus, gladiator de origine traca, pastor devenit sclav, con-
ducatorul celei mai mari rascoale a sclavilor din antichitate (73
71 a. Chr.). Colina Aventina (una din cele 7 coline ale Romei) a servit
ca refugiu plebeilor revoltati in anul 494 a. Chr. Amenintand cu
separarea, au obtinut dreptul de a alege tribuni.
473. Pandora, prima femeie creata de zeii greci. Ajunsa pe pa-
mant ea a deschis, din curiozitate, cutia primitd de la Zeus, care
continea toate relele, ce s-au imprastiat, ramanand numai speranta.
474. Moros: morocanos, indispus (de la latinul morosus, a, urn).
475. Se poate imprima? (in latina) urmat de raspunsul afirmativ..
476. Besa, macedo-roman, atentator al lui Costica. Angelescu (mi-
nistru de interne, 1930), sprijinit de C. Z. Codreanu.
477. Pop, $tefan, Cicio (Nota 446, vol. I/seria 1).
478. Valjan (Vasilescu-Valjean, n. 1 1), avocat, deputat, oscilant
politic, Intre Gh. Bratianu, Argetaianu, Goga si partid propriu (Na-
tional-Agrar).
479. Goldis, Vasile (Nota 327, vol. I/seria 1), Suciu, loan (Nota
22, vol. II). Este vorba de un discurs de dezavuare a intrarii Ro-
maniei In rázboi, irnpotriva Austro-Ungariei.
480. Murnu, George, M. (1868-1957), n. in Veria, Grecia, scriitor
si poet roman, academician, autor a remarcabile versiuni romaneti
ale Iliad& si Odiseei.
481. Frontul Romanesc", formatiune politica initiata de autorr
In anul 1937, militand pentru proportionalitatea etnica In partici-
parea la dezvoltarea economico-sociala. Vezi si nota 214, vol. III.
482. Iti dau ca sa-mi dai (in latina), formula din dreptul roman
referitoare la echivalenta schimburilor.
483. Suru, Pavel, librar si editor din Bucuresti. Referirea vizeaza
evident cartile nevandabile, acumulate In decursul timpului.
484. Referire la Constantin-Dinu Bratianu, nota 86, vol. III.
485. Referire la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Domn al
Moldovei la 5 ian. 1859, respectiv al Tara Romanesti la 24 ian. 1859.
486. Kogillniceanu, Mihail, nota 254, vol. II.
487. Bratianu, Ion, C., nota 256, vol. ifI.
488. Prin Constitutia din 1866 a României (vechi) cetatenii eratt
Impartiti in 3 colegii electorale, dupa criterii de clasa, avere si

252
www.dacoromanica.ro
ocupatie (cu drepturi diferite de participare la vot), discriminare si-
milara votului censitar maghiar.
489. Referire la nerecunoasterea romanilor din Transilvania ca
natiune, pe langa nobili (maghiari), secui i sasi, derivata din Unio
Trium Nationum", intelegere Incheiata la Capalna, in 1437. Despre
loan Ilnocentiu Micu (Clain), nota 492, vol. I/seria 1.
490. qoanid, Tilica, ulterior ministru de interne In guy. Goga (dec.
1937febr. 1938).
491. Blevul demagog: porecla atribtlitá maresalului Averescu, ca
debutant in politica de partid, In care s-a lansat pe baza populari-
tatii castigate in razboi. Averescu, Alexandru, nota 6, vol. II. vezi oi
text vol. II, pag. 221-223.
BrAtianu, Ion I. C., nota 138, vol. I seria 1, vezi si text vol. II,
peg. 225-233.
Marghiloman, Alexandru (1854-1925), fruntas conservator, par-
tizan al intrarii Rornaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale (just-
ficat de pericolul mai mare de desnationatzare a basarabenilor, deck
a ardelenilor). De mai multe oH ministru i prim-ministru in tare
ocupata (mar.oct. 1918) incheie pacea oneroasa cu Germania (24
apr.17 mai 1918). Vezi si text vol. II, pag. 217-220.
Ionescu, Dumitru-Take (1858-1922), lider conservator-democrat,
d mai multe ori ministru i prim-ministru.
492. Stirbei, Barbu, nota 34, vol. II.
493. Kogalniceanu, Vasile M. (1863-7), fiul lui Mihail, absoly.
al Scolii de Agricult. Grignom Franta, ziarist si publicist.
494. Disescu, Constantin, G., nota 56, vol. II.
495. Cacodilat, derivat al acidului cacodilic, nu numai pestilent
ci si toxic, prin compozitia cu arsen.
Draghici, deputat, fara a se cunoaste alte date.
496. Despre noi, fara noi (in latina, cu sensul cd se iau hotarari
despre noi, fàrà noi).
497. Argetoianu, Constantin a detinut In guvernul Iorga portofo-
line interne §i externe (apr. 1931iun. 1932). Vezi I nota 80 vol. II.
498. Pop-Cicio Stefan, notele 445, vol. I/seria 1 si 20, vol. IL
Costachescu Nicolae, nota 218, vol. III.
499. Referire la Iuliu Maniu.
500. Numerus clausus: numar inchis, limitat la admiterea pe na-
tionalitati in diverse institutii, universitati etc.
501. Numerus valachicus: adaptare a precedentului la proportiona-
litatea romanilor. Notiune preconizata de autor.
502. Vintu de Jos, jud. Alba, 10 km NE de Sebes, nod de cale
ferata.
Spring, jud. Alba, cca 12 km nord de Miercurea Sibiului.
503. Goga, Octavian (1881-1938), cunoscutul poet, ziarist i om
politic. Ministru la culte si arte in guy. A. Vaida (1919-20), min.
secr. de stat in guy. Al. Averescu <1920-21), min. de interne In
guy. Al, Averescu (1926-27) si prim-ministru (dec. 1937febr. 1938).
Invitatia se referd la serbarile aniversare ale Partidului National-So-
cialist German, de la Niirnberg.
504. Lecca, Octavian G. (sau Leca), publicist, corespondent al
ziarului Völkischer Beobachter", In perioada de expansiune german&
505. Dinisti, liberali de ai lui Dinu Bratianu, presedintele de atunci
al P.N.L.

253
www.dacoromanica.ro
506. Franasovici, Richard, om politic liberal, subsecretar de stat
la interne in guvernele 1. I. C. i VintilA Bratianu (1923-28), ministru
la lucrdri publice i comunicatii in guvernele I. Gr. Duca, C. Ange-
lescu i Gh. TAtarescu (1933-37).
507. A. C. Cuza era peltic.
508. Ce acum? (in latinã, cu sensul ce se va Intâmpla acum?).
509. Fortu, Grigore (1878?), profesor secundar, inspector gen. in
Ministerul Instructiunii.
510. Precup, lt. col., este acelasi cu cel implicat In reintoarcerea
In tarn a Printului Carol, devenit general in perioada postbeliat co-
munistA (nota 450,1 vol. III) pentru meritul de a fi complotat im-
potriva Regelui.
511. StefAnescu, Marin (1880?) studii In Ord si la Sorbona, pro-
fesor de filozofie teoretica la Univ. Cluj. Se pare ca numai Stefanescu
Florian a purtat i numele adaus, de Goangd, de la stuparit.
512. Catiheti: profesori de religie.
513. Sub cazul de la iliusi" se cunoaste procesul intentat epis-
copului <Se Husi (cca 1923), pentru posedarea sexualtt a unui bdiat
(fratele mai mic al lui C. Z. Codreanu). Dupd destituire i trimi-
terea la o mAnAstire, acelasi episcop a devenit patriarh al RomAniei
(Nicodim)
514. Rugaciune cu sanatate practici religioase combinate cu
gimnastica (in germand).
515. Supraoameni (in germ.).
516. Paraponisit: nemultumit, suparat, care se pliinge, se lamen-
teazti. Sensul dat de autor este de a nu fi fost depreciat, minimali-
zat Eminescu, de &are futuristi.
517. Marii poetd, sunt citati pentru actualitatea lor si nazuinta
lor spre nou.
518. Fundatia RegalA sau Fundatia Culturala Regala Carol II, in-
fiantatA de Principe le Carol In 1922, i-a purtat numele !Ana in 1928,
cAnd devine Fund. Cult. R. Mihai I, apoi din nou Carol II (1930
40). A publicat cArti i reviste de culturd, a infiintat Muzeul Etno-
grafic al Ardealului etc. (Anterior a functionat i o fundatie Carol I).
519. Verlaine, 'Paul (1844-96), poet simbolist francez (Poeme sa-
turniene, Petreceri galante, Romante fard cuvinte, Poetii ble,stern,ati).
520. Prezentati de autor ca filozofi antagonisti, cArora li se da-
toreaza marl curente ale omenirii:
Karl Marx a pus bazele materialismului dialectic si isto-
ric, stiinta despre legile dezvoltarii naturii, a societatii si a cunoas-
terii.
Friedrich Nietzsche, Intemeietor al filozofiei vietii", exalteazA
energia vital& i vointa de putere. Civilizatia poate fi salvata de apa-
ritia unui supraom" i constituirea unei elite viguroase. A negat
progresul istoric sustinAnd teoria vesnicei intoarceri".
521. Lupu, Petrache, cioban analfabet de la aVlaglavit (17 km est
amonte <Se Dunare de la Calafat, jud. Dolj). AfirmAnd viziuni di-
vine, cd a vazut si a vorbit cu Mosu", a produs un pelerinaj public
de amploare, antrentind i alte culte din tall.
522 Sy, primele litere ale denumirii sifilisului in latinA.
523. Pelerinajul la Kew/ar, din volumul lmagini de caltitorie
(1826-31).

254
www.dacoromanica.ro
524. Heine, Heinrich (1797-1656), poet german stabilit la Paris
din 1631 (poeme, ,balade: Lorelei, Grenadirii, note de drum: Tablouri
de dildtorie).
525. Lourdes, Cantonul Pireneilor lti, Franta, devenit loc de
pelerinaj dupA ce o dinar& a avut viziunea Fecioarei Sfinte! Apa
vindecatoare".
526. Credinta veche i cea noud (In germ.). Strauss, David Frie-
drich, note 319, vol. I/seria 2.
527. Appony Albert, notele 519, vol. I/seria 1 si 143, vol. II.
527A. Marinescu, Gheorghe (1863-1934), medic, academicitan, pro:
univ. la Bucuresti, fondatorul co1ii romanesti de neurologie (Autorn.
fl indica drept psihiatru, cu un semn de Intrebare, probabil pentru
incertitudinea aducerii aminte).
528. Declinul tarilor Occidentului" (In germ.). si Spengler Oswald,
note 519, vol. II.
529. Casandra, fiica lui Priam cliin II Nada, inzestrata de Apo lo cu
darul profetiei este comparat& cu profetidle lui (Hitler privind do-
minarea politic& si cultural& de cAtre Germania
530. Poporul poetilor si al gAnditorilor (in germ.).
531. Autorul consider& factorii hipnozei hitleriene: lozinca rasiala,
drept circ (circenses) iar bogatiile Ucrainei, drept paine (panem).
532. Hohenstaufeni sau dinastia Staufer (1138-1264), din care se
remarcA: Frederic I de Barbarosa, Frederic 11 i 1ncheiata prin
Konrad IV, Frederic III realizeaza cel mai extins imperiu german,
cuprinzand: Germania pr. zisd, Boemia, Elvetia, Corsica, Sardinia.
Sicilia, !Italia de nord si de sud, doar Roma rAmanfind sub jurisrlictie
papalA. Organizeaza Sicilia ca primul regat pe baza constitutionala.
Conduce o cruciadA eliberand lerusalimul i incorontindu-se ca Noul
David", iar la Roma este incoronat ca imparab de Papa Onoriu III.
Amenintfind Roma cu 1ncercuirea este excomunicat de Papa Grigore
IX, Tulburarile instigate in Sicilia, de Papa, 11 readuc de la Ileru-
salirni pacificandu-le miraculos, Papa se vede cbligat sA-1 repri-
measca In biserica.
533. Mitud secolului al douazecelea" (in germ.). Rosenberg, Al-
fred (1893-1946), principal doctrinar al national-socialismului, dezvol-
tand conceptul de rasa, de spatiu vital, de anticomunism, antisemi-
tism si al expansiunii naziste germane. Ministru al teritoriilor ocu-
pate din est, a organizat deportarile si progromur,le masive: con-
damnat de tribunalul international de la Niirnberg, a fost executat.
534. Influenta In opera de la nota precedenta:
Chamberlain. Houston Stewart, nota 283, vol. II.
Anzurgul zeilor, Nietzsche Friedrich, nota 503, vol. I/seria 1.
Gobineau, note 283, vol. II.
Osthans, Karl Ernest (1674.-4921), istoric de arta, conducAtor
al muzeului Folkwang. Cofondator al Uniunii Muncitorilor" germ.
(Werkbund).
535. Heicielbergul de altAdata. Referire la romantismul centrului
universitar si cultural, redat si In cfintece.
536. Plain-air-irismul sau pictura In aer liber, in care peisajul
participa ca subiect, nu ca anexa decorativa a temei, a fost promo-
vat indeosebi de impresionistti, IncepAnd cu sfarsitul sec. 19.
537. Secesiunea (din germ. Secession), denuimire a gruparilor de
avangarda germane si austriece, de la sffirsitul sec. 19 i Inceputul
sec. 20, sustinand impresionismul, postimpresionismul si ulterior ex-

255
www.dacoromanica.ro
presionismul. In artele decorative corespunde cu: Jugendstil, Art
nouveau, Modernart.
538. Relativismul: referire a autorului la teoria relativitatii ein-
sten-iene (1905 si 16): interdependenta dintre spatiu, timp si materia
in miscare, cuprinzand legi valabile atilt pentru viteze relative mici
cat i pentru viteze relative marl, comparable cu viteza luminii.
539. Kierkegaard, Soren Aabye (1813-55), teolog i filozof dune;
precursor al existentialismului. Ii ordoneaz& ideile in raport ctr exis-
tenta umank care trece prin stadiile: estetic (spontaneitatea i liber-
tinajul), etic (buna constiintà) i religios (resemnarea Infiniti) (Ori-ori,
Conceptul de angoasd, Stadii pe drumul exstenfei).
540. Amocul, board tropical& (indeosebi in Asia de sud-est), pro-
dus& de intepdtura unei insecte i manifestat& prin rtulbur&ri pshice,
cu fug& dementlald i impulsuri de omucidere.
541. Referire la Ion Mota, jun., Castitorit cu Tridenta Codreanu,
sora cdpitanului. A existat si supozitia c& I. Mota si-a cautat moartea
eroicd, drept iesire din conflictul ideologic in care ajunsese cu own-
natul sau (vezi nota 461, vol. III).
542. Munca sisifica: Sisif, personaj mitologic, rege al Corintului,
Osandit dupd moarte s& urce mereu un povarnis de stancd, care
ajuns pe culme, se rostogoleste din nou la vale (vezi §i nota 302/vol.
I, seria 2).
543. Ceea ce nu vindec& medicamentele, vindeca fierul, ceea ce
fierul (spada) nu vindeca, vindec& focul (in latind).
544. Goring, Hermann (1893-1946), conducator nazist, maresal si
colaborator apropiat al lui Hitler. Comandant al aviatiei germane din
1935, este condamnat la moarte de Tribunalul ffnternational de la
Nürnberg si reuseste sd se sinucid& in inchisoare.
545. Denumire popular& a broscoilor de bald, derivand din ora-
caitul acestora.
546. Aide-memoire: ajutor de memorie, vademecum (in franc.).
547. Guvernarile M. Cristea: I (10 febr.-6 mart. 1939) II (20 mart.
1938-31 ian. 1939) III (1 febr.-6 mart. 1939), ultima incheiatd cu de-
cesul patriarhului.
548. Omogenizarea sau sincronizarea conexiunilor (in germ.).
549. Constantinescu, Mitit& (1890?), Dr. in drept, guvernator al
Hanel Nationale (1935-38), ministru al industriei, comertului i eco-
nomiei nationale in guy. M. Cristea IR, C. Argetoianu i Gh. Ta-
tarescu (1939-40).
550. Personalitdti ale minoritatii maghiare mentionate:
Vásarhelyi Janos (1888?), episcop reformat de Cluj, pan& dupa
ce de al doilea rdzboi mondial
Banffy Nicolae-Miklos, nota 509, vol. Vseria 1
Szasz Pavel-Pal, nota 116, vol. III.
551. Dragomir, Silviu (1888-4962), istoric, prof. univ. la Cluj (Studii
;1 documente privitoare la revolutia romdnilor din Transilvania in ,anii
1848-49. Avram lancu etc.), ministru secr. de stat in guy. 0. Goga
(1937-38), ministru al minorifatior in .guy. M. Cristea (III) si A. C&--
linescu (1939-40).
552. Flip, August (1897?), avocat al statului, ministru secretar
de stat la Presedentie in guy. C. Argetoianu (1939).
553. Ba lif, general de curte, din Casa Regald.

256
www.dacoromanica.ro
554. Tratatul WW1 hat: pare a fi tratatul economic, impus Roma-
niei in 1939 (ultimatumul economic), de a livra Germaniei petrol, ce-
reale si cherestea, in schimb de utilaje.
555. Piemont, de la italianul picior de munte. In orografia Ro-
maniei se distinge un piemont meridional extracarpatic j unul vestic,
intre M. Apuseni §i Campia de Vest. Chiar daca N. Iorga ar fi extins
nctiunea la intregul arc carpatic, apare iluzorie ideea rezistentei mi-
Mare sau chiar numai etnic-politice, in citadela carpeted (vezi i nota
14.3, vol. III).
556. Areopag, forul suprem ide judecata si control, in Atena antic&
557. Baldwin, Stanley, conte (1867-1947), lider conservator en-
glez, prim-ministru (1923-24, 11924-29 §1 1935-37), conciliant feta de
statele fasciste;
Macdonald, James Ramsey (1866-1937), lider laburist englez,
prim-ministru (1924, 1929-31 si 1931-35). Ultima guvernare a fost in
coalitie cu conservatoril.
558. Negusul sau imparat al Ethiopiei, Haile Eelassie I (1892-1975).
Rege sau Negus din 1928, devine Imparat din 1930 (Negus-Negusti).
Aboleste sclavajul si promulga reforme administrative. Diva ocupatia
italiand traieste in Anglia (1935-41). Revine ca imparat, cu mare
prestigiu interafrican. Dar mentinerea absolutismului i prea lenta
liberalizare politica ,ceruta de generatia noua 1de intelectuali i mi-
Uteri, formati dupa model occidental, duce la revolutia din 1974, cu
rasturnarea imparatului.
559. Caz de razboi stau motiv de razboi (in lating).
560. Coloana a 5-a, grupuri in solda dusmanului, denumire pro-
venind de la generalul fascist spaniol IMola, care, indreptandu-se cu
4 coloane impotriva Madridului, conta pe fascistii din capital& drept
a cincea coloana a sa.
561. 1%/litrofor: preot distins cu dreptul de a purta mitra, de tip
episcopal.
562. A intelege totul Insemneaza a ierta totul (in franc.).
563. Baden-Powell, Robert, baron (1857-1941), general englez, co-
mandant in Razboiul Burilor, de unde s-a inspirati in organizarea
cercetasiei, ca mijloc de educatie a tineretului, jamboreile fiind tabere
nationale sau internationale de apropiere a tinerilor.
564. Florescu, Jean, T. H., nota 169, Vol. I/seria 2.
565. Duca jun., functionar diplomatic (fiul lui I. G. Duca, tatal
asasinat ulterior de Iegionari, in 1933).
566. Frunza de smochin (sau de vita), mascand goliciunea pri-
milor oameni in rai, este utilizata ca acoperire prin casdtorie a unei
relatii extraconjugale.
567. Un barbat singur (impreuna) cu o femeie (singurfi) nu spun
de obicei Tatal nostru" [nu rostesc rugaciuni].
568. (Persoane din anturajul lui Carol SI: Lupescu, Elena, nota 677,
vol. II; sotii Widder, note. 363, vol. III; Blank, Aristide, nota 145,
vol. II; Tabacovici, nota 641, vol. II.
569. Intotdeauna se lipeste ceva ... (in latina). Dictonul complet:
Calomniind pe cineva cu lndrazneala, Antotdeauna ramane (se lipe§te)
ceva de acesta.
570. Cantacuzino-Granicerul, Gheorghe (1869-1937), general in re-
zerva, comandfind in 1917 trupele de graniceri de la Tg. Dena, In
grad de colonel. Adept al Miscarii legionare.

Memorli vol. III 257


www.dacoromanica.ro
619. S-a sfarsit cu veselul Andras. Dictonul este completat cu:
mama neki asnak, holnap masnak asnak: astazi 1i sapfi lui groapa,
maine altuia (in magh.).
620. Coroianu, Lullu 1847-1927), avocat clujean, condamnat In pro-.
cesul Memorandului la 2,5 ani temnit'd de stat.
621. Popovioi, Dumitrache, anedia O.RL. gonvorbirea a avut loc
la 13 sau 14 ian. 1933.
622. Crisan, GH., nota 468, vol. II; Bianu, Cornel, frate cu B.
Eugen, nota 15, vol. II.
623. Boilã, Zaharia (Zachi) (1892?), dr. In drept, ziarist, directo-
rul zianilui Romania Nona." din Cluj, apoi la Patria", nepot de sord
a lui Iuliu Maniu.
624. Loveste-1 In anoalele capului, dar nu tare (in magla.).
625. Brediceanu, Caius, nota 337, vol. I/seria 1.
626. Valea Seaca, proprietate de cca 30 ha mosteniti de autor de
Ia bunicul saU Alexandru Bohatiel,. situata In extravilaoul nord-vestic
al Clujului.
627. Lazar, Ilia (1895?), dr, In drept, avocat, sef al organizatiei
Maramures a P.N.T., deputat de Maramures (1928-32). Detinut politic
sub ri gimul comunist.
6: 3. Dicio-Stinmartin, azi orasul TArnaveni,. jud. Mures
6.9. Vaida Voevod, Elena, sotia autorului.
630. Collor. Ioan, nota 96, vol. IL
631. Serban, Marioara, sotia lui Mihai Sal-ban.
Tilea, Jenica, sotia lui Viorel V. Tilea.
632. Muste, V., dr. medic din Turda.
633. Zaharov (Zaharof), loan (1873?), ziarist, redactor sef si di-
rector la ziarul Universul".
634. Socor, Emanuel (1881 avocat i ziarist la Adevárul" si Di-
mineata", deputat independent de dlfov (1932).
635. Mile, Constantin, nota 69, vol. II.
636. Graur Constantin (1880n, ziarist? directorul cotidienelor ,,Ade-
värul" si Dimineata".
637. BrAnisteanu, Benno (1874?), prim-redactor la Adevdrul"- si
Dimineata".
638. Branite, T. T. (sau Teodorescu-Braniste Tudor, redactor si con-
due. al ziarelor Adel/Arta" si Dimineata". $abesgoi este crestinul care
face serviciile ce sabat evreilor laabotnici (focul in sobe etc.).
639. Crainic, Nichifor (I. Dobre), nota 366 vol. U.
640. Sfarma-Piatra", revista pronuntat rasistà i antisemitd edi-
tata de N. Crainic.
641. Vladescu-RAcoasa, Gheorghe, ministru al minorittitilor in gu-
vernele gen. C. Sandtescu si gen. N. Rddescu (1944-45).

260 www.dacoromanica.ro
IND10E DE NUME

A 200, 203, 206, 232, 233, 240, 243,


252, 253, 256
Alexandrini 80, 242 Arlon, Misu 48, 49, 51, 97, 237
Alexianu, George 123, 124, 149, 245 Aspasia din Milet 197, 258
Andrei, Petre 67, 145, 146, 148, Averescu, Alexanciru, g-ral 153,
206, 213, 240 168, 169, 170, 233, 238, 253
Amzea, g-ral 158, 250
Angelescu, Constantin 39, 47, 145,
232, 237, 240, 241, 246, 253 B
Angelescu (Anghelescu) Constan-
tin-Costica 22, 46, 75, 84, 1.22, Baciu, Aurel 30, 233
3, 135, 149, 150, 163, 165, 171, Baden-Powel, Robert, baron 190,
200 257
Angelescu, Paul g-ral1
194, 195, Bainville, Jaques 157, 250
238/ Bthulescu, Maria 125, 245
Angelescu, Barbu 122, 245 Baldwin, Stanley 188, 257
Antonescu, Ion, maresa' 6, 9, 13, Balif, g-ral de curte 185, 256
18, 21, 31, 34, 50, 51, 52, 53, 55, Belzac, Honoré de 157, 250
56, 58, 59, 60, 64, 195, 200, 227, Banciu, Ion 97, 243
231, 236, 238, 248 Banffy, conte 40, 41, 164, 236
Antonescu, Mar* 50, 237 Banffy Miklos (Nicolae), conte 183,
Antonescu, Mihai (IcA") 13, 51, 252, 256
58, 60, 227, 237 Barbu, d-na 237
Antoniu de Radna (de Padua?), Sf. Barbu, Vasre, maior 118, 245
258 , ( ) Bardos, Peter 160, 161, 251
Apathy, Istvan 37, 235 Bartha 40, 41
Apponyi, Albert. 175, 255 Bauer, Otto 68, 240
Aradi, Victor 160, 251 BA lan, Nicolae, mitropolit 30, 55,
Ardeleanu 52 ' 233, 238
Argesanu, Gheorghe 240, 243 Baleanu, lt. col. 78
Argetoianu, Constantin 25, 27, 28, BAluta, Scarlet 217, 259
47, 74, 80, 144, 170, 179, 183, 185, BAran, Coriolan 250

261
www.dacoromanica.ro
Barnutiu, Simion 5, 13 Burileaha 89
Beck, Josef 25, 232 Burkhardt, Jakob (Karl August
Bend, Edvard 79, 242 Hugo) 146, 247
Besa 163, 164, 252 Burn 59
Besa, Emanoil 246 Buteanu, Aurel 27, 144, 233
Beth len, conte 39, 40, 236 Buzesou 92
Bianu, Cornel 222
Bianu, Eugen 37, 82, 235
Biltiu, Aurel 74, 241
Bismark, Otto, print von 33, 232
Blank, Aristide 192, 257 Cantacuzino, Alexandrina 125, 245
Bliss, Tascker Howard, g-ral 38, Cantacuzino-GrAnicerul, Gheorghe,
235 g-ral 194, 257
Blumenfeld-Scrutator 69, 89,93, 228, Cantacuzino, Grigore, George (Na-
240 b ab ul) 242
BohAtielu 65 Cantacuzino, I. tigienist) 218
BorS, Liviuta 220, 259 Caracostea, Dumitru 236
Bond, Romulus 77, 78, 79, 80, 123, Caragiale, Ion Luca 158, 195, 258
124, 125, 149, 224, 241, 245 Carp, Petra 72, 241
Boild, Zaharia (Zachi) 222, 223, 224, Casandra (fiica lui Priam) 176, 255
225, 226, 227, 260 Cat, Mihae'a 197
Bojan, Bugen 165 Cato cel Batriin 249
Bolintineanu, Dimitrie 25, 232 Calineseu, Armand 17, 74, 75, 96,
torcia, Emil 133, 246 111, 122, 149, 150, 151, 152, 154,
Bornemisa, Sebastian 30, 233 155, 164, 165, 166, 178, 184, 165,
Bova, Scopa 188 200, 204, 205, 215, 231, 232, 240,
Braniste (Branisce), Valeriu 212, 243, 248
259 Chamberlain, Arthur Nevi le 16, 17,
Branisteanu, Benno 228, 260 230
BrAtianu, Constantin-Dinu 34, 35, Chamberlain, Houston Stewart 176,
47, 166, 234, 252, 253 255
BrAtianu, Elisä (Eliza) 140, 247 Chamisso, Adalbert 142, 247
Aratianu, Gheorghe 48, 70, 106, 112, Churchill sir Winston Leonard
173, 237, 252 Spencer 19, 186, 232
Bratianu, Ion C. 167, 234, 252 Ciano, Galeazzo, conte 23, 43, 157,
BrAtianu, Ion IC. (lonel) 8, 33, 39, 234
85, 168, 169, 172, 217, 232, 234, Oihosky (Cihoschi), Henri, g-ral 77,
241, 246, 253, 254 244
BrAtianu, VintilA 86, 117, 232, 241, Cicerin, Ghiorghi Vasilievici 8, 217,
245, 246, 254 259
Brediceanu, Caius 223, 260 Cimoca, Valer 57, 238
Brudermann, g-nal austr. 44 Clobanu, Stefan 26, 233
Budisteanu, Radu 45, 236 Ciotori, N.D. 8, 217, 259
Bugheanu 59, 60 Ciptiianu, Gheorghe 129, 246
Bujoiu, Ion 60, 239 Clemenceau, George 33, 37, 39, 234

www.dacoromanica.ro
Codreanu, Corneliu Zelea 6, 20, Diamandi, col. 195
31, 161, 160, 162, 163, 164, 166.. Didi 49, 237
167, 173, 176, 177, 178, 179, 193, Dimitriu, Constantin - Doyle-
208, 251, 252 cel" 76, 241
Codreanu Iridenta 256 Disescu, Constantin G. 170, 263
Coltor, loan 226, 260 Disescu, d-na 196
Clomsia, Nicolae 133, 246 Dobrescu, Aurel 155, 249
Constant, Alexandru 161, 177, 248 Dobrota 213
Constantinescu, Alexandru (Porcu) Docan 217, 259
85, 156, 242 Dospinescu, D.A. 90
Constantinescu, Mititä (Mirtitza) 182, Dragon-dr, Silviu 183, 256
256 Dragos, Elena 111
Constantinide, Noti 29, 30, 32, 233 Draghici, deput. 170, 253
Cornicioiu, g-ral 165 Duca, Ion Gheorghe D. 9, 76, 88,
Coroama, coCon. 50 90, 102, 127, 135, 166, 172, 173,
Coroianu, Iuliu 221, 260 177, 232, 240, 241, 246, 248, 254,
Costachescu, Nicolae 67, 91, 163, 267, 258, 259
171, 221, 240 Duca, jun. 191, 257
Cosbuc 65, 174 Dumitrescu, Puiu 84, 159, 160,
Crainic, Nichifor (I. Dobre) 228, 192, 221, 242, 250
260 Duval, Marie Charles 17, 231
Creteanu Gheorghe 32
crisnaru 118
Cristea, Miron (Elie) episcop... pa-
triarh 7, 74, 129, 181, 200, 203,
204, 206, 207, 231 232, 233, 240, Ebers, George Moritz 157, 249
241, 243, 246, 256 EdelStein, Frieda 11
Crisan, Gheorghe (Ghitg) 142, 222, Einstein, Albert 256
247, 260 Emandi 69, 240
Crutescu, interpr. 184 Eminescu, Mihail 44, 174, 264
Csalci IstvAn 33, 38, 43, 234 Ene, Ernest 67, 68, 88, 102, 240
Cuza, Alexandru C. 122, 172, 173, Eppinger 56, 238
184, 233, 251, 254 Erddly, loan 36, 235
Cuza Vod6, Alexandru loan 169,
252

Fabritius 18, 20, 22, 23, 46, 173, DA,


231
Daladier, Edouard 16, 17, 230 Parkas Mozes 119
Dan, Sever 50, 56, 67, 237 Fl lip, August 185, 256
Decartes (Cartesius), René 36, 235 Filipescu, Grigore 111, p45
,,Decemvirii" (asasinii lui M. Ste- Fine li 218
lescu) 251 Flondor, lancu 8
Demeter 209, 259 Florescu, Jean T.H. 190, 257

283
www.dacoromanica.ro
Florescu-Minte, g-ral 185, 187 Goring, Hermann 178, 179, 256
Foch, Ferdinand, maresal 38, 233 Graur, Constantin 71, 228, 260
Fortu, Grigore 174, 254 Grey, sir Edward, viconte de Fal-
Franasovici, Richard 166, 254 lodon 153, 248
Prancisc, Ferdinand, print moste- Gromyko, min. ext. U.R.SS. 239.
nit. Austr. 7 Groza, Petre 233
Franco, Francisco 251 Gruber 103
Fundateanu, amiral 52 Gusti, Dimitrie 139, 145, 146, 247
Gydrfds Elemér 40, 140, 161, 236,
252

Gacote 157, 249 11


Gafencu, Grigore 17, 20, 22, 23,
35, 40, 41, 97, 115, 149, 152, 183,
184, 186, 219, 220, 231
Habsburg, Anton de 57, 238, 244
Habsburgi 41, 236
Gastner 209, 259 Halifax, Edward Frederick Lind-
Gaspar, Ionel 92, 242 ley Wood, conte 16, 214, 230,
Georgescu, Rica 52, 53, 58, 237 259
German, Ileana 5
German, Nelu 5 Harun Al-Rasid 160, 251
German, Nicceae (Nicu) 57, 165, Hatieganu, Emie 37, 66, 209, 235,
238 259
Gerstenberg, g-ral 17, 20, 231 Hatieganu, luliu 30, 57, 235
Ghelmegeanu, Mihail 28, 142, 143, Hatieganu, Simion 209, 223, 259
144, 150, 233 Heine, Heinrich 175, 255
Gherea (Dobrogeanu-Gherea) Ale- Herriot, Edouard 9, 66, 218, 219,
220, 239
xandru 137, 247
Hitler, Adolf 16, 21, 23, 24, 25, 29, 30,
Gherea-Dobrogeanu, Constantin
247
33, 45, 54, 62, 64, 65, 176, 178,
179, 180, 184, 186, 188, 229, 230,
Gigurtu, Ion 29, 30, 31, 33, 43, 45, 232, 255, 256
50, 233, 236, 237
Hociung, pretor si sotia 131
Giurescu, Constantin C. 74, 213, Hock Janos, abate 36, 235
241 Hodza, Milan 7
Gobineau, Joseph Arthur, conte Hohenstaufen (dinastia Staufen):
de 176, 255 Frederic I de Barbarosa, Fre-
Goethe, Johann, Wolfgang 250 deric II... Konrad IV 176, 255
Goga, Octavian 75, 121, 122, 123, Horvat, chestor 209, 259
150, 169, 172, 173, 174, 229, 231, Hossu, Iuliu, episcop 7, 30, 233
233, 245, 248, 252, 253 Hossu, Reghina 5, 10
Goga, Veturia 31, 234, 237 Hozan, Ion 242
Goldis, Vasile 7, 163, 252 Hu lea, Liviu 68, 240
Gologan 99 HusSrescu 110, 207,

264
www.dacoromanica.ro
Johann, sofer 165
Jung 40, 219
Iamandi, Victor 148, 181, 182, 206, Junker, Karl 73
247
Ilasievici, C. mares. Palat 52
Imredi, Bela 40, 236
Inculet, Ion 27, 28, 217, 233
Ioanid, Tilica 168, 233 Kant, Immanuel 35
Ioanitescu, d-na 14 Karoly Mihaly 36, 37, 235
loanitescu, D.R. 14, 91, 93, 116, 117, Killinger, Manfred von 14, 17, 20,
118, 119, 120, 121, 122, 123, 139, 22, 62, 63, 216, 229, 239
190, 229 Kiriacescu 135
Ioanitescu D.R.-Titi 121 Kirkegaard, Soren Aabye 176, 256
lonescu, Adam 122, 245 Klughist 20, 62
lonescu, Barbu 90, 91 Kogdlniceanu, Mihail 167, 252
Ionescu, dir. minist. 131, 160 Kog5lniceanu, Vasile 170, 253
Ionescu, g-ral 109 Kohler, Edit von 17, 21, 22, 61,
Ionescu, Nae 126, 127, 165, 166, 231, 239
246 Kozma Andor 42, 236
lonescu, Take (Dumitru) 33, 168, Kun Bela 38, 255
169, 170, 234, 253
Ionescu-Clopotaru 27, 233
Iorga, Nicolae 46, 49, 71, 72, 73,
74, 105, 165, 170, 181, 182, 183,
184, 185, 186, 187, 200, 201, 203, Laziir, Ilia 77, 223, 260
204, 215, 222, 223, 234, 237, 241, Le Bon, Gustave 146, 147, 247
250, 257 Lecca, Octavian G. 172, 253
lstrati, Panait 138, 139, 247 Lenin (Ulianov), Vladimir Ilici 247
Leueutia, Aurel (Pufi) 57, 222, 223,
238
Litvinov, Maksim Maksimovici 65,
219, 239
Impilratul Carol IV al Austr. 7, 37 Litcdianu (La'scaianu), atentator al
Imparatul Carol VI al Austr. 244 lui Stefanescu-Goang5. 248
Impáratul. losif II al Austr. 152, Lloyd George, David, conte 8, 33,
244, 248 153, 217, 234
Imparatul Napoleon Bonaparte 147 Lucaciu, Vasile 5
Imparatul Pedro II al Braz. 248 Lueger, Carol 73, 241
ImpdrAteasa Maria Tereza a Austr. Lugosianu (Lugojanu), Ion 83, 92,
111, 244, 248 242
Luka, Lászlo (Vasile) 161, 251
Lupescu (Wolf), Elena 18, 127, 158,
159, 167, 192, 193, 222, 223, 224,
Jászi Oszkar 36, 37, 235 226, 244, 250, 257
Joffre, Joseph mares. 44, 236 Lupu, Dimitrie G. 55, 174, 238

265
www.dacoromanica.ro
Lupu, Nicolae 34, 35, 67, 68, 69, Martalogu, loan 62, 238
76, 129, 190, 217, 234, 239 Marx, Karl 175, 254
Lupu, Petrache 175, 193, 254 Maurois, André 157, 249
Mavrodi, Alexandru 196, 258
May 212
MArdSrescu, Gheorghe, g-ral 76,
241
Macdonald, James Ramsey 188, Maxzescu, Gheorghe 161, 217% 262
257 Medrea, Florian, It. col. 209
Macovei, Ion 45, 237 Melzer, Hugo 36, 37, 236
Madgearu, d-na 57 Menes, dinast. egipt. 147, 248
Madgearu, Virgil 66, 67, 68, 69, Merejkovski, Dimitri Sergheevici
84, 88, 89, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 157, 249
99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, Mezei 22, 232
126, 133, 134, 142, 149, 171, 172, Micescu, Istrate 70, 129, 134., 199,
221, 228, 238 200, 201, 203, 207
Maginot, André 17, 215, 231 Micu-Clain, loan Inocentiu 168,
Mai lath Gustav Carol, episc. 70, 253
161, 240, 251
Mihalache, Ion 9, 35, 59, 60, 65,
Malaxa, Nicolae 126, 127, 245 66, 67, 68, 75, 84, 88, 89, 93, 98,
Maiorescu, Titu, 36, 235 101, 105, 106, 107, 149, 151, 153,
Manciu 160, 173, 251
155, 161, 218, 221, 222, 226, 238
Maniu, Adrian 195, 196, 258
Maniu, Iuliu 5, 6, 8, 9, 13, 14, 34, Mihdache, Nicolina 60, 226
35, 42, 48, 49, 50, 52, 53, as, 57, Mihali, Teodor 5, 7, 36, 37, 235
58, 59, 60, 63, 65, 68, 75, 76,
Mihalovits, E. 38, 235
77, 80, 84, 85, 86, 87, 88, 92,
Mile, Constantin 228, 260
93, 94, 95, 105, 107, 116, 123, 125, Milozi 90, 94, 95, 158, 250
128, 134, 135, 136, 155, 158, 159, 160 Ming, dinast. chinez5. 147, 248
166, 167, 171, 172, 173, 174, 199, Minovici, Mina 93, 242
218, 220, 221, 222, 224, 227, 229, Minovici, Nicu (Nicolae) 93, 24C
231, 232, 233, 234, 238, 239, 240, Mironescu, Gheorghe G. 74, 75,
241, 242, 243, 248, 250, 253, 259 76, 88, 96, 98, 103, 1133, 149, 158,
Manoilestu, Mihai 29, 30, 31, 36, 183, 193, 194, 200, 206, 221, 222,
37, 38, 43, 233 224, 225, 232, 233, 240, 242, 243,
Manu, Dumitru 53, 92, 211, 238 250
Marconi, Gugliemo 242 Mirto, Eduard 77, 78, 84, 100, 111,
Mare 213 116, 1137, 118, 119, 122, 123, 125,
Marghilonian, Alexandru 168, 170, 126, 127, 129, 131, 132, 133, 134,
253 135, 136, 139, 149, 150, 194, 196,
Manin, Vaaile 164, 173, .177, 251 222, 242, 245
Mtirinescu, Gavrild 9, 151, 221, 248 M.irto, Liseta 128, 129
Maririescu, Gheotghe I. 94, 1176, Moldovan, Hariton 209, 258
241, 213, 255 Moldovan, Inliu 66, 103, 239
MatiriCscu, Tudoricti 102, 131 Moldovan, Victor 28, 29, 233

266
www.dacoromanica.ro
ilolotov, Viaceslav Mihailovici 18, P
231
Morariu 217 Paal 39, 40, 236
Mototolescu 70 Pandora 252
Mota, 'loan sen. 47, 237, 251 Papacostea, Victor 45, 236
Mota, loan (Ionel), jun. 160, 164, Papahagi, Marian 12
173, 177, 251, 256 Paul-Boncourt, Joseph 9, 95, 126,
Muresan, Vasilicd al Tincutei 136 172, 218, 243, 259
Mu 'nu, George M. 164, 252
Mir-,sdlini, Benito 16, 29, 30, 33, Pavel, Pavel 27, 28, 144, 233
188, 214, 230, 234
Pavelescu 75
Muste, V. 220, 260
Paximade 92
AT usanov 246
Pelivan, Ion 181, 246
Mullen' Kálman (Coloman) 160,
Penelopa (sotia lui Ulise) 149, 248
251
Perieteanu, Ion Gnigore 89, 242
Petain, 1-lenri Philippe 215, 259
Petrescu 59, 80, 97
Petrescu, Cezar, seer. gen. 97
-N Petrescu, iCezar, scriit. 158, 203,
250
Nasta 102, 243
Negulescu, Paul 119, 123, 124, 149, Petrovici, Ion 57, 238
245 Phryna (Frina) 245
Negusul Abisiniei (Ethiopiei): Hai- Pinaud, Rene 127, 1172
le Selassie 188, 257 Pitt, Wifliam 153, 248
Neubacher 18, 20, 29, 31, 33, 231 Pop (atentator Stefänescu-Goangd)
Nicadorii (Nicolescu, Caranica si 148
Doru Belimace) 248 Pop Alexandru 243
Nicoard, cpt. 158, 250 Pop, Ion (Ianci) 153, 248
Nicodim (episcop, patriarh) 513 Pop, Ionel 57, 222, 238
Nicoleanu, Heraclie 86, 196 Pop de Wasesti, Gheorghe 5
Niculescu, Alexan dru, mitropol it Pop, Valer 30, 32, 33, 36, 37, 38,
30, 233 43, 50, 51, 52, 56, 69, 79, 80, 234
Nietzsche, Friedrich 175, 254, 255 Pop-Ciceo, Stefan 7, 36, 163, 171,
Nistor, Ion 8, 27, 233 219, 221, 253, 259
Nitescu, Voicu 14, 42, 98, 100, 103, Popa, Adam 68, 149, 240
142, 171, 229 Popescu-Codita, Dumitru 59
Popescu, David, gen. 45, 236
Popescu, Stelian 31, 34, 35, 50, 83,
227, 228
0 Popovici, Adelica 83, 242
Oltirasu 90 Popovici, Aurel C. 7, 144, 1154
d'Ormessonn 95 Popovici, Dumitrache 57, 80, 81,
Osthahs, Karl Ernest 176, 255 221, 242, 260
,Ovary Baba, n. Purjesz 33 Popovici, Mihai 58, 60, 77, 80, 82,

267

www.dacoromanica.ro
83, 84, 88, 95, 106, 111, 133, 134, 186, 187, 188, 189, 190, 191, 192,
136, 137, 142, 221, 238, 242 193, 194, 195, 196, 197, 199, 200, 203,,
Popovici, Victorine n. Eftimiu 57, 204, 205, 206, 207, 210, 211, 212,
92, 238 214, 215, 218, 219, 220, 221, 222,
Porutiu, Dora 37, 235 223, 224, 228, 243, 244, 246, 250,
Potircd, Virgil 110, 111, 112, 113, 254
114, 115, 1,33, 244 Regele Carol I al Portug. 248
Potoschi 158, 250 Regele Carol Robert de Anjou (al
Precup, It. col. 158, 174, 250, 254 Ung.) 247
Preda, Laur 49, 53, 59, 60, 237 Regele Eduard VIII al Angl. 259,
Prezan, Constantin 50, 127, 231, Regele Ferdinand I 7, 8, 196
237 Regele Filip II al Maced. 237
Principesa Elisabeta 112, 244 Regele George V a' Angl. 259
Principesa Ileana 111, 223, 244 Regele George VI al Angl. 259
Priboianu, Mihail. 45, 23 Regele Ludovic XIV al Frantei 240
Printul Nicolae 58, 111, 119, 238, Regele Manuel II al Portug. 152,
244 248
Protagoras 154, 197, 249 Regele Mihai I 10, 51, 52, 53, 54
55, 56, 57, 58, 158, 170, 190, 223,
R 237, 254
Regia Cristina a Sued. 235
Ralea, Mihail 68, 240 Regina Mama Elena 55, 159, 193
Ramser, capor. 194 Regina Maria 112, 139, 190, 193
Radescu, cons. curte cas. 111, 133, 199, 244
135 Regina Mary a Angl. 214
Radescu, Nicolae, g-ral 21, 63, 232, Remarque, Erich Maria 157, 249
238, 260 Reus-Ianculescu, Eugenia 125
Radoi 158 Ribbentrop, Joachim von 17, 29
Raducanu, Ion 101, 105, 106, 107, 33, 35, 43, 179, 184, 231
108, 109, 243 Rogojanu 133
Radulescu 88 Rokefeler, bursa 238
Ranzescu 56 Rolland, Romain 138, 247
Recea 132 Roosvelt, Franklin Delano 115
Redlich 212 Rosenberg, Alfred 176, 255
Rege le Boris III al Bulg. 127, 246 Rosu, 't. colon. 52, 54
Regele Carol I 194, 254 Roth, Hans Otto 40, 236
Regele Carol II 6, 9, 13, 15, 17, Rozvan, Stefan 106, 107, 243
20, 22, 23, 25, 26, 28, 30, 31, 32, 34, Rus, Vasile 11
35, 42, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51,
52, 57 ,58, 60, 66, 69, 76, 77, 79,
80, 84, 86, 90, 104, 111, 112, 113, S
122, 125, 127, 140, 143, 144, 148,
151, 152, 153, 158, 159, 160, 163, Sadoveanu, Mihail 157, 249
166, 167, 171, 172, 174, 175, 177, Samsonovici, Nicolae, g-ral 76, 241,
178, 179, 180, 181, 182, 184, 185, Sarraut, Albert 16, 230

268

www.dacoromanica.ro
Sanatescu, Constantin, g-ral 938. Suru, Pavel 165, 252
260 Szász Pal (Pavel), 39. 41, 183, 236,
Sarateanu, Costin 80 256
Sarateanu, Constantin, regent 158, Sze le Bela 161, 252
242, 250
Sarateanu. Olga n. Popovici 158,
250 5
Scherr, Johannes 230 Saguna, Andrei, baron de. mitrop
Schiller, Friedrkh von 61 241
Schmidt, Andreas 13, 63, 229 Seicaru, Pamfil 70, 227, 228, 240
Schuller, Rudolf 36, 37 Serban, Marioara (sotia lui S.M.)
Schullenburg 17 226, 260
Scridon, Leon 30, 211, 212, 239 Serban, Mihai 29, 42, 139, 140, 209,
Seletzky (Szeletzky) 75, 76, 81, 241 226, 236, 247
Sima, Horia 20, 23, 26, 30, 31, 34. Serban, Picu (Mihai jun.) 25, 232
49, 51, 143, 144, 179, 232, 236, Serban de Voila, Nicolae-Lita 25,
237 195
Simionescu 207 Stefanov (Stephanov), Boris 161,
Sisif 256 252
Soare 89 Stefanescu, Alexandru 110, 207
Socor, Emanuel 93, 228, 243, 260 Stefanescu, Marin 174, 254
Solomon, Virgil (Gigi) 56, 238 Stefanescu-Amza, Constantin, g-ral
Sombart, Werner 146, 147, 247 75, 241
Spartacus 252 Stirbei, Barbu 169. 241, 246, 253
Spencer, Herbert 46, 147, 247
Spengler, Oswald 175
Staicu 90, 91
Staicu, d-na 91, 93 Tabacovici 192, 219, 257
Stalin (Djugasviiii), losif, Visario- Tardieu, André 33, 234
novici 45, 180 Taslauanu, Octavian Codru 169
Stan, Emanuel 86, 158 Tatäranu 79, 242
Stünescu 91 Tataresctf, Gheorghe 25, 27, 28, 29,
Starcea-Mocioni (conflict) 55 69, 139, 142, 143, 166, 218, 232,
Stelescu, Mihai 160, 162, 173, 251 233, 234, 240, 241, 243, 246, 253,
Stelzer 60, 61, 62 256, 238
Stentor 144 Ter.eky Pal, conte 33, 43, 164, 234,
Stere, Constantin 123, 124, 125, 14Q, 252
245 Teodoreseu-Brani5te, Tudor 70, 71,
Steriu 164 228, 260
Stoica, It. col. 174 Thackeray, William Makepeace 157,
Stoica, Vasile 28, 233 250
Stuparu 61 Tdea, Jenica (sotia lui T.V.V.) 260
Sturza, Marius 80, 242 Tilea, Viorel Virgil 79, 97, 102, 171,
Suciu, loan 7, 163 180, 225, 226, 243

www.dacoromanica.ro 269
Tisza Kalman 236 Vaida Voevod, Mircea 78, 80, 81
Tisza Stefan (Istvan) 7, 37, 41, Valjan (Vasilescu-Valjean) 163, 252
236 Vásárhelyi, episc. 183, 256
Titulescu, Nicolae 9, 33, 75, 84, Vasilescu, Misu (Rosul) 83, 84, 91
95, 97, 103, 118, 126, 127, 159, 172, Vasiliu, Constantin Z. (Piki) 60,.
218, 219, 220, 221, 234, 259 238
Tolstoi, Lev Nikolaevici 157, 950 Vaszonyi V. 71, 72
Totoianu, Ioachim 246 Vaitoianu, Arthur, g-ral. 74, 200,.
Trancu-Iasi, Grigore 120, 245 206, 241, 258
Verlaine, Paul 175, 254
Vernichescu 160, 173, 254
Vertan Endre 36, 37, 235
Vidican 30, 233
Tánescu (Tenescu), Florian, g-ral Vidrighin, Stan 101, 109, 243
19, 26, 232 Vlad, Aurel 155
TePosu, Emil 100, 243 VCadescu-Ralcoasa, Gheorghe 928.
Toni, D.V. 96, 243 260
Voltaire (Francois Marie Aroueq
36, 157, 235
Vornicu (Gheorghe? Oprea?) 156,.
249
Uica, Nicolae, g-ral 75, 76, 84, 125, Vornicu (Oprea) 28
127, 159, 193, 194, 240
Ulea, vicemares. Palat 42
Urclilreanu (Urdarianu), Ernest,
mares. Palat 17, 26, 43, 44, 45, Wallace, Edgar 196
46, 50, 122, 143, 151, 152, 200, Watson, Seton (Scotus Viator) 214.
207, 231 259
Wellington, Arthur Welesley, duce'
V de 153, 249
Wertheim 241
Vaida, A.G., pseudonim tluat de Weygand, Maxime, g-ral 17, 2n
atentatorul lui Alex. Vaida Voe- Widder (Vider), sotii 127, 192, 246,.
vod 257
Vaida Voevod, Alexandru 5, 6, 7,
Wilson, Thomas Woodrow 235
S. 9, 10, 27, 42, 49, 51, 53, 66, 72, Wohltat 60, 61, 238, 257
73, 78, 93, 183, 187, 188, 192, 221,
229, 231, 233, 236, 238, 241, 242,
243, 244, 245, 250, 251. 253, 259
Vaida Voevod, Alexandru jun. Zaharov (Zaharof), loan 227, NO
209, 246, 259 Zane, Gheorghe 67, 240
Vaida Voevod, Aurel 53, 238 Zeileis, austr. 174
Vaida Voevod, Lencica (Elena) 92, Zola, Emile 157, 249
226 Aviedeneck 113, 244

270
www.dacoromanica.ro
CUPRINS

prefatfi . 5
Presiunea germana cedärile teritoriale abdicarea Regelui
Carol II guvernarea Antonescu 13

Frontul Romanesc" 65
Nicolae Iorga 71
Afacerea Skoda" 75

Oculta 82

Atentatul 92
Virgil Madgearu 95
Tragedia de la Lupeni 105
Virgil Potircfi 110
Grigore Gafencu
D. R. Ioanitescu
Cazul Hociung .....
Eduard Mirto
113
116-
130

,.Legea revalorildrii" Conversiunea datoriilor agricole" . . 133

Panait Istrati 13a


Mihai Serban 139
Mihail Ghelmegeanu 142
Petre Andrei 145
Armand Calinescu 149
loan Pop 155
Dr. Aurel Dobrescu . 155

Retrospectiv5 interbelicA 157


Constitutia din februarie 1938. 199
Legea electoral5 211

271
www.dacoromanica.ro
Ultimatum-ul U.R.S.S. . i

. .........
I. 1

Actiuni pentru reeunoasterea de eAlre U.R.SS. a alipirii Basarabiei


la Rombnia .

Pamfil Seicaru
. .
214

217

227
Ste lian Popescu 228
Socor Emanuel
Nichifor Creinic .. 228
228

Redactort: $ERBAN POLVEREJAN DANA PRELIPCEANU-POP


Tehnoredactor: A. MOLNAR
Corector: VIRGINIA sucru POP
Ap&rut: 1997. Bun de tipar: 01.09.1997. Comanda nr. 3721.
Colt de tipar: 17 + 8 pag. p.lan*e.
Hartle: velina 70 g/mp. Format: 16/61 X 86.
Tiparul executat sub comanda nr. 70210/1997
la IMPRIMERIA ARDEALUL" Cluj-Napoca,
B-dul 21 Decembrie grf 196
ROMANIA

www.dacoromanica.ro
taiR

e.

Foto 1. Delegatia Comitetului Partidului National Roman, incredintata sa pertracteze cu Tisza


tefan", in ziva de dupa quarea definitiva a negocierilor (1914 ?). De la stfinga spre dreapta,
aezand : Teodor Mihali, Gh. Pop de Base§ti, Vasile Lucaciu ; in picioare : Valeriu Brani§te, Iuliu
Maniu, Alexandru Vaida Voevod, Vasile Goldi§, Octavian Goga, §tefan Cicio-Pop.

www.dacoromanica.ro
1

:
1 '
P.t
cy. ier .

sr
I

441'
10'

1
. P11 t
ra

Foto 2. Delegatia Consiliului Dirigent din Transilvania, in mijlocul voluntarilor Ardeleni din armata
romkg, Bucure§ti la 2 decembrie 1918. Civilii §ez.find, de la stingy spre dreapta : neidentificat, Mihai
_
www.dacoromanica.ro
Popovici, preot neidentificat, Caius Brediceanu,
.
Alexandru
,
Vaida Voevod, Miron Cristea, Iuliu Hossu,
, ,
Foto 3. Delegatie ardeleanAla Bucureiti (1919 ?). De la stinga spre dreapta : Alexandru Vaida
Voevod, Miron Cristea, luliu Maniu, Aurel Vlad.

Foto 4. Delegatie ardeleana la BucureVi (1919 ?). De la stanga spre dreapta : Mihai Popovici,
Iuliu Maniu, Victor Deleu, Alexandru Vaida Voevod, Caius Brediceanu.

. A

k-

ci

www.dacoromanica.ro .16
11

'41

Foto 5. Delegatie ardeleani la Bucuresti (1919 ?). De la stinga spre dreapta ; rindul I: neidentificat, Mihai Popovici,
Alexandru Vaida Voevod, Iuliu Maniu, Aurel Vlad, Vasile Goldis ; rfindul II: Caius Brediceanu, Miron Cristea, Iuliu
Hossu, Ionel Pop ; rindul MIV neidentificat,
: Ion Pilat, Victor Deleu, neidentificat, militar neidentificat.

Foto 6. Delegqie ardeleana la Bucureiti (1919 ?). De la dreapta spre stinga ; rindul I : Aurel Vlad, Alexandru Vaida
Voevod, Iuliu Maniu, Vasile Gotdi, Mihai Popovici ; rindul II: Caius Brediceanu, luliu Hossu, Miron Cristea;
rindul : Ion Pilat, neidentificat,lone! Pop, preot neidentificat, militar neidentificat.
if

kw 1

-ee

I.

n.
www.dacoromanica.ro
-.....-
`111111PProw'
Foto 7. Delegatia romSn5 la Conferinta de Pace de la Paris (dec. 1919 mart. 1920). De la stinga spre dreapta ;
§ezand : Elena Blaga, Caius Brediceanu, Alexandru Vaida Voevod, Elena (Lencica) Vaida Voevod, Mihai §erban ;
in picioare, rfindul I : Ion Pilat, neidentificat, Cornelia Brediceanu (cas. L Blaga), neidentificat, Marioara Blaga
(cas. M. §erban), loan Coltor, Elena Popea, Horia Petra-Petrescu ; rindul II : neidentificat, losif Blaga, neiden-
www.dacoromanica.ro
tificat, Gh. Cri§an, Voicu Nitescu, Traian Vuia, neidentificat.
1
wooluao.

,
Foto 8. intfilnire la Cluj intre Iuliu Maniu, Alexandru Vaida Voevod §i Lencica Vaida Voevod.

Foto 9. Comemorare la Maranti (1929), in a§teptarea trenului regal. De la stinga spre dreapta :
Ion Mihalache, tefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida Voevod, Eduard Mirto, Grigore Iunian, Virgil
Madgearu, Mihai Popovici, Voicu Nitescu.
-

11

www.dacoromanica.ro
Pik

41M116.

4.6.*

"0.
A'
46106

C
0 _

Foto 10. In a§teptarea vizitei regale (gara Cluj, 1930), pentru serbgrile de 10 ani ale UniversitgOi
Regele Ferdinand I. Alexandru Vaida Voevod cu primarul Teodor Mihali.
www.dacoromanica.ro
a

k..

1-41
f
. i T
'1

0 4 0 . 0
l AP 11'

N,
N.- '
,
1 . & \
'1.:_...11.
rq*, 1 .114

- u' \
41k\ _11 --s
0

,,, A
.
\
1 1
;" i
.
1

i i
, ! A
1

...
.2 .,
4 ,
... _ "="7
Foto 11. Guvernul Vaida Voevod (Sinaia 1932). De la stinga spre dreapta
;-
'-
.

Nitescu, Gh. Gh. Mironescu, Alexandru Vaida Voevod, gen. C. Steranescu-Amza, ; aezand : Emil Hatieganu, Voicu
in picioare, rfindul II : neidentificat, Gh. Cri§an, neidentificat, D. R. loanitescu ;
neidentificat, Virgil Potirca, loan Coltor, Dimitrie Gusti,
neidentificat, Armand Calinescu, neidentificat ;
www.dacoromanica.ro
rfindul III : neidentificat, Viorel V. Tilea, Mihai Serhan, neiden-
tificat, Rudolf Brandtsch.
r
1,;° / .

remember
Repetarea, in memoriile lui Alexandru Vaida Voevod, a
dictonului: tout comprendre c'est tout excuser, i-a permis autorului
nu numai sä treaca peste unele infamii ce i s-au pus in calea celor
mai bune intentii ale sale, dar i sa releve calitatile i meritele celor
ce 1-au subminat, demonstrand prin intelepciunea sa ca in politica
nu are ce cauta supararea pe oamenii cu conceptii contrare.

Ca participant 0 martor, traind in miezul evenimentelor,


autorul prezinta In volumul III al memoriilor fapte i oameni din
perioada cuprinsa intre revenirea Printului Carol in tara, cu
inerentele antagonisme, dictatura regala, destramarea tarii i pand
la reintregirea Transilvaniei.
Al. Serban

EDITURA
041
vpACIA

ISBN 973-35-0646-X Lei 21.900


www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și