Sunteți pe pagina 1din 330

remember

ALEXANDRU VAI DA
VOEVOD
MEMORII
DACIA
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU VAIDA VOEVOD
MEMORII VOL. I

www.dacoromanica.ro
Coperta de CALIN STEGEREAN
Colectia REMEMBER
Apare in coordonarea lui
VASILE MNA

0 Editura Dacia, 1994

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU VAIDA VOEVOD

MEMORII VOL. I

Prefatà, editie ingrijità, note


i comentarii
de
ALEXANDRU $ERSAN

EDITURA DACIA
CLUJ-NAPOCA 1994

www.dacoromanica.ro
Lucrare apArutii cu sprijinul
}Tamil Dacia Felix S.A. Cluj.

ISBN 973-35-0347-9

www.dacoromanica.ro
PREFATA

Avind radacinile constiintei de neam ancorate in indepeir-


tata mi.,scare taraneasca de pe dealul Babghiului", la poalele
ctiruia s-a nZiscut in anul 1872 si pe cure a fost pujrtat din co-
pilarie, Alexandru Vaida Voevod s-a format in traditia inte-
tectualitatii transilvane romcinesti, prin tatal sau Dionisie, pre-
zumpt;vul autor al, celei mai vechi formuldri manuscri se a
Mernorandului, prir bunicul sau Alexandru Bohatiel, cdpitan
suprem al Districtului Graniceresc Nasaud si prin scurta sco-
laritate, de numai doi ani, la liceul din Brasov, unde cultura
romaneasca a incununat temeinicia educatiei germane 0 a
deschiderii universale, dobindite la sasii din Bistrita.
Puterea de emancipare a generatiilor inaintase este ilus-
trata de consemnarea nepotului virstnic, pe ultima fila a unei
brossuri comemorative despre mosul" sau, redind o mörturi-
sire a baronului Beinffy Dezideriu, cind era comite suprem al
jvdetelor reunite Thstrita-Nasaud si Solnoc Dabica, dupe/
cei 15 ani de gospodarie publica romdneasca nasaudeana:
Durere, nu am putut inlatura urmarile administratiei lui
Bohatiel, oricit am staruit".
Dar revela!ia propriei tinereti care 1-a indemnat pe Vaida Voe-
vod sa se avinte in lupta politica si sal se puna in slujba natiunii
asa cum i-o urase mama lui la nastere a fost sosirea la
Viena a deputatiei care a dus Mernorandul, pentru a-1 inainta
imparatului. Ca presedinte al societatii studentesti Romania
Juna" , a organizat primirea stirba-toreasdi a delegatiei iar
insuccesul acesteia i condamnarea protagonistilor, departe
de a-I demobiliza, 1-au determinat s'd se constituie omul de
legdturd dintre familiile memorandistilor in detentie 71 socie-
tatea romdneasca de dincolo de munti, respectiv cu autori-
tatile Romdniei, legaturi pe care le-a intretinut si in continuare
ca medic la Kar/sbad, prin pacientura romdneascei i prin
vizite anuale in Tara, pina la declansarea reizboiului mon-
dzal.

www.dacoromanica.ro
Rupind zdgazurile pasiviteitii", prin care se incercase
protestu/ tticut a/ romdnilor transilveineni, impotriva inegali-
tatii in drepturi, noua generatie trece in activitatea" poli-
tied a competitiei electorale, incepind cu alegerile din 1905
iar odatd ptitrunsi in Parlament, deputatii romdni impreund cu
cei cehi, slovaci si sirbi formeazd o opozitie unitá, cu ecou in
presa international& Apareitor, pe toate teirimurile, al drep-
turilor nationaliteitilor, in Parlamentul Ungariei, fat(' de po-
litica oligarhiei maghiare, principalele campanii sustinute de
Alexandru Vaida Voevod militeazei pentru votul universal,
egal si secret, inclusiv dreptul de vot al femeii, initiat Inca
in 1905 i critica legilor scolare ale contelvi Apponyi, consi-
derate de orator ca un atentat la adresa confesiunilor ronui-
nesti si a limbii poporului rorndn, cu consecinte incalcula-
bile.
Cdutind initial sprijinul austriac, Alexandru Vaida Voevod
a convenit adeseori cu Partidul Social-Crestin p1 cu printul
mostenitor Franz-Ferdinand, favorabili unei Austrii federa-
tive, in conceptu/ lui Aurel C. Popovici. Dar asasinatul de la
Sarajevo, cu declansarea rázboiului, iar apoi declinul militar
Si politic al imperiului au permis, in toamna anului 1918, tre-
cerea la solutia radicarei a Declaratiei de valorificare a drep-
tului de autodeterminare al Natiunii Romdne", initiatti, re-
dactatei si sustinutei in Camera Deputatilor din Budapesta, de
Leul Ardealului". Participind la Marea Adunare Nationalei
de la Alba Iulia a fost ales membru in Consiliul Ditivent
(1918-20) si in delegatia care a dus mesajul Unirii" la Bu-
curesti, in vechea Tard, care pltitise tributul cel mai gren
acestui vis de veacuri.
Ca reprezentant al Ardealului in delegatia roman& la
Conferinta de Pace din Paris, in urma insuccesului repurtat,
datoritei inflexibilitáii presedintelui Ion I. C. Brtitianu, aceastei
delegatie plecatti in martie 1919, s-a reintors la sfirsitul lunii
iunie, Vaida Voevod rtiminind singur loctiitor, pinti in no-
iembrie 1919. Apoi, la apelurile ultimative ale marilor puteri,
dupe"' inleiturarea pe cale diplomatic(' a preambulului si a
clauzelor oneroase Romciniei, Alexandru Vaida Voevod pleacti
din nou la Paris, la inceputul lunii decembrie 1919, ca prese-
dinte al noii delegatii si sef al primului guvern parlamentar
din Romania Mare. Era convins cá singura cale posibilti este
reinceperea colabordrii amicate cu Conferinta. lar rezultatele
obtinute in recunoasterea Romdniei intregite, inclusiv a
alipirii Basarabiei, s-au datorat in mare meisurei personalittitii
noului presedinte al delegatiei, ceiruia Lloyd George, primul

6
www.dacoromanica.ro
ministru al Angliei, i-a spus la despartire: Sprijinul pe care
/-am dat Romdniei se atribuie pe de-a intregut increderii ce
am avut-o cu totii in persoana $ i in, guvernul Dvoastrtr. Dar
Alexandru Vaida Voevod nu a apucat s si semneze tratatul
de pace, cucerit cu atita asiduitate, in care nu a neglijat nici
acei factori oculti, ce au dirijat din umbra evolutia Confe-
rintei. Incepind cu sustragerea telegramelor, prin. care Regele
si $tefan Cicio Pop, Cd loctiitor al primului ministru, erau
intiintati despre succesul final, de la 3 martie 1920, intrigile
de acasti au continuat, rewind sti determine demisia guvernu-
lui, la 13 martie, in lipsa premierului. i totusi acesta, inainte
de a parasi Parisul, a avut grijti sá viziteze reprezentantii
marilor puteri, solicitind in continuare sprijinul acordat
Romdniei.
de interne in. guvernele luliu Maniu (10 nov.
Ministru
1928 6 iunie 1930 si 13 iunie 9 oct. 1930) .,si apoi prim-
ministru (6 iunie 10 aug. 1932 si 4 ian. 13 nov. 1933),
Alexandru Vaida Voevod a intrezarit tulburarea orizontu/ui
curopean, prin instalarea totalitarismului hitlerist, in care
a recunoscut pericolul revansard, ce-1 prognozdse liderilor
Conferzntei de la Paris, cu mai bine de un deceniu in urma.
Cum expansiunea germanti se putea valorifica numai spre
raseirit, primul ministru a considerat de datoria sa sá acopere
spatele Romdniei printr-un, tratat de neagresiune cu Rusia
Sovieticti, tratativele fiind conduse la Lausanne, intre pleni-
potentiarul Victor aidere gi comisarul poporului Maksim
Litvinov. Aceste tratative au fost dezavuate prin interviurile
pariziene ale lui Nicolae Titulescu, care acuzau guvernul ro-
man de comunistofilie. Chiar dupti acceptarea portofoliului
de externe, of erit in guvernul Vaida, intr-un ultim interviu,
Titulescu a justificat acceptarea sa prin schimbarea politicii
guvernului", echivoc in care primul ministru s-a vilzut silit
er-si dea demisia iar patru ani mai trziu, Nicolae Titulescu
a clnicnit campionul bunelor relatii cit Unizz nca Sovicticei,
dupd ce asistase la primele lovituri europene si africane ale
Axci Roma
110,.
Berlin.
Pzerzind sansele expectativei, intre marile_puteri ce aveau
sa se confrunte, Vaida a ales in continuare apropierea de
Germania iar pe plan intern, fata de dezvoltarea industrial-
econ omica a ttirii, a ridicat steagul promovárii etniei romdne,
cerind dreptul la proportionalitate in invcittimintul superior,
in industrie si in. comert, ca o compensare pentru conditiile
istorice, care au tinut la glie aceasiti natiune, departe de dez-
voltarea Urbana.

www.dacoromanica.ro
Alexandru Vaida Voevod a fost frustrat de paternitatea
Decicrratiei" dirt Parlamentul Ungariei; a fost demis de la
Conferinta de Pace, inainte de semnarea tratatului; a fost
exclus din propriul sdu partid, la un an clupti ce fusese ales
presedinte, pentru cei a vrut sa avantajeze nedemocratic" pe
urmasii opincarilor valahi; a fost judecat" de Legionari si
exceptat cu majoritate de un singur vot, de a-1 asasina, o data
cu Nicolae lorga si Virgil Madgearu, pentru acuzcrtia de a fi
participat la francmasoneria francezei, in irtteresul tratatului
de pace; iar in final, a fost arestat, la 24 martie 1945, apoi
mentinut in domiciliu fortat, pind la sfirsitul vietii, de di-
tre regimul comunist, sub acuzatiile posibile de responsabili-
tate pentru ciocnirile de la Luperti si de la atelierele Grivita",
poate pentru titlul atribuit de nas al Garzii de Fier, cit si
pentru instisi calitatea de demnitar in regimul burghez.
Astfel, fostul feiuritor de istorie crpare asteizi ca .o perso-
nalitate controversatd, despre care, in deceniile din urntei s-a
vorbit aproape nurnal de rein, ori s-a preferat trecerea lui sub
tdcere, in istoriografia privitoare la ultimul secol. Credem ca
a sosit vremea ca sei vorbeascei el insusi despre sine si despre
timpul sdu, prin memoriile leisate posteritatii.
Totalizind aproape 2200 pagini, in 17 caiete, aceste rnc-
morii autografe au fost scrise indeosebi in anii de dorniciliu
fortat (1944-50), pinti in ultimele luni de viard, ceea ce s-a
pvtut data cu certitudine pentru materialul prezentului vo-
mum I, extins pinti la Marea Unire dirt 1918, urmind ca volu-
mele II si III sei trateze cu preponderentei freimintdrile poli-
tice ale anilor interbelici. Meritul peistreirii ascunse si ne-
stiute, timp de patru decenii, a acestor caiete, revirte nepoti-
tor de Piet ai autorului, bdietandri pe atunci, loan si Alexandru
German.
In calitate de fin de botez si de fiu sufletesc, ca unul care
a copildrit in preajma marelui beirbat de stat, cunoscindu-i
spiritul, beneficiind adeseori de intelepciunea sfaturilor sale
si chiar de nararea cu ViU glas a unor fapte istorice, nepotii
mentionati Si unchiul lor, Dr. Alexandru Vaida Voevod junior,
m-au incredintat sei selectez ceea ce poate prezenta interes
public, din insernneirile antecesorulvi lor. Dar, in cursul re-
dactelrii aparind interesant intregul text parcurs, prin unici-
tatea informatiilor politice, sociale si familiale, extinse in
urrnei, pipd la mijlocul secolidui trecut, acceptind chiar unele
repetit:i credem rtesupeireitoare lucrarea a fost doar tran-
scrisei i ortografia actuald, cu unele redreseiri topice si cu
cdnotarea prin notele explicative, necesare intelegerii citatc-

www.dacoromanica.ro
lor din limbi moarte si din limbi streiine sau a cunoasterii
personaliteitilor tirnpului si a explicitdrii unor arhaisme san
regionalisme.
Aparitia, in anul 1993, sub semneitura prof. univ. Livin
Maior, in Editura SINCRON, a volumului ALEXANDRE'
VAIDA VOEVOD intre Belvedere si Versailles (insemneiri,
memorii, scrisori) pune intrebarea fireascti de unde apar
dintr-o data atitea memorii gi documente, rdmase de la o per-
sonalitate aproape uitard de istorie $ i de memoria vie a pos-
terittitii?
Constient de valoarea acestui leiseimint si de sansele de
pastrare ale acestuia, el preda o prima. transa a documentelor
sale Arhivelor orasului Brasov, dupti refugiul de la Cluj, apoi
doneazei un, fond arhivistic Asociatiei Transilvane pentru
Literatura Romdnei si Cultura Poporuliti Romdn (ASTRA), din
Sibiu si in sfirsit, considerind siguranta mai mare in locu-
inta din Bucuresti a fiului seiu Aurel, medic $ i neimplicat
vreodatti in politicei, dupei incheierea armistitiului, din august
1944, a trimis acestuia un pachet important de documente.
Nu cunoastem nimic despre soarta fondului de arhivti
brasovean. Cel sibian a fost transferat pe linia etatista
Arhivelor Statului, Filiala Sibiu si a fost cercetat indeosebi
de istoricul sibian Mihai Racovitan, respectiv de profesorul
Livin Maior. Fondul din Bucuresti, dupei moartea timpurie a
doctorului Aurel Va;da Voevod, a fost predat Arhivelor Sta-
tului Bucuresti de ceitre prietenul acestuia, Gheorghe Radocea
si face obiectul principal al volumului publicat de Liviu
Maior.
Despre amintirile legate de sosirea la Viena a delegatiei
Memorandului, lista acestei .delegatii si despre Procesul Me-
morandulni, Vaida Voevod ne informeaza, in meinoriile sue
antografe, cä a inceput publicarea acestor amintiri intr-o re-
vista juridica din Brasov, dar aceasta nemaiprimind hirtie, dupti
incheierea armistitiului, el a predat intregul material lui Ion
Fruma, care se pregiitea atunci pentru scrierea Tinei istorii a
Memorandului. Din corespondenta deschisei cu Ion Fruma, in
1992, aflam ca acesta, arestat politic pe timp de 5 ani in prima
rcprizei $i apoi mai scurt, nu a putut da curs preocupeirilor
sale istorice despre Memorand $ i in cele din urma a incre-
dintat insemneirile lui Vaida Voevod si alte documente despre
Mernorand, directorului Serban Pacostea, de la Institutul de
Istorie Nicolae lorga din Bucuresti.
Dupei incercarea de a pune la adei post arhiva activiteitii
sole politice, imbinatei in istoria neamului stiu, Alexandru

www.dacoromanica.ro
Vaida Voevod trece la naratiunea amintirilor proprii, ince-
pnd cu 18 octombrie 1944 si isi asterne timp de cinci ani
memoriile, ca o adevdratii cronicei a epocii sale, cu o impre-
sionantei fidelitate a inregistreirilor de localiteiti, de nume, de
poreele, de dialoguri si de alte detalii, colorate prin citate,
din toate limbile ce-i erau cunoscute.
Astfel, lucrarea lui Liviu Maior reconstituie in prima
ireime a volumului pagini de istorie inedit, dezveiluind
frdmintdrile politice transilvane din primele cloud decenii ale
secolului, in baza fondurilor de arhiva. Vaida Voevod si punind
in luminá personalitatea de nivel european a acestuia, pentru
ca studiul de ,sintezá sei fie ilustrat prin insemntiri si scrisori
ale aceluiasi om politic si indeosebi prin scrisori de raportare,
adresate din Paris si Londra presedintelui Partidului Natio-
nal Roman si al Consiliului Dirigent, luliu Maniu.
Fat'd de actul de istorie de mai sus, prezenta editare a
mernoriilor autografe se adreseazei publicului larg, feird vreo
sintezei sau o interpretare din partea celui care ingrijeste edi-
tarea, Alexandru Vaida Voevod facind el insusi istoria vietii
proprii si a generatiei sale, in contingenfei cu istoria teirii si nu
lipsitti de inedit.
Fara' de unele inadvertente publicate, apar ca necesare
urmeitoarele preciztiri:
Este neverosimil ca o cancelarie maghiarei, a principelui
Trans.?vaniei, sei innobileze la 1627 pe Dan libertul i pe fiii
sal Gavrird, Clement si loan, .atribuindu-le patrortimicul de
Voevod. Dimpotrivei, diploma nobiliard recunoaste preexis-
tenta acelui nume, pe care il maghiarizeazei: Vajda, alias ut
vocantur Vojvod" (Se pare fosti castelani ai ceteitii Cipeului,
veniti din Moldova). Apoi, in generatiile urmatoare, prin re-
latiile nobiliare si prin scoli, numele romdnesc s-a pierdut,
bunicul Samoilei i tatall Dionisie numindu-se doar Vaida.
iVumai Alexandru si-a readeiugat vechiul nume romdnesc,
chiar fratele stiu Than reiminind Vaida.
Cele cloud' clase fticute la liceul din Brasov, pa intre-
rupere a 'scolii stisesti dirt Bistrita, nu pot fi inglobate in edu-
catia germanti", centrul romdnesc de culturd avind o influenta
covirsitoare asupra lui Alexandru Vaida Voevod, reflectata in
elogiile pe care V la virsta de 78 ani le aducea dasceililor si"
pedagogilor sal Ion Popea si Andrei Bdrseanu, cit i nuvelis-
tului preferat Nicolae Gane.
Afirmatia cii Alexandru Vaida Voevod ar fi fost de-
semnat, la numai 22 ani, ca membru in Comitetul-Substitut",
pentru inlocuirea conducerii Partidului National Roman,

10
www.dacoromanica.ro
pe timpul detentiei memorandigilor, nu se confirmd in me-
morale sale autografe, unde noteazd alcgerea tateilui stiu Dio-
nisie in acel Comitet, participarea acestuia la sedintele de la
Sibiu si rolul propriu asumat de hamal national", Alexandru
ducind mesajele detinutilor dirt Vide i Seghedin la Bucuresti
Si retur.
Se vorbeste prin definitie despre atitudinea ne-
democrcrticei, despre convingerile xenofobe si accentele anti-
semite ale lui Alexandru Vaida Voevod, de dupd anii 1933
sau 1935. Inst.' doctrina lui nu s-a orientat impotriva nici unei
categorii etnice sau sociale, ci numai pentru drepturi egale
acordate neamului sau de tdrani. Aceasta este publiccrai, pe
160 pagini, in Cuvintare cdtre Natiunea Romand" (1937).
Dar elucidarea obiectivei a controversei privind pater-
nitatea Declaratiei", de la 18 octombrie 1918, rdmine cea mai
dificilei. Pe de o parte Sever Dan, care a participat la Sedinta
Comitetului Executiv din 12 oct. 1918, in calitate de invitat
al prezidiului" i membru al comisiei pentru redactarea defi-
nitiva (impreund cu Vasile Goldis si Aurel Lazar), intr-o re-
rnemorare scrisei in anul 1935, confirmd initiativa lui Vaida
Voevod. care a scos dintr-o data, din buzunar, o fird scrisci
cu mina spunind: vreau sei citesc declaratia aceasta in Par-
lament". Referitor la redactarea definitivel relateazd ca: timp
de cloud' ore Vasile Goldis a cautat diferite formule Aurel
Lazdr i eu nu aveam pasiunea formulelor dar toatd oste-
neala era in zadar: tot declaratia scurtrt, concisei a dlui Vaida
era mai bund. 0 singurd modificare de importantd s-a feicut:
pe cind in, textul dlui Vaida se vorbea de o rupere de statul
ungar, in textul dlui Goldis ne-am oprit la libertatea ce ne
ludm, noi, natiunea romdnd, de a ne hotdri asupra sortii
noastre". Pe de altei parte, Silviu Dragon-tir (care nu figureaza
ca prezent in procesul-verbal de sedintd) re/ateazd la 25
ani de la Marea Unire, in Revue de Transylvanie, tome
VIIIX/1943 prezentarea unui proiect de declaratie, re-
dactat in manuscris pe o fild, de Aurel Lazar si a unui pro-
iect dactilografiat pe 3 file, de Alexandru Vaida Voevod. Cel
de al dolled, pe lingd dreptul la autodeterrninare, sustine in
plus di romdnii din Transilvania i Ungaria sunt o parte" a
natiunii romdne, care a.teaptei sti se integreze, revendicel
dreptul la reprezentare in fata conferintei de pace si de a
reuni o adunare constituanrci, aleasel prin sufraj universal, ca
singur for competent de a decide liber soarta poporului stiu.
Obiectiuni de inoperativitate a procedurii propuse, fafd de
ritmul evenimentelor, ar fi condus la o nouti formulare a

11

www.dacoromanica.ro
Declaratiei, de dare Vasile Goldis, acceptata in unanimi-
tatea Comitetului Executiv. Insai idei si fraze, prezentate de
Silviu Dragomir, din proiectul Vaida, se regdsesc neschimbate
0 in redactarea firwlã. Astfel, cunoscind pozitia criticci, din
alte articole istorice publicate de Silviu Dragomir, in anul
1928, referitoare la Vaida Voevod, consideram cá nuntai even-
tvala regasire a documentelor in caued ar putea sei-i confirme
versiunea. Procesul verbal de .edintei se limiteazei la prezenta
a opt membri i doi invitati, la tematica: atitudinea corni-
tetului national in situatia politica actuald" 0 la alegerea
comitetului de ctse", ca organ operativ, denumit directoriu,
de care Silviu Dragomir.
In sfir0t, prin arestarea la Tim4oara a lui Mircea Vaida
Voevod, in 1945, confundata de Luptatorul Banatean" cu
trestarea tatiaui, Alexandru, se transmite o dubla confvzie.
In fapt arestarea lui Mircea a avut loc in Gara de Nord din
Rucuregi, in anul 1956, deci la 11 ani dupti arestarea ,si la
6 ani dupei moartea tatellui sau.
ALEXANDRU ,ERBAN

www.dacoromanica.ro
SCHITA AUTOBIOGRAFICA

In altd parte, in legAturd cu Bontanul", am vorbit Ue


1 at51 meu. Tin s5 mai adincesc amintirile familiale. De buni-
ca-sa din partea tatine-sau, acesta ii aducea aminte cum, il
mAdarea" ca i copil mic, cind plingea, cu singura vorba
ungureasc5 ce o stia: holgos (taci) puiu mamii". Nu avea de
unde sa fi invatat, la Fodora Romand si la Bont, mai mult
ungureste. Holgos" isi va fi insusit pe la Cluj si Samosfa1au2,
la casa fiului ei Samoila.
Mosul meu a fost un om inalt, zdrav5n, frumos. Ca advo-
cat i om de societate avea, predilectie pentru literatura ma-
ghiara a renasterii, datorità clasicilor timpului: Vórösmarty,
Kazinczi, Arany, Petai etc. Societatea lui era [aceea] a con-
temporanilor sai, colegi unguri i familiile lor, de asemenea
putrinii romani care, ca si dinsul, faceau parte din aceeasi
societate. 0 separare nationald nu se infâptuise Inca. Deter-
minant era faptul dacä cineva era nobil ori nu. Tnsa tineri
romani din partile Fundus regius-ului3 treceau tot ca patri-
oti i aveau acces in societatea de gentry4. SA se tina in minte
epoca prerevolutionark creata de Kossuth, Batthanyi si con-
ternporanii lor, impreund cu intreaga generatie de poetti si
scriitori ai timpului. Iar Clujul reprezenta, pentru intregul
Ardeal, focarul miscarilor si initiativelor patriotice maghiare.
Fratele meu pAstra lista membrilor primei societati a ti-
nerilor romani, studen% ori jurati5 din Cluj. Erau putini,
nici 10 insi. Ca prezident Ii a1eseser5 pe mosul meu din partea
marnei, Alexandru BohAtelu (Bohatiel)6, singurul advocat
roman din Transilvania de Nord. Cu mina proprie confirrnau
achitarea modestei sume, a taxei de inscriere, i un Circa
din S5cele si Avram Iancu. Insá, obisnuit sä semneze ungu-
reste, el iscali: Janku Abraham.
Ungurii transilvAneni vorbeau româneste in toate stra-
turile sociale, cu anturajul lor, tot atit de lesne i curent, ca
ai romanii ungureste. Fireste ca mosul meu Vaida se imp5-

13

www.dacoromanica.ro
case cu schimbarea numelui sau patronimic, de Voevod,
impusjd] prin dictatul profesorilor de la gimnaziul maghiar,
tot pe atit, pe cit de natural continua sa vorbeasça romaneste
cu mama-sa. Tot atit de sine inteles a gasit ca face o partida
buna, petind pe nepoata episcopului Leményi7, dintr-o fa-
milie fruntasa de gentry calvini, maghiarizata in perioada cal-
vinista. Am descris, in 1907 rnarturisirea lui Boér, inalt co-
misar al guvernului, cd el si-a crescut fiul in constiinta ca
singele apa nu se face". Era in timpul cind toata presa Si
opinia publica ma Umbra si [ma] detesta ea tradätor de
patrie".
Ceea ce infaptuiserd Petru Maior (nobil) i Sincai (de
5inea), scinteia aprinsä in constiinta unui pumn de intelec-
tuali romani razleti, de origine rustica, care se zbateau in
lupta pentru existenta, insemna: rad nantes in gurgite
vasto".8 Arhiereii Sibiului si Blajului Ii dadeau seama
de prea modestele posibilitati de care dispunea natia romana,
in totalitatea ei. Si batrinii tremurau pentru soarta acestui
tineret, strat atit de subtirel de surcrescenta intelectuala.
Nu a trebuit sa se salveze Barnutiu prin fereastra i [prin]
curte, in clipa cind Betn9 ocupa Sibiul?
Odatà casatorit cu Roza Boieriu (Boér), Samoila Vaida se
dedica agriculturii. Moiile primite ca zestre trebuiau aduse
in rind. Apoi fu numit de iurium inspector" (advocat si
administrator) al bunurilor episcopiei de Blaj.
'Fatal meu s-ar fi nascut la Blaj, ceea ce nu am reusit sa
pot confirma documentar. Anul nasterii sale ar fi fost 1840
ori 1838. Samoa Vaida si-a dat silina sa le dea copiilor sai
o educatie corespunzatoare. S-a trudit ca pe Ioan, unchiul
meu mai mare, sa-1 instruiasca, läsindu4 zadarnic sa invete
si muzica. Toti trei baietii au beneficiat de aceeasi posibili-
tate de a frecventa scolile liceale. Cu noroc diferit. Ioan a
fost tare in matematica. Toate [cele] patru operatii fundamen-
tale le stapinea mental, cu mare abilitate, ajutat de memorie.
Si cifre mai mari. Dar pentru limbi i studii teoretice mani-
festa aceeasi indiferenta, deed nu chiar aversiune, ca si con-
tra muzicii. A si ramas un om bun, dar inferior si semidoct,
pind la sfirsitul vietii. A murit de paralizie progresiva, dupa
douà casatorii absurde.
Samoila, al doilea frate, a suferit de reumatism defor-
mant ori de paralizie infantila. Pe la 12-13 ani fu cuprins
de boala [si a] ramas apoi cu mainile i picioarele contorsio-
nate, incit trebuia sa foloseasca cirji. Era insa plin de tem-
perament, fire vesela, vie. Neputind frecventa scoli publice,

14
www.dacoromanica.ro
isi insu§ise ca autodidact un grad frumos de culturd. Tatril
meu i-a purtat de grija, oferindu-i casd i un apanajN, pen-
tru trebuintele materiale etc.
Cel mai rnic intre frati a fost tatal men, Dionisie. In 1848
muri mama tätine-meu, in facere. Copila, nou n'ascuta., muri
si ea. Pe atunci mosul meu locuia in Somesenii de acuma, ca-
sa ultima de partea stinga, la capatul comunei, spre Apahida.
Mosia lui se intindea in sesul aeroportului. Cetele revolutio-
nare faceau popas in curtea lui. Aceasta insemna:
chef, ad5postirea copiilor pe cimp, cu un bAtrin de incredere,
pina ce trecea o ceata si venea alta.11
Bunica mea a fost inmormintatà la mosia ei de zestre,
din Dezmir. Tot in puerperiu [nastere] si-a sfirsit viata si
mama mea, cit si mama ei. Nu se zbuciumase Inca Semmel-
weiss, pentru a-li impune geniala clarviziune.12 far Pasteur
si Koch apartineau i ei viitorului. ,

Jalea se asternu asupra casei mosului meu. Mai cumplit


a fost indoliat tatdl meu, copilul de 9 ani, [lipsit de] dezmier-
datul i consolarea unei mame, care il iubise atit de mult. Cit
de orfân[it] trebuie sd se fi simtit bietul copil! El a pa'strat
amintirea mamei pierdute ca sfintá, pina la sfirsitul vietii
sale. In fiecare sear'd tata, inainte de culcare, se inchina cu
noi copiii, unul de-a dreapta, altul de-a stinga, iar dupà ce
ne saruta de noa,pte bund", ii rostea rugaciunile pentru
amintirea mamei sale si a mamei noastre, cu adincâ evlavie.
Pierderea sotiei a tulburat adinc si echilibrul lui Samoilä
Vaida, atit sufleteste cit i in privinta materiald. In mijlocul
mosiei asiasite, ramas singur cu copiii, nu-si gAsea alinare.
Prieteni vechi Ii atrAgeau la Cluj. Apoi s-a insthpinit asupra
lui un obicei care ii vindeca temporar nemultumirea: oaspeti
veseli, cheflii. Cu 2-3 träsuri pleca la apropiatul oras. Le
incarca cu prieteni, mai angaja o trasura pentru taraful de
tigani. Acasa ii descarca prietenii i Ii ospAta. Benchetuirea
tinea zile i nopti, cu joc de cArti si chef. Abia se termina,
succeda altul. Vaida isi ingrijea oaspetii, dar el insusi, nici
cArti nu juca, nici nu bea. Participa, uitind toate gindurile
negre, macar in timpul ospätului.
0 astfel de obisnuinta" a adus cu sine decklerea materialä
si pierderea energiei necesare pentru o viaä ordonatä. De-
moralizarea mosului a mai fost augmentatá si de faptul in-
conjurarii lui prin femei. Era släbiciunea lui de a se Fasa
aclemenit, de a nu sti opune rezistenta. Dintre ele, tata po-
menea pe o anumita. Doamnd Zefi. Pe aceasta o invlitase
mosul la Someseni, in vilegiatura. Copiii erau i ei acas6
15

www.dacoromanica.ro
Masa o luau impreuna. Odata, sosind tata ca ultimul, voi sa
se aseze la locul modest, ce i s-a desemnat. Provocatft de tatal
sat.' sa sdrute mina Doarnnei, el refuza, aducindu-si aminte
de mama-sa i revoltat contra uzurpatoarei scaunului de o-
noare al stapinei casei. La aceasta mosul meu, luind terrina13
de supà, o arunca dupà baiat. Dar tata o tulise sprinten pe
u.a" afara si haid', pe scara asezata la podul grajdului. Trâ-
cind scara dupii sine, a asteptat ping noaptea. Atunci, cobo-
rind, s-a dus la Cluj si s-a adapostit la cloud matusi, surorile
rnamei sale. Timpul petrecut la ele a fost fericit pentru tata.
Erau femei culte, iubitoare de literatura i muzica, delicate
in contact cu nepotul lor. Influenta acestora asupra tatalui
meu a fost nu numai covirsitoare ci si de cea mai determi-
nanta calitate.
Nu imi pot reconstrui cronologic datele, dar stiu ca tatal
rneu i fratii sai au fost asezati la Schuster-bacsi, in famine.
Era directorul colii sasesti. Generatii de copii romani au be-
neficiat, locuind la aceasta familie, ca sd invete limba ger-
mana. Dus i la Sibiu, a fost asezat de tatal sal in convic-
tul militar14. In clasele superioare ale gimnaziului15, tata a
locuit 2-3 ani la familia distinsa a scriitorului-poet, Ion
Kriza, directorul gimnaziului unitarian din Cluj. Multa sim:
patie i recunostinta a pastrat tata, in decursul intregii sale
vieti, acestei familii i celor cloud matusi. Una s-a maritat
dupa Drägan la Beius, a doua dupa Körner. Curios cum ad-
vocatul Körner, din tata german, s-a ales roman si greco-
catolic la Timisoara (din mama Boer, calvina i unguroaica
dupd tata).
Instabilitatea in privinta scolilor frecventate si a familii-
lor la care a locuit tata in timpul copilariei si adolescentei
sale, nu a insemnat din partea mosului meu o neglijenta sau
o indiferenta fata de soarta copilului. Din contra, dinsul
vrind sa se ingrijeasca, pe cit credea mai bine, de viitorul
acesi UI singur copil dotat i reusit, nu a crutat nici cheltuieli
nici incercari spre a-i oferi posibilitatile culturale ale mediu-
liii timpului. Ca nu a stiut potrivi lucrurile corespunzator,
ci a dat aclesea gres, a doveditHol cheltuind cu lectii de mu-
zica pentru fiul sat loan si declarind totodata ca ar fi de
prisos sa cheltuiasca pentru Dionisie, ca sa invete a cinta la
pian dupa note, de vreme ce de la sine insusi cinta orice, fara
lectii i M.A. note.
Cind tata era pe clasa VI-a gimnazialà, mosul meu a dis-
pus sa sara [peste] a VII-a clasa. Astfel, tata a facut examenul

16

www.dacoromanica.ro
de maturitate (bacalaureat) la 17 ani i impreuna cu tatal
sail a plecat la Viena, spre a se inscrie la Politehnicä.
Pe podul de lanturi dintre Pesta si Buda s-a petrecut in-
cidentul, atit de caracteristic pentru firile diametral opuse,
ale tatalui i fiului. In loc sa admire minunea tehnicii po-
dul de lanturi fiul era cotropit de emotia sfinta, provocata
in sufletul sat prin grandiosul aspect al Dunarii i frumusetea
dealurilor cetatuii pitoresti. Interpelindu-si fiul de ce nu ad-
mira miraculoasa opera a mintii omenesti, podul, fiul raspunse
ca el admira grandoarea naturii imprejmuitoare, opera mult
anai mareata a lui numnezeu". Primind acest rdspuns poetic
filosofic, batrinul isi concretiza replica intr-o palma, tre-
zindu-1 pe fiu din visul poetic la realitatea crepusculului teh-
nicii moderne, simbolizata prin podul de lanturi.
Tinarul student la Viena a frecventat regulat cursurile
Politehnicii. Fireste cà s-a adapat cu sete si din bogatia con-
certelor i reprezentatiilor variate muzicale. Regretabila a
ramas lipsa unui prieten priceput ori a unei familii amice.
care sa-1 fi sfatuit i indrumat pe copiltil fard experienta.
Totusi, acel an petrecut la Viena a contribuit mult la expe-
rienta intuitiva si la imbogatirea repertoriului fard note"
al tatalui meu. Auzul lui i memoria auditiva erau atit do
fine incit, dupa ce asculta o melodie, in altd zi o fredona si
asezindu-se la pian, incepea sa o cinte cu ambele miini. La
inceput fragmentar, apoi pe incetul, tot mai perfect, pina ce,
intocmai ca o opera sculpturald ori un tablou, inchegat din
mozaieuri, se desavirsea in toate nuantele sale de acorduri.
Tin minte ziva eram la Cluj dupd ce asistase tata la
reprezentarea operetei Boccacio de care o trupd venita la
Cluj sa gasteze16. Ceasuri intregi incerca la pian pina ce
scoase melodia, impreuna cu acompaniamentul i apoi ii dadu
drumul cu vioiciune, plind de nuantari.
Accentul (Anschlag) specific, fara de care melodiile ro-
manesti i unguresti pierd tot farmecul, cei mai multi pia-
nisti perfecti nu stiu sa-1 insufle muzicii lor. Ceea ce vreau
sid spun este particularitatea care ii imprima suflet melodiei,
de exemplu marsului lui Mihai Viteazul i celui al lui RA-
kOczi, deoseb;ndu-le calitativ prin criteriul senzatiei trezite.
\Talsuri de Strauss, dansuri poporane romanesti i unguresti,
polci, mazurce (Grossmann), ciardasuri, erau variatul i abun-
dentul repertoriu al tatii. Apoi doine. i nimeni nu putea da
expresie mai autentica Stelutei §i in acelasi timp melancoli-
cei Szamosvize folyik csendesen.17 0 multime de melodii le
cintam si eu la vioara, pe cind tata ma acompania la pian.
2 Mernorii vol. 1 17

www.dacoromanica.ro
V alurile Dundrii, de Ivanovici, parunsese in Ardeal prin
anul 1880. Cind eram acasä, in vacanta la Olpret, rAsuna
casa de concertele noastre improvizate.
Lectura noasträ ca [si] copii a fost Hasznos multattato18,
dupA ce invdtasem atita ungureste ca sä putem pricepe ceea
ce citeam. Tata il angajA pe studentul in filosofie, Vante
BonAu, ca instructor de limba romAnA pentru noi. Abond in
acelasi timp si Familia". Ca literaturd romAnA, am citit
ceea ce se &ea. Nu totdeauna era lecturà potrività pentru
copii. Dar cum ar fi putut sA fie prin anii 1870-1880? To-
tusi am fost chinuiti destul cu ortografia etimologicA... Ma-
iorescu i Junimea" erau in devenire". Tata citea Gazeta
Transilvaniei" si-si adapta ortografia dupd ziarul sAu favo-
rit...
Dar, cind tata era sA inceapà anul II, la Politehnica din
Viena, primi o scrisoare de la tatAl sàu, prin care ii comunica
situatda, cA nu mai are cu ce sA-1 sustinA la studiu. SA se adre-
seze unchiului sAu din Olpret19, spre a putea continua, cu
ajutorul lui, cursurile. Tata urmind acest sfat, unchiul sal
Ii chema la Olpret, spre a se intelege impreunA. Asa a mai
trebuit sA treacA acest copil printr-o nouA zbuciumare sufle-
teas& Fusese tot intre strAini, ba la Schuster-bacsi ori la
familia Kriza, ba la Sibiu in internat, cu norocul cA atit
Schuster-estii cit si Kriza-estii au fost familii intelepte si
culte. Am totusi impresia CA, in afarà de primii 8-10 ani, pe
care avusese sansa sà-i poatà petrece sub oblAduirea mamei
sale, femeie de calitAti exceptionale, contactul cu surorile ei,
mAtusile din Cluj, a avut cea mai luminoasä influenta-, nu
numai asupra directiei de dezvoltare a conceptiei intelectuale
ci i asupra caracterului tatine-meu.
HArtuit intre femeile care il stApineau i 11 exploatau pe
tatAl sAu, copilul se consola refugiindu-se cu intreg sentimen-
tul sau de iubire i gäsind mingiiere in adorarea amintirii
mamei sale. In aceastA dragoste se inaltà la acel grad de
altruism al judecAtii, incit, cu mild crestineascA stiu sA lepede
din sufletul sAu orice supArare contra bAtrinului, ba sA le fie
un generos ajutor si femeilor tristelor lui amintiri, cind eYe
ajunserà in mizerie.
Odatà stabilit la Olpret, tata rAmase, conform dorintei
unchiului sAu, impAcat cu soarta de a deveni agricultor. Un-
chiul sAu, Ioan, avusese 9 copii. Pe toti Ii pierduse, desigur
prin epidemiile cotropitoare (despre care am scris). Apropiin-
du-se de virsta de 60 de ani, Bontanul incepuse sd sufere de
diferite slàbiciuni, mai cu seama dupà ce un medic ii aplicase

18

www.dacoromanica.ro
o scarificare, slobozindu-i singe prea mult. De atunci a ince-
put sd boleasca in sensul cã vioiciunea de actiune Ii scazu,
elanul de a infaptui i se reduse i prefera odihna, [in locul]
initiativei.
In noptile lungi de veghe, tata citea in odaia vecina. Cind
nu mai gasea alta lectura, citea din nou si iarasi din nou
Bib lia. tia parti intregi pe de-a rostul. De cite ori nu I-am
auzit, in discutii cu fete bisericesti, citind pasaje intregi din
Vechiul j Noul Testament.
Tin sa observ inainte de a continua biografia tatii
cd, din cele schitate pina aici, am intentionat sã indic citeva
din componentele firii sale, care cred cà Ii apartineau atit
din nastere cit i prin autoeducatie. De cind imi pot aminti
si-mi pot da seama, firea tatalui meu se distingea mai cu
searnd printr-o bunatate sufleteasca exceptionalà, a-tot-intele-
gatoare i a-tot-iertatoare. Dinsul aplica in permanenta: Tout
comprendre c'est tout excuser".2° Judecind un om ori o
faptà, ii supunea judecata unei analize objective. Metoda lui
era sa-si imagineze cã ar fi dinsul cel analizat, obiectul si,
facind din sine insusi judecat i judecator, analiza cu iertare
si intElegere cazul, privindu-1 prin diapazonul altruistic:
Homo sum et nil humani a me alienum puto"21. Cu predi-
lectie cita cuvintele intelepciunii tardnesti: Tot omu-i orn,
dar altu-i si mai om" sau Singe le poruncestea. Asa ajungea
aproape totdeauna la rezultatul dictonului: tout comprendre
c'est tout excuser".
In deceniul anilor 1860, introdus de Bontanul, unchiul sat],
in practica agriculturii, si-a facut cu rivna si constiinciozitate
datoria, urmind dispozitiile i sfaturile intelepte, ce le primea.
Astfel, batrinul dobindise incredere deplina in priceperea si
judecata nepotului sau. Cum, intre timp sotia Bontanului,
Trézsi-néni, decedase, grijile gospodariei casnice trecusera si
ele asupra tatii; dinsul a trebuit sa se intereseze, de la apro-
vizionarea carnarii pina la meniu si personal de serviciu, de
toata chiverniseala. Bontanul intre timp si-a aranjat chestiile
de datorie morala, peste proportia sumei ce o primise cu
sotia ca zestre, repartiza intre rudele ei, parte in bani, parte
in realitati. Totusi, din neamurile acestea, prin alianta, nu
s-a distins unul deasupra mediocritatii. Agravindu-se tot mai
mult suferinta unchiului sdu, tata veghea cum am spus
in odaia vecin i citea, iarasi i iarãi, Sfinta Scriptura,
de la un capat la altul. Testamentul sal 1-a stabilit bolna-
vul, in sfat cu tata, iar apoi 1-a dictat lui Andrei Frincu, ju-
rist praCticant la tribunalul din Dej. Dinsul a dat formularea
19

www.dacoromanica.ro
juridicd testarnentului. Tot A. Frincu (fiul preotului din
Ciolt) a aranjat formalitatile i descurcarile legate de intabu-
larea i luarea in proprietate a mostenirii etc. Prieten al tatii
era in timpul acela, afara de A. Frincu, V. Hossu si el prac-
ticant la judecatoria din Dej. Tata se izolase cu totul de so-
cietatea prietenilor maghiari din tinerete. Voi descrie ulterior,
intre ce imprejurdri, desi cred ca arn aratat circumstantial
scenele survenite la petrecerea din casa Bikfalvy, de la
Maia22.
La citeva luni dupa moartea unchiului sau, tata, ramas
singur, se simtji 'tot mai pardsit. Astfel, dorul de a se casa-
tori Ii preocupa tot mad mult. In tot tinutul nu existau insO
romance potrivite, stratul intelectual fiind pe atunci foarte
rar reprezentat, pe plaiurile somesene. Fireste, chestiunea Ca-
sätoriei forma o tema permanenta de discutie, intre cei trei
prieteni. Astfel, s-a ajuns la ideea ca tata sa mearga la }Mile
Singeorzului, unde erau prezente in timpul sezonului mai
mate familii fruntase romane. Acolo tata a facut cunostint,i
CIA familiile baronului Pop Vasi le, viceguvernatorul Transil-
; aniei si cu familia capitanului suprem al districtului NAsäud
(prefectul), Alexandru Bohatiel. Amindoi se bucurau de mare
prestigiu in opinia publica a timpului. Primul (feciorul popii
din Berind) fusese distins functionar juridic, al doilea (feciorul
popii din UifalAu) advocat i deputat din 1848 al Hategului si
apoi al Chioarului. Ca atare eel din urrnA dezvoltase o impor-
tanta politica nationala, alaturea cu tactica lui Saguna. (De-
talii la alt loc, vezi i Baritiu).
Tata, facind cunostinta cu ambele familii, cunoscuse atit
fetele Pop: Aurelia si Elena, cit i pe Ana Bohatiel. Cum
imponderabilele au o influenta determinanta, in astfel de impre-
jurari, alegerea lui fu luata fara ezitare. Faptul ca Bohatiel
era un om linistit, de cumpdtatà judecatà, Med morga", de
humor si ironie filosofica, desigur 1-a apropiat, prin conge-
n:alitate23 in unele insusiri caracteristice. Fiica lui, crescuta
la calugaritele Ursuline din Sibiu, adinc religioask nu se
simtea bine, la indemina, acasA in mediul familial: tatAl ocu-
pat necontenit cu datoriile oficiale, Ana, copil orfan de mama,
sub obladuirea unei mame vitrege si a mamei acesteia, nu
putea, oricit tact ar fi dovedit, sA beneficieze din plin [de] ceea
ce nu oferA decit un mediu creat in mod firesc, de o adeva-
rata mama.
Dupà citeva vizite la Sangeorgiu si Nasaud, pentru tata
se larnurise pe deplin situatia; ajunsese sa se inteleagA i cu
fata. Petitul a urmat de [la] sine. Apoi nunta. Si cocisul"
20

www.dacoromanica.ro
vezet6"-u1)24. Vasilica *agunei, Oran din Olpret, a dus pe-
rechea tinära, in träsura noua cu patru cai, cu maiestria lui
neintrecuta, din Nasaud pind in modesta casa, adapostul lor
viitor din Olpret.
Marna-mea si-a gasit in casatorie intreaga multumire. Era
fericita i tratata cu multa gingasie i delicatete de un sot,
care revarsa asupra sotriei tinere toatä adorarea, refulata in
sufletul sdu sentimental, de atitia ani. Pastrata veneratia, ca
un cult pentru amintirea mamei sale pierdute in copilarie,
tata, cu fiecare gest si cuvint, reinvia fata de mama belsugul
de devotament ce-1 cultivase mantel. sale.

Scurt timp dupa casatorie, mama suferi un avort. S-a


a tribuit efortului cu ridicarea Si aranjarea mobilierului. A
doua nastere a decurs normal, asistata de Dna Mischinger,
moasa a districtului Nasasud, venita la timp. Dupa nasterea
mea, mama Ii exprima dorinta pentru viitorul copilasului ei,
in cuvinte duioase, pe care fiica mea Ileana le-a pastrat, ga-
sind originalul manuscris25. N-a fost pereche mai fericita
decit parintii mei, in timpul anului ce a urmat.
Singurul simpton ciudat, in timpul sarcinei, fusese Ca
mania nu putea suferi mirosul de tigarete, nici cind tata si le
rasucea si le fuma pe camp. Atunci tata a trecut la tigarile
de foi Londres, mirosul carora ii suporta dinsa fara aversiune
(Eu, de la virsta de 13 ani, am iticeput sa fumez si am ramas
furnator si la 78 ani, dupa ce in trei rinduri ma abtinusem:
o data 6 luni, a doua oara o luna, a treia oara o zi).
Tata, cu tot elanul tineresc se apuca de orinduirea econo-
rriei sale, mama, de gospodaria ei casnica. Trei odai modeste
o antecamerd de tot mica era locuinta lor. Era fosta casa
de gazduire a administratorului moiei, pe timpul cind fusese
proprietatea familiei contilor.
Sosi i momentul nasterii fratelui meu loan. Erau de fata
si mosul meu Bohatiel cu sotia i soacrd-sa j cu aceeasi
moase. Nasterea decurse normal, insa ulterior se ivira simpto-
me de febra puerperala. Au lost adtisi de la Cluj cei mai re-
putati medici. Dar ce puteau ajuta ei cu ignorant* lor, cind
cauza boalei era un mister pentru stiinta. *i mama sucomba,
ca si mama ei, in puerperiu, tot asa ca mama tatalui meu.
Cite, nenumarate femei au cazut jertfe, dindu-si viata pentru a da
viata! Ce jale s-a intins peste cei ramasi. Tatal meu a indu-
rat scoaterea din paradisul multutnirii, in care abia intrase,
21

www.dacoromanica.ro
dupd o copilArie si tinerete pline de zbucium i suferinte su-
fletesti. Dar si mosul meu impärtâsi neconsolabila lui durere.
In urma stdruintelor sotiei i soacrei, totusi dinsul hothri ca
mama sã fie inmormintatä in cimitirul comunei Giula26, unde
fusese inmormintatà si mama ei, proprietatea din Giula fiind
zestrea ei mostenità. Tata, oricit a incercat s aibd mormin-
tul sotiei pierdute in apropierea sa si a copiilor ei, nu putu
sa tulbure momentele tragicei situatii §i, zdrobit sufleteste,
fu silit sà cedeze. In satele noastre, fiind pe atunci super-
stitia c'à trecerea mortului prin sat aduce grindind, convoiul
mortuar fu escortat cu asistenta' de jandarmi. Insd nu s-a in-
timplat nici un incident pe tot drumul.
Pind la moartea mosului meu, proprietatea din Giula a
lost administratd de acesta, printr-un birdu"27 cu 9 copii.
135trinul rnergea cu trdsura o data pe an, pentru o zi, pin'a la
Giula. Cind eram la universitate, am fost i eu odatà acolo.
Intre timp preotul se schimbase, contemporanii mai muriserâ.
Nimenea nu a stiut sà indice mormintul mamei mele. Tata nu
mergea la Giula, din consideratie fata de socrul sáu, ca sã
nu provoace impresia de a umbla sa controleze administratia
acestuia. i astfel, soarta mormintului mamei mele a fost
aceeasi ca a atitor mame i ca a lui Cezar, conform vorbei
din Hamlet: Vanitatum vanitas"26. Mai curind ori mai tirziu,
toti trecem prin acelasi destin, fie in cavou somptuos, fie in
groapa soldatului necunoscut.
In Kelhagen und Kiasings Monatshefte2g, anul 43, vol. 1,
pag. 648 este urrratorul bilant filozofic, in catrene, de Fried-
rich Spielhagen:
Zum Leben, glaubs gehoret Mut
Und nochmalls Mut. So geht es gut.
Und geht es schlimm-nun dann zum dritten
Nur Mut! den Sieg hast du erstritten
Wozu wir Menschen leben? Wer das wasste?
Wir landen ungewollt an unbekannter Kuste;
Durchziehn die Insel, leiden Not und Pein
Und schiffen druben uns ins Grenzlose ein.30
Si astfel, amintirea mamei a râmas in constiinta mea, pe
baza duioaselor povestiri ale tatii, ca a unei umbre sfinte.
Cki singurei fotografii, ca fetita de 15 ani, in mijlocul unor
colege (baronesele Pop) nici o artà de fotograf nu a putut sl-i
dea asernAnarea cu infätisarea ei reall

22

www.dacoromanica.ro
Ungurii, care stiu sa-si inbogâteasca traditiile, i-au ridi-
cat un bust amintirii lui Semmelweiss. Un cap ginditor, iar
sub acesta sculptorul a asezat bustul unei mame cu copilasui
la sin. Fiind ca deputat la Budapesta, rn-am oprit in fata
acestui monument si, cuprins de emotie, trecind prin aminti-
rea mea soarta zbuciumatä a acelui mare binefacator al ome-
nirii, cu smerenie rn-am descoperit, gindindu-mA la jertfa
rnamei mele. (Pe Semmelweiss Ii retace istoria medicinei, data
de americani la radio. Miine poate i pe Marconi ... [1949].
Viata insa e in vesnica miscare i astfel tata, sarmanul,
reintors de la inmormintare, a trebuit sa se ingrijeasca de
soarta celor doi copii din leagan. Mosul meu, cu ajutorul Dnei
Mischinger, reusise sa procure o doica, din partile Was'audului,
pentru Ioan. Eu eram de 9 luni. Pe atunci nu existau expe-
rientele de astazi in privinta puericulturii. Norocul nostru
al copiilor, c tata avea o intuitie medicalà de o clartitate
sobra, superioara. A suportat toanele si primitivele tentative
de ademenire ale doicii, cu resemnarea echilibristica a unui
filosof. Ce multumit a fost cind a putut concedia, in buna
pace doica, dupà ce fusese inilarcat Ioan. De atunci trata-
rnentul nostru a fost condus de dinsul.
0 vana de tinichea, suficient de incapatoare ca sà poath
gasi loc amândoi copiii intr-insa, servea ca baie. Dupa baie ne
prindeam de policarii3i miinilor tatii i, catarati astfel, ne
ducea pina la pat ca sa fim frotati, stersi si imbracati. Eram
mai marisori cind acest obicei inca ma,i era practicat, incit
imi aduc destul de bine aminte de desfasurarea acestuia.
Iarna se aducea un cos de rufe, plin cu zapada si se aseza
pe un scaun, linga vana. Baia era caldicica. Noi copiii luam
veseli din zapada i ne facea mare placere iuteala cu care
se topea in apa calduta. Nici nu observam ea in scurt timp
topitul inceta, iar pielea noastra se inrosea tot mai mult,
cind apoi tata ne scotea catarati de policarii sai.
Odatä imbracati, urma cea mai neuitatä i penibila pro-
cedurd de toaletà: pieptanatul. Mai intii descilcirea, apoi
piaptanul des si peria. Rana la virsta de 12 ani, tata läsa
rareori sä firn tunsi. Aveam ambii par blond-auriu, lung. Nu
era moda acest port pe atunci. Tata insa nu se orienta
dupà moda. Parul lung il obliga s ne pieptene zilnic cu a-
ten tiune ca, prin acest control sa evite eventualitatea de a
prinde paduchi. Caci aceasta probabilitate era destul de mare,
considerind ca in mediul social al camarazilor nostri de joacii
din Olpret si nu mai put.in al colegilor nostri din clasele pri-
mare de la unitarienii din Cluj, stapinea convingerea ca a
23

www.dacoromanica.ro
avea paduchi e siinatos si firesc la copii. Ei sug numai sin-
gele nesanatos. Prin pediculoz532 se promoveaza crescutul
parului etc. Treaca-meargä, insä pieptanatn1 a fost un su-
pliciu. Se ratacea totusi citeodata un biet pacluche in parul
nostru. Cum aceste bestiole sunt foarte fecunde, ne pome-
neam cu lindini. Atunci, inlaturarea acestei progenituri Ii
dadea tatii mult de lucru, iar noua ne impunea multa rabdare
si stoicism, de legionari romani on spartani, caci operatia
comporta curatirea intregii frizuri contaminate.
Indata ce am invatat sa urnblam si am lepadat rochitele,
tata ne-a irnbracat in pantaloni. Astfel copiii se obisnuiesc
cu constiinta Ca sunt barbati". Hainele noastre erau croite
din p;qué33 alb, ca sa se vada pe ele cind se murclaresc".
Iarna aveam blanit,e de vulpe i gamase de postav. Bine a-
justati ri infasurati, iarna ne aseza intr-un car cu boi si ple-
cam la Poiana Mare, uncle petreceam toata ziva. Cu aspec-
tul frumos al Babghiului34 in fata, se facea un foc mare.
Trosneau vreascurile ,uscate, bubuiau flacarile inalte, iar noi,
asezati pe toale de Dna, tesute in casa, sorbeam prin intuitie
dra.4ostea pentru natura. Cu asemenea metode am fost ta-
macluit de o febra, care imi producea intermitent friguri".
Cind ajunsesern la scoala am suferit de malarie. Aceasta a
fost tratata la inceput cu potroaca" ori potrocea (herba cen-
taurea). Tata imi pregatea decoctul i apoi: bea, dragu ta-
tii"... $tiam Ca' rezistenta era inutila, dupa citeva zile exe-
cutam fart opoziiie ordinul. Stiam ca decoctul arnar nu putea
fi indulcit oricat zahar s-ar fi adaus. Mai tirziu am putut
fi tratat cu prafuri de chinina in buline. Ca [si] copil am
suferit si de stransoare" (dizenterie). Tata a incercat sa-mi
ajute cu fel de fel de mijloace. Cum dinsul era in contact
permanent j cu fernei tarance, care adunau ierburi, una
dintre ele, Puica Crucitei, ii aduse radacina de cirligatea
(Sanguisorba officinalis). Pisata si data prin sit& am lila t
astfel de prafuri si in scurt timp in-am intremat. Era iarn5.
Primavara, tata a sadit cirligateaua in fundul gradinii si dadea
radacini tuturor celor care sufereau de dizenterie. Conform
experientelor facute de mine ulterior, fiului rneu Mircea i
s-a intors boala spre bine abia dupa ce rn-am convins ca dicta
lui Orthner36 e absurda i i-am aplicat o irigatie inalta, CU
tanina nu prea concentrata. Cirligateaua contine de asemenea
tanina(?), in tot cazul einen blaufarbenden Bitterstoff"36,
dupa Vogel37.
Ca baiat pe clasa a IV-a primara am suferit de pneumo-
nic. Locuiam in parterul casei vechi din Cluj, spre Csillag-

24
www.dacoromanica.ro
uteza638. Tata veghea si sirntind fierbinteala mare, s-a inchinat
sa-1 lumineze Dumnezeu, ce sa faca. Apoi, luind un cearsaf, a
iesit in curte. Era dricul iernii. A tras pompa fintinii, udind
leoarca cearsaful. L-a stors i intrind in casa 1-a zvintat.
Dezbracindu-ma in pielea goala, rn-a infasurat in cearsaful
rece. Imi aduc aminte si cind scriu aceste siruri, de senzatia
pi-imului fior si a unei placute destinderi ce rn-a cuprins. Fapt
e c'd din acel moment boala mea a inceput sa cedeze. Curind
ci putut merge din nou la scoala. Cum tata cu drept
cuvint nu mai avea nici o incredere in *Uinta i mixturile
medicilor, a refuzat consecvent sa consulte un medic. De
asemenea cind prealabil suferisern de scarlatina, dinsul
cedase staruintelor mosului meu, dar decoctul prescris de A.
Pop, in loc sa mi-1 dea, Ii varsa in tucal39. n schimb, spre
a-mi calma mincarimea, irni ungea cu untdelemn intregul
corp. Joan se juca pe patul meu, fâra sa fie contaminat. To-
tii pe cind ajunsese deja bunic a zacut de scarlatina!
In oclaitele din curte locuiau studentii: Emil Gherasim
(din Petrilaca)49, ulterior advocat la Aiud si Romulus Marcu
(din Banat), ulterior Mark, medic, ambii fiind fii de preoti
(Gherasim era vat- de al II-lea cu noi). Apoi Emil Negrut (din
Blaj) Si Palfy Gyula, arnindoi la medicina, cel din urma fiu
de Wan din Viarfalvall si Vasile Bonau (ndsaudean), la Fa-
cultatea de Filosofie, mai tirziu directorul liceului roman
ortodox din Brad. Pa lfy era instructorul nostru pentru lim-
ba maghiara, iar cu Bonau citearn si descifram ortografia ro-
mand a vremii. Prin ei au fost atrasi la casa noastra numerosi
colegi romani si 2-3 maghiari. La casa de vaduv, uncle tata
cu bonomia sa, Ii primea cu drag si le oferea oricind ospitali-
tatea camerei sale, se simteau acasà. Printre ei erau D. Ciuta
din Rebrisoara42, Alex. Pop din Dirja43, Alex. Pop din Mo-
nor", Beniamin Pop, excelent violonist, cu care tata cinta
acompaniindu-1. Apoi BOrcis SanclOr, rnai tirziu directorul 11-
celui unitarian, Gyorffy Gyula, autorul poeziilor POlitikai
szatirák"45 si altii. Noi, copiii, am invatat sah si jucam cu ei,
dar tata, excelent sahist, ne batea pe toti.

Cind am terminat prima girnnaziala, ca al 4-lea in


clava, tata i mosul meu s-au sfatuit, stiind noi destul de bine
iiiiL,ureste, cum sa indrume pe viitor instructia noastra. Tata
observase ca profesorul de aritmetica Benedek, ii tempera
'zbucnirile soviniste, pe socoteala mea, puiul de valah. Rezul-
25

www.dacoromanica.ro
tatul sfatului batrinilor a fost hothrirea ca sa fim dati la
gimnaziul sasesc din Bistrita.
Tata a inchiriat la etajul I, din casa Shelley, (croitor de
origine engleza), o locuintä mobilata de douà odai i anteca-
mera. Dar totodata a inchiriat si la täranul Besuan Pavel din-.
colo de podul Budacului un grajd si a adus din Olpret do-
ua bivolite bune de lapte, angajind i nutretul pentru ele..
Ca ingrijitor, le mulgea, dimineata i seara Putintica", pe
numele adevarat Ion Baciu. Laptele era, in convingerea tatii,
cel mai valoros nutriment si clinsul savura oricind, cu o a-
devarata placere, un pahar de lapte..In schimb, la masa lui
nu se gasea nici un fel de bautura alcoolica. De asemenea,
nici carti de joc nu tinea la casa i nici nu avea cerc de cu-
noscuti tocdtori de vreme i energii, cu joc de calla. Tirnpul
liber si-1 petrecea in lectura si mergind cu noi la plimbare.
Avea necaz destul cu copiii. Dupa ce trecusem prin greutati-
le insusirii limbii maghiare, acum am dat de misterele lim-
bii lui Goethe Din tatik, tetik", in der, die, das". Citeodata
ne revoltam. La Cluj studiul nu ne mai Meuse nici o greutate
dar la Bistrita? Nu stiam boaba de nemteasca.
La sfatul directorului Fischer,tata se invoi sa fiu inscris
in clasa I-a licealà. Cu toate Ca, conform certificatului, ter-
rninasem acea clasa la unitarieni, ca al 4-lea, intre cei vreo
30 elevi, pedagogul int(elept Fischer a opinat ca repetarea
clasei nu va fi pentru mine o pierdere inutila de timp, ci un
profit, la gimnaziul sasesc cerindu-se multd latina i trebu-
ind sa fac studiile in limba germana, iar pe de alta parte flind
abia de 10 ani. Tata, convins ca sfatul e bine intentionat, nu
a 5ovAit sa-1 accepte. Totusi pentru relatia dintre noi, fratii,
urmarile nu au fost lipsite si de unele inconveniente.
Desigur, nu gra intentie pedagogica si in interesul cole-
gilor nemti indata la inceputul anului pe linga poezii
destul. de numeroase a trebuit sd memorizam si fabula lui
Gellert, cu urmatorul continut: Ein Rabe trug ein Stuck
vergifteten Fleisches, das der erzürnte Gartner den 1-lühnern sei-
nes Nachbarn vorgeworfen hatte, in seinem Schnabel fort..."46
Acest text fusese ales, desigur, de oamenli specialisti ger-
mani, cu intentia Ca sa obisnuiasca dintru inceput copiii cu
grozaviile limbii nemtesti, cum a descris Mark Twain, marele
urnorist american, stilul german. Dupa ce o parte a predica-
tului este al treilea cuvint, A doua parte urmeaza ca al 21-lea.
Pe timpul acela pedepsele corporale erau Inca destul de
des aplicate baietilor: intinde palma" i varga de trestie a
profesorului tragea 1-2 si mai multe zmicele47 in palma de-
26

www.dacoromanica.ro
ltcventului. Ori, il punea sa se aseze peste scaun pe burtd si
trägea cu nuiaua de trestie spaniola peste fundul copilului.
Vazusem cum profesorul de canto Graf, om cu fata severa,
aplicase asemenea metoda de educatie celor pe care ii notase
pe tabla neagra, Schuller Rudolf, primus"-ul clasei, in cali.-
tate de cenzor". Pe tabla era notat in coloane distincte: Sero,
Garuli, Petulans i Elocu48, adicd: cei sositi cu intirziere, vor-
baretii, zburdalnicii si cei ce-si paraseau locul, iar Schuller
ii facea datoria scriind nume pe tabla i adaugind citt2 o
cruciulita, douä1, trei etc. in dreptul numelui, dupa cum cel
marcat continua sa nu se astimpere. Mie imi aruncase un
mar, colegul Lutsch. Cum am fost numaidecit notati pe ta-
bla, revoltat de procedura cenzorului, eu am protestat cu
ton ridicat, la care a urmat o cruce dupd numele meu. Atunci,
cu gesturi de violent protest, i-am adresat lui Schuller toate in-
sultele primitivului meu vocabular german: Esel, Rabe,Schwein49
El, calm, imi adauga mai multe crud. Intrind profesorul, ne
chema la podiu, citindu-ne numele de pe tabla. Prevedeam
rczultatul inchizitiei i sentinta lui Torquemada5O. De aceea
ii ceru lui loan chipiul sau i, cind fu citit numele meu, iesii
pared as merge la podiu [dar], trecind pe la usa salii o tulii
in larg'. Haid', pe trepte in jos si intr-o fuga disperata am
alergat pind acasa. Tata a luat la cunostinta plingerea mea
5i calm ma consola. Apoi pleca la directorul gimnaziului. Re-.
clamatia lui, ca este impotriva pedepselor corporale, pe care
nu le-a aplicat niciodata, ca are cu copiii destule necazuri din
cauza greutatilor limbii etc., 1-au indemnat pe Fischer sa so-
lutioneze chestia, dispensindu-ma de a mai frecventa ora de
canto. Pind la reintoarcerea tatalui rneu rn-am adapostit in po-
dul casei. Dar si camera din Londra mai discuta problema
pedepselor corporale: sa fie admise i pe viitor sau abolitd
aplicarea acestora in Anglia! Pacat ca a murit Lloyd-George.
Dinsul dispunea de concludente amintiri din copilarie,51 ase-
manatoare cu incidentul dintre Graf si mine.
Tata oferi unui tinar profesor, Berger Theodor (Todi),
locuinta i intretinere. Nu facea pe corepetitorul copiilor,
dar datorita prezentei lui, conversatia in famine era nemteas-
Ca, ceea ce ne-a servit foarte mult sã ne insusim mai repede
limba. Ca sa vorbim cu tata in alta limbd decit romftneste, nu
mergea nicicum; raminea incercare zadarnica, nefiindu-ne la
in demina.
Deci tata pleca la Olpret de cite ori interesele economiei
o cereau, totusi se vazu silit sà tina cont de vechea invata-
tura ea' ochii gazdei rodesc recolta si ingrasa vitele. Se ho-
27

www.dacoromanica.ro
tari sa se mute iarasi la Olpret. Directorul Fischer facuse a-
supra Dsale o impresie foarte buna. Se ruga de Doamna sa ne
primeasca in cost si cvartir". Dup5 oarecari ezitäri cici
profesorii sasi aveau traditia sa nu gazduiasca elevi de-ai
liceului ne-am mutat la familia Fischer. Intre allte con-
ditii, tata pusese i pe aceea ca zilnic sa luam o baie, dimi-
neata, in vana noastra mare de tinichea, ceea ce dadea mult
de lucru, in oras nefiind apacluct. Platea pentru fiecare dintre
noi cite 40 florini pe luna. Insä, pe lingd aceasta, taita mai
trimitea pachete de 5-10 kg unt, 15zi de mere batule, splen-
dide, cite un porc gras de Craciun i alte alimente.
Insusirea limbii ni se perfectionase destul de repede, in-
eit scoala nu ne mai facea nici o greutate. Locuinta noastra
era un cabinet, intre bucatarie i odaia de dormit a familiei
Fischer. Acesta era si camera de peste zi a doamnei. Li -'
ea era un alt cabinet, locuit de Clotild, fata fecioara a pore-
chii Fischer. Apoi urma salonul, odaie de colt, care era acc
sibil rar de tot, la ocazii deosebite. Astfel se compunea mo-
dcsta locuinta de director al gimnaziului A.C.52 din Bistri4
Odaita noastra continea, ca mobilier, cite o mas5 de scris
veche din brad, doua scaune si un pat. Seara, inainte de a ne
culea, se aducea un pat de campanie, cu chingi asezate pe
doua stinghii paralele, sustinute de doi capriori. Pe acest
pat se aseza o matrat.553 de paie (Strohsack), o perna i o
plapuma; peste matrata un cearsaf i patul era gata. Inainte
ferestrei noastre era un tei tlnâr, frumos, cu coroana ovcida
simetrica. Acoperit cu flori, acesta ii raspindea miresmele in
odaia noastra mica. De altcum noi aveam obiceiul ca vara
iarna sä trecem peste riul Bistritei, urcind pe Schieferberfz54
(Schiberach), in padure. Sub un corn inflorit, pe cind era Inca
omat, descoperisem la marginea padurii cuibul unui iepure,
pe care de fiecare data H zähaisem, de sarea in golcp i dil-
parea in tufis, incit se obisnuise cu noi i intotdeauna. Ii re-
lua siesta veche.
Curind Ioan isi relua, in clasele gimnaziale II si III, locul
de Vorzugsschiller55, fiind pur eminent. Eu imi ocupasem lo-
cul al 4-lea in clasä. Cu colegii sasi i romani eram in prie-
tenie buna. loan nu partiidipa la jocurile mai salbatice. Eu
insa. ca la gimnastica, detineam rolul de vataf (Räuber iind
Gendarmen"56, jocuri cu mingea). Amindoi participam la ex-
cursii, ceea ce a lost inceputul turisticii si a cercetiei. Pe
mine ma interesau plantele, mineralele i animalele meleaguri-
lor cutreierate. Regiunea, peisajul, le savuram ca un cadru
28

www.dacoromanica.ro
firesc, accidental. Pentru Ioan, flora, fauna si pietrele repre-
zentau cantitäti neglijabile in mijlocul naturii. Pe el il insu-
fleteau pina la extaz aspectul codrilor, piscurile muntilor,
cerul si norii. El cunostea toate virtfurile de munti, cu numele
Si altitudinea acestora. Eu cunosc in schimb toate florile din
tinutul Bistritei si al Brasovului (dar si din multe alte re-
giuni ale tarii).
Intre noi exista o traditionala fratie. Daca unul cumOra
bomboane, cirese etc., atunci bunul comun se impartea frates-
te: una tu, una eu, pind ce se termina in buna intelegere im-
parteala. Frecventele, dar neinsemnatele noastre certuri II
controverse se nasteau pe teme copilaresti, de exemplu eu
scuipam, cu un suflu puternic, simburii de cirese. Ioan era
strain de aceasta inventie artistica. El arunca simburele cu
mina. Eu staruiam sa-mi imite rnetoda, dinsul refuza. loan
stranuta infundat ca o pisica, eu ca o trompeta de gornist.
loan, refractar, refuza sa accepte ca estetic sunetul provocat
de mine. La jocul de sah, cind Ioan izbutea sa-mi ia un turn,
eu 11 furisam iarasi pe tabla. Stiam, fireste, ea tovarasul meu
va observa indata. Pe Ioan insa Ii supara acea gluma nesarata.
Controversa cà as fi cistigat eu partida daca aveam turnul se
sfirsea prin a ne impaca. Ajungind insa mai, mari, am prefe-
rat sa nu mai jucam sah impreuna.
Mie imi placea sa declam textele clasice ale autorilor ger-
mani i, de exemplu, discursul latin adresat de Catilina con-
juratilor, Dintre prozatorii latini, Salust a lost singurul autor
care imi placea. Pentru Ovidiu si Horatiu avearn simpatie, nu
insa pentru Vergiliu, nici pentru palavrele pieptanate ale lui
Cicero. Curios sa cunosc lucrarile de la izvor, nu numai din
istoria literaturii, sosind la Budapesta, mi-am cumparat si
Ars amatoria"57, in marele anticariat Bucolica. Pe atunci, cele
cloud ore zilnice de lating, lasasera destul sediment clasic in
priceperea mea. i frumoasa mitologie greco-romana imi era
destul de familiara, care improspata sufletul i fantezia, in
mijlocul aridei gramatici si a poticnirilor traducerii din ger-
mana in latina, a Palestrei ciceroniene58. De mare lobos mi-a
fost desIgur i altor colegi batrinul profesor de latini-=
si greana, Schuster (der Dicke)59. De unde sa fi visat noi so-
ciologie, in mediul de mid burghezi i tarani bistriteni? Cu
pisicherlic69 de baieti, rind traduceam pe Salust, fie pe tema
aes alienum"81 ori a discursului lui Cicero, a atitudinii lui
Cezar etc., intrebam, cerind lamuriri profesorului. Departe de
a ignora curiozitatea elevului, el ne explica. Nu termina bine
cu lamurirea noastra ca urma o altà intrebare si astfel oi
29

www.dacoromanica.ro
trecea repede i interesant. (Pe clasa Via eram 16 elevi, pe a
Vila, 12, iar la bacalaureat ajunsesern 8 insi din cei 62 de pe
clasa Ia gimnazialk dintre care 5 ramasi si 3 veniti de la
alte gimnazii). Profitul mare pentru noi nu a fost insa faptul
ca, in decursul explicatiilor batrinului Schuster, scapam de
gramatick sintaxa etc. ci ni s-a trezit interesul pentru pro-
blemele sociale pe atunci abia discutate. De exemplu, la obser-
vatia mea ca. totusi Catilina nu pare sa fi avut totala nedrep-
tate, iar in Catilinam quarta62, parca Cicero prea isi relie-
teaza meritele, dinsui incepu sa ne expuna cum clasele so-
ciale romane erau decazute, cum aes alienum dusese la luxuria
atque avaritia"63. Apoi nig descrise pe Catilina ca pe un fel
de socialist. La intrebarea: ce sint socialistii?" urma o con-.
ferinta foarte interesanta pentru noi i ora trecea ca prin vis,
spre a fi continuata discutia cu acelasi zel, pe aceeasi tema,
in ziva urmatoare. Odata, cind suna sfirsitul orei, batrinul
Schuster se grabea sa-si incheie expunerea i dindu-si seama
cã nu prea tinuse cont de programul-calapod, prescris profe-
sorilor de limbi clasice, zise: toate acestea ramin intre noi" si
isi asezd ea gest simbolic aratatorul pe buzele strinse. Fie-i
memoria binecuvintata!
Cei mai buni pedagogi de care imi aduc aminte au fost
Ion Popea si Andrei Barseanu, la gimnaziul roman din Brasov
si Friedrich (Fritz) Klein, de la cel german din Bistrita64.
Pina in clasa Va interesul rneu principal era pentru jo-
curi, de la sah, minge, popice, biliard, pina la gimnastica si
excursii, mai cu seama insa pentru lectura de aventuri (po-
veti despre indieni). Studiul ii achitam cit se putea de sum ar.
Temele de limba româna i lectiile de literatura (istoria lite-
raturii, biografiile autorilor) incepuserd sa-mi trezeasca aten-
tiunea. Atunci se intimpla ea am primit bine", ea nota si
citeva cuvinte elogioase din partea profesorului I. Popea, pen-
tru tema O intimplare din viatd". Acest fapt, in aparenta
putin important in sine, a avut un efect foarte nsemnat
asupra mea. Indiferenta mea, care pina atunci era impacata
cu suficient", Then loc ambitiei de a dobincli note mai bune
la teme si de a raspunde mai bine cind eram intrebat, la
limba romank Nu numai sentimentul fata de profesor ci si
inerederea ca pot presta mi-a fost sadita in constiinta. Recu-
nostinta fata de memoria lui Ion Popea a ramas in sufletul
meu, pina in ziva de astazi. Tot dinsul a trezit, in constiinta
elevilor sai iubirea fata de frumusetea naturii. Cu cita inspi-
ratie poeticd stia sa ne descrie splendoarea peisajului Braso-
vului, acoperit de covorul gradinilor pline de flori, semeata
30

www.dacoromanica.ro
Timpa, tabloul minunat al livezilor65 din Poiana, ori maretul
orizont ce se intindea asupra Tarii Birsei, de pe piscul Posta-
varului ... Pe atunci nu se stia de maiestrita scrinteala dia-
lectica a Until. spatiu mioritic". Fara a cunoaste neologismul
spatiu", toti elevii simteam, ca o parte intrinsecd a eului
nostru, natura imprejmuitoare, in mijlocul careia ne nascu-
sem *i traisern, pina ce sclavia disciplinei scolare ne subju-
gase, ca sa ne modeleze, adaptindu-ne civilizatiei. Cuvintele
inspirate ale lui I. Popea insemnau pentru noi o viziune, a
carei realitate o aveam in noi, fara sa ne fi dat seama de
existenta ei. Pe linga tata, Popea ne-a inoculat dragostea de
natura.
Andrei Barseanu era profesorul- de istorie pe clasa a Va.
Dinsul avea obiceiul de a nu intra in clasa inainte de sfertul
academic. Intreba pe un singur elev, iar in restul timpului
isi tinea cursul pina la sfirsitul orei. In pauza dintre ore eu
prinsesem obiceiul sa citesc nuvelele lui N. Gane. Cind intra-
profesorul intrerupeam lectura, pind ce era intrebat un
coleg. Acoperit de spatele unui concolar, eu continuam firul
nuvelei pina se termina examinarea, cind Andrei Barseanu
incepea sa-ti tina prelegerea. Atunci renuntlam la Gane, de
dragul lui Barseanu. El era un barbat de infatisare simpatica,
frumoasà. Expunerea lui ordonata, redata in propozitii neted
construite, exercita un farmec deosebit asupra clasei. Vocea
lui sonora dispunea de un timbru care, modulat conform su-
biectului, lega atentia prin claritatea i rnuzicalitatea sa.
Astfel, orele lui Barseanu erau un adevarat izvor de recre-
atie estetica, oaze invioratoare in mijlocul Saharei (latina al
maghiara cu Budiu Paul, greaca cu Piltea, aritmetica si geo-
metria cu Nastasi sau botanica cu Ilasievici).
Ca Andrei Barseanu a fost si un excelent pedagog, am
putut sa ma conving din experienta proprie. Intr-o zi, cum
ora se termina la 12, Barseanu plecind, zise: Vaida Alexandru
vino cu mine". Iesind el pe uã, eu am mers dupa dinsul. A
urcat treptele, dar ajungind la etaj nu a luat-o spre sala de
conferinte ci spre stinga. Cotind apoi, se opri in fundul gan-
gului66. Inima imi era cit un purice. Nu aveam idee care din
pacatele mele Si aveam destule va fi pricinuit impor-
tanta ce mi-o dadea profesorul. Oprindu-se, dinsul mi se
adresa privindu-ma cu ochii sal albastri: Taal dtale v-a adus
atit de departe pentru ca sa invatati carte romaneasca. Dta
ai inceput sa umbli in societate de baieti usuratici. Nu numai
ea jucati popice, in niste circiumi murdare, dar va dedatA si
la bautura. Cine a mai fost cu Dta la Kiss (linga Ramuri")?
31

www.dacoromanica.ro
Eu: Am fost mai multi insi. Dar nu-mi pot aduce aminte
cine anume".
Barseanu: (stiind bine cd nu-mi voi trada tovarasii) Dar
ati bait".
Eu: Dle profesor, unul dintre noi lovind toate nouri, am
comandat 1/2 litru de yin, plâtind fiecare cittiva creitaii. Nu
a ajuns nici cite o dusca pentru fiecare"
Barseanu: Sa le spui baietilor cã de asta data am sä
fac uitatä intimplarea insd, in numele Dtale si al lor, imi
promiti ca nu yeti mai juca popice". Privirea ochilor lui buni
ma fixa, cind imi intinse mina.
Eu, privindu-1 tinta, imi asezai mina in mina lui: Va
promit".
Intro timp imi dadui seama ea Nastasi, care-i spiona pe
studenti67 o fi citit pe grinda de la popicaria circiumei Kiss:
.Nistor toate noua". -Andrei Barseanu fusese informat prin
profesorul Nastasi. Si ce solutie perfectä a aplicat acest mare
pedagog: nici o pedeapsa, ci un simplu avertisment parintesc,
un apel la onorabilitatea baietilor. Nici unul dintre noi cul-
. pabilii, nu am mai pus piciorul in vreo popicarie! Daca s-ar
fi facut cercethri, aplicat pedepse etc., ar fi urmat ca reactiune
frecventarea mai prudenta a popicariilor.
Nastasi aplica metocla de a nu examina cite 4-6 sapta-
mini, apoi intreba de cite 2-3 ori dupa olalth, pentru ca din
nou sa-1 faca uitat pe cel surprins nepreparat. Facea un fel
de vinatoare de a surprinde pe baieti cind incetau de a-si
pregati lectiile. Neavind carte, trebuia sa copiem lecttia de
pe tabla i sä notam expunerea profesorului, ca apoi, acasa
sä o copiem intr-un caiet. Cit timp pradat!
Budiu facea pe clelirantul. Cine invata poezii maghiare
primea noth buna la latina.
Piltea, pentru 10 florini, dadea nota de trecere din ereaca.
Hasievici dicta botanica si cerea sa stii de-a rostul dic-
tarea.
Conrectoru168 Pop zicea: Oricit ati sti nemteste nu are
important:a. Daca ati sti vorbi i scrie ca Schiller, dau secunda
lui Schiller, daca nu stie gramatica". Iar eu nu invatasem
altd gramatica in afard de latina. (In anuarul gimnaziului, cu
ocazia aniversarii de 50 ani, am scris i eu a,mintiri, mai pe
larg).
La Bistriip, pe clasele a VI-a si a VIII-a, ne-a fost profesor
de limba germana si de istcrie Fr. 'Klein. Era un barbat de
37-40 ani, Lnistit, stapinit, serios. Pe clasa a VI-a aveam
32

www.dacoromanica.ro
la istorie nota foarte bine. Totusi am patit intr-un rind sa
iu intrebat, fara sa fi fost pregatit. In loc de a fi repetat
lectia Razboiul de succesiune spaniol", preferasern sa ma
ocup cu lectia de greaca. Pare-mi-se ma interesa balneoterapia
frumoasei Nausicaa si atitudinea ei protocolara fata de mult
incercatul i iscusitul Ulisse. Klein intrase punctual si se duse
ca de obicei cu pasul linitit asezindu-se la masa. Fara a
pierde timp rosti numele meu. Sedeam In banca din dreapta
catedrei, in sirul al doilea, cu G. Goldschmidt linga mine.
Inaintea mea sedea frate-meu, loan. ,Norocul meu cä in ora
precedenta ascultasem prelegerea lui Klein. Fara ezitare am
inceput sa raspund. Nu ma grabeam. Ma incuraja experienta
Ca profesorul, dupa cum obisnuil, va intrerupe raspunsul meu,
chemind pe altul sa continue. Din inteleapta precautiune insa,
Goldschmidt aseza cartea de istorie deschisd in fata mea, iar
loan se aseza ca paravan, acoperind cartea. Pe cind noi ne
jucarn rolul, fiecare cu nepasare rutinala, Klein se scula si
se aseza la fereastra deschisa. Privi din fundul clasei strada,
depanindu-si policarii, ca de obicei, fara a zice o vorba. Eu,
incurajat, aruncam cite o ochiada in carte ca sa nu piierd
firul si sa nu gresesc vreun nume. Klein ramase impasibil,
parca nici nu mi-ar da vreo atentie. De, poate ca voi scApa
cu fata curata. i da-i inainte, raspundeam ca din carte".
Totusi, de la un loc nu mai puteam citi destul de repede.
Incepui sa-mi ajut, intinzind dupd inspiratie, fragmentele
sterpelite din cartea lui Weber. Iar Klein tacea, cu spatele
intors spre clasa. Elocinta mea deveni tot mai sacadata, pauze-
le tot mai lungi. Atunci profesorul isi intoarse fata spre
mine, farä a pardsi pozitia sa de la fereastra si zise: Vaida
Alexandru, mai repetd odata cele spuse, dar Goldschmidt sa
inchicla cartea. Te ascult bucuros, Dta ai o fantezie prodi-
gioasa". Atunci Goldschmidt, facind pe nevinovatul ofensat:
Ma rog Dle profesor, aici nu e nici o carte" (fireste cartea
disparuse pe sub banca, din mina in mina). Dar Klein:
Goldschmidt astimpara-te! Chiar daca nu as fi despartit de
Alexandru Vaida, printr-un June delicat ca Joan Vaida, ci
prin pereti, crezi ca nu-mi dau seama ce izvoraste din cartea
lui Weber si ce din capul lui Alexandru Vaida?" Tacuram cu
totii. Eu insa am intrerupt tacerea: Dle profesor nu am pre-
parat lectia" iar Klein: Am observat de cind ai inceput
sa raspunzi" si a inceput sa-si expuna cursul, asezindu-se
la masa, fara a mai face o observatie.
Oricita silinta mi-am dat pina la sfirsitul anului, fiind in-
totdeauna bine pregatit, cind eram intrebat, totusi la istoria
3 -A- Memorii vol. 1 33

www.dacoromanica.ro
universala, Klein nu mi-a dat decit bine". Nota aceasta
a fost pentru certificatul de maturitate, caci foarte bine"
d:n acest certificat, primit de la Klein pe clasa a VIII-a a fost
pentru istoria patriei". Tactica profesorului a fost intemeiata,
caci mi-a servit ca stimulent pentru studiile si examenele
vitoare.
Pe clasa a VIII-a Klein ne-a lost din nou profesor de
istorie (a patriei), de limba germana, de psihologie i loqica.
Obiceiul lui, in privinta temelor din limba materna (gerrnandl
1-a aplicat si in ultima clasa. Eram numai 9 insi. Despre ori^e
tema era vorba, asa-ndmità filosofica, fizica, literaturA, Klein
ne comunica titlul i intreba pe unul: cum vei trata subiec-
tul?" Apoi punea pe altul faca critica si sA-si expuna pd-
rerea lui. Urma al treilea i asa mai departe, pina ce toti par-
ticipau la discutie. Dinsul asculta si nu zicea nici o vorba.
Cind se termina discutia ne amintea sfatul, repetat de atitea
ori: fiecare sa scrie ce Ii taie capul. SA nu folositi carti de
dispozitii, nici enciclopedii, ori carti de specialitate. Eu trebuie
sa v5d ce gindeste fiecare in legaturA cu tema si cum pri-
cepe el sa redea ceea ce gindeste si stie". Aveam de facut
cam o temd pe lunâ, acasa, si din cind in cind una extem-
poral.
Cind aducea caietele inapoi, le aseza pe masa linga sine,
apoi ne citea una din acestea, citeodata doua si, terminind,
supunea continutul criticii clacei. Trecea drept o distinctie si
ti se citeasca lucrarea. Intre noi, conscolarii, nu exista invidie,
ne bucurarn de succesul fiecaruia. Se dezvoltase un spirit de
corp solidar. Mai adeseori se citeau lucrarile lui loan, ale
lui Schuller si ale mele. Cu totai observam ei Klein are o a-
ntimita predilectie pentru felul cum tratam eu temele. Dar si
eu sinlisem nuanta de simpatie in gustul profesorului.
Ca ortavan aveam o anumita reputatie i, astfel, sextanul
Max Hedrich ma ruga sa-i elaborez o lucrare in limba ger-
mana. Nu mai tin minte daca subiectul avea specific literar,
filosofic ori de alta natura. Hedrich se plinsese ca profesorul
Kainzl Ii dadea nota nesuficient", oricita silinta depunea
in elaborarea temelor. I-am implinit lui Maxi" dorinta, fur-
nizindu-i o lucrare care, fara a valora ,.foarte bine", merita
totusi bine". Kainzl ne surprinse pe ambii cu nota nesufi-
cient". Atunci rn-am sufulcat si dindu-mi toata silint,a ca
pentru Klein am compus o lucrare pe care puteam con-
ta câ ss fi primi+ foarte bine" de la Klein, cum acesta
continua sa-mi califice lucrarile citite in fata clasei a VIII-a.
A urmat din nou un nesuficient" pentru Hedrich, din par-
34

www.dacoromanica.ro
tea lui Kainzl, iar ca rezultat acesta fu lasat repetent, conse-
cintä fatald dacA nu obtinea noth de trecere din limba ma-
terna-.
Dupd ce Hedrich repeth anul, trecind cu intirziere exa-
menul de maturitate, se inscrise la facultatea de medicinA din
Vena. El, inscris la un Corps69, mi-a fost Einpauker"79 la
Fechtboden"-u171 Corps-ului sAu, cind am avut mensura72 cu
T. Pertea. Terminind apoi stagiul a devenit chirurgul sef al
spitalului din Bistrita, de cea mai build reputatie profesionalA.
Pacientii diabetici mi-i trirnitea la Karlsbad. Insulina nu era
incA descoperitd.
Cind fusesem in clasa I-a licealA, amindoi, Ioan I cu mine
avusesem parotidita (Mumps)73 i mult necaz am suferit cu
dintii. Pe clasa a III-a rn-am cerut de la profesor sd pot iesi
si trecind la bArbierul Manschütz, rn-am supus unei extractii
nespus de dureroase, executate cu cleste i Schlüsse1"74 de
o calfa. In tot judetul Bistrita-NAsAud nu exista Inca un
sir gur dentist.
Tata venea, tot la 4-5 sAptAmini sd ne vadd. In afard de
protopopul Si lasi, mai era in relatii cu familiile: Rarrta
(pseudonimul sub care Buticescu semna colaborArile lui li-
terare la Familia"), apoi Pop, Man si Lica (infocatua). Pop
fusese functionar si era pensionat de Banffy, pentru cd ra-
rmAsese de pe timpul lui BohAtielm, cind limba romAnA fusese
limba oficialA, iar el nu stia ungureste. Cella lti doi erau ad-
vocati (in loc de advocat cite un muntean zicea intfocat"). .
Cind tata venea de sArbatori, mergeam toti trei la slujba. Bi-
sericuta de lemn, in apropierea lacului de patinaj (Eissport"),
acoperita cu sindrilA, nu putea adaposti nici 100 de oameni.
Lumea stAtea inghesuith pe afarA. Este meritul lui Dr. 131

Ciuta cA romAnii au cumpArat biserica barocA si intravilanul


din jurul acesteia. Pe timpul protopopului Si lasi, parohia
greco-catolica era Inca prea sAracA, iar cea greco-ortodoxa si
ai putin numeroasd. Astfel a trebuit sA se desfAsoare evo-
lutia lentä, nu numai cultural-sociald ci i cea economicA,
pind sd se poatd avinta si romAnii bistriteni, de a pune mina
pe edificiile romano-catolice de odinioara.
Tata cerea sA-1 tinem la curent asupra studiilor si a vietii
"noastre. Dindu-i ascultare, corespondarn destul de frecvent
cu Dsa. Necazul nostru era ortografia romAneascA. Ceea ce
invAtasem de la BonAu era nemistuit, un amestec de etirnologie
cu foneLicd. Totusi indrugam amindoi scrisorile, eu CU literele
mele pocite, Joan cu scrierea sa frumoasA. Tata se tinea de
ortografia ziarului sal favorit Gazeta Transilvaniei".
35

www.dacoromanica.ro
Cind aveam vacanta plecam la Olpret. Savuram libertatea,
fiecare in felul su. loan prefera lectura serioasa, eu poves-
tile despre indieni. loan se delecta din Dealul Pustei, privind
piscurile Tibleu.lui, eu, cu colectarea plantelor in herbar.
Stiam, pe deasupra, cuiburile de sub garduri si din podurile
grajdurilor, unde gainile Ii depuneau ouale. Cotrobaiam pa-
durile i tufisurile cu puscuta Flaubert" si doream sa pot
trage cu o pusca mare. Amindoi calaream. Pentru acest
sport avearn doi cai la dispozitie. Era Dama" si Primus",
botezat astfel pentru ca se nascuse la 1 iulie. Mama lui era
Oarba", o iapa de singe nobil, pe care tata o tinea pentru
minjii ei deosebit de frumosi. Pe atunci merita sa tii cai, cu
toate riscurile inerente. Armasarul de prasila era Murgu".
Tata il primise ca minz de doi ani, cu ocazia impärtirii mos-
tenirii ramase dupa stramoasa noastra, nagymami"76, din
l'odora. Descendent al stavein celebre a contilor Banffy din
Bontida, Murgu era un cal exceptional: frumos la culoare,
zdravan, blind, oricind gata la datorie. Primavara, in timpul
rninzitului78 era scutit de a fi prins in harnuri. In restul tim-
pului, alaturea cu o iapä, el tragea vara iarna trasuri.
sau cocia", de la Olpret la Cluj, oil de la Bistrita la Olpret,
cca 80 km, cu o singura intrerupere la Sator feygac16"79 sau
la Bec lean. Cu placere sedeam linga vizitiu i invatasern de
la Vasile sa min caii, arta in care in-am perfectionat dato-
rita indicatiilor lui Costan. Pentru drumuri mai lungi eram
aprovizionati intotdeauna cu merinde. La urcusuri coboram
cu totdi, ca sa usuram tractiunea cailor, mergincl pe carari
care taiau drurnul [serpuit].
Cum ajungeam la Bistrita incepea din nou viata scolara
ordonata Urcind din clasa in clasa ni se sporea biblioteca par-
ticulara. Incepind de la Brasov, de pe clasa a V-a, aveam 2
florini pe luna, bani de buzunar. Ne serveau micilor noastre
cheltuieli dar invatasem sà-i intrebuintarn pentru cumpara-
turi de carti. Pe atunci patrunsese pina la limbrarul modest,
care la Brasov si-a deschis pravalioara in tirgul cailor", re-
clama cu abonamentul unei opere in fascicole lunare. loan se
abona la Jfigers Weltgeschichte"80, iar eu la Das Buch von
gesunden und kranken Menschen"81, de Bock. Ne facusem
socoteala ca, achitind lunar cite un fascicol, cheltuim numai
o parte din banii do buzunar. Am patit-o insa cu socotea:a
din tirg". Fascicolele au inceput sa apara tot mai des, iar noi
nu mai razbeam sa cruitam82 suficient lunar, chiar nemai-
cheltuind nici un ban pe altceva. Sosind tata, la sfirsitul a-
nului scolar, am fost siliti sa ne marturisim falimentul. Dupd

36

www.dacoromanica.ro
ce am primit sfaturile meritate pentru lipsa noastrd de preve-
dere, provenita din experienta insuficientd, tata a mers cu
noi la librArie si a achitat totul. In sine era multumit cA, a-
ceastA prima datorie a fiilor sAi, provenea din rivna lor de a
citi. Tata ne indemna din cind in cind: Daca Dumnezeu v-a
dat norocul de a putca studia, avind totul la indeminA, obliga-
tia voastra este sA vá faceti datoria, nu numai fata de voi
insivA. Acesta ar fi un fapt de egoism. Trebuie sà fiti pre-
gAtiti in asa mAsurA ca sä puteti presta cu mult mai mult, in-
locuind si munca acelora care nu au avut norocul vostru de
a putea invata". Apoi: Cultura83 nu si-o poate dobindi ornul
decit prin intelepciune, prin judecarea nepArtinitoare a L:d-
menilor si a faptelor acestora, precum si prin c.moa,5terea
obiectiva a eului propriu si a faptelor sale proprii. FatA de
sine insusi omul trebuie sa fie mai aspru in judecatA, decit
fatA de altii. Nu judec ati, ca sa nu fiti judecati adica invatati a fi
iertAtori fata de greselile aproapelui. Poate CA imprejurarile 1-au t
silit sd greseasca, poate felul lui de a fi, firea lui. Intrebati-va: oare
dacA soarta mea ar fi fost ca a lui, sou daca firea mea nu-mi usura
si rezist de a gresi, intr-o situatie ca a lui, pot eu sã fiu si-
gur ca putearn sA rezist? De aceea fiti iertAtori i intelegatori
fatA de altii. Räzbunarea si judecata sunt la Dumnezeu! Nu \TA
pradati viata cu urA i rAzbunAri. Omul cuminte i nobil iar-
tA, nu poartA supgrare, pricepe cu intelepciune sA uite cleve-
teli, vAtAmAri, suferite in urma prostici ori lipsei de crestere
a cuiva. Nu poate sd fie crestin adevArat [acela] care nu se
l ea pa da de : dinte pentru dinte".
Iar tatAl meu, ca pedagog din fire si prin auto-educatia
ce a priceput sA-si insuseascd la toate ocaziile, care se iveau
destul de adeseori, practica i concret sfaturile acestea prin
pildà vie. Nu ura pe nimeni si tia sA uite. Astfel se silea sa
ne cizeleze educatia, pe cale intultivä. Va fi fost potrivita,
pentru romani, deviza: Senatus populusque Romanus, bene-
ficiis atque injuriis memor esse solet"84, insA pentru lumea
crestind va trebui tot mai mult sA disparà rivna de a tine
minte injuriile si de a o inlocui cu iubirea iertAtoare, care sA
tinA seama de beneficii. Totusi, tata nu a putut suprima cu
desAvirsire, din firea sa, anumite repulsii subiective, care
izbucneau din cind in cind, ca observatii izvorite din rezi-
duuri atavice comprimate.
Fara a fi intolerant contra evreilor, detesta Testamentul
Vechi si predestinismul calvinesc. Calvinii! Cind Ii povesteam
in vaccinte, ca student in semestrele superioare, despre di-
37

www.dacoromanica.ro
ferite flirturi, de pe la Viena ori, pesemne, prea laudam
cite o fata de la Sibiu ori din Banat, tata, ingrijorat sa nu
ma incurc cumva, ma asculta cu interes. Din cind in cind
insa, mai facea cite o observatie: Va fi ea frfumoasa si tatal
ei om de seamd, numai sa tii ea mai demult, marna-sa avea
reputatia de a fi cam rea de musca". Apoi, sorbind din cafea
si suflind un Rim de tigareta: Ma bucur cà te simti bine in
societatea fetelor din Viena, la ceaiuri si la joururi. Dar ma
tern sä nu te incurci cu o straina. Alta limba, alta lege, altd
culturd, alte obiceiuri sociale. Tii minte cind un porumb s-a
ratacit pe la noi? S-a obisnuit aici. Nu peste mult si-a adus
o porumbità. Au avut pui, s-au sporit. Totusi, intr-o zi ,au
disparut. Au zburat in patria porumbitei. Nevasta determina
soarta barbatului si a familiei".
La o ocazie stam de vorba, ca de obicei, dirnineata, dupa
ce luasem cafeaua cu lapte. Iardsi era vorba de fete. Tata
ii facea observatiile critice; la una nu-i placeau neamurile
ei, la alta ale tatine-sau ori cele din partea bunicilor sau in-
voca trecutul libidinos al vreunei bunicj. Eu am object at
atunci: Dtale nu-ti place nici o fata in afara de Laura Ranta.
E singura pentru care esti gata sd pui mina in foc". Atunci,
tata, plin de temperament: Eu? sd pun mina in foc pentru
o femeie? Dar sunt om cu minte sanatoasa!" Eram pe atunci
rigorozant85la medicind... De alta data, vorbind iar despre fete,
tata asculta cu interes calm. Analizarn problema strainelor.
Deodata, batrinul incepu, cu toga seriozitatea: Nu stiu ce
soarta v-a destinat Dumnezeu. Eu as dori ca sotiile voastre
sa fie romance. Dar nu de mine depinde. Poate nici nu voi
apuca sa-mi fie dat de a va vedea casdtoriti. Daca insa ar fi
sa luati straine atunci as prefera sd fie germane. Intre ele
sunt multe femei care dispun de calitati excelente. Sunt cas-
nice, credincioase, gospodine bune Si mame care stiu sa-si
creasca copiii cu blindete. Ele se adapteaza mediului. Peri-
colul ar fi totusi permanent, ca s-ar simti atrasa de patria ei
mai culla, de care o leagd amintirile din copilarie si de fa-
milie.
linguroaicele? Nu zic, sunt i intre ele femei distinse, co-
recte, cu calitati intelectuale, gospodaresti. Nu mi-ar placea
sa va incurcati cu unguroaice. Daca insd asa va fi destinul,
nu as vrea in nici un caz sa fie calvine (luindu-si sepcutra
din cap), caci, vai, mult am avut de suferit din partea cal-
vinelor, vai rele femei sunt. Fereasca-va Dumnezeu de cal-
vine". (Cu aceste cuvinte Ii facu trei cruci, tinindu-si sep-
cuta in mind).

38

www.dacoromanica.ro
Calvine fuseserd: Gracza Julia, ... Zefi, rtiitoarele mo-
sului meu, Vaida.. Apoi vitrega mamei mele Juliana Csoma
si mama ei, care era in viatd. Tot calvine: mAtusa tatii.
Tereza Mohay, sotia Bontanului (Ioan Vaida), sotia amicului
sAu Andrei FrAncu, Lila Frink; sotia fratelui ski loan, Ioana
Butyka; prima sotie a unchiului nostru, loan junior etc. Fap-
tul cA nu aveam nici o familie ungureascd inrudità i nici
fete maghiare cunoscute a fost o intimplare dar izolarea
tAtine-meu, la Olpret si la Cluj afirmare a romanismului,
din interes educativ ne-a supus unei blocade". In Bra-
sov, Bistrita si la Viena eram imunizati prin mediul românesc,
sAsese (Kränzchen-e)88 si cel german.
Tata era foarte milos. Niciodatd nu stiu sA fi dat cuiva
o palma. Cind veneau seara vacile de la pAsune, tata le pri-
vea cu drag, cum intrau in curte i defilau prin fata sa. 0-
data observd cA ugerul unei vaci era insingerat. 0 cercetã mai de
aproape j statori87 cd a fost impunsà, de [Care] gules88, cu
furca de fier. Furia lui nApraznicA izbucni atunci in contra
acestuia. Cu voce de tunet rAsunA puternicul sAu bariton a-
dine, imputind vAcarului cum de a avut cruzimea s'a impunga
in user animalul nevinovat si farà apdrare. FAcind tata o
pauzà, vinovatul se folosi de ocazie i zise: Da, recunosc
cd-s jinovat", mA rog, domnule, bate-mA in loc sA mA pro-
bozesti"89. .. Tata, atunci: PleacA, sA nu te vAd, nu md mai
necAji, du-te sa nu te mai vad", iar culpabilul o tuli la fugA,
pe poartA afarA, cit Ii purtau de grabnic picioarele. Vocea
tatii era atit de puternicA incit, cind Ii dAdea drumul, puteam
sA distingem cuvintele, de pe Dealul Pustei. Precum am spus
insA, nu-si pierdea stApinirea de sine ca sA punA mina pe cel
vinovat. Acest obicei al sAu era cunoscut. Cei certati pentru
vreo greseala suportau in tAcere lectia spusA cu voce de
stentor9° si recunosteau vinovAtia lor. Stiau cA, prin aceastA
lectie, incidentul se incheia definitiv, fArA a mai urma o re-
venire in viitor, prin repetarea reprosurilor.
Intre alte inovatii in agriculturd (semAnarea de trifoi si
lucernA, schimbarea semintei de griu, a animalelor de repro-
ductie, pluguri etc.), tata cAra in fiecare iarnA gunoiul, pe
cimpul de culturd. Pe atunci obiceiul in sat era cd gazdele
aruncau ingrAsAmintele in vale, ca sA le ducA puhoaiele, pri-
mAvara sau vara, cind veneau apele marl.
Controlind odatA incArcatul gunoiului, dispuse ca si clo-
setul sd fie asezat intr-un car. Atunci biriii91 (argatii) intrarA
solidari si pe neasteptate in grevA, cA ei nu se spurcA" cu
asemenea muncA. Iar tata, fArd nici o vorbA, luA furca din
.39

www.dacoromanica.ro
mina birisului mai apropiat i incepu sd arunce in car excre-
mentele inghetate. Apoi Ii dadu furca indarat92, la care greva
fu terminata, apucindu-se cu totii de munca spurcata" fara
a mai discuta. In sat s-a comentat incidentul. Gunoiul fusese
dus pe un ogor, cunoscut ca slab producator de griu. Domnul
crede ea va minca pita crescuta din cacat" era vorba opiniei
publice. Cind colo a fost un griu ca Dunarea", pe acel pa-
mint bine gunoit. Astfel, aceeasi opinie publica constata:
asa zoala63, Domnul stie sa scoata aur din cacat." Iar conse-
cinta a fost ca, pe incetul, oamenii s-au obisnuit sa nu-si mai
arunce gunoiul in vale, ci sa--1 care pe ogor.
In Pusta" se facea toaleta pomilor. i noi copiii ciun-
team mladitele salbatice, de apa"94, care coplesisera pe unii
altoi tineri, de 4-5 ani. Tata se plimba printre sirurile de
porni, controlind munca i intervenind ici-colo. Pe cind tre-
cea linga un pomisor, la care se oprise Jozsi-bacsi (suprave-
ghetorul) spre a-1 supune operatiei estetice, acesta cunoscind
firea tatii, Ii intreba: prea i s-au indesat crengile, ar trebui
tuns binisor". Tata examina si el coroana frumoasa, simetrica
a altoiului, apoi rdspunse: E foarte frumos si vesel. Ai insa
dreptate, ca sa se poata bine dezvolta trebuie sa i se reduca
buiecia95. Rareste-1, desi rni-e min de el. Plec ca sa nu
vad..
In conceptia tatii era viu un reziduu din antica credintã
Ca plantele i apele curgatoare, izvoarele ca Si animalele,
toate sunt vietuitoare, au un suflet al lor, fara a crede aievea
in oreade, naiade, in nimfe ori Pan96. Cu regret ii dadea
asentimentul ca viteii, mieii, purceii sa fie juganiti, indeosebi
insa minjii. Era adinc admirator al soarelui, izvorul miraculos
a tot ce este viata. Cind se dezlantuia cite o furtuna rasuna-
toare, ca uragan de tunete, rasfrinte, in ecouri adinci, de
dealurile care imprejmuiesc valea ingusta a Olpretului, iar ful-
gerele despicau necontenit vazduhul, tata statea cu noi la
fereastra largâ deschisa admirind minunea grandioasa a na-
turii Si omnipotenta lui Dumnezeu. Cred ca credinta popo-
rului, in mijlocul caruia si-a trait viata, a avut mai multa
inriurire asupra conceptiilor sale religioase decit Biblia si
paginismul greco-roman. Crestinismul ski se limita la prac-
ticarea neintrerupta a prescriptiilor decalogului si a monote-
ismului, de asemenea de origine iudaica. In sufletul sau poe-
tic vibra insa un arord sentimental mostenit prin cite
generatii si prin ce haos de credinte, dogme i superstitii?
de pe timpul lui Iulian Apostatu197. Totusi, ce plenitudine de
umanitarism nastea o astfel de sinteza neoficiala! Inriurirea

40

www.dacoromanica.ro
mediul calvinist läsase o umbra de determinism, destin" in
credinta tatii, iar prin familia de unitarieni Kriza, s-a cris-
talizat in subconstientul sãu monoteismul stäpinitor al for-
telor naturii din univers.
Cum amintirile din copilarie, de dupà pierderea mamei
sale, infiltraserà in sufletul copilului urme adinci i dure-
roase, in privinta femeilor care stápiniserá casa §i viata ta-
tine-sau, acestea au fost vindecate datorita influentei mamei,
care pricepu atit de intelept sa-si adapteze firea aceleia a
tatalui men. Pierzindu-si sotia adorata, cultul amintirii aces-
teia se imbina cu cel avut de tata pentru marna-sa. Dar res-
tul amintirilor, in legatura cu femeile, fu trezit de soa-
crele sale: cea de a doua sotie a mowlui meu *i mama ei. Ca
vacluv tinar, era firesc sa fie permanent ispitit de a se reed-
satori, iar taria de a rezista i-au oferit-o tatii doua impreju-
rah: misoginia98 i dragostea fata de cei doi copii orfani de
mama, fata de care il coplesea simtul de datorie morala, ca
un dictat al destinului sau. Tot ce suferise el in copilarie tre-
buia sa fie strain in educarea acestor copii, totul de care
dinsul nu avusese parte, trebuia sa insenineze viata acestora.
pe cit Ii ajutau judecata i mijloacele sale. A se recasatori
insemna a rapi copiilor jumatate din dragostea sa, insemna
totodata a-si jertfi libertatea si independenta judecatii i ho-
t5ririlor sale. Caci, unde e barbatul care sa stie rezista gurii
de femeie oh sugestiilor picurate cu vorba dulce si cu malitie.
perfiti ticluite? Cum sa pretinzi ca o femeie strain:a, chiar
inger sa fie, sä poata iubi copiii vitregi ca pe cei proprii? De
aceea tata s-a hotarit neclintit sa ne ramina parinte creclin-
cios si, in acelasi timp, sa inlocuiasca pe cit posibil 5i delica-
tetea dragostei de mama. Desi s-au ivit de mai multe ori
ocazii i imprejurari, poate in mod firesc, poate aranjate cu
dibacie ascunsa, tata a ramas ferm la hotarirea sa. Si astfel
asemenea episoade incidentale au fost date uitarii. Poate sa
nitai amintesc ulterior, una ori alta, in legatura cu antivnite
persoane.
Intre noi .si Mihali99 s-au intrerupt relatiile familiare care,
dupe"' casätoria acestuia cu Viorica Vaida, fusesera calduroa.
Mihali luase ipotecam° pe mosia din Chizeni, zestrea Vioni
cai, mostenita de la Bontanul. Tata 1-a facut atent asupra disk
pozitiei testamentare, conform careia, proprietatea Chizeni.
nilor trecea asupra copiilor sai, in cazul ca. dupa Viorica nu
ar ramine descendenti. Mihali Ina la cunostinta dar mai a-
clause, catre vechea datorie ipotecata, una noua. Atunci ta-
ta intenta proces. Din acel moment, ani de zile nu am mai
41

www.dacoromanica.ro
vizitat pe Mihali-esti, ori de cite ori am fi trecut prin Dej;
nici ei nu au mai lost pe la noi, la Olpret. Procesul a durat
ani de zile. Cind s-a terminat, noi eram in gimnaziul supe-
rior. La timpul sau, dupa moartea Bontanului, tata insarci-
nase pe amicul sau, Andrei Francu, cu aranjarea legala a
lasamintului. Francu era pe atunci practicant la Dej. Procesul
cistigat in prima instanta, Ii pierdu tata in apel. Francu a-
junsese intre timp la Curtea de apel din Mures-Osorheim
Apoi II pierdu la casatie. Francu avansase, era judecator la
casatie. Motivarea sentintei era pe scurt: Cind s-a facut
inregistrarea la Cal-tile Funduare, s-a uitat (ori s-a intrela-
sat) mentionarea dispozitiei conditionatei proprietati a Vio-
ricai Vaida, asupra mosiei Chizeni, de care a beneficiat pina
la märitisul ei.
Mihali era al treilea advocat in Dej care, ca roman, avea
o casd romaneasca si activa nu numai inofensiv in chestii
politica. El incepu sá creeze primul nucleu national ro-
man, interneind banca Somesana". A intimpinat multe pie-
dlci din partea indolentei i indiferentei romanilor si in a-
celasi timp a rezistentei birocratismului din justitia si ad-
ministratia ungureasca dar, perseverind, a izbutit sa le in-
lature. Apoi a inceput sa puna in rind mosia Chizeni. Tot-
odata, in mod firesc, a ajuns conducatorul palidei organizatii
politice a Partidului National Roman, care ducea o existenta
inactima principiala" lincezind in pasivit1ate"102. Membrii
erau, de drept, toti romanii, insa la alegeri votau cu candi-
datii de deputati sovinisti, desemnati de guvern; de aseme-
nea la alegerile pentru congregatia judeteand"103. De par-
tidul nostru se tineau i cei doi advocati fruntasi români din
Dej: Augustin Munteanu si D. Manu. Primul, fiul preotului
roman din Oidahaza (Vajdaháza, azi Voivodeni)104, fisc"105
(advocat) judetean; al doilea, fiul preotului din Calm, fiscul
prasului Dej. Cind Munteanu, care era si advocatul agendelor
particulare ale barcnului Dezideriu Banffy, II puse intreba-
rea omnipotentului fispanm Banffy, cum de el a lasat sa fie
alesi doi romani in cele- mai importante posturi oficiale d
judetului si a capitalei judetene, acesta, cu aceeasi ironie ii
rispunse: La movie, tin de asemenea tot argati romani.
Si se rnultumesc cu 101/4 furt liber" (szabad bonds). Daca
as angaja maghiari si calvini de ai mei, rn-ar jupui de tot ce
am, considerindu-ma de al lor. Vreau sd nu am de-a face cu
chestii politice romanesti, de aceea v-am ales, pe Dta i pe
Manu. Cred ca sunteti multumiti". Iar cei doi au avut grijd
sa nu-1 zahaiascam prea rnult pe Mihali.

42
www.dacoromanica.ro
Tata era prieten din copildrie cu A. Munteanu. Locuiserd
impreund cu alti copii de romAni, pentru limba nemteascA,
la cinstita pereche a lui Schuster-bAcsi.
Intre timp cind noi ne intorceam de la scoli, din Brasov
ori din Bistrita, nu mai treceam pe la casa lui Mihali. Mun-
teanu pierduse procesul tatii. Totusi, de cite ori vizitam fa-
milia Munteanu, nu ne prea simteam la indeminA. Copiiii,
fOrà a-si da, seama limpede, intuiesc piezisul unei situattii.
Tot asa simteam cA tata simpatiza cu activitatea politicd des-
fasuratä de Mihali.
Miscarea memorandistA incepuse sd se instApineascA asu-
pra sentimentului public românesc. Ca valurile, de pe urma
unei pietre aruncate in apd, care se propagd intr-un lac pind
la periferiile mlAstinoase, tot astfel mergea vestea, de la om
la om, pinO in cel mai izolat sat de munte: La ImpAratu!"
Lozinca era plind de farmecul sperantei. In pärtile somesene
nAdejdile se concentrau asupra pArintelui Dr. V. Lucaciu, Dr.
T. Mihali si preotii Gherasim Domide din Maieru (jud. Bis-
trita-NAsdud), respectiv Berinde din Seini108.
In situatia aceasta, Viorica Mihali isi intinse tentaculele
fine, spre a pune la cale impAciuirea intre tata i sotul ei.
Prin cunoscuti comuni lansa vestea cit e dinsa de dornicd sà
ne vadA iaräsi in casa ei, cit se simte de parAsità, ce mare
bine i-a facut tata, favorizindu-1 pe Mihali ca petitor al
ei etc.
Cind am organizat, cu invoirea tatii, trimiterea oamenilor
la .procesul Memorandului de la Cluj, mi-am dat seama cà
interesul cauzei cerea o intelegere a tuturor fruntasilor nos-
tri someseni, atit de putini numeric. Tata sosi cu trenul in
gara Cluj, in preziva procesului. In timpul dezbaterii fq ru-
ga ca, impreund cu Manole Diamandi109 sA plece la Budapesta
sA caute sO la contact cu guvernul, in numele celor adunati la
proces. Sceptic, tata cedd, fireste fard nici un rezultat.
Noua etap5 tacticd a VioricAi a avut loc in preajma pro-
cesului. Intr-o zi se duse, pe neasteptate, cu trAsura la 01-
pret. Tata o primi amabil, iar ea, apelind la firea lui iertd-
toare i cunoscindu-1 sentimental se intoarse acasà cu deplin
succes, dupO citeva ore de intelegere. Urmarea a fost ca in
ziva cind Mihali fu ridicat noaptea, cu pazA de jandarmi i dus
la temnita de stat din Wen°, impreund cu ceilalti memoran-
disti, tata dovedi deplina impAcare sufleteascA, in conformi-
tate cu angajamentul fatà de Mihali i Viorica. Se muta la
Dej, luind asupra sa conducerea balled Somesana" si ad-
43

www.dacoromanica.ro
ministrarea mosiei Chizeni. Viorica, impreuna cu fetita de
dot ani, Bibilica", se mutd la Vac, unde grijea de gospoda-
rie, pe seama lui Mihali si a celor a caror familii ramasesera
acasa. Pe atunci, eu ma pregateam de riguroase, dar rein-
tors la Viena, am ramas permanent in legatura CU martirii"
nostri din Vac i Seghedin. Eram pasionat reporter pentru
Tribuna", iar apoi pentru Dreptatea" din Timisoara. Prima
foita am publicat-o in Dreptatea", lucrind pentru prima
data intr-o redactie de ziar, sub conducerea Dr.-ului C.
Diaconovicim, ca director st a Dr. V. Branistem, ca redac-
tor sef..
Cind primeam telegrama de la Vac sau Seghedin, plecam.
Mai intii ma opream la Vac i primeam instructii, scrisori etc.
Apoi, in ziva urmatoare eram la Seghedin, de unde, prin
Predeal, treceam la Bucuresti. Viorica imi transmitea dorin-
tele si informatille martirilor. Ei beneficiau de libertati des-
tul de umane. n interiorul temnitei de stat, puteau sta toata
ziva cu familile. Masa o primeau de acasa. Copilasti, intre
ei Achil Barceanu, de 2-3 anisori i Bibilica, se jucau
toata ziva printre detinuti. Badea Gheorghe Pop de Basesti
se plimba cu simpatica i draguta Mioara, sora Dnei Bar-
ceanu. Dna Comsa era mai deprimata, ingrijoratä de soarta
copiilor ei. Viorica Mihali si Dna Stiehl din Arad (nascutd
baroneasa Pop, in a doua casatorie, ramasa vacluva dupa gen.
Dr. Moga din Sibiu), rnai tinere, asteptau eliberarea sotilor
primeau ospitalier pe membrii familiilor care veneau sa-si
viziteze detinutii. Directorul temnitei, Balkay, dupa ce ma
primise amabil, ma poiti sa yin miine-zi spre a capata biletul
de intrare in temnita. Ziva viitoare imi comunica, spre re-
gretul sau, ca nu poate sa-mi ingaduie sa-i vizitez pe con-
damnati. Evident, ceruse instructiuni direct de la minister.
Totusi, in decursul serii, statuse impreuna cu doamnele si cu
mine, in cafenea. Era un om zdravan, chipes, inalt, ofiter
superior pensionat. Destul de prevenitor, le-a dat voie mai
riultor memorandisti intemnitati sa-si repare dintii i sa-si
z.omande dantura cu ocazia venirilor la Vac a Dr.-ului I. Cu-
parescu din Viena; intre acestia i vesnic bine dispusului
top113, Rubin Patitia. De cite ori mergeam la Vac Ii vizitam
si pe Balkay, fara a mai starui sa-mi permita intrarea in
temnita. Stia el ca eu circulam intre Vac Seghedin si Bu-
curesti. Ulterior, dupa ani de zile, am aflat Ca Balkay s-a
sinucis. Cauza nu o stiu.
Cum la Vac erau mai multi tineri decit batrini peste 45-50
ani, pe linga aceasta si prezenta copiIai1or, faceau ca dis-
44

www.dacoromanica.ro
pozitia i elanul sufletesc in grupul sotiilor memorandistilor
sd fie mai ridicate deck la Seghedin. In acest oras, de pe ma-
lul Tisei, trggeam la hotelul Tisza". Apoi vizitam familia Dr.
I. Ratiu114. Doamna ma invita la masa'. Dupà amiaza ma
prezentam la Dna. Pgr. Lucaciu115. Dinsa imi fdcea repro-
suri, de ce mergeam mai intii la familia Ratiu. Desi era de la
sine inteles, mg scuzam i pentru proxima ocazie, ma anga-
jam anticipat la masa Dnei Lucaciu, Prirneam scrisori
s,i informatii pentru Bucuresti i plecam mai departe. Aceeasi
turd o fäceam retur. Ca treceam prin Predeal, era in pro-
eramul meu. Cunoscind pe seful garii Predeal, Bursan, te-
legrafiam, sub pseudonht, ora sosirii trenului meu. Bursan,
cu chipiul rosu, era in fata trenului cind soseam. Ma lua de
brat i trecea peste peron, de partea româneascg. Jandar-
mul ungur saluta iar hamalul venea cu geamanta.nul dupd
Poi, in biroul sefului C.F.R. Apoi mergeam in restaurant,
p;nd la plecarea trenului spre Bucuresti. Sosind la destinatie
depuneam gearnantanul la hotelul Continental" de astgzi si
treceam la gradina din colt, unde e azi Blockhaus-ul. Coman-
dam cina i telefonam lui Aurel C. Popovici116. El ma saluta,
spunindu-mi cã stia despre sosirea mea. 1i telefonase Cneazul
Moruzzi, prefectul politAei capitalei, caruia ii telefonase a-
gentul venit din Predeal. Acesta nu ma supraveghea pe mine
ci pe colegul sau ungur, care urea pe urma mea in tven. Mer-
gind dupd cind la A.C. Popovici, stdteam de vorbg ping
tirziu dupg miezul noptii. Ziva urmgtoare executam insarci-
narile primite la Vgc si Seghedin. Astfel am cunoscut pe ma-
jOritatea fruntasilor politici ai timpului. Nu intrelasam sa
asist si la reprezentatii ale Teatrului National. Starul tim-
pului era Nottara. Cu o ocazie am avut norocul sd *Ad si
Obor gara de Nord", piesg burlescg scrisa de Davila si ju-
cata de diletantd din societate, cu multg dibdcie. Indeosebi
s-a distins admirabil o Dsoara Macri, prin dansul ei per-
fect si gratios, Teatrul National era la inaltimea teatrelor chn
Viena, ba mai intim in unele nuante, privind piesele sociale,
Fireste nu putea concura cu Burgtheater117. In lipsa de drame
Si tragedii originale ori de traduceri bune, nici nu s-ar fi pu-
tut pretinde. Stapineau piesele mai nepretentioase ,traduse
din limba franceza. Totusi simteam o mare multumire de
cite ori asistam la o reprezentatie a Teatrului National. Nu-
mai cu dictiunea pateticg, targganatg, care purta timbrul ca-
dentei franceze, nu mg puteam impaca. Prea dadea o aroma
franceza limbii romAnesti, un fel de dulcegarie afectatii.
45

www.dacoromanica.ro
. Litigiul dintre doamnele familiilor martirilor din Seghe-
din a dainuit tot timpul cit bärbatii au stat in temnita. A
dainuit latent, fara a izbucni in public. Doamna Ratiu si
fetele ei, Felicia si Dorina, apartineau unui alt mediu social.
Doamna era o seniora care nu numai prin virsta, ci si prin
delicatete si tact, impunea respect. Fete le se lirnitau la un
rol pasiv si nu depaseau discretia atitudinii, in contactul cu
aderentii si admiratorii parintelui lor. Doamna Lucaciu era o
fire mai robusta si nu se putea consola cu gloriosul nurne al
sotului ei, in schimbul singuràtatii, la care o condamnase des-
tinul in isesti118, coplesita de grijile pentru copii, gospodarie
si viitorul familiei.
Istoricii" se marginesc la insirarea cronologica a faptelor
intr-un anumit rastimp. Cauzele sociale, economice, cultu-
rale, care au provocat ivirea fenomenelor si psiho-patologia
izbucnirii lor nu sunt decit cel mai superficial considerate.
Ramine prea complicat de analizat si de statorit intru cit au
contribui indivizii superiori i intru cit au determinat colec-
tivitatile geneza fenomenelor de schimbare a timpurilor".
Dar imprimarea personalitatii superioare asupra contempo-
ranilor, supusi sugestiei acesteia rdmine aproape nesocotita.
Cu totul ignoratä lasata in grija fanteziei autorior bele-
tristici drept ceva accesoriu, lipsit de importanta pentru
istorie"1 este familia si sotia omului mare". Astfel si bi-
ografia memorandistilor va ramine coplesira de fraze ad-
rnirative i critice, dar tot atit de neintelese de urmasi ca
epoca si personalitatea lui Sava Brancovici119 (compasiune
sentimenta1 6 anecdotica), a lui Barnutiu120 (demagogie, exal-
tind posibilitatile reale), a lui Saguna121 (reoglindind insufi-
cient marimea unic5 a ingeniului sau politic) sau a lui
Ianc9.122 (omul de actiune i conceptie clara, in mijlocul doc-
trirarilor teoretici de ideologii). De unde sã cunoasca gene-
raiile tinere romane trecutul neamului, dui:A ce francezii isi
cunosc istoria datorita lui Dumas-père123, si sociologia, mul-
tumita lui Balzac?124
Inainte de a fi intemnitati, memorandistii au avut pre-
vederea de a constitui un Cornitet-Substitut" care sä asigure
conducerea P.N.R., in timpul absentei lor. Din nenorocire
errare Aumanum est125 fu propus si ales de prezident, Va-
sile Mangra,126 calugar si profesor la Academia Teologica
din Arad. Mangra era pe atunci in culmea valului populari-
tatii. Se manifesta ca nationalist intransigent a outrance"127,
in combativitate contra politicii guvernamentale maghiare.
Se folosea de admiratia ce o aveau pentru el studentii teo-
46

www.dacoromanica.ro
logi, ca sd insceneze prin ei demonstratii. Pe cit era de luat
la ochii guvernantilor maghiari, pe atit era de potrivit sco-
purilor ascunse ale lui Sturdza128. In urma pactului clandestin
dintre acesta si premierul, baron D. Banffy129, de a asigura
linistea din partea P.N.R., pentru anul mileniului130, Mangra fu
invitat la Bucuresti. Sturdza il insArcinA sA studieze, in calitate
de canonist, cazul mitropolitului primat Ghenadie Petrescu131
Mangra s-a apucat de lucru la Academie si i-a furnizat lui
Sturdza ceea ce dorea. Retributia pentru acest serviciu po-
litic, acoperit cu hlamida intereselor superioare ale orto-
doxismului ca bisericd de stat" i, ca atare, identicd cu in-
teresul superior" national, a fost numai un modest avans.
Mangra a fost ales ulterior de episcop dar, nepotolindu-se
Inca suficient reputatia sa nationalistA, guvernul Szé11132 nu
a putut propune spre aprobare i confirmare regard alegerea
lui. Acest remuneratoriu act de recunostintA i-a fost rezervat
lui St. Tisza133 care, prin Ion Slavici134, tinu legAtura cu Man-
gra. Astfel s-au trezit i cei mai habotnici mangristi la re-
alitate si au trebuit sa se pund cu botul pe labe. Cind ins5
Mangra fusese ales ca Prezident al Comitetului Partidului
National Roman, pe timpul intemnitarii memorandistilor,
Mangra se gdsea in apogeul renumelui sal, de integru natio-
nalist.
Intre membrii acelui comitet fusese ales si tatal meu.
Pina atunci dinsul tinuse bune relatii prietenesti cu Lucaciu,
Ratiu, Mihali etc., nu putuse insA activa, retinut fiind de gri-
jile sale gospodäresti. Cedd insA pind la urmA insistentelor lui
Lucaciu i Mihali, care il vizitarà la Olpret si care aveau un
stäruitor interes s5 aib5 in comitet un bärbat de toatA in-
crederea. Ca6 alegerea substitutilor se fäcuse cu pripeal5 si
unii dintre ei nu puteau fi apreciati sutA in sutd, ca oameni
de caracter neclintit.
Cind se intorcea tata de la Sibiu, imi povestea cum decur-
geau sedintele. Pentru Mangra nu avea simpatie, era ins5
departe de a-I bdnui. Cu ceilalti in majoritate vechi cu-
noscuti era in raporturi bune. Indeosebi prinsese incredere
simpatie fata de protopopul Gh. Popovici al Lugojului. Ti
placea de judecata lui cumpdtat5.
In preajma gratierii memorandistilor i dupd reintoarcerea
lor, Mangra a inceput sà-si arate arama. Pe incetul incercal sá
ia conducerea din mina cinstitului bAtrin Dr. I. Ratiu. Pe
atunci se lansA, ca o porecld peiorativA, vorba preseaa", pri-
vind presa mituità de liberalii bucuresteni. Mar.gra, I. Rilssu-
Sirianu188 i unchiul acestuia, I. Slavici, erau meneurii168 si

47
www.dacoromanica.ro
vatafii. De aceastä pacoste nu s-a putut emancipa opinia
noastra publica" decit dupa ce-si jucasera, intre timp, hala-
ripul si satelitil" lui Goga137, iar liberalii, trimitind la bala-
muc pe maniacul religios Sturdza, il proclamaserd de sef pe
I. I. C. Bratianu139, barbat de calibru superior.
Primindu-ma la Grand Hotel din Viena (1909), I. Bratianu
imi comunicii urmatoarele: La initiativa sa, sefii partidelor po-
Mice din Romania au cazut de acord ca pe viitor chestia
nationala" sa nu mai fie exploatata ca mijloc de agitatie si
de atacuri reciproce intre ele. Partidul, respectiv guvernul
care este la putere, va asuma raspunderea pentru chestia na-
tionalã. Nu se va amesteca pe viitor in treburile P. N. R., de
dincolo de munti. Ardelenii ii vor aranja problemele de
bucatarie", dupa cum vor gasi de bine, de exemplu vor numi
sau nu pe Goga ca redactor al ziarului oficios al P. N. R.. Tot
ce vor trebui sa indeplineasca conducatorii P. N. R. din Tran-
silvania este, ca in orice chestie de importanta pentru soarta
intregului neam, sa nu porneasca o initiativ5, far5 a se int.e-
lege in prealabil cu factorii raspunzatori ai Romaniei
Dupa ani de zile, de zbucium in sinul P. N. R. (Tribuna
Poporului", Otelitii" i intrigile lui Goga, cele ale lui Mangra
Slavici, Russuirianu etc.), reusisem, in fine, sa nu se
ccntinue intrigile de partid ale lui Sturdza, folosind prostia
naivilor si [a] interesatilor nostri, prin agentii subventionati
din Bucuresti. In timp ce eram la Bratianu, sosind ministrul
Romaniei la Viena, Misu (il cunosteam de cind fusesem student,
iar el secretar la legatie), Bratianu ii spuse ca e autorizat sil
primeasca orice informatie de la mine spre a i le transmite,
iar pe mine ma indemnd sa vorbesc cu aceeasi incredere cu
Misu, ca si cum as vorbi cu dinsul personal ...
Dupa ce, in 1897, aparuse in Tribuna" articolul Milenizd
pus la cale de Sturdza si trimis de autorul acestuia, Slavici,
la redactie, spre a fi publicat de nepotul sdu, redactorul I.
Russu-Sirianu, fard stirea lui Dr. I. Ratiu, izbucni scandalul
public. Dr. I. Ratiu, cu ajutorul ginerelui sau, Onoriu Tilea,139
izbuti sa impiedice, cu forta brahiala, continuarea publicarii
articolului, i demiterea lui Russu din redactie. Russu nu
voise s5 se supuna ordinului prezidentului, staruind sa continue
executarea angajamentului primit de la stapinii sai bucures-
teni. El intemeie avea cu ce Tribuna Poporului" la
Arad. Omul idealist, de jertfa, Dr. Valer Braniste, parasindu-si
postul de profesor la gimnaziul din Brasov, alerga la Sibiu,
Ii urma invitärii de catre Dr. Ratiu i, primind el conducerea

48

www.dacoromanica.ro
reclactiei, aparitia Tribunci" continua, in spiritul vechi, fara
gilcevile furisate de Russu.
La convocarea Comitetului Part:dului de dare Dr. Ratiu,
sosi i par. Dr. Lucaciu, de la Bucuresti. Divergenta din sinul
comitetului izbucni pentru prima data in public: voturile
asupra hotaririlor se impartira in doua. Egalitate pentru, si
contra propunerii Dr.-ului Ratiu. Nu s-a putut constata nici-
odata neindoielnic de care parte a votat Dr. I. Tripon,14° daca
s-a ridicat ori nu. Apoi s-au incins murdariile tiparite si in-
trigile prin Tribuna Poporului", pina ce, in urma cazului
Goga Vaida", Tribuna Poporului" si-a sistat aparitia,
conform angajamentului ce-1 luase Sterem fata de mine
Dupa dizolvarea Comitetului-Substituit, prezidat de Man-
gra, tata a Minas in termeni buni cu memorandistii, dar era
adinc deceptionat de intrigile lui Mangra contra vechilor sai
tovarasi. Ceea ce ii supara mai mult pe tata era faptul ca
incercarile lui Mangra de a se cocota la conducerea partidului,
ofereau un bine venit prilej guvernului ungar de a actiona
contra presei nationaliste si contra sustinatorilor intransi-
gentei romanesti. La ocazii, tata ii spunea parerea destul de
verde (si parintelui Dr. Lucaciu), contribuia la ajutorarea re-
dactorilor condamnati, la calatoriile mele in dreapta i stinga,
ca hamal national" etc., insa s-a ferit sa se mai arnestece in
vreo corporatie oficialà. Fiind departe de Sibiu, nu putea
avea intelegere pentru faptul firesc ca sinodalismul greco-or-
todox perpetua coruptia intre calugari, atit cea sufleteasca,
oportunista, cit i cea de renuntare la convingeri daca le
aveau spre a-% asigura ascensiunea ierarhica
Tata nu intretinea re1aii sociale cu nici o famine ma-
ghiara din judet. Cind eram in clasele primare la Cluj, fa-
cea. impreuna cu noi, vizita de Anul Nou la bâtrina Dna.
Kriza. Locuise ca si copil la dinsa ramasese recunoscator
pe toata viata, pentru gingasia i bunatatea acestei familii
culte. Cind se intilnea cu vreo marime a zilei, magnat ori
gentry ungur, nuanta atitudinea sa, fara a scadea amabilitatea
sub nivelul admisibil de demnitate. Numai dacd omul trecea
in ochii sai de a avea calitati distinse, Ii manifesta stima cu-
venita in aceeasi proportie ca arhiereilor romani. Cind in
gara Dej, fispanul (si pasa) D. Banffy Ii interpela pe tata
daca voieste sa creasca nemti din fiii sài, de-i tine la gimna-
ziul din Bistrita, primi raspunsul: dar ilustritatea ta vrei sa
cresti neamt din fiul pe care il tii la Mährisch-Weisskirchen?".
La aceasta Banffy intoarse conversatia. Noi copiii eram de
fata.

4 Momorii vol. I 49

www.dacoromanica.ro
Respect fiecarui om pentru demnitatea lui de om, fireste,
daca o merita, nu in* pentru rang si titlu, ci pentru cali-
tati si caracter. Pentru D. Banffy nu pastra nici o stima.
Totdeauna gasea cite un cusur diferitilor magnati unguri, cu
exceptia lui Bariffy de la Bontida, pe care il lauda ca om
superior. De cite ori nu a trecut pe la poarta casei noastre
din Olpret, baronul Dioszegy din Budus, M.A. sa fi oprit o
data in decursul deceniilor? Stia parerea ce o avea tata despre
dinsul. Cind insa venea la tirg Ioanu Popii din Coroieni
batrinul Muste, in cizmele lui, cu izmenele largi si in fris"142
albastru, tata il aseza la dreapta sa la masa. Tinea la el, fiind
om vrednic si intelept.
Calatorind odata intre Bistrita si Dej, in acelasi compar-
timent cu inspectorul scolar Flott (sub D. Bariffy), acesta
auzind ca amindoi vom continua studiile la Viena, observa
ironic: ca sa ajunga ministri in Ungaria? ...". Tata riposta
prompt De ce nu? ...". Iar vorbind cu notarul Széll, la
masa, lua apararea Habsburgilor: Ce vorbesti Dle. Széll?
Doar nu crezi ca o ferneie frumoasa ca Elisabeta isi va fi
facut treaba cu tiganul de Andrassy (Iuliu, senior, fost mi-
nistru de externe), cind putea sa-si aleaga pe cine ar fi vrut?!"
Ori: Las5-1 pe nefericitul de Francisc Iosif ..., pe mama-sa
au hulit-o contemporanii, cd se tinea de ibovnici, pe frate-sau
1-au impuscat mexicanii, pe fiul lui I-au tocat prietenii in cap,
un fiu a murit de freant"143, pe un frate 1-au omorit copitele
cailor, un alt Irate a fugit in lume, pe altul il tine undeva
internat. Vai de sufletul lui, imparat. Ce? Midi el nu are decit
u,1 trup sa imbrace,o gura sa sature, intr-un pat s5 se hodi-
neasca. Marire desarta, parazi? Ceea ce va sti sa inaptuiascq
in viata e hotaritor". Bine", zicea Széll, dar daca ati fi
autocrat ca Tarul, ce ati face".9
Mi-as da seama Ca rusii vor sa scape de mine. Bine.
Orice as face nu i-as putea multumi. M-ar pindi intruna cu
bombe. Asta e viata? Intr-o zi as porunci sa incarce trenuri
speciale cu toate comorile si as pleca, neoprindu-ma pind
la Olpret. Apoi a* sti sa traiesc in tihna!"
Asistind la acest schimb de pareri sociologice rurale, am
intervenit apreciind ce datorie si raspundere morala ii in-
cumba unui tar. Stiam ea prin aceastd observatie declansam
riposte ironice usturatoare ...
Tata ne repeta mai cu seama mie un sfat: Vouà v-a
dat Dumnezeu norocul sa puteti implini datoria de a va
agonisi stiinta si cultura, fara a avea de suportat griji s1 ne-

50

www.dacoromanica.ro
ajunsuri. Prin urmare, trebuie sa prestati tot ce mintea si
talentul va permite. Ba, considerind cit de putini români se
gasesc in situatia voastra, trebuie sa faceti mai mult, spre a
putea indeplini i partea celor carora nu le va perrnite des-
tinul".
In privinta prestarii, frate-meu nu a lasat nimic de dorit
in tot timpul studiilor. El a fost permanent exceptional, la
toate materiile. Se distingea intre colegi, in toate privintele.
Si scrierea lui era frumoasa, ordonata, citeata. Nu participa
la jocurile noastre de baieti, cam zburdalnice. Mai tirziu, in
clasele superioare, nu gasea nici o placere de a participa la
aventurile noastre tainice, cind ne strecuram pe furis la popi-
carii ori la stingace incercari de biliard.
Eu, din contra, eram pretutindeni ca tovaras pe tarim.
Pe cind Joan citea Istoria universalcI a lui Becker, ori o carte
de aritmetica (nu manualul de studiu) i tia pe de-a rostul
toti anii de stapinire ai dinastiilor si ai suveranilor (incepind
cu suveranii romani i pina la Carolingi i Capetieni), eu
eram preocupat cu lectura luptelor colonistilor americani cu
indienii, cu dezlegarea in spatele unui coleg a rebus"-
urilor in imagini din Garten1aube"1" sau, in ore de germana
la Brasov, in banca a cincea, savurind nuvelele lui N. Gane1-45
ori ale lui H. Zschokke146. Apoi, din clasa a VI-a, cu cartea
de latina in mina i cu ochii asupra In Catilinam quarta a
lui Cicero, pindeam trecerea pe trotuarul de dincolo a Emei,
de la Kranzchen. Cind se ivea, saream cu chipiul in mina si
alergind in calea ei o petreceam pina acasa, spre a ma in-
toarce iar la Cicero. Din toata invätatura antica mi-au r.cut
placere numai: Salust, pe clasa VI-a De conjuratione
catilinaria"147 Vergiliu1.48 Bucolica, iar pe a VIII-a, Tacit
Horatiu. dum inaintam in pubertate, ma incinta farmecul
mitologiei greco-romane, iar in limba greaca ma delectau ttu
verbele neregulate ci aventurile cralante intrigile zeilor
nemuritori". Mittelhochdeutsch "...u`1149 cu Niebelungenlied"-
uimo i poeziile lui Walter von der Vogelweide151 imi pla-
ceau iar cu pronuntare, eram recomandat drept pada colegilor
sasi. De sin" ca de voie buna, ma impacam i cu gramatica,
cu legea mutarii sunetelor" (Lautverschiebung), dupa Grimm.
In inventia micilor farse, eram initiatorul strengariilor. Pe
atunci clainuia, in secret, organizatia studenteasca a celor din
gimnaziul superior. Dupa multe generatii de existentd, Banffy,
ca fispan, dispusese suprimarea acestei societati a elevilor.
Colegii sasi mi-au propus sa ma alatur i eu. Am acceptat
si mi-am construit planul punerii in practica. (Am descris
51

www.dacoromanica.ro
in prealabil topografia locuintei directorului). Odaita noastra
era intre bucatarie i dormitorul directorului Fischer. Potus"-
u11:12 de inaugurare urma sa se Una intr-o sala de la restauran-
tul Gewerbeverein"153. Cum sa pot evada de acasa, fard a
trada marele secret. Mai intii am pregatit sufletul cinstit al.
directorului. Avea obiceiul sa lucreze noaptea, pina Care ora
11. Cind trecea din biroul SU, cu lampa in mina, prin buca-
tarie, inchidea usa cu cheia. De obicei eu eram de mult culcat
cind traversa odaia noastra. In preajma evaddrii ma adincii
plin de emotie in studiul gramaticii grecesti. Stiam cà nu
puteam, cu nimic altceva, sa-i aplic un narcotic mai placut.
In noptile precedente, am practicat acest mijloc fatarnic de
sugestie. In prima noapte directorul s-a oprit linga mine si
vazind cartea, mi-a spus citeva vorbe incurajatoare si de
lauda. Am mai stat, pina ce am auzit ca se culcase i stinsese
3-mpa. Am repetat si in noptile urmatoare aceasta manevra.
In tre timp, fiind in buna camaraderie cu mica Fichi (Sofie
sofichi Fichi), am introdus-o in marele secret. Ea nu avea
alt rol decit sa nu tradeze planul Si sd nu inchida poarta, pe
care directorul, inainte de a intra in bucatarie, o controla
daca nu a fost uitata neincuiata. Voi incuia-o eu cind ma voi
reintoarce.
Sosind momentul hotaritor j bâtrinul fiind trecut la cul-
care, eu am mai asteptat cu cartea pe masa. Dupa ce se facu
liniste, rn-am dezbracat j deschizind usa la bucatarie, ale
cArei titine le unsesem bine, mi-am aruncat ghetele cu zgomot
afara. Apoi am inchis dar am si deschis usa, in acelasi mo-
ment i dezbracindu-ma, rn-am culcat. Cit voi fi suportat
linistea asteptarii nu stiu, dar ridicindu-ma tiptil asezai un
rind de haine pe scaunul de la capul patului, iar plapuma,
parc,a rn-ar acoperi pina deasupra pernei. Incetinel ieii pe
usa bucatariei i cu ghetele luate in mina, deschizind usa
spre gang, trecui spre poarta inchisa. Abia s-a auzit clinca-
nitul, provocat de intoarcerea cheii celei mari. Iesit pe stra-
cia, rn-am incaltat repede i apoi in fuga mare, tuleste-o,
copile
Colegii complotisti rn-au primit cu adevarat triumf de in-
dieni. Repede s-au apucat de ceremonialul primirii noului
Fuchs"154. Formind cordon de doua parti, au inceput sa cinte
,,Was kommt dort von der Höh'?"155 (bis). Fuchsmaiorul,156
purtindu-rna incalecat pe umerii sai, raspunse: Es ist der
Fuchsmajor" (bis), es ist der ledne Fuchsmajor, ssa, ssa. f
F'uchsmajor, es ist der Fuchsmajor157. Corul continua: Was
bringt der Fuchsmajor"?158 (bis) El raspunde: Er bringt euch

52

www.dacoromanica.ro
Flichse mit" (bis), Er bringt euch ledne Fuchse mit ssa, ssa,
Fuchse mit, er bringt euch Ffichse mit"159.
A urmat apoi botezul Fuchs-u1ui160, dindu-mi-se numele
de Turnus", ca nume studentesc (Turnus rex Rutulorum)161
fiecare a turnat pe capul meu cite o dusca buna de bere.
Aflind câ seminaristul Adam plecase sa ma aduca, ni-am gra-
bit sd ma intorc acasà. Ma nelinistea faptul cá acel Adam era
o fire de zurbagiu si am alergat acasa. Am aruncat pietricele
in fereastra bucatariei. Dupd un timp, ce mi s-a parut infinit,
auzii cum Fichi iesi in gang si imi descuie usa. Fara a cere
explicatii am trecut repede in odaia mea. Simteam di se in-
timplase ceva suparator pentru buna Fichi. Abia ajuns linga
patul meu, auzii cum directorul freaca un chibrit ca sa aprinda
lampa. Ca o nevisca162 am lunecat in pat, acoperindu-ma pina
sub barbie, imbracat cum eram i facindu-ma ca dorm ca un
pur de viezure163. Ieind, directorul s-a oprit la capul patului
meu i mid privi citeva momente. Apoi, trecind in bucatarie,
se opri la patul fetei. In fine, iesind in gang, controla daca
Imarta era inchisa. Reintors, inchise din nou usa bucatariei,
inspecta respiratia fetei, se opri iar, controlind respiratia mea
si in fine in fine, trecu in camera de dormit a familiei. Ce
usurare cind nu mai eram silit sa ma prefac ca dorm, cu res-
piratie de sfint. In ziva urmatoare Fichi bosumflata imi re-
prosa ca Adam patrunsese la patul ei, incit ea fusese silita sa
protesteze energic i alungindu-1 sa inchidd poarta. Dimineata
la ora 7, ora de latinA, apoi restul prelegerilor. Eu asteptam
in fiecare moment sa fiu pus sub acuzare. Nu s-a intimplat
insa nimica.
Patru ani mai tirziu, ca student universitar, trecind prin
Bistrita, am fost fireste oaspetele familiei Fischer. Stind de
\ orba cu Doamna, ea mi s-a plins ce necazuri Ii fac studentii
sotului ei. Cind. Dna Kisch i s-a plins prietenei ei de Kränzchen
contra propriilor fii, Dna. Fischer a amintit ce bàieti buni au
fost Vaidestii, pentru a prirni riposta: Cum buni? Se vede ca
nu stii cum Vaida cel mare a evadat noaptea la Fuchstaufe"!164
Ea nu a voit sà creada dar doreste sa afle adevarul din gura
mea. Ce puteam face? Fata de aceasta" venerabila femeie care,
nobila i buna ca o mama, ma tratase ca pe un copil al ei,
nu puteam minti. In fata raspunsului pe care il astepta, spre
a-mi ispasi pacatul copilariei, am marturisit din fir a par
aventura si am obtinut iertarea ei. Pentru nenumaratele ei
dovezi de intelegere inteleapta si de generozitate, pastrez me-
moriei sale o perpetua pioasa recunostinta.

53

www.dacoromanica.ro
In anul urmator am aranjat primirea ca Fuchs a lui Ioan.
Solemnitatea a decurs insa seara, intre orele 6-7, intr-o gra-
dina. Noi am plecat de acasa parcd am merge la un Kränzchen.
Cum lui Joan ii repugnau farsele, el nici nu s-a ingrijit sa se
dichiseasca, incit Doanma director staruise sa se lase periat.
Era pentru prima data ca, adaugindu-se si staruintele Dnei, el
se invoise sa participe la o sindrofie de fete. Un births concu-
rent denunta potus"-ul printr-o scrisoare anonima, adresata
directorului. In ziva urmatoare, inainte de amiaza, directorul
facu o ancheta, din clasa in clasà. Incepu cu prima clasa de
seminar (scoala de invatatori) si fixind pe fiecare cu privirea
lui severa, intreba: ai participat la betia de ieri?". Dupà ce
unul märturisi, il interoga cu privire la numele celor care
fusesera de fata. Apoi spicui prin toate clasele. Fiind in timpul
cind profesorii erau sa intre la curs, am rarnas cu totii sur-
prini si consternati. Cind a intrat in clasa VIII-a ne-am ridicat
cu totii, iar el spuse: Aceia care au participat la betia (Trink-
gelage) de ieri sa se aseze". Cum eu si citiva colegi sovaiam,
Fischer cu o privire crincena si facind un gest cu mina zise:
setzen Sie sich"165, la care loan si cu mine ne asezaram.
Pi lda noastra a fost urmata de Schuller, Ebert, Kraus, Kaifes
si Goldschmidt. Numai Csallner si Ciortea au ramas in picioare.
Despre Csallner, bätrinul era convins ca, mulau si tocitor
anormal ce a fost sarmanul, nu era vinovat. Pe Ciortea 1-am
felicitat ulterior cu totii, la si fecisti nega"166, iscusit. Contra
serninaristului, care divulga pe participanti, s-a hotarit in
unanimitate Verschiess-u1"167. Aceasta insemna ca nimeni sa
nu rnai vorbeasca, nici 45. Una contact prietenesc cu el. Solida-
ritatea impotriva lui a dainuit tot timpul cit acel nenorocit
si-a continuat studiile.
Au trecut apoi anii si deceniile cind in vremea preziden-
tiei mele de consiliu, Hans Otto Roth, deputat si conducator al
grupului german, rn-a surprins in cursul unei conversatii cu
o noutate. Fusese la Bistrita si acolo i s-a aratat in cartea pe-
depselor ca. Alexandru Vaida a fost pedepsit in cutare zi, cu
1 2 ore inchisoare, pentru participare la betie (wegen Teil-
nahme an einem Trinkgelage"). Conform hotaririi consiliului
profesoral, cei de pe clasele V si VI gimnaziale primisera cite
6, cei de pe a VII-a cite 10, iar cei de pe a VIII-a cite 12 ore
carcera, inchisi fiecare cu cheia, separat in cite o clasa.
H. 0. Roth imi comunicase amintirea rizind. Am ris si
eu. Cind i-am povestit amicului Costica Angelescu168, el, foarte
revoltat, condamna procedura consiliului profesoral din Bis-
trita: Cum au timbrat pe atitia tineri de betivi, eternizind
54

www.dacoromanica.ro
rusinea de betivi pentru toata viata lor!" Pared ne-a corn-
promis pe vreunul constatarea i pedeapsa? E interesant ins7i
cum judeca nordicii si cum [judeca] sudicii, rusinea betiei.
Care este oare mai betiv? tiu totusi cà dintre cei 9 octavani,
nici unul nu ne-am ales iubitori de alcoolice! A zburda la
timp si a se scutura de tensiunea nabadailor, nesilnic, asigurA
contra exceselor tardive.
Dupa ce trecusem de 17 ani s-a desavirsit in mine o mare
schimbare, in curs de citeva luni. Nu as putea afirma ca
acest proces de evolutie internd ar fi decurs neobservat. Din
contra, incepuse sa ma intereseze lectura i probleme, de
continut literar si stiintific, care in prealabil zadarnic mi s-ar
fi pus la dispozitie. Dramele lui Ibsen le citeam si le discutam
cu Joan si cu colegii. Ma preocupau operele lui Charles Dar-
win,]-69 David Fr. Straussm Der alte und der neue Vlauben,
Byron,171 in traducere germana excelenta, Schopenhauer172
Parerga i Paralipomena, Schillerm trilogia Wallenstein §i
altele. Pentru Goethe174 i nici pentru lphigenia sa nu ma
puteam incalzi. Fiind pe dlasa a VIII-a cind asistasem la o
discutie a tatii cu directorul, asupra lui Faust, iar ei erau de
acord privind marimea unica a acestei opere, eu Inca tot pre-
tuiam mai mult pe Wilhelm Tell, de Schiller. Totusi, intrasem
destul de precipitat, dincolo de bariera trupeascid i rnintala
a pubertatii. Drama lui Schiller imi ramase iubirea din tine-
rete incit, cedind imboldurilor epocii politice, rn-am ocupat
citiva ani, cu rivna si dragoste de traducerea in metrul origi-
nal a acesteia, in limba romana.
Spuneam anterior cd a fost inteleapta, din partea tatii,
urmarea sfatului directorului Fischer, de a intra si eu in clasa
I-a gimnaziala, impreuna cu frate-meu. Totusi au rezultat si
unele inconveniente. Fiecare dintre noi si-a urmat evolutia
proprie, conform firii sale. Prin sfaturi pripite nu se poate
schimba educatia, precum nici dojenile sau pedepsele nu o
influenteaza. Dupa experienta mea, bunele consilii si pilda vie
au efect mai mare asupra copiilor. Factorul pedagogic decisiv
rarnine insa indrum area rabdatoare, pe care copilul o simte
izvorita din iubire si bunatate intelegatoare.
Than a fost nu numai un copil talentat, dotat cu memorie
excelenta, cu interes viu pentru orice chestie stiintifica, dar
si cu ambitia de a-si insusi cu aceeasi usurinta stiinta, cu care
rivnea sa-si stimpere setea intelectuall Departe de a fi fost
un tocitor", pentru el studiul nu insemna nici un efort. Pre-
pararea lectiilor nu-i rapea decit un minimal de raspat1:75 al
timpului extrascolar, intrebuintat pentru lectura variata, in-
55

www.dacoromanica.ro
dependenta de programul scolar. In acelasi timp, eu aveam
fel de fel de predilectii si sliibiciuni, care le satisfiiceam in
contul timpului ce s-ar fi cuvenit sã fie intrebuintat pentru
preparatul studiilor. Nici eu, nici colegii nu simteam insA nici
o invidie ori gelozie fata de Joan. Cu tot:ii träiam in sincera
camaraderie 51 apreciam, ca un fapt firesc, câ dinsul se dis-
tingea intre noi toti, la toate studiile. In schimb Joan, departe
de a fi prins de aura grandomanä, era gata, cu gentilete, sá
fie oricui serviabil, fie lämurind un pasaj mai greu in tradu-
cerea latinas ori greacA, fie livrind pentru un coleg o temä in limba
maghiarA etc. Astfel s-a dezvoltat obiceiul ca aceia care stA-
pineam limba maghiara s corecthm iar, de la un timp, sá
livrana gata temele scrise din acea 1imb5.
Cum Ioan ne corecta la 4-5 insi temele din limba greacA,
supärindu-1 felul salop176 in care i le prezentam spre corec-
turä, prefera sà-si rnintuiascA voluntar sarcina, cu care se
obi.5nuise, de a elabora pentru fiecare cite o terna, pe care
respectivul nu avea decit sä o copieze in caiet. Fireste, se pri-
cepea s individualizeze lucrärile, prezervind pentru fiecare
o doza" de greseli, ca s5 nu se observe mina strainA. In arta
aceasta Joan ajunsese un adevArat maestru.
Ade Varat prestidigitator era colegul Kaifes, in abilitatea
sa de a sfida norocul. Ca student era submediocru. Preqatiile
de acasä stia sA le inlocuiascii, daca" rAspundea, corectindu-si
pregairea, prin terneritate sord cu obràznicia. El sedea vizavi
cu profesorul, la un pas de catedra. Rupind o pagind din tra-
ducerea textului, la lectia de latinii ori greaca (juxta sau
pusca), el o intercala pe contrapagina din carte si rgspundea
multumitor. Din alte studii nu avea nevoie de acest mijloc.
Profesorul de latinA Fr. Lang (Josef") si, cu atit mai mult,
directorul, erau atit de temuti, incit nici prin vis nu presupu-
ncau atita cutezantA din partea unui student. Pe aceastà con-
sideratie isi intemeia Kaifes specula. In ceea ce ne privea pe
cei 8 colegi ai sAi, noi eram solidari in a pastra discretia, cäci
a trLida ar fi insemnat cel mai dezonorant lucru:
Der grösste Schuft im ganzen Land
Das ist und bleibt der Denunziant!"177

Profesorii au lost impreunA cu directorul aproape


fard exceptie, buni pedagogi. Aveau larga pricepere §i consi-
deratie pentru inofensivele defecte, inerente virstei baietilor.
Selectia o fáceau conform traditiei, nu numai in baza talen-

56

www.dacoromanica.ro
tului si sirguintei ci i dupd caracterul indivizilor, rarind tot
mai mult numarul, prin sita deasa. Astfel, din 32 inscrisi in
clasa VI-a, au ramas 1 6 -in a VII-a si 8 in a VIII-a. Ca al 9-lea
venise Ciortea i abia 5 insi din acestia incepuserarn impreuna
gimnaziul din clasa I-a.
Limba ebraica era studiu facultativ pe clasa a VIII-a. Hota-
risem sà ne inscriem cu totii. Cursul era pentru cei care aveau
de gind sa studieze teologia. Profesorul Daichend stia cà nici
unul nu se va inscrie la teologie. Fara a face vreo observatie,
dinsul incepu cursul, dindu-ne ca prima lectie sa preparam
un material atit de vast Melt nu I-am putut invata decit ne-
glijind alte studii. Observind intentia, noi am decis sa nu
cedam. Vazind i profesorul Ca eraii;t pregatiti, ne-a dublat
1^ctia proxima, iar aceasta lupta tacuta a continuat vreo doua
saptämini. Convingindu-ne insa cá ne ameninta o pierdere prea
mare la alte studii, daca m fi contintlat in favoarea lui: Alef,
Bet, Ghimel, Da1et178 ne-am dat batuti. Sfatul nostru rn-a de-
legat, impreuna cu tin coleg. Intrind la profesor si rugindu-1
sä ne permita sa renuntam la continuarea lectiilor de limba
ebraica, dinsul ne-a scuturat vesel mina zicind: Gott segne
Ihren Eingang und Ihren Ausgang"179.
Apoi a urmat examenul de maturitate sau bacalaureatul,
dupa cum se numea in Vechiul Regat. Am incercat sa aflam
enuntul tezelor, ascunzindu-1 pe Kraus, care s-a oferit volun-
tar, in hornul larg din dosul salii de conferinte a profesorilor.
Nu a putut afla nimica, in schimb a stat 6 ore inchis in in-
tuneric, pina 1-a eliberat servitorul gimnaziului, Daichend. In
sala de istorie naturala am fost plasati cite doi, la capetele
cite unei banci de 3-4 metri lungime. Intro noi raminea cite
o banca goala iar la masa de pe podiu sedea profesorul supra-
veghetor. Comisia deschidea in fata noastra plicurile sosite
de la consistoriul bisericii A. C. din Sibiu180 si, scotind titlu-
rile tezelor, ni le citea. Apoi ne apucam de lucru, iar cel care
termina putea sà plece.
Rezultatul a fost ca 8 insi am fost admisi la examenul
oral. Bietul Kraus n-a fost promovat la examenul scripturis-
tic si as tfel fu silit sa repete anul. Totusi, ajungind dupa un
an la universitate, termind facultatea juridica, ii lua docto-
ratul si fiMd ales primar al urbei Sebes-Alba/se dovedi un
foarte bun administrator al oraselului sau natal.
Ca trimis al consistoriului evanghelic din Sibiu, pentru
examenul nostru, a lost desenmat Fr. Muller, vicarul episco-
pesc (loctiitorul superiitendentului Fr. Teutsch). Era un om
57

www.dacoromanica.ro
rece i avea reputatia de a fi foarte sever ca examinator. Gu-
vernul ungar trimise ca reprezentant pe profesorul universi-
tar Gustav Heinrich, in calitate de comisar. Oricit ne-am in-
teresat, nu am putut afla nici o informatie despre el. Astfel,
am intrat in examen, cu emotiile obisnuite de care sunt cople-
siti bictii, cu ocazia acestui punct crucial de studiu. Cu toate
ca ne dadeam seama cit de mult fusesem supusi, de fiecare
profesor, zilnicei scrutari a pregatirii noastre 9 insi!
totusi febra examenului nu ne permitea decit un simulacru
de liniste. Totul a mers insa perfect. Din teancul de teme
scrise pe tidule181, trageam intrebarile la fiecare studiu. Citeam
intreb9rea cu voce tare; aveam un timp de cugetare, apoi in-
cepearn sa rdspundem.,Mai tin minte ca din latina aveam sa
acluc oda ori epoda lui Horatiu,182 care incepe cu Iam fu-
giunt nIves, redeunt iam gramina campi arboribusque camae"183
eec [urmata de intrebarile]: proconsul" din institutiile
romine si nimphae" [nirnfe] din mitologie. Profesorul muca-
lit Josef" (Lang) a famas atit de multumit de traducerea odei,
pe care o citisem pentru unica data atunci, cit si de raspunsu-
rile complete,- incit terminind, ma intreba in fata gravei co-
misii: haben sie schon eine Nimphe gesehen?"184 Iar eu ras-
punzind: nein", ma elibera cu sfatul: schauen Sie dass sie
eine sehen"185, ceea ce Irezi ilaritate i imprastie gravitatea
solemna a ambiantei.

In urma iubirii mele pentru stiintele naturale, avind ini-


tiativa veche sa ma inscriu la medicina, cultivasem lectura
inrudi*a. Din cind in cind, tata spunea cite o vorba incura-
jatoare: va fi bun medic Alexandru, cad e generos si bun
Vita de oamenii necajiti". (Totusi, nici mila, nici bunatatea
nu trebuie sa tulbure obiectivitatea unui medic). Dupa ce de
ani de zile trecea ca un lucru firesc, ca voi studia medicina,
sub impresia amintirilor sale din tinerete, tata, in sfat cu mo-
sul men Bohatiel, ajunse la alte ho'ariri. Mai intii, spre a e I

avea in apropierea sa, voia sa ne inscrie la Universitatea din


Cluj, ca nu cumva sa fim expusi ispitelor, ajungind in so-
cietatea rea", intr-un oras mare. Dar mosul meu era de pa-
rere ca posibiVtatile de a trece prin primejdiile diferitelor in-
fluente role ramin aceleasi si intr-un mediu si intr-altul. Ho-
taritoare e firea si individualitatea omului. La tot cazul, daca
nu si-ar vedea copiii de studiu prea sirguincios, totusi mai
mult ar putea profita pentru viata la Viena, chiar numai
tocindu-si pantalonii de bancile universitatii, decit obtinind
58
www.dacoromanica.ro
diplome la Cluj. In decursul acestor discutii s-a ivit planul
de a ne inscrie la Academia Orientala" (Acad. Consulara).
Evocarea timpurilor din anii 1850-1867186, erau mirajul fa-
lacios187. Daca ar fi i romani intre curteni, diplomaiA, func-
t.lonari superiori ca in vremea aceea am putea ajun-
ge i noi romanii la creanga verde. Atunci au putut face mult,
Saguna, baronul Pop,188, sulutium_A, Bohatiel i alti arhierei,
functionari sau oameni politici, ca Baritiu189. Imparatul res-
pecta natia romand, limba noastra era oficiala Acum
nu mai e decit un singur roman in serviciul diplomatic,
Silviu Puscariu (era in serviciul consular, dar confuzia a fost
fireasca). Dupa ce baietii au pregatire, stiu nemteste, au inva-
tat si frantuzeste, pe deasupra starea rnateriala Ii permitea
tatii sa presteze cheltuielile destul de ridicate, este o dato-
rie nationala ca familia noasträ sä indeplineasca rolul de a
reprezenta interesele romanesti si a le apara in fata lumii
straine. In urma acestui fel de discutii, tata si mosul nostru
au hotarit sa incercam intrarea in Academia Orientala, iar
asentimentul copiilor a urmat de la sine.
Pentru a-al procura toate informatiile, tata a plecat cu
noi la Viena. Academia Orientala, intemeiata de Maria The-
reza, era atasata pe linga Theresianum190 i condusa indepen-
dent, de un vicedirector. Pe atunci, acesta era consulul ge-
neral Holzinger. Om de virsta mijlocie, avind ca sef pe di-
rectorul Theresian-ului, baronul Pidoll, ne-a dat amabil lii-
muririle dorite. Consulul general ne-a recomandat si pensi-
onul La Villette, din Yverdon Elvetia, ca scoala pentru
limba franceza. Reintorsi acasa am luat urmatoarele decizii:
loan se va pregati acasa pentru examenul de primire. Se sim-
tea destul de tare si in limba franceza. Eu, simtindu-ma mai
putin sigur in franceza, voi merge la Yverdon, spre a ma
perfectiona.
Ca in toate situatiile, astfel si de data aceasta, mai plana
asupra destinului nostru i un mister nemarturisit. Ioan era
indispus in fata perspectivei ce-1 astepta, de a fi internat pen-
tru 5 ani intre zidurile Academiei Orientale. Nici vacanta sa
nu-i ofere libertate? Totusi, el planuise ca, peste vara st o
revada la Nasaud pe H. Muller, fetita draguta a farmacistu-
lui, sora unor colegi de la gimnaziu. Ce poezii duioase i sen-
timentale nu-i dedicase in mare secret? Astfel persevera in
ideile sale, hotarite inainte de conceperea planului cu Aca-
demia Orientala.
Eu, fire mai aventuroasä, grija amorului meu foarte pla-
tonic pentru Erna K. nu-mi provoca nici o deprirnare. A
59

www.dacoromanica.ro
face curte unei fete de 18 ani era un obicei local, pentru un
absolvent de 19 ani. Suspinele sentimentale satisfgceau acestui
obicei, de patriarhald etichetg protocolarg dar se strecurau prin
straturi de judecatg rear& a calculelor comparative de virste
si a plasgrii imaginilor mamelor, algturi cu portretele fetelor
respective, avansate in ani cu o decadg191 sau doug. Nu era greu
de prevazut cg, cu toate poeziile mele mai frivole si mai sar-
castice si cu toate accentele mele de apropos-uri mai vesele,
odatà plecat din Bistrita, voi fi abandonat. Cu acest bilant
consolator i cu o mAsea ggunoasä, care nu-mi permitea re-
flectii sentirnentale, am plecat in strdingtate. Durerile de ma-
sea rn-au silit sã petrec o noapte la Budapesta, iar in ziva
uringtoare si Inca doug in continuare ra-am oprit la Vierri,
ggsind la dentisti doar alinare temporarg. Prin Salzburg am
trecut la Zurich, unde am dormit, si in fine, in altä zi pe it -
serate am sosit la Yverdon.
Acest orasel mic, intim, are ca monument aerae pere-
nnius"192, statuiai amintirea marelui pedagog Pestalozzi1-'
De la gard cu geamantanul de-a umgr rn-a condus p
jos un hamal, la pensionul de la Villette. M-au primit directorul
Charles Vadoz si Mme Emilie. Neavind nici o camera goala,
rn-au impdcat sà irnpgrtesc o odaie de pod cu englezul
William Alen Dobson, un vlgjgan necioplit de 16-17 ani.
Apoi am fost pof tit la masg. Aceasta era ujina194 §i cina de-
odatg: cgni de lapte proaspät, ciocolatà ori cafea care lapte,
nu insa zahgr. Apoi Mr. Charles, dintr-un roti"195 zdravdn,
de citeva kilograme, tgia felii late de rnuschi fript, cu un cu-
tit lung si subtire, impartind fiecgruia cantitatea doritg. Dupg
cing elevii i profesorii Ii petreceau prin gràding ori plim-
bindu-se prin oras, ping la timpul cind se semnala culcarea".
In Villette erau cam 30 bdieti intre 10 *it 19-20 ani. rn
afard de doi profesori din exterior, Wagner de limba germand
si Hewet (Hiuiet) de limba englezd, pentru italiang era Mr.
Charles, franceza era obisnuita lirnbg de conversatie iar ca
profesor functiona batrinul Charles Vadoz, tatgl directorului.
Era un bgtrin jovial si simpatic, iar ca pedagog, prin figura
vesnic vesela, pling de crete, cu pgrul ce-i incununa fata ca
o aureold alb5 si cu vioiciunea ochilor, iti vrgjea aievea fi-
gur a lui Pestalozzi. Aveam inainte si dupg amiazg cite o
org cu Vadoz-père, care se täräggna adesea bine peste 60
minute. Ma punea sg invat relativ mult pe de-a rostul (poezii)
si sg citesc cu voce tare (pronuntare, intonatie). La tot
cazul, in jurul rneu fiind totul imbibat de fluid francez: vi-
brarea vluri1or, viniului, risul oamenilor, amabilitatea fe-
60
www.dacoromanica.ro
meilor, am profitat de ambianta aceasta dragalasa, mai mult de-
cit intr-un an de mediu nefrancez. Copiii se gaseau in pen-
sion spre a invata limbi. Majoritatea elvetieni, invatau cele
douà limbi, in afara de limba lor materna. Ei se pregateau
pentru posturi care cer o cultura poliglota: conductori de tre-
nuri, portari de hoteluri, sefi de vagon de dormit, chelneri etc.
etc. Erau copii simpatici, rnanierati, de continut etic cinstit.
Eu, fiind bacalaureat, ma bucuram de un tratament special.
Baietii imi reclamau parerea in micile lor divergente si con-
flicte.
Familia Vadoz m invita la cafeaua de dupa masa, in sinul
ei, aceasta ora prinzindu-mi bine pentru conversatie. Vorbeam
fara rezerve: la lavatrice (spalatoreasa), chez nous meme le
cochonier est noble".196 Observatia aceasta am facut-o cind
Mme Emilie imi comunica, drept senzatie, Ca Mr. Czakó est
noble".19/ CzalcO se pregatea pentru examenul de primire in
scoala de razboi. Era un fesch" Oberlentnant198 de husari,
neam de gentry din judetul Turda. Am dus casa buna impre-
Tina in La Villette, ca oaxneni civilizati. Dupa reintoarcere am
mai schimbat citeva scrisori, fara a ne fi putut intelege asu-
pra problemelor politice romano-maghiare.
Duminecd, de obicei se fdcea o excursie (regiune, fabrica,
loc istoric etc.). 0 data, primind pere uscate (Kaisere) de la
bunica nice viti-ega din Cluj, le-am mincat, far:a a le fi cura-
tit destul de atent de mucegai. Noaptea rn-au apucat zgirciuri
grozav de dureroase. Eram atit de chinuit, incit intr-un mo-
ment ma simteam incitat sa ma arunc pe fereastra etajului
si rn-am retinut numai multumita aducerii aminte de tatal Si
[de] rnosul meu, ceea ce mi-a dat taria de a ma stapini.
Dobson 1-a trezit pe Mr. Charles iar el, tillindu-ma de un
brat, Dobson de altul, rn-au adus pina la medic in oras, in-:
covoiat de crampele cumplite. Ajutat de sotia sa, doctorul
mi-a aplicat comprese fierbinti i mi-au calmat pe incetul du-
rerile.
Cu Dobson mergeam la debarcaderul Lacului Neuchatel si
inchiriam cite o luntre. Vislind spre larg, ne opream la un loc
potrivit. Dezbracati, ne desfatam in apa splendida, verzuie, de
o claritate cu adevarat cristalina. Ambii inotatori buni, ne a-
pucam apoi de salturi i figuri artistice de scafandri, intin-
zindu-ne in fundul luntrei, spre odihna. De cearsafuri avearn
tot asa de putina lipsa ca si de chiloti.
Corespondam foarte sirguincios cu bunicul meu. Fireste
ca tamadUit de intoxicatia nocturna, am multumit pentru
pere, dar despre incident nu am mai pomenit. Din acea cauza
61

www.dacoromanica.ro
nu am putut participa, in ziva urmatoare, la excursia in Muntii
Jura. Seara cind s-au reintors, baietii s-au adunat in jurul
rneu. Erau foarte revoltati; se intimplase ceva nemaipomenit,
pentru judecata i experienta lor. Vogler, un baiat lungan de
14-15 ani, 1-a ademenit pe Fiedler sa bea yin, in loc de li-
monada musseuza,199 pina s-a irnbatat. Apoi si-a batut joc de
bietul Fiedler, bdiatul stingaci din Basel. Era o purtare ne-
camaradereasca, incit am hotarit sa cerem Dlui Charles ca sa-1
trimita acasa pe Vogler.
Intre copii erau trei frau Ha la oH Haler, fii de comerciant
din Siria. Cel mai mare avea cam 12, al doilea cam 10 ani,
iar al treilea, mititel. Acestia au fost favoritii mei, caci dis-
puneau, in urma firii i educatiei lor, de acea eleganta fi-
reasca proprie grecilor caracterizata si de Gobineau200 in-
tr-c nuvela eleganta pe care un aleman sau elvetian si-o
poate insusi ca halat, dar nu ca piele.
Pe linga profitul perfectionarii in francezd, cred ca pe-
trecerea mea in Yverdon i calatoriile facute in acel timp au
contribuit mult la educarea mea practica.
Dupa vreo 6 saptamini am plecat din La Villette i im-
preuna cu doi fii de comercianti din Berna, ne-am dus in
orasul lor, unde capitala Sviterei venea sa-si serbeze jubi-
leul sau de 700 ani. Pentru mine a fost o ocazie unica de a
vedea costumele i porturile tuturor cantoanelor elvetiene.
Elvetia ramine juvaierul pilduitor al libertatii si culturii
inalte, tara harnica, libera de saracie, dar i de fudulia averi-
lor exagerate, tara de Omni!
La Berna am mai vizitat Dom-ul i Muzeul National. In
Dorn, desi protestant, sunt moaste (oase de sfinti), iar dea-
supra portalului: in dreapta Tatalui, fericitii", iar in stinga
Lui condamnatii", in figuri plastice, colorate. In prealabil,
vizitasem Lausanne, Geneva si Fribourg-ul. M-a impresionat
ambitia dernna, burghereascam, ce caracterizeaza cachet-u1202
Genevei, de asemenea frumusetea lacului si in fundal Mont-
Blanc-ul. Viata animata ce i-o imprumuta multimea de pasari
acvatice, insulei lui J.J. Rousseau, rn-a impresionat tot pe
atit de simpatic ca [si} chisita223 din parcul plina
de pasarelele frumoase, exotice. Prin Schaffhausen am trecut
la Konstanz si am traversat cu vaporul Lacul Boden, debarcind
in Bavaria, la Lindau. Plutind cu vaporul Wurttemberg" peste
lac, am avut noroc de timp frumos, dar, pe linga profilul estetic,
am beneficiat de o ocazie, prima in tinara mea viata cind mi-arn
putut imbogati cunostintele de demografie i etnologie. Stind

62

www.dacoromanica.ro
pe coverta, un strain deschise, in apropierea mea, conver-
satie cu capitanul vasului. Vrind-nevrind, schimbul de idei
dintre ei deveni repede foarte animat. N-au trecut 5 minute
cind un cuvint se desprindea din avalansa lor de vorbe su-
bliniat si repetat mereu de arnindoi: Saupreuss"204... In
primul moment nu am inteles, cuvintul fiind strain de boga-
tia mea lexicala. In scurt timp insa am patruns misterul. Cei
doi insi supuneau unei analize firea fratilor lor prusaci si ca-
deau, in toate cazurile, de acord sa-i califice cu epitheton-ul
ornans205 Saupreusen". Cit de mingaietor n-a fost pentru
mine sa ma conving auditiv ea' si fiii neamului german, mare
si cult, se cirtesc cu aceeasi pornire ca si stränepotii divului
Traian. (A propos: Sauprepss", vezi L. Thoma si Gulbranson,
caricatura in rev. Simplicissimus"; Odisseils, oder Odisseus.
Natürlich Odisseus und auch Saupreuss0206.
Ajuns la München am vizitat Pinakotheka" si muzee,
am cutreierat parcuri, am cinat la Hofbrauhaus2m-A A doua
zi seara, 'pe cind mergeam spre hotelul meu din fata Orli,
imi compuneam in gind programul pentru ziva de miine,
cind deodata rn-am simtit coplesit de un sentiment ciudat, un
fel de neliniste. Mersesem pina atunci agale, fard nici o gra-
ba, cind venind .in fata mea un infanterist in uniformd ba-
vareza, il rugai sa-mi indice drumul cel mai scurt spre gara.
El, amabil, veni cu mine, pina ce se zari hotelul. Cu pasi
accelerati ma precipitai la portar si aflind ca trenul spre Viena
pleaca peste o jurnatate ora, achitai camera si trecui la gara.
Dimineata am sosit la Viena, unde 1-am gAsit pe Tata,
impreuna cu loan in hotelul E.H. de linga Theresianum.
Sosisera de cloud zile, dupa ce primisera instiintare ea' exa-
menele de primire pentru Academia Orientala se tin in ziva
sosirii mele. Telegramele pe care mi le-au adresat la Yverdon,
au confirmat prin raspunsuri numai plecarea mea spre casa.
Calatoria mea durase 8-10 zile.
Abia avui timp sa ma primenesc si a trebuit sa ma pre-
zint, impreuna cu Than, la examen tema in limba germana,
alta in francezà, apoi oral din istorie si nu mai stiu ce o-
biecte.
Dupa citeva zile mi s-a comunicat rezultatul: fiind o tra-
ditie a Academiei Orientale de a nu fi numiti doi frati in a-
celasi serviciu de stat si cum roan era mai bine calificqt de-
cit mine, a fost admis dinsul. Acest raspuns mi 1-a dat consu-
lul general Holzinger. Tata era indispus, crezind ca pe mine ma
va supara insuccesul. Se consola insa degraba vazind dispo-
zitia mea neatinsa. Cad, iluzia ca dupa 5 ani de internat si
63

www.dacoromanica.ro
peste 10 examene, sa-mi fie dat ca eventual sa fiu numit in
Mexic ori in Jawa, nu ma prea ademenea. Fantezia mea trai-
se prea intensiv i prea de multi ani in sali de disectie, sa-
loane de bolnavi i laboratoare tiintifice. In mintea mea
furnica deja ideea selectiunii rationale", incit a doua zi ma
dusei cu tata la Universitate unde, cu ajutorul Dsale rn-am
inseris vesel la facultatea de medicina.
Ioan, suparat de succesul examenului, se conforma vointei
parintesti. A si fAcut toate cursurile si infinitele examene,
pina i examenul de atasat la ministerul de externe, iar para-
lel cu implinirea datoriei fata de Academia Orientala, a
luat si diploma utriusque iuris" 206-B, doctoratul Universitatii
vieneze. Nostrificindu-si i aceasta diploma, la Universitatea
din Cluj, a facut i censura de advocat.20' Dar practica de
advocat nu ii oferea nici o satisfactie morala, nici multurnirea
ini electuala incit, dupa citiva ani, renunta la practicarea pro-
fesiunii.
inainte de a pleca acasä, tata reusi, prin adresa prirnita
de la portarul universitatii, sa ne gaseasca, lui Gustav Gold-
schmidt i mie, o locuinta. Era situata in VIII Schlösse1gasse208
32 etaj II, astfel aproape de toate institutele (Universitate,
Ai,atomie, Fiziologie, Chirnie, Spital Central). Plateam fiecare
cite 38 Fl pe lunã. In schimb primeam: dimineata un pa-
har de cafea cu lapte i un corn (ori o jimbla2°9); la amiaza
o supa de came, rasol cu sos, cartofi prajiti in unt, legu-
me si präjitura; seara friptura, cartofi, salata; iar pe dea-
supra spillatul rufelor, luminatul (lampa cu petrol) si incal-
zitul. Mincarea era foarte buna i suficientd. Din cind in cind,
Doamna Munk ne servea si cite un somn ori crap de Duni-ire.
Dupa trei luni baba" noastra ne ceru sa platim fiecare in
phis cite 2 Fl, lunar. Embrioni prosti" ce eram noi, ne sfa-
tuiam chiar daca su ne mutarn ori ha, cind ne surprinse Emil
Hannover Si, batjocorindu-ne cit de putin ne dam seama de
bunatatea pensionului_nostru, ne liniti, incit satisfacind do-
rinta babel, am continuat sa ducem casa buna impreuna.
E. Hannover era student jurist, in preajma doctoratului.
Era evreu vienez, orfan de tata, simpatic, spiritual, sirguin-
dos, cult. El locuia intr-un cabinet la care trebuia sa treaci,
traversind odaia noastra, ceea ce nu ne deranja citusi de pu-
tin.
Programul nostru cotidian se desfasura in ordinea urma-
toare: la ora 8 dirnineata eram la cursul de anatomie al
prof. Zuckerkandl. Apoi trecearn in Studierlokal", unde sta-
trau la dispozitia studentilor schelete, oase, organe in spirt,

64

www.dacoromanica.ro
preparate tratate in saramurd i uscate etc. Ca Institutul le
punea la indemina noastrà era firesc, dar mai putin firesc
era faptul Ca in fiecare an colectia fiind spoliatd, trebuia sa"
fie permanent intregità. Mai cu seamä dintii i oasele meta-
carpiene se bucurau de simpatia colectionarilor, pinA dupa
examenul practic de anatomie.
Fiziologia o preda profesorul Sigm. Exner, orn farà tem-
perament, dar liber de extravagantele fostului ski sef Erne,
prin pedantismul mdrunt al aceluia, groaza rigorozantilor.
Sirnpatica individualitate a profesorului Ernest Ludwig stia
vràji chimia, drept interesantd, cu ajutorul experientelor. Dar
cu toti acestia, nu aveam deocamdatid sà ne batem capul.
Era mai mult un interes i o curiozitate tiintificã, prin care
cram indemnati sâ le frecventhm cursurile. Abia dupil 4 se-
mestre aveam dreptul sa ne supunem la riguroasele din stu-
diile lor.
Ca embrioni" trebuia sà trecem prin jugul caudinic"216
al .,tentaminelor". Asa se numeau cele trei examene din
stiintele naturale: zoologie, mineralogie i botanicá. Numai
dupa depunerea acestor trei examene i cind studentul intra
in al V-lea semestru, el avea dreptul s'a" se prezinte la pri-
mul rigorosum": anatomie i fiziologie, examene practice,
fiecare la institutul respectiv, iar apoi anatomie, fiziologie,
chirnie, fizicd i histologie, teoretic, la decanat.
Aceastd dispozitie a planului de studiu era o ramasita
medievala, de pe timpul cind medicii erau herboristi si me-
talizicieni, iar pinA prin anii ultimelor decade, credeau i ti-
pAreau doctrina cd viermii se nasc din Muste, in cadavre.
De ce folos puteau sâ fie ideile lui Darwin, Pasteur211, Koch212,
Semmelweis, Skoda213; Behring214 §i lucearile de laborator ale
contemporanilor lor, dacd nu progresa paralel si proportional
cllimia, fizica, tehnica metalurgica etc. etc.
Dispunind de un microscop bunisor, Claus215 putea sà
descopere, asa zicinci zilnic, cite o noua rninune zoologicA,
la Astacus fluviatilis216, de la organele circulatorii si'corda217,
pina la locul in care sunt asezate organele genitale masculine
si la al citelea picior cele feminine. Interesant este si sa
stii metamorfoz&.e galbezei (Distomum hepaticum), sd pri-
cepi ce bidiganie ciudatà e Ornithorynchus paradoxus218 etc.,
etc. Cit de ateagator ar fi putut sd fie acest curs, cit de mult
iia asteptam s'a ma satur de anatomia comparativl In loc
de implinirea asteptarilor visate, dupd cloud sApthmini de
frecventare a prelegerilor lui Claus si a studierii zilnice a car-
tii lui, ajunsei la completà demoralizare. Cursul era pandan-
5 Memorii vol. I 65

www.dacoromanica.ro
tul stilului earth profesorului: i greu si pedant! A te pregati
pentru examen insemna a invata de-a rostul, a boviza".
Multi ani mai tirziu am gasit o explicatie, intr-o carte a lui
Curlit219, propagandistul pentru scoli pe seama copiilor ta-
lontati" i scoli in aer liber". Gurlit tine sa observe cum 1-a
auzit pe Claus sustinind in societate de prieteni cà, un curs
de zoologie trebuie sa fie atit de greu, spre a fi patruns si
inteles de un profan, incit profanilor sa le treacd pofta de
a voi sa-si insuseasca aceasta stiinta superioara. Cind, im-
preuna cu colegul Goldschmidt, 11 ascultam pe savantul amic
al lui Darwin si Haecke1229 i patrunsesem ping in preajma
Craciunului 70-80 de fete221 din cartea lui, fireste nu ba-
nuiam cà aveam de a face cu un mistic pervers. Noi, care fa-
cusem liceul nemtesc stateam nedumeriti, cind trebuia sa
recitim de 2-3 ori aceeasi propozitie, spre a-i patrunde in-
telesul.
Cum ne apropiam de Craciun, sala mare, in care Ii ti-
-tea Claus cursurile, devenea tot mai incapätoare. Daca la
inceputul semestrului abia incapea numarul enorm de stu-
denti, acum bancile goale invitau pe cele citeva zeci de ascul-
tatori perseverenti. Nu ne stiam explica fenomenul. Nedu-
meririi noastre Ii puse insa capat un coleg ungur, din Pres-
sburg222, Nedeczky. Intr-o zi ne spuse ca numarul rarit nu
este decit o urmare a examenelor depuse de colegii plecati.
Ei au stiut ceea ce trebuie spre a da gata, repede si sigur,
examenul lui Claus. Ia omul lectii de la Dialiti si in 2-3
saptamini a trecut Rubiconu1223. El ne propunea sa urmärn
exemplul colegilor destepti. Ne-am sfatuit i zbuciumat, timp
de 24 ore: Cum, noi studenti universitari, bacalaureatii unui
an elogiat de cei mai stricti comisari, noi care tinem la min-
dria i demnitatea academica, sa luam curs de la servitorul
IUI Claus? ... Dar, in fine, considerind numarul orelor ce
ar fi trebuit petrecute la cursul lui Claus, plus cele pier-
dute asupra zoologiei sale si mai contind riscul examenului,
ia ziva tirmatoare am hotarit sa ne adresam, impreuna cu
Nedeczky, lui Dialiti, cerindu-i informatii. Batrinul ne-a co-
municat: Cursul tine cca. trei saptamini, cite o ora zilnic.
Onorariul e de 5 Fl. pentru cei care obtin nota foarte bine
si 3 Fl. pentru simpla promovare. Cine cade, repeta gratuit
cursul, ping ce reuseste sa ia examenul. Trebuie sa compu-
nem un grup de 10 insi, sa-i comunicam adresa unde ne
intilnim i sa aiba fiecare tin carnet, spre a-si nota lectiile
dictate. Dupa o zi grupul era compus iar in alias zi ne-am
intiinit in odaia noastra cu cei 8 colegi. Dialiti s-a prezentat
66

www.dacoromanica.ro
punctual si a inceput sa dicteze: Symbiose (titel, unterstrei-
chen!). Symbiose ist das Zusammenleben tierischer und
pflanzlicher Organismen (punkt!)"223 , si tot asa mai departe,
dictindu-ne i punctuatia. In 10-12 zile a terminat, apoi
am primit vacantaa ca sa repetam ceea ce invdtasem dupd
dictare; de la o zi la alta. In fine Dia liti aduse clisee din car-
tea lui Claus, pentru diferite vietuitoare, fard indicarea nu-
melui, iar noi, in 2-3 sedinte ne plictisiram de acestea. Apoi
Vnu kolloquiurn" cu noi i alese vreo 6-7 insi carora ne
reccmancla sa ne anuntam la examen. Dupà o saptamina
trecuserarn cu totii. Cu toate ca nici unul nu obtinuse foarte
bine, totusi am achitat, cu multumita, cite 5 Fl. fiecare, abi-
lului nostru instructor.
Ajuns acasa, chid i-am povestit tatii, nu a putut intelege
nexul cauza1224, ceea ce am gasit lucru firesc, Dsa. netrebuind
sa asculte prelegerile profesorului Claus, nici sa studieze car-
tea de sute de fete, spre a trece eventual examenul la
dinsul.
Din mineralogie rn-am pregatit trei zile, multumindu-1
pe deplin pe profesorul Schranf. Din botanicd rn-am prega-
fit doua saptdmini. Ambele studii irni fusesera favorite la
fleet:. Mineralogia lui Tscherrnak era o carte rezonabila. Bo-
tanica lui Wiesner (cl. III-a reald), era scrisa cu multa dra-
goste, studierea acesteia fiind o placere. Organografia i fi-
ziologia nu prezentau pentru mine nici o greutate, iar o plim-
hare prin herbariul Institutului Botanic imi oferi ocazia sa
reinnpiesc cunostinta, tot cu vechi cunostinte. Astfel, la 13
mai, putui telegrafia tatii ea am depus ultimul examen dintre
tentamine.
Ma grabisem, cad venirea deputatiei memorandiste era
deja fixata i voiam sa fiu liber, spre a putea fi nestinghe-
nit la dispozitia barbatilor nostri politici. Amintirile in lega-
tura cu ducerea la Viena a Memorandului si cu Procesul Me-
rnorandului le-am trimis revistei juridice din Brasov. Fiind
intre timp incheiat subit Arrnistitiu1225, lucrarea mea scrisa
la Cacova226 nu a putut aparea integral. Am pus-o la dis-
pozitia D-lui Fruma, pentru cartea sa despre Memorand227.
Am intrat in anul II de medicina cu exarnenele terminate
it emancipat de grijile riguroaselor, pina in semestrul V. Cu
o pasiune i rivna potentata rn-am aruncat asupra activi-
tatii politice. La Romania Juna"228 ajunsesem ales Secre-
tar I, sub prezidentia lui N. Cornsa. Primisem de la 'redac-
tia Tribunei" legitirnatie de corespondent. Citeam literatura
67

www.dacoromanica.ro
tomana, germana, franceza, maghiara, Spre a ajunge orientat,
simtindu-mi lipsurile pregatirii. Dar nu mai putin mi-am
concentrat atenti i asupra scrierilor [politice] si a presei
in aceste limbi.
Socialismul incoltea pe atunci in Austria; in Germania,
Bebel si E. Richter229 ii incrucisau spadele doctrinelor in
smul Reichstagului. Eu devenisem un aprig discipol al lor
si ma trudeam sã pAtrund tainele marxismului si ale Mani-
feRtului de la Erfurt230. Daca miscarea memorandista nu ar
fi provocat zguduirea constiintelor romanesti, eram pe cale
sa devin i eu socialist international. Fondul gindirii socia-
liste a ramas insa sedimentat in constiinta mea pentru viata,
fireste reclamarea libertatii i drepturilor etnice reprezinta
un atribut social de la sine inteles. 0 colectivitate etnica nu
poate fi bilingva i ajunge intr-o stare sociala inferioara
daca nu poate beneficia in liberA concurentà de singura limbA
pe care o stapineste.
In vremea cind Aurel C. Popovici pregatea Replica231,
se mutase la Graz, spre a putea lucra. Totusi, din cind in
cind, venea i statea citeva zile la Viena. Lucra in biblioteci
si arhive. Dar, dupa terminarea muncii sale, statea cu drag
in mijlocul nostru, al studentilor. Ca un adevarat profesor,
ne expunea cite o epoca istorica a trecutului nostru. 0 ana-
liza atit din punct de vedere social-economic, cit i etnic-rasial.
Ne recomanda opere vrednice de a fi citite. Cititi, prega-
ti-va", zicea el. Sau: Noua ni s-a instrainat clasa aristocrati-
ca. Voi trebuie sa o inlocuiti. Progresul unui neman depinde de
calitatea aristocratiei sale. Cu cit vom dispune de mai multi
barbati talentati, pregatiti si activi, cu atit natia noastra va
putea progresa mai repede si mai real. Apvc.rocKpl7ric232 sau
cea mai buna putere, aceasta e determinanta. Multimea e cheagul,
cirnentul .". Ii ascultam cu totii la Café Wien, strinsi in jurul
. .

lui. Ii ascultam cu sete, dar numai citiva insi ii ascultam


sfatul, citind cartile recomandate de dinsul.
Intre noi studentii romani, stapinea o traditionala re-
latie frateasca. Continuitatea acestei stari se datora, in buna
parte, personalitatii prezidentilor Romaniei June", caci prezi-
dentul determink prin felul lui de a fi, ambianta in sinul so-
nietd[ii. Ce nu se poate obtine de la o colectivitate de tineri
printr-o argumentare intemeiata pe generozitate? Ce patolo-
gica pornire trebuie sa fie aceea care rezista unei glume ami-
cale, sprijinita pe ironie subtire, de bunavointa prieteneasca.
Mai contribuia la sustinerea amicitiei dintre noi faptul cii
luam masa impreuna, batrini i tineri, de la diversele facultati.

68

www.dacoromanica.ro
Ne fierbea cite o babA, in schimbul unui abonament lunar.
Acestea erau: Godel" (Na*a), baba lui N. Com*a i Chiciu,
VIII-Lederergasse 32, I si Mandel (zisa Mandolina"), IX-La-
zarettgasse 6, II. Mentl-ul era cel obi*nuit, vienez: Suppe,
Rindfleigch mit Soss-gemischt, kleine Meh1speis"233; seara
fripturd cu zuspeis"234. Obligativitatea de a fi punctual la
mas'i nu exista, cursurile noastre fiind la ore diferite, intre
11-13. Astfel, numai in zile 'de särbAtoare, mincam cu totii
impreunà. La Frau Mandel eram abonati: Fratii Emil *i Gus-
tav Venter, Marius Sturza, Tit-Liviu Tilea, Corina i cu mine.
I.a D-na Godel (masa Com*a") ajunsesem intr-o vreme sâ
participâm: Nic. Com*a, L. Chiciu, Lazar Popovici, Victor
Colceriu, Eugen Solomon, Victor Ro*ca, Eusebiu Isopescu-Gre-
cul, Alexandru Fodor, Alexandru Borza, loan Com*a, Ionel
Com*a, Petru Com*a, Alexandru Vaida-Voevod. Era regula
in grup câ tot ce primea de acasd vreunul dintre noi, in can-
titate abundentä, de exemplu, cirnati, punea la dispozitia ba-
bei, spre a putea beneficia toti comesenii.
Berea ni se aducea din restaurantul Goldner Hirsch"235
din apropiere. Cind unul dintre noi fácea un riguros, platea
un butoia* de bere, de 75 tapi (costa 3 Fl). Ca sA fie *i mu-
zica, pentru completarea veseliei, Victor Ro*ca *i Alex. Borza
veneau la masa' cu violinele lor *i trAgeau la melodii natio-
nale cu multà artä, secondati de Victor Colceriu, un adevd-
rat contra*236 (minus culoarea fetei). Apoi aducindu-ne aminte
ca vechiul cello237, odinioarà a lui Ciprian Porumbescu, este
in podul României June", am dispus sd fie reparat *i reno-
vat pe cheltuiala mesenilor. De atunci, participa in capela239
mesei Com*a, Jeni Solomon ca celist, iar N. Com*a *tia sà te
emotioneze, cind scotea tor uri duioase, fermecindu-O flau-
tul cu jalnica horea lui Diti"239:
Cc vii bade tirzior, /bis
Au de mine nu ti-e dor? /bis
Ba z'au mie mi-e dor tare, /bis
Nu pot trece valea mare, /bis
ca valea-i cu bolovani, /bis
N. o pot trece de du*mani, /bis.

Fiecare ne aveam horea favorith. (A mea era: Dacd-n


dou'azeci de toamne o zi senina n-am avut" ...). Cu voce
foarte frumoasii ne delecta Chiciu, cintindu-ne din bogatul
sau repertoriu de doine *i lied-uri. Cu toate ea' el a fost cel
mai delicat om care se poate imagina, totu*i, in mijlocul co-

69

www.dacoromanica.ro
rului barbar" el a inventat sa se cinte textul: Hazadnak
rendilletlenül legy hive o Magyar"240, pe melodia: /Dös ist
holt wianerisch, hola-ria-ra/ A Witz, a Kern dos hat a jeder
gem / Vor so'ner Ausdrucksweis da hat man an Respekt /
Dos ist der alte unverfalschte wianer Dialekt"241.
Cum pe atunci venisera la modà cartile postale ilustrate
incepuseram sà trimitem rudelor i cunostintelor, din a ca-
ror munificienta benchetuiam, cite o multumire recunoscd-
toare, pe ilustrate. Au urmat tot mai multe pachete, iar noi
am tiparit diplome de onoare" ale mesei Comsa, pe care le
confeream generoaselor donatoare, ce si-au adus aminte de
noi. i ce nu am primit? De toate! De la tata si de la Pop de
Basest: lazi cu cirnatarii; de la Ioan Banciu din Saliste: un
butoias de slibovita; de la Viorica Mihali: prajitura, 0 sticla
de sampanie s.a.m.d.; in -fine, de la D-na Elena Hossu-Longin:
sunci, iar de la D-na Ana Filip din Abrud, o oala de lut cu
peste 50 de sarmale cu varzä. La aceste banchete nationale"
erau invitati i colegii care nu apartineau rnesei Comsa. Ca-
pela noastra cinta, veselia exploda in cintece de cor barbar,
concursul de anecdote era punct de program, mai cu seamA
cind, intr-un rind 1-am avut ca oaspete pe Nicolae Serban de
Voila, cel mai talentat povestitor de anecdote din Ardeal. Ca
pike de résistance°242, culmea ilaritatii era, cind seriosul
Alexandru Fodor se lasa induplecat sã danseze o sirba cu
i urita, dar vesela sora a babei, Sali, ambii dansa-
ciocusa243
tori fiind lipsiti de simtul muzical si al ritmului.
S-ar fi parut ca masa Comsa mergea din nunta in nunta.
ca titulus bibendi244 serveau examenele sustinute. Iii
Inst",
timp de cloud semestre numärul acelor riguroase a fost de
23, dintre care unii din noi numarau mai multe, cumulind, ast-
fel, si meritul de a se apropia de doctorat. n perioada din-
tre examenul de botanica si rigurosul practic de fiziologie, am
trecut prin ucenicia politica.
Discursul meu politic feciorelnic 1-am tinut in limba ger-
mana, in onoarea prietenilor politici germani, slovaci si sirbi,
cu ocazia unei mese prezidate de Dr. I. Ratiu, par. Lucaciu,
Coroianu i Brote245. Dintre fruntasii slovaci a fost de fata 1.a.
M. Stefanovici, advocat fruntas din Pojun246. Aurel C. Popovici
vorbise pentru memorandisti i rn-a desemnat pe mine sa sa-
lut, in limba germand, prietenii straini. n timpul petrecut de
memorandisti la Viena, am avut ocazie sa fac cunostinta cu
multa lume politica, afar& de Dr. Lueger, Pattai, Bianchini
si Schneider, deputati crestini-sociali, cit 1l cu alti parlamen-
tari slavi i germani, publicist, scriitori i functionari. Faptul

70

www.dacoromanica.ro
eã publicul vienez stia ca ungurii opreau pe impäratul sa pH-
nieascA deputatia romdnal i câ, fiind ordin ca românii sd nu
beneficieze. de ospitalitate oficialä, trezi atit interesul popula-
cit i simpatia fata de români i cauza lor. La aceasta
se addugau cloud imprejurAri: ostentativa primire a deputatiei,
rin seful tinerei miscdri antisemite i, pe de altd parte, In-
versunarea cu care se expunea in sens maghiaron, presa evre-
iascS, in frunte cu Neue freie Presse"247.
Para lel cu pregAtirea teoreticd imi completam i dezvoltam
prin discutii, i experienta practicd a tehnicii de a sti nuanta,
in mod convingStor pentru austrieci, argumentele in contra
dualismului. Austriecii i nemtii intelegeau cu greu oH nu
intelegeaki deloc iscusintele practicilor maghiare. 0 singurS
exceptie exista: Dr. Carol Lueger248. In rest erau ca o turniâ,
pe care metodele lui [der] gutea Kaiser Franz249 i apoi ale
lui Francisc Iosif, o intarcaserd de a cuteza sa gindeasca poli-
ticeste, necum sS actioneze. Astfel au fost tot. mai mult 1m-
pinsi spre Künstlerhaus, Grosses Musikvereinssal, Stahlener,
Blumensale, Sophiensaa125° i teatre. Presa coplesità de evrei,
le sugera estetism, gustul pentru moda in arte (Haurslik, pared
se putea reda in cuvinte frumosul muzical). Omul trebuie sd-0
cheltuiascd plusul de energie fizicS, intelectuald i sentimen-
talâ. Ungurii si-au condensat toate manifestarile de energie
in politicS, austriecii §i-au dezvoltat sentimentul estetic pind
la dulcegarie.
Cind cu procesul Replicei251, adunindu-ne a doua zi, un nu-
mar de citeva zeci de studenti, la Casina din Cluj, am hotdrit
editarea §i publicarea unui manifest in chestia procesului Re-
plicei. A. C. Popovici fiind condamnat pentru publicarea si
raspindirea Replicei, am hotArit ca toti studentii români sa.
semnam acel manifest, declarindu-ne rAspunzAtori individual
ii colectiv ca autori, tipAritori i rAspinditori, spre a sili justi-
tia maghiarS sa ne dea in judecatd. Astfel, voiam s'a provocAm
un proces monstru, rdsundtor in lumea internationald: pro-
ceall intregii generatii tinere a unei natiuni. Tineretul, adu-
nat in Casina din Cluj, a ales o comisie, in persoanele lui Ma-
ruu si a mea, insdrcinindu-ne cu redactarea memoriului. La
rindul ski Maniu mi-a cedat intreaga redactare mie. Pentru
lucrarea terminatd am obtinut solidarizarea lui Maniu, iar
apoi am dat-o spre copiere mai caligraficS, decit manuscrisul
rneu, stud. phil.252 N. Puican din OrSstie. Cu acest elaborat
rn-am prezentat la colegii din Cluj, care au semnat cu mare
entuziasm dupd ce se citise textul intreg. Apoi am plecat la
Blaj unde, datorita complicitatii tinerilor profesori G. Precup

71

www.dacoromanica.ro
si Fodor, am reusit sã ma pot intilni cu toti teologii, sub pre-
sidentia teologului Brumboi, care in prealabil citiserà manus-
crisul introdus prin contrabanda in seminar. Cu mult entu-
ziasm s-au solidarizat cu totii si au iscAlit manifestul. La Sibiu
am suferit esec, ceea ce am descris in alt loc, [manifestull
nefiind avizat de Sibiu si apoi de Gherla, de asemenea de teo-
logii din aceste seminarii, amenintati i terorizati de autorita-
tea arhiereascd.
Oprindu-md la Budapesta si adunindu-ne in localul Socie-
tätii Petru Maior253, s-a citit i semnat de toti cei peste 40 de
membri prezenti ai societatii. Insufletirea era la culme cind
A urel La za'r din Bihor, fruntasul valoros de mai tirziu, imi
comunicd urmatoarele: Studentii unguri tin chiar acum o ma-
re adunare in sala festiva a primAriei, spre a vota incredere
guvernului Wekerle, pentru legiferarea legilor de registre ci-
vile.
Urcindu-ma pe un scaun adusei la cunostinta colegilor cele
áflate si propusei sà mergem cu totii spre a protesta contra
legii câsätoriei si a legilor civile254. Cu mare entuziasm ple-
carAm cu totii, fara" intirziere. Sosind in 5 minute, Osirdm
sala ticsità. Incercind sä intram, fur5m observati de unii colegi
unguri, care ne orientard ca mai este loc la galerie. Credeau
Ca suntem studenti romano-catolici maghiari. 0 parte din noi am
urcat la galerie, insa väzind situatia din said, am coborit si am
reusit sa ne virim in jurul tribunei. Prezida unul dintre fratii
Hindy, iar la tribund se agita Botlik. Fara" zabava am dat sem-
naiul, strigind un puternic Abzug"25, dupa care toti românii
prezenti au intonat un abzug" fortissimo. Ca totdeauna, cei
,.de dreapta", revoltati de scandalul opozitiei, urlâ si mai pu-
ternic. Intr-o clipa se naste cel mai formidabil scandal. Oratorul
std inm'armurit. Din liniste respectuoasà, vede deodatà o mare
de capete infierbintate in jurul s'au i 11 zapacesc riknetele fu-
rioase de nu-si poate auzi propria voce. Ce sd fie? Dinsul,
I3otlik nu a pricinuit cu [nici] un cuvint declansarea uraga-
nului. Gesturile lui izbutesc, in fine, sã restabileascd o liniste
relativA. Atunci, in mijlocul pauzei cu surdind, se aude cum
oratorul rosteste: cu toate cã acesti domni se poarta ca niste
haimanale de strada" (... ugy viselkkednek mint valami ut-
cazai csOcselék"), la care o voce stridentd sfisie calmul: igen
a Tordai es Nagyváradi csöcselék!256 Trezità dintr-o data, mul-
tirnea studentilor maghiari, la constiinta realitAtii situatiei, cá
au in fata lor opozitia românilor, izbucneste dintr-o data, cu
patimà elementark cotropitoarea reactiune. Toate variatiile ti-
petelor, riknetelor, se amestecä in vAzduh, cu tot ce limba
72

www.dacoromanica.ro
maghiard poate produce in cuvinte, exprimind furie i insultd.
A poi: kivele, kivele!"257 iar pumni furiosi si bite .se vinturd
in aer, spre un necunoscut. Dupd minute de nestdpinith larmd,
Botlik poate din nou sd-si facd inteleasd vocea: Il invit pe
acel domn, care adineaori a facut aluzie la intimpldrile din
Turda si Oradea Mare ca, dacd are curaj bArbdtesc i raspun-
dere pentru cuvintele sale, sd pdseascd in fata noastra si sa
piirdseascd adunarea ...".
Eu, atunci, am facut doi pasi cu mantaua de iarnd pe urndr,
rn-am postat in fata podiului. Din nou s-a declansat uraganul
de zbierete i sudalme, bastoane i pumni ma amenintau, iar
eu stateam privindu-i, dupd cum scria in reportajul sdu Bu-
dapester Tageblatt"258: Mit stolz erhobenem Haupt und has-
serfülltem Blick"259. 0 mind md bâtu pe urndr iar eu intreru-
pmdu-mi contemp1aia ma intorsei. Indärdtul meu, linga pre-
zident sedea un domn, verosimil comisarul de politie. Acesta
cu un mic zimbet i cu un larg gest, ardtd spre ieire. Eu pdsii
in acea directie. Culoarul dintre banci si perete era ticsit de
studenti. Ei formard cordon si eu, semet, trecui i ajunsei pe
stradd. Café Mitschek era pe atunci localul cotidian de intilni-
re al colegilor romani si se gdsea in apropiere. Intrai. Pind
acolo am mers singur. N-a trecut insd un sfert de ord, cind
colegii inundard cafeneaua, cu izbucniri de multumire cdci,
dupd plecarea mea nu s-a mai putut restabili 1iniea, incit
terrninind Botlik discursul sdu, a inchis sedinta. Reportaj des-
pre aceastd adunare a adus Deutsches Volksblatt"289 din Viena.
Restul presei budapestane i vieneze fireste au retdcut-o, fiind
ceva nepldcut guvernului ungar.
Vara urmatoare am tipdrit Manifestul in, chestia Replicei,
la Tipografia Sud-ungard" din Timisoara. Studentii semnati
erau in numdr de cca 193 si nu vor fi lipsit nici 10-20 insi,
din cei care aderaserd. Lipsind insd teologii din Sibiu, Arad
si Gherla, care nu erau iscaliti, nu puteam sa-i publicam numai
pe bldjeni, expunindu-i singuri unui proces.
Cind s-a tipdrit brosura veniserd, chemati de mine la Ti-
misoara, Iuliu Maniu i Nicolae Comsa spre a ne sfdtui asu-
pra rdspindirii Manifestului. Nu ne puteam expune confiscdrii,
fara sa-1 fi difuzat. Pldnuiam sa-1 rdspindim prin colegi, de la
om la om, trimitind pe adresele celor semnati, tot citeva zeci
de exemplare in plicuri, spre a le impdrti. Ocupati cu com-
punerea adreselor i plânuind lovitura marelui proces, primii
o scrisoare recomandatd de la Cluj. Citiva colegi Brdndd,
Pataceanu, Laslo sa. imi comunicau eà ei isi retrag semnd-

73
www.dacoromanica.ro
tur4 i intrucit s-ar publica Manifestul vor declara in pktblic
aLeasta hotdrire.
Dupà atita munc5, drumuri, alergäturi i cheltuieli pe care
le ceruse infdptuirea lucrärii, oricità neglijare de studiu, re-
pro5uri binevoitoare din partea tatii i avertismente pentru
cheltuieli, ca la urrnd sà ajungem pe gura procurorului Jessen-
szky. Scrisoarea ma puse in fate unui categoric: quid nunc?261
Maniu si Comsa, de acord intru toate, plecaserd din Timisoara.
Dindu-mi seama de situatie, real si fard optimism, am hotdrit
nimicirea tuturor exemplarelor Manifestului si am executat
aceastà hotdrire. Nu am pAstrat nici macar un singur exem-
plar ca amintire. Eram cuprins de jena i revoltà, cad conta-
sem pe solidaritatea desdvirsità in sinul nostru, a studentilor
romani.
In amintirea mea pluteau scenele de entuziasm delirant,
cu care fusese primita ideea unui proces solider al intregii in-
telectualitati academice române. Naivitate! Dar am profitat
pentru tot restul vietii de experienta cd, in probleme de acti-
uni politice, omul sd nu conteze decit pe sine. Fireste, astAzi
irni dau seama cd un proces ca acela, voit do noi, nu ar fi ser-
vit cauzei românesti. Cad, pe linga gradul de evolutie intr-o
coiectivitate etnicA sau sociald, aceasta trebuie sa fie ajutata
51 de constelatia componentelor momentului, grupate intr-o
rezultantA prielnicá, spre a-i favoriza reusita.
Intre timp, regele Carol I vizitase, impreund cu Sturdza, pe
F'rancisc Iosif i expozitia Milenariului", la Budapesta. De-
corase pe primul ministru D. Thinffy si pe consilierul acestula
in chestii politice românesti, Jessenszky, fost procuror in pro-
cesul Replicii. Evenimentele acestea au provocat multd amärã-
ciune i deceptie in opinia noastrá publicd româneascd. Intrigile
provocate de oamenii lui Sturdza: Slavici, Mangra, Rusu-Siriann
5i cei numiti de ei, au produs, timp de un deceniu, demorali-
zare si retragerea multor fruntasi cinstiti din arena politicA.
Tata, neapreciind elanul meu de activitate literara-gazeth-
reascA-sociala-politica, stdruia cã, permitindu-mi regulamentni
universitar, sd-mi aduc aminte de riguroase si am luat o hotä-
rire energica. Studiind 1 5 ore pe zi i avind un curs de prega-
tire la laboratorul fiziologic, am isprdvit materialul 5i am tre-
cut rigurosul practic la prof. Exner. Este adevArat cA, in prea-
labil, procurindu-mi reagentii, fdcusem la Olpret, destul de
temeinic, toate probele" (analizele). Dupd riguros a urmat
un potus, la restaurantul Löwe"262, in Kochgasse i fireste, o
telegramd trimisd tatii.

71

www.dacoromanica.ro
In vacanta de yard am mers cu Ioan, de la Olpret la Sin-
georgiul roman, la bai. Ne-am nimerit acolo vreo 10 colegi.
Era o viata sociala animata: bãi, plimbari, excursii (cu Odo-
bescu pe Rotunda"), dans etc. Virsta usor incandescenta, f an-
tezia mobila, mediul social romantic, natura pitoreasca, ochi
ademenitori, voce catifelata; toate au contribuit la izbucnirea
unei drame familiale: amorul celor doi frati, al lui Joan si al
nieu, pentru d-soara Virginia Gal. Ceea ce a potentat drama-
tismul acestui incident a fost simultaneitatea i neobservarea
la timp, de care unul, a starii patologice de care suferea ce-
lalalt. Relatia dintre noi doi nu a suferit de pe urma concuren-
tel, ci dupa un an si mai bine de zbucium, in libera competi-
tie, am renuntat, convinsi Ca nici poezii, nici suspine, nu pot
determina labilitatea idealului, spre a se stabilize concret. Cel
putin impresia mea a fost cà loan beneficiaza de un aport mai
mare de sentimentalism decit mine. De aceea, am dat frine
libere jocului ochilor si am reusit sa o ademenesc pe Adele, sd
gaseasca compensatie pentru o iluzie pierduta, o alta iluzie
Weil sie nicht nur musikalisch sondern auch moralisch war"263.
In cadrul Romaniei June", sub prezidentia lui Tit-Liviu
Tilea, am ajuns secretar .general, viceprezident, iar apoi pre-
zident. Ca atare, am reusit sa introduc insigniul", panglica
tricolora peste piept, la ocazii solemne i reprezentari oficiale.
Mai incercasera i alti antecesori, fara a putea obtine majori-
tate de voturi. Si contra propunerii mele s-a nascut opozitie,
in frunte cu amicul meu N. Comsa. Se terneau colegii ca nu
cumva sa se nasca incidente cu studentii nemti, care s-ar lega
de tricolorul nostru, ceea ce putea provoca dizolvarea socie-
tatii. Eu nu rn-am temut sa avansez incredere tactului i inte-
lepciunii viitorilor membri ai Romaniei June", iar cd nu am
gresit, au dovedit deceniile parcurse, in care timp, tricolorul
introdus de mine a decorat piepturile atitor tineri, in pace si
onor.
Primind vestea mortii marelui nostru publicist si barbat
politic George Baritiu, am hotarit sa exmitem263 o delegatie la
inmormintare, avizindu-i i pe colegii din Budapesta si Cluj.
Din partea J.R. si a Tinerimii Romane"264 din Viena au fost
desemnati: N. Comsa (Saliste), Ionel Capsa (Botosani), D. Gheor-
ghian (Bucovina) 0. Al.V.V. (Ardeal, Olpret). Noi patru ini
ne-am intilnit la Sibiu, cu cite patru colegi din Budapesta si pa-
tru din Cluj. Am lost gazduiti la familii sibiene. Eu, la batrina
Doamna Francu, Mama advocatului Dr. A. Francu. N. Comsa era
zilnic la mine. Dupà ce am indeplinit datoria de onoare feta de
defunct, Ionel Capsa, din Regat, rostind in numele nostru dis-

75

www.dacoromanica.ro
ursul funebru, am tinut sfat cum sa ne indeplinim obligatiile
iale. Fiind un eveniment ca 12 tineri sa soseasca deodatà
la Sibiu, au urmat conveniri sociale, improvizate cu dans. Corn-
punerea vizitelor si a ordinii lor ne-a cauzat oarecari dificul-
tati. Necunoscatori ai vietii sociale sibiene, cu dedesubturile
acesteia, pentru noi era firesc sa ne prezentam mai intii la
mitropolitul Miron Roman, apoi la prezidentul Partidului Na-
tional Roman, Dr. loan Ratiu i pe urma la celelalte familii
fruntase romanesti. Spre surprinderea noastra, D-rul A. Francu
starui sa ne induplece cu argumente destul de impresionante,
sa nu ne prezentam la mitropolit. Atitudinea lui morala era
rot pe atit obiectul clefetelor265 tatelor feminine si masculine,
ne cit de criticata elasticitatea adaptabilitatii sale politice, fata
de guvernul maghiar. Noi insa nu am cedat, argumentind Ca
functia lui inalta bisericeasca ne impune fata de dinsul aceeasii
consideratie, ca i faptul ca este vechi membru onorific al Ro-
nianiei June".
Astfel, ne-am prezentat mai intii in antecamera mitropo-
litului. Un tinar preot ne-a piimit i a intrat in odaia vecina
a ne anunte. Iesind dupa citeva momente, ne-a comunicat cã
I. P. Sf. Sa nu poate sà ne primeasca". Am plecat si ne-am
rezolvat restul vizitelor. Porniti pe vizite, ne-am oprit la Blaj.
Condusi de tinerii profesori Precup si Fodor, am vazut tot ce
era de vazut iar in fine, am poposit in camera destul de incapa-
toare a D-lui prof. Gherman (Domnul cel bun" cum spuneau
baietii), calugarul de saminta" al Blajului. Batrinul ne-a pri-
mit cu jovialitate. Mai tirziu s-au prezentat i alti profesori ti-
neri. Mu It talentatul i distinsul rector al internatului, Vasile
Hossu266, episcopul de mai tirziu, a fermecat veselia noastra
cu dragaläsenia si umorul sail spiritual. Povestiri, anecdote
vechi blajene, cintece solo si in cor, au ridicat buna noastra
dispozitie, incit cind ne-am despartit, pe la ora 2 noaptea, pe
linga amintirile plâcute, itam ldsat bunului nostru amfitrion
peste 40 sticle de yin goale.
Ace lasi program s-a desfdsurat apoi la Cluj, de asernenea
la Budapesta, fireste ea" mutatis mutandis"267. Tn sfirsit, am
sosit la Viena. Eram multumiti cu ispravile noastre, cu vese-
line de care avusesem parte. De faptul ca mitropolitul Sibiului
nu putuse" sa ne primeasca, uitaseram de mult. Cind colo,
la masa aflaram de la colegi ca Tinerimea" va convoca o §e-
dinta ca sà ne ofere ocazia sa facem o dare de seama asupra
indeplinirii mandatului primit. i intr-adeVar, acea sedinta
se tinu in odaia separata a restaurantului Dorfinger (VIII Lon-
dongasse Skodagasse, colt). Prezident ad-hoc a fost procla-

76

www.dacoromanica.ro
mat Dr. Isidor Bodea, fiul preotuIui ortodox din Arad, simpa-
tizat de toti cei prezenti. Si, pe la ora 8 s-a inceput discutia.
Rolul de procuror 1-a indeplinit Dr. Lazar Popovici, din Ot-
Iaca (jud. Arad). Esenta acuzei ce ni se aducea era ea fiind noi
patru insi, trimisi la inmormintarea lui Baritiu, nu ar fi tre-
buit sa umblam'sa facem vizite, mai cu seama avind in vedere
de ce reputatie e inconjurata persoana mitropolitului. El stia
pArerea membrilor Romaniei June" si nu a dorit sa primeasca
pe reprezentantii unei societati care il detesta. Ce va gindi
opinia publica romana despre Romania Juna?" Unde a decazut
morala in sinul tinerimii? Se umileste o tinerime sa se expuna
a se caciuli in fata unui om, pe care se stie câ il condamna?
Se expune, ca el neprimind pe reprezentantii României June"
sa ofenseze tinerimea academica vieneza?
V-ati batut joc de morala. Mora la, domnilor, asigura exis-
tenta statelor. Imperiul roman ..." si apoi da-i cu imperiul
roman ...
Noi, vinovatii, mai aruncam cite o intrerupere. Fiecare
dintre noi, afara de Ghiorghian, am luat de mai multe ori
cuvintul. Dar in zadar. In fine, pe la ora 1, s-a ajuns la votare
si ni s-a dat, cu majoritate de cloud voturi, vot de blam. Cum
nimenea nu avea nici naravul de a purta supgrare, nici nu
voia sd se expuna glumelor nesarate reciproce, ne-am facut
bilantul: noi am primit vot de blam pentru ca am voit sa-i
dam onoare mitropolitului. El, cu eleganta, a declinat onoarea,
iar colegii au pedepsit intentia de curtoazie ce am voit sa i-o
aratam unui membru de onoare al României June". Uncle
dai si unde crapa".
Cauza si efectul mi s-au lamurit cu mult mai tirziu, cind
am patruns misterele dedesubturilor sociale sibiene. Francu
era la inceputul uceniciei sale de intrigant si médiseur268. Cel
mai proeminent object corespunzator scopurilor si firii sale il
oferea Miron. D-na Moga si mediul ei familial nu era tine-
/ ilor slobozi de gura mai simpatica decit persoana D-nei
Cosma, in lupta ei perpetua intre complexe si inhibari. Aflind
si aceasta din urma despre astfel de observatii, va fi devenit
interpret pe linga unchiul ei, mitropolitul, sugerindu-i gestul
de a nu ne primi. Asemenea interpretari se colportau mai tir-
ziu, dar cine sa-si mai fi batut capul cu delete de acestea?
Totusi, cheful de la Blaj a mai avut o urmare, de asemenea
suparatoare D-nei Cosma.
La Romania Juna" introdusesem obiceiul ca in preajma
adunärii generale, a diferitelor noastre banci, adresam cite o

77

www.dacoromanica.ro
cerere ca sa voteze i asociatiei noastre o suma, considerind
plantil de a realiza un alumneu269, pe seama studentilor ro-
mani. Cind aranjam cite un Kranzchen, lansam liste diferitelor
fete de fruntasi, cu rugamintea sã colecteze pentru alumneu,
venitul curat fiind menit sa fie varsat la acelasi fond.
Geneza i conflictul cu D-na Cosma e descris in Postul vir-
tute, petrecerea pdcat?, brosura tiparita i raspindita de mine.
Supararea blajenilor si a D-nei Cosma am avut sa o suport
adesea pe fata, dar perpetuu voalat tot restul vietii Bro-
sura am scris-o in 12 zile. Materialul Ii aveam in rnemorie,
pe urma rigurosului. Cel literar 1-am adunat la biblioteca uni-
versitatii. Multa migaleala mi-au cerut corecturile. Nestiind
culegatorii limba, a trebuit sa fac 12 corecturi, oferind la urmd
o runda de bere pentru fiecare greseala de tipar [ramasa in
text]. Totusi s-a furisat un 1" in loc de t" in al treilea cu-
vint din rindul 2 de sub linie (tipar mic), pe pag. 21. Noroc
câ am descoperit la tirnp scrinteala. A fost momentul sa se
spuna acel cuvint anticlerical, desi acum Ii dezaprob ca prea
brutal.
In timpul celor 10-12 ani, dintre procesul Memorandului
5i intrarea in activitate parlamentara, trecusem pe la prezi-
dentia Romaniei June". Anul administrativ condus de mine a
fost multumitor ca activitate social-literara si financiara, dupa
cum o dovedeste Raportul anua/. Am condus pregatirile pentru
serbarea jubiliara, sfatuit mult de cel mai maestru organiza-
tor expert: Dr. Sterie N. Ciurcu. Dinsul participase la aran-
jarea balurilor celebre romanesti, de pe timpul renumitelor
baluri ale anilor 1870-1880 si stia sa se dedice neobosit ser-
virii intereselor cauzei românesti, pe orice tarim. Dinsul nu
lipsea de la nici o ocazie, dintre noi. Astfel am &sit firesc ca
sa-1 propun si sa-1 alegem drept prezident de onoare pe doc-
torul Ciurcu. Dinsul fiind contemporan si tot brasovean
cn profesorul Teclu, de la Academia de Comert, a staruit sa
renunt la alegerea lui i sa ma adresez lui Teclu, acesta fiind
foarte orgolios. Eu credeam insa ca asemenea consideratii nu
puteau cadea in cumpana fata de omenia ce i-o datoram lui
Ciurcu, dar speram cã aplicind o formula potrivita puteam
scapa din impas. De aceea Ii adresai lui Teclu o scrisoare,
rugindu-1 sa-mi dea voie ca sa deschid balul jubiliar cu fii-
ca-sa, Irina. Prompt, cu intorsul postei sosi raspunsul. El imi
comunica: Cu placere imi dau invoirea ca sa deschideti balul
jubiliar cu fiica mea, Irina, regret insa ca la 3 Martie voi fi
bolnav etc ...a

78

www.dacoromanica.ro
De programul jubileului se tinea si Commersul"270 festiv.
Era un obicei vechi al studentilor germani ca ocazille deose-
bite sa fie sarbAtorite cu un commers si in cadrul acestuia cu
un comment"271. Prezidentul ordona, bAtind cu spada in masa",
in cadrul commersului salamandrul"272, care avea sá decurgA
conform ritualului prescris de comment. Acest comment"
(cum", din francezd) devenise in uzul limbii românesti, co-
manclà".
Prezident al commersului a fost Drul Calinciuc, medic bal-
neolog la Marienbard. El vorbea o multime de limbi, fusese
ca student membru in Corps"-ul Saxonia si era perfect stä-
pin asupra tuturor obiceiurilor studentesti. Stabilitatea sa so-
cialA era la aceeasi ingltime ca i cultura sa literard. Una din
indeletnicirile lui era si literatura, avind publicate in reviste
germane apreciate poezii. Pe linga româna (fiu de preot bu-
covinean), stApinea: germana, franceza, polona, rusa si ma-
ghiara. Dinsul avea rutina de a primi honoratiorii"273: patro-
nul, N. Jumba, rectorul magnific al universitätii, Ludwig, mi-
nistrul României, profesori universitari, reprezentantii diferi-
telor societati si corporatii studentesti etc. etc.
Romania Jun Act fiind singura societate neslavá la univer-
sitatea din Viena, iar membrii ei conformindu-se de a rezolva
pe cale cavalereascä" litigiile de onoare", societatea noastra
se bucura de bun6 reputatie si de simpatie la societatea Ger-
niania" (societate literarà), din care faceau parte toate socie-
tätile germane si cele combative cu cca 10.000 membri.
Miscarea antisemità, pe atunci foarte intensà, ne-a apropiat
si mai mult de colegii nemti, iar simpatia pentru Lueger era
de partea noastra si a bor. De asemenea, lozinca Judeo-ma-
gyaren subliniatà la toate ocaziile ce ni se ofereau, a pre-
gittit dispozitia sufleteascd, spre a putea inscena apoi, la mo-
mentul potrivit, demonstratiile contra Mileniului, cu ajutorul
studentimii créstine ariene nationale si a deputatilor
germani nationali, schönererieni274 (Hanck, Wolf) cit si sub
egida D-rului Lueger.
In sala Ronacher locurile oaspetilor de onoare erau rezer-
vate i desemnate. De asemenea, fiecärei societAti studentesti
mesele le erau distinse cu stegulete in culorile nationale i cu
nun-iele societatii. Ajutat de membrii comitetului, am primit
si condus diferiti oaspeti, iar mai tirziu am vizitat oaspetii la
mesele lor, ingrijind ca membrii din comitet, desemnati in
prealabil, s'a fie permanent la dispozitia acestora. Dr. Cabin-
due §i-a indeplinit functia cu mult tact si umor. Discursul
pentru impáratul 1-a rostit dinsul. Am urmat eu cu discursul

79

www.dacoromanica.ro
pentru perechea regala romana. Fiecare discurs era fixat cro-
nometric. Astfel au fost fixate si cele ale reprezentantilor so-
cietatilor, pentru ca partea oficiala sa poata fi incheiata fix la
minuta. De asemenea, a fost stabilit programul muzical al
nieiodiilor executate de capela militara, imediat dupa discursuri
si ulterior.
Un singur necaz am avut de inlaturat. Ministrul Romaniei,
Emil Ghica, ex trem de precaut, s-a ferit tot timpul sa se arate
la Romania Junä" ori sa invite la sine pe cineva dintre mem-
brii acesteia. Eram suspecti ca. ardelenii nu avem tactul
de a ne sti feri de manifestatii iredentiste. A trebuit sa-i dea
Dr. Ciurcu toate asigurarile timidului ministru, spre a-1 linisti
pe bietul om. Cu discursul meu s-a declarat multumit. Totusi,
aratind spre ordinea de dans", cind II petreceam spre garde-
roba, zise: tot v-ati facut pofta". Ne facea o blindã dojana
pentru medalionul de metal, atirnat de prajina steguletului
tricolor. Avea gravat pe avers capul lui Iancu, iar pe revers
inscriptia: uniti vom fi". Era replica simbolica a marii me-
dalii conferita unica distinctie de Francisc Iosif batalio-
nului granicerilor nasaudeni: FOr standhaftes Ausharren in
der beschworenen Treue"275 iar pe verso: im Jahre 1848"216.
Preferasem ca in anul jubiliar sa nu candidez pentru ale-
gerea comitetului Romaniei June". Condusesem toate prega-
tirile, fusesem la Bucuresti i obtinusem in legatura cu jubi-
leul, de la ministrul instructiei publice, Take Ionescu, suma
de 5000 fl. pentru alumneu. Nu reusisem insa, prin Maiorescu,
sä fiu primit spre a cere colaborarea Carmen Sylvei (hind el
in dizgratie la C. S). Alergasem i reformasem destul pentru
Romania Juna" i preferam sa colaborez ca fost prezident,
liber in atitudini i miscari. Astfel, am ajuns un fel de arbitru
intre baieti. Ei, multumiti ca eu luam initiativa, erau convo-
cati spre a-si da parerea i semnatura, neavind sa-si sparga
capul i cu drag se orientau dupa sfatul meu. Ajunsesem in-
tr-un timp ca, chemati spre a aproba un manifest de solida-
rizare cu membrii memorandisti, citiva insi de la politehnica
imi reprosara de a-i fi convocat. Ar fi trebuit pur i simplu
sa-i fi semnat, putind fi sigur cã ei sunt de acord cu tot ce
iscalesc eu. Am combatut o incredere atit de usuratica, insa
dorinta de a rasa altuia raspunderea e atit de inradacinata in
cei mai multi oameni, incit se acomodeaza cu placere relatiei
de client si patron. .

Totusi nu e intelept sa te lai ademenit de ispita, cedind.


Oamenilor trebuie sa li se pastreze iluzia ca libera lor hota-
tire a determinat cutare atitudine a lor, iar nu imitarea pildeD

80

www.dacoromanica.ro
tale ori sugestia primitA de la tine. Fireste Ca, spre a le satis-
iace orgoliul sau imbecilitatea, trebuie sa le lai impresia ca
nu rivnesti nici macar la iluzia de a fi contribuit i tu la ho-
tarirea lor. Colegii vienezi nu sufereau de asemenea grando-
rnanii. Erau sinceri, dar le placea sA tin seama de ei. Obser-
varea unor simple forme de atentiune evita, de multe ori,
complicarea si descurcarea treburilor. De asemenea, trecerea
dibace peste observarea unei intrigi on mie1ii, pared nici
nu ai banui existenta acesteia: Fa-te prost, sa traiesti mult. Nu
tu esti prost daca 1-ai facut pe altul sa te tind de prost in-
tr-un moment dat ori o imprejurare ci prost este dinsul,
pentru ca ai reusit sA-1 faci a te crede prost.
Casnicia mea cu G. Goldschmidt s-a desfacut in mod prie-
tenesc. De cind intrase in Corps-ul Saxonia", el era obligat
sñ se tind de regulamentul lor traditional. La orele cutare
Paukboden"277, exercitiu de scrimA, cu Schlager278 i sabie.
1,a ora cutare Friihschoppen"279, la cutare betie comunA. Sim-
bath' a.m. Bumme1"280, in aula universitatii, cu care ocazie se
acordau de cAtre Fuchsmaiori Bestimmungsmensurile"281. Me-
diul sal social astfel schimbat, s-au modificat i obiceiurile
lui Goldschmidt. Ale mele de asemenea, prin mediul colegilor
romAni, cit i prin contactul cci familii romAne si strAine.
Goldschmidt propunind divortul, sub pretext cd vrea sd se apuce
de invatat, am aprobat si ne-am separat in pace.
Dupa diferite schimbAri de locuinte, m-am stabilit, in anii
pregatirii pentru ultimele riguroase, in IX Brannelbadgasse
5, la D-na Belak, sotia unui functionar particular, mama alor
doua fete feciorite. Familia locuia de cealaltA parte a gangului.
Locuinta ce a inchiriat, spre a o da in subchirie, era o specu-
latie a vredniciei Doamnei. Dintr-o bucAtarie, modificata in
antecamerA, intrai la dreapta in odaia mea, iar in stinga in ca-
binetul lui A. CrAciunescu. Eu plAteam 1 6 fl., CrAciunescu
0 fl. pe land.
Cind am inchiriat, mi-am marturisit naravurile: Imi place
sa fie curat, dar nu-mi place sa asist cind se face curatenie.
Pe birou am fel de fel de hirtii si o dizordine mare. Toate tre-
buie sà ramina unde le las. Se poate sterge praful insa fArà a
muta vreo hirtie din loc. Rufele sa fie date la spAlat de D-na,
dar trebuie sä am totdeauna rufe curate spre a le putea schimba
dupa plac. Colegi pot sa ma viziteze ziva-noaptea, iar cind
vine un prieten din provincie, el poate dormi la mine etc. etc."
La inceput D-na se speriase, dar apoi s-a convins cä dracul nu
e asa de negru precum se descrisese. Si am dus citiva ani casa
buna, toti trei (eu, Craciunescu i D-na). Dupd ce ma casato-

6 - Memorii vol. I 81

www.dacoromanica.ro
risem, am dus-o pe Lencica sa-mi vada fosta locuinta de stu-
dent, la D-na Belak. Spre a evita mutatul, aranjasem sa pla-
tesc chiria de 8 fl., peste vara. Masa o luam tot la God1282. Cum
unii colegi se promovasera, altii plecasera din Viena datorita
altor cauze, Godl se mutase in Londongasse. Astfel am fost
si eu silit sa iau masa la restaurantul Goldner Hirsch".
Stabilit in noua locuinta rn-am apucat de lucru spre a
a junge la promotie. Mai intii mi-am cumparat o lampa buna
de petrol, cu un picior greu i lat si cu o palarie283 verde.
Pentru rigurosul din anatomie practica, razbeam cu stu-
diul cite 10 ore pe zi. Cum in prealabil nu era chip sa poti
primi la prosectura parti din cadavru, ori cadavru de copil, de-
cit o data pe semestru, ne-am ajutat usu majorum"284. Afla-
sem ca la Franz Josef Spital" se pot obtine cadavre, ne-am
intovaräsit: Tilea, Corina, Ghiorghian i eu, angajindu-1 pe
Drd. Knauer, demonstratorul de la Institutul de Fiziologie ii
vechi student, sa ne fie prosector. Mergeam zilnic pina la spi-
ta3. ceea ce era o odisee. Plecam de la Dreilauferhaus" cu
Stellwagen (omnibus tras de cai). La Stockimeiseplatz" schim-
barn vehiculul cu un alt Stellwagen, care ne ducea la destinatie.
Citlatoria aceasta dura 1-1 1/2 ore. Sosind, mergeam la pro-
sectura, unde servitorul depunea pe masa de marmura cada-
vrul, urcat cu ascensorul, iar noi ne apucam de disecat
lucram cam 2-3 ore. Plateam servitorului fiecare cite 1 fl.,
iar pentru creieri achitam separat cite 1 fl. Seara, cind se au-
zea clopotul bisericii spitalului, servitorul aranja repede cada-
vrul i cosind maruntaiele in abdomen si torace Ii transporta
la parter spre a-1 imbraca si a-1 prezenta decent celor veniti
sä condoleze.
Noi ne spalam i plecam sa ne stimparam setea la o mica
circiuma pe drum spre oras, cu cite o halba de bere i cu un
Krautfleisch285 ori KreufleiSch288. Am fdcut observatia cà di-
sectia i microscopatul la lucrari de bacteriologie sunt muncile
cele mai istovitoare. Poate fiindca cer o atentie bine concen-
trata.
Rigurosul practic din anatomie I-am depus destul de re-
pede la prof. Zuckerkandl, maestrul artist in a face dintr-un
substrat arid un studiu interesant.
Pentru pregatirea primului riguros teoretic mi-au trebnit
citeva luni. Erau 4 studii: anatomia, fiziologia, chimia i fi-
zicd. Oricit a fi incercat nu razbeam sã prestez mai mult de
8-1 0 ore pe zi, deasupra cartii. Simbata la amiaz incetam
pina luni nu luam cartea in mina. Mergeam la plimbare, la
82

www.dacoromanica.ro
ccncerte, la teatru ori la opera, jucam biliard, foloseam timpul
pentru distractii. Fireste, vizitam i muzee, expozitii de arta,
cl team §i urmaream curentele noi in literaturd si arte. Totusi,
mentineam media timpului de studiu cotidian, la 8-10 ore,
ceea ce rezulta din suma orelor intrebuintate saptdminal. No-
rocul meu era si acela ca nu §tiu ce insearana a fi deranjat".
Pot oricind sa intrerup orice lectura, studiu sau scriere si sä
continuu de unde am intrerupt. Nici galagia dintr-o cafenea
nu ma tulbura. Se vede cà mint obisnuit sa ma concentrez cu
usurinta. Numai pianul ma paralizeaza, metrul ritmic silin-
du-ma sag urmez in tact.
Mai multà repetitie rn-a costat chimia, cad ceea ce inva-
tasem la liceu era infinit mai putin. Anatomia o aveam intui-
tiv in amintire. Fiziologia ma interesa i ceea ce a vazut omul
oclata ori a experimentat nu mai uita cit traieste. Iar fizica?
Nu in zadar prirnisem foarte bine" la bacalaureat. Insa aceea
cu ce venisem la universitate, pregatit ca gindire de fizica
practicd aplicata, nu numai ca era mai mult decit ce pretindea
profesorul Lang de la meaicinisti, dar experientele sale de exa-
rninator, in timpul anilor, Ii convinsesera ca examenul de fi-
zicd e cu totul inutil pentru acestia, ei nefiind bravi ca studen-
th in stiinte ci, ori timpiti ori nepregatiti. De aceea, plictisit
de timpul pierdut cu examinarea la facultatea de medicina,
Lang vina sa gaseasca material ilariant, furnizat de cutare
student examinat, ca sa aiM ce povesti partenerului sat de
sah la Café Arcaden, care il astepta sa vina de la riguros,
spre a continua jocul.
Studentii, tinind cont de interesul lor, ca sa nu fie expusi
lä corigenta din fizica, faceau ce puteau spre a fi pe plac pro-
fesorului. Mai intii s-au adunat intrebärile (si raspunsurile
aprobate), agreate de profesorul Lang. Apoi s-a litografiat:
Phisic" ca titlu, iar ca informatie: 92 intrebari i raspunsuri.
Cele subliniate sunt mai deseori intrebate. Rdspunsurile tre-
buie stiute exact".
La masa Comsa s-a inceput farsa. Isopescu (jucind pe Lang)
intreba, eu cu o fata de nenorocit, ma adinceam in meditatie,
pvrca a scruta sa descopar geneza lumii. In fine, incepeam
sacadat si molcom: considerind ca..." (pauza), Lang (Iso-
pescu): Unsinn"287
Eu ma. prinsesem si m-am tinut de cuvint ca nu voi
invata scriptele cu cele 92 de intrebari §i raspunsuri pentru
Lang, decit pe closet. A. Fodor, mai in semestre decit mine,
dispretuise aceasta metoda. El frecventase prelegerile lui Lang

83

www.dacoromanica.ro
si se pregâtise pentru examen din carti celebre, dar totusi cazu
la rigurosul I din fizick Ambitie desarta.
Cind Lang imi pronunta numele i imi facu semn sI ma
asez la masa verde, in timp ce ocupam scaunul, dinsul scoase
ceasul i Ii aseza intre noi. Totodatk aseza cotul pe masa, in-
torcindu-mi spatele. Intrebarile ce mi Ie-a pus au fost elemen-
tare: moara minata prin caderea curentului de sus; fintina cu
pompk La timidele mele raspunsuri am auzit de multe ori
Unsinn", Dummheit"288 etc., incontestabil cuvinte de critica
meritate, insa in vreo cloud rinduri vAzui tresarind i un zim-
bet de satisfactie pe fata noroasa a examinatorului. Ca idee
despre ce trebuia stiut pe de rost, spre a-I multumi pe Lang,
daca erai medicinist, voi cita intrebarea: Was ist eine Diop-
trie?"289 Raspunsul satisfacator trebuia s'a fie: Eine Dioptrie
ist eine Linse von einem Meter Brennweite"299. Acest raspuns
I-am dat fard a-I modifica, asa cum era litografiat in chestionar.
La anatornie cu Zucker land si la chimie cu Lieben a
mers totul neted. Apoi m-am apucat de studiile pentru rigu-
rosul II. Mai intii cele practice, apor teoretic: interne, anato-
mie patologick farmacologie, infantila. In toata medicina mai
mull, m-a interesat anatomia patologica; poate din cauza cursu-
lui admirabil, tinut de prof. Kolisko si de insasi esenta studiu-
lui. In afar& de prelegerile profesorilor se mai anuntau asa-
numite cursuri" tinute de profesori, docenti, asistenti, pre-
gatiri de 3-4 saptamini, privind anumite specialitati: Acestea
se ocupau mai adeseori i cu studiile care formau obiecte de
examene ale riguroaselor. Studentii indigeni plateau cu cite
6 fl. cite un curs de acesta. Era respectata traditia ca, terminin-
du-se un curs, urma o alta serie de cursanti, la acelasi specia-
list asupra aceluiasi obiect, iar fostii cursanti, asezati in rin-
dul al doilea, aveau dreptul sa mai asiste a doua oara, gratuit,
putind cerceta i cazurile.
La cursul lui Kolisko erau pregatite 2-3 mese din pro-
sectura de anatomie patologick insirate una dupd alta. Pe ele
erau asezate tdvi cu preparatele organelor care urmau sa fie
explicate din punct de vedere patologic. Aceste organe erau
adunate de la prosecturile spitalelor vieneze i insirate, ince-
pincl cu stadiul incipient de afectiune, pina la exitus leta-
1is"291. Dupa cum profesorul progresa. in expunere, tava cu
organul bolnav avansa din mina in mink Mai intuitiv nici cà
s-ar fi putut dernonstra evolutia bolii.
Cind ma pregateam de examenul practic de anatomie pato-
logick s-a intimplat scandalul intre Pertea si mine. Secondatii
au acordat ca rnensura sä aiba loc in ziva de dupa riguros (la

84

www.dacoromanica.ro
D-na Pitsch) cad, cu zgirieturi nu putem lucra la cadavru.
Asti:el, a trebuit la 8 dirnineata sa fiu la un curs in spitalul de
pe Wieden, la 1 1 la maestrul de scrima Schan, la 1 2 la cursul
1 ui Kolisko. Scapind cu bine de Weichselbaurn, ziva urmatoare
am trecut cu bine si de mensurd. Mult mai mare enervare mi-a
pricinuit examenul decit duelul. Eram un mare Druckmeis-
ter"292 pind ce ma gaseam in fata examinatorului. Faceam ce
puteam ca sa ajung primul din grupul de 1 0 si toti preferau
sa-mi cedeze locul intii. Din momentul ce incepeam sa rdspund,
eram cu totul calm.
Repetind studiile in ultimele zile inainte de al doilea ri-
guros, terminai cu voluminoasa farmacologie pe la 1 noaptea.
Era o luna frumoasà, noapte senina, incit dupa ce ma culcasem,
mi-a venit ideea absurda sa mai repet, in pat, impartirea far-
niacologiei pe clase, ordine i grupuri. Dupd ce reusisem, haid'
si vedem cum va merge cu dozele maximale pro dosi" si
pro die"293. Multumit, dupa repetitie am voit sa dorm, insa
s-a ispravit cu somnul. Dupd o ora rn-am balacit cu apa pe
tot corpul. Zadarnic. In fine, pe la ora 5, rn-am imbracat si am
f;"icut o tura, din Lazarettgasse pind la Schwarzenbergplatz si
indarat, asigurindu-mi sa-mi fie somnul lin" ... Ca tot bo-
vizatul i dozele maxime nu au avut mare rost, s-a dovedit
de atunci incoace. Dar, in vremea aceea, in loc de Röntgen,
asepsie, ser Behring, salvarsan, penicilinà, secretii interne, vi-
tarnine Cuné-ism294, Freud-ism295, existau alte misticisme, pe
lingâ cele citeva medicamente cu adevarat specifice. Cit a
progresat de atunci tehnica metodelor de cercetare datoritd
chimiei, fizicii i tehnicii. Ce progres enorm s-a infaptuit in
privinta diagnosticii i, totusi, cit de modeste au ramas posi-
biaatile terapeuticii!! Individualitatea medicului este aproape
totul, de la Hippocrates pina la Axel Munthe.
Pe cind ma pregateam pentru ultimul riguros III, am in-
ceput sa trec prin boala de catei, medicaid. Intrasem ca aspi-
I ant la clinica Neusser296. Primul caz izbitor ce rn-a zguduit,
a fost un baiat de 17-18 ani care era atit de arierat din cauza
unui vicium cordis congenit297, incit era ramas in dezvoltare ca
un copil de 9-10 ani. Dar multimea irnpresiilor de nenorociri,
ce este silit omul sa vada la 'tlinica, Ii timpeste destul de grab-
nic pina la un grad de filosofie. Pregatindu-ma din chirurgie,
ohstetrica, oculistica i medicina legala, mai frecventam doua
cursuri de dermato-sifilidologie si unul de bacteriologie. Dr.
Ciurcu si alti colegi mai batrini izbutisera sa ma induplece
a ma aseza la Bad ,Hall, fiMd multi clienti romani la baile de
iod. Eu ma pregatisem pentru boli interne si indeosebi pentru

55

www.dacoromanica.ro
Karlsbad. Cum induplecasem i pe Comsa de a se aseza acolo,
era firesc sa merg eu la Hall. Deci Inca trei cursuri, unul de
sifilis i cloud de dermatologie. Cel de bacteriologie Ii anun-
tasera asistentii lui Weichselbaum, Muller i Nathnagel, care
se reintorsesera din expeditia pentru studiul ciumei" de la
Bombay. Aveam rigurosul din anatomie patologicä si, totodata,
din bacteriologie. Dar spre a putea face .cercetari independente
de laborator, imi dadeam seama Ca stiinta, la nivelul riguroa-
seicr, era prea modesta. Cad aveam i eu ambitia sa descopar
rnicroorganismul boalei relea. L-au descoperit apoi tirziu
Hata si Schaudinn, iar Ehr1ich299 a descoperit salvarsamul
(606). Dar: in magnis ac voluisse sat4299. Azi dermatologia
merge la diagnoza sigurd quoad lues"399 si la tratament rapid,
datorità lui 606" i inventiei lui Levaditi391 etc.
Prin 1898-1900, la clinica prof. Lang era o colectie de
femei splendide: brune, blonde, rosii-Tizian etc., de toate nu-
antele. Dar era destul sa le privesti, nu in ochi, ci prin specul,
ca sa-ti treaca pofta! Ultimul riguros 1-am trecut cu cele
mei neinsemnate emotii, cu toate ca profesorii erau pe cit de
celebri, pe atit de temuti. Dar studiile lor erau toate interesante
din punct de vedere medical si importante stiintific.
Luind doctoratul, spre a trece prin formalitatea solemnitatii
promovarii, a trebuit sa Wept vreo cloud saptamini pina la
termenul oficial. Acest raspat de timp 1-am folosit spre a
o vizita, la Bayreuth,392 pe Ade la. Cunoscindu-1 pe Popovici-
Bayreuth 1-am rugat sa iasa de la repetitie, asteptind in fata
teatrului lui Wagner. Ade la era tocmai retinuta la repetitie
(Rheintochter, Blumenmädchen). 1-am marturisit lui Popovici
scopul venirii mele i i-am cerut parerea. Mi-a laudat pe co-
lega tinâra, dar nu a intrelasat sa-mi arate cit de nelinistitä
este cariera unui artist cintaret. Apoi a iesit Ade la de la re-
petitie si am plecat la ea acasa. Cele cloud zile cit am stat la
ea am facut cunostinta cu colegi de ai ei, mergind cu dinsa
in localul traditional al artistilor.
Reintors la Viena, sosise tata, in preajma promotiei mele.
Cinam impreuna la Löwenbräu"393, linga Burgtheater. Era
foarte multumit ea i-a fost dat' apuce promotia mea. Cind
term inaram cina, i-am marturisit calatoria mea la Bayreuth.
Tata a avut atunci o izbucnire de furor Vaidensis"394, de o vi-
ofenta exceptionala. Reprosurile D-sale erau intemeiatae, caci
nu ii spusesem nimic in prealabil. Zapacit cum era, se temea ca
va face vreun pas pripit, legindu-ma prin prornisiune. Zah-
len!"399 striga tata, incit toti cei de ka mesele vecine se
intoarsera spre noi. Imprerma cu Ioan tacuram. Tata plat in,
86

www.dacoromanica.ro
grabd. Iesind din restaurant, trecurdm repede pe dinaintea
Burgtheater-ului i ajunserdm de-a lungul grilajului Volksgar-
t en-u1ui306, tata la mijloc, noi flancindu-1. Tata mergea repede,
cind deodatd se opri zicind: Ldsati-md singur, eu plec miine
dimineata acasda si o luà inainte spre Goldnes Lamm"307, noi
oprindu-ne in loc, necutezind sà mai facem un pas.
In ziva urmAtoare am avut dupd masä o intilnire cu o cu-
coand iar seara potus"-ul, intr-un restaurant din Schwarzspa-
nierstrasse. Nu am scris tatii; nici nu am primit scrisoare de
la D-sa. Dupd cloud sdptdmini a sosit, in fine, prima scrisoare:
M-am cugetat si am ajuns la urmdtoarea hotdrire, scria D-sa:
tu esti matur, ai diploma, esti in mdsurd sà judeci. Pdrerea
mea o stii, dar e dreptul tdu sd4i indrumi soartea. Decà tu
numai cu dinsa iti poti gasi fericirea, nu eu iti voi sta in cale.
Voi primi-o cu toad dragostea in familie, ca pe fiica mea.
Din gura mea nu va auzi vreodatd un cuvint de nemultumire
ori imputare. Voi face, cite zile imi vor fi date, sd aibd parte
numai de dragoste din partea mea i, pe cit imi permit impre-
jurdrile, voi cduta sa ma ingrijesc sa fie scutita de griji" etc.
Adinc impresionat de atita dragoste si altruism, mi-am facut
legea: Ce viata de jertf5 a dus tata, de dragul nostru, al co-
piilor sâi, cità trudd ai-a dat, cita intelepciune a prdclat ca sa
ne scoat5. oameni. Iar eu, in schimb, acum cind i dinsul s-ar
putea bucura väzindu-md om intre oameni, vreau sd mai stau
pe ginduri, care-mi este datoria fata de un astfel de om cum
este tate Si am rdspuns rugindu-1 sa fie pe deplin linistit. De
atunci corespondenta cotidiand a inceput sd fie mai rar5 intre
Bayreuth si Viena. $i episodul cu Gutta s-a terminat, prin
restituirea fotofrafiilor, in prezenta Adelinei ... la Arcaden".

Intre timp Comsa, la sfatul imberbilor sal amici, plecase


ia Yverdon ca sal invete frantuzeste inainte de a se stabili la
Karlsbad. Dupd ce Rita V., cu invoirea mamei sale primise
oadou costumul sdlistenesc, ea vent in acel costum la Kranz-
chen-ul României June", iar el la Yverdon. Daca am fost
niste prosti ... Din Karlsbad el se mutd la Franzensbad. Eu
plecai la Bad Hall308, pe o zi ploioasd. La gard, nici o träsurd,
ncit am mers pe jos la primul hotel. Totul vechi. In Kurlistem
erau inscrisi cca 100 romani pe an. Dimineata vdd orasul,
toate neglijate, vechi. Multi scrofulo*i310, pe lingd tabetici311
evident, luetici312 sub rufe. Iar eu internist, in loc de bolnavi
curdtei, sd am de-a face cu betegi cu rdni purulente, cu efecte

87

www.dacoromanica.ro
primare de sifilis i cu toata seria dermatologicã, in vechitura
asta tristä de Hall? M-am reintors la hotel, am prinzit i i-am
scris lui Comsa o ilustrata ca plec la Karlsbad, iar dupà o ora
eram in tren spre Viena.
Ciurcu chibita la taroc313 in Arcaden" cind s-a pomenit
noaptea cu mine in spatele sat'. Nu ai plecat?" ma intreaba
surprins. M-am reintors". Fara a mai sta pe ginduri m-am
osezat la Karlsbad.

II

In afara de vreo 150 medici de toate originile etnice, mai


erau acolo i romanii: Dr. I. T. Mera, stabilit de citiva ani si
Dr. L. R. Craciun, primul din iria, al doilea din Bistrita. Cum
Comsa se mutase la Franzensbad, urmai eu ca al treilea. Find
ce mi-am gasit locuinta stateam peste zi mult la Craciun care,
considerind situatia mea de aspirant, rn-a primit cu pritenie
destul de colegiala. Abia instalat, am crezut ca era datoria mea
sa fac o vizitä D-rului Mera, cit i prezidentului organizatiei
locale a medicilor, Dr. Engl care, ca deputat in Reichsrai314,
era si prezidentul partidului cehilor tineri. Acesta rn-a primit
cu politetea obisnuita, in schimb Dr. Mera rn-a primit intre-
hindu-ma de ce am venit. ca sa-i fac concurenta?" Am cdutat
st-i arat ca nu acest gind rn-a adus la Karlsbad, ci starile po-
litice din Ungaria. Nu am de gind i e strain de firea mea sa-i
aclemenesc pacientii. Este destula clientela ca sa pot exista si
eu. Era insa atit de indispus, incit n-am putut sa-1 dumiresc.
M-am prezentat primarului. Fiind sezonul inceput, iar lista
ru adresele medicilor tiparita i afisata in toate casele, i-am
cornunicat cà voi rasa, pe cont propriu sa se lipeasca cite o
tidula cu adresa mea. Dl. primar mi-a raspuns cä nu e necesar.
Am fâcut observatia ca in irrteresul reputatiei Karlsbad-ului,
ar trebui sa se organizeze un laborator de scrutari stiintifice,
toata terapia fiind bazata numai pe empirism si traditie. DI.
primar mi-a raspuns ca e inutil. Karlsbad-ul are si asa prea
multi vizitatori. Cum mie imi parea straniu acel punct de ve-
dere, cu tot respectul fata de dictatorul ales de proprietarii de
case, fiind german-national si bacan milionar, din sinul lor, ca
sa le fie primar, D-sa se va fi simtit atins in atotcompetenta
sa, incit mi-a raspuns cu multa bonomie: Zile le trecute a lost

88

www.dacoromanica.ro
la mine un medic final., care a inceput sa-mi comunice ideile
lui. L-am ascultat citva timp, dar cind a inceput sa ridice tonul
(aufbegehren), am sunat si am dat ordin servitorului sa-1 dea
afara". Oricit as fi fost de neobisnuit cu finetea aluziilor pan-
germane, totusi am crezut Ca e timpul sa plec de bun ma-
gan"318. i rn-am ferit sa mai dau pe la Dl. primar Schafer.
Cind mergeam sa vad o locuinta de inchiriat, stapina casei
pornea sa mi-o arate. Complezenta ei era perfecta. Cum mergea
tin pas inaintea mea, adesea se oprea: D-ta nu esti medic", se
rastea care mine. Ba da, Doamna ...". Fara a mai scoate o
vorba imi intorcea spatele si ma parasea ca Sf. Pavel pe valahi.
Cind am patit-o mai intii, surprins, am incercat sa gin-
gavesc, cerind o explicatie. A doua oara, fiind antrenat mi-am
luat catrafusele. Am patit insä cu doamne mai cu tact, cd
irni luau mai intii datele identitatii i constatind ca sunt medic,
ma informau amabil despre un fiu sau ginere, care va termina
Ii curind medicina, astfel ca prefera sa nu inchirieze locuinta
altui medic, ca unui viitor concurent. Odata am opus contra-
argurnente, dar ulterior preferam sa ma declar cu totul de
acord cu pretentiile doamnei.
In general, populatia germand a Karlsbad-ului este de o
fudulie nationala si de un egoism rapace, exceptionale. Aproape
fiecare incaseaza in timpul sezonului suficient pentru a putea
trai in restul anului. Pentru fiecare karlsbad-ian, Kurgast-
u1:1( e object de exploatare, care nu merita sa fie crutat. Ade-
v'irat cà i multi insi, din atit de variata clientela, aduc cu
sine obiceiuri i apucaturi levantine, care impun legitima apa-
rare din partea indigenilor, prin avansärea precauta a neincre-
derii omului patit. Totusi, pina la urrna, ne-am naravit si
ne-tim inteles destul de bine cu diferiti indigeni ciopliti si mai
utin ciopliti. Paula, pe care o angajasem ca fata in casa si
rentru primirea clientilor, ne trata in primele saptamini reti-
nuta, cu multa raceala. Apoi rela noastra cu dinsa a devenit
no-malà, familiara. Auzindu-ne vorbind o limba straing, ea ne
tinuse de evrei. Apoi intelegind cã vorbeam romaneste, pe
incetul s-a impacat cu noi. Impresiile i experientele descrise
s-riu cumulat din cele trei etape, cind am petrecut sezonul la
Karlsbad. Intiia etapd pind la moartea tatii.
Eu fiind la Viena, dupd primul sezon, in 1 899, tata ne tri-
mise o telegrama prin februarie, comunicindu-ne ca soseste.
L-am asteptat la gara. Pind la hotel am putut banui diagnoza,
dupà anamneza317. La hotel, sub poartd, am constatat palpatoric,
la glandula sublinguala dreapta: klein, hart, unbeweglich"318,
tragica situatie. In ziva urmatoare ne-a primit prof. E. Albert.

gil

www.dacoromanica.ro
El a recomandat operatia, fara intirziere. A aprobat ideea tat*
ca sa se lase operat de prof. Brandt, la Cluj. Nici atunci, nici
clupa aceea, tata nu rn-a intrebat asupra diagnozei. Am plecat
fara intirziere acasa si, la o zi dupa sosire, operatia s-a facut la
Spitalul Crucii Rosii" (in prezent spitalul pentru cancerosi).
Nu voi descrie ce insemneaza tratamentul postoperatoriu
astfel, toate suferintele grele, fära nadejde, prin care a tre-
cut sarmanul meu tata. Nici ceea ce au insemnat pentru
mine lunile pe care le-am petrecut ziva i noaptea linga tata,
pansarea, pe care mi-a incredintat-o cu totul i profesorul
si asistentul sau. Era deja cald si nu puteam intrebuinta io-
doformul uzual pe atunci tata avind o intoleranta, ba
idiosincrazie, contra acestuia (accelerari de puls, iactatii319
etc.), iar scurgerile purulente se descompuneau repede. Prin
mai, tata dorind sa se mute la Olpret, ne-am stabilit in casa
veche. A fost o primavara frumoasa, merii in floare bogata.
Se asterneau saltele sub pomii saditi i altoiti de tata, iar
D-sa petrecea toata ziva la umbra lor. Eu Ii pansam de 2-3
ori pe zi. 0 rand grozava, dupa Billorth320. Metabolism? No-
roc ca, putind sa se miste, nu trebuia sa zaca, i astfel, nu
s-a ivit decubitus. Resemnarea cu care a suportat tata acel
supliciu a fost zguduitoare, cad nu puteam sa-i alin nici
suferintele fizice, necum cele sufletesti i nici sa gasesc in-
sumi cea mai mica consolare. Odata, pe cind 11 spalam spre
a-I pansa, avui ideea nenorocita sa-i spun impresia c5 rana
are tendinta de a se inchega. La observatia mea, tata ma
privi cu milà i zise gingavind: Nu te-am intrebat". Nicio-
data nu rn-a intrebat, spre a-mi cruta durerea de a minti
In acelasi timp, unchiul meu, loan, zacea pe patul de
rnoarte, in casa liii din apropiere. Indirect aflarn zilnic in-
formatii asupra starii sale. Se zbatea in ultirnul stadiu al
unei paralizii progresive. Un ginere, prin casatoria fiicei sale
vitrege, medic la Surduc, Ii ingrijea. Intr-o zi ma ruga sa
particip la un consiliu. Am mers si mi-am dat parerea, ca
sa nu-1 mai chinuiasca pe särmanul muribund cu injectii si
incercari inutile. A doua zi unchiul meu muri.
Iozsi bacsi i Galaczy32 imi stateau Intr-ajutor. in multe
privinte, caci puterile mele cam slabisera. Ei s-au ocupat sa
angajeze un fost ingrijitor de bolnavi de la spitalul din Dej,
ca sa fie si in absenta mea cineva la indemina. Urmind in-
mormintarea unchiului, am participat toti casenii. Un ginere
al sotiei unchiului meu, preot calvin, rn-a rugat sa permit sa
zica si el o rugaciune. Eu am declinat competenta, aceasta
apartinind protopopului Pop, preotul oficiant. Nu §tiu clack

90

www.dacoromanica.ro
etin punctul de vedere al ritului nostru greco-catolic grecesc,
este sau nu admisibil, dar preotul Barabas a rostit cu pat-
hos-ul calvinesc obisnuit Tatal nostru" in ungureste. Scopul?
Crearea unei aparente de titlu de drept, asupra bisericii cla-
d ta de unchiul meu. Totusi, pina astazi 6 VII .1949 nu i-a
tulburat nimenea linistea in cripta acelei biserici ...322
In tot timpul inmormintarii, nelinistea gindului nostru
era la tata. Din ziva precedenta nu se mai plimba prin gra.-
dina ci, dupà ce Ii rostise rugaciunile de seara, se culcase.
Nu mai era de tot lucid, ci manifesta oarecari tulburari aserna-
natoare cu halucinatiile. Dupa amiaza, catre ora 4, respiratia
Ii deveni tot mai rara, desi regulata, pina ce inceta cu totul.
Fr= de fata impreuna .1.1 frate-meu Ioan. Instinctiv ne-am
irnbratisat i ne-am plins jalea simtului singuratatii. Ajutati
de Iozsi bacsi i Galaczy, am luat toate dispozitiile in lega-
tura cu inmormintarea.
A treia zi, sosind prepozitu1323 Giurgiu i canonicul Do-
mjde din Gherla, impreuna cu alti preoti si cu protopopul
Pep, am facut slujbele de inmormintare. Venisera o multime
de cunoscuti din judet si din departare. Satele din jur, cum
e obiceiul, se adunara masiv. Pentru a omeni atita om fuse-
sera angaj ate mai multe femei ca bucatärese i s-a impru-
mutat vesela, tacimuri, pahare etc. de la o firma din Dej.
Citeva mu de colâcei i pahare de slibovita s-au impartit in
,oper, iar pentru intelectuali au intins mese in sura mare:
scinduri pe pociumbi324, asternute cu fete de masa.
Ce multa omenie are poporul nostru, o dovedeste faptul
cá nu a disparut nici un object din cele intrebuintate de
multimea aceea si nu a trebuit sa platim nici un pahar ori
piesd de tacim imprumutat, cu ocazia restituirii, intregul in-
ventar fiind complet.
Pierderea tatalui meu, cu toate ca o prevazusem de mult .
$i o doream, ca singura salvare de chinurile iremediabile, a
creat in sufletul meu un gol, desi m-a vindecat de un senti-
ment atit de nimicitor, care ma stapinea tot mai apasator
ca ma prapadesc de inima rea", adica nu mai gasesc in mine
energia de a rezista, sa asist neputincios la stingerea lenta si
dureroasa a celui mai valoros parinte.
Aranjarea mostenirii ne-a dat destule griji si alergatura.
Impreuna cu Jozsi bacsi i Galaczy ne trudeam sa facem parti
cit se poate de egale ca intre frati". Totusi, mai bine de un
an. nu am reusit. n timpul acesta, loan a lichidat cu mult
greu pretentiile vaduvei unchiului nostru. Ea a putut duce,
91

www.dacoromanica.ro
cu aprobarea noastra, tot ce a fost inventar de animale bune,
recolta, instrumente, de pe mosia unchiului nostru. Dar am
fost buni bucurosi cã ne-am putut desparti de ea in pace,
Fara a fi tinut, ea ori noi, sa ne luam personal ramas bun.
Intre timp imi adusesem acasa lucrurile ramase la Karls-
bad si locuiam la Valea Seaca326. Viorica Mihali fusese ope-
rata Inca pe timpul cind tata era in viata si era teafar. Acum
se ivira simptome de recidiva, iar Mihali nu s-a miscat de
linga dinsa. Femeie zdravana, de 32 de ani, nobila si gene-
roasa din fire, a sucombat in urma unui cancer uteri", dupa
chit tuitoare suferinte.
Dupa moartea ei, Mihali a plecat cu mine la Orastie, unde,
impreuna cu Aurel V1ad326, a senmat Manifestul-Program,
pentru intrarea in activitate. Ne gaseam in ajunul Conferin-
tei i opinia publica era pregatita de grupul nostru tineresc,
pentru a decide participarea la alegerile generale din 1905.
Aradanii, pe atunci Inca inelei, condusi de sforariile lui
GoWis327, indata ce au prins veste de manifestul redactat de
mine si iscälit de Mihali, Vlad si A. V. V., publicat in Liber-
tatea", au. parafrazat continutul si 1-au adus cu sine la Si-
biu, spre a-si putea revendica prioritatea.
Dupa hotarirea Conferintei cind, in comisia de 40 se dis-
cuta programul electoral, eu am propus reclamarea drep-
tului electoral si pentru femei. Badea Gheorghe, care prezida,
mi-a adresat sumar parerea sa: ce vii cu prostia ta?" (in sur-
dina). Staruind eu, a pus la vot si a constatat desi obtinu-
sem majoritatea ca propunerea cazuse. Din respect fat :
de batrinul nu am zis nimica, ci am cerut sà mi se permita,
ca c concesie personalà, sa pot pretinde, in campania elec-
torala dreptul de vot pentru femei. Abia terminai, ca. Pop de
Basesti se grabi sa aprobe: bine, bine, fa-ti pofta ..." iar
plenul, rizind: aprobam, aprobam ..." Aproape nimeni nu
nia lua in serios. Si totusi eu ma ocupasem cu aceasta pro-
blema, incepind din anul I la universitate (Matilda Schor
colega la Claus, Karin Michaelis polemica lui E. Albert,
Flen a Kay etc., toata polemica pentru si contra studiului uni-
versitar feminin).
edeam i eram la curent cu progresul social realizat in
diferite tari, in urma admiterii femeilor in viata politica: re-
formele de ocrotire socialâ, igiena, educatie, antialcoolism
etc. (Finlanda, Australia etc.). Imi dadeam seama ca adoptind
in programul nostru acest postulat, vom fi pomeniti de femei
din toate tanile ca partid progresist, ceea ce ne asigura o sim-
patie usor dobindita. Dar zadarnic insiram toate argumen-
92
www.dacoromanica.ro
tele. Sentimentul public refuza s'a se impace cu asa o pros-
tie". Numai timpul putea remedia judecata. Nici faptul Ca
am fi putut pâtrunde oriunde, apelind la femei, nu era
convingator. Candidatul sustinut de mine si candidatura mea
s-au bucurat insa de succes, avind de partea mea fanatismul
tärancelor i femeilor tuturor claselor sociale, cu disparente
exceptii.
Un curent ca acela feminist trebuie sa-si tealascâ traiul,
sa-si intreaca" apogeul, spre a se putea sedimenta pe baze
reale, purificindu-se de aberatii subiective, de ideologii ireale,
de demagogii speculative si de contaminarea multimilor de
indivizi mimicri-astenicia, care nu au rezistenta de a rAmine
neinrobiti de forta sugestiei schizofrenoizilor doctrinari, ori
a acelei rAspindite de intelectualul supus secretiei interne his-
teropate328.
Inainte de aceste evenimente (Conferinta din 1 905), mai
incercaseräm reorganizarea P.N.R. Am descris, la alt loc, in-
tilnirea de la Blaj cu Maniu3 i Vlad, cit i sistarea incer-
cArilor, datorith ironiei lui Braniste si a pesimismului catego-
ric al lui Ciuta339, la sedinta prezidatà de G. Pop de BA-
sesti331, in casa P.N.R. din Sibiu.

Trebuie sã descriu circumstantele câsâtoriei mele, care,


cronologic, au precedat ori s-au desfäsurat paralel cu cele
de rnai sus.
Coplesit. de senzatia singuratatii, rn-a cuprins dorul Ca-
s5toriei. Locuind la Valea Seacd, mergeam la amiazi in oras,
uncle prinzeam, apoi stateam cu prietenii români la masa
noastrA de la Café Kikaher. Citeodata ma intorceam la Valea
Seacd si nu mai mergeam seara in oras. Citeam, scriam, poves-
team cu birdul" Todor Vaida, dmoram vremea cum puteam. Ma
rodea dorul de clucA, fdra" sä-mi dau seama cã incotro. De la
un timp se muta la mine Wili Sorban332. Mai venea i Joan,
cind trebuia sä ispräveasca ceva la Cluj. Ionas al Tincutei ne
era mindenes"333. El ne fierbea, pe cit Ii permiteau cei 15
ani i virsta pubertatii. Nefiind pretentiosi, eram usor de
multumit.
Subiect permanent de discutie ne ofereau putinele fete
pe care le cunosteam. Le analizam considerind i tara ce
o reprezentau i mamele, in fiecare caz. Totusi pin'a la urma
ne opream la sibiene. Ideea lui Wili a fost cà va merge ca
93

www.dacoromanica.ro
delegat special de inspectie, ca om cu totul obiectiv, sà ded
o roata spre a aduna impresii. A stat citeva zile la Sibiu, s-a
lasat omenit cum nu mai fusese niciodata", dupd cum spu-
nea. Diagnoza lui se rezuma la: Lucia Cosma, fata frumoasa,
dispune de multe calitati (cultd, muzicala, sociabila), insd in
privinta virstei era mai potrivita cu generatia Comsa, Lazar,
Popovici etc. Surorile ei Inca sunt copile, Backfische334. La
masa batrina le mina din ochi, cum ii mina vizitiul bun caii,
cu ware atingeri de bici. Batrinul, om intelept, dar cu ba-
trina, om sa fie care va pricepe sa o scoata la cale. Fete le
D-nei Moga nu cadeau in competenta expertizei lui Wili, desi
intreaga noastra generatie aducea omagii acestei distinse
mame i fiicelor ei. Dar inconvenientul era ca fiecare ii con-
centra simpatia intreagd asupra blondei Jeni, viala336 i sã-
gainica. Iar faptul, stiut de toti, ca Anton Puscariu conta, in
familie, logodit cu dinsa, ne impunea rezerva ce se cuvenea
a,estei perechi.
Wili, stiindu-mi planurile nedeslusite, totusi lila in nu-
mele meu, angajamentul ca sa ma intilnesc cu familia Cosma,
la Coma Mica, in preajma Sfintei Maria, cind va pleca la
Baile Herculane, pentru Adunarea Genera la a Astrei".
Intilnindu-ne cu sibienii, conform intelegerii, am calatorit
inipreuna de la Coma Mica pina la Mile Herculane. Urrna-
toarele cloud zile, cit am stat acolo, am fost in societatea fe-
lelor Cosma. In seara balului priveam dansatorii, eu fiind in
doily. Deodata veni Goldis si ma invita la masa D-nei Popovici,
in sala de alaturi. 0 cunosteam pe batrina de cind fusese la
o petrecere (Kranzchen) a Romdniei June", cu fiica-sa Olga si
cu nepoata-sa Lenci. Le primisem atunci in garderoba, insa
Popovicestii (Mihai, Costi, Dumitrache si Caius Popovici)336
preferind sa-si conduca rudele in said, sd le intretina i sa dan-
seze cu ele, am aranjat impreuna cu Comsa un mic boicot, de nu
le-am dansat in seara aceea. Fireste ca la BAile Herculane am
fricut uitat incidentul de atunci.
In ziva urmatoare, in tren i apoi pe vapor, pina la Turnu-
Severin, fetele Cosma, D-soara Borcea, Olga Popovici si Len-
cica Safrano, au fost permanent inconjurate de N. Comsa, de
fratii Brediceanu337, A. Zigre si de mine. Avui ocazia sa fac
studii comparative pe tot parcursul. Cind sosiram la de-
barcader, batrinul Cosma fiind viceprezident al Astrei", fu
primit impreuna cu familia lui, oficial, de prefectul judetului
si de primarul orasului, care i-au incartiruit la dinsli. Cu
toate cal se telegrafiase in prealabil, restul de zeci de oaspeti
au fost lasati in grija Domnului. Mai pe jos, mai cu birji, dupa

94
www.dacoromanica.ro
cum 11 servea pe fiecare norocul, am ajuns in piath. Comsa,
eu si Bredicenii, prinzincl o birjä, am mai gAsit o camera' la
hotel. Sosind insA D-na Popovici cu fetele, ne-am grOLit sà.
!e- o oferim. Apoi am coborit in piatd. Restaurantul, surprins
de atitia oaspeti neanuntati, ne-a oferit salam. Eram insA cu
tetii fláminzi i astfel, dupO un consult al lui Cornsa, cu unii
localnici, am hothrit sa ne muthrn intr-o gradinA publicA din
apropiere, unde ni se promiteau celebrii mititei". Cu dispo-
zitia bund nealteratd, ne-am asezat la masa lunga. Pe drum
am avut grija sa rämin lingd D-soara Safrano i apoi sA o
am pe dinsa alkurea de mine si la masä. Astfel am putut
continua conversatia intreaga searâ. Pe incetul am aflat cA
ea plecase in caldtorie cu bunica-sa i mdtusal-sa, fiindcd su-
ferise o deceptie. Ce anume? Mi-a comunicat apoi Olga. Pre-
supunind cd erau probleme sufletesti, am discutat chestii sen-
tirnentale, inaintind in etape precaute si. pipAind efectul. La
sfirsit am putut fi multumit ca. dobindisem increderea destul
de comunicativd a fetei. Ea imi facuse o impresie foarte sim-
paticA, draguth ca infatisare si de o anumith distinctie, ele-
gantd in gesturi i in mers. Conversatia a decurs nemteste,
observind ca D-soarei ii era mai la indemind decit conver-
satia româneascA.
Intre timp, tindrul redactor Scurtu rosti un discurs fulmi-
nant, cu this iredentist, deplingind soarta românilor arcieleni.
Cosma rOspunse imediat pentru a contracara eventuala por-
nire a guvernului unguresc in contra Astrei". El arAtO cd
nu e chiar asa de plins soarta ardelenilor, nefiind nici un in-
telectual intre membrii prezenti aici, ai Astrei", care sa-si
datoreze dobindirea diplomei universitare unei burse. Fiii de
tarani au putut s'a se ridice multumita stârii i priceperii pa-
rintilor lor si a fa-cut apoi o paraleld cu totul nefavorabilA
stárilor sociale din Regat. De cite ori nu erau siliti fruntasi
de ai nostri sa ia asupra loi odiul de rdu români, in interesul
salvärii intereselor nationale, cum fascuse P. Cosma, atunci.
D-na Popovici i fetele au plecat dis de dimineath cu
trenul, reintorcindu-se la Mile Herculane. Noi ne-am intors
cu vaporul si am sosit noaptea cu trenul. Impreund cu Comsa
am dormit la hotel, iar dimineata ne-am prezentat familiei
Popovici. Douà zile cit am mai stat acolo am fost tot im-
preund. Singura data in viata cá rn-am avintat, cu totul stin-
gaci, intr-o partida de tenis, fiind partenerul Olgai, fata de
Lencica si Dr. Pártos, medic evreu din Herculane. Trageam
cite o loviturà in mingiulicA, de zbura peste copacii din jur.
Totu§i mi-am rupt ocazia de conversatie i astfel, cind am

95

www.dacoromanica.ro
plecat dupa doud zile, stiam ca familia va pleca la Viena,
uncle va locui la hotelul Ostreichischer Hof"338. Aveam pro-
misiunea D-soarei ca-mi va scrie o ilustrata, comunicindu-mi
ziva plecarii, fagaduinta in care nu credeam deloc, stiind ca
se angajase fata de mama-sa cä, fara stirea ei, nu va scrie ni-
manui.
Cu trenul accelerat de dimineata am plecat la Lugoj, unde
ne-a gazduit simpatica, fosta pacienta de la Karlsbad, doamna
mama a colegului 0. Prosteanu. Dimineata, pe cind lene-
yearn inca in pat cu Comsa, omeniti cu struguri minunati,
ne-au vizitat fratii Brediceanu i Tavi Prosteanu. Ne anga-
jasem sã ne intilnim cu fetele din Sibiu, la Timisoara. De
areea am tinut sfat de stat major, in timp ce savuram stru-
gurii. Rezultatul a fost sa impacam i capra si varza", adica
sa ne prezentam la Timisoara, iar dupa ce.familia Cosma va
fi plecat acasa, eu impreunä cu Comsa sa ne reintoarcem la
Herculane. Planul 1-am executat si nu a fost vina noastrd
daca ni s-a reprosat neloialitate. Caci la Timisoara ce puteam
face altceva decit sa fim intruna in societatea fetelor
mamei Cosma, i sà fim amabili. Apoi le-am petrecut la
gara. le-am oferit flori, eu am stat la cintaritul bagajelor etc.
Ca Badea Gheorghe, inqinte de plecarea trenului si mai tir-
ziu la Basest, imi povesti tachinindu-ma: Am intrebat-o pe
D-na Cosma: No, nepoata, paie sau fin? Care e dintre ei Nr.
2 ori Nr. 3?". Ea mi-a raspuns: Merge bine, pazeste expedie-
rea geamantanelor". Si batrinul termina cu un discret ha,
ha, ha". Era oare momentul si ocazia sã replic indiscretiei
D-nei Cosma aratind lui Badea. Gheorghe ca graba strica
treaba?
Reintorsi cu Comsa, la Herkulesbad am mai petrecut cloua
zile placute, apoi am revenit la Cluj. Fara a pierde timp,
i-am scris amicului Dr. Isidor Bodea339, rugindu-1 sà telef o-
neze portarului hotelului Ostreicliischer Hof sa-i comunice
deindatd ce va sosi D-na Popovici, iar Bodea sa-mi telegrafieze
la Cluj. Cu nerabdare am asteptat apoi depesa, stind mai
mult prin oras decit la Valea Seaca. Era un an foarte rodit.
Crengile prunilor se rupeau sub sarcina recoltei. Dar nu prea
aveam astimpar sa ma interesez de adunatul prunelor in cazi
tocitoare. Nu trecuse nici o saptamina, i, in cursul dupd-amie-
zii, primii telegrama prin care Bodea imi comunica sosirea
D-nei Popovici la Viena.
In aceeasi seara am plecat cu trenul de 1 1 iar
in dupd-amiaza Ormatoare am sosit la Viena. De la
gard am minat de-a dreptul la Bodea, in Mariahilfer-

96

www.dacoromanica.ro
hauptstrasse. I-am multumit si ne-am sfatuit. A ramas cà eu
merg la hotel Hamerand, in VIII Schlösselgasse, iar el, avind
de vizitat un bolnav, va veni sa ma ia de arolo, indata ce
va termina ora de consultatie. In drum am trecut pe la ho-
tel Miler", din dosul Deutsches Volkstheater-ului i oprind
hirja, dadui hainele la calcat. Dar abia ma stergeam dupd
spalat, ca bate cineva energic la usa, iar la intra" al meu,
ma pomenesc cu Bodea in odaie. Se intilnise pe stradd cu ser-
vitorul de la hotel Haller, care purta pe brat un costum proas-
pat calcat. Ha hum() 11 opri i cautind pe guler adresa croito-
rului, constata ca era Marrzinkievits-Kolozsvár". Astfel, sta-
bilind indentitatea, veni la mine. Am plecat impreuna la co-
pilul bolnav, iar de acolo la Ostreichischer Hof. Doamna Po-
povici plecase cu dornnisoarele la plimbare, in orele potrivite
de dupa-masa. 0 luaram, pe Kartnergasse, i apoi in jos pe
Ring, spre Stadtpark341. Acolo era un concert al rnuzicii mili-
tare. Lurne imensa in fata restaurantului. Am intrat i noi.
Abia ajunseram la primele mese, ne porneniram in fata cu o
intreaga societate brasoveana. In frunte se gasea D-na Popovici,
ru cele doua fete. Mai era de fata cumnata-sa, D-na Vilma,
sotia lui Ghita Pop si. maiorul Buls, din regimentul de husari
si altii. Cum noi intrasem pe neasteptate intre ei, ne-am prezen-
tat si am luat loc la masa lor. Watrina rn-a intrebat cum si de
ce sunt la Viena. I-am expus cà avind o mare recolta de prune,
am venit ca sä le vind. Era ceva nou de tot pentru dinsa,
incit am putut sà improvizez o diversiune, lipsifà cu totul de
realitate. Apoi am cinat impreuna. De atunci incepind eram
zilnic, de dupa-amiaza pina noaptea irnpreuna. Olga s-a pur-
tat cu cinstita camaraderie, facindu-ne rost sa putem sta
smguri de vorbil, Lencica si eu. Nu mai putin si batrina, ase-
zata intr-un fotoliu se uita pe fereastra afara, nu-si batea
capul cu noi. Izbutisem sa-mi dau seama repede de situatie.
Aveam de a face cu o fata crescutd la scoli sasesti, apoi la
Notre Dame de Sion din Viena, pina ce ajunsese sä fie ispi-
tita, in pubertate, de a se calugari. De atunci acasä, su'.)
paza nenumaratelor matusi si rude, adaptata din copilarie
ritualului grecesc traditional, de conformare sociala a tactu-
lui i cuviintei. I ntre asemenea imprejurari, cercul familial
izolator era firesc sail imprime caracterul asupra ei. Mai
era de considerat faptul ca mama fetei, D-na Safrano, sufe-
rise de la 18 ani de o boald acutd, pentru care profesorii vie-
nez: o trimisera la Karlsbad, "Dina ce, profesorul Schrater
constata o apicita342 pulmonard si o supuse in Germania unui
tratament de sanatoriu.

7 Memorii vol. I 97
www.dacoromanica.ro
Prima deceptie de care fusese atinsa Lenci a fost urma-
tocrea: Adjutantul regimentului de infanterie din Brasov, lo-
cot. Albrecht, pricepuse sä se apropie de Lend; va fi stiut
cum sa-i vorbeasca. Paliativele mamei ca nu-1 poate primi la
ccaiuri erau tot atit de ineficiente ca i interdictia fetei de a
accepta sa fie petrecuta pe strada. Caci nu poate fi nimeni
obligat sa se poarte complezent si in acelasi timp necioplit.
Scurt, Albrecht era pe calea cistigului de cauza. Atunci veni
o doamna, in vizità la mama fetei. Era cu atit mai bucuros
primita intrucit, in medii familiare izolate, noutatile zilei sunt
tot deanua bine primite. Acea doamna sag zicem Cecile
avea un frate in diplomatie, pe care-1 introdusese in familia
fetel. Cecile era revoltata ca Ii vazuse din intimplare pe Al-
brecht cu una stricata" din Bucuresti, chiar cind trecea un
pod, in p5durea de la Noua Brasovului. Ii tinu de datorie
morala sa nu retaca cele vazute. A urmat o lamurire, cu atit
mai imposibild cu cit acuzatului nu i se oferi nici o ocazie
de a se putea disculpa. Iar Fata? Dezamagirea ei nu cunostea
limite. Devenise melancolica, trista, nu-si gäsea ogoire. Intre
asemenea imprejurari, cum bunicd-sa cu fiica ei erau
in preajma plecarii la Bai le Herculane, familia hotari sã
plece i Lenci cu ele, ca s'a uite.
La Viena reusisem, protejat de Olga, sa Il neutralizez pe
Albrecht. Singura grijä ce o nelinistea pe Lencica era martu-
risirea dinsului cà se va sinucide daca-1 va abandona. Eu,
aflind din gura ei aceasta amenintare, o asigurai ca nu ar fi
serios sâ o amenint cu astfel de orori, insa o pot asigura ca
a5 suferi un chin mai grozav decit sinuciderea, durerea pen-
tru toata viata, de a-mi fi gasit idealul si de a-I fi pierdut.
Insä am tdrminat asigurind-o cd Albrecht nu se va sinucide.
Conversatia aceasta s-a petrecut cind treceam cu Lencica prin
fata farmaciei curtii, pe Stephansplatz, pasind inaintea celor-
lalte rude. Pe atunci primisem trifoiul in patru foi, emailat,
ca suvenire de la dinsa.
Fixindu-se ziva plecArii bunicii i fetelor, am stabilit a
citea zi, dupa sosirea lor la Brasov, sa ma prezint pentru a
fi introdus la parintii ei. Apoi, luindu-mi ramas bun, am ple-
cat la Cluj. Firea Popovicestilor o cunosteam prin mai multi
dintre frati, cu care fusesem coleg, contemporan ori prieten.
Dintre surori o cunoscusem numai pe Olga. Fireste, ma in-
teresa mai mult D-na Elena Safrano. Cautam sa ma orientez,
dar cine ar fi putut sa-mi dea informatii, capabile sa inlo-
culasca intuitia proprie, impresiile ce nu puteau fi trezite
decit prin individualitatile vii ale persoanelor in actiune. In
98

www.dacoromanica.ro
tata atitor necunoscute ma gaseam cu ochii legati, condus de
instinct, ca indrurnator i calauza. Intre timp ma stapinea
tot mai intens imaginea i dorul lui Lenci. Dar sufeream si de
reprosuri, cu totul neintemeiate, ce imi faceam singur. Nu
scapasem o vorba, necum sa-mi fi permis un singur gest, care
sh se fi putut interpreta ca un angajament fata de familia
Cosma ori fata de vreuna din fete. Oare, dupa atita petrecere
impreuna: Basesti343, Chizeni344, Herkulesbad, Timisoara, cum
va fi interpretind familia aceea trecerea mea la Brasov? Voi
pieca, dupà vizita de la Brasov, spre a ma explica, la Sibiu.
Gindul la D-na Cosma ma zguduia, dar in fine, situatia tre-
bula lichidata calm 0 intelept.
Plecind cu acceleratul de dimineata, am sosit pe la amiazd
la Brasov si am tras la hotelul Europaa. Vizitind-o pe Olga,
am primit propunerea ei ca in ziva viitoare sä iau prinzul
la bdtrina, unde va veni pe la ujina si familia Safrano. Din-
tre fratii Popovici erau acasa Petru i Mihai. Toti, in frunte
cu D-a batriná, rn-au primit foarte amabil.
Dupa-amiaza au venit mai intii prietenele D-soarei Safrano:
Agniti Nastasi i Elisa Ilasievici, fetele fostilor mei profesori
de odinioara, la liceul romanesc din Brasov. Apoi a sosit, cu
o trasura inchisa, D-na Safrano. Ea imi facu impresia de bol-
nava, fiind foarte slabd si de expresie suferinda. Fireste Ca
mi-am dat toata silinta sa fiu amabil si sa-i day bunele con-
sihi contra unor simptome de rau, mobile. Pe mine ma studia
intreaga societate pe cind eu, cu alure inofensive cautam sal
judec fiecare persoana i ansamblul intregului mediu social.
Aceasta cu atit mai mult ca pe la ora 6 sosi i D-1 Safrano, cu
un sitar impuscat in gradina, iar scurt timp dupa dinsul i lo-
cotenentul Albrecht, la ceaiul popovicesc. Doamna Safrano, ca
prima impresie, parea o femeie desteapta, energica, cu tact.
Sotul ei, un batrin viguros, de fire retinuta, era foarte corect
si atent in contactul cu oricine. Albrecht' era un tinar cu ceva
mai inalt decit mine, om serios, locotenent cu examenul de
scoald de razboi j astfel ofiter de stat major. Stiind ce se
care pentru a reusi la acel examen in Austro-Ungaria, era
evident un tinar cult si distins. Blond, cu mustacioara.
Plecind de la, familia Popovici, impreuna cu Albrecht, le-am
petrecut pe prietenele D-soarei Lenci pina acasa, in strada
Caterinei, apoi am ramas singuri si ne-am intovarasit reciproc,
pina la hotel Europa", unde am intrat luindu-mi ramas bun
de la dinsul. Pe drum am discutat despre educatia gimnaziala
civila p cea militara. Apoi nu ne-am mai vazut in viata.

99

www.dacoromanica.ro
Dupd douà zile m plecat la Deva, inainte de a merge la
Sibiu. Singura femeie fatã de care aveam un sentiment de
rudenie era Viorica Mihali. Ajunsesem sà fiu intimul ei, cAruia
ii spo ,redea toate tainele vietii. In cazul Cosmestilor, dinsa
aranjase ca D-na Elena Hossu-Longin sd invite la Wasesti pe
D-na Cosma cu fetele, iar dinsa invità si pe frumoasele su-
rori Pop (surorile auditorului345 Pop)" ca s5 nu se zicä . -.."
Ca de la Wasesti am plecat o ceatà la Remetea346, la D-na Ra-
coti i apoi la Chizeni, a fost numai o consecint5 a plimbgri-
lor noastre la horaita"347.
Povestind eu i cerindu-i sfatul Vioricãi, dup5 reintoarcerea
de la Mile Herculane, am avut impresia cã dinsa ar fi fost
cu o nuantd mai preocupatd in favorul familiei Cosma, decit
cra firesc. Astfel, rn-am hot5rit sa" consult si pe inteleapta mea
arnica D-na Elena Hossu-Longin348 (Viorica mi-a mdrturisit
ulterior Ca intre ea si D-na Cosma se incheiase un pact ca,
dacA va reusi incheierea unei cAsiltorii cu vreunul dintre fratii
Vdidesti, Dr. D. Ciuta, favoritul Mihaliestilor s'a fie ales in
consiliul Albinei", cu toate ca era greco-catolic). Cind am
sosit la Deva nu stiam de acel pact intre cele doua doamne,
despre care, natural, nu stia nici Doamna Elena.
Prirnit de so ji Hossu cu obisnuita prietenie rn-am spove-
dit doamnei din fir a par. Ea rn-a ascultat cu rdbdare si ate a-
tie. Apoi rn-a intrebat de ce voiesc sa" merg la Sibiu cAci iu
poate intelege aceast5 intentie a mea. Expunerea ce i-am Ricut
despre teoria corectitudinii relatiilor dintre oameni nu a d -
citusi de Putin. Ea mi-a räspuns: Cum poti fi atit de
naiv sa presupui Ca prin explicatii de acestea ai putea con-
vinge pe D-na Cosma cd, in locul fetei sale, preferi pe al'a.
Pe nici o femeie din lame nu ai putea sâ o convingi. Din contra,
cu tot dreptul ar vedea cea mai bruscil lips5 de tact, ba o
ofensà, in procedura D-tale. De altcum, poti fi sigur c5 s-a
aflat de mult despre excursia din Timisoara la Bâile Hercu-
lane, ceea ce ai fâcut acolo, drumul la Brasov, primirea la
D-na Popovici etr.". Apoi i-am cerut si am primit sfatul cum
sa procedez. Spre norocul rneu am invätat atunci sã apreciez
cit de nepretuit ajutor oferd cite o parere unei femei, un
gest in aparentA neimporfant, prin care stie sä incurce sau sa
descurce un ghern intreg de noduri gordiene, fatá de un b*5r-
bat care in contra unui singur nod de acest fel, recurge la
sabia brutal5.
Iarna, viitoarea mea soacrá, cu mireasa mea au plecat la
San .Rem Intre timp, in septernbrie, deodatà cu cununia
OlgAis'49, a avut loc si logodna noastrA. 0 intensd corespon-

100

www.dacoromanica.ro
denta ne lega necontenit. 0 zi pleca o scrisoare, alta zi o
ilustrata cu U11 vers de dragoste. Lantul acesta alternincl,
tinea in tensiune curentul fara fir dintre noi. Totusi, prin co-
respondenta am reusit, multurnita bunavointei miresei mele
sa o invat pentru restul vietii sa intrebuinteze ortografia i
scrierea romaneasca intre noi. Caci dinsa frecventase tot scoli
germane.
Prin martie ma dusei i eu la San-Remo, unde am petre-
cut zile frumoase, neuitate, impreuna cu mireasa mea si cu
mama ei. La reintoarcere, ne astepta la Viena viitorul meu
socru. Sederea a durat cam doll& saptämini. Era si Gross-
mama"350 acolo, cu Olga. Batrinele faceau cumparaturile
pentru inzestrarea fetelor. Odaia mea, la hotel Muller," pe
Graben, era ca la San Remo, vecina cu a familiei Safrano. La
plimbare, la masa, la teaLru eram tot impreuna.
In urma lecturii mele bacteriologice aveam anurnite preo-
cupari. Volam sti consult un specialist, daca tratamentului lui
Otto Zuckerkandl de odinioara, mai trebuie oare, ori nu, su-.
pus unui control. Intr-o dupa amiaza, cind familia se odihnea,
am mers repede cu o birja la un profesor dermatolog. M-a
primit nurnaidecit. Procedind cronologic, dupa ce a scos un
filament, 1-a pus sub microscop, apoi aranjind preparatul,
1-a examinat i mi-a oferit ocularul. Caracterizind eu ceea ce
vedeam, rn-a sfdtuit sa mai fac citeva Gram351, inainte de
casatorie. Dar era statorit Ca dupa reintoarcere va urma cu-
nunia, cum puteam oare sa o amin? Am inceput numaidecit
sa ark greutatile cu locuinta, cu mutatul, cu aranjamentul
acasa etc. etc., concluzionind cã trebuie sa aminam pentru
toamnd. Fireste ca nu am inceput cu toate argumentele de-
odata, ci creind premizele pe rind. Oricit de precaut am pro-
cedat insa, totusi au fost momente cinci soacra-mea sustinea
ci aceasta este un blam pentru reputatia familiei si a fetei,
ca ar prefera sa desfaca logodna etc. Totusi lucrurile s-au
impacat, raminind sà plec singur la Karlsbad, unde a venit
apoi Lencica impreuna cu bunica ei sa ma viziteze.
La Karlsbad se asezase chiar in acel sezon Dr. Guth, fost
asistent al lui Gonococcus"-Neisser din Breslau. Pe toate cane
ce oferea atunci tehnica tiinei, experimentam impreuna cu
Guth sa provocarn un Gram pozitiv. Aceasta a fost ocupatia
mea de recreatie in tot timpul sezonului. La sfirsit am votat
amindoi, .pe baza celor constatate la microscop, pentru Ehe-
konsens"3°2. Nu stiu dacd e tot atit de sigur rezultatul, ce se
obtine astazi cu citeva pastile de sulfamida, ca migaleala de
odinioara!?

101

www.dacoromanica.ro
Venind Lencica i Grossmama, in timpul Riper, petreceam in
societatea lor si a rudelor bor.
Toamna am serbat cununia in casa la socrul meu. Intre
timp ma obisnuisem cu noile neamuri i ele cu mine. De cind
o cerusem pc Lencica, ne sarutam de ne rupeam, de cite ori
se ivea ocazia. Mai intii am petit-o de la Lenica. Observasem
de la inceput c factorul energiei si initiativei in familia
Em. Safrano era D-na Elena E. Safrano, nascuta Andrei Po-
povici. De aceea rn-am adresat ei cu cererea mea. Sedea pe
divanul rosu, eu alaturi, in fotoliu. Elocventa mea era cam
rnodesta, conform circumstantelor. Este rnai greu sa petesti,
intre patru ochi, o fata de la o soacr5, decit sa tii un discurs
in fata unui numar de sute de alegatori critici. Cind am ter-
minat, Lenica mi-a raspuns cà ar fi de acord dar ca ar trebui
sa mai astept ca sa se intareasca fata si sa mai profite in
practica gospodariei. Eu rn-am declarat de acord, desi am
constatat Ca d-soara e foarte bine dezvoltata. Lenica, veseld
ea a rnintuit misiunea, care nici ei nu-i era la indemina, s-a
ridicat i ieind, mi-a spus ca-1 va trirnite pe sotul ei. Intrind
dinsul, am observat ca se gasea intr-o stare de emotie re-
cord, in comparatie cu a mea, dupa ce trecusem i primisem
sanctiunea soacrei. Perplex, ma intreba care imi este astep-
tarea in privinta zestrei. Eu 11 linistii ca situatia mea rnateriald
imi permite sustinerea familiei, astfel incit ceea ce va da fe-
tei sale, va fi dat nepotilor sai. Mi-a raspuns ca Ii va oferi
25 de banci". Nu stiam ce insemneaza termenul tehnic banci°
si numai ulterior am aflat ca in familie se folosea ca termen
pentru actiunea de Banc& Nationala.
Apei a urm at perioada cea mai fericita a vietii mele, intre
petit i cununie. Corespondenta zilnica, poetica si plind de
delicatete reciproca, i-a dat timbrul romantic . Imi vedeam
de cursuri speciale la Viena si de ale Karlsbad-ului. Locuiam
in Drei Staffel Haus353 a lui Nastopil, pe Alte Wiese354. Pe
tavanul imensei mele oddi de consultatii trecea o mester-grir
da355, de stejar secular, fasonata pe timpul rnarii imparcitese
Maria-Tereza. Intr-un colt era asezat patul meu, acoperit peste
zi de un paravan mobil. Sala de asteptare" pentru pacienti,
era a doua incapere, mititica, incit nu stiu ce ar mai fi facut,
dac5 s-ar fi aglomerat" 5 pacienti deodata. Noroc ea nici-
odata, in acel sezon inaugural nu s-au imbulzit mai mult de
doi insi.
Mare binefacere a fost educatia tatii, care ma obisnuise cu:
un acoperis peste cap, o odaie de adapost, mincare sirnpla, un

302
www.dacoromanica.ro
aternut sanatos, cu constiinta linitità, avind sufletul curat,
iti asigura somnul".
Studiam tot ce se putea gasi ca izvor relativ Ia terapia
si in legatura cu indicatia pentru Karlsbad. Curind a trebuit
sa ma conving ca totul era simpla frazeologie i cel mult afir-
rnatii terapeutice, intemeiate pe intuitie practica, inchipuità-
ori imaginara.
Cu gindul si clorul la mireasa frumoasa, liber de orice
griji, de cind ma &earn sub cel mai competent control al lui
Guth, avind pregatirile viitoarei casnicii sub conducerea des-
teptei i bunei femei, care urma sa-mi devina soacra, ce puteam
cere mai mult de la viata? Aveam si credinta sigura cã, dacâ
ar fi trait tata, ar fi fost pe deplin multumit cu alegerea so-.
tiei rnele.
Toamna, intr-o dupa-amiaza de duminica s-a celebrat cu-
nunia noastra. Inainte de amiaza s-a cununat Dr. I. Bodea cu
Jeni Stanescu, in biserica din cetate. Cind ma reintorceam
m-am intilnit cu Arsenie Vlaicu. Eram in vechi relatii, de cind
locuiseram ca liceeni la soacra-sa, D-na Victoria Iuga. El imi
facu reprosuri pentru ca nu,invitasem i pe prototopul roman
Voina, ca sa frià cunune. I-am raspuns: la logodna Ii invi-
tasem, impreuna cu preotul grec. Vlaicu resuscita insa zizania
de odinioara, intre greci si romani, reclamind dreptul de a-1
inmorminta pe Belissimus", socrul profesorului Budiu, pe
seama protopopului roman Voina, cu toate cã mortul dispusese
sa fie inmormintat de preotul grecesc. Puteam eu ca unit si
cu socrul meu epitrop la biserica greceasca sã fiu mai conci-
liant decit corifeii ortodocsi trocari",356 eare s-au lasat insti-
gati de Vlaicu sa se certe pentru un mort?
Alaiul nunfasilor a parcurs dupa-amiaza sträzile orasului,
in trasuri deschise, pina la biserica greceasca. De asemenea
indarat cu mireasa, pina la casa socrului meu. Aceasta con-
cesiune protocolara, traditionala, trebuia sd se faca, spre a
multumi pe membrii anonimi de gura-casca, ai publicului.
Popa, fiind din Atena, nu stia alta limba decit cea greceasca.
Fireste cii a celebrat in limba clasica a lui Aristotel. Cind a
fost momentul, mi-a facut un semn soptind da", la care eu
am repetat tot pe atit de ,sonor da!", pe cit de modest a
pronuntat mireasa mea da".
Cum eu mai stiarn ceea ce au uitat grecii, pe cind sotia
mea nici atita, cind venea vorba, ne tachinam ca legalitatea
nuntii noastre e foarte discutabila. Dar totul a parcurs in cea
mai perfecta ordine reglementara, asa incit terminind toate
formalitatile i datinile cerute de obicei i traditie, seara am

103

www.dacoromanica.ro
putut pleca cu acceleratul spre Cluj. Numeroase matusi, tante"
si tate"357 ne-au Jacut cinstea s ne petreaca la gara. En
fin seuls ..."358
In cealalta zi sosiram pe la amiazi la Olpret. Viorica ne
puse la dispozitie trasura lor, din Dej pina acasa, cu Lungu
pe capra. Mobilierul nu sosise. Fusese cornandat la Cluj, cu
intirziere, in urma unei neintelegeri. La Brasov, ca si la Bu-
curest:, este traditia ca mobilierul Ii procura mirele, pe cind
in nordul Ardealului se tine de obligatiile socrilor mici. Comu-
nicindu-mi socrul cà a fi in eroare, am declarat ca nu pot re-
para greseala. Dinsul trebuie sa comande mobilierul, spre a
evita circotelile tatelor din Somes, indiferent ea de plata voi
plài eu. Bâtrinul s-a i conformat avind astfel comandate la
firma Gal & Molnar: prinzitor, dormitor si salon. Pina ce au
sosit ne-am ajutat cu cele vechi Si cu odaile manque"359
aranjate. Lina, fosta servitoare linga mine, pe cind fusesem
mic, ne gatea, iar micul Petru, un Mat de vreo 13 ani ne
facea pe fata in casa. Din confortul vechii case familiale, din
piata Brasovului, cu tavane decorate cu stucatura, cu parchet
artistic, acoperit cu covoare persane i cu tablouri pe pereti,
imi mutasem peste noapte mireasa in vechea ciirte din Olpret,
cu tavane innegrite de funinginea deceniilor, atit pe grinzi
cit si pe scindurile podite nevopsit intre ele, cu percti grosi
väruiti in alb si ferestre de dimensiuni inguste.
Nu a fost numai o intimplare aceasta gafa" a mea. Cu
premeditare am aranjat ca tinara mea sotie sa ajunga intr-un
mediu rural, cu totul nou pentru dinsa, dar care sa-i devina
familiar ei i copiifor ei. Nu ma temeam cá va fi ispitita sa
cada in greseala celor mai multe familii romanesti care in-
data ce barbatul, prin situatda sa ori in urma muncii i a no-
rocului profesional dispune de posibilitati financiare se
avinta la manifestatii de lux, din cauza nesocotintei femeii,
care duce la ripa starea familiei, cel mult in generatia urma-
toare. Cunoscind evolutlia prin care trecusera cele cloud f a-
rnilii, Safrano i Popovici, pind ce ajunsesera sa-si intemeieze
prin comert bundstarea burgheza, nu ma temeam de
usuratate i grandomanie a obiceiurilor, ori de apucaturi proprii
oamenilor slabi. Nici unul dintre. cei 12 frati Popovicesti in
viata (din 16 citi s-au nascut), precurn i dintre trei frati si
icei surori Safrano, nu erau cartofori, rezistind influentei me-
diului care se exercita asupra indivizilor maleabili.
Cred ca insemna prevedere i precautiune inceperea con-
vietuirii noastre casnice pe baze taranesti, simple, lasind viito-
rului sa determine ritmul i calitatea adaptarii standardului
104

www.dacoromanica.ro
social. Gaseam ca nici in familiile sotiei mele, ca in toata clasa
noastra burghezil, putin inchegatk nu lipsea obiceiul analizei
si trierii oamenilor dupa familie: bunk de jos, distinsa etc. etc.
Fireste Ca mai adeseori determinarea e chiar inconstient influ-
entata de starea materiala a familiei in cauza si, in cazuri mai
rare, de calitatile morale, culturale etc. ale membrilor ei.
Stima mea fata de tinara sotie era cimentata inainte de
cununie. Faptul ci dinsa si-a insusit cunoasterea ortografiei
românesti si a corespondat româneste cu mine, fara a se sfii
de a admite sa-i atrag atentia cind facea vreo greseala, solida-
izarea ei cu tot ce era interes romanesc, mi-au dovedit sen-
timentele ei de dragoste sincerk cu atit mai mult ca mediul ei
social-familial, cu mentalitate de comercianti era total indi-
ferent din punct de vedere al politicii militante. Para lel cu
dragostea care era mereu reinnoitk prin afractiunea vie, Len-
cica dovedea destula abnegatie si altruism fata de izolarea ei si
asumarea tot mai mare a raspunderii proprii pentru chiver-
nisirea averii, in urma anpajarii mele, din ce in ce mai in-
tensive in luptele politice. In mare parte mai cadea in sarcina
ei i grija cu educarea copiilor, desi amindorura i, inainte de
toate, copiilor, ne-a stat mult in ajutor dragostea calduroasa
si devotamentul intelept al bunicii lor.
Ca Lath, Lencica era trimisa din bucatarie la pian sa-si
piarda timpul cu monotone exercitii, fara rost. Ca nevasta
tinara la Olpret, din propriu indemn al-a insusit arta gospo-
dariei si a gatitului. Deosebita pasiune i rabdare clovedea
pentru diferitele lucruri de mina artistice. Fara sa fi primit
vreodata instructie speciala, executa cele mai fine dantele.
cusaturi, croseturi, lucrari cu acul. Adevarate opere de arta
ieseau de sub degetele ei istete. Mina stinga o folosea cu
aceeasi iscusinta ca dreapta desi, pe cind era copil, nepricepe-
rea adultilor incercase sa o dezobisnuiasca.
Oricit ar fi femeia de inteleapta, barbatul trebuie sa-i dea
satisfactia de a fi convinsa despre credinta lui. E desigur o
prostie sa tachinezi o sotie inteleapta, cu vreo prietena ori
cu amenintarea unei eventuale aventuri, de dragul glumeia.
Eu am tinut sa observ aceasta regula practica. Totodata sa nu
absentez peste timpul maximal, limitat de toleranta absti-
nentei fiziologic normale. Pe deasupra am tinut cont ca nici
femeia nu trebuie considerata ca un automat pentru a pro-
duce copii.
Cind am plecat spre a ne aseza la Karlsbad, Lencica era
in luna 7-a 8-a. Locuinta ce o gasisem impreuna era in casa

105

www.dacoromanica.ro
Blauer Schlusse1"360. 0 inchiriasem mobilata de la Frau
Franiek. Mincam la hotel Loib. D-na Se ling ne primi fa-
miliar si rasa sa fim serviti la masa ei, in odaia III-a, unde
era si locul traditional al D-lui Janetschek, organistul bisericii
din Karlsbad, arnic cu toti marii componisti i executanti. In
zilele de duminica si dupa consultatii, mergeam cu Lencica
la plimbare (Kaiserpark361, Freundschaftssaa1362, Aberg, Gies-.
shilbt363, Hausheiling, JoachimstAia1364, Ellbager, Marienbad,
Franzensbad, Bayreuth etc.). Simbäta asistam la rularea no-
ului film. Apa potabila frind foarte rea, iar in case fiind
introdusa nurnai apa de curatenie, lasam ca Mattoni sa ne
aprovizioneze cu GiesshilbIer i cu Krondorfer365, pe care firma
le furniza gratuit medicilor, in cea mai largd masura.
Sosind reglementar ora nasterii primului copil, acuseru1366
Dr. Munk, a asistat impreund cu moasa lui favorita. Totul a
decurs in cea mai perfect:a ordine. Copil normal, de greutate
si marime peste medie, frumos. Cind am iesit cu el, asezat
in carucior, s-au adunat vecinii sa-1 admire, in frunte cu
Frau Franiek. Nu se sdturau sa--i laude marimea nasului, ei,
corciturile ceho-schönereriene, cu nasurile cit un bob de
mazare.
In prima noapte am pus copilul de 15 ori in curat. Abia
zmircaia: saream sa-1 molcornesc. Totusi nu am putut evita
conflictul cu cele trei mame! Citeva zile dupa ce se nascuse
baiatul, el incepu sa-si reclame alaptarea. Eu reusisem sa
o conving pe Lencica despre avantajul observarii regulate a
orei, atit pentru copil cit si pentru parinti. In masura perse-
verarii zbieretelor copilului si a trecerri timpului, solidari-
tatea mamei sale cu mine, in privinta ordinii suptului, slabea
si ceda dorintei de a satisface reclamatia, astupind gura co-
pilului. Eu rezistam, invocind diversi specialisti, pediatri ce-
lebri. Nici nurnele ilustre, nici titlurile de profesori nu au
fost insa in *stare sa inlature hotdrirea mamei de a indeplini
vointa copilului. Eu insa eram decis sa rezist, sa rarnin tare,
sa nu cedez. Atunci s-au prezentat puteri aliate, favorabile
copilului i mamei. Soacra-rnea locuia intr-o odaie, tot la
etajul I, de la Blauer Schlüssela. Deodata intr.& si ma intreba
de ce plinge copilul. Neputind lamuri cauza, decise categoric
ca. saracul copil vrea sà suga". Eu refuzai, fard discutie sa
inchei un compromis, caci cedind, insemna sa pierd definitiv
orice autoritate fata de intreaga familie. Soacrd-mea imi de-
clara atunci ultimativ ca -dinsa, neputind asista la chinuirea
copilului, prefera sa-si pregateasca plecarea la Brasov si Iei
adinc intristata. Eu ramasei nedumerit, suportind o ploaie de
106

www.dacoromanica.ro
reprosuri din partea mamei indurerate, sprijinite de necon-
solatele ttipete ale fAtului ei. Atins i eu dureros, cu atit mai
mult ca i mie imi era mild de copil, fiind silit sa tac in fata
atacurilor sotiei, aproape cu totul lezarmat, cdutam sa-mi
sugerez: fil tare". Cind se deschise din nou usa, ma trezesc
in fata cu Grossmama, Mama Mare sau Cucoana Mare, capul
suprem, nediscutat al familiei. Cuvintul ei nu putea fi discu-
tat, era o autoritate absoluta: Ce e cu copilul?" se adresa
care mine. De ce 11 Iasi sa plingd?" Eu, calm, incepui sa tin
o mica conferintd stiintifica. E in interesul copilului sà suga
la intervale regulate. Astfel stomacul si intestinul profita,
avind timp sa se si odihneascd. Pe calea aceasta e scutit de a
deveni nervos, isi doarme somnul si nu se obisnuieste sd de-
vina o pacoste pentru marnA-sa, abuzind de sldbiciunea dra-
gostel ei. Casa intreagd nu e robita copilului, ceea ce-i asi-
gura in mod automat pentru mai tirziu tact si bunacuviinta,
in contact cu semenii sal". Dar batrina, dupa ce ma ascul-
tase citeva momente, se arata cu totul sub alta infatisare, de-
cit odinioard la Mile Herculane, Viena ori Brasov. MA intre-
rupse brusc: Ce vorbesti D-ta, vrei sa omori copilu'? Ce stiu
cdrtile si profesorii D-tale? Ce stii D-ta? Vrei sa ma inveti
pe mine cum se cresc copiii, cum se alapteaza? Eu am avut
15 copii. Nu i-am crescut dupa carti si i-am scos mari si sand-
tosi. Pune copilul la sin!" Fara a mai adauga o vorba, imi
intoarse spatele i iei pe usa. Mai fii barbat, mai fii om, mai
fii medic. Aiurit, am suportat observatiile nevestei, ca ma-
ma-sa a plecat supAratd, Ca sunt dator sa o impac, sa nu se
decidd sA piece pind ce nu va putea sA o vadd sculatà din pat.
Nici nu a mai trebuit sa insiste prea mult, pentru ca eu sa-i
intind copilul i sa plec in cdutarea soacrei.
La splendida vitrina a casei vecine, plina de vase fru-
moase, statea Lenica privind. Se facu cd nu ma observa. Eu o
luai de brat, iar dinsa se lasa condusd pina se aseld linga
fie-sa, delectindu-se cum Ii alapta copilul. Nu a fost nici
prima, nici ultima mea capitulare in fata unui dictat feminin.
Obstetricienii cauta in mod firesc sa fie de acord cu pa-
cientele lor. Dupa o saptämind de lahuzie in pat, se incepu o
neintemeiata compatimire a lui Lencica. Si Grossmama si
Lenica gaseau cà e palida, slaba, ca prin alAptare se anemiaza,
ea e in primejdie sa se imbolnaveasca, sa nu capete apicita etc.
Cu toate ca alaptatul,ii facea bine, avea lapte abundent, arata
(prospitia") perfect, apetitul nu rasa nimic de dorit, dispozitia
veseld (cind copilul era satul Si avea scaun normal), cele douà
bunici Ii §icanau pe Dr. Munk sa propuna angajarea unei
107

www.dacoromanica.ro
loici. Eu, pe cit am putut rn-am opus. Totusi, dupa o rezis-
'enta sustinuta cu toate argumentele, am plecat la Praga spre
.1 cauta o doica. Speranta mea sa nu gasesc s-a dovedii fun-
damental absurda. Mai intii am mers la clinica de nasteri a
universitätii cehesti. Cind colo, ce sd constat? Toti rnedicii,
foarte colegiali, foarte prevenitori, mi-au pus la dispozitie
foile de observatie, alor peste 30 de doici, ca sa aleg. In urma
recomandatiei lor, am angajat-o pe Anuska Hrui:ka, aceasta,
ca analiza lactometrica, virsta copilului, progresul a-
celuia etc. , era mai corespunzatoare. Am plecat, sosind in
aceeasi zi cu ea la Karlsbad. Stiam teoretic ce pacoste
nseamnä sa ai o doica in casa. Am ispasit. Poate mama sa
tie un inger i doica alt inger. Dragostea suprimata, dar fi-
reasca fata de copil, produce la ambele femei o stare psihica
patologica, de gelozie cronica inraita prin senzatia tulbure
de a avea un drept firesc mai mare la :ubirea copilului, decit
cealalta. Din izvorul acestor sentimente purced apoi infini-
tele neiMelegeri sii indispotii intre ce4le douà fern oil.
Lencica paräsise de mult patul si cum sezonul inaintase,
aveam i eu o puzderie de pacienti. Cu toata caldura verii, in
iulie-august, trebuia sa incalzim in camera de dormit. Familia
imi statea acolo, camera principal& servind ca sala de astep-
Lare. Cabinetul meu de consultatie era de douà parti cu fe-
restrele asezate spre stinca si nu numai rece ci i umeda. Nu se
putea incalzi, neavind soba.
Cum, cum nu, s-au ivit plosnite, asupra carora Lencica
doica faceau, zi de zi, strasnice vinatori. Eu, ca sä creez di-
versiune, le inchideam prizoniere in cutii de chibrituri si
conservam ouale, observind cind ies puisorii. Am constatat ea
au o rezistenta vitala extraordinara, fara a beneficia de pa-
sune". Astfel am ajuns in septembrie. OrIcite mici neajunsuri
se iveau, eu le suportam cu veselie netulburata i cu autoiro-
nie. Asa izbuteam sä contribui la sustinerea bunei dispozitii,
de care se bucura Lencica
Calabalicul meu din timpul studentiei, cu care mersesem
la Karlsbad in anul precedent, ramasese acolo. Lencica a facut
ordine. Vazusem, intre altele pe o masa, si numeroasele fo-
torgafii adunate pe vremuri. Erau fetele din Revrian Many
(Adela, Mary, Witte, Natalita, Lili j Aurica Pretorian etc. etc.,
precum i Marisca Rakoczi, Viorica Mihali i alte cucoane
vrednice). Intr-o zi, voind sä ark cuiva, o fotografie i intre-
bind pe Lencica daca nu cumva stie unde va fi fiind, am
primit raspunsul precis si categoric: in buda!". Apoi expli-
catia: M-a jenat ca moasa ma tot intreba ca cine e cutare
108

www.dacoromanica.ro
on cutare si eu trebuia sa-i r5spund ca nu o cunosc, este o
cunostinta a Karbatu-meu. De aceea am rupt fotografiile in
bucati, ca sä incap5 in canal si le-am aruncat in closet". Ce
puteam face decit s aprob. Avea,.evident, dreptate.
Ca pacientura, incepuse s se arate un numar suficient
de bolnavi, pentru un incep5tor. Totusi, ziva cu clientii, mul-
ti-putini; familia inchisa intr-o odaie, eu, in ghetarul ingust
de consultatie. Noaptea, la dispozitia copilului. D-na Franiek,
uzurara367 veseld; acasa, renas ere politica, libertate de mis-
care. inclependenta. Biata clientela gratuita de la tara, imi va
da destul de lucru profesional; mosia trebuie adusa la rind,
de la cereale paioase, va trebui sa trecem la cresterea mai
intensiva a animalelor; satisfacerea exercitiului profesional si
nemultumirile cu clientela oraseneasca pisichera, cu cocoane
isterice, alintate, slab5 compensatie, in schimb bilant deficitar
ii incas5ri. Asa imi furnicau reflectiunile prin cap, fierbind
ci,e un Feh lines ori reintorcindu-md, dupd ce dadeam cite
o injectie contra unei colici biliare.
Noroc Ca' intielepciunea nevestei prefera sa se consoleze,
ocupindu-se cu copilul, decit sa-mi faca remuscari. Totusi,
cind incepura ploile din septembrie si zilele posomorite, am
preferat sa indrum pacientii intirziati la colegul R. Craciun,
cu motivarea cä chestii familiare ma silesc sa plec, incheind
acest sezon. In preziva plecarii se prezenri profesorul de
pediatrie din Bucuresti, Tomescu. Am mers la el acasa, in
Parkstrasse. Mi-a declarat ca de obicei clientii medici ca
vrea sa fie pacient, care sa nu se ocupe cu boala lui, ci sa exe-
cute ordinele medicului. I-am luat anamneza, status prae-
sens369 etc. si la sfirsit i-am prescris terapia, regirn, NU etc.
Am si discutat asupra semnificatiei unor simptome. In cele
din urmd mi-a adus exagerate elogii, ca pregatire, dar de
observatie etc.: mi-a proorocit un viitor stralucit. Nu still
daca a fost o revansa de politete on 0 amortizare partiala
pentru consultatie. Cind insa prea s-a avintat in elogii 1-am
intrerupt cedind firii mele ironice regret D-le profesor
cà acest viitor nu se va putea realiza". Dar el: am sa-ti tri-
mit clienti si am sa induplec toti colegii sa-ti trimita. Vei deveni
cunoscut de azi pe miine. D-ta cu calitatile..." L-am intrerupt
din nou: am luat toate dispozitlile, am biletele de tren in bu-
zunar. Am tinut numai sa va servesc i sa-mi ian adio de la
Dvsa. .5 i, in dimineata urmatoare am plecat.
Aveam peste 30 de obiecte in doua trasuri, in afara de trei
persoane adulte i copilul. La Viena, negasind acasa fosta mea
baba, din Lazarethgasse 5, et. I, mi-a oferit locuintà o and
1109

www.dacoromanica.ro
gazda de la mezanin. Ne-am asezat spre innoptat. Dar erau
atitea plosnite, cite nu mai vazusem. Lencica i doica au stat
de strajd toata noaptea lingä copilul culcat pe o pernd, in
mijlocul odäli. Cind in ziva urm'atoare am achitat ca sã ne
mutam la Riedhof si, modest am motivat, baba cu revolt& in
surdind, imi rdspunse cu riposta consacratA: die müssen Sie
mitgebracht haben!"3I°. Iar eu: gut, aber so viele?"371
Ce plâcere, ce senzatie de libertate, ce fericire. Cimp, padure,
codru, fära s'a fie insirat conform Dienstreglement"-u1ui372
armatei austriece civilizate, pe rinduri, la distante egale, sir
de sir, copac de copac, ci tufe i arbori räzleti, cu raristi aco-
perite cu iarbA, flori, butasi, stropite cu cApsuni, o pädure ar-
monic imprâstiatä, ca o turmá de oi peste plai, flU incorsetatà
in distante, dupà sistemul decadic, civilizat. Pomet sAdit de
tatAl täu i cel sada de tine. Diminetile pline de farmecul
prospetimei senine, noptile cu tfaceri adinci, sub limpezimea minu--
nii cerului instelat. Apoi, precipitata aglomerare de nori, tunete
violente, crepitAri373 i sunete indelung tdrägänate, cu rds-
fringerea ecourilor de dealurile inconjuratoare. Simplitatea
cinstità a mediului social. Omenia Varanilor i stingacele lor
abilitati de prefacatorii, in urmArirea unui interes. Ce ridicold
apare doctrina spatiului mioritic ondulat' i neondulat, in
fata realitatii sentimentului animalic primitiv, ce inaltd mice
fiintà vietuitoare, cind existenta ei se contopeste in sentiment
cu existenta miracolului naturii vii.
Eram cu intreaga familie la Olpret. Socrul meu, Manolache
Safrano, era prototipul grecului de maniere culte, care cu multi
lAgare de seamä se nizuieste a coplesi pe oricine cu toata de-
licatetea politetei. Ca o urmare fireascA a acestei insuiri, in
parte mostenite, in parte datorate mediului ambiant, de sute
de generatii, se tine departe de orice litigii. Stie insä sà" fie
de dirzd incdpätinare cind e la adicA". Averea si-o adminis-
treaza in depuneri si actiuni, sporind-o cind se urea" vreo hirtie
la bursd i cumparind cind scade. E mai comod i farâ rise.
Pentru agriculturd nu are interes.
Soacrd-mea Lenica, nAscutà Popovici. este fata mai mare,
intre 12 copii a lui Andrei Popovici din Brasov. Si-a facut
averea prin spalátorie si comert de lind, apoi intemeind o
distilerie de spirt lingä Bucuresti, pe timpul rdzboiului ruso-
turc i exploatind paduri la Sinaia, impreund cu Costinescu.
Lenica s-a maritat la 17 ani. 0 delegatie de doi prieteni (Lengh-
er) a intervenit zadarnic la Popovici sà nu-si mArite fata dupà
grecul Safrano.. Tatäl socrului meu era in fruntea epitropiei
grecesti, pe atunci in proces cu biserica româneascd. Aceasta

110

www.dacoromanica.ro
condus5 de marele Saguna a pierdut procesul (Apoi Iorga, ca
ministru presedinte a cedat biserica statului grec). Crescutd
la scolile de fete sasesti, ca fecioritd a fost dusd cu trenul, de
la Timisoara la Viena, intr-un pensionat francez. Apoi mari-
tata. Dupd un an naste pe Tassi, apoi pe Lencica. Imbolnàvin-
du-se prin 1882-83 e tratata de board de atomac la "Karlsbad,
pind ce prf. Schräter stabileste diagnoza: apicitd. De atunci
la sanatorin. in Germania iar iarna la San Remo. Pe cind am
aflat acest curriculum vitae, eram prea angajat prin cuvint
si mai mult prin sentiment, decit sd mai fi putut bate in re-
tragere.
Socrii, stind peste iarnà la Olpret, Lenica s-a plimbat merit
prin grädina cu zApadà, in zile senine. Oxigenata abudent,
beneficia si de apetit. Febre nu a avut in timp de decenii
decit la cite o gripA trecdtoare. Dispozitia in genere bund, multu-
mità inelepciunii. Stia sd se stapineascd. Tot ce a putut fi
tact, intelepciune in Popovicesti, era concentrat i conden-
sat intr-insa, lipsindu-i pe ceilalti frati de aceste insusiri
ziceam eu la ocazii farà exagere. Firea ei este mai bine
caracterizata de relatiile cu servitorimea. VerO-né", bucata-
reasa secnianca a stat la dinsa 26 de ani, pind la moarte. Alte
fete Erzsi, Margit au stat ani de zile, pind se mAritau, iar apoi,
cind veneau la Brasov Ii vizitau fosta stApind. Dacd se in-
timpla sà sparga vreun obiect, le certa odata, in primul afect,
cu terminologia ungureasca putin literard, de care dispunea.
Dar cu aceasta cazul era uitat, nu revenea niciodatà cu repro-
suri. Puteai sä te intelegi cu ea in orice chestiune si nu riscai
s4 se supere dacd nu-i primeai pArerea ori sfatul, cad judecata
ei era ca judecata unui bdrbat cuminte. Citea nu numai lite-
raturd beletristick serioasà, ci avea interes viu i pentru eve-
nimentele politice. Pentru copiii i nepotii ei era plinA de,
dragoste i ingrijorare. In vremurile grele prin care a trecut,
a dovedit o filosofie stoicd i fortä inteleaptd de resemnare,
rard chiar la bArbati.
Atanasie, familiar Tassi. Ca bAiat nu se silea cu invatatul,
ori nu-I ajutau calitatile. Tatd1 sdu a incercat in fel si chip.
L-a dat si in cost" la un profesor. Zadarnic. In fine, impli-
nindu-si dorinta, bAiatul a intrat in scoala de cadeti si a
iesit ofiter de cavalerie. Si-a indeplinit datoria profesionalä.
Era bine apreciat de sefi i iubit de subalterni, dar firea Ii
izola, evitind pe cit putea viata sociald. Cind s-a prdbusit monar-
hia, era insdrcinat cu cumpdrarea de cai pentru armata, fiindca
suferise o ränire pe front. Se gdsea la Lugoj. Intrind armata
nirbeasc5, a ascuns sumele importante, ce le avea la dispozitie,
111

www.dacoromanica.ro
in numerar i le-a predat administratiel financiare romane,
indata ce aceasLa s-a infiinlat. Pentru aceasta camarazii 1-au
calificat de prost. Intrat ca maior in armata rornana si aind
experiente cu sefii sai ierathici, care 1-au nemultumit, 5:i-a
cerut pensionarea si a iesit ca locotenent-colonel. Restul vietii
si 1-a petrecut la Brasov si la Olpret, dupa ce, maritindu-se
Ileana, a pa:rash, Valea-Seaca, trecuta in zestrea ei. Citva timp
statuse si la GlodenP'4, pina ce Mircea vinduse taranilor mo-
sia. Tassi prefera totdeauna o viata izolata. Nu avea nici o
ocupatie predilecta. Carti nu juca, lectura nu-1 interesa, vina-
toarea in pinda la marginea padurii o practica mai mult de
dragul asfintitului soarelui, caci vinatul dacd se arata de ci-
teva ori pe an. Nu era vorbaret. Facea impresia omului pile-
tisit de toate, care ducea, o viata ftrà rost, fara sperante, ca
multi dintre fostii ofiteri care au trecut prin impresiile zgu-
duitoare ale frontului. Avea interes pentru emisiunile de ra-
dio i, crutator cum era, nu cruta instalarea aparatului cu
ajutorul bateriilor uscate, la Olpret. De altcum, confortul sau
era cit se poate de nepretentios, acela al unui soldat spartan
(pat de fier, lighean, cizme).
Iosif Nemes (Nemesiu) sau Iózsi bacsi. Era var primar cu
mama mea, fiul mai mic al unei surori de-a mosului meu. Cind
se insurase tata, Ii statea de ajutor, alaturi de Mihai Nemes
(teolog absolvent). Ei au fost patru frati: Joan, Alexandru, Mihai
si Iosif si 2-3 surori, copiii preoului Nemes din Dirja. Casa-
torindu-se Mihai, ocupa parohia Uifalau, unde fusese preot
bunicul sâu, Bohatielu. In locul lui veni la Olpret frate-sau,
Iosif. Era tinar, pe la 20 de ani, incit noi copiii Ii tineam min-
te din prima copilarie. Eram in relatie absolut familiara cu
dinsul, cu toata atitudinea sa plina de respect fata de tata.
Dupa moartea tatii, dinsul a condus mai departe jumatatea de
mosie ramasa lui Joan. Totodata insa, a lamas i pentru mine
sfatuitorul bun si altruist, pina la moarte. Temperament cum-
patat, intelepciune i ironie bohateleasca", a murit de can-
cer, ajungind peste 70 de ani.
Erneric Galaczy. Unchiul meu loan, avind ambitia sa dis-
pund de un titlu, s-a supus formalitatii ca, mergind la Sibiu,
sà fie trecut prin examenul de maestru postal. Pentru con-
ducerea po*tei a angajat insa un Unar bine calificat: Galaczy
Imre, din mama românca i tata ungur. Fiind temperament de
initiativa i actiune, in cursul anilor, nu numai conducerea efec7
tiva a postei din Olpret, ci si a intregii averi imobile a un-
chiului meu se gäseau in mina lui.

1 12

www.dacoromanica.ro
Dupa moartea unchiului meu i escontentarea vacluvei, ra-
minindu-mi mie ca,sa, Pusia si fosta proprietate a unchiului,
in mod automat ,a ramas si Galaczy ca administrator. Pe cit
Icizsi-bacsi era prototipul firei si temperamentului bohatelesc
rornanesc, pe atit Galaczy era firea i temperarnentul ca-
racteristic maghiar.
Nemes: inalt, fata lungareata, bond, ironic, discret, pastra-
tor de con1ident4e, ce le judeca de atare, fie personale, fie
ale altora. Stapinit, cu ochi a1batri, nu a dat cuiva o palma
sau un ghiont, in intreaga lui viat.a. Nu 1-am auzit repezind
cuiva o injuratura zemoasä. Dispozitiile ce le lua erau soco-
tite, iar personalul era disciplinat din propriul indemn.
Galaczy: statura mijlocie, mustata, ochi negri vioi, fata ro-
tunda. Cind sedea pe cal si alerga in galop, parea ca o viziune
din cetele lui Ginghis-Han. Jute la minie, exploda in lärmui-
toare injuraturi. Fireste rornanesti, dupa adresanti, dar sta.-
pinea si un registru maghiar bogat. Supararea Ii trecea insa
foarte repede. Vederea: da1tonism375.
Aflind ca notarul Sze 11 of erise o surna pentru mosia Fried,
din Osorhei-Budus376 si ca tirgul nu s-a facut, am mers la
Poiana Mare, de uncle o rnai privii o data. Apoi. ii scrisei lui
Ionica Moldovanm la Dej, rugindu-1 sa transmita lui Low o
scrisoare alaturata. Prin aceasta Ii invitam sa vinã peste cloud
zile in gara Dej, la trenul de dupa-amiaza. Sosind la tren,
rn-am urcat in vagon. Low sosi cind trenul se puse in mis-
care. Mergind el alaturi de vagon i-am spus conditiile, pe
linga care as voi sa cumpar mosia Fried. Intre timp mersul
renului se accelera si ne luardm repede ramas bun.
Eu rn-am oprit la Ighiu378, am f-,inut o mare adunare de
dare de seama la Zlatna, iar a treia zi seara am sosit la A-
brud. Gazduit in ospitaliera casa a familiei Laurentiu Pop si
a D-nei Filip, doyena379 doamnelor romane din munti, am
gasit pe noptiera de linga pat telegrama lui Low, din Gyor:
Incheiat contract anticipat pe linga contiile propuse, Low"
Reintors la Olpret, nu am suflat o vorba, nici in familie, des-
pre tirgul incheiat. Totusi, la mult timp, odata la masa, Galaczy
ma surprinse cu intrebarea:: e adevarat ca D-1 Doctor a
cumparat mosia Fried?" Fara a ezita i-am taspuns: da"..
Curn de nu mi-ai pomenit o vorba?
Pentru cà voiam sa-ti dau o pilda ca omul trebuie sa
stie tacea, cind vrea sa realizeze un plan. Ce greu ti-ar fi
cazut sa taci.
Adevarat, cred 5ã as plesni, daca ar trebui sà tac in
asemenea imprejurari.

8 Memorii vol. I 113

www.dacoromanica.ro
Galaczy era 48-ist sovin. Ca atare, 11 detesta de moarte pe
Stefan Tisza380:
De 1-a IntIlni la TiglA, in pklure, 1-as impusca.
Iar eu:
Ar veni vremea cind ti-ar pdrea rAu sà-1 fi impuscat.
A fost o toamnd frumoasd. Mergeam adeseori in Pusta, la
Tigla, la Poiana Mare si odatà pe Varful BAbghiului. La pira-
mida trigonometricd, era o mare adunare de gindkei pipirig"
(mAriuta popii Coccinella septempunctata). Ar insemna
cA i acest gindac e supus instinctului migratiei?
Avind in considerare copilul, ne-am hotkit sà ne mutdm
peste iarna la Cluj, in casa lui Hossu Bacsi, socrul lui Ioan.
Eu eram angajat in actiunea propagandista pentru intrarea in
activitate.Dupa ce organizarea P.N.R. esuase, cind cu refera-
tul meu la Sibiu, unde pesimismul intemeiat al lui Ciuta
sarcasmul lui Braniste, prin neinterventia prezidentului (Ba-
dea Gheorghe) provocasera resemnarea si renuntarea m ea ca
raportor. Totodata declarasem ca. gruparea tinara ne vom o-
rienta independent, pastrind relatiile de deferenta fata de con-
ducerea P.N.R.
Am inceput editarea Libertatii" prin Mota. Am tinut a-
dunarea de protest la Dej, privind gradinile de copii mici
(legea Berzeviczy). Apoi a urmat alegerea de deputat a lui
Aurel Vlad, la Dobra, drumurile mele pe la Viena (1903),
cunostinta cu baronul M. Wl. Beck381 etc., 1905 candida-
tura mea la Ighiu.
La un an si 8 luni dupd Mircea, s-a n'ascut Aurel. Ca s'a
fiu mai aproape de medic specialist si de farmacie, ne-am
mutat la Brasov, la socri. Moasa angajatd de cu vreme, Dr.
Baiulescu, medicul amic aa familiei, de asemenea. S-au pro-
curat si sterilizat prin fierbere toate vasele necesare, s-a pregâ-
tit rufkia etc. La primele semne de munci, eram gata la da-
torie, cu totii. Iar durerile au inceput noaptea pe la 10. Dr.
Baiulescu era prezent. De asemenea moasa, Frau Stössl. So-
lutie de sublimat corosiv intr-un lighean, alcool absolut In-
tr-altul, ca la Clinica Chrobak. Cearsafuri i tergare destule.
Eu tineam miinile lui Lencica. Dr. Baiulescu scOtea, lege or-
tis382, perineul. i atunci s-a intimplat, in acele momente cri-
tice, cä a cAzut zwiker383-ul de pe nasul asudat al doctorului,
iar el, din obisnuintà, Ii fixd repede pe nas, continuind sd
scuteascd perineul. Eu am treskit un-moment dat, dar ce pu-
team s5. spun, färà a provoca dezordine in conducerea intregii
nasteri. Nici ulterior nu am pomenit acest incident.

114

www.dacoromanica.ro
Nasterea a decurs normal, copilul era bine dezvoltat; dupâ
ce fusese spalat, scaldat, a dormit intruna pina pe la 81/2 di-
mineata. Moasa ne consola: o sa va saturati Inca de gura luia.
Dap& ce nu izbut'isem sã gasim o doica, am muls-o pe Anuska.
Laptele era supra gras, dar aveam sa-1 siibtiem dui:A carte.
Copilul insä nu a admis asemenea experimente. Dupa un in-
terval de 12-24 ore a pretins cu atita energie dreptul sau
incit, punindu-1 doica la sin, a supt cit a vrut si apoi multu-
mit, s-a pus sa doarma.
Pe cind cu Mircea a fost mult necaz, din cauza diferitelor
neajunsuri cu intestinul (crampe, care cedau greu), cu Aurel
a fost mult mai usor.
Cind Lencica s-a intremat dupà nastere si am plecat la
plimbare, dupa ziduri, era intr-un stadiu de infloritoare fru-
musete, ca niciodata inainte sau dupa aceea. Dar intr-o noapte
rn-a trezit scaldata intr-o baie de singe. Trebuie sa fi ramas
un rest placentar neeliminat si ivindu-se din nou ciclul, s-a
produs hemoragia. Somnoros cum eram, mi-am pierdut jude-
cata. Am prescris un preparat de secale cornutum384 si am
trimis dupa gheata; totodata si la Dr. Baiulescu. Dinsul, va-
zind simptomele, a alergat acasa si aducindu-si instrumentele
a tamponat. Apoi, in consiliu cu Dr. Kraus, specialistul spi-
talului, s-a hotdrit executarea unui raclaj, pe care dinsul 1-a
facut in casa, fara narcoza.

* *

A urmat perioada pina in 1905, in care am participat la


cliferite intruniri: pentru consfatuiri, propaganda, de protes-
tare, alegeri pentru congrega0a judeteana etc. etc.
Prin 1903 a fost alegerea de la Dobra385. Primul ministru,
Ka lmán Szé11388, a ldsat o relativa libertate. Poporul bray, ca
de obicei. Noi, propagandistii tineri, lipsiti de experienta, ora-
tori savanti, cu terminologie academica, nu pricepeam sa yor-
bim la intelesul maselor. Ca Vlad a fost totusi ales, se dato-
reste marelui entuziasm ce a stapinit. Instinctul natiei pretin-
dea actiune, satul de pseudoactiunea interpretarilor savante de
drept public, chitibuseresti.
La alegere plecaseM cu 1000 coroane in buzunar, de aseme-
nea Vlad. Cind ne-am intilnit la Orastie, unde el s-a urcat in
tren, credeam ca avem o Sum& destul de considerabila pentru
campania electorala.
Cu ocazia primului discurs rostit de Vlad in camera din
Budapesta, am asistat vreo citeva duzine de români, in loja.
115

www.dacoromanica.ro
Multi calatorisem la Pesta pentru acea ocazie, dar majoritatea
erau studenti. La tot cazul, acel discurs a fost un eveniment
istoric. Primul strop, din care cu timpul a rezultat 1 Decem-
brie 1918 Alba Iulia.
In 1906 au urrhat din nou alegeri generale. In 1904 tinu-
sem cu Mihali o mare adunare populara la Somcuta Mare387,
in curtea familiei Nilvan. Acolo am evocat trecutul chic-
ran,"388 cu amintirile 1 impurilor Rakocziene, cu simbolul crucii
pro libertate"389. Am terminat declarind cã daca in Chioar
alegatorii ar fi prea beciznici si nu ar reusi sa invinga, vor fi
alti frati vrednici, care vor sti sa ma aleaga. Dacd insa nu as
fi deputat, sunt medic si in fine am pana de scris, incit in
orice imprejurare sunt un om independent (ce grandomanie,
dluzie! refle4ie din 1949).
Am candidat in 1906 la ,5omcuta Mare si la Ighiu. In 32 de
comune apartinatoare Ighiului nu erau decit cca 750 alegatori,
datorita votului censitar390. Primpretorul Csuka, din Ighiu,
cunoscind personal pe alegatorii din pretura sa, a putut pre-
zice aproape exact" rezultatul votarii: 30-40 voturi mino-
ritare, in defavorul meu. (Poate voi apuca sä descriu peripe-
tiile unei alegeri din timpul unguresc i alta din Romania
Mare.)
Alegerea de la omcuta Mare, tinuta cu citva timp in
urma, a fost cu mult mai romantica decit cea de la Ighiu si
a costat jertfe de vieti. Micile sicane administrative se apli-
cau pentru a demoraliza pe alegatori. De exemplu: interzice-
rea steagurilor albastre391, ca fiind culoarea unui stat strain
(Tunis); oprirea circulatiei automobilului, cu doua zile inainte
de alegere, considerind Ca in Hosufalau392 calcasem un cocos
de rasa" al unui taran si cã este prea mare circulatia etc. Eu,
vesel sã scap de cheltuiala pentru steaguri, am proclamat
frunza verde de stejar si iarna cetina de brad, drept sim-
bol si insigna a P.N.R. Tarani le-au primit cu insufletire.
La alegerile din 1906, am prestat propaganda intensiva, nu
numai in circurnscriptiile mele, ci ajutind si pe a1i colegi,
incit la sfirsit eram cu totul extenuat, cind in momentul ple-
carii din Somcuta, Aural Nilvan imi aduse telegrame cu sti-
rea Ca fusesem ales la Ighiu. Petru Popovici ma ajutase in
campanie, conducind automobilul sàu prin Muntii Apuseni,
ca si prin ai Chioarului. Ne-am repezit pina la SA:lista, ple-
cind de la Somcuta pe la 5 dimineata i sosirarn la 12 noap-
tea. In zori de zi porniram spre Brasov, tinind o adunare in
Tintari si doua la Brasov (chei si Brasov Vechi), pentru
Mihai Popovici.

116

www.dacoromanica.ro
La Budapesta, in preajma deschiderii camerei (1906) am
facut cunostinta cu colegii slovaci i sirbi, caci romanii se
cunosteau aproape toti. Constatararn ca, pe cind slovacii ne
erau foarte simpatici i ne trezeau impresia congeniala393, par-
ca ar fi romani, cei doi sirbi radicali" Musicki i Manoilovici
nu ne atrageau, in schimb liberalul" Pa lit si tdranistul" in
eizme, Mrksici, ne erau simpatici. Bietii sirbi! Patru insi, re-
prezentind trei partide, la un pumn de sirbi din Ungaria.
Am hotarit sa constituim grupul national nemaghiar", ale-
gindu-1 pe D-1 Teodor Mihail de prezident. Primul lucru a
fost redactarea raspunsului la mesajul de tron, cu care a fost
insarcinat Mihali. Soind la Olpret, a venit si Mihali cu Ionica
Moldovan. Am discutat impreuna situatia, iar apoi dinsul s-a
retras la Dej, lasindu-1 pe Moldovan la noi, caruia i-am dic-
tat textul raspunsului la rnesaj. Reintorsi la Budapesta am ga-
sit oferta lui Alexandru MocionP4, de a sta la dispozitia noas-
tra, pentru redactarea raspunsului (adresa), totodata fixarea
zilelor cind va fi la Pesta. Maniu a trebuit sá plece la Blaj,
spre a studia anumite documente, Mihali a trelbuit sa absen-
teze si el. Astfel am ramas eu, cu Steil Petrovici din Lugoj
(ales la Zorlentul Mare), cu Hod2a396, Manoilovici, Iuriga si
Jeh1i6ka, sà discutam cu Mocioni. El nu stia atunci de relatia
mea cu Franz Ferdinand396 i anteproiectul sat] de raspuns
avea un pasaj cu tendinta '48ista. Combatind eu, cu precau-
tiunea impusa de situatie i cerind schimbarea redactarii in-
telesului, izbutisem sa dobindesc invoirea lui Mocioni. Atunci
sari tefi: Ha a méltoságos Ur bele is egyezik, en nem egyez-
hetek bele a modositasbd, mert egy oly remek fog,almazvany,
hogy egy beta sem szabad megváltoztatni rajta"397. Atunci eu:
Vedeti D-le Mocioni, asa sunt rnocioni-estii, mai mocionisti de-
cit Mocioni..." la care Mocioni, cu resemnare: Asa -a fost
soarta mea, sa nu fiu inteles de aceia care isi ziceau aderentii
mei....
A discutat apoi Maniu cu Mocioni i raspunsul la mesaj a
lost redactat.
Indata ce s-au inceput discutiile in cauza, noi am intrat in
actiiune cu toata verva, luind cuvintul de cite ori se ivea o-
cazia, indiferent de subiect. A fost o situatie deosebit de avan-
tajoasä pentru partidul nostru. Toate partidele maghiare fiind
in coalitie, iar noi cunoscind i antagonismele lor interne, pu-
team sa ne jucdm rolul ca singura grupare de opozitie. Opinia
noastra publicä, trezitA la constiinta, a facut cf coala
datorita activitatii noastre parlamentare, din anii 1906-1910,
dupa ce, in urma pasivitätii, generatii intregi fusesera tinute
117

www.dacoromanica.ro
in indiferenta fata de afacerile publice i obisnuite cu starea
letargica.
Para lel cu activitatea din camera, multele adunari de dare
de seama, de propaganda si modesta presa contribuiau la- la-
murirea publicului. Dintre toate organele de publicitate, mai
citite erau foile pentru popor (caci taranul ii platea abona-
mentul). Iar dintre toate tinuturile, mai multi abonati erau
in tinutul banatean. Tot Banatu-i fruncea!
Cum eram un numar de 15 deputati romani, se pretindea
de opinia publica sa fie direct si prompt informata despre tot
ce se petrece in camera. Dupa moartea vrednicului Dr. Than
Ratiu urmase la presidintia P.N.R. Gh. Pop de Basesti. Dinsul
stdruia ca trebuie sa editam un ziar cotidian la Budapesta. Aveam
in total 18.000 fl (36 mii de coroane). Eu sustineam Ca M.A. de
a asigura existenta materiald a foii, nu e bine sa ne sinamagim
cu iluzia Ca" va putea fi sustinuta din subventii i insufletire.
Am elaborat si o schita a cheltuielilor. Tiparitul, expeditia, re-
dactia pretindeau in sine sume pe care, din suma disponibila
nu puteam sa le acoperim nici timp de jumatate de an. Fi-
reste c5 nu era vorba de onorarii pentru colaboratori.
Dupa ce rezistenta mea a ramas zadarnica i stäruintele
deveneau din ce in ce mai intensive, rn-am supus, fiind sin-
gurul dintre colegi care putea in asemenea conditii sa riste
incercarea. M-am mutat cu familia la Budapesta, angajind o
locuinta in coltul dintre Varnház Ic6rut393 i str. Kiraly Pal-né,
la etajul I. Erau 4 odai, dintre care una am oferit-o de club
pentru parlamentari.
Am reusit sa-1 cistig ca redactor sef pe profesorul pen-
sionar Paul (din Letca), fost redactor la Gazeta Transil-
vaniei". Afara de dinsul i-am avut pe studentii Stanca i Ghi-
bu39, Mai mult ca reporteri, iar pe Bolcas40° i 'Schiopul, drept
colaboratori interni. Dupa citeva luni insa, am ramas fara
Paul, dinsul angajindu-se ca secretar la consulatul roman
din Budapesta. Bàieii aveau munca grea cu traducerea dis-
cursurilor rostite de deputatii nationalitatilor nemaghiare si de
cei care polemizau cu acestia. Mai trebuia scris zilnic artico-
lul de fond, caci pe colaborari externe nu puteam conta. $i eu
eram silit sa scriu in cite o saptamina, 3-5 articole de fond.
Ca sa acopar saracia, schimbam nu numai initialele, indicind
autorul, ci i stilul: cind propozitii lungi, cind stil concis, cind
cuvinte arhaice-latinisme, cind neologisme, slavisme, apoi
mascarea prin presarare de regionalisme. Pe tinerii mei co-
laboratori trebuia sa-i cenzurez. Cind se burzuluiau, le a-
duceam aminte de vorba lui Baritiu, cä ziaristul roman tre-
113

www.dacoromanica.ro
buie sa scrie pared in fata lui ar fi codul penal, iar jandar-
mul la spate". Dati-vd seama, le spuneam, ce inseamna un pro-
ces de presa: confiscarea unei parti a cautiunii depuse la tri-
bunal, amenda suplimentara, intretinerea omului de paie (re-
dactorul responsabil) in temnita, inlocuirea lui .cu un alt anga-
jat i leafa pentru familia celui intemnitat. Deci: precautiune!
Si a mers bine cu precautiunea ping intr-un moment
cind deodata au fost date in judecata 24 articole de fond; pri-
mul scris de V. Bontescu, al doilea in serie, de mine, cu titlul
Apponyi". Atunci redactia rn-a onorat cu o demonstratie de
felicitari, de tip indian, iar eu am dat voie, de atunci incolo,
sa scrie fiecare dupa pofta inimii. Responsabilul era un tinar
care, in thc sa stea domneste in temnita de stat", a preferat
sa-si facd o existenta in Tara", primind o suma corespunza-
toare i cheltuiala de drum.
Indata ce izbucni revolutia din 1907 in Regat, 1-am expe-
diat pe Vasile Moldovan (Domnarul) de corespondent special,
la Bucuresti. Dinsul ne trimitea informatiile oficiale ale
ministerului de interne, asupra intimplarilor. Totusi, conform
obiceiului pamintului, a fost suspectat, caci un corespondent
ungur, ori de alta natie, poate sa se bucure mai curind de in-
credere la unii sefi ignoranti decit unul ardelean care isi per-
mite sa atraga atentiunea organelor superioare asupra unor
prostii, ori chiar erezii comise contra intereselor românesti. A
ajuns i Moldovan in situatia de a fi amenintat ca va fi expul-
zat. Indata ce primisem prima telegrama de la Moldovan, eu
am deschis o rubrica speciala in Lupta", sub titlu Noi vrem
pamint, iar in articole am luat categoric partea thranilor.
Vazusem realitatea, citisem Neiobágia lui Gherea,401, cunostearn
din proprie intuitie fudulia parvenita ciocoiasca i grandomania
hibrizilor francizari" 402 , pseudoaristocrati. Bucurestii misunau
de tipurile semidoctilor urbani, ai cullurij de mahala cara-
gialesca.
Comparind nationalismul de jertfa transilvanean, cu cel
de politicianism din Regat, respingdtoarea atitudine de in-
chipuità superioritate mahalageasca urbana, in ..contrast cu
reala superioritate taraneasca, traditionalista a satelor, era
firesc sa am impresia ea sunt dator sa pun la dispozitia ta-
ranimii revoltate organul. partidului national din capitala
Ungariei.
Totodota, era singurul mijloc de a combate exploatarea
de catre maghiari, prin presa i diplomatie, sub raport in-
ternational, a impasului catastrofal in care se zbatea Romania.
tntelepciunea regelui Carol I si a sefilor de partide a stiut
119

www.dacoromanica.ro
salva situatia, dupa ce panica oräsenilor po1igloi i oportu-
nisti se calmase, datoritä disciplinei adoptate tot de masele
rurale. Ca un semn caracteristic al dispozitiei factorilor räs-
punzAtori", din rnomentele prin care a trecut atunci opinia
publica bucuresteand, T. Mihali a primit o scrisoare de la Ta-
ke Ionescu403, pe care mi-a predat-o spre orientare si pas-
trare. Era un protest contra unui articol pe care Iorga404 mi-1
trirnisese prin Stere ca sã il public in Lupta", dupa ce in
nici un ziar din Bucuresti nu putuse fi publicat. Considerind
artagul obisnuit al scrisului lui Iorga, acel articol parca era
scris cu apa sfintità. M-am intrebat atunci si ma intreb astdzi
ce putea ajuta la Buctiresti publicarea ori nepublicarea pa-
rerii lui Iorga, ori a Luptei", cind la StAnilesti bubuiau
in inutila crudelitate tunurile lui Averescu405?
A urmat apoi, la scurt timp dupa aceea, scandalul cu arun-
carea mea afarà din incinta camerei. Adevarat ca temeritatea
mea a meritat acea lectie de constitutionalism, dar incerca-
rea de a luneca in falsificarea rea1it5ii, parca a fi contra-
bandat versurile in procesul-verbal in complicitate cu steno-
grafii i constituirea prin Apponyi", a crimei impotriva mea
de impedimentum publicae honestatis"407, a atras numai
atentiunea cabinetelor straine asupra starii nernaghiarfloil.
Fireste cã a fost departe de mine gindul ca s5 renunt la m an-
dat, dup5 cum ar fi dorit Apponyi. In schimb, imi depusesem
cartea de vizità mi Francisc Iosif care, in timp ce in camera se
petrecea scandalul cu mine, I.i f5cea pioasa pregatire spre
au serba, printr-un Te Deum laudamus"408, aniversarea de
40 de ani, de rege incoronat constitutional", al Ungariei. Dar
F.F. sosise dimineata i plecase seara inclârat la Viena, ata-
sindu-si vagonul regal la un tren de persoane i f5rà a fi dat
mina la receptie cu primatele409 Ungariei. Prin Brosch410 Ii
exprima revolta pentru scandalul din camer5, cu mine, si ma
asigura de sentimentele sale neschimbate.
Cind s-au intimplat toate acestea, Lencica zacea cu febrd,
in urma unei poliartrite care afectase i incheieturile verte-
brale i mandibulare. Pina s5 se intremeze, a consumat luni de
zile cantitati marl de aspirin5. Pe ling5 necazurile politice
care le suportam cu usurinta, suferintele si prognozele bolii
ei imi f5ceau permanent griji. Perechea Mihali lua masa la
noi, dar Liti41 se ferea de a se apropia de Lencica, chiar spre
a-i da paharul cu apa, de fried sd nu capete boala. Cind nu
eram de fata, purtarea ei nu dovedea deloc cA a fost ingriji-
toarea bolnavului rege Ferdinand. Era de un feroce egocen-
trism Si de o ingustime feminind a judec5tii. Medic curant

120

www.dacoromanica.ro
devenise Dr. Dumitreanu (din Sard)412 si consilier intr-un
rind renumitul profesor Dr. Coloman Mueller413. Ce puteau Inca
ei face mai mult decit aspirina i natura? Dupa luni de zile,
Lencica s-a intremat intr-atita, de s-a putut scula din pat.
Indata ce s-a infiripat, spre a putea suporta calatoria, am
dus-o la Viena i, fara a mai astepta, la baile din Baden bei
Wien414. Era palidA ca ceara, insa har Domnului, nu ramasese
cu nici un defect organic.
Tn locuinta din Budapesta 'ramäsese Caius Brediceanu, care
se pregatea pentru doctorul cu Frender Mii. Parintele Dr. V.
Lucaciu 1u5 asupra sa conducerea redactiei Luptei". De re-
dactie se ocupa mai mult I. Schiopul iar Lupta" mergea pe
aceeasi cale a declinului, ca toate organele de publicistica
romanesti dinaintea acesteia i dupd ea.
Nici injectiile de fonduri" prea modeste, cu care Mihali
ii prelungea agonia, din munificenta416 bucuresteana, nici cam-
forul ocazional ce reuseam sa-1 procur de la Wilh, baron Beck,
ori prin Funder, Gessmann si Lueger de la Viena, nu mai pu-
teau sa impiedice adormirea in Domnul a ziarului, ca efect
al amenzilor si a retragerii legale" de cautiune, dupa procese.
Pe atunci am ajuns numai sa-1 cunosc intim pe par. Lu-
caciu si sa-mi dau seama inca o data cit de precaut trebuie
s5 fie omul cind ii permite, in fata constEntei sale, sa ju-
dece pe aproapele sãu. Parerea mea, in privinta lui Lucaciu,
era de mult fixata. Ii cunosteam de ani de zile si avusesem
contact destul de des si familiar cu dinsul. Credeam ca pe
linga farmecul propriu al ingeniuhai sau figura zdravana,
simpatica, vocea cu timbru dulce ori prin modelare pu-
1 ernica, pe linga cultura sa superioara, dispune de toata
L;ama scolii rafinate iezuit:ce. Cind colo...! Prin colaborare,
pusi amindoi in situatia de a solutiona aceleasi probleme, cu
aceeasi raspundere, am descoperit intr-insul un idealist pe
care trebuia mereu sa-1 infrinez, sa-1 trezesc i sa-1 readuc la
realitate. Mai izbitoare a fost experienta ce am facut-o cu
chnsul in chestia bulei Christi fideles graeci"416, referitoare
Li maghiarizarea prin dieceza Hajdudorogh417. Eu facusem
trei memorii in problema aceasta. Unul 11 trimisem la Viena
lui F.F., prin pater Gaalen (nemteste). Altul, prin iezuiti (clic-
tat de mine nemteste Si tradus de Moroianu418 in limba frau-
cez5). Am dictat toata noaptea, la inceput in locuinta cafe-
giului de la Arcaden Café, apoi sub poartd la intrarea ho-
telului Regina," pina la 5 dimineata, c5ci trebuia sa fie pre-
data in ziva urrnatoare. Al treilea 1-am scris in hotelul Bu-
curesti i a fost batut la masin5 de fiica lui Aurel C. Popovici,

121

www.dacoromanica.ro
D-soara Veturia, apoi tradus in franceza, prin persoana de in-
credere a lui N. Filipescu. Acesta din urma 1-a destinat a-
nume parintelui Ghica la Rorna, spre a fi predat Vaticanului.
Dar trimisul lui N. Filipescu nu a putut preda memoriul, caci
Ghica se gasea la Paris, ca misionar, facind propaganda prin
mahalalele orasului-lumina contra concubinadului, pe eind
noi eram amenintati cu maghiarizarea prin biserica!
Intilnindu-1 pe par. Lucaciu*la Bucuresti, am plecat intr-o
birja la Sosea, spre Snagov. A fost primul om caruia i-am co-
municat tot ce facusem contra Hajdudorogh-ului. Stiam ca
daca afla consistorialistii nostri sibieni, a doua zi ar afla si
Tisza. De aceea trebuia sa pastreze tot secretul in chestia relatiilor
male cu cercurile clericale romano-catolice, sa pastreze discre-
tdunea i fata de episcopii greco-catolici care, fara a risca o
atitudine cat egorica ar fi putut lua unul ori altul ac-
tiunea mea laica ca o ingerinta necompetenta i nepoftita in
treburile lor. I-am märturisit par. Lucaciu ca in Viena fu-
sesem pina in fata uii preotului rusesc (in casa de linga
Grand hotel" si Bristol)". Cind era sa sun rn-am retras si
mai cumpanind asupra situatiei, am renuntat. Lucaciu s-a de-
clarat cu insufletire pentru inceperea unei marl rniscari de
propaganda, pentru trecerea la biserica greco-ortodoxa, ceea
ce propusesem. Ulterior, la o sedinta a comitetului, tinuta la
Arad, Lucaciu luind cuvintul, in calitate de secretar general
al Partidului Natdonal Roman, propuse ca sa incepem o mare
rniscarea de trecere Ia biserica sora. Trecuse vreme de la con-
versatia noastra din birja, de pe Soseada din Bucuresti. Eram
surprins si am taut. Spre marea mea satisfactie, lua insa cu-
vintul camelenul ortodox, Laczi (V. Goldis) i, calm de tot,
cornbatu propunerea lui Lucaciu, cu motivarea Ca nu ar fi bine
sa atragem asupra cauzei noastre supararea rnostenitorului de
coroana, dupa ce se stie ca e clerical si se sustine cã ar avea
simpatii pentru romani. Toti am ascultat in tacere si s-a trecut
la ordinea de zi, tacind i Lucaciu (cum sa nu fi aflat Goldis,
daca Cristea419 spera sa-1 cistige in viitor ca aderent.).
Cind cu alergaturile mele contra Hajdudorogh-ului, am
staruit pe linga Lueger, Funder etc. i pe linga baronul
W. Beck, care avea numerosi prieteni prin cercurile clerului
inalt catolic. Am vorbit i cu provincialul Iezuitilor Si cu pa-
ter Fischer, duhovnicul lui Fr. Ferdinand. Gaalen era candi-
datul lui F.F. pentru primatutul scaunului de cardinal al
Vienei. Pe atunci acest inalt post era detinut de Fürstenbis-
chof42-u1 Pifl. Prirnit de el i-am expus situatia, accentnind ce
pericol rezulta pentru catolicism in Orient din greseala co-
122

www.dacoromanica.ro
misA prin cedarea Romei in cbestiunea Hajdudorogh-ului.
Wizind cd omul gras e impresionat, i-am comunicat cà prin-
tre romanii unitti trece un val de adincd nemultumire Si c'd
ridic voci pentru o trecere in massa la greco-ortodoxism. De
exemplu si eu, pe cind eram student, am publicat un articol
in sensul acesta, revoltat de rnasinatiile clerului inalt romano-
catolic si a guvernului unguresc, contra bisericii unite ro-
mane. Atunci, inaltul prelat: Um Gottes Willen! Das ist ja
eine Todsunde"...421 Eu am explicat Ca fiind tindr, amärà-
ciunea si revolta m-au facut sA gresesc etc.
Dupà moartea doctorului Ratiu, trebuind sã avem la Sibiu un
organ diriguitor si Dr. L. Leményi422 refuzind sá primeascd,
ci fost ales Ivan423, asesor greco-ortodox, ca viceprezident al
P.N.R.. Leményi era tot greco-ortodox si un om respectat de
toti. Dinsul, Bind legat de Sibiu, voia sd-si asigure 1inistea
batrinetei stind departe de inevitabilele intrigi si hArtuieli ale
sibienilor. Era idilic ca un strain, terminindu-si afacerile la
Albina" Consistor, Astra" etc., sa gLiseascd pe la ora 1, la
Imparatul Romanilor" elita sibiand la un pahar de bere. Sa
asculte citeva anecdote savuroase, povestite cu bonomie de
directorul P. Cosma ori cu savoare de Lità Serban de Voi1a424.
SA fie invitat la masd de Ivan, sä asculte la cafeneaua pe
Bretter", veninoasele minciuni" debitate de Goga si de tine-
retul pechelenderu, din jurul lui, de cind fusese secretarul
Astrei" i ginerele D-nei Cosma. Sà ajunga insa ca bobul de
griu, in aceastd risnità, se ferise Leményi. In schimb, Iyan a
apreciat alegerea ca o treaptà care putea contribui la apropie-
rea sa de mitra episcopald. In acel timp cine putea pre-
vedea cã atitudinea lui din culise va provoca scandalul cu
Suciu426 si Goldis, la 12 Oct. 1918 (in casa la A. Lazar, in se-
dinta prezidata de Mihali), care a putut fi potolit atit de greu?
Episcop insa totusi a ajuns Ivan si a priceput sa intemeieze o
diecezd bine consolidatà. Caci el. stia cà fard prescura nu e
cumineckura, dar nici vinul nu e permis sä lipseasca. Mai
stia cá banul non olet"427 i cà aplicarea calithtilor de m5r-
ginean"428 realizeazd la bàtrinete ambitiile din tinerete.
Intre 1906 si 1914 am frecventat foarte mult Viena. Avearn,
din timpul studiilor, numerosi cunoscuti in lumea politicá, pe
care ii cultivam. Colaboram la ,Deutsches Volksblatt", rnai
rar la Vaterland" sau la RundsChau Zeitung"429, fireste, tot
in legAtura cu starea nemaghiarilor din Ungaria. Actiunea
contra Mileni-ului", primirea deputatiei memorandiste i ju-
bileul României June" cu frecventele intilniri cu oameni po- .
litici, oficialitati, tinerime universitara, oameni ai presei, mi-au

123

www.dacoromanica.ro
sporit foarte mult numarul si calitatea cercului met,i de cunos-
cuti. Dar la Viena, putinii colegi romani nu prea se interesau
activ de politica. Activ", inteleg in sensul in care se ocupa
Aurel C. Popovici si cu mine. Participau bucuros la demon-
strata, iscaleau manifeste de solidarizare cu cei condamnati in
procese politice, precum i la mese date in onoarea celor care
treceau prin Viena (Lucaciu, Bolca§ etc.) La Budapesta aceeasi
situatie. Acolo initiatorul era Maniu si 1-2 colegi mai tineri,
care ii stateau intr-ajutor. Aurel Lazar43° dovedea, poate de
pe atunci, temperament politic mai pronuntat. In schimb, era
robit mult timp cu jocul Calabria* si mai rar cu Ferbli"431.
De aceea, nici interesul pentru teatru, concerte, expozitii de
arte, literatura nu se putea manifesta. Sosind odata Lucaciu
ia România Jund", a trebuit sa renunt de a participa la con-
certul lui Kubelik:22. Cu ce greutate obtinusem un bilet! Am
incercat sa-1 vind unui coleg, ca sa pot sta cu Lucaciu. Ne -
voind nimeni de la cele trei mese romanesti sa cumpei e
biletul, 1-am oferit gratuit. Dar zadarnic am staruit sa nu-1
las sa meargd in paguba, facindu-i reclama lui Kubelik; ni-
menea nu s-a putut hotari, de dragul concertului, sa-si jerl-
feasc pliacerile sale obisnuite.
Redactorta partii politice la Deutsches Volksblatt", zia-
rul antisemit, era Schreiber. Il cunoscusem prin Aurel C.
Popovici, care ii asigurase modesta subventie de 50 corodne
pe luna, sub titlul de cheltuidli pentru posta". Ii spuse câ
suma e de la Liga". Va fi dat din al sail ori de la Liga, nu
am stiricit. Mai tirziu, Ii multumeam prin Mihali, dar SGt,hrei-
ber servea cauza noastra Si cind era remunerat cu intirziere.
Era sincer convins de partea cauzei noastre i cd sustinind-o,
face un real serviciu monarhiei. Mai tirziu, rolul sat a fost pre-
luat de Dr. Fr. Funder. Acesta era directorul ziarului Reichs-
post"433, intemeiat de luegerieni, dupa ce partidul se intarise.
Caci, cu toate ca datorita sufragiului universal si a alegerilor
cinstite, facute de premierul Max Wladimir baron Beck
Crestin-Socialii inlaturasera cu totul pe omnipotentii liberali,
din consiliul Comunal al Vienei si apoi din Reichsrat, totusi
acel partid al poporului austriac nu dispunea de nici o organi-
zatic economica, banca sau casa de depuneri, hipoteca etc.,
fiind toate in miini liberalea, adica evreiesti (Rothschild, Sig-
hardt). Cu Funder dobindisem nu numai un amic politic de
toata sinceritatea si devotamentul, ci si un amic personal, foarte
bine informat in culisele politice.
Cit timp nu fusesem deputat, drumurile mele la Pesta si
la Viena erau mai rare si rezervate numai cazurilor speciale

1 24

www.dacoromanica.ro
ori urgente. Intre anii 1906-1918, fiind deputat, beneficiam de
bilet de liber parcurs, pe toate liniile C. F. Ungare, in schim-
bul unei taxe de 300 coroane. Din Budapesta la Viena era o
siritura. Luam masa la restaurantul Jagerhorn"434 si ple-
cind la [ora] 2, cinam la hotel Regina" din Viena, putind is-
pravi in aceeasi seara i citeva intilniri. Cu unii oameni sedeam
la cina, apoi pe la 11 stateam de vorba en Dr. Funder, mer-
gind la redactie. La acea ora redactarea era terminata iar el
astepta numai inceputul tiparirii. Apoi se ducea acasA si inainte
de a se culca, juca sah cu doamna spre a-si alunga gindurile
profesionale.
DupA ce ajunsesem sa fiu chemat de Brosch, in prima au-
dienta la F .F., mergeam in fiecare luna o data ori mai des,
la Viena. Sosind, telefonam la 89-50 si Brosch imi fixa ora
(Ind ma putea primi.
Dintre deputatii romani bucovineni, pentru mine mai im-
portant era Isoipescu-Grecul. Capacitatea sa politica era foarte
agera, avea intuitia sau mirosul de a pricepe imponderabilul
Mtr-o situatie. Dr. Aurel Onciul era un om cu mare pregatire,
dar ingenio malo pravoque"435, caci egoismul sau arivist era
atit de nestApinit incit Ii orbea judecata politica. Astfel a fost
propunerea facuta i bAtuta la masina in memoriu, ca sA se
angajeze Tisza de a infAptui Gesamtmonarchie"436. Prin pro-
nuntarea in camera de la Budapesta a acestui cuvint, declan-
sai furia patriotarda sovina a prostilor i puteai provoca ori-
cind leganatul nervos al piciorului lui Tisza [suprapusj peste
ii.enunchele celuilalt. Eu I-am lasat pe Onciul sa-si facA jocul,
prevazind rezultatul care a urmat. Tot asa, mergind la Iasi,
cind bucovinenii condusi de lancu Flondor au proclamat Uni-
rea437, Onciul voia sa-1 convinga pe generalul CoandA, omul
de paie a lui BrAtianu, despre solutia chestiei bucoviene, prin
atasarea Romaniei la monarhia habsburgica. Basil Trifu, fiind
seful de cabinet al lui Coanda, a lasat sa-1 aresteze, crezindu-1
srnintit.
Tn prellabil o patisem cu Onciul, cind si-a tinut conferinta
la Deutscher Club", cu ocazia vizitei lui Stere la Viena, cu
rnemoriul .sau. Am descris la alt loc acele peripetii si felul cum
am procedat. Stere era un Talleyrand machiavelic, Onciul un
Machiavelli cu creieri austrieci batuti" (ca berbecul la coaie),
care credea ca poate dobindi lozul cel mare, de arivist habsbur-
gic.
Ceila lti deputati bucovineni erau oameni cinstiti, inofensivi,
Hurmuzachi, Simionovici, Sirbu, cu totul 5 insi reprezentind

125

www.dacoromanica.ro
trei partide, alesi in curia"438 romana, dupd legea electoralà
a lui M. W. Beck. Kramf i deputatii ucrainieni erau, fireste
Germanii din Reichsrat erau tot fireste dezbinati
in partide. Luegerienii, pinã in zilele din urm.a ale lui Lueger
erau inchegati sub presiunea antisemitismului poporului. Insá,
retin vorba ce mi-a spus-o Gessmann, fost ministru si intimul
lui Lueger: I habs satt kaiserlicher zu sein wie der Kaiser und
habsburgischer zu sein als der Habsburger. Statt eM Schrecken
ohne. Ende, lieber ei Ende mit Schrecken. Wenn i nur
wohin wir kommen; i habs schon satt439.
Beck imi descrisese pdtania lui cu Tisza, in iulie 1918 si-mi
comunicase cà Falkenhayn pregálise armata contra României.
Sub pretextul cd se intoarce de pe frontul din Maramures
(ca prezident al crucii rosii austriece), baronul Beck, oprin-
du-se la Budapesta, II vizitä pe Tisza. I-a atras atentia ca ar fi
bine s'a se atenueze atitudinea politicii de stat fata de români,
i i Ungaria, din considerente fatà de situatia României. La
aceasta", imi spuse continuind baronul Beck, hat der Tisza
mir ganz grob Geantwotet: kümmern Sie sich Exzellenz mit
den Angelegenheiten Ostreichs und hat dabei mir vor der Nase,
sc herumgefuchtelt"440. Apoi relua: Drei Verbrechern schau-
feln am Grab dieser Monarchie. Ich meine den Grafen Tisza,
den Grafen Stargkh und der Baron Burjana441 (vara 1918).
Cunoscind eu astfel, din gura celor mai devotati sustina-
tori ai monarhiei, intimele lor dezbinAri i auzind din glasul
lor tremurind renuntarea la speranta de a mai putea indrepta,
necum de a opri latalul sfirsit, am continuat, oricit era de ab-
surd, cu argumente falacioase pentru Grossösterreich442. Pe cind
in cercuri de oameni care isi cautau cu pläcere o consolare in
astfel de elucubratii, eu urmdream sa-mi confirm argumentele
prin obiectiunile lor pesimiste i imi pregâteam lovitura hoth-
ritoare pentru cauza noastrâ. Aceasta trebuia sà fie instruna-
rea intr-o atitudine uniformA, solidard a totalitàtii neamului
românesc din rnonarhia austro-ungara. Dar cum? Cenzurã, con-
trol, legi draconice, exceptionale ingreunau orice manifestare.
Nici prin corespondentà nu s-ar fi putut incerca o apropiere
de la om la om. In aceasta situatie Funder mi-a comunicat ca"
editia celei mai marl reviste germane Leipziger Illustrierte
Zeitung" a fost confiscath in Austria, pentru un articol asupra
armatei austro-ungare, scris i semnat de seful armatei, Conrad
von Hötzendorf, pentru Ca cenzura avea ordin s'a nu admità
articole despre armatd". Experienta baronului Hold cu tele-
fonul social", care, conversind noaptea cu contele Polzer-Hu-
ditz, secretarul particular al imparatului la cartierul general

126

www.dacoromanica.ro
din Baden, era intrerupt tot la trei minute, cdci asa dispunea
regulamentul". Si multe alte informatii ponderabile si impon-
derabile, pe deasupra, chestia cu scrisorile printului Sixt de
Bourbon, toate imi intareau convingerea ca ne apropiam de
sfirsit. Iar discursul lui Clemenceau, ce-mi parvenise ca
prin minune din Neue Zürcher Zeitung"443, imi dadea
siguranta cd un aranjament de compromis este exclus. Astfel,
lichidarea monarhiei pArind sigura, tot mai mult ma frAminta
grija solutiei, cum sd poata ajunge natia noastrà la un numitor
comun al atitudinii sale politice.
Intre timp, rn-am oprit i la Budapesta, intregindu-mi im-
presiile prin informatii .de la: Rudas, M. Hod 2a., Daner Dénes,
Vészi etc.
La Olpret, aflind noaptea dintr-un ziar clujean de 2 creitari
ea trupele sirbesti, pe frontul balcanic, au spart frontul austro-
ungar si au inaintat pind la tiskilb,444 hotdrirea mea s-a cris-
tal.i7at instantaneu. Din acel moment ma preocupa numai cum
sd pun la cale reusita procedurii. Fiind in and zi, simbalth,
am hoinArit in padure i prin pomet, de vorbA cu mine in-
sumi". Dupd-amiazi sosi Ionicã Moldovan, cu mesajul lui
Mihali sà merg la Dej. Imi comunicd nervozitatea de care era
cuprins seful sau. Eu am discutat cu Moldovan i 1-am trimis
In ziva urmatoare sa duca raspunsul meu cà marti voi veni.
Apoi ma asezai la masina de .scris i redactai Declaratia".445
La Dej, Mihali primi lard discutie propunerile mele. De-
claratia" trebuia insusità si de comitet, apoi publicata ca ho-
tArire a Comitetului P.N.R. Avind in vedere actualitatea ale-
gerii lui Tisza prin masinatiile obisnuite si a lui Mangra,
de mitropolit greco-ortodox, ne temeam sa nu provoace o
mare dezbinare de atitudine in P.N.R., prin dezavuarea lui
Wilson. Astfel am hotarit sa ne ducem pinA la Gherla, sa ne
consultArn cu episcopul I. Hossu.
Pe episcopul Hossu 1-am gasit intr-o dispozitie de surex-
citare. Se plimba agitat de-a lungul biroului sàu. Continuind
sd se plimbe dupd ce ne primi zicea: pace? pace? Streang,
nu pace!" Intrebindu-1 la ce se refera, ne rdspunse: Mackensen
vrea acuma pace. Pace? Da, streang!" Schimbind cu Mihali
o privire intre noi, 1-am intrebat pe episcop: Vii cu noi?"
si raspunzind dinsul: vin, cum sA nu yin"; rn mai intrebat:
pina la spinzurAtoare?" Iar el rAspunse: pinA la spinzura-
toare!"
Apoi ne-am sfatuit, ajungind la urmatoarele hotAriri: Mi-
hali sa convoace Comitetul P.N.R. la Oradea Mare, acolo sa
127

www.dacoromanica.ro
discutam Declaratia" elaborata de mine, pe care Hossu o in-
susi.
In continuare voi pleca la Viena i ma voi ingriji ca De-
claratia" sa fie adusa la cunostinta lui Wilson, prin prezidentul
cehilor, Stanek. Daca va fi posibil, sä fie publicata si in presa
vieneza.
Ca am ales Oradea ca loc de intilnire, a fost determinat
de considerarea a doua cauze. Pentru cei din partile de vest
era mai usor acceptabil, drept centru de intilnire, iar casa
ospitaliera a lui Aural Lazar oferea mai bun adapost pentru
aiscutii decit hotelul din Sibiu. La Sibiu trebuia sa evitärn
convocarea unei sedinte politice, ca sä nu expunem biserica
greco-ortodoxa la un conflict cu guvernul i sa nu-i oferim
pretext lui Mangra de a face pe patriotardul, sinodul national
bisericesc fiind convocat chiar pentru 12 1. c.
In 11 Octombrie am sosit cu Mihali la Oradea, unde Weis lo-
vits ne-a oferit cea mai buna odaie in hotelul sau Park", cu
baia alaturi. Acest hotel era si a ramas aranjat cel mai cu
gust, mai luxos si mai curat din toata zona, fosta ungard si
devenita apoi romaneasca. In dimineata urmatoare, cind ispra-
Ndsem cu toaleta si era sa plecarn la casa Lazar, intra grabit
la noi Stefan Cicio Pop446. (Restul 1-am descris la alt loc, cu
scandalul dintre Suciu i Goldis pe de o parte si Ivan de alta,
care era acuzat de ei pentru legaturi cu guvernul, prin Cio-
rogar,447 Ivan trebuind sa place.) Alt scandal mai mic, intre
Vlad i Suciu, mereu resuscitat de Suciu, nu s-a potolit decit
pe la 4-5 dupa-amiazi, cind, in fine, Mihali imi putu da cu-
vintul spre a citi Declaratia" (Aceasta numai dupa un expo-
zeu asupra situatiei politica).
Eu vorbeam de natiunea daco-romana" in preambul i rnai
cu seamd in textul declaratiei. Acest text il britusem la ma-
sinri la Olpret cu litere lila-albastre. A fost retinut de Goldis,
cind 1-a tradus in ungureste, cu intentia de a putea pune in
circulatie zvonul ca el 1-a redactat, ceea ce raspindise, ajutat
de nepoti" i pe cit am aflat se gaseste intre hirtiile lui Silviu
Dragomir iar nu lasat in biroul lui Lazar, cum imi spunea a
doua zi Goldis.
Cu invoirea mea, in traducerea maghiara, in loc de na-
tiunea daco-rorniana" s-a modificat: natiunea romana". In
rest, modificarile au fost neesentiale. In alt loc am descris
desfasurarea evenimentelor la Oradea-Mare si plecarea noastra
la Budapesta, dupa ce aflasem ca pe ziva urmatoare e convocatri
camera. M-am anuntat la cuvint, insotit de Mihali, cu promi-

128

www.dacoromanica.ro
siunea prezidentului ca o sa tind cont, indata ce va fi statorita
ordinea de zi etc.
Prin faptul cã m-am angajat sa vorbesc in camera si sa dau
citire Declaratiei", se dadea caracter oficial pãirii noastre.
Totodata insa se dal:lea, intregului popor romanesc, semnalul
de solidarizare, pe aceeasi baza a vointei nationale si se punea
capat dibuirii sovaitorilor, pripitilor, oportunistilor i savan-
Wor analizatori ai problemelor de drept public. In astfel de
moment?, care pretind fapte hotaritoare, acesti pretinsi savanti
sunt mai primejdiosi decit toti ceilalti prosti i schizofrenoizi
impreuna.
Intre timp, in cele trei zile, care trecusera de la venirea
noastra si a aradanilor la Pesta, se zvonise ceva, cu privire
la textul declaratiei, incit A. Francu,448 cu vesnic bitaitoarea
sa fantezie bizara, se folosi de ocazie, ca sa fie in treaba si
&kind Inca o data pe voinicosul, instigd pe clujeni. Ma pomenii
cu o delegatie, sosita in 17 Octombrie, in frunte cu Utalea,
cz.re voia sa fie informatã asupra cuprinsului declaratiei. Fiind
prieteni vechi i cunoscindu-1 pe Utalea, om intelept si de
treaba, i-am soptit discret in cafenea sa iasa dupa mine, prin
Lisa spre closet. Eu am iesit spre strada si 1-am asteptat in
etajul III, la iesirea din ascensor. Acolo i-am citit in graba
Declaratia". El a ramas incintat i mi-a comunicat Ca va
pleca acasa cu trenul de amiaza, spre a-si linisti oarnenii.
La masa tineretului din cafenea, medicul militar Dr. Forne-
tescu imi puse in vedere sa-mi dau searna ca daca Declaratia"
nu va fi corespunzatoare, tineretul va face un atentat contra
mea. Am sorbit 1initit cafeaua, comentind astfel de vorbarii
obisnuite, cu observatii sarcastice, care 1-au ingrijorat pe naivul
doctor.
Rudas Izso, amicul nostru de la Keleti Ertesit6"449, ma
facu atent la camera ca, avind eu familie, sa renunt a face de-
claratia. El, Rudas, stie ce se discuta in sinul deputatilor unguri.
Dupa ce 1-am lasat sa-si stoarca toata bun avointa fata de mine
si familia mea, i-am raspuns: Te rog spune-le ca voi saruta
mina aceluia care va da in mine primul, caci atunci voi fi
sigur cd Wilson va avea a doua zi, pe masa, declaratia mea".
Iahoda, agent-spion in serviciul roman, expulzat de sigu-
ranta din Romania (vezi arhiva Sigurantei, 1917-1918), se
a5ezase la Cluj, servind i Ungaria. Ca din intimplare se ur-
case in compartimentul nostru, cind calatoream cu Mihali
spre Oradea, la 11 octombrie. In zadar s-a trudit, CU multâ
viclenie, sa afle ceva. La Budapesta a venit la mine si stiind
ca fumez tigari de foi, mi-a adus citeva Trabuco si Regalia
9 Memorii vol. 1 129

www.dacoromanica.ro
Media. Le-am primit cu placere i i-am ardtat apoi cit de ab-
surdas e oferta lui de a-i inchiria eu cafeneaua din casa noastra
de la Cluj, ca sa poata oferi salata de vinete, mititei i uica
armatei romane, care nu peste mult va intra in Cluj, dupa cum
voia el sa ma faca sa cred.
Cind, dupa terminarea discursului meu, la 18 octombrie,
in mijlocul vacarmului i dupa ce ascultasem amenintarile
primului rrAnlistru Wekerle, folosindu-ma de suspendarea
sedintei, mergeam spre bufet ca s5 marline ficat de gisca
sa beau un pahar de bere ma opri deputatul Fényes Laszlo
El comentase cu aprobari unele din perfidele mele atacuri.
Te felicit pentru discurs" incepu el si conform protoco-
lului traditional din camera ungara, tutuindu-ne (era prima
ai ultima noastra conversatie): avem sa facem, impreuna cu
voi nationalitii, revolutia i asezarea pe solide baze democra-
tice a tarii".
Voi i revolutie!?' Ii raspunsei, verva voastr5 s-a stins
in 848, in Kufstein450 i dupa aceea in surghiun. A ramas nu-
mai sedimentul frazelor lui Kossuth".
Las' ca vei vedea", replica dinsul. Deocamdata nu-ti pot
spune mai mult, dar sa va pregatiti. Va trebui sä lucram im-
preuna".
Eu: Desigur"
Prin discursul tinut la 18 Octombrie 1918, am reusit sa
realizez planul meu de a gasi modul de procedare, spre a in-
chega natia intreaga intr-o vointa politica unitar5. Prevederea
omului e insa subreda, daca nu colaboreazà, si norocoasa in-
timplare care a favorizat efectuarea planului, in sens pozitiv,
prin ivirea imprejurarilor promovatoare si In sens promovator,
prin comiterea greselilor contrarilor.
Cu toate ca hotarisem tacere absoluta in privinta conti-
nutului Declaratiei", dupa ce aradanii au plecat din Oradea-
Mare, Goldis, spre a trezi impresia Ca el e autorul, a lasat sa
se copieze textul de unii studenti, dintre intimii säi. MTh d
eu cu mult mai tirziu acest smecherlic, nu i-am facut nici o
observatie. Totusi, dacd nu ar fi fost discreti baietii, ar fi putut
sa afle ungurii si sä-mi pregateasca un sari-varia451, inecind
in c.candal tot discursul meu.
Profitul net al situatiei a fost c5, primind eu insárcinarea
de a aduce la cunostinta tarii, hotarirea P.N.R., in camera,
nu s-a mai amestecat nici o ocoseala° in desfasurarea nuan-
telor discursului meu. Astfel, am putut proceda liber, atit ca
rnersul ideilor: Wilson-Isus Hristos-Tisza delegatul Ungariei

130

www.dacoromanica.ro
la conferinta de pace etc., cit si intru adaptarea atitudinii, mo-
dulatia glasului, mimicei, conform tinutei variate, pe care mi-o
dicta gradul de tensiune a reactiunii provocate de mine in
ambianta mediului ascultatorilor. Cdci sovinismul lor nu era
atit de mare in contra noastrA, incit sA nu admità si antago-
nisme intre ei. De exemplu: Markos era un preot catolic fa-
natic, dar un mare prost si incult; Hoch, preot neamt maghia-
rizat, pleban catolic452, ca atare, contrar calvinului Tisza; Fe-
nyes, ideolog radical, primejdios oricArui aranjament politic
intelept etc. etc.
Cind am terminat, am fost vesel si usurat, ca sArmanele
femei la clinica Chrobak, cind terminind nasterea, puneau
prima data la sin fetii nou-nascuti. De altfel, izbutisem ca
dintr-un inceput sA-mi creez o atmosferA relativ linistita de
cnriosi, iar apoi, stapinind situatia, sa nu ma cuprinda in tot
tirnpul nici cea mai mica emotie.
Multumirea mea era desdvirsita cAci stiam urmarea: con-
curenta ziarelor unguresti, budapestane, va raspindi, pina in
dimineata de 19 Octombrie, cele petrecute in camera si toatà
lumea va lua la cunostinta de hotarirea conducerii P.N.R., ca
numai imputernicitii acestuia vor fi chemati sA reprezinte
vointa intregului popor, iar poporal vrea sd devina o natiune
(mita in limitele sale etnice. Nu mai putea exista roman s5
se desolidarizeze.
Acum urma greutatea cu forurile internationale, dar in
privinta acestora competenta cAdea asupra barbatilor de stat
ai Romaniei. Multumita lui Dumnezen, Romania dispunea de
diplomati! Ma credeam eu si tot Ardealul, atunci ...

IMPRESII SI EXPERIENTE CU DIFERITI OAMENI

Dr. loan Ratiu. In timpul memorandist era prezidentul Par-


tidului National Roman. Barbat zdravan, inalt, tinea capul
ridicat iar cind vorbea, avea gestul de a-I mai ridica. Vocea ii
era putin voalatä. Era astmatic. Dispunea de cultura timpului.
Advocat cu diploma de pe timpul nemtilora. Temperament
viu, stapinit. Vorbea perfect nemteste si ungureste. Fire dreap-
ta, nu insa inarmat contra intrigantilor. Scoala politica practicd
si-o facuse de tinar, participind la viata politica.
Se bucura de stima generala si autoritatea i-a ramas nestir-
bita ping la moarte, cu toate atacurile puse la cale prin oamenii

131

www.dacoromanica.ro
din serviciul lui Sturdza (Slavici, Brote, I. Russu-Sirianu, im-
prenna cu angajatii lor, grupati in jurul Tribunei Poporului"
c_le la Arad, precum si de Mangra).
Eager?, Brote (Brotea). Viceprezidentul P.N.R. Absolvent
al scolii de agriculturd, in Germania. Era r4inArean. A publi-
cat, in limba germand, o carte importanth asupra chestiei
românesti. Om mic de statura, putin vorbaret, facea impresia
de fire rece. Ascultind de Sturdza, a trecut la Bucuresti, inainte
de procesul Memorandului, increzindu-se in cuvintul lui ID.
Sturdza. InsArcinat de Sturdza cu conducerea rationald a mosiei
sale, a fost apoi dat afarâ si a urmat dezbinarea intre ei. Se
recAskorise tirziu, sotia räminind vAduvA, cu copii.
Intre Ratiu i Brote nu era o intelegere sufleteasea". Con-
ternporanii aveau senzatia cA Brote ii lucreala pe prezident.
Atitudinea lui Brote a confirmat zvonul câ era omul lui Sturdza,
i ir acesta s-a purtat fara. omenie MO de el.
Dr. Vasile Lucaciu. Secretarul general al P.N.R. L-am ca-
racterizat anterior [in baza colaborArii si a cazului episcopiei
de la Hajdudorogh].
Dup'a ce se-ntoarse cu doctoratul de la Roma, a fost numit
de episcopul Szabc5,453 ca paroh in si§e5ti. Sisestii e un sat
modest de munte. Asezat in apropierea comunei Baia Sprie,
la o distantã de cca 10 km de Baia-Mare, se gäsea pe timpul
acela la spatele lui Dumnezen". Distanta mare pind la tren
si satul arierat erau un surghiun pentru omul cu temperamentul
viu i firea neastimpâratà de imboldul initiativei. Fata de trin-
dAvia pasiva a episcopului, acesta a intentionat sâ paralizeze,
prin loc si mediu, superioritatea tindrului preot de Roma,
ineomoda pentru seful ierarhic. Lucaciu nu a putut fi demora-
lizat, ca atiti alti frati ai sai, Intru Hrigos. CAci prunul creste
ca buruiana in Sätmar, pe toate coclaurile. i cind crengile se
rup de greutatea recoltei dä Dumnezeu tuicA, slibovita, be-
rechet. Si e buna., aromaticä. Cind te sup'arà stomacul, un pA-
härel, ba douä-trei, sunt un medicament sigur, strAmosesc.
Apoi pahärelele devin o trebuinta, pe care o cere firea, prin
ohisnuintl Acest alcool parfumat (de 40-60 si 80°) devine o
necesitate nu numai pentru stomac, ci si pentru a putea trece
peste momentele de plictisealâ, provocate prin amintiri, su-
grumarea aspiratiilor sau pierderea iluziilor. si dintr-un tinär
superior, in citiva ani devine un potator454, care fãrä sà tie
ea"-1 vei vizita te primeste cu carafa de cea bunâ" pe masa",
r ata ci fericit sä poatà inchina cu tine. Cite exemplare de

132

www.dacoromanica.ro
altfel de energii degenerate mi-a fost dat sà väel färä deo-
sebire confesionalari in diferite case parohiale ale acestei tari
bin ecuvintate de Dumnezeu cu prunul alungator de colice si de
Efinduri suparatoare, datorità fructelor sale! Dar Lucaciu ni
a fost creat din acel material maleabil. Feciorul clopotarului
stiut rezista diplomatiei arhieresti. Energia lui s-a declansat
in fapte creatoare. Mai intii a stiut sa transforme coastele din
Sisesti intr-un paradis de pomi fructiferi. Meri, peri, pruni,
caisi, ciresi, toti pomii potriviti climei i solului varos, au dat
F:;isestilor bogâtie, datorita initiativei popii Lucaciu si ascul-
tarii poporenilor de staruintele sale intelepte. Cum a stiut
vraji acest preot, cu puterea cuvintului, un mic Eldorado, pe
seama credinciosilor sdi, tot asa a &sit si formula magica, spre
a desteleni glia infertila a confesiunii sale sterile. Cad ce
msemna vegetarea, prin generatii, a Uniatiei"455, create la
timpul sat de Habsburgi, spre a-si asigura un aliat politic
contra unei oligarhii care, retrograda i inculta, invocind pri-
vilegiile sale, impiedica orice initiativa de reforme sociale
economice, politice, din partea dinastiei. Ce insemna calvinismul
pe de o parte, aliat intre potentatii sai mici, cu sustinerea cre-
dintei stramosesti", bazata pe superstitii antiprogresiste, res-
pectiv omnipotenta clericala in masele ioba-gite valahe si im-
paratii pe de alta parte, decit un joc de-a baba-oarba? Iar
baba oarba erau stramosii nostri i noi, mostenitorii indolentei,
ignorantei i nepriceperii politice a bor.
Tot Lucaciu a dat, intregului popor roman din partile nor-
dice, impulsul de renastere nationala, prin confesionalism, era-
dind monumentala biserica din Sisesti, pe frontispiciul careia
a asezat inscriptia: PENTRU UNIREA TUTUROR ROMANI-
LOR" i instituind pelerinajul de Sf. Maria la acel sfint locas.
Cite persecutari, sicane marunte i neplaceri mari nu a
avut de suportat? In fruntea dusmanilor sai se gasea episcopul
Sabo, zdhait din vegetarea sa somnolenta, prin interventiile
guvernului, apoi organele administrative de diferite grade,
justitia prin procese de agitatie" etc. Organismul si spiritul
exceptional de care dispunea Lucaciu le-a suportat toate cu
seninatate. Insa, ce era temnita de stat (in total 5 ani, suportati
de Lucaciu), in comparatie cu nepriceperea si oportunismul
Romei? Sunt convins cà viitorul va putea lumina tenebrele,
care acopereau, pentru generatia mea, lubricitatea politica a
Vaticanului, ce nu a stiut galsi posibilitati de apdrare i scutire
a marelui sal apostol, Lucaciu.
Iar, alaturea de biserica mareata, miniaturd elocventa a
Domului Sf. Petru din Roma, in contrast, casa parohiala era
133

www.dacoromanica.ro
o modesta casa, mai mult tardneasca decit parohiala, care an
de an se surpa tot mai adinc in parnint si putea a mucegai
cind intrai in ea. Contributia de jertfa a familiei a fost destul
de mare, considerind ca D-na Lucaciu a petrecut intreaga sa
viata, cu cei doi baieti i cele douà fete ale sale, in acele in-
caperi mai mult decit modeste. Iar dinsul? Pärintele Lucaciu
a fost neintrerupt pe teren. Adunari poporale, de-a lungul si
de-a latul tarii, sedinte de comitet, de organizatii. Temnita §i
din nou propaganda. Conferinta nationala. Propaganda in stra-
inatate: Austria, Franta. Predica, ramasa memorabila, in bi-
serica Sf. Iosif din Bucuresti, prin care a insufletit toata elita
capitalei. Propaganda electorala. Discurs o sedinta intreaga
in camera din Budapesta. Surghiun la Paris, sfintirea stea-
gului voluntarilor romani in Italia, 1919. Propaganda intre
romanii din America. Deputat in prima camera romana, 1919
20. Boa la (diabet, ateroscleroza). Mizerie: intr-o locuinta de
garcon in Samar, la o batrina unguroaica, vaduva. Gasindu-1
astfel parãsit i-am trimis vorba lui Duca, prin Trifu. [La in-
toarcere] Trifu s-a oprit la mine in Cluj, ducind 20 mii lei,
cind medicii i tratamentul costau mai mult. I-am transmis
guvernului, prin Trifu, o vorba de nereprodus. Dar monument
i s-a ridicat muribundului si din nou a mers Trifu ca, in nu-
mele guvernului, sa aseze pe cosciugul marelui Lucaciu, cor-
donul Coroana Romaniei.
Importanta activitatii lui Lucaciu, pentru trezirea constiin-
tei nationale nu numai dincoace de munti a fost atit
de mare si multilaterala, incit oricare apologist, din viitor,
li va putea asigura un loc de onoare, aruncind lumina asupra
timpurilor dintre 1880 si 1920, prin analizarea vietii Ewa rägaz,
munca si jertfele pärintelui Lucaciu.
Descendentii D-rului Vasile Lucaciu: Eparninonda preot,
fost in America. Reintors, s-a casatorit. Avea copii: unul stu-
dent universitar, baiat chipes, simpatic. 'Fatal se trudea cu
asistenta sociald ori cooperatia pe timpul lui Antonescu. Al
doilea fiu, Vasalicuta, mult mai dual., a disparut in primul raz-
boi. L-am cunoscut la Seghedin. Cele cloud fete erau maritate,
una cu Merut, profesor universitar, alta cu Munteanu; ambele
divortate.
Personalitatile celorlalti memorandisti le-am schi'tat in
articolul scris pentru revista ce aparea la Brasov, sub condu-
cerea prezidentului curtii de apel, in momentul armistitiului cu
LT.R.S.S. Nu a mai putut aparea, decit trunchiat, din cauza
iipsei de hirtie.

134

www.dacoromanica.ro
V asile Mangra. Profesor calugar la seminarul greco-or-
todox din Arad. Om de temperament, fara o cultura mai uni-
versala. Ducea viata modesta a resemnarii", obisnuita la
calugarii ambitiosi de pe timpul Imperiului Bizantin al impa-
ratesei Irina. Aceasta resemnare impune indivizilor perfecti-
onarea in arta duplicitatii, prin practicarea permanenta a du-
blarii manifest:aril exterioare a vietii: ochii ridicati spre cerul
eteinitätii (in care sunt angajati sa se prefaca a crede)
aruncind aceiasi ochi, spre Venus vulgivaga456. Popular, prin
citeva manifestari nationaliste, in preajma procesului Memoran-
dului, a stiut, cu dibacie arivista, sa seduca pe cei implicati in
acest proces, sa-1 aleaga prezident al Comitetului P.N.R.
substitut, pe timpul cit memorandistii aveau sa ispaseasca
temnitele din Seghedin i Vac. De pe atunci si-a pregati
tradarea de mai tirziu. Direct si prin alti ireti, cit i prin
naivi, pe care a stiut sa-i prosteasca, si-a creat sie-si, pe in-
cetul, o atmosfera de clarviziune politica, lipsita de temei real
(vezi Vulturul poezia unde e nexul cauzal), intemeiata mai
cu searna pe circotelile abil diseminate contra vechilor con-
ducatori, in imposibilitate de a se apara.
Alegerea lui de episcop al Aradului, neconfirmata in urma
refuzului guvernului Széll de a o prezenta spre aprobare re-
gala, i-a deschis, priri Slavici, usa lui Sturdza. Devenise martir"
al cauzei románesti. Din gura lui Kalinderu457 am aflat apoi,
spre surprinderea mea, ca in contra conducerii P.N.R. se ridicase
acuza la regale Carol I, pe care sfetnicul sau Kalinderu mi-o
arunca mie in fata, ca lista Comitetului Partidului National ar
fi fost compusa, cu intentia premeditata, din greco-catolici.
Pin5 in alibi zi analizind lista membrilor, am putut constata
ca tocmai contrarul era adevarat. Intre timp insa, un coleg
calugar al lui Mangra (conliturgisatorul)458, obtinuse un ceas
de aur, ca suvenir, pentru confirmarea minciunii. Pe cit era
de absurda, in aparenta, intriga pe temd confesionala, totusi
ea prindea i prinde intre regasteni, nu numai la prostime ci
si la inalti demnitari, cu diploma din Paris (de exemplu: Con-
fesiunea de Stat!"). Mangra a fost angajat de Sturdza pentru
a elabora, la Academia Româna, materialul canonic" contra
mitropolitului primat Ghenadie Gh. Petrescu. Onorariul pentru
Mangra a fost ca, ajungind prin Slavici i Jesenszky in intirni-
tate cu Tisza, acesta descoperi intr-insul un instrument dis-
ciplinat, spre a-1 candida i alege de deputat i apoi, renun-
tind la mice umbra de rusine, de mitropolit greco-ortodox.
Dupd discursul men din 18 Oct. 1918, ne gaseam mai multi
insi la Budapesta. Intr-o noapte, pe la 10 1/2; ne plimbam cu
135

www.dacoromanica.ro
Paul, secretarul consulatului roman, intr-o strada pustie la
acea ord., evitind sa fim vazuti. Deodata, trecind pe lingd colt,
se opri linga noi tata Ciocan", cinstitul deputat tiszaist al
Nasaudului. Schimbaram cu dinsul informatii confidentiale.
Pe strada nu venea nimenea, incit, nederanjati, ne foloseam
de pustietate. Apoi insa, pe lingà coltul opus, la 10-20 metri,
intrO cineva cu pasi inceti, si la lumina felinarului, Ii recu-
noscuram Ca era Mangra. Convorbirea noastra se desfasurase
in surdina. Aceasta incetà, iar Mangra, recunoscindu-ne, trecu
fAcindu-se a nu ne fi vazut, precum ne facuram si noi, in
trecere, a nu-I fi observat. Facea o trista figura. A fost ultima
data ca. 1-am vazut. Demnitatea lui inalta, dobindita prin
frauda ordonata de Tisza, era marea noastrd grijà. Totusi,
citeva zile in urma, Mangra se imbolnavi i curind cladu ortul
popii". Cristea se asezd in pat si golea cu lingura medicamentul
prescris de doctorul Dumitreanu (din Sard), medic oficial in
Budapesta pentru fetele de la celebra Frieda", pe linga practica
ide cabinet]. Fireste câ boala lui Cristea a trecut subit, indatd
ce Mangra fu inmormintat in cimitirul Kerepes.
Bunul preot greco-ortodox, Bogoievici, i un trimis al epis-
copiei de Arad, au executat partea ritualâ. Singuri. Ca asistenta
a functionat Dr. Popa din Oradea, adept personal al defunctului.
Studentii români au delegat un singur coleg ca sa controleze
respectarea hotaririi lor, ca sa nu fringa nimeni solidaritatea
de a absenta cu totii. Trist sfirsit pentru un om care trezise
tot atitea iluzii ca [si] dezamagiri in sinul natiei române.
Vichentie Babee59. Biografia politica a lui V. Babes va con-
stitui cind va fi scrisa o oglindO dintre cele mai intere-
sante ale epocii de la sfirsitul veacului al XIX-lea. Bandtean
cu toate calitatile virtuti i defecte specifice.
Temperament viu, minte agera, elocventa vie, fantezie corn-
binatä cu larga pregatire culturala, jurist excelent, cap politic
(gar, ajutat de un temperament politic al omului, care il mina
la actiune.
Activ in viata bisericeasca, cu rol conducator (dupà alegerea
lui Ivacicovici, se povestea anecdota de la banchet, noul arhie-
reu [fiind] apostrofat de Babes: Te-am ales, acuma trebuie s5
asculti de noi", ar fi ripostat: Ce sa ascult? V-am plat it, suntern
chit . ..")
Babes a fost prezidentul Asociatiei Presei Române" a P.N.R.
si initiator al altor organizatii, pe timpul cind in politica Un-
gariei sovinisrnul era inca domolit de spiritul baronului Eöt-
vos J.46° fri camerele anilor 1860-70 si pina la 1881-88, dis-

136

www.dacoromanica.ro
cursurile lui Babes sunt perle de patrundere politica. Expo-
zeul sau, ca prezident al Conferintei nationale, din anul 1881
este o capodopera, ca analiza sub raport extern. Cu Alexandru
Mocioni erau strins legati. As cuteza sa afirm ea Babes a fost
sinpurul om intre contemporanii sal, de la inceputul veacului
al XX-lea, care merita cu drept cuvint numele fie pe atunci
de hula, fie mai tirziu, ca epitheton ornans de mocionist".
Care este esenta mocionismului"? Dupa ce tactica preco-
nizata de Széchényi461 §i Eötvös, de a cauta multumirea nema-
ghiarilor, prin apropierea jacestoral a fost inlaturath de con-
tele I. Andrdssy462 sen., sovinismul a evoluat rapid si siste-
matic. Zadarnic se zbateau epigonii lui Széchéni sa convinga
oligarhia ca nu se poate duce simultan o politica in contra
dinastiei (si Austriei), iar prin maghiarizare, contra nema-
ghiarilor. Magnatii, minati de interesele privilegiilor lor sf
de grandomania lor sociala, condusi de Tisza Ka1mán463,
acesta spre a-si asigura consolidarea partidului liberal aju-
hit de Andrássy izbuti a sistematiza tot mai mult me-
todele soviniste, pe baze institutionale.
In definitiv, gratia excesiva de care se bucura I. Andrássy
la regina Elisabeta464 i slabiciunea lui Francisc Iosif fata de
toanele sotiei-verisoare, deochiath de sugestiile elucubratiilor
sirete aplicate de Andrassy ei, i de magnatii unguri, au in-
chegat intregul popor maghiar in fudulia grandomana de-
zastruoasa: Magyarorszag magyar lesz, vagy nem lesz!"
Ungaria va fi maghiara, ori nu va fi!
Mocioni, dindu-si seama de aceasth cotropitoare orbire
a oligarhiei, pe de o parte, iar pe de alta, contind ca daca
romanii ar izbuti sa aplice o tactica drastica indolentei di-
nastii, dindu-se i ei de partea partidului independentei ma-
phiare '48-iste, camarila vieneza s-ar putea trezi la realitate.
Dorea sa se incerce o asemenea nuantare a politicii P.N.R.
Teoretic s-ar fi putut discuta i s-a discutat aceasta idee. Cine
insä ar fi riscat sa faca saritura de Curtius?465 Ar fi trebuit
o dibacie politica exceptionala spre a juca un asemenea rol.
li fiind acesta in contrazicere cu sentimentul obstesc, toto-
data cu traditia imperialista" a maselor noastre poporane,
pe cine putea sa se intemeieze consolidarea acestei tactici?
Copierea perfidiei i iscusintei maghiare, calitati dezvoltate
si perfection ate prin multe generatii maghiare de oligarhi,
in lupta cu principii i regii lor, iar in fine, cu Habsburgii
intru apararea privilegiilor le erau cu totul straine stra-
turilor atit de subtirele romanesti, abia ajunse la suprafata
sociala.

137

www.dacoromanica.ro
Si duo faciunt idem, non est idem!466
Nici Mocioni nu s-ar fi putut preta la acel rol, cu firea
iui filosofica necombativa. Aceasta a fost cauza pentru care
sentimentul instinctiv românesc respingea mocionismula, re-
prezentat cu stingace nedibacie de unele firi pasive, cum au
fust: Babes, Aurel Muresianu,467 Hossu-Longin468 i saltarettil
criticastru, Amos Francu.
Babes incetase de mult a mai face politica. Era uitat de
generatia mea. Am avut o intilnire cu Alex. Mocioni i cu
el in cofetaria Frentz din Sibiu. Discutia a durat citeva ore.
Nia am putut ajunge la acelasi numitor. Mocioni, om linistit,
fire pasiva de filosof, se exprima incet, observai ca nu era
obIsnuit sa vorbeascd româneste (in mediul lui obisnuia sa
se foloseasca de limba germana, uzuala in Banat, iar la Bu-
dapesta, de cea maghiara). Babes era temperament de pi-
per, cu toata batrinetea. Conversatia a alunecat; eu partici-
pam mai mult prin tacere, facindu-mi reflectiunile pentru
mine. Aveam insarcinarea prezidentului, Badea Gheorgbe
sa ian contact cu A. Mocioni, spre a-1 sonda. Abia dupa ce se
deschisese discutia, cei doi batrini Incepura sa scarmene, in
cea mai deplina identitate de opinie, starile interne din
P.N.R. i pe singuraticii fruntasi. Deosebirea dintre ei era
numai prin faptul ea Babes dispunea de malitie mai coro-
siva decit Mocioni.
Banatenii sustineau ca Babes ar fi fost la orgine copil din
flori, cu mama romanca i tata evreu, care s-ar fi ingrijit
de educatia lui. Indiferent! El a fost un om superior, cu
toata firea lui banateana.
loan, Ciocan,. Post director al liceului grâniceresc din NA-
saud fiu de Oran granicer. Cind Banffy ajunse prefect al
judetului Bistrita-Nasaud, dupa mosul meu, A. Bohatiel, se
trudi sa darime tot ce facuse Bohatiel, pentru romanii gra-
niceri i pentru romanism, fara a izbuti, precum Ii martu-
risi in intimitate, advocatului sari, Aug. Munteanu. Mai mult
11 suparau, din punct de vedere al maghiarizarii, fondurile
de studii pentru fiii de graniceri. Conform literelor fundatio-
nale, din acest fond nu erau indreptatiti sa beneficieze decit
fiii familiilor inregistrate in registrul genealogic graniceresc.
Comitetul fundatiei se tinea de dispozitia aceasta statutara
consfintitä i prin uz i prin traditie. Totusi, Banffy, care
nu sovaia niciodata sa gaseasca pretexte legale", indupleca
meghagyatik, e1rendeltetika469 pe un fiu de bacan armean,
imigrat (venitura) intr-un sat graniceresc, sa concureze pen-

138

www.dacoromanica.ro
tru un stipendiu. Dupa ce, fireste, fusese refuzat, omnipo-
tentul fispan dispuse sa i se predea lui catastifele genealo-
gice graniceresti. Pe acestea nu le-a restituit, astfel incit,
dupa 10 ani, conducerea administratiei fondului de stipendii
nu a mai putut vota burse cornpetentilor. Din cauza aceasta
au fost intrerupte carierele lor, neputind continua studiile.
Prin anul 1910, ajungind Dr. D. Ciuta (din Rebrisoara) pre-
zidentul conducerii administrarii fondurilor de studiu, a ela-
borat un vast memoriu documentat, pe care eu 1-am predat
colonelului Bardolf, pentru Franz Ferdinand, insotit de co-
mentariul chestiei graniceresti. Acesta 1-a expus aprecierii
lui F.F. Atunci, in primavara 1914, intrebindu-1 pe Bardolf
de opinia sa, a dat cu pumnul in dosarul cu memoriul, zicind
cu o voce de parca ar fi comandat un regiment: Das ist eine
Schweinerei, das ist ei-ne Ge-mein-heit!"4" (Moartea lui F.F.
a pus capat si acestei cauze).
Pe linga chestia fondului de studii i alte sicane, Banffy
nu inceta sa incerce a distruge privilegiile celor 44 comune
graniceresti. Mai mare primejdie le ameninta in urma situa-
tiei ca familia baron Kemény uza de faptul indiviziunii unei parti
care pretindea sa fie a ei, in complexul muntilor i codrilor
graniceresti. Fiind vorba de o familie de magnati, Bariffy
era eo ipso _471 parte interesata. Atunci, Ciocan a luat
asupra sa reprezentarea confratilor sai graniceri. A priceput
sag induplece pe Báriffy ca sa aprobe iesirea din indiviziune
a familiei Kemény, in schimbul unei masive sume de escon-
tentare si a admiterii controlului administratiei statului.
Banffy impuse ca exploatarea padurilor sa fie organizata me-
todic, prin forestieri calificati. Acestia erau toti straini, caci
putinii romani care aveau diplome de la Selmeczbanya, sin-
gura academie forestiera, treceau pe atunci in Romania. Ne-
multumirea era mare si nu numai a granicerilor români, ci
a romanilor de pretutindeni. Si eu, ca licean la Bistrita, eram
revoltat, impreuna cu ceilalti copii de 15-16 ani. Totusi a
urmat o ordine in exploatarea, pina atunci salbatica a padu-
rilor graniceresti, prin replantarea, incetarea jafului prin
prevaricare472 la licitatii, incit comunele au putut beneficia
de incasari i conta pe bilant ordonat. Considerind intreaga
situatie, compromisul realizat de Ciocan insemna un profit
pentru graniceri. Dar opinia noastra publicA nu putea tine
searna de avantajele realizate cu dibacie prin Ciocan, ceea ce
nu era lucru simplu, avind de a face cu BAriffy. Mean In
declarat de om al lui Banffy i ca atare de vinzatortal drep-
turilor graniceresti si de trAdator. Calumniare audacter

139

www.dacoromanica.ro
s ,mper aliquid haeret"473. Ce nu crede tineretul ori opinia
,ublicà, vesnic cu mintea de copil, far& a mai scruta dede-
subturile reale? ... Avearn deja doctoratul cind, in gara Dej
sosi Ciocan cu trenul Bistritei. Coborind din tren, veni spre
mine si-mi intinse mina, salutindu-ma. Desi putea sa-mi fie
tatd, rn-am prefacut a nu fi observat. Am salutat rece, fara
a da mina cu tradatorul". Era deputat guvernamental. S-a
facut si el a nu observa necuviinta rnea. Citiva ani mai in
.irma [mai tirziu] ajunsei i eu in camera. Vrei nu vrei, ho
i.ores mutant mores"474, eram silit sa ma intilnesc cu Ciocan,
aproape zilnic. Era vechi oaspe la masa din Café Jagerhorn.
noi, deputatii nationali, sorbeam cafelele noastre, alAturea
(IA dinsul.
Pe cind ma mutasem cu familia la Budapesta, spre a
conduce redactarea Lupteia, zadarnic am scris si am tele-
fonat, nici Mihali, nici Maniu, nici Vlad nu au venit sa ne
sfatuim. S-au multumit sa-mi raspunda ca-mi dau pe
blinda475 toatà plenipotenta i autorizarea sa procedez si in
numele lor, cu pline puteri. Ce se intimplase?
Se zvonea CA Apponyi pregAtea faimoasele sale legi sco-
lare. De mult, intre Ciocan si mine stApinea cea mai desAvir-
sita incredere si in privinta chestiilor politice. Intr-o zi, la
Café Jagerhorn, bdtrinul imi comunicd unele din dispozitiile
iegii, pentru noi deosebit de dezastruoase. i ma intreha clacd
nu ne pregAtim pentru combaterea parlamentara. Ma al. er-
tied cA Luptaa ar trebui sA pregateasca opinia publica ro-
maneascA. Astfel, am ajuns sA-mi chem colegii la Budapesta.
Ca om de scoalA, Ciocan mi-a putut da cele mai valoroase
indicatii, dezvAluindu-mi primejdiile pe care le ascundea
contra noastrA, perfida lege apponyianA. CAci, fund zilnic la
cluhul guvernamental, dinsul era cit se poate de exact in-
format. Mai sincer colaborator roman nici cA a fi putut
sa-mi doresc.
Cind aflasem de la Ho&a si Szakolczai, s.ecretul parti-
cular al lui Kristoffy476, ca Goga fusese la acesta din urma,
oferindu-si colaborarea in numele tineretului P.N.R., mi se
confirma ca aluziile lui Kristoffy, facute lui Maniu si mie,
tin erau simple incercdri dialectale de santaj politic [si.] mi-am
organizat contraofensiva. Am cerut ambilor sa-mi dea cite
u declaratie in fata notarului public. Primindu-le am astep-
tat confirmarea prin atitudinea tot mai agresiva a lui Goga
si tonul tot mai necrutator contra conducerii P.N.R., din care
facea parte si el. Cunosteam lipsa de scrupule, imbrAcatA in

1 40

www.dacoromanica.ro
frazeologie eufonicA nationalistO, de care se folosea Goga,
exploatind naivitatea opiniei publice, care incintatO de poet,
nu putea presupune precum nu putusem nici eu crede,
la inceput duplicitatea sentimentului si a interesului de
ilrivist, care izvorau simultan din acelasi suflet i judecatà.
Am scris patru articole, caracterizind evolutia atitudinii
hii Goga i le-am trimis lui Go ldis. Eram intelesi ca el sa le
publice, cind momentul va pretinde, in ordinea cronologica
statoritd. Scurt, inainte de Craciun s-a inceput publicarea.
Eram la Brasov. Dupd ce apAruse primul articol, am aflat
printr-un sibian Ca etapa proxima a activitdtii publicistice
plânuite de Goga, era un atac necrutdtor contra lui Maniu.
Era o apucaturd obisnuità a lui Goga sa uzeze de limbutie,
in fata unui public de scriitori", etalind planuri märete, gar-
nisindu-si fantezia cu apropos-uri malitioase contra oameni-
I or conducAtori. A doua zi, asemenea elucubratii ale lui se
colportau de-a lungul si de-a latul àrii. Spre a-i zadarnici
planul, i-am telefonat lui Goldis s'a suprime articolul II i
s't publice ultimul din serie, in care ii reprosam lui Goga
(.1 incearca sa lucreze contra solidaritatii P.N.R. Atacul era
destul de aspru.
A doua zi de Craciun, dimineata pe la ora 10, primii car-
tile de vizità: Octavian TdslAuanu477. si Lucian Borcian478. Am
niers in cafeneaua din coltul pietii. Domnii mi-au adresat
intrebarea ca pe ce temei am publicat acel atac contra man-
dantului479 lor. Era deplasata afacerea pe tdrimul de onoare".
Asteptindu-m6 la aceastà intorsâturd prin cite asemenea
nu trecusem am scos din buzunar marturisirile lui HodZa
si Szakolczai si le-am predat D-lor spre lectura. Ei totusi
au cerut sa constituim un juriu de onoare. M-am invoit. Fiind
71 de s'arbAtoare am reusit cu mare greutate s5-1 gAsesc pe
Andrei BArseanu, pe care ambele parti Ii primisern ca pre-
zident. Din parlea mea i-am desemnat pe Dr. Vecerdea, di-
rectorul filialei Albina". ai pe Dr. Aug. Venter, advocat.
Dupâ-amiazd juriul s-a intrunit. La despârtirea de la
amiazi 0. Taslauanu ma rugase sa permit sâ Ii comunice lui
Goga cele intimplate, ceea ce eu destul de usuratic am
aprobat. Ar fi fOcut-o i fdra, si chiar contra cunostintei mele.
Juriul a hotOrit ca Venter si Taslauanu sá plece miine-zi la
Budapesta, sä se prezinte la Kristoffy i sä-i ceard lArnuriri.
Ulterior am aflat cd Goga, primind informatiile prin ras-
lauanu, a plecat numaidecit la Arad, unde s-a dus i Tas-
lauanu din Brasov. Din Arad a plecat Bocu la Nad lac, unde
a conferit cu advocatul Aurel Petrovici, vechi prieten al lui
141

www.dacoromanica.ro
Kristoffy i cu oscrisoare a acestuia [pornirA] spre Budapesta,
la Kristoffy. Gusti Venter, aflind cã TAslduanu plecase la
Arad, unde Ii astepta Goga, plecA [singur] la Budapesta. Cu
o zi mai tirziu sosii i eu la Budapesta i aflai cà Gusti, so-
sind, auzi de la Cosmuta urmAtoarele: Goga sosise in pre-
ziud cu Thslauanu. Cosmuta fiind rugat de ei sA-1 inlocuiascd
pe Venter absent Dr. Cosmuta accept& sA le Lac& micul
serviciu amical, mergind ca martor, impreunA cu Goga i Tas-
läuanul, la Kristoffy.
Acesta i-a primit indatA i exclamA: cum, d-ta esti Goga?
Goga care a vorbit cu mine era inalt 0 brunet". Scotind
TAslauanu textul unei declaratii pregAtite, Kristoffy o semnA.
Gusti Venter protestA la TAslAuanu pentru procedarea ne-
loialà, care nu a tinut cont de acordul hotArit de juriu la
Brasov. Din partea Dr-ului Cosmuta a cerut i primit o de-
claratie asupra celor petrecute, pe care acesta i-a dat-o in
fata notarului public.
Sosind la Budapesta am rämas surprins de atita incorec-
titudine temerarA, desfasuratA de Goga i TAslAuanu. Af rind
apoi ca Goga, pus in curent de TAslAuanu cu invoirea
niea asupra declaratiilor lui Hodia i Szakolczay, Inca
inainte de a se fi constituit juriul de la Brasov, s-a grAbit
s'a plece la Arad, de unde 1-a trimis pe Bocu la prietenul
din NAdlac al lui Kristoffy. Apoi, informindu-i pe Goga si
Táslduanu, care asteptau la Arad, acestia s-au grAbit la Bu-
dapesta. Restul s-a desfAsurat conform planului lor, datoritA
necunostintei de cauza si [de] imprejurAri a Dr-ului Cos-
muta. Juriul a declinat de la sine sd mai continue a per-
tracta, declarind, sub prezidentia cinstitului Andrei Barseanu,
incompatibilA procedura lui TAslduanu. Acesta [din urinA] si
Dr. Borcia i-au semnat lui Goga o declaratie de onorabili-
tate, invocind constatareaa lui Kristoffy.
Dupà publicarea procesului-verbal redactat de Venter,
Vecerdea si Andrei BArseanu, Goga, dindu-si seama cä urzeala
tesuta de TAslAuanu II compromite si mai mult pe acesta din
urmd, a telegrafiat patronului sail, C. Stere din Iasi. Stere
s-a grAbit, pentru a doua oard in timp de douà sAptAmini sA.
plece. Prima data la Brasov iar acurna la Budapesta. La Bra-
sov se angajase, fata de Maniu si mine Ca, el, Stere, va face
dovada materialà despre nevinovatia lui Goga, in care caz eu
rn-am obligat sä-i dau satisfactie in public lui Goga. Am
plecat la Budapesta made au venit: Maniu, Mihali, Vlad, Mar-
seu, Juncu (din Arad) etc., iar din partea lui Goga, ai lui,
cei din Arad (Tribuna Poporuluia) si [din] Sibiu, toti che-
142

www.dacoromanica.ro
mati telegrafic de Stere. i s-a Inceput de [care] sarmanul
Store o ancheta, o ascultare de martori, o analiza a faptelor
petrecute. Inainte de amiaza Stere se trudea la hotel Jager-
horna cu lotul lui Goga, dupa-amiazi i seara, pina noaptea
la orele 1-2-3-4, cu mine si cu ai mei.
El se sustinea treaz bind ceaiuri i cafele, fumind intruna,
repetind apeluri sentimentale, apelind la generozitatea mea,
dar neputind sa faca dovada materialda a nevinovatiei lui
Goga, precum se angajase la Brasov. Maniu ii replica punct
de punct. Eu, calm, rezumam punctul meu de vedere si su-
portam toate stdruintele lui Stere. Pe la ora 11 Vlad, plicti-
sit, zicea: noapte bun0 i pleca. Pe la ora 1 2, dupa ce mo-
taise linitit, Mihali stergea putinau in facere. Pe la ora 1
Maniu, scuzindu-se, pleca sá se culce. Eu perseveram pina
la orele 2-3; odata pina la ora 4. Imi clAdeam seama c tac-
tica lui Stere era sä ma fringa prin istovire. Citeodat5 se la-
sa rapit de izbucniri furioase, alerga de-a lungul odaii, stri-
gind ca va pleca acasa, ca rezistenta noastrà e izvoritii din-
tr-o aversiune nevrednicd intre frati etc. etc. Pregatise un
elaborat lung, inecind esenta chestiei in fraze, care insA nu
puteau face dovada materiala" a corectitudinii lui Goga
Iar presa sovina budapestand, care exploata cea mai midi
neintelegere din sinul nostru al romanilor, nu sufla o vorbA
despre conflictul Goga-Vaida, tratat pe larg de foile noastre.
LegAturile prin Petöfi Tarsaság"48°, cu francmasoneria un-
gureascA, i-au prins atunci bine lui Goga. Corb la corb nu
scoate ochii, cu pana de tovaras scriitor i traducAtorul lui
Ma cla cs481.
Intr-o zi de duminicd stdteam in cafeneaua Bristol, cu Stere
si cu Mihali. Stere ne propuse Ca va merge s'a-1 viziteze pe
Kristoffy. De citeva zile rumega acest plan. Noi nu avem ni-
mica in contra. Pe cind discutam aceastd chestie, deodatà ne
surprinse taica Ciocana, care, credincios scaunului din vecina
Café Jagerhorn, nu obisnuia sà viziteze alt local [in] afara de
clubul guvernamental. Intra linitit, Ii dezbraca mantaua, apoi
prezentindu-se lui Stere i salutindu-ne pe noi, se aseza la
masa noastra. Continuind noi discutia, Ciocan lua cuvintul si,
in felul lui molcom, zise: Am auzit, D-le Stere, ca umblati
cu gindul sA-1 vizitati pe Kristoffy. Chiar de aceea mi-am per-
mis sà vin, spre a vorbi cu D-voastra. Am urmarit cu mult
interes tot ce ati facut in chestia aplanarii conflictului intre
Vaida i Goga (Tabara Goga era la Jagerhorn"). Cred ca am
datoria, ca roman, &A va comunic concluziile la care am ajuns.
D-le Stere, nu sunteti un oarecare deputat din camera romana.

143

www.dacoromanica.ro
Sinteti preziclentul Partidului liberal din Moldova, raportor
-- de nu ma insel al raspunsului la mesajul regal. Va bucu-
rati de o situatie politica exceptionala in mijlocul vietii pu-
blice si culturale din Romania. Ati venit la Budapesta, spre
a aplana un diferend intre doi romani ardeleni. Nu oameni de
a doua mind in viata noastrd ardeleana. Stati de saptarnini in
capitala Ungariei, discutati cu usile inchise, va nazuiti sa res-
abiliti solidaritatea in sinul P.N.R. i presa ungureasca tace.
Oare pentru a nu va deranja munca? Tace si Kristoffy! Toate
acestea sunt semnificative, semne graitoare. tiu câ ati facut
tot ce ati putut face. Dar, mergind la Kristoffy ati face un ser-
viciu, nu cauzei lui Goga ori a P.N.R., ci ungurilor, cad nu-
maidecit, ar izbucni sa trimbiteze toata presa, ca fruntasul
partidului guvernamental roman, spre a impaca pe românii
ardeleni, a fost silit sa ceara ajutorul fostului ministru ma-
ghiar, al Mungo482-ului. latA legâturile dintre romanii din Ro-
mania i intre cei din Ardeal. Apoi comentarii, batjocuri, ar fi
un vifor de triurnf. Iar Kristoffy, pe cit e de hulit, si-ar do-
bindi elogii ca patriot. El ar fi putut foarte usor sa iasa din re-
zerva, sa rupa tâcerea. Nu a facut-o, cu premeditare, ci a as-
teptat, contribuind la adincirea conflictului.
Conversatia a continuat, participind i ceilalti comeseni dar,
deosebit de viu, Stere. El ceru informatii asupra oamenilor
politici unguri, asupra realitatii politica si a situatiei lui Kris-
toffy. La sfirsit i-a multurnit, cu multa caldura, lui Ciocan,
asigurindu-1 de gratitudinea sa. A declarat ca a ramas convins,
ca ar fi fost o greseala sa ia contact cu Kristoffy.
De cite ori, de atunci incoace, cadea intre vorbe numele
lui Ciocan, Stere, cu fata lurninoasa Ii amintea de acea intil-
nire cu clinsul din Café Bristol. Da, zicea, rar om de treaba
cum am cunoscut in Ciocan. Ce roman de inima!"
Odata, fiind singuri, Ciocan mi-a marturisit: Ce rost mai
aveam eu in viata? Aveam insa datoria sa fac ce pot pentru
graniceri, ceea ce nu era cine sa poata i sa priceapa sa faca:
sa salvez averea pe care Francisc Iosif a salvat-o pe seama lor,
necedind pina la sfirsit, staruintelor guvernelor maghiare de
a o etatiza. Ce munca am desfasurat, numai sufletul meu stie.
Fireste Ca a trebuit sa ma obisnuiesc sa fiu ocarit si de grani-
cerii mei si de intreaga opinie publica romaneasca. Ca sunt
omul lui Banffy, ca sunt tradatorul intereselor romanesti, mai
va. Cind urmaresti in scop, in serviciul generatiilor viitoare,
en constiinta curata, gasesti taria sa nu-ti pese de birfeli. S-au
gasit insa i spurcaciuni de oameni care, intarcati de la unele
beneficii ilicite, rn-au calomniat cá as Li Lost mituit de Banffy.

144

www.dacoromanica.ro
Parch' Banffy umbla sa mituiasca, el care avea fire de auto-
crat, care poruncea si trecea peste legi cind ii punea ceva in
cap. Va veni insa odata timpul cind generatiile viitoare vor sti
aprecia, ceea ce am realizat in beneficiul lor".
Sarmanul suflet al lui Ciocan. Cum ar fi putut el visa ea
ideologia doctrinara importata din tari zàpacite prin savanti
srnintiti, va gasi solutii in sensul ca, dreptatea sociala pretinde
etatizarea proprietatii comunelor graniceresti ca, saracindu-le,
sfi faca dependenta chivernisirea averii lor, in favorul unor
functionari, pe care insasi meseria lor ii sileste la lupta per-
petua asupra alegerii moralei practice de viata: corectitudine
clecalogicd ori, dupa caz hatir, bacsis, sictir"483 cu ulte-
rioara spovedanie i rugaciuni.
Cind guvernul dispusese arestarea lui Goga, Ciocan imi te-
legrafie ca sa intervin. Inspre seara plecasem cu Maniu din
Budapesta. Sosind dimineata la Cluj, luam tocmai baie, cind
mi se aduse telegrama. I-am telefonat lui Maniu si seara am
plecat iar la Budapesta. Sfatuindu-ne, am crizut de acord. ca
Maniu sa mearga singur la Wekerle, fiind mai putin deocheat
decit mine. Wekerle Ii primi numaidecit. Aflind cazul, chema
la sine pe secretarul de stat484 de la ministerul de justitie
oraond eliberarea pe cautiune a lui Goga. Functionarul refuza,
cu motivarea ca estd intentia lui Goga sa fuga in Romania,
dinaintea unui proces de presa. Cum nu voia secretarul de
stat sa cedeze primului ministru, acesta zise cf1 fiind intim-
plator dinsul ministru de justitie ad interim, va propune Majes-
tatii Sale gratierea lui Goga. Numai sub presiunea aceasta 5i-a
putut indupleca subalternul sa-i execute ordinul.
Ne-am reintors acasà. Era preziva Craciunului. Am semnat,
impreuna cu Dr. Stefan Morar, o polità de 10.000 cor. pentru
banca Patria". Pina s-a intrunit directiunea si a lichidat su-
ma, oficiul s-a inchis, i astfel, numai in alta zi s-a putut de-
vane cautia. Intre timp, Goga fiind transportat la Cluj, el a
trebuit sa petreaca noaptea in penitenciarul din Cluj.
Cumpdrasem la un gradinar un bradut foarte frumos, in
ghiveci. Soacra-mea si nevasta-mea 1-au impodobit cu gust. In
amurg, cu o birja ii dusei la tenmicerul sef, care era un roman
inirnos si acesta se angaja cã aprinzind lisminitele, i-1 va aseza
Iui Goga in celula. Proceda insa mai bine, intrucit, dupa ce
inchise uiie, Ii scoase pe Goga i 11 pofti, ca oaspete al sal, in
locuinta sa, in fata pomului de Craciun luminat. Ulterior, po-
misorul a fost sadit in curtea tribunalului, unde a trait citiva
ani.

10 Memorii vol. I 145

www.dacoromanica.ro
Procesul, pe care il avea Goga, era intentat contra unei
poezii, aparnta in fituica pe care o scotea Goga la Sibiu, spre a
intepa pe Stan si Bran. Poezia era scrisa de Horia Petra Pe-
trescu: Mina mea". Tri mina porti pana, dar i plugul il con-
duci i pricepi sa minuiesti i sabia, era continutul in rezumat.
Goga s-a aparat in limba maghiara, rupind cu traditia ca,
in procese politice, niciodata acuzatii ma uzau decit de limba
romana, prin interpret. A invocat faptul cà el nu poate fi acu-
zat de agitatie contra Statului Maghiar, fiind membru in Pe-
t6fi Társág" (Societatea Petöfi). Cu astfel de tertipuri, cam
inmilitoare, a izbutit sa capete numai douà saptamini de tern-
nita de stat (Altii, pentru cite un pasaj dintr-un articol, nu
scapau sub 1/2 an 1 an). Mai urit a fost ca, declinind ras-
punderea de autor, a spus cã nu poate fi acuzat pentru o ast-
fel de ticluire-fleac" (ilyen férczmilert"), aruncind acest cu-
vint dispretuitor asupra colaboratorului sau; el care a tradus
in romaneste Az ember tragediaja485.
Cele doua saptamini i-au asigurat lui Goga manoase re-
compense. 0 data, reputatia de martir" in temnita din Sege-
din, apoi, vorba lui Caragiale, cind a plecat din Brasov la Se-
ghedin: voi ardelenii nu stiti ca ceasul trebuie uns; Goga e
usor de cistigat". De unde sa fi putut procura ardelenii atita
ulei fin?
Pentru multe servicii, Goga Ii datora recunostinta lui Cio-
can, ins& firea lui Ii seducea sa-si bata joc de batrinul. Cu pia"-
cere repeta Ca Ciocan, ca profesor de limba romana, explica
nasterea cuvintelor prin onomatopee, de exemplu cum romanul
ande picuratul: pic, pic, pic", pe cind ungurului Ii suna: csöp,
csop, csöp", iar neamtului: tropf, tropf, tropf" etc. El [Goga]
ducea ca student o viata de haimana, fara sa fi incercat o Sin-
gura data a trece un examen. Dar ca geniu dispunea de in-
tuitie apriorica". Poate voi avea dispozitia sa-i schitez biogra-
fia picanta.
Am tinut sa ispasesc greselile mele din tinerete, fata de
omul de omenie Ciocan, descriind rolul lui pe linga Stere. A
fost un tip al timpului. Nu era singurul roman apreciat de un-
guri. Ei erau siliti de imprejurari sa se increadä in cite un ro-
rnL-1. Multi romani erau prea simpliti, li se puneau integral
la dispozitie, cad oameni ca Ciocan nu se gasesc pe toate gar-
durile. El avea, pe linga o mare constiinta de datorie, fata de
colectivitatea sa granicereasca, cu care se simtea desavirsit
solidar, un pronuntat umor romanesc, aromatizat cu ironie si
sarcasm, care il ajuta sa treaca cu filosofie insuficientele mul-
tiple ale mediului din epoca sa. tn privinta lui Banffy si a se-

146
www.dacoromanica.ro
rnenilor unguri ai acestuia: gentry, magnati i oameni politici,
ajunsese sa-si perfectioneze diapazonul atitudinii demne, in
conversatii adaptate omului, obiectului i circumstantelor. Tre-
cea de roman in ochii lor dar, fiMd deputat in grupul guver-
namental, se bucura de aprecierea lor, fara sa se fi pretat la
altceva, decit de a trece de aparatorul interes-lor graniceresti.
Vorbea, fireste, perfect ungureste, desi pronuntarea Ii trada
[chiar] i cind vorbea romaneste ca este din tinutul de pe
valea Somesului, din sus de Beclean. "Se"-ul moldovenesc si
anumite cuvinte regionale Ii amortizau graiul (colese" nea",
"me1enast9486 etc.). Jertfa lui a salvat averile graniceresti care,
dupa moartea lui, au cazut prada evolutiei timpului". Dar
in magnis ac voluisse sat..."
Reflectiuni postume. Situatia maghiarilor din Ungaria,
timp de 1000 ani, ofera multe aspecte specifice, care se deo-
scbesc de cele care s-au produs in alte tinuturi si la alte po-
poare europene, sub raport social, politic si etnic.
Din popor hunic, cuceritor, ungurii au fost siliti sa devina
agricultori i crestini. Gintile autohtone, pe care le-au supus,
erau departe de a fi cristalizate macar in sensul de omoge-
nitate a limbii, iar cristalizarea lor in entitati de triburi se
gasea in stadiul de cnezate ori voievodate mici, primitive,
care nu incetau sä se lupte intre ele spre a-si rApi unii altora
pdsunile, turmele i laburile", delnite1e"481 producatoare de
mei. Deosebirea intre ei i intre indienii Americii de nord, pe
timpul lui Columb ori a gintilor din Africa, de pe timpul lui
Livingstone, va fi fost minimala. Chiar i resturile acelor ui-
tati de soarta: pastores romanorwn488, nu se vor fi deosebit
prea mult, in obiceiurile lor, de populatia galicana, de pe
vremea lui Iuliu Cesar. Razletele urme toponimice si de lo-
calitati, ne arata pe unde se &eau, cind au disparut, con-
topindu-se in triburi heterogene. Dar ciobanii din pdrtile
muntoase, pina in vecinatatea sesului, au putut sa-si salveze
originalitatea limbii i obiceiurilor, raminind români sau slo-
vaci. Enclavele, in contact cu elementul maghiar, s-au con-
topit si au asimilat elemente maghiare, ori au fost maghia-
rizate. Catolicismul a fost salvarea maghiarilor. Le-a asigurat
unitatea politica: cuius regio eius re1igio"489. Feudalismul
a fost cheagul social al coeziunii natiunii dominante" si
mijlocul de exploatare agrara a latifundiilor.
La 1848, ideea nationala, care a mijit de la marea revo-
lutie franceza si a evoluat, datoritd lui Napoleon I i apoi III,
s-a imbinat cu ideile sociale, ce au imprimat doctrinelor politice

147

www.dacoromanica.ro
caracterul timpului. S-a dovedit inca o data cà, numai prin
saturatie desavirsita, ajung in subconstientul colectivitatilor
dominante idei si doctrine, pe care indivizi predestinati con-
ducerii multimilor le pot declansa in actiuni, datorita clar-
iziunii bor. Astfel de indivizi au fost, in anii 1840, Ludovic
Kossuth si Alexandru Petöfi.
Petöfi, democrat intransigent, contrarul oricarui compro-
mis; Kossuth, oricit de radical, gata la compromisuri in fata
greutatilor insurmontabile, ca orice om al politicii practice.
Petöfi: A farkasok dala, Akaszcitok fel a kirdlyokat, Egy
gondolat ban/ engernet490. Pe cind Kossuth: Intransigenta per-
severare a principiului unitatii i independentei statului na-
tional ungar = maghiar, cu limba de stat maghiara = ungara,
iar in rest egalitate de drepturi pentru toti cetatenii. Astfel,
fata de lumea internationala: ungarisch-hongrois-hungarian"
si Ungarn-Hongrie-Hungary"! Fata de opinia publica interna:
migyar! Din acest echivoc lingvistic, este inimaginabil pentru
un strain, ce capital de importanta politica, de drept public
si constitutional a stiut sa stoarca oligarhia ungara = maghiara.
Baza pe care a fost cladità intreaga tactica a politicii maghiare
de la 1848 pina in debaclul din 1918, a fost construita pe acest
falacios echivoc. Urzitorul constructiei a fost Kossuth, mind
de ajutor le-a dat oligarhilor imparateasa Elisabeta, prin sim-
patia ei trezita fata de maghiari, de contele I. Andrássy, [pre-
curril si infringerea de la Koniggratz491.
Totusi romanilor le ramasese alternativa de a lupta, ori
Wel a pasi pe calea pasivitatii fata de viata politica, in dece-
niile care au urmat pina la 1867. De la inceput insa, bilantul
s-a prezentat nefavorabil activitatii politice, atit pe tarimul
parlamentar, cit i pe cel administrativ.
Legea electoralâ i dublarea posibilitatilrc de dejucare, prin
procedura electorald, incatusau pe românii ardeleni i parali-
zau validitarea iluzoriilor drepturi garantate pe hirtie, celor
din Banat si din partile ungurene. Totusi, cit timp a durat
stapinirea austriacd = habsburgica, reprezentantii românilor
si ai celorlalte nationalitati nemaghiare au incercat sa-si vali-
diteze programele. Timbrul era caracterizat prin Inocentiu-Mi-
cu-Clain492, in Dieta Ardealului i prin marele discurs al lui Bar-
nutiu493 care, la rindul sàu, nu era decit o parafrazare a reven-
dicatiilor lui I. Micu-Clain.
Sub Coloman Tisza, arta jongleriei cu liberalism' si-a
ajuns apogeul. Prin presa evreiasca vienezd i prin corespon-
dentii marilor ziare straine, Se sustinea in Virile apusene falsa

148

www.dacoromanica.ro
credinta ea [in] afara de Englitera, Ungaria este tam liberala,
( ea mai constitutional guvernata din Europa.
Cind, cite un strain de importanta vizita Budapesta, ce mai
eceptii, ce contese frumoase, ce statistici sugestive! Trebuia
sA plece strainul incintat, ori cel putin deochiat. Iar de la Kon-
doros494 ce ciurdari zdraveni, imbracati in splendide costume
n aghiare: izmene largi, cizme, suman inflorilat, palarie tradi-
t.Lnala i bid CU pleazna pocnitoare. Cind acesti argati minau,
prin fata miss-elor straine, cirezile de tauri tesalati dichi-
siti, le venea cocoanelor pofta de dans. Tiganul cu banda" era
de-a indemina. Argatii se avintau la ceardas cu miss-ele si le su-
gerau astfel amintiri romantice-sentimentale clespre pusta ma-
hiard. Reclama era acoperitoare, cu poetice mascarade,incepind
cu congrese i expozitii internationale,pina la taurii podolici
nrias,i, de la Hortobagy495, la primasul Rigo Jancsi, in costum, cu
amful sail la Bruxelles. El a satisfacut cu placere isteria prin-
t:esei de Chimai, frumoasa americana, schimbindu-si temporar
tiganca sa neagra, cu printesa alba. Toate ocaziile erau exploa-
I ate, spre a orbi lumea. Guvernele se ingrijeau sa trimita bur-
sieri, pina si in tail mici. Acestia stateau la dispozitie, spre a
servi pe oaspetii de distinctie, in limba tarii lor, fiindu-le ata-
,ti iretenia lui L. Kossuth (slovacul) pulsa permanent in toate
manifestatiile vitalitatii politice maghiare, surexcitata prin im-
pulsul lirei de patriotism delirant a lui Petöfi (Bunievatu1496
= sirb catolic).
Fchilibristica tacticii politice, intre coordonarea iscusità a
jongleriei dintre dinastie si sentiment national excitat, acope-
rea pentru strainatate i pentru masele maghiare realitatea:
siistinerea neatinsa a feudalismului. Latifundiile, majoratele,
intreaga legislatie, administratie, justitie, finante, armata, in
a; arenta democratice, asigurau latifundiarilor, ca i clasd so-
clala, o stare de practice privilegii. Prin aceasta, ei au putut
1 se bucure de detinerea puterii politice in stat. ei sa fie in-
usi statul, ca inainte de 1848. Tekintetes, nagyságos, méltosa-
,-os, nagymeltosagos, kegyelemes497 si multele alte titluri le-
pte de persoana ori [de] functie, sporeau aceste distinctii de
PIPsa sociala, titluri strict uzuale in contactul social cotidian.
Cetateanul maghiar era zilnic hipnotizat prin presa. Un
serviciu postal bine organizat i insusirea artei cititului, prin
scoli maghiare, servea nu culturii ci, prin lectura ziarelor, ex-
proprierii cugetarii politice logice a omului de rind, prin de-
turnarea acesteia pe latura sentimentala, in contra dinastiei,
Austriei, neamtului, nemaghiarilor. Un numar de ziar A Nap°,

149

www.dacoromanica.ro
-ventii
Az-Est"498, costa 2 creitaii, iar administratiile primeau sub-
de la guvern.
Din cind in cind urma cite o inscenare de rasundtoare zgu-
duire Si deturnare a atentiei maselor de la necazurile reale
care le pd§teau, inAltindu-le asupra trandafiriilor plaiuri de
irnagini sentimentale nationale. Voi aminti, de exemplu: moar-
tea lui Kossuth; aducerea acasO a fiului säu ridicarea in Ora
a statuii lui L. Kossuth; reinhumarea lui Fr. Rakoczy499, cu
pompd si fast; m*area tulipan (laleaua, declarat5 de floare
maghiara?); nu e patriotic" jock] a cumpära decit marfd indi-
gend §i trebuie purtatO o lalea la butonierd etc.; un delir de
tulipan in public si afaceri pentru fabricanti i vinzAtori.
Apci spre a termina in§irarea serbarea anuald a aniver-
sdrii zilei de 15 Martie, cind se tineau infinite discursuri, glo-
rificind izbucnirea revolutiei din 1 848. Ziarele aduceau toate
discursurile. De citit le vor fi citit, cred, oratorii singuri, de
visat, visau toti ungurii gloria trecutului, cu ciarda"500 de la
Czinkota i mosul Madardsz, in rolul lui de Clemenceau m
ghiar. i uitau toate necazurile i glorificau opozitia l'armoas5,
cu toate sforAitoarele ei frazeologii.
Cum ar fi putut rornânii i celelalte nationa1it5ti nema-
ghiare sa fring6 prepotenta acestui stat? Cum ar fi putut juca
un rol in acest film de tragi-comic patetism de fin de siè-
cle"?501
Bogatia, traditia stäpinirii politice, armata, politia, de par-
tea oligarhiei maghiare. Majoritatea numericA cu toatd
statistica falsificatá de partea nemaghiarà.
Dar si sAracia, lipsa de experientà politicA practicä; ca
functionari, in obedienta incadrarii; ca liber-profesioni§ti, de-
pendenti de clientela rurald sAracA, cea ora§eneascA, strOinA.
RAminea preotia. Dependenta, datoritO ajutorului de stat. Cind
românul ajungea functionar, avizat sä trdiascA din leaf& era
domn, dar domn de pierit", cum zicea un tdran refuzind sO-1
lase pe fiul sau sä studieze, cu toatà rivna i capacitatea ce-1
distingeau. Totusi am progresat §i noi românii, dar ce in-
sernna acel num5r, in comparatie cu cel al ungurilor?
Astfel stind lucrurile, care e explicatia debaclului unguri-
lor? Mo§tenirea Kossuth-Petöfi a avut drept urmare o hiper-
trofie a imbuibArii, proprie oricArei colectivitâti sociale, care
se bucurà de o existent5 prea uward. Clasele lor burgheze
aristocratice, trAind 2-3 generatii farà griji, au uitat ca Fran-
cisc Iosif, prin lipsa lui de energie, initiativd i pricepere poli-
tic& era bun bucuros sä aranjeze orice toane suca§e502 maghiare,
acceptindu-le. El se impacase cu solutii care ii asigurau pacea

1 50

www.dacoromanica.ro
personala. Dar putea oare clainui un astfel de tembelism, in
rnijlocul pulsarii vietii europene? Iar existenta Romaniei, Ser-
1,iei, Rusiei, bizaielile imparatului Wilhelm al II-lea, impreg-
narea tineretului cu Nietzsche-ism503, nu contau pentru barbatii
politici maghiari? Jaszi Oszialr504 i tineretul cult maghiar,
grupati in jurul revistei XX ik Százada505 au ramas pentru ei
graitori in pustiu!
In timpul revizionismului", sub primul ministru Beth len
Istvan5416, increzindu-se in lordul Rothermere507 au continuat
ovinismul i persecutarile politice. Nemaiavind români, slovaci
ori socialisti, autorii maghiari au ispasit persecutari, procese
politice, condamnari pentru critica adusa starilor social-agrare.
Intre altii, Feja Géza, Ines, pina i Szekft1508 i alti bine inten-
tionati.
Un tablou exact si de o valoare literara remarcabila a vietii
sociale maghiare si a delirului politic, a sintetizat Banffy Mik-
los, in romanul sat' de 5 volume Erdélyi történet509, ed. Révai,
B. Pesta 1940. Citind reoglindirea acelei epoci traite, omul
are impresia ca toti barbatii conducatori maghiari ai Ungariei
si-au pierdut capul i nu s-au putut elibera de ochelarii tulburi,
cu care au privit starile politice [si] sociale mondiale, timp de
cloud generatii. S-a dovedit astfel ca cloud generatii nu sunt
suficiente spre a schimba conceptia i metodele inradácinate de
veacuri. Dui:A revolutiile rakocziene si rezistentele dietelor, sub
Maria Tereza, Iosif al II-lea, Leopold si Metternich, a urmat
cea din 1848. Pe cind insa Germania a avut un Bismarck, Franta
cu toate numeroasele, ba aproape permanentele sale revolutii,
a priceput sa ramina in limitele posibilitatilor real-politice, iar
Englitera sa nu persevereze in conceptiile doctrinare, mostenite
de pe timpul lui Pitt, adaptindu-si toata viata economicA, pe
incetul, cerintelor moderne, pe atunci ungurii au perseverat in
conceptia i tactica avidica510, de la partida hazard de carti, pina
la problemele de stat vitale.
Cind ungurul pierdea in carti, urma momentul tensiunii,
careia Ii deschidea declansarea prin: dupla vagy semmiasli,
Pierzind ultimul ban, urma ceasul, mosia, pind i in unele
cazuri extreme nevasta. Urma apoi exclamatia: Soh' se
halunk meg"!512. i, hind cuprins de patetismul traditional ca
shwa vigad a Magyar!a513, termina cu lautarul, care ii cinta
un duios Maros vize folyik csendesen",514 spre a termina cu
un Csurdongoloa515 vijelios, pe care ungurul 11 dansa cu furor
hunicusa516. Cam asa an procedat, in mijlocul catastrofer Un-
gariei, barbatii sai politici proeminenti: Andrássy G., Beth len
I., Apponyi A. pina si Tisza I. Ca degeneratul de Károly M517 a

151

www.dacoromanica.ro
mers pe calea hii i s-a lasat rascumparat la sf Irsit de Rakosi, ca
strabunul sat] de [care] Habsburg, cu moiile lui Rakoczi, nu a
fost decit o fatala predestinatie.
Silviu Suciu era functionar superior la ministerul de finrinte
din Budapesta. Venea pe la Café Jagerhorn". Jucam citeodata
sah impreuna. Observam cà are simpatie pentru mine. Mi-a
marturisit Ca e teosof519. Eu am avut o atitudine discretà in fata
acestei marturisiri si am combatut cu scepticism argumentele
lui. Totusi, la o ocazie mi-a spus ca el stie al cui spirit locu-
ieste in mine, prin metempsihoza, dar a aminat, pina la un
timp viitor,sa-mi comunice. Venind razboiul, soartea ne-a des-
partit i intre timp el a murit, raminindu-mi dator cu räspun-
sul.
Intr-o zi, pe timpul luptei noastre parlamentare contra le-
gilor scolare ale lui Apponyi519, venind Suciu la cafenea, imi dadu
Un plic si ma invitä sa citesc scrisoarea. Era o epistola autografa
a mitropolitului loan Metianu529. Ii scrise lui Suciu ca Ii roaga
sa comunice lui Apponyi urmätoarele: el, mitropolitul a facut
totul ce a putut. A publicat articole in Telegraful Rornim",
combatind atitudinea deputatilor romani in Camera contra le-
gilor apponyi-ene, pe care o regreta etc. Cind a terminat cititul
si i-am intins scrisoarea, Suciu a refuzat s-o primeasca, zicind:
Eu i-am fâcut mitropolitului de multe ori servicii, dar atPu-
dinea rnea nu-1 indreptaleste sd-mi ceara asemenea interventie
nedemna i neromaneasca. Te rog pastreaza scrisoarea i fa ce
vei crede de bine cu ea". I-am atras atentia ca fiind directorul
Luptei", a putea-o publica in facsimil, pe prima pagina a
ziarului. Aceasta e o senzatie unica pentru un gazetar. Poti
ace ce vei crede de bine si poti sa comunici si numele mee",
lrni raspunse Suciu. Eu, facindu-ma tigan beat", cum zic ba-
natenii, am scris un articol de fond Arhiereii. Laudam tinuta
vrednica romaneasca a corpului nostru arhieresc, in frunte cu
mitropolitii. Intreg articolul nu era decit o cruda ironie, consi-
derind realitatea atitudinii lor. Scurt timp dupd ce aparu ar-
ticolul, primii o carta postala in care, un ins anonim din partile
Brasovului imi exprima indignarea. Asa", zicea el, am crezut
,a esti un om de treaba, iar acum te apuci sa-1 lauzi pe cir-
ciumarul din Zarnesti (Metianu). Omul nu pricepea amaraciunea
ironiei mele. Intre timp eu am lasat sa-mi faca un cliseu Si
sa-mi traga 1 00 exemplare facsimilate a scrisorii lui Metianu.
Apoi trimisei cliseul si citeva exemplare facsimilate ale epis-
olei arhieresti, in pachetel recomandat, pe adresa lui Goga.
Cunosteam relatia dintre Goga, Cristea, Ivan, Cosma (socrul) si

1 52

www.dacoromanica.ro
rnitropolit. Prevedeam Ca Goga, conform firii lui va sti sA-i
frece ridichea. Si intr-adevOr Goga nu pierdu nici un moment
spre a-si face placerea. Primind corpora delicti"521 plecA la
cafenea, cu ele in buzunar. Acolo, intre rornâni, scoase mai intii
iar trezità odatà curiozitatea publicului ski, le intinse
facsimilul, ca sd-1 poatà citi i savura in tihnd. Dupd o jumdtate
de era-, Metianu era pus in cunostintà de cauza. Unealtd mai
potrività pentru rdzbunare, decit Goga, nici Domnul nu ar fi
putut gasi! Iar Suciu a namas pe deplin multumit.
Case ospitaliere. In mod firesc s-a dezvoltat, dupA intrarea
iv activitate", tipul caselor ospitaliere politice. Capii familiilor
acestor case, aproape in fiecare caz, indeplineau i rolul de con-
d }cAtori politici ai P.N.R., in cercul Mr. Voi incerca sa descriu
citeva astfel de case. Prima tin sä o citez pe a preotului Ioachim
Totoianu, din ChisfalAu (azi Satu Mic)522. Barbat tinär, viguros,
insufletit vesnic de bund dispozitie, s-a pus la dispozitia P.N.R.,
din momentul cind, in Ianuarie 1905, partidul a hotOrit partici-
parea activd la alegerile pentru Camera. I. Totoianu se bucura
de multa simpatie si respect a taranilor din satul sOu si din
intregul judet. De asemenea, la intelectualii, fara deosebire
de limba si lege. El era virilist"523 si dispunea de o mosie deo-
sehit de valoroasà, situatA la poarta Alba-Iuliei lingd Ampoi,
cu pAminturi de vdrzastini524, cu ses mdnos de pAioase si porum-
bict i cu vii, care produceau vinurile excelente de Alba-Iulia
(5ard, Ighiu, Ighiel, Telna, ChisfalAu, Bdràbant, Cricdu etc.).
De origine, Totoianu era dintr-o familie fruntasd de tOrani locali
din ChisfalAu. Prin hdrnicie, familia reusise sã cumpere mosii525
do ale familiilor de gentry scapatati. Doamna era nascuta Rusu,
dintr-o familie fruntasd de tdrani din Ludusul Muresului. Era
mica, sprintend, vialA, cu vocea putin voalat Scolile si le fAcu-
.,era ambii soti la Blaj. Pe timpul batrinilor, ei trAiserd in casa
vo:che, fostA de gentry, care era ridicatA pe un IOC mrastinos,
tu camerele de locuit peste 2 metri deasupra solului. Totusi
se atribuia exhalArilor subsolului umed, faptul ca, mai multi
i i dintre membrii familiei, muriserA de tuberculoza, la di-.
:er5te virste. De aceea, Ioachim Totoianu zidi o casd nouA, sO-
DA toasà, cu etaj, pe un intravilan larg i uscat, cam prin 1906.
Tn Ianuarie 1905, prezentindu-md in cercul Ighiului, fiind
candidat din partea P.N.R., pentru alegerile parlamentare, am
fost primit cu toatd dragostea de intreaga farnilie Totoianu.
Campania de propaganda am fAcut-o impreund cu Totoianu,
tinind adunAri din sat in sat, pe valea Muresului si a Ampoiu-
l.ii, pind la Zlatna i vizitind preotii i pe alegâtorii fruntasi.

153

www.dacoromanica.ro
Eu tram candidatul necunoscut, dar omenia cu care fu pretu-
tindeni primit Totoianu imi asigura increderea oamenilor. Res-
tul trebuia sa-mi dobindesc insumi, prin expunerea sumara a
programului P.N.R. Era Lama destul de grea, dar fiind ambii
tiner i insufletiti, nu ne pasa de oboseli. In partile acelea,
fiecare alegator ne primea cu bucurie. Abia ne asezam, venea
nevasta cu tava, cu carafa de yin i pahare. Ciocneam inchi-
nind pentru reusità. La inceput, vinul deosebit de aromatic
111 ademenea i pe mine. Dar dupa 2-3 sate vizitate, am invatat
sa ma stapinesc. Abia marcam ea beau, sugind doar citeva pi-
caturi. Totusi, gazda casei umplea indata paharul cu caciula
convexa, inchinind din nou. Experienta ce am facut-o curind
a fost ea abstinenta e foarte indicata cdci, chiar si in cantitati
moderate, consumarea alcoolului influenteaza repeziciunea, aso-
ciatiunea ideilor si functionarea vie a fanteziei.
Mind comunele deolaltâ, am izbutit sa terrninam, in citeva
zile, prima prezentare in comunele de pe Arnpoi, pina la Fenes,
in apropierea Zlatnei. La Zlatna, Totoianu m-a lasat in grija
colegului ski din cealalta strana", parintele greco-ortodox,
Ernanoil Besa. Pe sate, primul drum ne ducea la preoti. La
Ighiu, fiind pretura, ne-am dus la primpretorul Csuka. Acesta
ne- a poftit in locuinta lui particulara, in rnijlocul numerosilor
sai copii (din doua casatorii). Doamna a intrat numaidecit cu
fata de serviciu, care, conform obiceiului pamintului, aducea
vinul i paharele pe tava. Astfel orice rigiditate disparu, facind
loc unei ambiante intime, in acest mediu unguresc i oficial.
Totoianu ridica paharul i ciocniram pentru reusita noastra,
la care Csuka zise pentru a noastra" iar apoi facuram pro-
nosticuri.
La Zlatna incepuram vizitele pe la alegatori. Mai intii la
notarul Albini, roman fruntas, om oficial. Era o casa roma-
neasca, cu toata functia stapinului. Se vorbea o limba literarä
ireprosabila, se cultiva muzica romaneasca, tesaturi romanesti
decorau odãile. Albini era bine situat, exploatator de mine de
aur. Erau in relatii familiale cu preotul Besa, prin preoteasa
niTtscuta Albini. Cercul"526 Tghiu se intindea ca un vierme, de
la Santimbru pe Mures, pina in sus pe valea Ampoiului, peste
Dealul Mare-Abrud, peste Cimpeni la Sohodol, si in jos pe
valea Ariesului, cuprinzind i comuna Musca. Abrudul ores
era un cerc pentru sine, impreuna cu Coma. Cimpenii se ti-
nea de cercul Trascaului. Astfel cercul Ighiului trecea prin
cercul Abrudului i Trascaului, facind dovada artei, cit de
nerusinat se practica geometria cercurilor" electorale in Un-
garia. Zlatna era cu muncitorii de la uzinele statului
154

www.dacoromanica.ro
rezervorul de voturi oficiale, menite sa copleseascd razletele
voturi ale satelor romanesti, de prin vagaunile muntilor.
La Zlatna, printr-un match" de turisticd, executat impre-
una cu parintele Besa, pe deal in sus, pe deal in jos, am vizitat
vreo 20 de alegatori romani. Dintre cei oficiali, unguri, am fost
F,A. la directorul uzinelor statului, la inginerul sef, la plebanul
catolic i, fireste, la seful forestier, numit din oficiu, prezidentul
comisiei electorale. Csiki, plebanul, ne-a omenit cu yin, cioc-
nind cm el un pahar, fiecare pentru victoria partidului sau. Sta.--
mind eu, Besa a cedat i ne-am prezentat i la protopopul greco-
catolic Montani. Acesta fiind sub patronatul guvernamental,
Bz.sa rn-a asigurat ca, in nici un caz nu va fi de partea noastra,
in urrna dependentei sale. Ne-a primit, venind inaintea noastra
cu vorbe patetice, cá e fericit de onoarea i cinstea ce o simte,
cind Ii intra in casa un candidat de deputat roman etc, etc.
Totusi, dupa ce am ajuns pe strada, hind eu impresionat, Besa,
cv zimbetul omului pàit, rn-a asigurat cä experientele ma vor
deziluziona.
Cu fiacheru1527 angajat cu ziva de la Alba-Iulia am plecat
apoi din Zlatna spre Abrud. Drumul peste Dealul Mare, pra-
pastios si romantic, cu codrii sai de fagi i brazi, imi oferi sa-
tisfactia estetica, pentru singuratatea muntilor acoperiti cu
omat.
Sosind seara, am fost oaspetele fruntasei familii a advoca-
tului Dr. Laurentiu Pop, varul lui Stefan Cicio Pop. Doamna era
nepoata vaduvei Ana Flip. Sotul ei fusese unul din reprezen-
tantii de frunte ai motilor la Conferintele Nationale (Congresul
P.N.R.), iar Doamna se bucura de mare stima i autoritate plina
de tact, la intelectualii i poporul din munti. Pe linga rolul de
Magister elegantiorum et matrimonium"523, dinsa era arbitrul
intelept in toate controversele familiare, sociale i nationale si
euvintul ei se bucura de respectul obstesc. Ca presedinta ,,Re-
nhmii Societatii Femeilor Romane" indeplinea si o inalta da-
torie culturala. Doamna Pop, nepoata ei, de origine din FAO-
ras, ca [si] D-na Filip (n. Roman), era o femeie linitita, cultâ,
casnica. Grija ei erau cei doi copii. Mai cu seama fetita, pe
aiunci de 11-12 ani Ii dadea cauze de preocupari, fiindca
sulerea cu inima, in urma unui reumatism articular. Bdiatul,
Mircea, dupa o operatie de apendicita, dus de Petru Popovici
cu automobilul la Sibiu, s-a dezvoltat ca un tinar frumos si
distins.
Fetita s-a stins de tinard. Mircea, dupa primul rdzboi mon-
dial, degerindu-i picioarele pe cimpul de lupta, a murit de
tinar, dupa diferite operatii, lasind doi copii. Vaduva lui, fata
155

www.dacoromanica.ro
unui invatator, o fiinta de o rara distinctie, a fost rapita de
fir-15ra, de cancer. Copii ei, am aflat, sunt oameni vrednici.
Laurentiu, tatal familiei, era de statura mijlocie, blond,
om intelept, echilibrat, activ, altruist. El a condus, din birou,
organizarea comunelor din jurul Abrudului. Autoritatea ii era
destul de mare. 0 singura data a facut act de prezenta, venind
la adunarea din Bucium Izbita.
In diferitele circumscriptii electorale, in care am candidat
san am facut propaganda, in interesul reusitei candidatilor
in decursul deceniilor, mi-a fost dat sa cunosc si sä
colaborez cu multi romani vrednici, inimoi, iscusiti ori lin-
cezi. Dintre toti insa, cel mai expeditiv a fost preotul din Abrud-
Sat, parintele Iosif Gombos. Barbat frumos, in floarea virstei,
din familie de muntean, din vita colaterald a lui Iancu, el dis-
nunea de farmecul omului simpatic, de forta sugestivd a per-
Condus de dinsul am terminat intr-o zi absolvirei
vizitelor pe la alegatori. Cei mai multi alegatori, dispuneau de
licente"529, as' fcl ct erau alegatorii de drept censitar. In strafh
principala era ca un sir de margele, asezata circiuma lIng
circiuma. Am intrat in prima. Parintele Gombos: Buna zina.
Iath D-1 candidat de deputat al nostru, a voit sa-si faca cins' ea
sa-I cunoasteti. Aveam i noi, in fine, un roman stima ca
si apere drepturile noastre".
Intrind pe la case: Ce mai face finuta? Bine? Ei, sa trait.
.5edem o clipita ca sa nu va- ducem somnul". Apoi dadeam mIni
cu casenii, incit mie ru-mi raminea timp sa zic decit douã vorhe
de politete i cram deja afar& intrind in casa vecinului, de
alaturi, ori cu citeva case mai departe. Aceeasi paradigma."
a formulei de recomandatie Si multumitele celor vizitati s-au
repetat pretutindeni, cu aceeasi voce euforica a parintelui si
si a omeniei oamenilor. Prin satele buciumane si la Carpinis,
Sohodol si Musca, am tinut mici adunari, fiind chemati la casa
pa rohiala, alegatorii, putini la numar. Discursul de program il
variam cu pilde si adaptari situatiei locale si intotdeauna pu-
nInd accent deosebit asupra reclarnarii votului femeilor. Cistigi-
f-rneile? Ai voturile ba'rbatilor!
Eu studiasem temeinic sfarile din cercul Ilendei Mari, caci
Mihali. in urma bolii sarmanei Viorica, nu avea nici un elan
sa se gindeasca la candidatura. Dinsul imi statu intr-ajutor la
studierea listelor electorale si a schematismelor parohiale. Cu-
nostea si personal pe multi fruntasi ai satelor. Dupa moartea
sotiei se dezrnetici pe incetul i, staruind eu, se hotari la con-
ferinta din Sibiu, sa candideze. Atunci Aurel Vlad imi propuse
sa candidez la Ighiu. Dinsul cunostea intrucitva situatia din

1 56
www.dacoromanica.ro
cerc, partile muresene fiind invecinate cu Orastia, iar Doamna
fiind din Muntii Apuseni (nasc. Iancu, din Bucium Poieni).
Am plecat impreuna la Zlatna i Abrud. Primit prieteneste
de pärintele Besa i deosebit de calduros, de D-na Filip si de
Laurentiu Pop, dupa o zi rn-am reintors la familia mea din
Brasov. La Abrud imi comandasem un sac de picioare i o Ca-
ciula de blana. Imbracind peste izmene Jäger-i", pe camase,
sub jiletca, pieptarul imblanit, sosoni, iar peste blana de oras
o bland de sanie, am plecat spre a incepe campania electorald.
A fost o alergatura de explorare si de ucenicie, plind de inva-
tAturi. Importanta principald e sa-ti fixezi puncte de reper,
ca localitati i ca oameni. In cercul Ighiului, asemenea puncte
de emanare de energii si de actiune propagandistica, ei au
Chisfalaul, Zlatna, Abrudul, Buciumul-Sasa, Cricaul, Valea Bul-
zului si Sardul. Iar ca barbati de incredere, in afara de cei trei
insirati mai sus: parintele Gombos, familiile David Nicolae
David Candin, parintele Muncus, pärintele Cristea i parinfele
Pop-Bota. Aproape fard exceptie, toti preotii greco-ortodocsi
erau mai zelosi, greco-catolicii mai malaieti. Pe deasupra, mai
erau tinerii invatatori confesionali romani, indeosebi cel din
Zlatna i neuitatul preot batrin din Ighiu, vrednicul i nestapi-
nitul Handrea (cu 6 sau 7 feciori la studiu).
Irnprirnate i manifeste se tipareau la Mota, in Orastie.

157

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MEMORII

Pregatit cu multa insufletire pentru lupta electorala, iar


din consideratii fata de experientele gerului cumplit, suferit
prin vai i munti, imblanit ca un Nansen, am luat apoi iarasi
calea pe intortochiatul cerc" al Ighiului. Pe satele de pe Mu-
res rn-a intovarasit entuziastul si vesnic bine-dispusul opti-
mist loachim Totoianu. Tinar i viguros, preot i proprietar in
Chisfalau (de atunci, in Romania Mare, Micesti), cutreierarn
5-10 sate pe zi. Mai intii intram la preot, notar si, in fine, la
taranii alegatori. Toti stiau scopul vizitei noastre incit, la acesti
Omni de elita explicatiile decurgeau intr-un ton familiar, ca
de la roman la roman. La oHce casa intram i abia ne asezarn,
stapina venea cu sticla de yin i pahare pe tava. Inchinam
hind vinuri foarte bune si aromate in tot tinutul, am invatat
curind sä nu lacomim, lasindu-ne sedusi de parfumul ademeni-
tor al vinului ci, in loc de a bea cite o dusca sa ne multumim
de a lua cite o picatura cu virful limbii, dupa fiecare inchinare
pentru victoria cauzei. Caci oricit de putin se golea paharul,
stäpinul casei statea gata cu carafa in mina si se grabea sá
rotunjeasca din nou caciula vinului din pahar, pina la conve-
xitatea initiala. Inchinatul continua. Este o ambitie a vinarilor,
ca abuzind de neexperienta oaspetilor, sa-i moaie", prin far-
mecul gustului vinurilor i puterea nebanuita de alcool ce o
ascund.
Dupa prima zi de practica, am renuntat definitiv sä cedez
amabilei invitatii ca sa golesc paharul, de ramas bun. Caseni-
lor lt era usor sa-si pastreze obiceiul, dar pe Totoianu si pe
mine, ne mai asteptau o multime de alte pahare, inchinaciuni
si seduceri. Dar nu numai pe valea Muresului, ci i pe Ampoi
in sus si in Muntii Abrudului am dat de aceeasi calda ospi-
talitate si datini.
Primul discurs electoral, cu expunerea programului-P.N.R.
1-am rostit in ianuarie 1905 la Zlatna (oH Zlagna). Sala simpla,
o veranda mare, era ticsita de lumea taraneasca. Intelectualii

159

www.dacoromanica.ro
erau preotii i invatatorii. Organizatorii localnici ingrijiserd sa
fie in primul sir scaune pentru honoratiori. 0 deputatie emisd
Je alegatori, in frunte cu preotul din Trimpoilel (din si intre
poiene), ma invitä in odaia vecinà sA-mi expun vorbirea de can-
didare.
Intrind in fata adunarii gasii scaunele ocupate de doamne-
le functionarilor directiunii de exploatare a minelor i topito-
riilor de stat si de sotii lor: directori, ingineri, forestieri i alti
impiegati superiori. Nu lipsea nici Csiki, plebanul romano-ca-
tolic i Molnar, seful ocolului silvic, numit i prezident pentru
al eqere (carausia mocanilor era in mina lui)2.
Eram in verva, incit expozeul moll a impresionat nu numai
pe romani ci i pe toti acei straini prezenti care venisera sa
aiba parte de teatrul ce-1 va oferi az oldh fiu" = baiatul va-
lah. Curiozitatea lor am reusit sa o satisfac, tot pe atit ca min-
dria romanilor. Caci, dupa evocarea prin pomenirea citorva
nume i evenimente din gloriosul trecut al muntenilor, am
,.erminat avertizind alegatorii ca sa nu se lase ademeniti nici
prin amenintari, nici prin amagire ori prin bani, de a se abate
de la datoria ce o au fata de cauza romana, fatA de P.N.R., care
se lupta pentru clrepturile lor. Sâ ia pilda de la poetul maghiar
Abranyi. Iata ce cuvint le trirnite acesta alegatorilor maghiari
(am scos din buzunar numarul, sosit in acea dimineata, al zia-
rului A Nap" din Budapesta si desfasurindu-1, am citit, decla-
mind mai intii patetic ungureste, apoi traducind in romaneste):
Verjemeg az Isten Bata-1 sa-1 bata
Valamenyi atka, Tot blestemul lui Dumnezeu
A hi magat gyavan Pe acela ce, las,
Aruba bocsatja! Se injoseste sa fie marfa de
tirguiala!
Mert az igazembert Caci pe omul drept
Nem arra neveltek, Nu 1-au crescut spre
Hogy pénzért eladja A-si vinde pe bani
Szavat. hitét, lelkét! Cuvintul, credinta, sufletul!
Roszabb a kutyanal, E mai rau ckcit ciinele,
Mert az legaldb hü Caci acela e railcar credincios
A hi magat gyávan, Cel care, in chip las,
Iiitványul cladja Tica los se vinde
Verje is az Isten, Ci, batd-1 Dumnezeu,
A hatalmas Isten Atotpu ernicul Dumnezeu
Rettentö haragki!" Ca minid Sa grozava!
Trecind Dealiil Mare cu trasura am cutreierat alegAtorii co-
munnlor buciumane i Carpinisul, Musca, Sohodolul, din jurul

jG

www.dacoromanica.ro
Cimpenilor. Pretutindeni am gdsit acel suflet de omenie, pe care
atit de plastic il reoglindeste Schiller in Wilhelm Tell, prin
graiul lui Winkelried, cind acesta le comunicd tovardsilor sdi
hutdrirea insufletitd ce o intimpinase la toti tdranii din munti.
Cu toatá bravura alegâtorilor, totusi iscusinta metodelor
ac:ministratiei izbuti sã paralizeze alegerea mea cu 35 de voturi.
Cind, in seara [del dupd publicarea rezultatului, am rostit la
Ighiu cuvintul de multumitd alegkorilor, am gdsit scuze calme
pentru acei 35 i, in schimb, in brosura asupra alegerii, pe ro-
nuinii care votaserd cu Werner i-am pus alâturi cu cei care
imi avansaserd increderea. Totodatd, am fagdcluit sã candidez
din nou la viitoarele alegeri.
Acestea au urmat in mai 1906, in urma cdderii contelui
Tisza si a succesiunii guvernului de coalitie, fiind ministru de
interne contele Iuliu Andrássy. Pe lingd Ighiu, in 1906 am
candidat si in circumscriptia omcuta-Mare, judetul Sdtmar3.
Am candidat mai cu seamd pour l'honneur du drapeaum, ca
sd trezesc constiinta cetateneascd si rornâneascd in sinul acelui
admirabil popor.
0 parte din cele 64 comune fiind beneficiare ale dreptului
electoral din Ungaria, nu ca acelea din cercul Ighiului, unde
era in vigoare legea electorald cu censul ardelenesc, la Som-
cutaMare votau peste 5000 de insi. Numai Cavnicul (Kap-
nik-bánya) dispunea de peste 500 de voturi.
Atit de dependenti erau bietii oameni de sefii minelor
ai diferitelor administratii, incit nu am putut gdsi un singur
om care sa" cuteze a primi sä-mi fie bArbat de incredere la ale-
gere, spre constatarea identitdtii alegdtorilor care se prezentau
la vot. Cind am sosit cu trdsura si am oprit in fata casei preo-
tului rornin, am gdsit poarta incuiatd. Un tindr din suita mea
s-a urcat peste pdlan6 si 1-a descoperit pe preot, ascuns intr-o
odaie dinspre curte, a casei parohiale. Ne-a primit si ne-a po-
vestit calvarul sdu. De cind tinea minte, in acel cerc nu au
candidat decit guvernamentalii, trimisi din Budapesta. Oriciti
ar vota, din cele 60 de comune, cu un rnembru din opozitie,
acesta nu are sanse de reusitä. Cdci Cavnicul, cu peste 500 vo-
turi, ddrimd. Ei heterocliti6 ca neam i neam de neamul
lor, pOt vota de cite ori cere interesul guvernului. Un domn
dIntre tovardsii mei intreabd dacd. P.S.Sa nu ne-ar putea an-
gaja, contra unei diurne de 200-300 coroane, bdrbati de in-
credere; barinul preot rdspunde: Nimeni nu s-ar incumeta.
Existenta si viata lui depind de directia minelor".
Am descins apoi la casa directorului. Nefiind acasà, ne-a
primit doamna, pind la sosirea lui. Informindu-si prietenele,
11 Memorii vol. 1 161

www.dacoromanica.ro
au sosit si alte farnilii unguresti. Curiozitatea lor era fireasca
dupa ce, de cind lumea nu mai fusese candidat de deputat
prin codrii Cavnicului. Am stat de vorba cu ilustra societate
despre timpul frumos *i in timp util mi-am luat catrafusele.
Costan, cu trasura mea din Olpret, ma astepta in fata casei. Di-
rectorul, arnabil, ca bun regizor pregatise actul senzational al
piesei, pentru coconetul strins la ferestrele locuintei sale. Cind
am iesit pe poartd, o multime" improvizata, de citeva zeci de
haictoi, rn-au primit cu huiduieli. Ei reprezentau poporul pa-
triotic revoltat. Un cordon de 3--4 jandarmi Ii separa de tra-
sura mea. Intre abzug"-urile lor rn-am urcat cu ai mei. Cestan
a dat bici cailor. Citeva pietre intirziate, cAzute in urma trA-
surii. au marcat simbolic atentatul, conform devizei: fisd agyon,
de nem nagyon ..7"
.

Am inceput apoi cu adunarile pe sate, caci aici erau multi


alegatori, pretutindeni. Contracandidatul meu era Gheorghe
Udrea. Fost coleg cu mine la liceul rornanesc din Brasov, ra-
niaseseram ambii cu amintiri simpatice reciproce. Intrind el in
serviciul administrativ, ajunsese prim-pretor in Copalnic-M5-
nastur, din judetul Satmarului. Din ordinul guvernului a pri-
mit candidatura. Ce putea face? A fost insã un candidat mai
mult pasiv, plutind pe valul oficialitatii.
Terminind eu propaganda in cca 40-50 din cele 64 sate
rdmanesti numai trei din ele erau unguresti m7arn rein-
tors la Ighiu, unde am stat pina dupa alegere. In mai 1906 am
candidat din nou in ambele aceste cercuri.
La Ighiu, massa electorala fiind bine framintata din anul
precedent si organizatia partidului perfect inchegata, rn-am pu-
tut dedica mai terneinic pregatirii alegerii din Somcuta-Mare,
unde am stat pina dupa alegere. Iluzii nu-mi faceam, dar rni
indeplineam datoria. Contracandidat era contele Paul Teleky.
Mare proprietar la Pribilesti, om tinar, cam de o virsta cu mine.
Marna-sa era grecoaica bogata din Bucuresti. Se zvonea cà ea
si o.rnatusa ar fi zis cä, spre a-I alege pe Pali de ar trebui, ele
vor acoperi cu bancnote de cite o mie tot cercul Sorncutei-Mari.
La tot cazul, avindu-1 si pe contele Iuliu Andrassy ca ministru
de interne, se spunea, dupa alegere, ca ar fi cheltuit peste
200.000 coroane. Pe linga prada de bani, s-a fixat ziva alegerii
dupA terminarea alegerilor generale. Aceasta oferea avantajul
concentrarii fortelor agitatorice si armate in teritoriul ce tre-
bui a cucerit.
Eu incepusem propaganda in comuna Valeni (Sornkutpatak),
intre 7-8 dimineata, in mai poporul fiind ocupat din zori de

162
www.dacoromanica.ro
71. Apoi am terminat satele Buciumi, Varaliu, Tulghies etc.
Dupa cele de pe valea Somesului, Hosufalau8, Pribilesti, Colti-
rea (satul contelui Degenfeld?), cele dinspre Baia-Mare (SeiM)
si, in fine, satele din Fiscalitas". Fiscalitas e numit, in jargo-
nut local, teritoriul care pe timpul feudal (pina dupa 1848),
apartinea, ca feuda (?) orasului Baia Mare. Ace le sate sunt
Inuit mai aerate decit cele de dincoace de riul Lapusului, caci
au fost iobagi ai orasului Baia Mare, mult exploatati. Cele din
Chioar [sunt] locuite de tarani descendenti din stramosii no-
MU, nemesi liberi, privilegiati pe timpul feudal ori de fosti io-
bagi ai Teleki-estilor. De asemenea, a contribuit faptul dacii
ail are sat a apartinut arhidiecezei de Blaj, diecezei de Gherla,
Oradea ori Sibiu. Caci cele care se tineau de Blaj au putut pro-
fita pe urma activitatii mai vechi, de unii preoti cu pregatire
Si cultura superioara.
Tot satele mai apropiate de centrul administrativ al dis-
trictului Chioarului, omcuta Mare de odinioara, mai pastreaza
urmele influentei traditiei romanesti, a timpului cind vointa
imparatului facea dreptate i natiunii rornane, graind catre ea
in limba ei.
Din Sorncuta Mare trimiteam intotdeauna o caruta cu som-
cuteni care, conform programului, anuntau satele despre ora
sosirii mele. Conducatorul acestor crainici era istetul si des-
teptul Buteanu Ianos a Tobei. Apoi plecam eu, intovarasit de
Dr. Aurel Nilvan si A. Radocea, din $omcuta Mare.
Poporul ma primea la intrarea in sat. Un fruntas mai in
%,irstä, dar adeseori o batrinâ, ma bine venta9 cu o alocutiune
adesea rimata inchinind din sticla plina cu nectarul de
prune. Dupa ce lua o clusca, mi-o intindea. Eu, multumind,
raspundeam Ca, pe cit ma bucur de dragostea lor romaneasca
si crestineasca, trebuie sa renunt la placerea de a bea. Totusi
voi gusta de dragul omeMei. Caci daca as trage o inghititura
zdravana [si] continuind pina deseara, pe unde voi mai merge,
rn-as pomeni sa patesc ca groful din Pribilesti (Paul Teleky),
pe care, dupd ce a tot tras cite oleaca de bautura, seara 11 ri-
dictl inasiilm din trasura cu patru cai si-1 duc in lepedeull de il
culca in pat. Apoi plecam cintind, cu mic cu mare ..., la locul
adundrii. Fetele, in haine de sarbatoare, duceau tot cite cloud
inse, cununi de flori. n mijlocul veseliei generale imi rosteam
discursul de program si propaganda. Urma apoi vizita la preot
si la citiva fruntasi. Mi-am dezvoltat tehnica ori, mai precis,
tactica oratorica, provocind intreruperi ca sa pot riposta. Ijn
punct favorit de program imi forma problema femeilor si a
votului bor. Aveti, in acest sat frumos vreo femeie care, ra-
163

www.dacoromanica.ro
masa vaduva cu copii, a stiut sa pastreze mosia i sa-si creasca
copiii ca oameni cinstiti i harnici, iar fetele ca fernei gazdoaie
5i mame vrednice?" 'Avem!" E cutare!" Sà o vad si eu pe
Dumneaei!" Daca e de fata, ea e silita sa se prezinte. Eu ii
string mina etc.
.,Dar nu aveti un barbat betiv, prapadit, care si-a tocat mo-
sia si a ajuns pe drumuri?" Avem!" Bine fratilor, apoi el e
alegator i Ii cumpara cine vrea cu citeva coroane, ca sa voteze
cu groful. Stiti cà jidanul din Somcuta a luat cu ruptul sa-i
cumpere voturi lui Pali. Cite 10 coroane un vot. Trei coroane
il costa pe Smiel, le clA alegâtorului. El rarnine cu 7 coroane.
Afacerea nu e rea! (Poporul aproaba i comenteazA vesel). Apoi,
betivul nostru, pentru ca poarta pantalonii peticiti, cioareci si
in loc de cizrne ori bocanci, porloage12, fiindca are mustati, sA
fie alegator, iar ferneia aceasta vrednica sa nu alba' drept de
vot? Mame le, surorile, fetele noastre, nurnai pentru ca trudesc
pentru noi, sa nu aiba parte de atita omenie cit cel mai ne-
vrednic barbat? Marne le, sotiile, fetele noastre, sa fie insirate,
oricit ar fi de cumsecade, intre dobitoace, intre nebunii care nu au
drept de vot? Sunt convins cã i voi, fratilor, sirntiti impreuna
au mine rusinea mare, nedreptatea ce face legea, care nu a dat
Inca dreptul de vot femeilor".
Poporul aproba cu vioiciune, iar femeile ii tergeau din cr,l-
tul ochilor lacrimile de emotie. Si, in surdina, auzeam prin of-
tatul lor: Dumnezeu sa te alduiasca!". Tema o mai variam
dupa imprejurAri, alegind i alte subiecte pentru tertium corn-
pa rationis"13.
Cind rn-am prezentat pentru a doua oara spre a candida la
Somcuta Mare in 1906 la casa lui Nilvan a venit un ta-
rau din Finteusul Mare. Omul voia sa vorbeasca intre patru
ochi cu mine. El mi-a comunicat: La alegerile trecute rn-am
:Asat ispitit i am votat cu groful. Nevasta-mea, daca am sosit
acasa dupa alegere, rn-a sfaclit i rn-a trimis sa ma despurc la
DI. parinte, altcum nu ma lasa sa ma apropiu de ea. Amu a
auzit Ca sunteti la Somcuta si rn-a trimis sa vin la Dvs sa va
marturisesc ca am pacatuit si sa va rog sa ma iertati".
Eu: Bine, dar cit ti-a dat groful pentru vot?"
El: Paclurarii grofului mi-au dat de cosit 1/2 iugar de tri-
foiste, pasunatul de yard pentru cloud vite mari si 100 coroane"
(ntelegeam ca, dobindind votul omului, cu el s-au solidarizat
si rudele lui dar, fiind el dintre fruntasii satului, i-au imitat
pilda i altii).
Eu: Imi pare bine Ca, daca ai fost slab, macar nu ai fost
prost si nu te-ai vindut pe citeva coroane, cind o curva mai
164
www.dacoromanica.ro
nealcose14, in oras, nu se da pe pretul unui purcel de lapte.
Dar ma doare ca D-ta, om gazda de frunte, ti-ai vindut sufle-
tul. Ma bucur insä ca tatal fiului [ratacitor] din Sf. Scriptura,
ca te-ai intors Si te slavesc ca ai o sotie romanca, asa vrednica.
Te rog sa-i spui ca sunt mindru de purtarea ei. De dragul ei s-a
stins in sufletul meu orice urma de suparare contra D-tale. ti
trimit inchinaciunea mea i dorinta de bine, intregii ei familii.
Cind voi trece prin Finteus,.voi veni la casa ei, sa o cunosc si
sa o sarut. Cita vreme sunt asemenea femei in Satmar, neamul
romanesc poate fi linistit ca va razbi, in contra tuturor grofi-
lor unguri".
Tabara lui Paul Teleky a primit din partea prezidentului
alegerii curtea vasta a edificiului fostei prefecturi a districtu-
lui Chioar. Alegatorii mei au primit, in loc de tabarii", tirgul
de porci.
Interventii si protectii erau excluse, si tot pe atit, naivita-
tea de a incerca prosteste, apeluri ori alte reclamatii. Nu aveai
decit un singur refugiu: a-ti 'Astra umorul si a face, fara pradE
de energie sufleteasca, ca un lucru de la sine inteles, totul spre
a paraliza ticalosia intentiei oficiale.
Trei zile inainte de alegere, prim-pretorul mi-a trimis un
ucaz, prin care oprea circulatia automobilului fiindca periclita
circulatia i calcase cocosul de rasa al unui cetatean din Hosu-
falau". Tot dinsul imi trimise un alt ordin, prin care ma oprea
sa intrebuintez, ca semn de partid, steagul albastru, legea elec-
torala oprind folosirea culorilor unor state straine, in cazul dat
al statului Tunis. Poporul, in partile apusene era obisnuit cu
steaguri in campaniile electorale. Urmarea pasivitatii P.N.R.
Precaut, am comandat 10 stegulete albastre. Ele zaceau in
tirnatull5 casei Nilvan. Nu arborasem nici unul. Vigilenta prim-
pretorului am primit-o cu mare satisfactie. Ea insemna o cru-
tare de mii de coroane pentru punga mea. Alegatorii faceau o
falà, virtute (virtuskodás) din a avea stegar i steag in toata
ulita satului. Pe sate insa, ma plingeam amar, in discursurile
mele cà fusesem oprit sà le impartesc steaguri. Dar ce avea a
face, codru-i frate cu romanul! In loc de o zdreanta, pe care
o sfirteca vintul, noi vom purta frunza verde de stejar" ori
,,cetina de brad". Lasasern ca o fetita sa-mi decoreze palaria
si masina cu o ramurea si cu o ghirlanda, iar poporul, vesel,
imi urma exemplul.
Cu zile inainte de alegeri, sosi armatä la Somcuta Mare,
care fu int:Arita pentru ziva alegerii. Ne pomeniram cu un ba-
talion de infanterie, care ii aseza pustile in piramida, in fata
pietei de porci i adusese cu sine si bucatariile de campanie

165

www.dacoromanica.ro
(Gulaschkanonen16). Apoi sosi un escadron de dragoni (din Ga-
litia, comandati la Somcuta Mare). Pe sate patrulau 300 de jan-
darmi pedestri, iar pentru alegere au sosit 100 de jandarmi
calari. Decorul a fost intregit cu un escadron de mindri hu-
sari, care in ziva alegerii au escortat carutele cu alegatorii mei,
in frunte cu trasura D-nei Racoti din Remetea, unde eu dor-
misem. Sezind ea de dreapta mea, aveam onoarea de a fi es-
cortat si insotit de venerabila romanca. Comandantul escadro-
nukii ne-a distins, calarind alaturea pe tot drumul, pina la
,Somcuta Mare.
Bietii mei alegatori, vazind multimea de armata concen-
Lat.& au inceput sa se intimideze. In ultima saptamina, inainte
de alegere, oamenii ma intrebau pe satele vizitate daca toata
acea mobilizare a fost ordonata in contra lor? Simteam cd in-
timidarea se raspindea sistematic, prin oficialitate. Intr-o zi
trecind pedestru din Tulghes peste un deal in alt sat, am co-
borit intr-un satuc, unde ma asteptau stafetele mele de som-
cuteni.
Pe atunci, administratia isi facuse obicei sa vina cu mine
pe sate, in turneul electoral. Era un convoi destul de caracte-
ristic al timpului. Poporul isi vedea de muncile de primavara.
Nici o agitatie nu se manifesta. Atita doar ca oamenii, vazind
apropierea pe sosea a masinii mele, alergau intrerupindu-si lu-
crul i rupind crengi verzi de stejar, le filfiiau strigind sa trä-
iascau si se opreau veseli de-a lungul soselei. Cite un inter-
mezzo de acesta le dadea mare satisfactie si le facea haz. Caci
convoiul era menit sà faca senzatie. In frunte calareau doi jan-
darmi, cu pene de cocosi la palarie i cu sabiile scoase. Dupd ei
venea trasura, jandarm linga vizitiu i cu pretorul si pretorul
onorar", conte Teleky värul candidatului in trasura. Apoi
urma o alta trasura, cu 4-5 jandarmi, cu pustile intre picioare.
Proximul vehicul era automobilul meu, cu jandarm linga so-
fer. Incheierea o facea o caruta, ocupata tot de jandarmi si
ihdaratul ei din nou doi jandarmi &Mari. Atit de solemn ne
faceam intrarea in sat.
Oprindu-ne in fata casei parohiale, preotul aranja aduna-
rea. Pentru domni aseza scaune i ne imbia pe toti cu tuica. Ei
mai primeau, mai multumeau. Eu refuzam constant. Intre timp,
se aduna poporul. Jandarmii se asezau in jurul oamenilor
adunati, formind cordon, iar la poartd, de-a dreapta si stinga,
pe caii lor, cu sabiile scoase, faceau de garda doi jandarmi ca-
Fireste ca intreg acest ceremonial belicos avea ca scop,
in intregul Chioar, sã nu-i ramina nici unui roman in piept
mima rece". De aceea, imi terminam discursul zicind: Fiindca

166
www.dacoromanica.ro
trebuie ci s-au intimplat undeva ciocniri intre partidul guver-
namental si adeptii opozitiei, guvernul, ingrijorat ca nu cumva
sA pAtim ceva, s-a ingrijit sA fim apArati in drepturile noastre.
De aceea a adus multd armata i jandarmerie la Somcuta. Pre-
zenta lor ne scuteste contra oricArui atac ticAlos. Eu tin sA aduc
ruultumire guvernului pentru cA, i fatA de noi romAnii, Ii in-
deplineste datoria de a ne asigura libertatea cetateneascA ai
canditional5, atit de pArinteste si de cinstit. Cine ar cuteza sd
ne atace? Vedeti cit de bine e scutitA propaganda noastrbi?!
Se poate insA cã, fatà de mine, e o atentie speciald, de care fac
clovadA domnii stApini ai judetului. Le aduc multumitele mele
deosebite! Sunt pAzit in drepturile mele de candidat al aces-
tui cerc electoral fruntas, ca un print din povesti. Iata, pri-
pe cei doi feciori zdraveni, de la poartA, cum stau cu sà-
bile scoase, apArindu-ne ca nu cumva sA cuteze cineva sâ
intre cu gind rAu, spre a tulbura adunarea noastrA. Iar su-
periorii lor vegheazd asupra libertAtii noastre, asupra lepii
sfinte! Onoare lor i cAlduroase multumite!"
Din astfel de ironii s-a nAscut ulterior legenda cA nu Vaida
a alergat din sat in sat, prin Chioar, ci Rudolf, fostul print de
coroanA, flul impAratului, pe care il ocroteau pretorii i jandar-
mii i vArul grofului, contracandidatul. Totusi acea ocrotire"
s-a bilantat prin 3 morti la Cornia17, unde alegAtorii rezistind
jandarmilor, acestia au tras, [precurni si la Tulghies, unde Un
tingr incercase sà-1 impiedice pe jandarm sA-1 aresteze pe VA-
tine-sAu si a fost strApuns cu baioneta.
(n 1921, in Romania Mare, vechile metode electorale s-au
reeditat, tot sub Partidul liberal, de data aceasta fiind libera-
Iii bucureateni, care ii inlocuiau pe cei din Budapesta: plus
ca change, plus ga reste la méme chose!"18).
In 1910 am candidat la Ighiu si la Arpas, din judetul FAO-
rasului. Cu ocazia candidArilor, fiind eu foarte deochiat la gu-
vernul Tisza, care ii urma lui Khuen-HedervAry18, la sedinta
din Sibiu, comitetul P.N.R. se zbuciuma care circumscriptie sA
mi-o ofere, spre a-mi putea asigura sanse de izbutire. Atunci
N. (Lip Serban de Voila, luind cuvintul, imi oferi cercul Ar-
pasului de Jos, vechiul sal fief28. Mare mester in tactica elec-
toralà, el facind campania impreund cu mine in udetul FAO-
rasului, am reusit sA dobindim ambele mandate de care dispu-
nea acel judet. De mare ajutor mi-a fost, in afarA de Litä Ser.-
ban, advocatul dirz Dr. Ion Senchia i preotul din Arpas, Tran-
dafil Dragomir.
Prezident al alegerii a fost un advocat obscur din Trei-Sca-
une, evreu maghiarizat, care a procedat conform instructiunilor

167
www.dacoromanica.ro
primite de la prefectul Darányi ori Széll nepolii fostilor
rninistri, alegatorii mei au trebuit sa inconjure jumatate co-
muna spre a ajunge la scoala de vizavi cu tabara, de unde ple-
cau la vot. Sosind, erau siliti sa urce o scara ingusta, pina la
eta5, unde era comisia electoralä, spre a vota. Pe scara si in
local stateau jandarmi, pretori, functionari silvici, notari etc.,
spre a impresiona pe alegatorul care, dupd ce se identifica, tre-
bula sa-si dea votul pe fata, spre a fi inregistrat. Pretutindeni
t-ebuiau oferite de [catrel candidat 10-20 coroane, ca alda-
m as"21, cite unui cortes"22 fruntas, ca sa cinsteasca cite o mica
bautura alegâtorilor, in numele partidului. In urma dreptului
electoral censitar, alegatorii erau fruntasii satelor, neavizati sã
lqcomeasca la o duscd de \Tin ori tuica, fiind ei [insisi] produca-
tori, dar obiceiul inradacinat prin practicile electorale ungu-
rest: trecea de un titulus bibendi prgtocolar i drept un gest de
atentiune al candidatului fata de poporul suveran.
Pe alocurea se mai foloseau de ocazie alegatorii si improvi-
zau cooperative de bacsis. Astfel, dupd ce eu declaram in discur-
sul-program ea nu cumpar voturi i nici nu promit interventii
la autoritati, totusi pateam cite un caz ca urrnatorui: dupa ale-
gerea din 1910, cind reusisem la Arpasul de Jos, un prieten
localnic imi comunica cum ca., in acea comuna, fiind 40 ale-
ga tori, ei au pretins cite 10 coroane de vot. Conform legii elec-
torale, alegerea se incepea prin votarea celor din sediul elec-
toral. Ca sa nu demoralizeze arpasenii, pe cei din satele inde-
partate, amicul meu se vazuse silit sà cedeze, fara a-mi rnai
cere aprobarea. Ce puteam face? 1-am restituit 400 coroane, cu
mul 1.umita, incalcindu-mi principiul. Se poate insa ca suma a
fost cheltuita pentru aldamas", pe seama feciorilor arpaseni,
care au taiat firele telefonice in noaptea precedenta alegerii,
ca prezidentul sä nu poata cere instructii prefectului ori direct
rnmisterului de interne din Budapesta.
Era in momentul unui splendid asfintit de soare, cind am
rostit ultimul meu discurs de adio, de la alegatorii din cercul
Somcutei Mari, in comuna Coltirea. Stdteam pe prispa casei
fruntasului Vaida, dinaintea mea, poporul adunat. Le-am mul-
tumit prin ei tuturor chiorenilor pentru devotamentul lor fata
de cauza P.N.R. i pentru dragostea i increderea ce au dove-
dit-o fata de mine. Ca simbol al recunostintei mele, as tine
ziceam sa imbratisez pe fiecare chiorean dar, iata aid, ala-
turea sta fetita feciorita a lui Vaida, primarul ales de ei. Ea e
Vaida, ca §i mine. 0 imbratisez pe ea si-i sarut fruntea senina,
flind aceastd fetita nu numai romanca, ci prin numele ei de
famine, neam cu mine, un simbol al poporului chiorean. (Intre

168
www.dacoromanica.ro
vii aclamatii, vesele i entuziaste, ale multimii, am irnbratisat
sarutat pe fetita de 15-16 ani a gazdei, care se imbracase
in haine de sarbatoare).
Noaptea, cu automobilul lui Petru Popovici23 care imi
ajutase in tot timpul campaniei electorale conducindu-1, ca
prieten i ruda buna, am sosit, prin ploaie i vint, de la Som-
cuta la Saliste. Am dormit la vechiul meu amic, Dr. Nicolae
Comsa. tn zori de zi am continuat drumul, aparind la Fagaras
si la parintele Zorca din Vladeni. Am rnai tinut o adunare la
Ifintari24 iar, sosind la Brasov, una in Schei i alta, in arnurg,
in Brasovul Vechi. In alta zi, la Brasov, rn-am odihnit in mij-
locul familiei.
Pentru mine, campaniile electorale ori de propaganda in-
sernnau adevarate vilegiaturi. Contactul cu masele poporale ma
ridica sufleteste i imi sporea energiile. Pretutindeni, ma
informam de starile locale sociale, economice, etnografice, de
problernele in legatura cu agricultura, scoala, preotimea. Cu-
rind, facusem experienta cit de irnportanta este abtinerea de la
bdutul coolicelor. Chiar i o cantitate mica de alcool are im-
portan0 asupra functiunii cerebrale. Asociatia ideilor e mai
putin sprintena, iar fantezia mai putin variata si mai putin
fecunda. Ajunsesem i eu la regula ce ai-o Meuse Iuliu Justh25,
fostul prezident al camerei. Intilnindu-ne, in timpul campaniei
electorale, pe peronul garii Aradului, ne-am plimbat, astep-
tindu-ne trenurile i povestind. El era mai in virsta i intre-
bindu-1 cum suporta strapatele26 alergaturilor imi raspunse:
Lucrul principal e sa rnaninci bine si cu pofta, sa dormi bine
$i destul, totodata sa fii in ordine cu scaunul". i avea dreptate.
Variatia felului de a fi al poporului, prin contrast, tine viu
interesul omului, totodata peisajele diferite, ca de exemplu
cind, din Muntii Apuseni soseam in Banat, iar dupd citeva
zile, pe Cimpie. Cad, la desfasurarea propagandei eram invitat
cie candidata nostri in toate tinuturile, ca sa le stau intr-ajutor.
Ma perfectionasem in arta cortesitului". Inainte de a lua dis-
pozitii si a stabili ordinea de bataie, trebuie stiut care sunt
pecazurile reale ale tinutului si ale comunei si cum s-ar putea
indrepta. Astfel, te poti feri de fagaduieli absurde ori exage-
rate si de a te expune criticii intemeiate a poporului. Cad ta-
ranii dispun de o judecata ascutita si nu uita cele auzite. Sim-
patia femeilor o cistigam cerind dreptul electoral pentru ele;
cind prin citarea de statistici prozaice, cind, variind tema pe
coarde sentimentale, poetice. Mai invatasem sa dau un colorit
local, prin cuvinte familiare regiunii, in conversatiile particu-
lare si in discursurile de propaganda.

169

www.dacoromanica.ro
In privinta bogatiei lexicale, de copia verborum"27, prof i-
tasem in diferitele tinuturi, cit i prin practica medicaid ru-
raid la Olpret. Imi notam cuvintele ce mi se pareau vrednice,
pe seama lui Sextil Puscariu28 care de exemplu raspat" 1-a pu-
blicat in revista germand de etimologie de origina latina si ul-
terior, in dictionarul sau de cuvinte de origine latina. Dupa el
acest cuvint a fost raspindit i popularizat de Giurgea29, exce-
lentul traducator din limbi straine. Profesorului Filipide39 i-am
trirnis explicatia cuvintului cacior"31. Aflasem din revista Via-
ta Romdneasca" mentiunea ca dinsul nu a putut gasi semnifi-
catia. Poate mai mult am profitat, in privinta imbogatirii capi-
talului de cuvinte, traducind piesa Wilhelm Tell, a lui Schiller,
caci, puricind din cind in cind i reluind textul tradus, ma
preocupa cautarea redarii exacte, printr-un cuvint pe alocurea,
a originalului, luni i ani de zile. Dar sa ma reintorc la epi-
soadele electorale.
Dupa adunarea primei mele dari de seama" ca deputat, in
1906, ne asezaram la masa comuna, in sopronul din Zlatna.
Sedeam linga vrednicul meu prieten, parintele Emanoil Besa.
Spre surprinderea mea, vizavi de noi luase loc protopopul gre-
co-catolic Montani. Acesta, dupd ce in 1905 ma primise la sine
cu c alocutie nationalista, fagaduindu-mi cel mai insufletit
sprijin, votase contra mea i pentru Werner Gyula, candidatul
din Budapesta. Ei, da-o dracului suparare! Oaia ratacita se
reintorsese la turma. Gasindu-1 asezat in fata locului rezervat
mie, i-am intins mina, facindu-ma a fi uitat cele intimplate. El,
insa, a crezut ca sunt cu adevarat uituc. Caci, la tocana, pre-
venind ceea ce i se cuvenea parintelui greco-ortodox Besa,
onoarea de a ma saluta, se ridica i imi trinti" un galimatias32
de frazeologie exuberanta, patetica, dezgustatoare, in urma in-
tentiei stravezii de a-mi maguli vanitatea. Uimit o chi* ii
soptii lui Besa sa ia indata cuvintul. Iar terminind Montani si
ridicindu-se Besa, am strigat sa auzim", evitind sa ciocnesc
cu primul. Apoi, terminind Besa, am raspuns elogiind bravura
alegatorilor i multumindu-i indeosebi cinstitului lor condu-
cator, parintele Besa, dar condamnind pe acei speculanti, care
se tin de lozinca la placinte inainte, la razboi inapoi". La
ciocnirea paharelor, am uitat sa observ ca ti Montani se ridi-
case, intinzind paharul sau spre mine.
In caldurile caniculare de vara, insotit de distinsul meu
amic, Ioachim Totoianu, preot din Chisfaldu, vizitam pe alega-
torii fruntasi din satele mocanesti i topesti de pe valea Am-
poiului. Un vrednic fruntas ne primi cu multa dragoste i ne
spuse ca are sticle de bere, slobozite in fintina, oferindu-ne nu-

170

www.dacoromanica.ro
rnaidecit citeva pahare. Vesel, ca intotdeauna, Totoianu primi
cu multd bucurie, pe cind, stapinul casei grabindu-se la fin-
Una', eu nu mai avui vreme sa adaug ceva. Reintors cu sticlele
de bere, povestindu-ne intruna despre cele petrecute in sat,
la alegeri si -de atunci incoace cduta pahare scuzindu-se
Ca nevastd-sa nu e acasa. In fine, pe un blidar, gasi trei pahare
si, cu un stergar curat, se trudea sã le stearga. Dar cartile de
vizitä, depuse de roiul de muste cu asiduitate, rezistau oricit
inrerca ospitalierul nostru amfitrion sa le inmoaie, aburindu-le
din gurd. Atunci isi hid refugiul, udind punctele negre cu scui-
pat si continua sã le frece zdravan, pina ce izbuti sa lustru-
iascA primul pahar. Apoi se apuca de al doilea. Eu, folosind ex-
perienta i timpul, spusei perfid ca berea racoritoare oricit
rn-ar ademeni, regret sa fiu silit a renunta la pläcere, in urma
suferintei ce mi-o face vechea mea boala de stomac. Prietenul
insa, care ceruse berea.si se aratase incintat ea fusese scoasa
rece din fintina, neputind refuza, ciocni paharul cu gazda
goli cu eroismul impus de momentul datorat fata de oferta
ospitaliera.
Plecind mai departe, am ris ambii de acest incident elec.-.
toral, care ne-a invatat sa nu mai cerem de bait la case unde
nevasta era absenta.
Prim-pretorul din Buciumi-Seasa33 (cu sediul la Abrud),
anuntind eu in scris ct voi tine o adunare de dare de seamd
in aces comuna, a refuzat sa-mi acorde aprobarea. Motivarea
era (in 1907) Ca intreaga tara a luat la cunostinta i s-a pro-
nuntat pentru acea atitudine (ofensarea natiunii maghiare").
Astfel e de prisos sa tin acea adunare.
Am asteptat, pina ce, in 1910, ales la Arpas, am tinut o
adunare si la Buciurn-Seasa. Prim-preotul a stat pe tribuna,
tinga mine. Mi-am inceput discursul multumindu-i ca ne ono-
reazd adunarea cu prezenta sa. Dovedeste astfel ca respecta
legea, e un corect administrator, nu ca acela din 1907 care s-a
ardtat necunoscator al datoriei sale de functionar public, so-
vimst si ignorant. Prim-pretorul s-a simtit atit de rnagulit de
eiogiile mele incit, sculindu-se de pe scaun, mi-a facut un com-
pliment de rnultumita. Dupa adunare, prietenii rnei Davidesti
.$1 Macaveiesti rn-au asigurat cã cei doi prim-pretori erau aceeasi

persoana, ceea ce eu stiarn prea bine si i-am rugat sa-i aducd


lui la cunostinta.
In comuna Presaca34, din jos de sosea, se gaseste o moard
pe riul Arnpoi. Intre riu i coasta de sus a soselei sunt cloud
rnorminte de marirne considerabild ca lungime. Un al treilea

171

www.dacoromanica.ro
sc. tidied peste nivelul soselei, in forma' patrat5. Se observa
.5 a fost adaptat ulterior, prin netezirea cdnturelor. Acesta,
intrece prin márime pe celelalte douà. In mijlocul lui se ridicA
o cruce mare, sculptatd in granit, purtind ca inscriptie cuvin-
W1 Pax". Atit. Istoria acestor morrninte si a crucii trdieste
vie in amintirea locuitorilor. De asemenea, tragedia ce se leag5
de cruce. lard cum s-au petrecut evenimentele:
0 fermentatie patriotica generala a premers izbucnirii re-
volutiei din Ungaria, la 1848. Maghiarii, excitati prin actiunea
lui Kossuth, Petdfi si a contemporanilor acestora, conducAtori
pohtici si poeti-scriitori, traiau in grandomania feudala. De ea
era coplesita i multimea poporului maghiar iobag si libert, Ca
tara e a lor, iar tot ce provoacil nemultumiri e cauzat de im-
paratul neamt" si de camarila lui, cAci el e de partea Austriei.
Ungaria trebuie sA devina independenta. De fapt, in Austria
stApinea Metternich si arhiducesa Sofia, mama lui Francisc Io-
sif. Imparatul Ferdinand era un imbecil, fapt pe care conta
Kossuth si ai sai. Contagiunea efervescentei sociale si de ideo-
logii e mai virulentà decit bacilul ciumei, c5ci se datoreste
prostiei majoritatii, care se orienteazd de cind e lumea, dupd
indemnul imitârii, primind ca bun si vrednic de imitat fArd
controlul judeatii sobre exteriorizarea opiniei i gesturi-
lor doctrinarilor obsedati de formule schizofrenoide falacioase,
care se surpâ la fine, fiind intemeiate pe nisipul putintei au-
tosugestiei uzurpatoare a temeliei reale.
Românii, slovacii, sirbii, sasii, colectivitátile amorfe, inerte,
au fost si ele trezite la constiinta national5, avind insa in
contra lor puterea de stat. Astfel, inchegarea intr-o actiune
solidar5, fireste nu s-a putut consolida. Dupd tinut si situatie
izolati ei au procedat cum au stiut si cum au putut.
Ungurii din Zlatna s-au organizat i ei in nemzetorség"
(gardd nationalä). Aceasta a inceput sã facA instructie militarà.
Increzuti i tantosi, traind in iluzia grandomaniei de viitori
eroi, dispunind si de un tun mic, au abuzat de el. Intr-o zi de
tirg la Zlatna, 1-au incercat tragind in multimea valahá. Vestea
s-a rdspindit prin satele din vagamile muntilor. Fiind printre
functionarii eraria1i35 i oameni mai intelepti, acestia, temin-
du-se de urmarile fuduliei nemzetorség-ului", au izbutit sà
determine plecarea din cursa de soareci, ce era mediul imprej-
muitor românesc, pentru maghiarii si strAinii din acel centru
minier. i astfel, si-au impachetat ce au putut din averile lor,
in mai i cdrute (rdvane cu coviltir" = couverture), impreund
cu farniliile lor si au plecat pe valea Ampoiului in jos. Au ajuns

172

www.dacoromanica.ro
pina la Presaca. Acolo, ziva fiind scurta, caii obositi si soseaua
mizerdbira, au tinut popas. Trasurile grele, grupate in cerc
ca pe timpul agatirsilor le-au postat de mas36. Mocanii din
Iurul Zlatnei, prinzind de veste despre plecarea lor, s-au in-
colom t si s-au luat dupa ei. In acelasi timp, din josul Am-
poiului, veni o alta unitate de topi, sub conducerea de nu
ma inward memoria a centurionului Ciurileanu. Ajungind
la Presaca, se intilnira cu fratii lor, in fata taberei zlagnenilor
refuglati. Tinura sfat. Apoi, in rasaritul zilei, ca SA crute pra-
ful de pusca, tocara in cap pe cei peste 700 de insi, fugiti din
Zlatna. Nu au fost crutati nici batrinii, nici femeile, nici copiii.
Apoi i-au dezbracat de haine si i-au inmormintat in mormin-
tele acelea uriase, ramase impresionante, pina si in 1905, cind
eu le-am vazut pentru prima oara. Aflind de plecarea ungu-
riior din Zlatna, lancu se grabise intru salvarea lor, dar sosise
prea tirziu, incit vazind i aflind cele petrecute, izbucni in
plins i certa pe oamenii si, pentru rusinea ce-i facusera".
Totusi, ca prin minune, din prapadul general, au fost min-
tuite doua persoane. 0 doica i un copilas, de la sinul ei, au
ramas supravietuitoare. 0 romancd era angajata ca doica la
familia fruntasa domneasca Lukács, din Zlatna. Aceasta vas-
zind ce se petrece, se refugie, din mijlocul haosului, cu copilul
in brate, pina la moara din apropiere. Portul ei romanesc si
graiul ei, le-au servit de scut salvator ambilor, iar milostenia
familiei morarului roman le-a stat intr-ajutor sa-si regäseasca
ulterior rudele. Cad familia Lukács fusese si ea ucisä, cu mic,
cu mare: bunici, parinti si 5-6 copii. Furia mocanilor si to-
pii or, in urma fuduliei proaste a ungurilor din Zlatna dege-
nerase in ura, care nu daduse nimanui pardon, In astfel de
timpuri, asa e obiceiu14 (ilyen idakben az a szokas") am re-
plicat eu unei intreruperi in mijlocul unui discurs din ca-
mera care imi adresa o acuza pentru macelul de la Presaca
(in 1906).
Dar tragedia nu s-a terminat! Micul Lukács Bela a fost
crescut de neamurile sale. A ajuns barbat distins. Cind destinul
!-a inaltat la rangul de ministru, el a ridicat crucea care aco-
perea i ramasitele parnintesti ale rnembrilor familiei sale. Tre-
buie sa fi fost un om intelept cad, cu toate Ca, prin anii ulti-
melor decade ale secolului XIX, sovinismul maghiar bintuia
vijelios, a dispus ca pe pioasa cruce sa se graveze singurul
cuvint Pax". La sfintirea acelei cruci a participat i rninistrul
Lukács. Au sfintit crucea, in urma cererii lui, preotii tuturor
confesiunilor tinutului, astfel si parintele greco-oriental Ema-
nuel Be*a.

173

www.dacoromanica.ro
Pe acest suflet nobil 1-a atins foarte supArAtor faptul ca
Tribuna" 1-a .atacat, criticindu-1 pentru acest gest 'caritativ,
de preot i [de] om vrednic.
Dar tragedia nu se terminase! Cu ani in urmA, in presa bu-
dapestanA apAru stirea anuntind sinuciderea fostului ministru
Lukács Bela. Intr-o noapte el se aruncA in Dundre, de pe podul
ce leaga Pesta cu Buda si a dispArut fArA urmA! SA sperAm CA
aceasta a fost ultima jertA, pretinsd de fatala inlantuire a cau-
zelor i efectelor clestinelor umane, nepatrunse i inexplicabile
pentru mintile noastre mArginite.

Nagyborcsei Börcsey Baldzs.


Intre cele peste 200 de scrieri monografice, romane, lucrAri
istorice, stiintifice etc., prin lectura cArora mi-am omorit tim-
pul de la ridicarea nocturnd si confinarea po1itieneasca37 in-
coace, am fost atras i impresionat mai mult de romanul lui
gra Bánffy Miklos Erdélyi Történet (Ed. Révai B.P.-1937-40).
Diblioteca mea a fost imprAstiata i nimicità, prin evenimente,
in toate vinturile. Aceasta continuse opere importante, clasice
moderne, incepind cu Goethe si Shakespeare, Tolstoi, Vol-
taire, Chateaubriand, Montesquieu, Maeterlinck, Gogol, Tur-
gheniev, Merejkovski, Vrchlicky [Virhlitki38], Ady i literatura
autorilor latini din liceu, in frunte cu Ovid si favoritul meu
Salust (Conj. Catilinaria") etc. etc. Fireste, i autori romAni,
incepind cu Eminescu, si maghiari, cu PetOfi si Arany. Nu
lipsea nici Zola si nordicii Ibsen, Selma Lagerla etc.
Desigur, lectura mea in limba originala o faceam numai in
cea germanA, francezA, romAnA i maghiarA, in rest mA ser-
yearn de traduceri, in careva din aceste limbi. Observ cA de
cind am ajuns la universitate nu am mai citit ungureste,
afarà de ziare i scrieri politice, nici o opera beletristicd, ro-
man on pisã dramaticA. Nu tineam sA merg la teatru ungu-
resc, nici la Cluj, nici la Budapesta. Aveam un fel de aver-
siune i preferam sA frecventez teatrele vieneze. Tot ce era
unguresc imi fAcea impresia de literatura talmi-germana39,
afard de aceea a marilor clasici: Voreismarty, Petofi, Arany,
Kolcsei etc. Sociologii i autorii dramatici, cit i romancierii
lot- de seamA, dupa JOkai i Miksath, au fost inlocuiti cu
multi neo-maghiari care, datorità reclamei ce le-o fAceau co-
religionarii lor, prin presa stApinità de ei, in calitate de cri-
tici si publicist, coplesiserA caracterul genuin4° maghiae, ca
subject si spirit poporan.

174

www.dacoromanica.ro
ELI ramasesem cu acea limbd maghiara, pe care o invd-
tasem in clasele primare la unitarienii din Cluj si. la profe-
sorul Budiu Paul, de la liceul greco-ortodox roman din Bra-
sov. Acea limba imi servi i atunci cind am devenit deputat,
dar a trebuit sa-mi validez si [sa-mi] masor oratoria, cu sefii
grani41 ai partidelor i cu zurbagiii din Camera budapestana.
Dupa astfel de antecedente, am primit, datorita prieteniei re-
gretatului Dr. Liviu Dan din Mociu, cele cinci volume pu-
blicate de contele Banffy Miklos. Dr. Liviu Dan crezuse cà
ma va interesa desigur, fiindca se ocupà cu desfasurarea eve-
nimentelor din epoca deputatiei mele. Am stat pe ginduri. Sä
rrià apuc de un roman in cinci volume, scris in limba maghiard?
In lipsa de altd lecturä, totusi, de sild ca de voie buna, rn-am
hotarit sa incerc aceasta corvoada. i ce revelatie imi pro-
cura lectura! Autorul dispune de un registru extraordinar de
bogatie lexicala, dar in acelasi timp, variat, original si de un
acabitu particular, prin abila intrebuintare de provincialisme
ardelenesti, jargon, cuvinte românesti, termeni tehnici de ori-
gine straina, dind expunerii sale o vioiciune de colorit deose-
hit. Eroii romanului sal se reliefeaza, pina la figurile secun-
dare ori episodice, prin manifestarea felului lor de a fi si de
a vorbi in deplina lor individualitate reala, caracteristica. Ei
se incadreaza, in ansamblul intregii povestiri, ca membri in-
tegrati, in completarea armonica a intregului. Fiecare ins
apare in ceata determinista a unui fatalism freudist ori
calvinist in sensul ursitei apriorice, care ii impune soarta
sa intelectuala. Toate personalitatile sunt fapturile mediului
si [ale] epocii lor, iar mediul si epoca lor sunt determinate
reciproc, de individualitati si de soarta lor.
Autorul, cu tot realismul fondului sculptural al tehnicii
sale as zice balzaciene totusi e plin de generoasa bu-
natate, fata de toate vietatile, oameni, anirnale, natura, pe
care le prezinta pe scena. Fie afectiunea sa fata de catastrof a
Wrului sàu LászlO, fie in plastica creare a femeilor nimfomane
ori conservativ-crestine, fie a emotiei ideal de sentimentale
a iubirii muribtindei sale mame, pentru caii ei favoriti si a
scenei de adio a acestora de la stapina lor, a ursoaicei din co-
dru cu puii sal, a iedului de caprioara parasit de mama-sa43,
ori a delirantilor oameni politici de diferite partide, toata
- desfasurarea spre catastrofa a romanului pastreaza consec-
yenta unui puzzlea44, care impune deznodämintul prin des-
tinul fiecaruia si a sumei destinului tuturor actorilor. Des-
ti au! nu se opreste la marginea vietii individuale, el trece
dinrolo. Sunt placate stramosesti pe care le ispasesc nepotii,

175

www.dacoromanica.ro
CUM sunt de asemenea i virtuti strämosesti, care se raspla-
tesc dincolo de mormint" (Radulescu-Motru: Timp i destin)45.
Adevarat pictor dialectal se dovedeste autorul, cind, cu un
inal t sentiment estetic, zugraveste frumusetea peisajelor mun-
tiloi i codrilor sau a stepei. La aceeasi perfectiune a anali-
zei si nuantarii conflictelor de sentimente, pricepe sa se inalte,
cind se prezinta zbuciumul sufletesc, atenuat prin imponde-
rabilii de umor estompat ori zguduitor, de sentiment disecat
pina in cele mai ascunse profunzimi. Personajul principal al
intregii opere, Adrienne (Addy) e desenata mai reprezenta-
tiv, mai accesibila intelegerii cititorului, din toate punctele
de vedere. Ea e simbolul flacarii care lumineaza asupra ape-
tor stagnante ale vietii sociale i politice a Ungariei: pluteste
saltaret, dar flacara ei simbolica e stinsa, condamnata la ste-
rAitate. Lupta ei si a lui, cu sine insisi singele porunceste
tu prejudecatile mostenite de la multe generatii si inerente
mediului ei social, ii determinA ursita. In jurul ei se gra-
peazA restul figurantilor, intregind ansamblul, fiecare cu spe-
cificul calitatilor sale, care ii determina destinul individual
si al colectivitatii epocii. Excelent de plastic se reliefeaza pina
si tipurile incidentale, ca advocatul armean Azbaj, bancherul
Weinfeld (in costum maghiar), Kutenvary Mardt (ambii neo-
maghiari, evrei suprapatriotarzi), vinatorul de zestre ofiter
austriac, Wuelfenstein metisul ultramaghiar, notarul gen-
try, parazitar; Pfaffulus preotul de casà, gata de compro-
misuri; siretul roman Timisan, ironic si dispretuitor al pa-
rAzilor de bilci maghiare; cehul Slawata, omul lui Francisc
Ferdinand etc. etc. Deosebit de simpatic e descris mediul ro-
manesc din partile Huedinului, pe la Calatele. Taranii, in
contrast cu functionarii unguri, Ii sunt mai apropiati sufle-
tete autorului. i nu se sfieste de a prezenta, in personalita-
tea tinarul teolog Timbus Coriolan, pendentu146 lui Timisan,
prototipul romanului care uraste pe unguri dar, caracter cin-
stit, mai mult detesta ticalosia i minciuna care urzeste corn-
promiterea lui Abddy. Alaturea se insirá simpatic i frumoasa
armeanca, vaduva Lazar si jidancuta generoasa Reghina, ala-
turea cu tigancusa lui Tamá. Un tip ardelean e si kipal
Andras, inventatorul aeroplanului, impacat cu resemnarea de
a fi carbunar in munti. Nu este un singur personaj in in-
treaga opera, care sä nu redea o figura rear& caracteristica
ardeleana. Numele sunt, fireste, fictive, dar oamenii rasar, in
urma descrierii si comportarii lor, aievea in fata ochilor su-
fletesti ai cititorului. Un ce caracteristic se desprinde din in-
treaga actiune, redat cu subtila maiestrie: specificul ardele-
176

www.dacoromanica.ro
nesc nuantat de antagonism, intre ungurii din Transilvania
F.1 cei din Ungaria. Ace lasi fenomen ca intre românii din Ar-
deal si cei din Banat, cit i intre ardeleni si regateni. Multe
ar fi de spus asupra romanului contelui Banffy. Tin sa ob-
serv numai Ca mult rn-a interesat ungureste? lingvistica?
inirebuintarea iterativelor47 specifice limbii maghiare si a cu-
vintelor numite in limba franceza A demi mot bon mot
gros mot"48, cu subinteles. Presararea isteata a acestor feluri
de idiomatisme lingvistice prin descrierea conversatiilor dife-
rilelor persoane si a naturii moarte, in cele cinci volume, ri-
dica vivacitatea deosebita a romanului.
Am crezut mai intii ca voi avea oarecare greutati cu lec-
tura neobisnuita maghiara. Dar, interesul meu odata trezit
datorità abilitatii stilistice a autorului, cit si a subiectului atit
de variat si actual, am terrninat cu viu regret cititul. Caci,
prin evaluarea subiectului, partea sociala si istoricul politic
al epocii dintre 1890 si 1918, se intretes intregindu-se armo-
nic. lar pentru mine, evocarea vie a acelor decenii insemna
retrairea luptei politice nationale, la care participasem inten-
siv, in cei mai buni ani ai vietii mele. i persoanele din ro-
manul lui Banffy imi erau cunoscute, tot asa ca mediul lor
social, fie din contact indirect social-politic, fie personal. Ci-
tind retraiam acele timpuri zbuciumate de lupte politice la-
sind sd-mi treaca prin amintire toate reflectiile, intrigile, ac-
tiunile, ce le-am desfasurat contra oligarhiei maghiare, fie in
nesfirsitele adunäri de propaganda organizatorica de prin sa-
tele românesti din toate tinuturile, din Banat pina in Bihor,
Muntii Apuseni, Sacuime, pina la Brasov, fie in discursurile
din Camera budapestana, fie la Viena lui Lueger, Funder,
Brosch, Bardolf si Franz Ferdinand, in Belvedere, Rennweg
Kr. 6, tel. 86-50 etc. etc.
Am imprumutat apoi romanul lui Caius Brediceanu, D-nei
Socol, D-nei Comsa Ionel, Iustin Marseu49, care toti au gäsit
aceleasi calitati acestei opere de arta, ca si mine. Apoi am
citit pentru a doua oara cele cinci volume, CU aceeasi placere
5i interes, iar dupà o jurnatate de an, a treia oara. Tot mai
nu rn-am convins ca" nici un istoriograf viitor nu va reusi
sa reclea atit de veridic, plastic si intuitiv cauzele debaclului
Ungariei, pe cit i-a fost dat contelui N. Banffy sa ni le insire
in acest roman al sau.

12 Memorii vol. 177

www.dacoromanica.ro
Am avut ocazia, in Camera aleasa dupa votarea Constitu-
tiei Carol II, sa colaborez cu N. Banffy. Regele ma insarci-
nase, pe cind eram prezidentul Camerei, sa aranjez, in inte-
legere cu reprezentantii minoritatilor, chestia acestora. Pri-
mind din partea regelui autorizarea de a proceda in deplind
libertate, am format, spre discutarea postulatelor maghiare,
o comisie compusa, la propunerea mea, de catre ei, din: epis-
copul romano-catolic de Alba-Iulia, episcopul calvinesc din
Cluj, episcopul unitarian al Ardealului, deputatul Szász Paul
(care, in 1910, imi furase in alegeri mandatul de la Ighiu)
ajuns in Romania Mare deputat si prezidentul cooperativelor
rnaghiare, iar prezidentul Partidului Maghiar, prezident al co-
misiei de cinci, cu care am dus tratativele, a fost, eo ipso, con-
tele N. Banffy. Astfel, am ajuns in contact mai des si mai
intim cu dinsul. Stiam ca desfasura o activitate literara, insa,
sub influenta prejudecatilor mele fata de literatii maghiari,
nu am discutat deloc chestii literare cu dinsul. Credeam cä ar
fi nedelicat sa discut cu un conte maghiar elucubratiile sale
literare, desigur lipsite de valoare. Am ramas insa placut im-
presionat de tactul si de judecata sa politica, inteleapta, obiec-
tiva, de umorul sdu si de cultura sa matura. Ultima mea in-
tilnire cu dinsul si Szász Pali, am descris-o in alt loc. Avea
ceva din felul filosofiei vietii, ce-mi amintea pe a tatalui meu.
Pe deasupra, era si el tot asa de strasnic furnator, aprinz1nd
o tigara dupa alta, calm si echilibrat.

Ca o raritate paleontologica, se prezentau anumite tipuri


sociale in timpul copilariei mele, acele trecute vremuri. Erau,
asa zicind, fosilele vii ale vremurilor revolutiei maghiare din
1848-49. Oamenii acestia fie Ca participaserd activ, ca hon-
vezi" la revolutie, fie cd ramasesera turmentati de aura tre-
cutelor dezechilibrari social-politice, infatisau un tip aparte,
sm. gerteris. Contemporanii lor, pe rind disparusera ad patres50.
Ei erau traditia vie a kossuthismului, prin povestile lor i ade-
sea prin portul imbracamintii, hainei, cizrnelor, cravatei, barbii
bor. Un astfel de erou al legendei vii, patriotarde, ne prezinta
N. Banffy in figura lui nagyborcsei Börcsey Balázs51. Acesta e
sarac, lipit parnintului, dar stapinit de o fudulie fara margini, ca
martor al zilelor marl". Neavind altä posibilitate de trai decit
ajutorul consatenilor sai, predicatu152 de no.bil, portul unguresc
plin de petice, el ii tinjeste zilele datorita respectului si danii-
lor primitC Invitat ca martor la nunta fiului administratorului
mosiei baronului Miloth, el se demite" sa primeasca, baronul

178

www.dacoromanica.ro
oferindu-i ca onorar o vaca. De intretinerea vacii se va ingriji
baronul, caci Börcsei nu are nici cu ce, nici unde sa o tina.
Totodata, spre a-i fringe orgoliul, i s-a dat asigurarea ca baronul
fusese si el erou", participind ca voluntar in cetele lui Gari-
baldi. Cad familia baronului Miloth al doilea martor al Ca-
satoriei nici macar nu se poate compara, conform grandoma-
niei lui, cu aceea a lor kis és nagybörcsei Börcsei-estilor.
La masa, fireste, Borcsey s-a asezat in frunte. Apoi s-a
inceput discutia situatiei politice. Fiind de fata §i contele Abddy,
Börcsei, aratind cu degetul asupra acestuia, zise: Spune-mi
d. le deputat ce e cu cota? E adevarat ca guvernul a cazut de
acord cu austriacul"? Deputatul a facut un fel de dare do seama
in fata comesenilor: Cota, adica procentul cu care va parti-
cipa Ungaria la cheltuielile comune cu Austria, in viitorii 10
ard, va fi cu 20/o mai mare". Si partidul independent (Kossuthist)
a primit?" intreba uimit Börcsey. Desigur ca da. Se poate
ca vor pärasi partidul citiva in§i", raspunse AbOdy. Poate S.
Barna si PolOnyi, dar majoritatea va urma pe Francisc Kos-
suth iar el a semnat deja, ca ministru". Pind acolo a decazut
fiul lui Ludovic Kossuth! Pentru aceea a fost atita vorbarie,
tirnp de doi ani!" striga batrinul kuruc53, intorcinclu-se care
Zakata (porecla sau sobriquet-u154 lui Miloth): Eu, Inca pe
atunci am spus-o, nu trebuie atitea discursuri, ci plecat cu
armele contra Vienei, cum am facut noi odinioara".
Nagyborcsei Borcsey Balázs e prototipul eroilor semidocti
si ignoranti, cu obsesia gurilor grandomane, traditionale [de]
pe urma revolutiei lui Kossuth. Dar epigonii Ii incurajau cu
stima §i veneratie, pina la adinci batrinete.
Egerbenyi Luca Jcinos
Asemenea tipuri am mai apucat si eu. La Zlatna am fost
nu fara ironie prezentat de parintele Besa unui domn
Egerbenyi Luca Janos. Fiind duminica, acesta era imbracat
intr-o blana de astrahan i participa pe rind la serbarea de
Boboteaza a tuturor riturilor crestine. Blana era semnul dis-
tinctly al originii sale nobile si al trecutului sau. Pastra amin-
Urea de revolutionar, Fara a sti exact daca era maghiar ori
roman.
Am mai intilnit si in alte parti confrati eroi", ca Börcsei.
Semnul lor distinctiv comun era dispretul plin de ura contra
imparatului si Austriei. Orice contraargument era zadarnic.
Ei au contribuit insa permanent, ca antagonismul dintre Un-
garia si Austria sa fie sufocant in popor, prin generatii iar de

179

www.dacoromanica.ro
argumente absurde se ingrijeau sefii partidelor politice, pina ce
au izbutit sa realizeze, prin Bela Kun i contele Mihai Kirolyi,
debaclul Ungariei, nimicind clasele feudale maghiare.
Scene trii ite
Cinam la masa româneasca, din restaurantul New York, din
Cluj. eful tarafului de lautari, marele artist al vioarei, Lai .

(Ludovic) Pongracz, trecind pe la mese ii recolta obolul. Dinsul


era favoritul publicului i primasul" preferat al magnatilor.
Se tinea insa roman, in urma confesiunii sale, fiind greco-ca-
tolic, unit. Cind trecu Pongracz pe la noi, salutindu-ne roma-
neste, Ii fâcuram observatia cà ne ucide cu ceardasuri , El
clicni55 din ochii sireti i aproba cu capul sdu rotund. Termi-
nind cu colectarea onorariului, reintors la taraful lui, ciocni
cu arcusul dosul violinei i, dupà citeva acorduri, incepu Hora
Sinaiei", iar apoi trecu in marsul Desteapta-te române", pe
care, de aitcum, Ii cintau capelele armatei comune"58, cind
regimentele romanesti, venind de la exercitii, isi faceau in-
t-area in oras. Asa se numeau de [Care] public, acele regi-
mente care dispuneau, in majoritate, de contingente romanesti.
Publicul unguresc asculta in liniste.
Cu altà ocazie, siretul Pongrancz trecu la intonarea melo-
diei Jai de hunczut a német57". Tot publicul cunostea textul
acestei cintari soviniste maghiare. La o masa, doi ofiteri Ii
terminasera cina. Abia cintase tiganul citeva tacturi, [ca] cei
doi ofiteri strigara fizetni, Zahlen!"58 i aruncind banii pe
masa ii incinsera sabiile, tulind-o spre usa. Era ordin pe ar-
m ata, care dispunea ca ofiterii armatei comune sa nu asiste, in
uniforma, cind se cinta acel cintec. Se putea naste scandal si,
imparatul se ferea de patriotardismul maghiar. Pongrancz insa,
cind voia, putea in draga voie sa-si bata joc de imparatul, fiind
dator sae omagieze, conform dreptului public, numai pe regele
Ungariei.

Intr-o zi de 15 martie, aniversarea izbucnirii revolutiei din


1848, prinzeam la masa româneasca a restaurantului New York.
Deodata, facu iruptie in sala o ceata de 10-15 tineri. Chelnerii
se grabira sa le astearna o masa mare in mijlocul incaperii.
Dupa citeva minute se prezenta i banda lui Pongrancz, ince-
pind sa cinte: Kossuth Lajos aszt izente ..."59 Atunci tinerii
aruncara deoparte fata de masa, sarira pe masa, cintara in cor
acompaniati de lautar iar terminind, [acesta] le trase un cear-

180

www.dacoromanica.ro
das, pe care ei 11 dansara plini de temperament. Cine erau?
Tinerii magnati! Noi ii priveam gindindu-ne: sirva vigad a
magyar!" Pareau a fi mente capti6°

In timpul alegerilor pentru senat, din anul 1929, alergasem


facind propaganda, prin satele din cercul Ighiului, pentru re-
uita lui Andrei Barseanu, fostul meu profesor venerat, [de]
la liceul romanesc din Brasov. Seara, pe la 11, stateam in ca-
feneaua Dacia" din piata Alba Iuliei, cu prieteni, sorbind un
ceai. Cafeneaua era ticsita, toate locurile ocupate, cind intra un
oaspe singuratic. Chelnerul Ii aseza o masuta lingà Lisa, sin-
porul loc unde mai incapea. Domnul se asezd si gusta din vi-
nul comandat. Primasul" tarafului se apropie de el si ii trase
Ia ureche". Domnul sclipoci din ochi i isi misca ritmic, lin,
capul, facind toate ponturile" obisnuite, ca gesturi de ocazie,
in asemenea imprejurari. .
Deodata sari in picioare Tiganul intona, la ordinul lui,
Himnusul" national maghiar. Clientul incepu sa cinte textul
si nu inceta sa recite, cintind strofd de strofa, pina la cea din
urma. La inceput, publicul asculta acest debut solitar. Apoi,
oamenii isi continuara conversatiile, iar el cintarea declamato-
ri ca.
Va fi fost o ruda a lui kis-és nagyborcsei Borcsey Balazs
cri a lui Egerbenyi Luca Janos? La tot cazul, Ii obsedase tic-
neala patriotica maghiara.

Tot in restaurantul clujean New York, cu ocazia unei serbari


natdonale maghiare, sala plina de public fusese invadata de
sludenti. Fiind patrioti si doritori de a-si stimpara clocotul
sentimentelor, intonara Kossuth nota, secondati in surdina de
maestrul Pongrancz. Intreg publicul asculta, stind in picioare,
pina ce terminara manifestatia.
Un singur domn nu se ridica de la masa, ci a ramas neclintit
pe scaun. Cind izbucnira manifestatiile finale, un grup de ti-
neri revoltati de atitudinea lui, 11 inconjurara:
Cum D-le, d-ta nu te scoli? Cum cutezi sà ne ofensezi sen-
timentele? Scoala-te pe Moment! Cine esti d-ta?"
Domnul, atunci, riposta calm:
De ce nu ma scol? Pentru ca nu sunt un anumit organ (i-a
zis pe nume), care se scoala singur si cind nu vrea omul! Eu
pia scol numai cind voiesc. De altfel, sunt contele Valentin
Bethlen!"

181

www.dacoromanica.ro
La aceasta tinerii izbucnirâ in frenetice éljen",61 cAci V.
Beth len se bucura de multe simpatii, pentru felul lui burlesc,
simpatic studentilor.
(Limba maghiard permite, in societate de barba#, intrebuin-
tarea unor cuvinte Fara' perdea, intre altele, a diferitelor organe).

Tot intre anii 1900-1910-1918 cade râspatul cel mai activ


§i zbuciumat al vietii mele: pregatirea intra-rii in activitate p ,r-
lamentara., asezarea intermitentà la Karlsbad, campania pentru
realizarea României Unite, fard destrAbdLari de violente; aler-
gArile dese pe la Viena, in tot timpul acesta i contactul meu
ru Franz Ferdinand, Brosch, baronul Beck, Dr. Funder, Blr-
dolf etc.
Totusi spre a observa o anumith ordine, voi incepe cu des-
crierea pr.ofesiunii mele propriu-zise. In preajma ultimului ri-
goroz, a trebuit sà m hothrAsc ce voi incepe, dupd luarea
doctoratului. Prin interventia D-rului Sterie N. Ciurcu, la
profesorul Neusser, am fost admis ca hospitant"62 la clinica
celebrului internist. D-rul Orthner avansind, tocmai pe atunci,
de profesor, clinica era condusa de primul asistent, Dr. Turk.
In afara de el mai erau patru asistenti iar munca mArunta,
anamneza, o fAceau cei 6-10 hospitanti, dupà cum bolnavii
erau primiti in paturile lor devenite libere, prin concedierea
ori onoartea celor care le ocupaserä.
Prima pacienth ce am primit-o, a fost o biatà bátrinä, care
era foarte decrepità. Organele ei erau relativ normale, anali-
zele de asemenea, dar, in regiunea veziculei biliare avea, spre
nenorocirea ei, o tumoare de mArimea unei lArnii, foarte usor
palpabila prin tegumentele slàbite.
Intre hospitanti erau tot felul de natii: nemti, dalmatini si
italianul Sturli. Intre noi toti stdpinea o colegialitate intima.
Clinica Neusser era judenrein"; nu era, in frunte cu profe-
sorul, nici un singur evreu, in cadrul personalului. La salonul
95/a ingrijitoarea seth (sora) era o femeie peste 50 ani, care
suferea de TBC cronic si de obsesiunea fricii sd nu rkeasca.".
Ea fiind comandanta suprema a salonului, nu tolera nici o
(lipa sd fie deschisd vreo fereasträ iar alth aerisire nu exista.
Hospitantii faceam pe rind serviciul la ambulanth, destul de
aglomerath zi de zi. Indeosebi insa", in zilele de luni, ori de dupd
sarb6tori, numArul barbatilor era, de obicei, foarte sporit si
pinä si femeiele intreceau numArul de 50-60. Ca sa" poath fi
serviti cu totii, un medic nu rãzbea i astfel, trebuia sà-1 ajute

182

www.dacoromanica.ro
un al doilea coleg. Se facuse obiceiul ca eu sã fiu voluntarul in
asemenea cazuri. Avantajul era ca trebuia sa lucrezi sprinten,
ca sa termini pin& pe la 11/2: anamnezd, diagnoza pe baza
de percusiune auscultatie, palpatie si, in fine, sfaturi
reteta. De sine se intelege cd in publicul amestecat mai ales
la despartamintul femeilor, unde lucram eu erau multe care
ii usurau suferintele cu expuneri cit se poate de minutioase.
rIbundau cazurile de isterie: es ist ihr ewig weh und ach, so
tausendfach, aus einem Punkte zu kuriereno3. Vorba buna
reteta, plus sugestia verbald i invitarea sa se prezinte din nou,
dupa un timp, produceau destul de des efectul tarnaduitor.
Dupa duminici i sdrbatori, in Blaumontag-u1"64 de dupa che-
fun, erau sporite afectiunile stomacului, ficatului i consecin-
tele [acestoral. Cazurile pulmonare morbus vienensis"6°, nu
iipseau niciodata. Nefritele erau mai rare si pretindeau analize.
De asemenea afectiunile inimii. Cind era in joc un caz suspect,
oh o dilicultate, spre a statori o diagnoza diierentiala, asistentii
veneau pe rind si, intrucit cazul se prezenta interesant din punct
de vedere stuntiric ori indicat pentru tratament clinic, era pri-
mit si prezentat profesoruiui.
in acel timp, americanii invadasera clinicile vieneze. Asis-
tenth luau, in ruptul capului, lectii de limba engleza si predau
cursuri la grupuri de cca 20 insi, [timpj de cite 3-4 soptammi,
fiecare cursist piatmd cite 100 coroane. Era un cistig secundar
respectabil, considennd retributiile oficiale modeste, de care
erau constrinsi sa se bucure asistentii. Fireste ca [inj otara de
primii asistenti, numai in cazuri exceptionale ajungeau i aju-
toarele acestora la cursistii americani. Studentii europeni aveau
avantajul de a plati numai 10 coroane (pe atunci o florini)
pentru cele mai minunate cursuri (Kolisko, anatomia patologica).
Turk era foarte prins cu cursistii sài americani, care aveau
avantajul ca puteau invada saloanele clinicii si face exercitii de
auscultare, percutare, palpare, pe cordul bolnavilor nostri. Ori-
cita mild ne-ar fi fost de ei, trebuia sa asistam. Astfel, sarmana
naba mea trebuia sa-si ofere pintecele ca sa-1 framinte unul
dupa altul, acei colegi gasind foarte ciudat ca puteau descoperi
turnoarea. Dar ei nu se multumeau cu atita ci, folosind ocazia,
faceau exercitii de percusiune, pentru limitarea organelor si
de auscultatie, pentru distingerea sunetelor. Noi, ca europeni,
sufeream de un orgoliu, imaginindu-ne mare lucru despre su-
perioritatea noastra. Dupd un jumatate secol insà, americanii
nu numai ca au ajuns nivelul artei medicale din Europa, ci
au cucerit superioritatea conducerii, in toate specialitâtile.

183

www.dacoromanica.ro
.,Neusser era mare amator de rnuzica i s-a casatorit cu una
dintre celebrele artiste de la opera imperiala din Viena, L. Mark.
El era de origine poloneza i avea reputatia de a dispune, ca
diagnostic, de un dar divinatoric66 extraordinar. 0 cucoana din
Regat dorind ca sotul ei sa-1 consulte pe prof. Neusser, de a
carui celebritate auzise, Neusser a venit la hotel Konig von
Ungarn"67. Dupa ce Ii expusei anamneza si status praesens68,
el percutä, palpa si se retrase cu mine in culoarul hotelului.
Era un caz simplu de calculi biliari. Timp de citeva minute
trecura aprobind diagnoza si prescriptiile mele, apoi zise: M-a
consultat Kerzl (medicul personal al imparatului). Francisc
losif are un organism puternic; va trece boala. Ai auzit cea
mai recenta anectoda despre M. Sa.?" i imi povesti una din
nenumáratele anecdote care circulau pe atunci in legatura cu
imparatul, ca sa mai treaca timp. Era un moment de recreatie
si pentru mult ocupatul profesor. Nu i-am mai amintit nici Ca
facusem rigorosul la dinsul, nici ca fusesem hospitant in cli-
nica sa. Intrind la pacient, II liniti cu citeva vorbe bune, re-
petind ceea ce acesta auzise de la mine. Un medic consilier
intareste increderea bolnavului in medicul sat curant, [in] afara
de cazul cä läcomeste fure pacientul, internindu-1 in sana-
tor ... (vezi la Paris, D-na Pelivan, D-na Pillat)69.
Se intimpla Ca, fiind un pat liber in salonul 95 a, [acesta]
a fost pus la dispozitia unei fete zdravene, care suferea de
reumatism articular. Ea zacea intre doua bolnave de TBC. Pe
deasupra era Frau Nagy., sora sera. Cind acea fata a fost con-
cediata, suferea si ea de apicità. Nu pot afirma ca a contrac-
tat-o in timpul internarii ei. La tot cazul, faptul s-a discutat
intre hospitanti, caci tratamentul TBC-ului era pe atunci Inca
abia la inceputul profilaxiei.
Intr-o zi, Allgemeines Krankenhaus79 a fost inchis. Nirrienea
nu putea intra, ori iesi, din acel imens spital. Se intimplase caz
de ciuma. Comisia de studiu, Albrecht, Gahn i Muller, primii,
asistenti la Weichselbaum, iar ultimul in clinica Nothnage171.
Acesta se reintoarse din India, unde studiase ciuma la Bombay.
Recoltase bogat material si aduse cu sine, nu numai culturi
j_.reparate de bacili, ci i animale infectate. Idealul meu era,
pe atunci, sa ma dedic carierei tiintifice, sa incerc a descoperi
rnis"..eriosul provocator al sifilisului. Dar, dindu-mi seama cã
bacteriologia, cità se cerea la rigurosul II era insuficientd, am
luat, [de] la asistentii institutului de anatomie patologica, un
curs special, oferit pentru un numar restrins de sase partici-
panti cu larga posibilitate de introducere in tehnica cultivarii
bcteriilor si a cunoasterii biologiei lor. Numarul cursistilor
1 84

www.dacoromanica.ro
fiiod restrins, costa 100 coroane, avind zilnic lucrari practice
de laborator dupa o scurta explicatie teoretica. Am cultivat
blcterii in cesti Petri si in termostat. Asistentul Albrecht ori
altul, statea cu noi de la 4-6, apoi ne läsa singuri sa lucram,
pitlã la 7-8 seara.
Intr-o zi ne procurasem materialul de insamintat dintr-o
splina. Era un microorganism foarte infectios, antrax (dalac;
arrnorar, in Transilvania de nord Somes). Cind terminaram
lucrarea zilei asistentul plecase de mult pe cincl noi ne
spalam, batrinul servitor incepu sa curete mesele noastre. Turna
intr-un vas ramasitele din cesti, eprubete, etc. i, intre timp,
scotindu-si pipa din gura, o aseza pe masa, intre obiectele
intrebuintate. Cind incepu s mocoseasca la masa mea II facui
,t'cnt ca e prea neprecaut sa-si aseze pipa intre uneltele, dintre
rare unele au fost poate stropite cu bacterii. Dar el imi ras-
nunse in dialectul sat Ottakring72 Ich oarbat jo schon über 20
Jahr in diesem Institut, Herr Doktor ..."73, zimbind Cti supe-
rioritatea omului sigur de sine si Ii baga din nou pipa in gura,
trecind la masa vecinului.
Terminasem cursul de bacteriologie cind s-a declarat cazul
de ciuma. Ce se intimplase? Precum s-a reusit sa se constate,
servitorul de la Institutul de anatomie patologica imbolnavin-
du-se 5i fiind febril, colegii sai II chemara la consultare pe asis-
tentul Muller, de la clinica de interne. Acesta stabili diagnoza
do pneumonie i trimise pe tingra sora Mucha, spre a-1 ingriji
ne bolnav. Facind, pina miine-zi, cercetarea microscopica a
sputei, constata prezenta bacilului ciumei. Bolnavul sucombd,
insa sora Mucha cazu-bolnava, desi Muller o izolase la clinica
Nothnagel, in micul laborator dintre doua saloane de bolnavi.
Curind muri i dinsa, tot de ciuma. Atunci, Muller dezinfectà
indiperea in care zacuse, precum put( t mai bine, inlaturind
varuiala de pe pereti si frecind i podelele cu diferite antisep-
tice ale timpului (acid carbonic, sublimat, alcool). Abia termi-
i lase insa aceasta munca, [cal observa simptome suspecte si la
FIne. Om al datoriei sale medicate, se interna in despartamintul
(3e boli infectioase, la spitalul Francisc Josefin. Curind putu
constata prezenta bacilului ciumei si in sputa proprie. Alimente
rrimea in izolarea sa, printr-o ferestruicd si, cerind vizita unui
preot, se spovedi prin acel wasisdas"74 iar apoi, observindu-se
si notind permanent datele, muri ca un adevarat barbat al da-
toile! implinite.
A fost un tinar de 28 ani, inalt, frumos, simpatic, cu parul
sau blond. La el avusesem 5i eu primul curs de auscull are si
rercutare, inainte de a fi plecat el la Bombay, ca medic in-
185

www.dacoromanica.ro
ternist, in comisia pentru studiul ciumei (Coplesindu-md o
gripd grea 1-am consultat la clinicã. Cind rn-a cdutat in laringe,
zise, intrebind: fumezi?" Eu, crezind cã vrea sd-mi ofere o
tigard, rdspunsei Multumesc, eu furnez tigarete". A ris, cdci
intrebarea se referea la laringele meu).
Anchetarea cazului de ciumd nu a constatat nimic pozitiv.
Vechiul servitor avea datoria sd se ocupe si de animalele de
experientd, intre care se gdseau i clotaniim inoculati cu ciumd.
Se presupune Ca el, in loc de a-i muta prinzindu-i cu [un] cleste
de lernn, Ii prindea cu mina. Va fi contractat infectia prin vreo
zgirieturd76? Mare agitatie a provocat in toatd lumea faptul
acesta, dar mai cu seamd la Viena. Toatd lumea se intreba
indeosebi cea medicaid sd nu fi scdpat clotani infectati de
ciurnd, in imensele canale ale orasului. Ar fi fost un dezastru
peritru intregul continent. Se discuta izolarea Vienei de restul
lurnii. Si provincia a fost cuprinsd de panica. Ca si mie tata
si Viorica astfel si altor cunoscuti i colegi, rude si prieteai,
le-au trimis telegrame, stäruind sã plece acasd. Natural, toatd
presa i, indatd ce accesul la clinicd a fost reluat, profesorii, in
frunte cu marele pedagog Ed. Albert, cdutau sd linisteascd
opinia publicd. Tin minte cum Albert si-a avertizat auditoriul,
cu pilde din istoria medicinii, cd in timpul epidemiilor mari
se naste zvonul stupid, cd medicii au infectat fintinile si cum
furia plebei intelectuale ii face rdspunzdtori pentru dezastru.
Totusi, procedura lui Muller a produs o atmosferd de calm si
asteptare, plind de simpatie. Dupd moartea lui si cum, int -e
timp, nu s-au mai ivit cazuri noi de contaminare, valul agita-
tiei s-a potolit. Colegii lui Muller i contributii voluntare i-au
dedicat arnintirii sale un bust de bronz, cu scena sdritura lui
Curtius in präpastie", aplicatd, in relief, pe piedestal.
Dupd promotia mea de doctor, am plecat la Bad Hal1,77 ur-
mind sfatul colegilor romdni vienezi i indeosebi al D-rului
IN. Ciurcu, de unde rn-am intors deziluzionat, sosind seara la
Viena. In timpul cind ma pregateam pentru rigorosul ultim,
luasem trei cursuri de dermatologie i sifilidologie, pregdtin-
du- Ind pentru Bad Hall. La dinica profesorului Lane, am avut
atunci ocazie sa vdd cea mai frumoasd colectie de femei: brune,
blonde, de toate nuantele, cu piele albd etc. etc.
Aceastd colectie de artiste", chansonette internationale, se
gdseau in tratamentul antiluetic si era destul sd arunci o privire
in specul ca, väzind efectul primar, de ulcer dur, sd-ti treacd
once poftd a primei impresii. Pe atunci nu exista nici Wasser-
mann nici 606 -- Ehrlich, necum penicilind i celelalte remedii
specifice. Cura indelungata, cu preparate de mercur, de la apli-

186
www.dacoromanica.ro
cdrea internd la ungtiuni Nelander, fumuri plus Sarsaparila,79
asigurau problematicele rezultate aparente, nu garantau insd
ivirea tardivd a paraliziei progresive.
Intre timp N. Comsa se mutd de la Karlsbad la Franzens-
bad.80. Eu, desi era in iulie, ma dusei la Karlsbad i gásii, in
casa D-rei Staffeln, o locuintd de doud camere. Desi pe Alte
Wiese", nu era deloc potrivitd. Primul meu pacient a fost Dr.
D. Ciuta, din Bistrita. Remarcabilá rAmine, pentru epoca de
atunci, conversatia mea cu primarul Schafer. Acest bdcan avea
rneritul de a fi Deutsch-völkisch81, merit pentru care fusese
ales primar de conationalii sdi. Primindu-ma, i-am comunicat
cà tinusem sà ma prezint la dinsul personal, ca medic stabilit
in prima localitate balneard. Dupd ce binevoise sd se aseze si,
urmindu-i pilda, terminind temele banale obisnuite, 1-am ru-
gat sd-mi permitd, pe cheltuiala proprie, lipirea unei mid ti-
dule, indicind adresa mea, pe fisa adreselor medicilor, care era
afisatd la intrarea in fiecare casd, din Karlsbad. Dinsul, insd,
imi rdspunse: Das hat keinen Sinn 82, la care eu imi permi-
sei sa observ Ca pentru mine nu e fard importantd, pentru cazul
CA m cautd cineva. Bdcanul chiabur i fdlos repetà insd cd nu
intelegea sa admità cererea mea. Atunci am incercat sa-i ardt
c'd in definitiv, prin asezarea oricArui medic, profitul orasului
sporeste. Medicii publicd rezultatele curei reusite, ei scriu
cArti, ei fac reclama din punct de vedere sanitar, pentru Karls-
bad. Dl. primar insd imi rdspunse: Te in5eli, noi avem chiar
urea multi oaspeti la curd. Nici medici nu ne mai trebuiesc.
CO Zile le trecute a fost la mine un medic. El a voit sä-mi dea
sfaturi ce ar trebui sa fac. 1-am ardtat câ stiu. Si, cum el a
ccntinuat, am chemat servitorul i 1-am dat afard".
Eu, neobisnuit cu sinceritatea" ultragermand a karlsbilclieni-
bor increzuti, am avut precautiunea sã ,,,terg putina", ca sa nu
patesc ca si colegul i spre a evita un conflict, cu urrnAri com-
plicate. In alt loc, am amintit cum, cdutind locuintd, cutare
doamnd, aflind Ca sunt medic, mi-a declarat cd la medici nu
inchiriazd, avind ea un ginere care, terminind medicina se va
a5eza la Karlsbad si nu vrea sd-i sporeascd concurentii. Alta
proptietdreasà, dupd ce incepuse sd-mi arate locuinta intre-
rupse conversatia subit, cind auzi cã sunt medic i, intorcin-
du- mi spatele, plecd refuzind sd mai stea de vorbd cu mine. Se
eAseau i proprietdrese complezente, insd in general karlsbadie-
nele suferá de un suveran dispret fatd de strAini printr-o
anumita morgd pe care [cu] greu se retineau sd nu o ma-
nifesteze, la ocazii.

187

www.dacoromanica.ro
Strainul e un subject a carui menire este sa se lase jupuit,
iar in rest, apartine unei natiuni inferioare" (minderwertige
nction"). Cum toamna se inchid cele mai multe case din oras,
proprietarii pleaca avind incasari satisfacatoare contind
pe obisnuirea animala a publicului ca in anul urmator sa se
reintoarca iarasi la culcusul vechi.
Ciudateniile bolnavilor sunt multe i varii. Dr. Ciuta ma
intreba la masa: ce contine mazarea, lintea, fasol ea. Raspunsei
fLir sovaire: fasolea cca 21-22% albuminâ; mazarea 22-23)/0;
hntea 23-240A. Din intimplare imi aminteam. Dinsul insa
continua: dar morcovii?" Iar eu: 900/0 apa, 60A celuloza, 10/o
zdhâr, 30A amidon, 1,50/0 albumina si 0,50/0 saruri si acizi" Cum
de le tii atit de exact?" Iar räspunsul meu: Asa e raspunsul
ca [si] intrebarea. Acesti morcovi nu i-a analizat nimeni in
laborator, ergo83, am dreptul sà improvizez ad-hoc. Caci altfel
nu as putea satisface setei tale stiintifice. Spre a multumi pe
client, medicul, in anumite cazuri, trebuie sa faca pe advocatul".
Ciuta, fiind advocat, a ris si s-a declarat satisfacut.
Anul viitor rn-am tinut de invatatura din carti si de Strum-
pel (rnedicina si terapie interna), plus cele prescrise la clinica.
Unui evreu inteligent, functionar la firma Rorlich din Bistrita,
care suferea de hemoroizi, i-am spus ca, evident viata sedentara
si neobservarea orei fixe pentru defecatie ..." Dar el: Ocupatia
mea e sa iau in primire lemnele taiate pentru scoarta. Tot
anul traiesc in padure, alergind pe jos prin munti". A fost
prima lectie practica ce am incasat-o, ca sa nu ma mai incrod
in invatatura din cartile savante. Dar pot fumaa? Ma intreil a
acelasi pacient. Fiind la virsta de arterio-scleroza", eu ii sfa-
tuii precaut sa lase tutunul. Dar dinsul imi spuse ea profe-
sorul Purjesz84 i-a permis fumatul moderat". Ce puteam face?
Am profitat inca [de] o experienta practica, sa nu fiu categoric.
Intr-o zi, pe usa larg deschisa, intra un domn, ca la el
aoasà. Citeam la birou Sind Sie der Doktor?"85 Ma intreba
cu pronuntare straina: Kennen Sie sich aus im Diabetes?"86
Eu: Ich glaube ja"81. La aceasta strainul imi adresä o mul-
ijrne de intrebari, teoretice si practice, in legatura cu diabe-
tul. Examinarea aceasta imi facea haz, mai cu seama ca nu
aveam idee cine va fi fiind examinatorul meu. La sfirsit zise:
Ich bin mit Ihnen Zufrienden"88, la care eu: Ich mit Ihnen
auch"89. Apoi irni spuse ea" e un functionar superior al Hit-
bag90-ului american, sosit cu sotia. La hotel a cerut sa i se
dea lista medicilor i 1-a ales pe cel mai tinar, asezat la
Karlsbad. Asa a ajuns la mine. Am ramas in buna prietenie.
Cind insa, doamna suferind de gripa, a trebuit sd ma chi-
188
www.dacoromanica.ro
nuiesc cu un mic termometru Fahrenheit, am avut de furc5,
fiind silit sa recalculez febra in grade Celsius. Totusi, ulte-
rior mi-a mai recomandat o americanca cu fiul ei, un biat
care rOspundea intruna ,iall-right"91. Acest copil a avut no-
rocul sa-i fac diagnoza. Unele simptome, in fata lui, mi-au
trezit suspiciunea i inspectarea fecaliilor au confirmat c5
adusese cu sine o tenie. Eram in preajma plecarii si astfel
1-am incredintat unui coleg roman. Acesta i-a prescris tra-
tamentul destul de precaut, incit a lepadat tenia dar capul
teniei a fost transportat acasa. Colegul acela era foarte cre-
dincios, crezind in conceptia imaculata". El argumenta, sus-
tinind cà i in Gerichtliche Medizin92 a lui Hofmann e citat
cazul cind spermatozoizii ajungind pe labiile mari, au putut
urea, pe linga himenul intact, pina la ovul, spre a-1 fecunda.
Daca la inceputul secolului XX, un doctor medic cu diploma
vieneza, a putut invoca un asemenea argument stiintific, de
ce s ne mai revoltam contra lui Torquemada?
Primavara viitoare eu frecventam cursuri la Viena, cind
imii telegrama alarmanta de la tata. L-am asteptat, cu Ioan,
la gara. Consultind un dentist la Cluj, acesta 1-a sfatuit sa
se arate unui chirurg. Ii jena. la limba o masea. Sosind la
hotelul Goldenes lamm", 1-am palpat si, spre marea mea
deceptie, am putut constata cea mai trista diagnoza. Fara a
trada insa, am sfatuit sa-1 consultam pe profesorul Albert.
In ziva urmatoare acesta ne-a primit. Dinsul a pledat pentru
neintirziata operatie. Tata i-a raspuns atunci: Imi clan
.

seama ca este o operatie grea. Dar si daca rezultatul ar fi


obtinut, totusi a§ prefera sa ma supun operatiei la Cluj, la
profesorul Brandt". La aceasta Albert a confirmat c5 Brandt
e un chirurg excelent, in care tata se poate increde deplin.
Dupà ce plecaram tata zise: Daca Albert ar fi avut in-
credere in rezultatul operatiei, nu ma lasa pe mina lui Brandt
Dar a fost vesel sa se vada scapat de mine
Contraziceri timide si vagi nu-i puteau .servi tatii spre
nici o consolare, dar pe cit s-a putut, tata nu se plingea si
suporta, cu multa resemnare demna, lovitura grozava a sortii.
Sosind la Cluj, miine zi prof. Brandt executa operatia la
Spitalul Crucii rosii". Fiind un cancer linguae"93, operatia
a fost fact:AA dupa Bibroth, grozava, lard §anse si sperant5
de a putea salva de recidivd si astfel, viata tatii. Ingrijirea
tatii, fireste, am executat-o eu. Brandt venea in primele sap-
tamini §i asista pina [ce] Dr. Imre, asistentul, reinnoia pan-
samentul, dar eu pAzeam bolnavul ziva-noaptea. Dupd doua
saptamini ne-am mutat acasa, in locuinta din str. Garii (acum

1189

www.dacoromanica.ro
casa lui Ioan), Brandt venea mai rar, [iar] asistentul zilnic,
pentru schimbarea pansamentului. Cunoscuti, prieteni, rude
aveau consideratia de a nu-1 deranja pe tata. Cu limba ope-
rath si cu defectul mare sub falca inferioará, pe unde se pre-
lingea orice fluiditate lua in gurà, tata refuza s'a primeascd
lumea i [in] afard de mine nu se putea face inteles straini-
lor decit prin gesturi. Alimentarea era dificilä: thiam, ma-
runt de tot, piept de pasare si i-1 infiltram in gurä, ameste-
cat in supd, printr-o ceasca cu canuld. De asemenea, apa.
Reglementarea scaunului nu mai putin ingreunatà. Dar de
noapte imi era mai groazd. Dormeam alAturi cu dumnealui.
Sucurile rAnii se adunau in faringe si respiratia devenea tot
mai dificild, pin'a ce, printr-un reflex, se declansa un violent
a cces de tuse. Cind atipeam, tresAream si cautam sd-i vin
intr-ajutor cu o inghititurd de apà. Apoi se linistea pentru
un timp, ca s'a se repete intermitent aceste accese. In fine,
se termina noaptea si rasdrind ziva, tata se mai linistea iar
himina imi fâcea mai suportabilà suferinta sufleteasCa. Peste
zi, tata se imbräca i privea pe fereastrà afar& oH citea. De
la un timp, asistentul nu mai venea zilnic ci ma insärcin5
pe mine cu schimbarea pansamentului, iar la inceputul lui
mai, cca cloud luni dupà operatie, venind Brandt, si la do-
rinta tatii, se cAzu de acord ca sá ne muthm la Olpret. Pen-
tru amindoi, mediul amintirilor vechi, dragi i obisnuite, am-
bi anta cu farmecul ei rural, avu un puternic efect inviorator.
Ceul senin, pomii in plin6 floare, preocupArile zilnice in le-
gaturd cu muncile agricole [si] cu turmele de animale, creau
diversiuni. La dorinta tatii, erau intinse matrate sub merii
acum ramificati pe care tata Ii altoise odinioard cu mina sa
si ne invgase tehnica altoitului: fArd exceptie nobili batuli",
cel mai fructifer dintre toate soiurile de meH, specia nAscuth
pe solul binecuvintat al Ardealului (Gindirea flusturath Ii
seduse pe unii membri ai corpului didactic sd ajunga inova-
tori ai limbii române: Nasaud in loc de Nasaud), ZalAta (in
loc de ZAli-iu), Lugoj (in loc de Logoj), valea Temésului (in
loc de valea mArul nu Batul, ci Patul", cdci
romani isi asezau merele in patule, fantezie infantild,
fabricantii acestia de termeni neoromânesti, nu stiau cA [acolo]
unde taranii români au invatat de la sasi sâ cultive mere,
au pivnite pentru a-si conserve merele, spre a le vinde bu-
curestenilor pe la Crdciun i Anul Nou in timp de pace
ca mere canadiene iar sasii i românii Batul-ului Ii zic Batul
ii ungurii tot Batul, London Pupping-ului, tot London Pep-
ping etc. Regretabil e insä Ca taranii tinind pe intelectuali"
190

www.dacoromanica.ro
ae romani mai savanti, unii maimutoi imita limbajul neo-ro-
man regatean.
Tata era un cultivator de Batule pasionat si se culca cu
predilectie la umbra merilor si iubiti, dupà ce se obosea
umblind prin gradina. Cum anotimpul avansa i crestea cal-
dura, secretiunile se descompuneau si resturile de mincari
fermentau mai repede. Am incercat sa intrebuintez iodo-
form pe atunci foarte preferat in chirurgie dar s-a
manifestat accelerarea de puls, incit a trebuit sa renunt. In
schimb am reinnoit pansamentul de doua oH pe zi. Tata
suporta toate procedurile necesare cu resemnare calma. Nu
rn-a intrebat o singura data sa-i spun diagnoza. 0 data, prin
iunie, dupa ce Ii spalasem rana cu seringa, zisei: Am im-
presia cà vindecarea progreseaza", la care tata ma privi trist
si-mi raspunse: Nu te-am intrebat!" In aceste cuvinte, pro-
nantate greu i chinuit, era atita compatimire fata de mine 5i
starea mea sufleteasca, incit nu am cutezat sa rdspund ni-
mica, ci cu fata intoarsa imi facui de lucru cu instrumentele.
Tata avea obiceiul ca plimbindu-se in amurg prin gradina sa
se inchine, adincit in rugaciunile sale, admirind opera infi-
nita a lui Dumnezeu, scinteietoarea bona cereasca. Fratele
men, cu mine, respectam acest vechi obicei al sat, lasindu-1
singur. Terminind, venea la noi i, ajutindu-1 sa se dezbrace,
se culca.
Totusi, observai cum, cu citeva zile inainte de moarte, gin-
&idle i se tulbura. Organismul sat' robust a rezistat insa
pina la urma. Apoi, respiratia deveni tot mai rara, mai super-
ficiala, pina ce inceta, fara de convulsiuni. Sub zbuciumul de
care am fost cuprinsi, in fata momentului cind ne parasi cel
mai bun si intelept parinte, cople§itorul sentiment de a fi
ramas singuri pe lume ne zgudui, incit cu un hohot de plias,
ne-am imbratisat si ne-am usurat sufletele.
Mai inainte cu trei zile a fost inmormintat unchiul meu
Joan De cind cu scena de dui:A casatoria ei, in casa la un-
chiul meu: Az en házamban nem akarok olah szót hallani"04
tata nu a mai pus piciorul la ei. Pe mine ma rugase un gi-
nere al ei, medic, sa merg, spre a tine un consiliu. Era in
preajma agoniei, paralizie progresiva. Am cazut de acord sa
nu-I mai chinuim pe muribund cu -intepaturi de injectii. A
treia zi dupa inmormintarea lui, in cripta bisericii zidite de
el, Ioji bacsi si Galaczi ingrijira pregatirile pentru inmormin-
tarea tatii, in Pusta, unde e ingropat §i tata tatii i fratele
acestuia, Samoilä. Tata dispusese sa fie ingropat acolo.

1 91

www.dacoromanica.ro
Eram atit de deprimat i epuizat, in urma lunilor petre-
rule ziva-noaptea cu ingrijirea tatii, vazind cum, iremedia-
bila lui stare nu permite nici macar o slaba usurare a sufe-
rintelor sale, incit tot mai putin ma puteam reculege sa re-
ztst unui colaps sufletesc. Simteam ca se apropie tot mai re-
pede momentul, cind zadarnic voi incerca sa ma reculeg.
Dupd inmormintare rn-a cuprins o astfel de apatie, incit
nici n-am observat fiind multi oaspeti pentru care a tre-
Luit ingrijit de asternut [cal eu am fost silit sa dorm in
patul in care murise tata. Episcopul Sabo95 trimisese pe cano-
nicii Giurgiu i Domide. Ultimul tinuse discursul funebru .

pe calapodul obisnuit greco-catolic, phn de onctioase98 fraze,


frumoase ca limbaj de oratorie bisericeasca, dar lipsite de
idei superioare. Facind cu Giurgiu o vizita la vdduva unchiu-
lui meu, nascuta Zoványi-né Kiss Bertha, spre a larnuri pre-
darea bisericii unite votive, cladita de unchiul meu, vaduva
a conditionat predarea de aprobarea dofintei sale, sa se ad-
mita de episcopie, alternind, i tinerea serviciului divin cal-
vin, in limba maghiara. Eu rn-am conformat scenei, .pastrind
o pasivitate ca retransare97. Bietul canonic ducea discutia sa-
vanta teologica cu o femeie calvina speculanta, tot pe atit
de sovinista, pe cit de ignoranta.
Frate-rneu a avut apoi destule alergaturi i descurcaturi
juridice, pina ce a izbutit sa o vada pe vaduva plecata in pa-
tria ei din &Maj. Se intelege, minind cu sine ca escontentare
si cirezi de vite, turme de oi si de porci [precurn] si lamura98
cailor. Dar eram veseli câ am scapat de ea si de copiii ei.
Invitat la Basesti99, de Doamna Elena Hossu-Longin n.
Pop de Basesti, impreuna cu colegul 0. Prosteanu, am folo-
sit ocazia de a ma arunca in zgomotul vietii sociale. La Pop
de Basesti am fost invitati si ne-am intilnit numerosi oaspeti
Mihali i Viorica, Al. Craciunescu si 0. Prosteanu cu mine,
surorile Veturia si Cornelia Pop din Maramures, Ghita No-
vacovici, student din Banat si Closca Iuga, protejatii cu sti-
pendii ai Doamnei Elena Hossu, pentru care pe o seama de
insi ne-a impus cu cite 100 florini si Doamna Maria Cosma,
cu fetele ei mai rnici, Minerva (Mina) si Hortensia (Tani). Era
un complot" intre D-na Elena, Viorica si D-na Cosma
cum am aflat mai tirziu complot cu tendinta matrimo-
niala: daca va izbuti, Ciuta va fi ales membru in consiliul
de administratie al Albinei", cu toate cã era unit, depasind
contingentul adrnis Blajului. Se intelege ca Partenie Cosma199
nu fusese partas al secretului femeilor. Diagnoza a fost usor
de fdcut cind ne vazuram cu totii intruniti in refectoriulm
192

www.dacoromanica.ro
lui G. Pop de Basest: eram trei flI cu diplome i trei fete
ergo. Prosteanu cu mine, am fost asezati intr-o odaie. Ast-
fel, aveam ocazie sä schimbdm reflectiuni, seara cind ne cul-
Cam.
Fete le Cosma erau tinerele, cu fete frumoase, iar eu ma
bucuram de favorul sà fiu asezat lingd Mina. Dar, ca staturd
si individualitate, surorile Pop se prezentau mai ademenitor.
Astfel, arta conformärii noastre era sd fim egal de comple-
zanti si de atenti fata de toate. Ziva trecea cu excursiuni,
cind fetele se indeletniceau cu minatul cailor. Apoi cintau
la vioard, Iuga si Novacovici, iar noi, asezati in foisor ne pe-
treceam cu fetele in inofensive chicotiri. Und die Mutter
schaute stumm, urn den ganzen Tisch herurn102. in prima
seard cind ne-am dus cu Tavi Prosteanu in odaia noastrd,
pl:sirdm un borcan de dulceata, cesti, lingurite i al:4 pre-
gaite conform obiceiului de dincolo de munti. Dupd un scurt
consiliu, goliram borcanul i spdlindu-1, Ii asezardm pe tavd.
Dimineata urmatoare, D-na Elena nu zise nimica. Seara a
doua gdsirdm un borcan de un litru, cu dulceatd de zmeurd.
Repede cdzuran de acord cu Prosteanu, II golirdm i ii spa--
lardm i pe acesta, fard trudd. n ziva urmAtoare Doamna
Elena se fdcu iardsi a nu fi observat. Dar, a treia seard, gd-
sirdrn un borcánas de cca 2-3 dl; ahaVc incepurdm sd-1 go-
lirn i pe acesta. Dupd 2-3 lingurite, insà, ne dAdurdm ba-
tuti. Era dulceata de cirese amare! Cind iesirdm la cafeaua
de dimineatd D-na Elena ne primi cu un ris de triumf. Tot
ferneia mai iscusitd!
Cu mai multe träsuri, fâcurdm de la Basesti o vizità la
Rerneteam, la familia Racoti-Filip. Trdiau Inca bdtrinii, pa-
rinii Mariei vdd. Racoti: tefan Filip (Pista bacsi) i Ele-
onora (Lenorka neni) näscutd Beothy. Era seara cind am
sosit, totusi ospitalitatea cu care am fost primiti era pe cit
de familiard pe atit de larga. Numai cind era sd ne culcdm,
ne pomeniram, A. Crdciunescu i cu mine, cd am gasit pe pa-
turi cdrndsi femeiesti cu dantele. ImbrAcindu-le, ne-am avin-
tat la o sirbd sprintend. Ziva viitoare Pista bácsi, sugind
din pipd nori de fum, imi povesti din cele trecute vremi,
cmd era dinsul Vicispanu1104 Chioarului, cind in Chioar limba
romdnd era limba oficiald in administratie si in justitie.
Vizita noastrd la familia Racoti-Filip nu era prima. Mi-
haliestii i eu tineam legdtura familiard (Mariuta Capitan),
[in] a X-a spitd, spre a paraliza influenta liceului si a me-
diului de gentry, ca sd nu fie maghiarizat pe neasteptate,
Alexandru, copilul Mariscal Racoti. Restul s-a indeplinit da-
13 Memoni vol. I 193

www.dacoromanica.ro
torità mediului studentilor romani de la Petru Maior", din
Budapesta si a studentilor romani din Berlin, unde Alexandru
R'icoti si-a facut studiile universitare. Reintoqi la Bdse*ti, am
o'arit sã urmam invitarii MihalietiIor, trecind toata socie-
ta tea la Chizenim.
Programul pentru Chizeni, compus de Viorica, a lost am-
plu si variat. Am placat cu Prosteanu la Cluj, spre a cumpara
rachete si focuri bengalice. Sporindu-se numarul oaspetilor,
cei mai in virsta eram asezati mai multi insi in aceeasi odaie.
Tineretul dormea in urd, pe asternut de fin, cu cearsafuri si
acoperindu-se cu toluri.
Ziva intreaga hoinaream prin padurea, care se intindea in-
daratul casei, pe dealurile imprejmuitoare. La amiazi, cine do-
rea, lua o baie in Cascada Somesului, formata de iazul care
concent a povoiuli°6 asupra rotilor morii, improscind suvoaie
puternice de valuri spumoase in cataractul de virtej. Citiva
insi, ascunzindu-se in podul morii, si-au permis gluma sa pin-.
deascd fetele. Dar, fiind descoperiti, au fost siliti sa-si inn e-
rupa rolul de a contempla pe pudicele stranepoate ale Susa-
nei107. Dupd masa intinsa de-a lungul surii, se improviza un
dans, Closca Iuga si Ghita Novacovici straformindu-se108 in lau-
Glumele si flirturile in surdina se tineau lant. Seara se
celebrau nopti venetiene pe Somes, cu focuri bengalice pi
rachefe. Asezati in luntrile de la moara, läutarii nostri cintau
-fluieral brodului
Lit le suportau degetele, iar Bucu, podarul podului miscator
Ii acompania cu multa maiestrie, cintind din
ori pe frunza de par. Norocul nostru era Ca', tot timpul,
a fost vreme senina de yard si astfel am putut beneficia nu
numai de stralucirea soarelui, ci si de splendidul cer instelat
al roptilor de vara.
Pe cind Viorica, fiind stapi-na casei i comandantul intre-
gii sindrofii, participa la toate veseliile, Doamna Cosma rarni-
nea gardata de Mihali, pina ce fetele mergeau la baie ori par-
ticipau la noptile venetiene". Dupa trei zile s-a inceput des-
compunerea societatii, plecind Prosteanu. A patra zi am I-le-
cat si eu, impreuna cu familia Cosma. Eram singuri intr-un
compartiment de cL I, al trenului somesan, gasindu-ne intre
Iclod i Valasutm, cind D-na Cosma imi eprosa Curn ai ,

putut D-ta scrie: postul virtute, petrecerea pacat?" Eu, sme-


rit, am cutezat sa ma scuz, adapostindu-ma indaratul lipsei de
experienti. Dar, dinsa nu se impaca cu atita, ci starui strofio-
ciAdu-ma110, la care, eu imi luai refugiul la faptul câ pe ai
mei", pe unitii din Blaj Ii scarmanasem mai rau decit pe si-
bienii ortodocsi. La scuza aceasta a mea, sarind in ajutorul
194

www.dacoromanica.ro
mamei sale, D-soara Mina se amesteca in discutie zicind: Nu
priceo cum poate fi unit un roman de treaba". Ma facui, un
moment, de a nu fi auzit. Dar, apoi zisei: Cind rn-au botezat
tau am fost intrebat. Sunt in aceeasi situatie cu evreul. A fi
evreu ori unit nu e o rusine ci o nenorocire". Apoi am conti-
nnat discutia cu D-na Cosma.
Sosind in gara Cluj, le-am urcat intr-un landou si le-am
depus in casa i garsoniera noastra. Jonas le-a servit CU apa,
s5. se primeneasca, lasindu-le singure. La restaurantul New
York am comandat masa pentru ora 8 iar pina atunci, am plim-
l.at cocoanele in trasura, prin Cluj, aratindu-le ceea ce era
vrednic de vazut. In odaia mea, foarte spartan mobilata, sin-.
gurul decor era, agatat de perete i incadrat, un suvenir mo-
dest, cusut cu mina, simbolul vechi: credinta, iubire, spe-
ranta", o cruce, o inima i o ancord, iar cu litere cusute tot
in fir, cele trei cuvinte: Die Liebe höret nimmer auf"m. Acest
suvenir, primit de la Ade la Morano Muller, singurul pe care
it pastram, fu desigur observat de familia Cosma.
Intr-o duminica, cu saptamini mai in urrna, facusem o
excursie din Karlsbad la Marienbad112, unde ma intilnii cu
fmilia Cosma. Era batrinul simpatic, cu cele douà fete, ur-
cind dealul spre cafeneaua Rubezahl"113. M-am alaturat lor.
Urcind pe serpentine, printre brazi, bdtrinul Cosma se apuca
conform vechiului sal narav sa-mi povesteasca anecdote.
Intr-un moment, spunindu-mi inceputul conversatiei dintre
cei doi vecini, cel cu fata mica si cel cu feciorul cit un munte,
arunca o privire fetelor. Acestea, cunoscind semniftcatia, o
apucara vintris114, pe earari mai scurte. In fine, sosiram la
Rubezahl si ne asezaram la masa surorilor, unde prezida Lu-
cia Cosma. Abia trecura eiteva minute, cazu ca din intim-
plare vorba, din gura Luciei: Die Liebe höret nimmer auf".
Eu ma facui a nu fi auzit dar ea ma ispiti din nou. Cum
intre timp eu ma incurcai in discutia tot mai animata cu
bâtrinul. Lucia ceru chelnerului Leipziger Illustrierte Zei-
tung". In numarul marii reviste apdrusera portretele artis-
tibor de la Bayreuth (intre ei si al Ade lei). Tot timpul, pin
ce ne-am despartit, tachinarile la adresa mea nu au incetqt,
fireste numai in aluzii, pe care eu usor le putearn ignora,
facindu-ma prost, ea sa traiesc mult".
Aceste cloud patanii ilustreaza elocvent lipsa de tact, care
caracterizeaza femeile familiei Cosma. Caci mustele se prind
cu miere, nu cu otet. Eu am ramas insa si in retragere atent
si gentleman, dar a venit in urma mea Goga i si-a gasit s icul
petecul115 . .

1 95

www.dacoromanica.ro
A urmat adunarea generala a Astrei" la Mile Hercuiane
si intervalul cu logodna mea, vizita la San-Remo, unde a
stat Lencica cu Lenica pina in martie, cind ne-am intors im-
preuna la Viena. Prin moartea D-rului A. T. Mera, unicul
medic etnic roman din Karlsbad, sfatuindu-ma cu D-rul
Ciurcu, rn-am hotarit sa reiau practica balneard, intrerupta
prin boala i moartea tatii. Am inchiriat fosta locuinta a lui
Mera, la etajul II, casa Zavoischi, in Marktplatz, cumparata
ulterior de Zivnostenka Banka. Am aminat casatoria pe
toamna. Lenica, invocind ce va zice lumea!", a staruit si
ne casatorim, inainte de a pleca la Karlsbad, dar argumen-
tele mele, de sila ca de voie buna, au linistit-o. Fiind depu-
tat imi cream putinta de a vizita pe meclicii din Romania,
ca profesionist si totodata [de] a tine contact cu lumea clien-
tilor din Tara, in timpul sezonului. Dar mai mult ma ade-
menea practica medicala, decit toate considerentele sociale.
politice etc.

Medic la Karlsbad
Cind imbracam halatul alb, spre a incepe consultatiile,
ma simtieam cuprins de un sentiment care trebuie sa se ase-
mene cu al preotului ce incepe slujba, ori cu al capitanului
de vas, cind cla ordin de plecare, peste marea intinsa. Era
un fel de mister al raspunderii suverane i totodata al astep-
Girii enigmei noi ce ti se va prezenta spre solutionare. Oda;a
de asteptare medicala e o trocalie (cutie) a Pandorei (at ot-
claruitoare), prima femeie creata de Jupiter, suparat pe ho-
tul de Prometeu. Cutia ei contine toate relele lumii insa
pentru medic i surprinderi pläcute.
Intre cazurile banale se iveau i interesante din punct de
vedere stiintific si clinic. Pentru inceputul secolului XX, timp
in care am practicat intermitent la Karlsbad, mai rnult in-
teres am avut pentru cazurile de diabet. Fiecare pacient tre-
buia sa trimita o cantitate de urina, adunata [in] 24 ore.
In timpul acesta, omul continua regimul alimentar obisnuit.
Din acea cantitate imi aducea 200 g [separat] intr-o sticla.
Institutul imi trimitea analiza detaliatd, pe cind eu, dispu-
n:nd de cantitatea adusa de bolnav, improvizam prezenta
zaharului, calitativ dupa Fehling i, in caz de necesitate, can-
titativ, cu aparatul de polarizat. Apoi, urma gasirea limitei
de toleranta, relativa. La unitatea de amidon imi servea o
franzela de apa116 (cca 50 g). Restul fainoaselor, dulciurilor,
le opream, reducindu-le succesiv. Afara de prima analiza ge-

196

www.dacoromanica.ro
nerala, toate analizele, in legaturd cu statorirea limitei de
toleranta, glucoza, albuminA, acetona etc. le faceam insumi,
tot a doua a treia zi. Printre pacientii mei romani de dile-
rite virste, au fost oameni seriosi, cu care era o placere sä
luerezi. Dar erau i usuratici, care petreceau noptile cu joc
de carti, demimondene i ampanie, iar eu ma suOram, trà-
dindu-mi polarizatorul. Am avut a face si cu un bogatas, pe
care prietenii mi 1-au frac:Tat, plingindu-ma eu i avind sus-
piciunea intemeiata. Acestuia i-am pus conditia c dacd in
i.imp de patru zile polarizatorul nu-mi va dovedi viata adap-
tata prescriptiilor mele, nu-1 mai primesc pe mai departe de
client. S-a tinut de angajamentul luat timp de o sapth-
rninä. Apoi, a recidivat in excese. In general, românii su-
porta diabetul destul de satisfacator, din punct de vedere al
dezagrementelor subiective si al longevitatii. Intre cele 102
cazuri cu care am avut sà ma ocup la Karlsbad, afard de
doua-trei mai alarmante, reactiunea scaderii cantitatii de za-
har, chiar stabilirea unei limite a rezistentei, urma Felativ
in proportie directà cu conformarea bolnavului dieteticii si
regulelor prescrise. Mu It mai refractari erau germanii (intre
ei un sas), cu toata disciplina lor mai exacta decit a roma-
nilor. De altcum, i autori francezi au facut observarea ca
sudul prezinta cazuri mai benigne decit nordul. Si aceeasi
observare au remarcat-o medicii in Indii si in colonii fata de
experientele lor din Englitera. Cu cartea lui Noorden117 des-
spre diabet, am facut experienta proasta. De cite ori ap5rea
o noua editie, ma grabeam sa mi-o procur, dar far:A a profita
reva pozitiv. Iar sa mai incerc sa-i condamn pe clientii mei
Ia supd de ovaz, ma dezvAtase experienta.
Intr-un caz, ambii soti sufereau de diabet. Anamneza nu
indreptatea presupunerea unei contaminAri. Un alt caz
prin inrudire colateralâ, neam cu familia Alecsanciri dia-
betul a persecutat trei generatii. In trei cazuri, pacientul so-
sit cu un teanc de analize, nici eu, nici institutul de analize,
nu i-am putut gasi zahar. Doua erau ivite pe urma socului
suferit in 1907. Al treilea pierzindu-si prin speculatie de
bursa o importanta parte a averii, in acelasi timp i sotia
a suferit, pentru a doua oath', glicozurie treckoare.
Cazul unui doctorand, Petrescu, merita sa-1 pomenesc. Cu
toate ea, in privinta disciplinei el lasa de dorit, cura se des-
fAsura multumitor. Deodatd, noaptea, trezit din somn, am
fost chemat la pacientul meu, care se zbAtea chinuit de o
hernie incarcerata. Norocul lui si al meu ca, dupà truda in-
delungata, am izbutit sa o repun. Cantitatea de zahar se ur-
197
www.dacoromanica.ro
case in timpul acesta si teama mea de operatie, ba chiar de
o coma, ma induplecd sag internez la spitalul din localitate.
fndata ce s-a intremat, 1-am trimis ca sa invete disciplina,
la sapatorul Walischhof", punindu-1 sub stricta observare
a excelentului coleg, Dr. Marius Sturza118. Cazul are un
pe cind eram ministru de interne, in 1929, se anunta
la Bucuresti pacientul de odinioara (din 1912). M-am bucu-
rat de a-I revedea, fara a-I mai recunoaste, caci dintr-un Ii-
ftC chipes se alesese un burghez voluminos. Mi-a spus ca
de Inuit scapase de zahar si se simte perfect sanatos.
Mai bucuros imi aduc aminte de cazul Niculescu. Prima-
rul urbei Tulcea, Niculescu, abia incepuse cura de vreo ci-
teva zile, cind, consternat, veni si-mi prezentd o telegrama.
Fiind constatate cazuri de holera la Constantinopol toate con-
cediile primarilor erau revocate si ordonatd carantina. Sfa-
tuindu-ne, am pus la dispozitie primarului un certificat me-
dical, pe care Niculescu 1-a trimis telegrafic ministrului. Ras-
punsui veni prompt: Cind interesul tarn pretinde, trebuie sa
ne facem cu totii datoria Mortun". Ambii am constatat ca
ministrul avea dreptate. Anul urmator Niculescu veni din
nou la Karlsbad. Era un intelectual serios i tratamentul
progresa frumos, incit repede, nu mai erau de constatat in
analiza decit urme". Ne gaseam in plin sezon, prin. 19 iulie
rind, pe linga clientii vechi s-au prezentat in aceeasi zi
si 17 nou-veniti. Zi grea, incit abia pe la 91/2 puturam sa ne
comandäm cina, cu Lencica, la hotel Loib". Tin minte ca
urmind sfatul lui Jakob, talul familiar, am comandat fogas119
la gratar. Tocmai sosise i, nemincat de la amiaz, pestele fript
imi trezi o pofta intensiva, cind infra portarul hotelului anun-
tindu-ma ea, la intrare, ma cauta portarul casei Griiner
Baum"120. Acesta imi comunica agitat cá Dl. Niculescu e gray
bolnav si a trimis sa ma cheme. Gray bolnav? Ii vazusem
inainte cu citeva ore. Va fi vreo criza biliard care s-a deru-
la . fudroiant121? Rugind pe Lencica sa cineze si sa plece acasa,
am lasat fogasul pe masa si am alergat la Graner Baum".
Inirind pe poarta am facut deja diagnoza cu uimire si in-
grijorare. Miros intensiv de acetona, nu admitea nici o in-
doialà. Cum? Niculescu nu avusese nici urma de acetond si
cii zaharul progresul fusese cit se poate de multumitor
La etajul I ma astepta o scena dramatica. Bolnavul sezind
pe un scaun gifiia greu. 0 cocoand, surexcitata de spaima,
ii smulgea parul i un copilas de vreo 6-7 ani plingea cu
zbucium, linga tatal sàu. Un strain tinea pulsul pacientului.
Era un medic, pe care cdsenii Ii chemasera intr-ajutor de pe

198
www.dacoromanica.ro
s'.rada. Acesta zise discret O edema pulmonum", ceea ce bol-
navul pricepea, caci privirea lui Ii trada. Eu controlai re-
pede pulsul i ascultai plaminii, apoi si eu, tot latineste: Ce-
ler sed bonus, nullae simptomata anginae pectoris" nullae
oedemae"122 , apoi linistii cu citeva cuvinte pe doamna si

copilasul si asigurai calm pe Niculescu ca nu e nici o cauzd


de neliniste; rugai pe colegul sa ramind linga pacient, pind
la intoarcerea mea si alergai acasa, in fuga, dupa seringa si
morfina, obsedat de teama unei come. Intr-un sfert de ord
fui indarat. Morfina produse curind calmare, dupd care apli-
cai bicarbonat de sodiu, intern si subcutan, iar mai tirziu le-
vuloza123, pindind inima i plaminii. Dimineata 1-am asezat
in pat, tinind seama de indicatiile subiective alo bolnavului.
Ameliorarea se manifesta pe incetul, incit in decursul zilei,
treptat-treptat, am putut repeta aplicarea dozelor tot mai
masive a natriului si levulozei. Analizele de control le re-
petam din cind in cind, in zilele ce au urmat. Pacientul s-a
intremat incit, dupd 10 zile, 1-am putut expedia acasa.
Ce a provocat aceasta brusca schimbare in diabetul lui
Niculescu? Om echilibrat i vesel, Ca simtea efectele
primi pe inserate o telegramä, prin care i se anunta
moartea unei surori iubite. ,Stirea ii zgudui adinc, incit ra-
pid se manifestara toate simptornele alarmante.
Nu era pe atunci descoperita insulina! Canadienii Ban-
ting i Best124 au descoperit-o numai in 1921. Azi, prin apli-
carea acestui remediu miraculos, diabetul si-a pierdut insusi-
rea vesnic amenintatoare. Chiar si in cazul unei come mani-
feste, intrebuintata la timp, insulina produce minunea, re-
dind bolnavului renasterea la viata normalà.
Si au trecut anii In Romania Mare, ma gaseam in bi-
oul unui functionar superior, in anul 1940. Intrind un ti-
i.dr, mi-1 prezenta: Dl. Niculescu, cel mai bun colaborator
ii rneu". Tinärul imi spuse cã ma cunoaste din Karlsbad.
Niculescu, Niculescu? Dar eu am tratat pe multi Niculesti.
Cind imi spuse ca e din Tulcea si ca imi datoreaza viata fa-
tine-sau, mi-am adus aminte, cu toata vioiciunea, de cazul
Niculescu si mi-a cauzat o deosebita bucurie aflind câ 1)5-
rinul mai trdise, din 1912, pina in 1923. E trista meseria de
medic, pretinde multza abnegatie si filosofie dar, citeodatd,
iti ofera si cite o bucurie neasteptata.
Conceptia publicului in privinta diabetului e, de multe
eri, suchiata. tJn .pacient de pe la Focsani, asculta linistit
staturile ce i le dadeam inainte de plecare. Apoi zise: Eu
vin la Karlsbad de 15 ani. Trei saptarnini ma tin de regim,
199

www.dacoromanica.ro
fac bAile si beau apele. Dar, cind sosesc la Viena, trec la viata
obisnuitA; mAninc de toate, beau bere, pun zahdr in cafea.
D-ta doctore, ai vrea sA renunt sà mAninc struguri i pere?
Via /Ilea e sdclitd cu cele mai nobile vite din Franta, perele
mele sunt o minune. Ce sA fac cu recolta? SA nu le mAninc?
SA mA uit la ele?
Sa le cinstiti, sd le vindeti, pentru diabet sunt otravd!
Cu tot diabetul meu nu am renuntat sd-mi indulcesc
viata cu fructele acestea nobile si am sd mi-o indulcesc!
V olenti non fit injurial-26; am terminat consultatia, gin-
dindu-md cà scepticismul meu tuntific, intemeiat pe Feh-
1ing126, [pej polarizator, statistica, Noorden, Naunyn127 §i
Dieulafoy1289 nu reprezintd dovezi care sd poatd zgu-
ceil al ti ,
dui credinta, intetneiatä pe propria experienta practicd a
acestui roman, din pdrtile Focsanilor.
Odatd, in toiul sezonului, in mijlocul orelor de consulta-
tie, pdtrunse un miros de acetonA, din odaia de asteptare,
prin usa dublà, pind in biroul meu. Intrebind eu, cine dintre
boinavii prezenti, care Ii asteptau rindul, are diabet, se
anunta o pereche de oameni, care intrase pe urrnd. Sotia unui
institutor era bolnavA. La sfatul medicului de acasd, se ho-
tArird sã vind pentru curd'. Dar inainte de a se opri la Karls-
bad, au tinut sa facd mai intii o cAlAtorie pind la Paris, cu
=ire la reintoarcere in Karlsbad, condusi de o societate tu-
risticd. Am improvizat o analizA si am internat-o pe bolnavd
la spital, recomandind-o personal medicului sef. Acesta Si
asistentii sdi au fAcut totul, ce permitea *Uinta i experienta,
in acel timp. Coma diabeticd a pus repede capdt vietii neno-
rocitei. A fost inmormintatA in cimitirul de pe dealul Karls-
badului. Eu, fiind singurul cunoscut al bietului sot, in loc
de onorariu, mi-am indeplinit datoria fata de el, participind,
insotindu-1, aldturea cu preotul rus. Tristd datorie de me-
dic. SArmana romAncd! Mdcar a avut parte sd vadA cu ochii
visul ei realizat: Parisul! De cite ori torcind, tesind ori co-
sind podoabele la o tesaturd de borangic, spre sdtura
exteriorizarea imaginatiei estetice, care rezida de pe timpul
bizantin in sufletul ei artistic, dorul o purta in gind departe
de aridul si prozaicul mediu rustic al satului in care o ase-
zase soarta, ducind-o departe, departe, pe marginea Senei,
in orasul luminii. Compensatia aceasta va sã rdmind, incd
mune generatii, singurul surogat consolatqr, pe seama urma-
silor care, prin cultura tot mai rdspinditd, sunt siliti sä re-
nunte la Ileana Cosinzeana, la zmei, zine si iele, fard a putea be-

200

www.dacoromanica.ro
neficia in schimb, de binefacerile reale ale culturii tehnice.
Si totusi, cei ce sunt saturati de aceste binefaceri au ajuns
sa le dispretuiasca, obisnuiti cu acestea ca atributii ce le
conwet, ca daruri ale civihzatiei Sarmana dascalità ro-
mOna, ce dar bogat i-a harazit Providenta, taindu-i Parcele"129
firul vietii, cu dorul implinit dui-A ce si-a scaldat sufletul
in luminile Parisului!
Practica medicala nu e lipsita insa nici de situatii i mo-
mente umoristice si hazlii. Asa de exemplu, un domn, Geor-
{;escu Nicolae (Nr. III) vine zorit Si ma cauta.
Trebuie sa ma reintorc in Tara; am o afacere impor-
tanta.
Pacat, câ abia ati inceput cura.
D-le doctor, nu as putea lua triplul cantitatii de apA,
ce mi-ati prescris i sá iau cloud bait pe zi?
Ideea D-tale e build. Pe timpul lui Goethe, ea a mai
fost practicatd. Nu am nimic de zis, claca o practicati pe ris-
ciii propriu, dar nu pe raspunderea mea. Astfel puteti bea
zilnic de trei ori cite 1000 g apà, nu numai de Vilhlbrunn ci
si de Sprudei13° daca o suportati puteti lua de trei ori
cite o baie de o ora si sa stati cite o jumatate zi cu comprese
ficrbinti pe ficat; puteti sa va urcati zilnic de 5 oH pe Aberg
si sa lasati sa va maseze de trei ori cite o ord. Astfel, in trei
zile cit mai puteti amina plecarea, yeti putea termina cura.
OH, yeti mai veni la Karlsbad, cind nu va trebui, terminind
afacerea, sa nu va mai impiedice nimica sä va cautati de
sanatate.
Eu zimbeam in timp ce raspundeam. La sfirsit a ris si
el cu pofta si a zis:
Plec i termin afacerea, apoi ma reintorc si fac cura
in liniste.
Intr-o dimineata, cind imbracasem halatul, voind sa incep
consultatiile, Paula persoana de serviciu batu la usä
si imi anunp. pe printul", unul din autoprintii promovat
sua sponte131 altii erau pe lista portarului de hotel: M-me
la contesse", de exemplu Popesco. Ma adaptasem acestui obi-
cei autohton, al unei vanitozitati infantile, proprie semidoc-
tilor culturali feminini. Printul din cauza cedase staruintei
duduitei brune cu care plecase in strainatate. Omul citeoclata,
de dragul unei femei se incurca in misterele genealogiei, ne-
stricind nimanui: honni soit qui mal y pense132. Paula il in-
troduse in odaia de consultatii pe usa laterala. Ma gash in
fata perechii consternate. El, un tinar zvelt, ea, bine facuta,
201
www.dacoromanica.ro
ci parril splendid, artistic vopsit cu Henna". Ce i-a adus
la mine dis-de-dimineata? 0 mica nenorocire tehnica! Ei,
ignoranti in detaliile anatorniei sexului frurnos, mi-au mar-
turisit, cu .sinceritatea datorata fata de medic, Ca dinsa ur-
mind etapele protocolului matrimonial matinal i introdu-
cind canula irigatorului, a comis o stingacie, incit canula fiind
de sticla, s-a sfärirnat. Acum, sa o caut, daca nu a ramas
intr-insa vreun fragment ori tandura de sticla. Cu toata se-
riozitatea am culcat-o pe patul de cercetari ginecologice si
nu farà placere, rn-am adincit in specializarea de explorator
speolog. Spre marea satisfactie a perechii, le-am putut da
mtbilor asigurarea ea nihil obstat133; se pot in deplina liniste
sufleteasca nu si trupeasca angaja in serviciul Afrodi-
tei. Fara a intra in detaliile anamnezei, presupun cà tempe-
rarn entul turbulent al brunei a abuzat prea fara astimpar,
sfärmind totul ce se gasea in calea casse-noisettei sale pusa in
functiune.
Asa, fiecare zi a sezonului, aducea variatia sa: griji si
P1 eocupdri serioase ca i momente ilariante, inveselitoare.
Consolator era cind vedeam ameliorindu-se repede starea ge-
nerala a diabeticului, prospetirnea fetei, dispozitia subiectiva
Mild in proportie cu rezultatul analizei. Rani deschise se vin-
decau, bube refractare, furuncule dispareau vazind cu ochii.
Schimbarea rnediului, altitudinea, regirnul, totul va fi
contribuit, dar explicatia stiintifica raminea nelarnurita. Ra-
clio-emanatia i oarecari eleraente necunoscute ale apelor bai-
lor ascundeau misterul tamaduirilor, care a facut din Karls-
bad, de multe generatii, loc de pelerinaj al sutelor de mll de
bolnav i?
Medicii balneari erau sclavii experientelor intuitive. Pre-
zentindu-se, intre alti profesori ai facultatii de medicina din
Bucuresti i savantul fiziolog Theodorescu, dinsul mi-a de-
clarat ca doreste sa nu fie tratat ca medic, ci ca un pacient
oarecare. Bine. I-am luat anamneza, 1-am percutat, auscultat
[I] i-am prescris cura. Dar, folosindu-ma de ocazie, avind
incredere in *Uinta precum si in judecata lui, i-am aratat
toate nedurneririle mele tiintifice. Intre. altele i-am martn-
risit cum am incercat apele, bind cit de repede am putut
Sprudelul fierbinte i senzatiile subiective observate. Pre-
zentindu-i analiza calitativa i cantitativa oficiala a diferi-
telor surse, i-am comunicat ca, experimentind, am avut im-
presia ca gustul apelor difera in nuante minimale. Poate sa
ma fi inse1at limba ori autosugestia. L-am rugat sa bine-
voiasca a repeta insusi acelasi experiment. Dinsul mi-a pro-

202
www.dacoromanica.ro
mis cu placere. Dupa citeva zile, mi-a prezentat rezultatul,
scris cu exactitatea savantului, sursa de sursa, pe o tidula
(care a fost pastrata de mine intr-o carte medical5). Spre
surprinderea mea, rezultatul obtinut de dinsul confirma pe
acela la care ajunsesem eu: gust lesios, gust salin, putin acru
etc., pe cind analizele prezinta deosebiri disparente, de mili-
grame, ale elementelor chimice disparente, [in] afara de apa.
Unue se ascunde miracolul? Dar administratia balneara nu
jertfeste un ban spre a intemeia un laborator modern pentru
scrutari stiintifice! Vorba primarului Schafer: Si asa avem
prea multi sträini".
Calculi biliari erau cazuri frecvente. In numeroase cazuri,
anamneza i simptomele asigurau diagnoza. Si pacientii o cu-
nosteau. Totusi cite o cocoana, cu tegumente de slanind con-
vexe, de 10-15 cm, pretindea ca, palpatoric, sa constate de-
getele mele prezenta calculilor. Cind, la indivizi mai putin
voluminosi, scrisnitul era evident, constatarea era simpla. Dar,
1. grasune, am invatat sa practic formula aici pared se
pot palpa", ceea ce producea linistirea pacientei, ca i eu eram
in stare sä simt, ceea ce atitia altii simtisera inaintea mea.
Primisem un preparat in pastile si abundenta literatura profe-
sionala, care recomanda acel Cholagog134, al marei si bine
reputatei fabrici Schering.
Nu mai credeam in miracolul di, in caz de calculi biliari,
apele i preparate chimice ar putea provoca eliminarea lor.
Altceva e cind e vorba de nisip, dar calculi? Curn sa se to-
reasca, sa se moaie calculii dupa cura naturala" a cutarui
raci din Germania, prin saponificare. Cum sa poata razbi,
prir, canalul coledoc, un calcul chiar i moale, fara cohci si
fara ca acel canal sa plesneasca? Sunt cazuri i durere, carora
in majoritate, nu le poate ajuta numai profesorul Alexandru
Pop135 ori un alt chirurg maestru. Totusi, consultindu-ma arhi-
tectul Burcus din Bucuresti [si] avind un om serios in fata
inea, rn-am hotarit sã fac o incercare, recomandindu-i ca, pe
linga obisnuitele proceduri balneare ce i-am prescris, sa ia,
de trei ori pe zi, si din pastilele lui Schering, puse la dispozitie.
I-am spus continutul rezultatelor clinice si nu i-am retacut
scepticismul meu. Dar, sa facem incercarea. Dinsul a acceptat
bucuros si a luat pastilele, in tot timpul cit a fost in tratamen-
tul meu la Karlsbad, lard a fi avut cel mai mic dezagrement
ori macar sa se fi plins de un simpton. Astfel, la plecare era
foarte multumit si-mi promise Ca' va urma i acasa luarea
r astilelor miraculoase. In urmAtoarele cloud sezoane nu a mai
venit la Karlsbad. Incurajat, eu continuam sa recomand pre-
203

www.dacoromanica.ro
paratul lui Schering. Al doilea an, gasindu-rna in mai la Bu-
curesti vizitind medici, clienti si oameni politici treceam
pe calea Victoriei, cind ma intilnii cu arhitectul Burcus. Ne
salutaram veseli. Apoi:
Aratati excelent, D-le arhitect.
Multumita Dornnului irni merge bine.
Nu ati mai fost la Karlsbad. Se vede cá v-a servit bine
preparatul lui Schering.
Da, insa declasindu-se o colica puternica, rn-a operat
profesorul Torna Ionescu. Mi-a scos vreo duzind de pietre.
Va felicit.
Apoi am vorbit despre vremea frumoasa si ne-am despar-
tit, fiecare mai bogat cu o experienta.
Instructiv a fost pentru mine cazul unei doamne batrine,
intratil in tratamentul meu prin recomandatia unui profesar
dm Bucuresti. Toti medicii, de ani de zile, au tratat-o pe baza
diagnozei de colelitiaza. Cind am primit-o, nu dubitarn citusi
de putin ca am in fata mea un caz obisnuit, atit considerind
sirnptomele cit si anamneza, dar mai cu seama, colica biliara
caracteristica, de care era coplesità. Accesele mai marunte
s-au repetat si in decursul curei. Dar, intotdeauna chemat de
urgenta, am izbutit sa-i procur alinarea suferintelor, aplicind
comprese fierbinti si termoforf. Doamna Viisoreanut ciin
neamul lui Tudor Vladimirescu°, era mititica, bruna, plina
de temperament vioi, vorbareata si foarte simpatica.
Daca trebuie sa intrerupi consultatia, fiind chemat urgent
I a un om pe care 1-ai va-zut chinuit de spasme atroce, amini
consultatiile iar clientii sunt gata, in sufletele lor, sa consirnta
ru aceeasi compasiune daca' e cazul unui orn simpatic
cu care graba doresti tu doctore sá-i alergi intr-ajutor. Simpatia
e un fluid imponderabil, care trezeste in colectivitati un scurt
circuit de sentiment analog. Fiind suspendata consultatia, unii
continuau s'a astepte reintoarcerea mea de la D-na Viisoreanu,
altii plecau. Insa nimenea nu se plingea, caci toti romanii o
cunosteau si avind simpatie pentru ea, o deplingeau. Eu o
0:seam in societatea altor 4-5 cliente, toate din Oltenia, care
incercau sd o consoleze, asezate in jurul patului ei. Sunarn si
comandam termoforul care, pe incetul, ii provoca alinare. Pe
baza acestei experiente, am putut sa evit in tot decursul tra-
tamentului intrebuintarea de injectii calmante, cu toate ca
avearn cu mine si seringa si anestezicul. Cind s-a prezentat la
mine, in sezonul urmator, cu o scrisoare din partea unui medic,
acesta imi comunica constatarea ca Doamna nu suferea de
204

www.dacoromanica.ro
colelitiazd, ci de isterie care se manifestd cu toate simptomele
colelitiazei. Fireste mi-am adaptat si eu toatà terapia.
An de an ma vizita profesorul Sigismund Purjész, de la
facultatea de medicinA maghiard din Cluj. Dinsul era doyen-u1136
medicilor din Transilvania. Facuse facultatea de medicinA din
Viena pe timpul generatiei lui Skoda. Fiu de evreu sârac, prin
calitatile sale de savant si. intelept, dobindise marea reputatie
de care se bucura. Dinsul imi cumunicase experienta ce o fa.-
cuse cu Karlsbad-ul. Inainte cu 2-3 ani primise cadoul ce-1
oferea administratia balnearâ tuturor bolnavilor, care vizitau
localitatea pentru a 25-a oard. Suferea de calculi hepatici. Ma
asigura câ nu are idee dacd tratamentul poate avea un efect
ralmant oH nu. Cind a fost pentru prima oard la Karlsbad,
dup a. terminarea curei, intregul an nu a avut nici un simptom,
incit a fost fericit de a fi scApat de boalà. A revenit la Karls-
bad numai din gratitudine si profilaxie. Abia incepuse cura,
s-au manifestat mici dureri trecdtoare, dar care, intermitent,
au continuat nu numai in timpul curei, ci si in decursul anului
ce a urmat. Efect bun, efectul apelor, efect de curAtire! Apoi
fa cind din nou cura, a avut liniste. Semn de tamaduire defi-
nitivd. Terminind [a treia] curà, s-a urcat in tren Ca sä plece
acasä. Dar, inainte de a se fi pus trenul in miscare nepu-
tind invinui zguduirea a fost cuprins de o colic:à, atit de
strasnicA, incit a trebuit sâ fie transportat indArät la locuinta,
cu salvarea. Si asa, experienta lui cu Karlsbad-ul a variat
continuu, toatä viata. Nu e mijloc ca sd nu-1 fi incercat ca
remediu. Dar ceai de Katzelkraut?"137 1-am intrebat eu. Era
o plantd, pe care un gràdinar din Viena o tinea la indemina
profesorului Neusser, cind acesta o prescria unui pacient.
Aceasta creste pe coastele Istriei. Necunoscind-o si dorind sd
o incerce, i-am promis s'a i-o procur. Trecind spre acasà, am
procurat la Viena un arbust de Katzelkraut frumos si, sosind
la Cluj, i 1-am predat profesorului Purjész.
Sezonul din 1912 a fost deosebit de uscat, secetos si cu
toatä clima de munte a Karlsbad-ului, stápinea o cOldurà ex-
ceptionala. Din America trecu un val de caldurd atit de inten-
siva', peste toatà Europa, incit si in valea ingustà a Tepl-ului
nu mai stiam cum sâ ne aparam de curentii aerului fierbinte,
ce-i provocam, deschizind usi si ferestre. Nici noaptea sau in
zori de zi nu aveam parte de racoare, oH macar de reveneala.
Cum suporta toatà lumea, am suportat si noi. Insà s-au sporit
cazurile de diferite colici abdominale: stomac, ficat si de etio-
logie greu oH imposibil de definit. Eram in iulie si la Karls-
bad sezonul forfotea, in plin. Miilor de oameni le trebuiau ali-

205

www.dacoromanica.ro
mente. Acestea trebuiau gatite Kurgemass"138. Oricit se ob-
servau prescriptiile sanitare, tinindu-se in frigorifere i ghe-
tare, carnea de vita, de vitel ori de pasari, dar cite mii de pui,
de exemplu, nu trebuiau taiati zilnic in provincie i transpor-
tati gata jumuliti, pentru a fi consurnati in alt.& zi la Karlsbad?
Iar pentru profilaxie, nu erau la dispozitie vagoane frigorifice.
Cu pestele aceeasi situatie; de asemenea cu fermentarea, pina
si a castravetilor de Znaim139.
In acele zile istovitoare, am patit ca am fost trezit de trei
cri intr-o noapte, spre a sta in ajutorul unor pacienti. Abia
m5 culcasem pentru prima oara, reintors pe la 121/2 si ador-
mind, fui trezit pe la 11/2 a doua oar& i pe la 41/2 pentru a
treia oira. Strada principala, Marktplatz-ul Karlsbad-ului e
pavat cu pavele de lemn i noaptea e oprita circulatia cu tra-
suri, spre a nu tulbura somnul oaspetilor balneari. De aceea,
a trebuit sa fac drumul pe jos, tur-retur. Pe la 71/2 dimineata
se incepea ora de consultatie.
Medicul primar al spitalului din Ploiesti, Cosma, locuia in
c asa Kaiser Wilhelmc; un barbat serios si cu temeinice ex-
periente, sanatos ca ghinda. Dinsul venise de dragul familiei
si bea apete, de dragul ocupatiei. Cind portarul casei ma chemä
noaptea, credeam Ca sunt reclamat de batrina Doamna Gopal-
niceanu, soacra colegului, veche clienta disciplinata a mea.
In fata mea se zbatea doctorul, chinuit de cele mai grozave
spasme ucigatoare, a unei colice biliare. Aplicarea caldurii
nu-i ajutase nimica. ureri1e Ii chinuiau pe acel barbat robust,
astfel incit am asistat la cea mai violent& criza. In proximul
moment i-am aplicat o injectie .calmanta cu alcaloidul mira-
culos140 i, dupa ce se produse efectul, rn-am reintors acasa. Cit
a petrecut la Karlsbad, nu s-a repetat nici o colicã, incit e-
petarea injectiei a fost de prisos.
Alta surprindere mi-a procurat o doamna, vacluva. din Bu-
curesti. Venise in urma sfatului primit de la un profesor, ca
sa faca bai de acid carbonic. Nu am putut constata nimic sus-
pect la inima, cu toate Ca pacienta imi spuse ca. sufere de an-
gina pectorala. Intr-o zi, pe la 61/2 p.m., fu condusa de rudele
ei in odaia mea de asteptare, cu simptome grave de angina
pectorala. Dupa zadarnice incercari de a usura accesul, sfa-
rimai in batista o fiola de nitroglicerina i abia inspira bol-
nava o minimala cantitate, cind reactdunea se manifesta, in
roata amploarea ei. Se 1initi, fata se colora normal, voi sa
piece la locuinta ei. Totusi am retinut-o sä se mai linisteasca,
apoi luind-o la mijloc, cu varul ei, am .condus-o pina la lo-
cuinta, unde am dispus sa se culce in pat.

7 ')G

www.dacoromanica.ro
Ziva urmdtoare am propus un consiliu cu D-rul Fink, unul
dintre vechii medici germani. Intre timp i-am prescris brom.
Dr. Fink a prescris Brausebrom, adicO o bromurO musanta141.
Dupà o saptAminA de odihnO, clienta mea a plecat.
Ulterior, vizitindu-1 pe medicul ei, la Bucuresti, acesta
mi-a spus cà s-a constatat cu certitudine cO Doamna nu a
suferit de angina pectorald, ci a fost un caz de isterie, care
manifesta toate simptomele de angina pectoralà. In 1929, dupà
17 ani, am avut si eu ocazia sA confirm personal Ca prima diag-
noza a fost intemeiatä numai pe manifestatii isterice i lipsità
de orice cauze adevdrate de angina pectorall Cind am revá-
zut-c pe doamna 1929 era bine, sAndtoasO tun.
Tragic s-a sfirsit urmAtorul caz de angina pectorala. Intr-o
dimineata, cind era sO incep consultatiile, am fost chemat ur-
gent la hotel Pup". Numele clientului imi era necunoscut.
Sosise din Bucuresti cu trenul de dimineata i zOcea culcat in
pat, in chinuri. La plecare Ii rugasem, pe cei adunati in odaia
de asteptare, sa ma scuze on sà vina dupa-amiaza. La hotel
am gAsit un bärbat de cca 50 de ani, zbOtindu-se intr-un acces
atroce de angina pectoralA. Chemind intr-ajutor pe cel mai is-
cusit maseur, dintre cei trei pe care ii intrebuintam, am fäcut
impreunO tot ce se poate in asemenea imprejurAri. Dupd ce,
pe la amiazi, se linisti intr-atit incit putui sd-i iau anamneza
ii sO-1 caut, constatai cà mai suferise asemenea accese, dar
de violenta mai moderatà. Arterioselerozd manifestà, puls, aus-
cultare ... In aceeasi zi 1-am mai vizitat de cloud. ori. Ziva
urmOtoare 1-am tinut in pat i i-am cunoscut tot trecutul per-
scnal si social. I-am spus categoric cA nici la organele abdo-
minale nu se prezintà vreo indicatie ca sO facA o curd la
Karlsbad, nici starea inimii lui nu permite sä raminO acolo.
Pentru el ar fi Nauheimul142 si mai bine un sanatoriu, ca sà
fie sub control permanent. Gad, abia i se usurase starea, in-
sista sä-i permit fumatul, vinul la masä si cite o cafelutà, ceea
ce cOutam sg-i dovedesc cO este contraindicat. Era, de altcum,
un om simpatic, destept i vesel, dar usuratic din cale afard.
Nici sfatul meu ca sä nu bea din apele minerale calde, ci sA
se impace gustind cca 50 g din sursa Marktbrunn143, ea sO nu-i
ducO dorul, nu 1-a ascultat. Venind dupà citeva zile la con-
sultatie imi spuse CA a bait un pahar i jumdtate Sprudel
si nu a avut nici un dezagrement. El suferea cu ficatul, incit
eu trebuie sä fi gresit diagnoza. Va fi fost o coned biliarà, ceea
ce i-a pricinuit durerile. Din parte-mi am sthruit sà plece din
Karlsbad, explicindu-i CA se joacO cu viata, spre a-1 baga in
spaimâ, daca celelalte argumente rOmineau mazdre In perete.

207

www.dacoromanica.ro
Dinsul insa, se tirguia: numai o saptamina numai citeva
zile". Eu insa nu puteam ceda, doream mai bine sa-1 stiu plecat
la Nauheim.
Doud zile, dupd ce fusese la mine, am fost din nou chemat
urgent la dinsul. Sosind la Pup", 1-am gasit iar in chinurile
Limit atac de angina pectorala. Unui om suferind nu-i faci
roprosuri. Ar fi inuman i inutil. Observasem o sticla de Vöslan,
de jurnatate goala, Vara sä zic ceva. Dar, pe cind ma trudeam
sa-1 scap de suferinta, el, _gemind, imi ceru sa-i intind o cutie
ce era pe parcanu1144 ferestrei. Intinzindu-i-o am deschis-o si
vazui ca aceasta continea supozitoare:
Pofteste, am zis. In schimb recunoaste ca, neincrezin-
du-te in mine, ai fost la un sarlatan, care ti-a prescris o reteta
contra durerilor biliare, de care nu suferi. Iata, introdu-ti su-
pozitorul. La cine ai fost? I-am dat cutia. El, gemind, a spus:
Da, am fost la Dr. Topfer. SA nu te superi, doctore,
poate ca am pietre la ficat, asa mi-au spus i doctorii de acasà.
Sa dea Dumnezeu sa aiba ei dreptate, nu discut cu un
biet om care e in suferinta. Dar sa vina Töpfer.
Am telefonat i, raspunzind ca e ocupat in consultatie, am
staruit sa-si lase si el consultatia, ca si mine; a venit la telefon
iar, staruind eu, dupa 1 0 minute s-a prezentat in persoana.
Tabloul ce-1 oferea bolnavul era convingator. Totusi Töpfer
a auscultat inima cu stetoscopul american, a percutat i palpat
regiunea ficatului, apoi am iesit impreuna in culoar. El a zis
rä trebuie expediat pacientul cit de curind i voind sa spo-
roasca vorba, 1-am intrebat:
Dar diagnoza D-tale?
Poate ea e un acces de asthma nervorum, raspunse el.
Cred ca e prea vadit un acces pronuntat de angina pec-
torala, replicai eu
La tot cazul, trebuie sa plece cit mai curind, zise el,
intrind.
Eu am tdcut la patul bolnavului, observind privirea acestuia
si atitudinea consilierului. Topfer zise:
Vous devez obeir aux bonnes conseilles du Dr. Vaida145.
Et partir toute de suite146, adaugai din parte-mi.
Töpfer zise un oui"147 grabit si se grabi sa plece. Eu atunci:
Te-ai convins?
Dar de ce e asa de grabit?
Pentru cd [ii] e fried de camera medicala!
Mi-a marturisit bietul om ca, sfatuit de prieteni români,
iricrezindu-se in Töpfer ti-a permis vin, cafea, fumat. A doua

208

www.dacoromanica.ro
zi a venit la consultatie. Mi-a cait si mizeriile sale personale
si ca §i-a comandat vagon-lit. I-am mai dat sfatul sa se duca
la Nauheim si am continuat consultatiile, usurat sufleteste, de
ccsmarul acelui om advocat al statului usuratic, lipsit de
Intel epciune.
Inca nu terminasem consultatiile cind am fost chemat la
telefon de portarul hotelului Pup". El imi comunica moartea
clientului.
Cind era sa achite contul hotelului, s-a iritat, a inceput sa
disc ute si deodata s-a rasturnat si a fost mort. Eu, ca medicul
liii curant, trebuie sa ma prezint la ora 3, cind va sosi comisia
of iciala pentru constatarea cauzei decesului. M-am deplasat
la ,.Pup". Mortul era inchis in odaia ce o ocupase. Portarul imi
nrezenta o blanchetà, spre a declara cauza mortii. Am scris
ffird niri o ezitare: Angina pectoris, infolge Arteriosklerose
der Kranzarterienams, ceea ce i la obductiem a fost dictata
11 procesul-verbal de medicul sef, oficial. La ora 3 comisia a
dispus transportarea cadavrului la morga.
Saracul Vrabiescu! In viata a trait dupa bunul plac iar,
cind datorita sfaturilor mele, infirmate prin sarlatania acapa-
ratoare de clienti, a lui Töpfer, i se prezenta alternativa: con-
tinuarea usurintei ori torturile cu diete, plimbari dozate, pre-
scrise de rnedici, odihna alternind cu mese cumpatate, cu regim
auster, fara mezeluri picante, fara mititel, sarmale, ciorba de
burta, icre moi i cele multe bunatati ale theniA-ului romanesc
a ramas consecvent firii sale iar destinul sau s-a indurat
de el. Duna o viata optimista, i-a harazit un sfirsit fulgerator,
ca tmui favorizat al sortii.
Pentru mine insa, a urmat un timp care imi consuma si
ultima minuta libera. tiam ca D-na Vrabiescu preferase sa
mearga la Vichy. Nu-i stiam insa adresa. Telefonind lui Dr.
Ciurcu, la Viena, dinsul gasi rost sa o incunostinteze despre
moartea sotului ei. A doua zi primii o telegrama de la ea, prin
care imi comunica ora sosirii. 0 asteptai la gara si statorii ce
unneaza: D-na dorea sa transporte cadavrul in tara, spre a-i
fac e acolo inmormintarea. Pentru aceasta trebuiau diferite
autorizatii si imbalsamare. Am reusit sa le rezolv toate, incit
doamna putu pleca a treia zi. La mesele pe care le luam im-
preund cind imi permitea vremea, ea imi povesti continutul
cnrespondentei schimbate cu sotul ei. El ii scrisese din Karls-
bad ca medicul Vaida Ii sfatuise sa plece, sa renunte la cura,
pe cind Töpfer ii recomanda sa Lea cura contra calculilor la
ficat. Ea, femeia mai cu minte, i-a raspuns sa urmeze sfatul
14 Memoni vol. 1 209

www.dacoromanica.ro
sa plece,. caci trebuie sa se increada ca primul e un doctor
dezinteresat. Al doilea are interes sa si-1 acapareze ca si client.
Contra lui Tdpfer, care pricepuse sa acapareze ca pa-
cient pe regele Ferdinand al Bulgariei, de la vechiul sâu me-
dic, nu am facut plingere. Eram prea ocupat cu clientela si
chiar pc atunci ma vizitase redactorul Junker al Oesterrichische
Rundschau", cea mai mare revista cu tendinta grosseiste-
rreich-istal51 din Austria. El venise sa-mi ceard un articol care
sà explice lumii cd de ce publicul bucurestean afisase pe pa-
latul regal de inchiriat"! Mai publicasem articole in acea mare
revista (d. e. Die Wahl in Sasca")152. Am conditionat ca arti-
colul sa fie nemodificat, ceea ce Junker accepta, ca de sine in-
teles, dupa ce articolul era semnat. Am publicat apoi Jos Aus-
tria perfidti. Cerind in loc de onorar Sonderabdracke"153, mi-au
trimis 5 mii de exemplare de reproduceri, frumos brosate, cu
care am inundat lumea politica (din Franta, prin Mircea Russu
Sirianu, la Paris, Roberto Fava la Roma, L. Korodi la Ber-
lin si prin prieteni in Austro-Ungaria). Intre timp, eram prins
de a nu o 'Asa singura i, in fine, de a o petrece la gara, pe
D-na Vrabiescu; a asista la obductia oficiala, imbalsamarea si
a controla transportul cadavrului. Erau mai urgente si mai
importante preocupari sociale, politice i profesionale, decit
sa ma preocupe dorul de revanse contra lui Töpfer. Cu ce scop,
spre a ma razbuna?. Spre a corecta lumea, in cazul dat pe
Töpfer? A mea e razbunarea", zice Domnul! Setea de raz-
bunare e, in fond, un viciu urit i nu contribuie decit la apro-
pierea sufletului de satisfactii ale pornirilor bestiale. Am avut
insii parte de o satisfactie neasteptata. Intre romanii aflatori
la Karlsbad, se intelege, moartea lui Vrabiescu a fost viu
discutata. Doamna vaduva sosind, i-a dat amploare discutiei.
Pornità contra lui Tópfer, a comunicat scrisoarea sotului ei si
raspunsul ce i-1 daduse ea, ca sä asculte de medicul care-I
saluise sa piece. Opinia publica s-a format incit, la citeva
zile dupa plecarea doamnei, ma vizita barbatul fruntas Ali-
manisteanu ca sa-mi comunice: Intre romanii care suntem
aici la curd, era o dispozitie in favorul lui Teipfer. D-ta esti
mai final- iar el, prin clientii sai români, a stiut sa-si creeze
atmosferd. Dar acum ne-am convins cu totii cit am fost de
nedrepti fata de D-ta. Anul viitor suntem hotariti cu totii sa
devenim clientii D-tale" (Durere, Alimanisteanu a sucombat,
in urma unei operatii de apendicitd, dupa reintoarcerea acasa).
Au venit apoi i alti romani, clienti ai lui Teipfer, iar dintre
cci sositi de atunci incoace la Karlsbad, a venit Vintild Bra-
tidnu, cu distinsa lui sotie i anul urmdtor, Ca sa nu insir de-

210

www.dacoromanica.ro
e.ct pe cei mai ilustri: D-na Pia BrAtianu, mama Bratienilor,
cu cele cloud fete ale sale, Sabina, sotia profesorului Canta-
cuzino si Pia, mAritatd Alimânisteanu.
De la un cumnat al lui Vrãbiescu am primit o scrisoare,
prin. care imi aducea elogii i expresiunea gratitudinii pentru
comportarea mea fatd de defunct. Astfel, dupd multele neli-
nisti pricinuite de Vràbiescu, neastimpArat pe cind era viu,
moartea lui s-a concretizat intr-un fatum154 de bun augur pen-
tru odaia mea de consultatii.
Simbätâ, kerminind consultAiile, plecam cu Lencica la
plimbare prin codrii de brad care imprejmuiesc Karlsbad-ul.
Acosti codri au citeva sute de kilometri de promenazi, bine
ingrijite, mAturate, cu table indicatoare. Le lipseste insa far-
mecul bradetelor muntilor nostri carpatini, poienile pline de
lion i variatia stejeriselor i fagetelor noastre. Simteam un
ce strain cind calcam pe sol mAturat i privind printre siru-
rile brazilor sàditi, ca la poruncA de soldati habt Acht"!155,
ori simtind sub picioare elastica perna din ace de cetinA, In
loc de a auzi, la fiecare pas, soapta frunzelor cdzute, poves-
tind de zilele stralucitoare de astd primAvard
Nu puteam in mijlocul naturii ordonate s suprim trezirea
sentimentului de nostalgie. Ca antidot, o imbrätisam atunci
si o pupam zdravAn pe Lencica, cu toate protestele ei vesele
Esti nebun, Alexandre!" ... Dupa plimbarile acestea de Sim-
bata, inainte de cind, mergeam la cinematograf.
Duminica dupa-amiaz5 faceam o excursiune mai variata:
Ia Giesshübl, Joachimsthal, Haus Heiling, Ellenbogen, Marien-
bad156 etc., uitind pentru moment grijile profesionale. Lencica
isi petrecea timpul peste sdptâmind cu confectionarea de pa-
lárii, pe care pricepea sä i le confectioneze cu mult gust de
artista adeviiratà, din gratia lui Dumnezeu. Ori se ocupa cu
tricotaj i cusdturi de dantele minutioase, capodopere ale gus-
tului estetic. Niciodatä nu-si pierdea rabdarea, asteptindu-mA
pind ce terminam cu pacientii in consultatie, ori cu cei vizi-
tati la ei acasà.
Cu Cosbuc i Caragiale ne intilneam la mas5, la hotel Loib"
(D-na Seling) si apoi la plimbari, in timpul cit Caragiale sth-
tea la Karlsbad. El venea din Berlin, spre a-1 vizita pe prie-
tenul sàu, Cosbuc. Lencica avea mare simpatie pentru Cosbuc,
omul distins prin fireascd delicatete si sentimentalism. Cara-
gi ale era de extrema" observare a ceremonialului conventional
si a formelor rutinei sociale, dar pe mine ma incinta subtonul
de sarcasm, ce caracteriza printr-insul descrierea oamenilor

211

www.dacoromanica.ro
starilor. Lencica nu se putea indilzi pentru firea lui, peste
F,i
pol:tetea amicala. Aceasta Wahlverwandschaft"157 va fi fost
cauza ca la plimbari, s-a dezvoltat in mod firesc obiceiul, ca,
ea si Cosbuc mergeau impreuna inainte, pe cind Caragiale cu
mine urmam, mai oprindu-ne in mers. Cosbuc nu persevera
la e terna ci, trecea la alta, färd a tine seama de expunerea
ingrijita.
Caragiale povestea, ordonind fraza cu o ingrijire de sine
inteleasà, parca ar dicta-o. Vorbea, ca sa zic asa, cu gramatica
si prosodia158 pe limba. Era o plâcere estetica sag asculti.
Cind eram singuri barbatii, cei doi mari maestri se luau la
intrecere de a-si da friu liber parerilor asupra productiei ar-
tei si literaturii moderne. Daca doza talentului nu-ti permite
sa atingi culmile, te opresti la stina modernista, urcind pe ca-
rarea nationalista in dreapta ori, urmind pilda din strainatate,
catarindu-te pe cararea din stinga, cu alure internationale. Pe
atunci erau la moda Doranul notar159 si Maica cea tineira160.
Ainbele piese s-au pretat din belsug observarilor celor doi.
Eu, ca public, aveam beneficiul placerii. Apoi, urmara anec-
dote si farse de rasfat, cind cei doi mari se intreceau ca doi
copii liceeni.
Tin sa pomenesc si pe Delavrancea. Era clientul" meu.
De citeva zile trimise dupa mine, fiind in pat. Odaia lui era
plmti de fum, in urma infinitelor tigarete. Am deschis larg
fereastra. Apoi 1-am cautat. TO deranjase stomacul cu o brinza
stricata si scria in pat la una din dramele sale (de nu ma in-
seala memoria: Apus de soare).
Am simtit ca brinza e stricata, zise scriitorul, dar am
lost silit sa o inghit, caci vis a vis, la masa vecina sedeau doua
doamne care se uitau la mine.
Bine dar puteati sa o scuipati in batista si sa iesiti afara si
sa o aruncati.
Da, aveti dreptate, dar nu mi-a venit aminte.
Vindecarea lui Barbu St. Delavrancea in citeva zile a fost
perfecta. Piesele lui s-au prezentat fastuos ca montare, cu cos-
tumele istorice. Proza lui draguta. Oratoria lui, declamatorica,
cu gesturi pentru gustul meu prea cdutate. Publicul era
insa impresionat.
Cu dr. I. Mihu, operat de hipertrofie de prostata sezind
in Stadtpark"161 am discutat mult actiunea lui de a bate
apa in piva", cu Tisza. Avea pricepere pentru felul meu ironic,
cum priveam lucrurile. Fiind burlac, tinuse mult, ca la un co-
. pil propriu, la un frate din a doua casatorie a lui tati-
ne-sau , frate cu mult mai trial% Copil simpatic, contractind

212

www.dacoromanica.ro
o gonoree, muri in urma unei miocardite, spre regretul celor
e 1-am cunoscut (Ca Macavei din Abrud Bucium, Dr. I.
l'ordea promovat ca roman sub auspiciis162 si Dr. Vic-
tor Nilvan, rapusi de tineri de paralizie progresiva ...163). As-
tfizi penicilina vindeca suveran. 0 mare binefacere pentru
omenire, desi nu pentru fidelitatea conjugala!
Din lasamintul lui Dr. Mihu164, natia nu s-a ales cu nimica.
INIu din vina testatorului, ca si in cazul lui Almasan. Aceeasi
soEtrta a avut-o i lasamintul lui Iosif Gal. Gojdu165 a ramas
singurul testator de stil! Tot la Karlsbad, plimbindu-ma CU
Gal, bateam saua ceea ce putea sa-1 intrebe pe mosul,
care era foarte vanitos ea Gojdu nu si-a gasit un demn ur-
rms. Nici pe Gal nu-1 poate acuza posteritatea de lipsa inten-
tiei generoase.
Actorii: Bulandra, D-soara Filotti, Petre Sturdza si Doamna
Erau clientii mei. De la artisti i elevi de conservator, belearte,
flu primeam onorar. Erau, precum arta lor, favoritii sentimen-
telor mele. De asemenea studentii. Intr-o noapte, pe la 1 1 1/2,
rna trezi portarul. Un tinar ma cauta. Consternat, imi martu-
Hsi cà, jertfind Venerei vulgivaga, a suferit o excoreatie la
t-:lans166. Vorbea stricat nemteste. Era ungur. Eu ordonai: Allj
elO, te yen bünös, vedd le a stiveged167 ... El, incurajat, pre-
zenta corpus delicti. L-am spalat antiseptic si 1-am comandat
pe alta zi. Gasind apoi julitura inofensiva, cind ma intreba de
onorar, i-am raspuns: Consultatie nocturna, in chestie de
amor fara prezervativ, 50 coroane", la care el ramase asa de
speriat, incit am pus capat situatiei, zicind: Fiind D-ta stu-
dent, consultatia e gratuita, dar imi promiti ca pe viitor nu vei
I rezi pe nici un doctor pe la miez de noapte". Ce vesel a pie-
cat!
Un tinar care venise numai sa ma vadd aveam Inca vie
amintirea scandalului cu aruncarea mea afara din incinta Ca-
rnerei din Budapesta era un tinar sanatos. Fara a pierde
rabdarea, in asemenea imprejurari, cind sunt ocupat, eu ma
salvez intr-o atitudine monosilabica: da, nu! El insa ma in-
treba:
Familia X este clienta Dvs?
Da.
Sunt diabetici? .

Da.
Dar D-soara ce board are?
E sandtoasa, isi plimba frumusetea pe corso, impreuna
cu D-soara B. Ele cloud sunt, intre toti oaspetii Karlsbadului,
cea mai frumoasa pereche de fete.

21 3

www.dacoromanica.ro
Nu stiti de ce sufera? nu v-a spus, nu v-a consultat?
Daca e sanatoasa!
Nu v-a spus ea are obiceiul sa se pise in pat?
Ce bazaconii vorbesti, D-le!
Eu stiu, caci umblu la ei in casa, sunt prieten cu fra-
te sdu!
E extraordinar ca raspindesti astfel de vorbe despre o
fata!
Poate s-a sfiit sa spuna, dar eu stiu. Dvs. nu voiti sa-mi
spuneti.
Ce sa-ti spun, D-le, nu-ti dai seama cit de necuviirkics
esti, sa vorbesti cu mine astfel de clefete neadevarate. Daca
iti spun ca sunt calomnii, i cd nu se cuvine sa le raspindesti,
mai cu seama daca esti prieten cu fratele D-soarei si in relatie
cu familia!
M-am sculat i i-am dat sa inteleaga cd nu mai am ce dis-
cuta cu el. Domnisoara din cauza a fa-cut apoi un maritis Uri-
liant, a avut baieti zdraveni, iar la virsta de 60 de ani, e fru-
moasa si astäzi.
Pe pacientul Ghemulet, taran intelept din Jaristea168 i pe
tovarasii sai i-am descris intr-alt loc.
Manifestind D-soara Popescu simptome de apendicita, vizi-
tam clienta de mai multe ori pe zi, pina ce i-am putut per-
mite sa paraseascd patul. Era copil unic la parinti, un tip de
romanca frumoasa i zdravana, de-ti era mai mare dragul sa
o privesti. Marna-sa era o femeie inteleapta i dirigenta f a-
Cind a venit sa-si ia adio, stiind ca are planuri de ma-
ritis pentru fiica ei de 18 ani, am crezut Ca trebuie sa-i atrag
atentiunea asupra cauzelor care au impus discutiile specia-
listilor asupra necesitatii Ehekonsens"-ului. Ea mi-a mul-
t imit, impresionata pentru interesul ce-1 port fetei sale. Anul
urrnator se prezenta la Mine mai intii nasa domnisoarei, o
batrina, prietena a mamei, spre a-mi comunica urmdtoarele
D-na Popescu e jenata sa vina in persoana, pentru ca nu mi-a
uscultat sfatul. Prezentindu-se o partida buna", un bogatas,
,i-a mai-Hat fata. Ginerele o trezeste dimineata sa mearga in
g,rajduri, pentru a controla mulsul vacilor. Apoi, trebuie sa-i
regateasca dejunul, ca dinsul sa se poata aseza la masa. Nu
tine bucatareasa si personal de serviciu. Ins toata. casa co-
nac mare, fost al unei familii de boieri nu s-a gasit o ma-
tura, cind s-a cununat perechea. Tinara doamna e insarcina' .

Mama ei ar dori sa o divorteze, de aceea a consultat un medic,


cind a trecut prin Viena, medic recomandat de portarul ho-
214

www.dacoromanica.ro
telului. Acesta i-a dat un certificat, de care are de gind sa se
foloseasca la proces. Am rugat-o sa trimita la mine pe D-na
Popescu. Aceasta mi s-a plins, insirind toate detaliile trage-
diei familiale. Am ascultat-o cu raladare. Apoi i-am spus Ca'
certificatul medicului nu ofera un substrat decizator pentru
divort. Vorbeste despre: nu s-a putut constata prezenta unei
infectii specifice, in mod certa. In urma acestui certificat se
va admite o noud cercetare. Admitindu-se, in fine, divortul,
dupd multe dezagremente, voiti D-na sa timbrati pe tatal ne-
putului Dvs. oficial ca pe un om vicios? Voiti ca acest copil,
cind va ajunge adult, sa aiba aversiune contra parintelui sal?
Ea stärui, cà va lasa sà faca avortul. I-am atras atentiunea
ed, fund sarcina in luna a treia, ar implica un mare pericol,
incit un mamos serios nu e verosimil sä se angajeze. Ea a fost
pusa pe ginduri. Mai intilnindu-ne, d-na s-a razgindit. Dupa
10 ani (in Romania Mare), flind in propaganda electorala prin
ace] jude i trecind pe la conacul tinerei perechi, partizani
politici m-au informat ca perechea se mai cearta se mai
impaca, dar ca au trei copii i vor mai face, ifitre cloud nein-
telegeri.
Advocatului Th. F.169 ii faceam masaj de prostata, incaltind
condom170 pe deget. Era un cm lipsit de seriozitate. A schim-
bat partidul pind ce a ajuns accidental ministru. Era din ge-
neratia patetica, a carei demagogie stearpa i-a servit lui Ca-
ragiale bogata colectie a tipurilor sale. Acest domn Th. F., cu
multi ani mai tirziu, in Romania Mare, pe cind eram prim-mi-
nistru iar el deputat, s-a laudat fata de un coleg, care s-a gra-
bit sd-mi transmità:
Ce? Vaida prim-ministru? La Karlsbad li-a virit dege-
tul in curul meu.
La care eu, rizind, am ripostat:
Dovada cá mi-am indeplinit datoria profesionala. Te
autorizez insa sa-i spui cà mi-am virit degetul si in p .... so-
ru-si, caci pentru medic gaura e purl rn cazul dat a fost
deosebirea ca el gemea iar dinsa nu, caci gaura lui era bolnavä,
pc cind a ei sanatoasa.
E caracteristic pentru judecata unor hahalere bucurestene
de alure parvenite cà privesc cu grandomanie pe profesionistii
care muncesc.
o pereche de greci nu au fost singurii i fiul lor,
advocat tinar si deputat, mi-au oferit o mostra sociologica. Ba-
irinul, agricultor, din arendas ajuns mare proprietar, om calm,
intelept, ducea casa buna cu taranii in acea epoca de neoio-
bagie. Doamna, cu alurele de fireascd i retinutd distinctie,

215

www.dacoromanica.ro
caracteristica familiilor grecesti, cultivatoarele vechilor forme
de savoir vivre"171 stamosesti. Ei mi-au descris viata lor de la
tara si am vazut cità dragoste de pamint pretinde agricultura
Si in binecuvintatul sol de dincolo de munti, caci beneficiul e
si acolo problematic.
Fiul a venit singur la mine. Cunoscinclu-i parintii, el era
pentru mine un obiect de studiu bine venit. Imi spuse inda tä
(a e sanatos si ca platind 40.000 fr. la casa partidului, a fost
andidat si ales deputat. M-am lâmurit asupra tuturor uzuri-
1 or si abuzurilor electorale (pe timpul celor III colegii) din
"Cara. Domnisorul a inceput apoi sa critice politica Partidului
National Roman din Transilvania. 0 cunostea din ziarele bu-
curestene. Am incercat sa-i explic. El insa stia toate mai bine
decit mine. Era ridicol reprosul lui ca nu stim face politica,
doar de altcum am fi primit pacea oferita de Tisza si slujbe
politice. Era atita egocentrism in felul lui si atita incredere
in sine, cum isi dadea aere, incit considerind Ca, in odaia de
asteptare clientii puteau sa se impacienteze, m-am saturat sa
mai studiez insuficientele i criticile ce le aducea i tatine-sau
si i-am spus, cu intonare cam aspra:
D-ta trebuie sa dobindesti multe experiente si rnulta
intelepciune ca sa-ti poti permite a discuta cu tatal D-tale iar
pentru a patrunde in tainele politicii austro-ungare, vor tre-
bui cele 40.000 lei sa-ti produca mai intii camata cametelor,
imbogâtindu-ti cunostintele politice. Discutia dintre noi nu
are nici un inteles. I-am dat mina si i-am deschis usa odaii
de asteptare. Lencica rn-a intrebat ulterior daca imi alung
clierrtii? Auzise vocea mea ridicatä. I-am raportat i rn-a
aprobat.
Un sef generos fdcu dupa cazul Vrabiescu iruptie la
mine in consultatie, abia anuntat de Paula, un domn inalt,
zdravan si robust. Se prezenta ca generalul cutare, comandan-
tul pietii in Capitalà.
Sunt in tratamentul doctorului Topfer (nu (5). Am venit
la D-ta caci fiind D-ta roman, increderea mea, natural, e mai
mare fata de D-ta. De citva timp mi s-au produs o seam& de
bube pe frunte.
Va rog D-le general sa va descheiati camasa. Am con-
statat un afect primar caracteristic si corona veneris172 fru-
m oasa. Cind i-am spus, Dl. general izbucni:
A dracului Iata cum s-au petrecut lucrurile. Adju-
tantul meu umbla dupa o doamna. I-am spus ea e de mora-
vuri usoare. El nu si nu. Era hotarit sa se cunune cu ea. Atunci

216
www.dacoromanica.ro
eu, ca sa-i dovedesc cu cine are a face, rn-am dat pe linga ea
si iata cu ce rn-am ales.
L-am linitit i, dorind el, am asistat cind colegul, fost asis-
tent la Neisser din Breslau, i-a aplicat 606, Salvarsanul, pe
atunci de curind descoperit de P. Ehrlich-Hata. I-a facut in-
jectia, pregaind solutia cu multa precautiune, dintr-un iri-
gator. A fost prima injectie de Salvarsan la a carei aplicare am
asistat. Apoi 1-am dus pe general cu o trasura acasa si 1-am
culcat in pat. Mergindu-i mai bine, nu rn-a mai distins cu
prezenta sa. Nici sa-rni multurneasca nu a tinut. Mi-a trimis
o scrisoare, printr-un om de serviciu, intrebind cu ce e dator.
I-am raspuns, declarind ca rn-am sirntit fericit sa-i pot face
rnicul serviciu unui distins general al glorioasei armate ro-
rnAne. El mi-a trimis doua figurine de portelan, a 5 coroane
bucata, care erau permanent in vitrina. Cit 11 va fi costat
cocoana?
Apropo, e timpul sa incetez cu descrierea pataniilor, cu
unul si cu altul dintre pacienti. Recunostinta? E absurd sa as-
tepte omul alta recunostinta decit satisfactia ce o ofera con-
stiinta Ca in fiecare caz ai facut ceea ce constiinta, *Uinta si
putinta ti-au permis. Mai cu seama, e ridicol ca un medic sä
nu-si completeze autoeducatia, neasteptind nici Q gratitudine,
afara de cea verbala, conventionala. Aceasta regula se referri,
in general, la relatiile dintre oarneni. E singura filosofie reala
a vietii. Si, ca o intregire: cind, in loc de sentimente de recu-
r ostinta, cineva caruia i-ai dat o picatura din priceperea si din
sufletul tau, iar el se poartä mojiceste, gindeste-te: nu i-am
fosc nici mama, nici bona, pentru ca sa ma supar; omul nu
a avut parte de o educatie de individ civilizat? Ce e val ca
va]ul trece"! Viata politica ofera [o] si mai bogata experientii
entru acest fel de a-si perfectiona omul autoeducatia!
Clientela e numai o comunitate familiala, care e legata su-
fleteste de medic, cit timp simte fiecare pacient ca poate pro-
fita pe urma relatiei cu el. Aceasta insernneaza incredere.
Achitarea onorariului nu simbolizeaza recunostinta. Sunt
pacienti, mai adeseori paciente, care obisnuiti sii cheltuiasca
pe toalete, pantofi etc. mai putin pe rufarie si sa dea
bacsisuri, in credinta cd le creste prestigiul in ochii chelne-
rului, in proportia sumei, exagereaza si la achitarea onorariu-
iui. De obicei, in ochii lor, medicul e la acelasi nivel cu ma-
estrul coafor, maestrul care le aranjeaza frizura, o vopseste
si le smulge sprincenele etc.
Românca mondena se distinge i prin aceea cã nu merge
la consultatii, ci lasa sa vina medicul la locuinta. In cazuri
217

www.dacoromanica.ro
de acestea, anumite persoane mi-au adus surprinderi originale.
La sfirsitul curei, doamna imi furisd onorariul in mina, ori in
j- he, cind ne luam adio. Ajungind acasa am descoperit cà mo-
nedele de aur nu erau coroane ori franci. Erau galbeni austri-
eci, levantini, de cite 18 coroane. 0 neintelegere credeam. Re-
petindu-se cazurile rn-am convins ca aveam de a face cu o
mica operatie financiara cad in Regat circula banul de aur
rornm, francez etc., paritar cu 20 coroane. Clienta schimba deci
nadins, in galbeni levantini, profitind de cite 2 coroane, la
fiecare piesà, cind achita personalul, intre acesta i pe medic.
Repetindu-se experienta, am zimbit de acest smecherlie fe-
mini n .

Mai placuta clientela se recruteaza din clasele de mijloc,


din sinul intelectualilor. Explicatiile ce trebuie sa i le dai, le
pricepe, intrebOrile ce ti le pune sunt la locul lor, urrnel7a
prescriptiile. Nu s-a deplasat la Karlsbad numai ca sã flaneze
pe Alte Wiese173 i sa asculte concertul gratuit la Pup", linga
un melange"174, spre a putea sa povesteasdi, cu acre de atot-
stiutor di la Karlsbad 1-am intilnit pe X" ...
Pe linga cazurile de diabet, erau relativ mai frecvente
cele in legatura cu stomacul i ficatul, apoi colita [5i] reum-t-
tismul, de diferite etiologii i localizari; guta ca nume colec-
tiv, pentru ceea ce se cuprinde in Transilvania de Nord in
numirea de matrici. n schimb, nu mi-a fost dat sá vad un
singur caz veritabil de guta (Gicht)175. Din toate tinuturile se
iveau cazuri de malarie. Si din Gorj.
Simpatia mea era de partea frumoasei rase feminine din
orasele de provincie si de la tara ale .Moldovei, Valahiei si,
mai cu seama, a Olteniei. Energia femeii romane e libera de
consideratiile molitoace176 ale multor barbati. Dacd teoria 111i
Weininger se va dovedi intemeiata, in fond, atunci pentru
multi barbati, formula va putea fi modificata: M = M si
VT = NV . Citimea w si m variaza de la individ la individm.
La Karlsbad am asistat la concursul international de saki,
in septembrie 1913. Joachimstal-ul 1-am vizitat cu Lencica, de
mai multe ori, fara a fi cistigat convingerea ca localitatea ar
vea smse sa poata dobindi renumele terapeutic, la care tinde
prin re.Hama. Pe Paula, o karlsbad-iana, am avut-o angajata
tot timpul, ca persoana de incredere. Ea primea clientela,
ajuta doamnele la dezbracat i imbracat, ducea la institutul
de analize adresele pacientilor, comanda maceuri i compre-
seic, de namol etc. Seara pregatea incaperile pentru ziva ur-
rnatoare, curdtind, apoi pleca acasa. A fost o persoand co-
cect,T. disci-OA.

218

www.dacoromanica.ro
Relatii personale cu colegi nu am histinut, in afard de ace-
lea cu specialistii: dermatologul, mamo§ul, dentistul, carora
le trimiteam clientii, cind indicatia era data. Cura fiecarui
pacient o conduceam pe baza experientelor intuitive 0 am
ramas nelamurit, in ce consta efectul dispozitiilor terapeutice
propriu-zise, traditionale. Dar, nu incape indoiala ta factorii
tZimaduitori principali sunt: increderea, ce o aduce cu sine
clientul fata de Karlsbad, ca loc de tamaduire; increderea ce
i-o dobindeste individualitatea medicului si sugestiunea ver-
balk prin care i-o stie cistiga si intari, pe neobservate, acea
incredere; apoi schimbarea mediului si contrastul celui de acasa,
fata de cel de la baie; ocuparea permanenta, care nu-i per-
mite sa-si faca autodiagnoze pesimiste.
Obisnuiam sa plec la Bucuresti la inceputul lui Mail Vi-
zitam profesoril facultatii de medicina (Buie liu, Stoicescu, MM-
darescu, Toma Ionescu, Babe§ etc.)178 si pe medicii care imi
trimisesera clienti. Publicam, in principalele ziare, anuntul
cs adresa mea din Karlsbad. Vizitatn numerosii prieteni 0
rude. Urmaream expozitia tinerilor arti§ti, incepind cu prima
zi si, an de an, cele ce au urmat, pinä in 1915. Ma prezentam
la sefii politici, sustinind cu ei legatura. An de an urmaream
reprezentatiile teatrale de la scoala declamatorie .franceza, a
101. Liciu si Nottara, pina la dictiunea sobra a lui Bulandra 0
a D-nei Anca179. Scena Teatrului National, spre satisfactia mea,
putea fi pusa alaturi cu cea din Viena, a Deutsches Volksthea-
ter-uluim, indeosebi in piesele sociale si de salon.
De 10 Mai ma gaseam totdeauna prezent la defilarea fes-
tiva. Intre timp 0 dupa 10 Mai, faceam turneul la Craiova,
Braila, Galati §i Iasi, vizitind pe medicii sefi de spitale. Odata,
in 1912, vizindu-mi pasaportul la consulatul rusesc din Iasi,
am mers la Chisinau, unde am facut diferite cunostinte, prin
D-rul Vi§nevschi, odinioará fost viceprezident al Romaniei
Junea, pe cind fusesem student la facultatea din Viena. In
gradina hotelului Londra am stat la o masa cu mai multi ro-
mani care vorbeau intre ei moldovenestea. In tren facusem
cunostinta cu fanaticul Talatoianu Alexandru.
Terminind cu turneul de medic balnear, ma opream cca
3-4 saptamini la Viena si luam excelentele cursuri pentru
medic!. Acestea erau anuntate la Allgemeines Krankenhaus.
Astfel, tot progesul realizat pe tarimul medicinii si cu care
rAm'asesem in curent teoretic prin cele trei reviste la care
eram abonat, puteam sag cunosc si practic. Dispunind primii
asistenti si docenti de materialul de bolnavi, demonstratiile
erau foarte instructive. Intre toate cursurile, cel mai perfect

219
www.dacoromanica.ro
a fost dupa judecata mea acela al docentului Eppinger181. Nu-
Marul participantilor era limitat la 10-12 insi. Doi insi erau
medici militari de stat major, comandati cu burse din partea
arniatei austro-ungare, un chine; un ossiet (din Caucaz), eu
si vreo citiva medici practicieni mai batrini. Eppinger avea
o vasta pregatire teoretica si. practica. Ca predare era, de ase-
menea, perfect. Cca o orà tinea curs, apoi era adus patul cu
bolnavul. Eppinger citea anamneza, datele analizei si cu totii
impreund tineam consiliu, fdrd participarea docentului. Ca-
zind, in fine, cu totii de acord, Eppinger incepea sa desfa-
mare paralel simptomele care au determinat diagnoza noastra
si cauzele care ii dovedeau netemeinicia. Urma apoi o ana-
lila a celor ce trebuia sa mai constatam, ca intregire, spre
a putea desavirsi diagnoza diferentiala. 0 astfel de metoda
- pentru oameni in functie de practicieni e nespus de fo-
lositoare. Eppinger a fost primul, care s-a ocupat, in curs, si
cu problemele secretiunii interne si care mi-a atras atentia
asupra simptomelor de vagotonie182.

PRACTICA MEDICALA

In Ungaria nu exista ocrotire sociald moderna. Pentru


bolnavii tratati in spitale, pratea comuna, daca erau sâraci.
Certificatul de saracie depindea de bunavointa notarului c -
munal. Daca acesta refuza, coliba si gràdinuta omului se vin-
deau prin licitatie. Medicii romani nu ajungeau sà fie numiti
la spitale. Cei straini nu stiau limba bolnavului roman si il
tratau neprietenos. De aceea romanii se fereau de spitale. Cind
se imbolnaveau, babele, moasele, veneau intr-ajutor. Ierburile
milenare, freca ul (masajul), descintecele, usurau suferintele.
In cazuri de histerie ajuta cititul popii. Contra matricilor,
scalda fierbinte in ciubar cu stroh183, iar in caz de board rea
(freant), fumurile de argint-viu etc. etc.
Cind stateam acasa la Olpret eram cautat de bolnavii din
sat si tot mai adeseori si de cei din satele vecine sau mai In-
depArtate. Erau zile cind aceasta clientela nu-mi permitea sa
ma departez de acasà. Fireste, consultatia era gratuita. Dupa
doctorat fiind cAs'atorit, in timpul absentei de la Karlsbad,
locuiam la Olpret. Clientela se sporise. Ce contrast intre me-
todele si posibilitatile ce mi le impunea clientela rurala si
intre cele oferite de clinica si practica din Karlsbad!
220
www.dacoromanica.ro
A trebuit sã ma adaptez. La Ora variatia era enormA: dureri
la inimd" (la briu) sau abdomenul, stomac etc.; gifiieli, tuse,
retentia urinei, friguri, luxatii, zgirciuri, incuiere (consti-
patie), zgaibe i alte boli de piele, fracturi, rAni de diferite
etiologii, boli de ochi, gripe, mdtrici, gonoree, riie, pedicu-
lozA, scurgerea urechii, anemie, tuberculozA. Experienta ma
invatase curind sa-mi aranjez o farmacie, cu medicamentele
moderne pe atunci i sd ma dezvat de a prescrie retete, cAci
chentii plateau la farmacie inzecit de cit ma costau pe mine
prafurile i pastilele, de asemenea pansamentele. Apoi rn-am
stabilit la obiceiul de a cumpara la Viena, de 50 de coroane,
pansamente, fesii sparadrap184 etc. si de 50-60 de coroane,
pastile englezesti (din Londra, Welcome185), cu cantitate titratA.
A cestea imi ajungeau luni de zile. Ser Behring186 aveam de
rezervd insi, inlocuindu-1 conform prescriptiei, multumita lui
Dumnezeu, nu am fost silit sA fac o singurd injectie, neivin-
du-se un singur caz.
Pe cind eram la clinica Neusser, a fost adusd la mine, cu
carul, Sfintoaie", sotia adinc-credinciosului consatean, pore-
nit Sfintu. Reputatia ei era totul ce nu semAna a sfint. Din
cind in cind, dupa ce innopta, umbla dracul" prin casd bon-
tAnind i huruind. La sfatul intelept al nevestei, fiind intentia
necuratului sd-1 ispiteascd pe Sfintu, acesta pleca la un cu-
mAtru, spre a se adaposti. Ea trecea de nimfomanA. CoboritA
din car, ajutata de sot si de medic, abia a putut päsi pind la
mine in casá. Era, evident, un caz de isterie. Insa eu am
tratat-o parca ar fi fost la clinicd. I-am cercetat si zonele son-
reflexele, incit nici Kraft-Ebing ori Wagner V. Jau-
regg nu si-ar fi putut da mai multd silintd. I-am prescris apoi
1 Ai de apd caldà, in care trebuia sã topeascd mai intii 1/4-1/2 1

kil de sare, urcind zilnic cantitatea si in proportie, exercitii


de intrebuintare tot mai extinsd a picioarelor. Sugestiune.
Curincl i-a trecut boala. As fi recomandat-o popii, dar acesta,
un incult, ar fi zis: Vedeti ce plateste diploma de doctor din
"Wena! Eu, dacd i-am citit, a fugit dracul".
Cazurile de malarie erau frecvente. Am inlocuit potroaca
cri potroceaua (Herba centaurea) cu chinina; contra dureri-
lor de cap antipirina cu citrophena; mai tirziu, la dureri reu-
matice, cu suverana aspirinA Bayer. La rAni intrebuintam io-
doform, praf i gaze187.
Un fecior din Suia188 venea din cind in cind la mine cu
luxatia din incheieturà a umarului. Nu &earn asistent prin-
tre cAseni. Toti, impreunA cu administratorul Galaczy, cu-
prinsi de min', fugeau. Lenica, femeiusca sulegetà, imi veni

221

www.dacoromanica.ro
intr-ajutor. Pac! Pacientul pleca vesel, ca fiind un caz habi-
tual, pentru a veni iarAsi cu bratul luxat. Un om din Ca1na189
suferise o fracturà deschisA, dintii masinii prinzindu-i mina.
Neputindu-1 indupleca sa." meargd la spital 1-am pansat cu io-
doform. Venea la inceput zilnic la pansat, peste Miloman199,
apoi tot mai rar, pinâ ce tesuturile proaspete se incheiar5. Ci-
catricea nu a fost esteticä, dar omul a putut intrebuinta mina.
Un b5iat de cca 16-1 7 ani, ce imi era foarte simpatic, si-a
ciuntit cu securea 3 degete, incit falangele atirnau ciunge.
L-am trimis cu trAsura la spital. Voind chirurgul sâ le am-
puteze, a refuzat si s-a reintors la mine. Ce puteam face?
Schimbind pansamentul i aplicind iodoformul, s-au vindecat,
fireste f5r5 sa se fi fixat falangele la loc, dar mascind defec-
tul. Experienta am f5cut-o si eu curind; ce fort5 de regene-
rare rezidà in extremitAtile membrelor! Arsuri, provocate de
lampa de petrol explodat5, se vindecau destul de repede, cu
untdelemn acoperit cu gaze de iodoform. Aure1191, de bâiat.
dispunea de o abilitate manualà de chirurg. Cu o dexteritate
extraordinar5 pricepea s5 scoatà cerceii ruginiti, purtati de
Ia botez, o viat5 intreagA, in urechile acum besicate. La di-
ferite conjunctivite, cheratite si ciclite192 nu era suficient sà
scriu reteta si sâ fac o instilatie. 0 adeváratä artA de pedagog
trebuia s dezvolt pentru a invAta pe pacient cum s5 proce-
cleze cu tevisoara de instilat. Degetele obisnuite cu coasa, sapa
ori fusul, nu se indeletniceau usor cu acel instrument delicat.
Nrici schimbarea pansamentului nu o puteam incredinta, decit
ill cazuri rare, clientului ori unui membru al familiei sale. La
otità medic purulent5 isi stiau ajuta oamenii mai usor.
Ciudat caz a oferit un bâiat de cca. 12-13 ani. In meatul
auricular extern193 avea o bub5 deschisà. FAcind eu descope-
rirea Ca in bubâ era un vierme, i-am scos vreo 8-1 0 viermi
codati. Adormind copilul, musca Ii depuse ouàle in buba des-
chisi5 prin scarpinare, iar eclozind ouàle, codatii au gAsit hranA.
Ani de zile nu am descoperit nici un caz de diabet intre Virani
si unul singur de cancer (Ilie lungul", din Jurca194). Cu gravi-
ditatea, femeile nu consultau medic. Citeva babe erau moasa
mare", cu titlul onorar, in diferitele pArti ale satului. Fireste c5
ele nu aveau nici cele mai elementare idei de asepsie. Totusi
datoritá faptului ca interventia lor se mdrginea la sp5latu1 co-
pilului i tidiatul buricului, fard tusare195, nu am pomenit la
mine in sat, in timp de 70 de ani, decit un singur caz de febrd
puerpera15. Sd atribui aceasfi imprejurare cauzei cd, in me-
diul rural, bacteriile patogene sunt mai rare?

222
www.dacoromanica.ro
Experienta moaselor neinstruite inlocuieste, prin curnula-
rea procedeelor intuitive, multe din cele invätate la cursurile
de mosit, de [catrel moasele improvizate care, farA medic, tre-
nuie mai mult sà se fereascâ de a nu strica decit ceea ce
ar putea sas ajute numai spre a fi in treabA, doveclind ca
au invatat ceva. Aveam insd destule cazuri de colpite, me-
trite si alte inconveniente, din care bartolinite196, consecinte
de pe urma nasterilor.
Faptul câ, la 48 ore dupd ce a nascut, dacii ferneia nu-si
vade de gospodArie, este hulità de vecine ca lenesä, dovedeste
inca o data ca obiceiurile poporului s-au cimentat in omenire
datorità experientelor milenare. Nu e lenea la mijloc, ci con-
tragerea i regenerarea mai accelerata a vaselor, dupa puer-
periu. Legarea picioarelor mamei si legarea fedeles a nou-nas-
cutului sunt rämasitele dispozitiilor de odinioard ale medi-
cilor, ahtiati sã dobindeascd gratitudinea clientelor, care folo-
seau ocazia spre a se lasa alintate. Acest obicei nu 1-am corn-
batut si ar fi fost zadarnic sà incerc. Insà, am stilruit necon-
tenit, ca sà-si prepare fiecare femeie un asternut curat, inlo-
cuind paiele vechi si rufaria zdrentuità murdar ce se fo-
insea pentru nastere cu cea mai frumoas5 rufArie curath
de care dispuneau. In privinta aceasta, curind mi-am dat seama
cit eram de singur si de izolat. Prejudecata, aliath cu expe-
rienta si superstitia, cimentatà prin ignorantá, rezistau argu-
mentelor mele. Nu ca femeile nu ar fi avut incredere in bu-
nele mele intentii, nici c multe dintre ele nu s-ar fi las-1
convinse, dar moasa mare" stia una si bund: cum a apucat".
Iar, in tot satul, nefiind un singur irigator i nici eine sa-I
aplice, am fost silit sd-mi aduc eu irigatorul i sà demons rez
cum trebuie introdusä canula i scursâ apa. A fost cazul unei
Märiute, care se ldsase furatd" i mAritindu-se, cu torte cfl
mi avea decit 15 ani, fiMd insarcinata, suferea de constil iie
de e saptäminA. A scapat si de scaun i apoi de sarcinä, ye-
sela, dovadA cä amorul stie sä biruie toate piedicile.
Eu ins5 rn-am consultat cu notarul. Bâtrinul Sze 11, unciur
catolic, om de omenie i intelept, a fost usor de convins. Pe e
o lunA, incepea la Cluj un curs de candidate de moase. Gu-
vernul oferea graiuitate si 20 florini bani de buzunar, afarà
de intretinere si locuinta. Dupâ 3 luni de curs se obtinea di-
plurna i apoi un post de moas'a comunalà. Am decis sil trimi-
tern si din Olpret la Cluj o femeie tinara, agreatâ de opini t
publica a femeilor din sat. Cu acest scop am convocat femeile
la scoald, duminica dupd bisericA.

223

www.dacoromanica.ro
5edinta a deschis-o Sze 11, comunicind dispozitia guverna-
rnentalä. A aratat avantajele materiale de care se va putea
bucura femeia care va participa la cursul de mosit si, ulterior,
hind beneficiara unei modeste lefi lunare. Apoi, luind eu cu-
vintul, am tinut o conferintä, invocind faptul ca intre cele
prezente si mine nu este secret cite necazuri se ascund sub
fuste. Cauza e lipsa de ingrijire la nasteri. Moasele mari isi
fac clatoria cu dragoste si mild crestineasca, insa le lipseste
sprijinul pe care 1-ar avea o moasa cu diploma. Na5terea e un
Incru sfint. Vointa lui Dumnezeu e, cum ne spune Sfinta
Scriptura, ca omenirea sa se sporeasca cu feti asemänatori lui
Dumnezeu. Dar Dumnezeu de aceea le-a dat oamenilor jude-
cata ca sa se foloseasca de ea spre a-si asigura bineie. Ergo,
am aratat avantajele practice pentru sat, cu pilde concrete si
icivocind faptul ca in cutari sate vecine functioneaza de mult
moase comunale. La urrna, invitind femeile care umplusera
sala sa propuna i sá aleaga pe cea mai potrivita candidata,
sc inceput discutia. Interesul era viu si nici opozitie, nici ne-
intelegere nu se manifesta. Dar, indata s-au format partide in
jurul moaselor maxi°. Clientele uneia de pe Ulita Prunilor",
si aruiau ca ea sa primeasca. Altele facind aceasta pe so-
,raitoarea se grupasera in jurul moasei mari de dincolo de
vale". Notarul aràtind cà ambele respectabile batrine nu pot
fi considerate, fiind admise nurnai femei pina la o anumita
virsta, au inceput propuneri diferite, nominale. Insa una mo-
tiva Ca nu-5i poate parasi barbatul, alta ea are copii mici, re-
fuzind cu temei. Cazind insa i numele Mariucei, sotia cura-
tica 5i fard copii a vizitiului meu, am reusit sa obtin aprobarea
unanimä pentru desemnarea el. Am sa vorbesc eu cu Vasile,
ci va pricepe situatia, Mariuca facind hotarirea ei dependenta
de invoirea lui Vasile. Ne-am despartit cu voie bund si am
mers la masa, re bene gesta197.
Eram Inca la masa, fara sa fi apucat sa vorbesc cu Vasil ,
(ind Galaczy veni cu stirea ca, desi Mariuca primise autoriza-
rea barbatului, a renuntat la plecare, tinind seama de opinia
piblica femining, care se grupase, intre timp, solidar pe linga
echile moase mare. Era gratitudinea mamelor cu copii, mai
hotaritoare decit toate argumentele mele savante, caci: sou-
ver t femme varie -193" Eu am mai constatat inca o data cit
de adevarata era vorba mosului meu Bohatiel: Az asszonyt
csak ambiczionalni lehet, nem kapaczitalni ...a199.
Cu cazurile de sifilis rn-a invatat, de asemenea, clientela
rurala, sa renunt la tot ce profitasem din cartile lui Kaposi
Neumann, cit si la clinica prof. Lang. Tratamentul cu terapia

224

www.dacoromanica.ro
fricpunilor mercurice s-a dovedit inexecutabil. Dozarea se
pulea dispune prin prepararea fractionata a cantitAtii in pa-
chete, conform retetei. Fireste, astfel se scumpea reteta. Apoi
se impunea executarea cit de cit exactä, printr-o persoand
priceputi Pe deasupra, venea inconvenientul cu pregkirea
bAil or si izolarea bolnavului, spre a-i feri pe cAseni de in-
toxicatie. Datorith ultimei cauze, nu puteam prescrie nici me-
toda lui Nelander un medic scandinav cu aplicarea do-
zei de mercur uns5 pe un saculet, asezat peste noapte pe piep-
tul pacientului. Raminea tratamentul prin injectarea in glit-
tei200. Românul suporta sA-1 intepi o data' cu acul lung, rar de
2-3 ori. Apoi tedgea chiulul doctorului. Ce puteam face? De-
cit nici o terapie, mai bine fumurile! De pe coastele Hima-
hiei, ale Chimborazo-uluim, Alpilor i pin'a in Carpati, ome-
nirea ti-a ajutat cu fumuri" contra mal du Naples"-ului ori
Freant-ului. Istoria boalei acesteia e tot pe atit de intere-
sAnta, ca Ars amatoria a lui Ovidiu. M-am decis si am pres-
cris dozat chinovar-Zinnober (Ag-I-S in piirti egale)202. Apoi,
dind pacientului reteta, intre noi se desfasura urmiitoarea
onventie: Lasi sâ-ti faca reteta. Sunt prafuri rosii. Ai au-
zit Ca la boala aceasta ajutd statul sub fumuri. Mai bine rogi
pe vreo baba', care pricepe, o moasà mare" sa-ti steie in-
1r-ajutor. Vei lua un seäunes de muls i un vâtrar. Te asezi
pe se:dunes, pui vAtrarul cu jar sub scAunes, te acoperi bine
eu toale groase i apoi presari, pe jar, praful dintr-un pache-
tel i stai bine acoperit, cit poti suporta, fasuflind aburii pu-
turosi. Ziva urmatoare faci de asemenea. Cind ai isprAvit pra-
furile vii iarasi la mine.
Cind treci spre casA, dubesti un gorun tin5r in pAdure.
Scoarta o tai in bucAtele mdrunte. Din acestea iei douà lin-
Ezuri invirvoratem si le opAresti cu 1/2 litru de apà fierbinte.
F'aci strecurkura, pe care o versi intr-un cilindru. Din apa
aceea iti clatini204 gura, pind simti Ca iti strepezesc dintii. Re-
, eti de mai multe ori pe zi si seara, inainte de a te culca. Nu
1rIghiti din fiertura de scoarta de stejar. Asa, acum repetä ceea
am spus". De adio ii mai legam de suflet decoctul astrin-
cent, explicindu-i primejdia gingivitei. Gorunul a inlocuit bine
R.Ithania iar eu, prin fumuri, mercuru1205. E usor azi cu noile
preparate sulfamide a vindeca sifilisul i gonoreea. Dar erarn
fled numai acu-s 50 de ani.
In timpul primului razboi, medicamentele au devenit tot
loai greu accesibile si mai scumpe. Industria germantl, Bayer
5i Rh. vv.zos, ne ajuta i pe noi. CAtre sfirsitul rdzboiului, cind
in 1918 a bintuit epidemia de gripà spaniold", trupele care
I Memo! ii vol. I 22'3

www.dacoromanica.ro
paräsisera fronturile, au adus un adevarat val de riie. Contra
gripei spaniole eram lipsiti de experientia, de profilaxie si de
meclicamente. Simptomele nu erau constant aceleasi. Dar era
un dezastru. Om teafar azi, miine-poimiine era mort. Febra
era singurul simptom mai general. Ferneile tinere, insarcinate,
cadeau aproape fara exceptie jertfa bolii. Din acest punct
de vedere era un noroc absenta barbatilor, in urma mobili-
zarii generale. Pe satele noastre se intirnpla Ca, in aceeasi zi,
erau mai multe inmormintari. Intr-o zi, fiind bolnav tot per-
sonalul de pe mosia mea, nu era cine sa taie lemne pentru
buctitarie, incit aflind feciorii din garda", ne-au venit in-
tr-ajutor voluntar. Singurul medicament de care dispuneam
era a-pirina. Scadea anumite dureri, insa nu am putut con-
stata putere vindecatoare. Totusi, cu tot contactul meu si a
altor colegi, am ramas neatins de gripa.
Dupa 1 Decembrie 1918, venind din Alba-Iulia la Sibiu,
am tre ut printr-un complex de simptome grave. In 3 decem-
brie 1918, dupa masa, in odaita mea de la hotel Bulevard"
incepusem sa dictez lui Mihai Popovici textul pe care 1-am
predat Regelui Ferdinand, cu proclamatia Adunarii din 1 De-
cembrie, a Unirii Ardealului, Banatului i Partilor ungurene,
sub coroana Romaniei, in Romania Mare. Dupg ce dictasem,
plimbindu-ma prin camera, cca 1/2 ora, simtii cum sunt cu-
prins de o slabiciune care se intensifica in citeva clipe, atit de
mult, incit ma dezbracai, ajutat de Mihai, si ma culcai. El,
speriat, ma intreba ce am. Simt ca-mi pierd puterea, simt
ca rror. De aceea te rog, procura-ti o main i, peste Cim-
pie, treci 1i Olpret, ca sà sosesti inainte de ce-ar sosi vestea
ca am murit". El, speriat, imi raspunse ca vorbesc prostii si
apoi alerga sä caute un medic. In absenta lui, puterile ma pa-
raseau tot mai milt i, fara a simti vreo durere, zaceam cu-
prins de apatie. Venind doctorul Ion Sturza, ma supuse unei
cercetari, fara sa-mi aduc aminte de detalii, dar, vazind sta-
rea mea de prostatie, imi procura o garde-maladem pentru
noapte. Trecind astfel un timp, am fost cuprins de tenesmm.
Si, mergind la toaleta, am petrecut toata noaptea intre pat
si closet, cu totul de 18 ori. La sfirsit am observat scaune
singeroase. Mi-am improvizat termofor, din caciula, asezind-o
pe burta. In ziva urmatoare am luat o supa de orez i un
Reisauflauf209, trimise de amabila Doamna Dr. Sturza. M-am
odihnit in pat iar [in] ziva proxima rn-am sculat si am ple-
cat la Bucuresti, impreuna cu perechea Goldis, avind un au-
tomobil la dispozitie. Caciula termofor am purtat-o
la toate solemnitatile din Bucuresti si am suportat cu ea,
226

www.dacoromanica.ro
ori datorita ei mielul e leac al valahului toate me-
nu-urile consumate. Cred ca am contractat o gripa, in 28
ori 29 noiembrie, o zi inainte de a fi plecat din Olpret. Pe
inserate, 1-am vizitat. la el acasa, pe bravul taran Vasilica
Costanului Diacului. Era febril i intreaga odaie supraincal-
zita 1I cu aer infundat. I-am dat aspirind si consolarea ca
va razbi cu boala. Dinsul irni raspunse insä cà simte ca va
muri. Pe cind rn-am reintors la Olpret, nu I-am mai gasit
in viata
Dupa reintoarcerea oamenilor de pe front, riia s-a sporit
re sate. Zilnic veneau sa ma consulte, din localitate si din
departare. Spre a scurta consultarea imi pregatisern retete
j_entru adulti, dupa Hebram, cu sulf etc. si altele pentru
copii cu balsam peruvian. Intra clientul iar eu: ridica-ti
czimasa", apoi: sufulca-ti minecile, tii ea e riie?" Dinsul
confirma. Dindu-i reteta, continuam, explicindu-i cum sa
procedeze. Accentuam ca rufele sa fie fierte cu lesie i hai-
nele agatate in pod ca sa degere bine, inainte de a fi pur-
tate din nou. Oamenii destepti au procedat conform instruc-
ti,inilor primite. De asemenea, s-a raspindit stirpirea pedi-
culozei, conform retetei clinicii Kaposi, cu petrol si untde-
lemn, apoi spalat cu sapun si, in fine, pieptanat cu pieptene
des, pentru lindini. Tin sa pomenesc citeva cazuri care rn-au
impresionat:
0 evreica tinara, cedind ispitei, o pài cu un plutonier
ferches. A dobindit o amintire iar, pe urma, consecintele.
Contra durerilor Ii dadeam zilnic injectii de morfind, pe
linga odihna, comprese etc. Cedind, in fine, durerile, am re-
dus treptat morfina la aqua distilata, caci pacienta insista
sa-i fac injectii. Era pericolul obinuirii, astfel am dezobis-
nuit-o, desi simtea deosebirea efectului. Era desteapta dar,
spre norocul ei, analfabetà.
Un soldat, reformat ca invalid, primise pe front, cu oca-
ia unui asalt, o impuscatura, prin gura larg deschisa, care
i-a perforat muschii maseteri, fard a fi atins dintii. Dupq \rill-
decare a fost reformat, dar cicatrizarea, provocind contractie,
el nu putea deschide gura normal. I-am recornandat masaj
si obisnuirea cu necazul relativ norocos. (Era unul din fami-
lia Stupariu).
Condrache, de sub Dumbrava, scapat teafar din razboi,
suferea de pericardita. Mergeam zilnic la dinsul, dar cu
trasura, fiind noroi adinc pe tot lungul ulitei laterale, unde
locuia. Trebuia sa-i fac injectii cu morfina. Pe incetul, starea

227

www.dacoromanica.ro
lui incepuse sa se amelioreze. Prima dispozitie pe care a
trebuit sa o iau a fost categoricul ordin sã abandoneze obi-
ceiul general printre familiile noastre Wariest, de a se culca
sotii impreund, in acelasi pat. Vecinul lor era Toaderul
Vasiiestilor, un batrin intelept si el s-a angajat s contro-
leze executarea dispozitiilor mele. Cind s-a mai in-
tremat, cind incetasem cu injectiile si ma bucuram
ea omul mie simpatic va scapa, a fost s
absentez citeva zile de acasa. In prealabil, am mai mers I
el si mi-am repetat staruitor sfatul ca sa se abtina, .pina 'a
reintorcerea mea, de orice miscari pripite, sã zaca absolut
linistit etc. Pe biltrinul Toader 1-am insarcinat cu suprave-
gherea. Cind apoi, reintorcindu-ma acasa, ajunsesem cu tra-
sura, pe la locul de tirg, auzii clopotul bisericii cintind
mort. Vizitiul, Costan, imi spuse ca Ghiufa trage clopotul
pentru ca murise Condrache. Reconvalescentul, scapind de
controlul meu, se increzuse i imbracindu-se, ii vazuse Je
treburi prin casà. Deodata se prabusi mort. Vaduva veni la
mine si imi multumi, intrebindu-rna ce imi este datoare. Ea
i:ra din Pustutazu si se reintorcea la familia si satul ei (Acea
ferneie era, din nastere, lipsita de urechi). Cind i-am r s-
puns ea mie nu-mi datoreste decit jalea pentru barbatu-sau,
dar sa-i dea ceva vizitiului care avusese atit de lucru c u
sphlatul trasurii, ea incepu sa-mi doreasca iertarea pacate-
lor mele si ale parintilor mei, ceea ce ma scoase din sarite.
.,Ce crezi, ma rastii la ea, cã de aceea rn-am trudit cu Con-
drache? Asa rn-a invatat tatal meu ca dacd un om stie mai
Inuit decit altul, e o datorie pentru el sa ajute de-aproapelui.
Nu ca sä i se ierte pacatele lui i [ale] parintilor sal. Nu ai
nici o treaba cu pacatele mele si ale parintilor mei. Ma. Sa
ai noroc mai bun decit ai avut cu Condrache".
(La Ambulatorul Terapeutic4 din Viena, am cunoscut ca-
zul unui fecior nearnt, trimis pentru a treia 'parã la trata-
ment, spre a fi din nou expediat pe front, dud vindecare.
Aceasta, a treia ranire, era ca o gratie a Destinului. Glontul
perforase musculatura cefei, Para a distruge sau a atinge
vertebra sau vas. Vindecarea s-a terminat prornt. Dar, tara-
E.anind cu masatul, am izbutit sa-1 retinem citeva luni, in-
cercind sa-1 salvam de moartea de erou, pe frontul a carui
prabusire trebuia sa urmeze).
Vacluva fara urechi a sarmanului Condrache nu a intre-
lasat sa se achite fata de vizitiul rneu, dindu-i o coroana. In
rest, a lasat in grija bunului Dumnezeu ca sa ierte pacatele
Indic si ale parintilor mei. Caci oamenii nu-si pot explica sd
228

www.dacoromanica.ro
Ic faca altul un bine, fara a profita altceva, afara de con-
stiinta datoriei implinite.
0 femeie veni seara plingind si ma chema disperata ca-i
moare barbatul. Fusese la padure, spre a -Cala lemne. Coin-
rind un copac pe umar, ducindu-1 la car, a alunecat si
lemnul i-a prins capul. Era sa ne asezam la dna. Alarmat,
am plecat numaidecit si am mers pe Valea Rea. Era i acesta
unul dintre Stuparesti. Om intre 30 si 40 de ani. Nu mani-
festa simptome de comotie cerebralä, dar avea fracturi man-
dibulare, prin care pierduse citiva dinti. Dupa ce Ii cauta-
sem cu de-amanuntul, i-am aplicat mitela212, ordonind
clatine gura din cind in cind; in rest liniste absolutã si
hrana lichida. Pe drum dare casa ma framinta gindul: ce
ar fi prescris prof. Albert? ... Sosind, am luat chirurgia lui
Albert i, inainte de a cina, am cautat Ca ce zice". Spre
multumirea mea, mi-a raspuns Albert: richtig"213.
In Olpret s-au ivit ca de atitea ori vara cazuri de
dizenterie (strinsoare"). Mai intii am fost chemat la o fata
de cca, 1 8 ani. Tinindu-ma la curent cu progresul in medi-
cina, Safaf, librarul din Viena, imi trimisese nou aparuta
carte de Dieteticci a prof. Orthner. Avusesem 8 i eu dizente-
fie ca i copil, iar dupa ce tata incercase toate remediile po-
porane, la recomandatia unei femei Puica Crucitei
imi dadu prafuri de cirligatea" (Sanguisorba officinalis), din
rádacini primite de la dinsa. Acestea imi vindecara boala. Planta
e tot atit de frecventa pe alocurea in finat, sub Babghiu cl
[O.] pe livada din fata garii Bistrita. In loc de a incerca cu
cirligatea, voind sà nu fiu reactionar ori arierat, am facut
prescriptiile mele, increzindu-ma in Orthner, ordonind fetei
dieta lactata i apa mineral:a, adusa din Dej. Intre timp s-a
imbolnavit, de dizenterie, Mircea. Era de trei ani. Dar clien-
tei, de la spatele Dimbului lui Crai" Ii mergea, din zi in zi,
tot mai rail. Eu studiam tot mereu pe Orthner si pe Strampel.
Starea pacientei ma ingrijora si ma punea tot mai mult pe
ginduri. Astfel, am ajuns sa opresc tot ce recomandasem
conform sfatului lui Orthner. Caci, evident, laptele oferea
in strat excelent pentru propagarea i sporirea bacteriilor
si, astfel, a dizenteriei. Apa gazoasä la rindul ei, balona in-
testinul. Daca rationamentul acesta a fost tardiv si astfel.
Orthner a contribuit ori nu prin increderea mea intr-insul
nu am putut constata, dar pacienta a murit.
Boala lui Mircea s-a agravat iar modificarea dietei si te-
rapiei nu produse, nici subiectiv, nici obiectiv, un semn de
incurajare. Copilul slabea vazind cu ochii. Moartea clientei
229

www.dacoromanica.ro
si simptomele grave ale lui Mircea ma neurastenizasera. Ce
sa fac, ce sa mai incerc? In fine, lasind deoparte toata bi-
blioteca de volume groase ale celebritatilor specialiste, rn-am
consultat cu Heizmann214, receptologia clinicilor vieneze. Nu
mai puteam intirzia, trebuia sa risc o procedurd radicala.
Si am ales o irigatie cu tanina, irigatie inalta. La 1 litru de
apa am luat jumatate din cantitatea admisa prin Heizmann
si i-am instilat-o lui Mircea. Trebuie sa fi avut dureri atroce,
caci ii curgeau lacrimile siroi oi ipa grozav, dupa ce apa
patrunsese in intestin. Eu, disperat, alergam prin odaie in-
cit baiatul, in mijlocul accesului dureros incerd sa ma min-
pie. Nu stiu daca solutia cu tanina a putut patrunde pina
la intestinul infectat (cecum), dar din momentul acela, boala
s a intors spre bine si baiatul s-a vindecat.
Fiul cel mai in virsta, Liviu, al Ilenei Hossu, era un Ea-
du de o frumusete rara a proportiilor anatomice, incit mem-
brii comisiei de asentare s-au ridicat spre a-1 privi cu admi-
ratie. Ileana era persoana de incredere a intregii familii,
de,teapta, frumoasa si corecta. Pind a nu ma fi casatorit,
dar i dupa aceea, ea conducea gospodaria lui Galaczy. Li-
viu a fost incorporat in 192 ...?, in Romania zisa Mare, la
regimentul de infanterie din Cluj. FiMd cazarmile neinca-
patoare, soldatii trebuiau sä doarma cite doi insi intr-un pat
si 59 manince in aceleasi incaperi. Mai era o anomalie mare,
mostenita de la armata austro-ungara, din generatie in ge-
neratie, faptul ca medicii militari abuzau fireste, nu toti
si scuteau ori reformau feciorii care stiau sa-si fad rostu-
rile, datorita starii materiale a parintilor. De aceea ajungeau
in armata elemente inferioare, care umpleau spitalele mili-
tare. Intre acestea, un contingent cu inceput de TDC care,
dacã ar fi lasati la tara, ar fi putut trai, contribuind cu munca
lor la productia nationala. Cunoscind eu aceste neajunsuri,
am atras atentia diferitilor ministri de razboi i generali cu
care am colaborat. Dadeau din umeri caci nici regele nu
avea destula putere spre a stirpi raul inradacinat. Nu stiu
daca armata romana de dincolo de munti a fost contaminata,
ori suferea de aceasta racild de la intemeierea ei care, in
ro-Ungaria era urmarea proteetionismului sovin iar in
Romania veche a politicianismului de partid.
A trebuit sa permit215 aceste observari, spre a arunca o
raza de intelegere asupra celor ce voi expune: in mijlocul aler-
garilor mele politice, cind puteam, ma odihneam macar o zi
cloud la Olpret, in mijlocul familiei. Sosind o data acasa,
Lencica irni spuse ca Ileana i s-a plins de sosirea acasa a lui

230

www.dacoromanica.ro
Liviu, fiind reformat. [In] ziva urmatoare rn-am dus la casa
Ilenei. Certificatul de concediere nu indica diagnosticul care
motiva concedierea. Curind ma convinse, cu atit mai clar, cer-
cetarea. Am consolat pe bolnav i pe mama-sa, insa mie nu-mi
ramase decit slaba speranta ca diagnoza medicilor militari si
a mea, dar dacd totusi erau inselatoare? Fara a ezita, 1-am
asezat pe Liviu in automobil i 1-am depus seara la clinica
din Cluj, incredintindu-1 profesorului Goia. Dimineata urma-
toare, acesta mi-a comunicat trista diagnoza, confirmind cá
e un caz de tuberculoza miliara iremediabila. L-am dus acasa
unde, acea floare de om a putut sa-si termine zilele in mijlocul
familiei. Cel mai trist caz in practica mea rurala.
Ionel Gaspar, fiul protopopului din Bocsa Romana, fusese
seful meu de cabinet, la Ministerul de Interne. In guvernul
liberal, care a urmat, D-rul Costinescu ocupa resortul sand-
tatii. Era un om simpatic, dar suferea si el de mania bucures-
teana, de reformator cu orice pret, de a lua dispozitii pripite.
Astfel, numiri1e medicilor erau necontenite. Intr-un rind,
Gaspar fiind la Olpret, se pregatea sa plece la o vinatoare pe
la Hateg, la care avea sa participe i ministrul sanatatii. I-am
predat lui Gaspar un act, prin care notariatul din Olpret con-
firma ca, in decursul acelui an, functiona al 9-lea medic co-
munal in acel sat. Personal, ii aduceam multumiri calduroase
ministrului Costinescu, pentru parinteasca 'solicitudine ce
o dovedeste comunei mele natale. Gaspar s-a angajat cu pld-
cere sa predea ambele scrisori, dupa masa, cind vor sta la
taifas cu Costinescu.
Cine a avut dreptate? Seara, o femeie disperatä, ma chemd
la barbatul ei. Bietul om Tusese cuprins de zgirciuri atroce.
Se tavalea in genunchi si in coate, spre a-si putea suporta
durerile. Cind am sosit era lurid frumoasa. Omul manifesta
tot complexul de simptome ale unei afectiuni a apendicelui.
Eram sub impresia lecturii editiei noi a cartii de medicina
infernA a marelui Dieulafoy. Maestrul sfatuia ca, la cea mai
mica indicatie a unei astfel de mlnifestari, nu e permis sa
sovaim. Cazul trebuie supus, fara aminare, operatiei, spre
a preintimpina catastrofa. Ergo, in cazul dat, trebuie fAcut
asternutul in car si plecat la Dej, la spital. Dimineata se va
face operatia i vom scapa i omul i eu, de grija; caci daca
sparge matul etc. etc.
Bolnavul ma intreba daca Ii vor spinteca", la care eu
Ii spusei ea nu-1 vor deschide numai cit trebuie, ca sa se
scurga puroiul. In caz contrar etc. etc. Nu am plecat pina ce

231

www.dacoromanica.ro
noinavul nu mi-a dat mina sa de barbat de omenie", ca-mi
va asculta sfatul.
Trecuserd vreo 10 zile cind, urcind pe la curtea lui, Ii
vi;zui cioplind la niste obezi. El, zarindu-ma de departe, se
intoarse cu spatele care ulita, facindu-se a nu ma vedea. Pe-
semne am gresit diagnoza, caci omul era aparent teafeir.
Trecu un an i, la congresul international al internistilor, Dieu-
lafoy declara: Am reprezentat in trecut punctul de vedere
ca trebuie operat, la cel mai mic semn de apendicita. Cu toate
ca, odata facuta cu succes operatia, pacientul a scapat de lin
pericol permanent, totuA experierttele ce le-am .facut in
timpul din urma, rn-au convins ea adeseori putem reusi si
cu terapia conservativd. De aceea, sfatuiesc ca acolo unde con-
ditiile permit sa se faca incercarea cu tratamentul conser-
vativ". Astfel, olpreteanul meu (Ionasul Cherchisului), cu aju-
torul catalizei216 fricii de cutit, urma telepatic sfatul marelui
internist din Paris.
Dar nu toti bolnavii pot avea acel noroc. Cite cazuri de
autovindecare si cite de exitus laetalis se intimpla din cauz.i
apendicitei?! De cite ori am patit ca venind la mine cutare
client il intrebam: Ce-ti mai face feciorul ori fata care. 1
fost la mine cu dureri de pintece? El imi raspundea: A murit.
S-a tot vinzolit i vaietat, se aseza pe coate i jerunti217, gemea,
anoi, dupa ce s-a caznit tot asa, in alta zi pe inserate a murit.
Dumnezeu sa-1 ierte".
Pacat de el! Sa-1 ierte Dumnezeu".
Tin sa amintesc ca subprefectul mi-a comunicat, pe timpul
re\ olutiei" din 1918, statistica oficiala a mortalitatii prin
gripa spaniola". Conform acelor date, numarul mortilor In
judetul Solnoc-Dabica (Somes) intrecea pe cel al cazutilor,
pierduti in razboiul din 1914-18. Frecventa femeilor insdrci-
nate a fost impresionanta.
Experiente sanitare in familia mea
(Aflate prin comunicari verbale i amintiri personale)
Din punct de vedere biologic, poate ca notitele ce urmeaza
sd alba', eventual, oarecare importanta. Stiinta a realizat, in
ultima juniatte de secol, mai multe rezultate pozitive decit in
tot timpul existentei omenirii pe globul terestru.
Vaida, alias ut vocantur Voevod"218, de Felsd Orbo (Gir-
bou)219, avea diploma nobiliara de la principele Transilvaniei,
George Rakóczi220, datata din 1618 si reconfirmata in 1648.
Erau tarani nobili care la 1848 dispuneau de 20 iugare221 si de

2 32

www.dacoromanica.ro
doi iobagi. La inceputul veacului XIX, fiul lui Petru, Iacob
Vaida-Voevod, casatorindu-se cu Maria, a carei cruce de mor-
mint este linga intrarea bisericii din Fodora Romana222, pe So-
me*, a avut doi baieti, pe Samoila i pe Ioan. Numele ei de
familie nu-1 stiu. Ea s-a maritat la 13 ani, la 16 a ramas vaduva
si la 17 s-a märitat dupd un Pana, care luâ ulterior numele
de Vaida. Maria a trait peste 80 de ani.
De copilaria celor doi baieti nu am aflat altceva decit e1
Sarnoild a terminat Liceul Piaristilor din Cluj, apoi dreptul si
a ciobindit diploma de advocat. A fost mosul meu. Fiind fecior
frumos, inalt, frecventa societatea de gentry din nordul Ar-
dealului. S-a indeletnicit si cu incercari literare, fireste in
limba literaturii maghiare, care pe atunci se zbatea in rena*te-
rea ce au creat-o marii poeti ai epocii. Norocul 1-a ajutat sa
Led o casatorie de calitate, dobindind de sotie pe Roza, prin
care ajunsese incuscrit cu numeroase familii de magnati an-
gun I cu distinse familii romanesti (Leményi, Mihes etc.).
Pierzindu-si sotia in puerperiu, cind se nascu in 1848 al patrulea
copil, o fetita care n-a supravietuit pe marna-sa Samoila
a ramas \Tacitly cu trei baieti: Joan, Samoila si Dionisie, tatal
nieu. Bunicul meu, obisnuit cu viata sociala a timpului, a fost
distrus sufleteste prin pierderea sotiei. Simultan, si-a neglijat
atit refacerea proprietatilor sale, cit si profesiunea sa, distruse
prin evenimentele politice [1848-49]. Echilibrul sat sufletesc,
odata ajuns in labilitate, a cautat consolare in diversiunea vietii
sociale. Nu frecventa petreceri ci intocmit o metoda pro-
m ie spre a-si uita necazurile. Mergea la Cluj cu 2-3 trasuri.
Dist anta, pind la mosia din Someseni nri era decit 3-4 kilometri.
ilivita prieteni pe care, urcati in trasuri impreuna cu un taraf
de lautari, Ii transporta la Someseni.
Societatea sosind, se incepe masa, apoi cheful: vinul curgea
girla, tiganul trägea, oaspetii se veseleau. Singur stapinul, ocu-
pindu-se de oaspetii sai, se straduia ca fiecare sâ se simta cit
de bine. Dar, pe cind ei jucau carti si nu crutau vinurile, el
nu bea, ci numai inchina si nu atingea cartile. Cum intre con-
vivi223 nu lipseau cucoanele, stapinul casei le tinea de urit.
Pe incetul, relatiile au devenit mai intime.
Intr-un astfel de mediu, copiii erau nenorociti. Ioan a fost
ori nu Bankettkind"224, ori a prins de trial- o viata de om
arierat. Scrisul i cititul le-a invatat de copil, de asemenea
cele patru operatii aritmetice. Nu a ajuns insa la un nivel mai
Malt decit lectura cutarui ziar de bulevard, din Budapesta.
Aincerile curente, de vindut si [de] cumparat, pricepea sã i le
aranjeze. Operatiile aritmetice le solutiona in cap. Cind s-a

233

www.dacoromanica.ro
cdsatorit a doua oara la 56 de ani luind o femeie trecuta
de mult prin climacteriu, cu 5 copii adulti si fete maritate, a
dovedit o judecata de imbecil. Ea 1-a putut duce de nas, ade-
i lenindu-1 cu fagaduinta ca-i va face un copil doar iata-i
o cei cinci ai ei! Astfel, el va scapa de situatia de uzufructuar
va scapa de acestia (fratele meu, loan si cu mine). Intr-o
i trna, imbolnavindu-se, facu un voeu225, cã dacd se va insa-
AAtosi, va cladi o biserica. Atunci si-a asumat un rol, ca Stefan
-1 Mihai, de bun crestin, fireste inconstient.
Samoilei, al doilea unchi al meu, ca baiat de 12-13 ani, a
suierit accidentul ca, spargindu-se gheata sub el, a cazut in
apd si au inghetat hainele pe dinsul, necutezind sà mearga
acasä. Acestei intimplari i s-a atribuit extropia226 membrelor:
inimile i picioarele i s-au schilodit din incheieturile metacar-
piene i tarsometatarsiene, incit umbla cu douà cirje. Era insä,
ca autodidact, cultivat i inteligent. La cca 50 de ani a murit
prin apoplexie. Din cind in cind era Quartalsaufer"227.
Diortisie, tatal meu, cel mai tindr dintre frati, inainte de
a se casatori, pe cind era la Olpret sub instructia Bontanului
(unchiul sau, loan), a trecut printr-o febra tifoidd grea. hi
aducea aminte cum, in ziva cind i s-a intors boala", doamna
prim-pretorului Csatt zicea: nem eri délet" (nu va trai pina la
amiazi). Apoi, i-a pornit o puternica scurgere de singe din
nas i s-a inceput reconvalescenta. Nu stiu ca ulterior sa fi
avut altd board, afara de dureri reumatice i citeodata sciatica,
pe care o trata biciuindu-si partile gluteale228 cu manunchiuri
puternice de urzici, strinse din fundul gradinii. Boa la grozava
care 1-a rapus, am descris-o detaliat in alt loc.
Total bunicului meu, Bohätiel, s-a numit Joan, fiul sau,
Alexandru, era al doilea intre 6 copii. Erau o dinastie de preoti.
Stramosul lor, David, protopop din Uifalau229, semnase actul
Uniunii"230, dupa traditie. Erau nobili: Bohetzel de Soosmez6"
(C:od231 pe Somes). Mai in virstd intre copii, era preoteasa
acluva: Nemesnéni. Dupd mosul meu, urma preoteasa din
Rus232 (pe Somes), cea din Surduc233 (Ancean), cea din Cala-
cea234 (Mihali). Ca nu stiu al citelea, s-a nascut Mihai. In Rus,
traiau la parinti, vacluva Biltiu, pina ce s-a recasatorit cu un
notar. Pe fiul ei, Aurel, 1-au crescut bunicii, devenind preot
si mostenitorul averii. Despre boli, in copilarie, nu a ramas
pomenire in familie, dar nici caz de moarte nu s-a intimplat.
Unii dintre ei erau inalti, crescuti in pripa, altii . respectiv
altele, preotese zdravene. Mosul meu apartinea tipului inalt,
frate-sau Mihai era mai indesat. Mosul meu, Alexandru, a luat
ca sotie pe verisoara-sa Ana, nascuta Leményi, fiica proprieta-

234

www.dacoromanica.ro
rului din comuna Fodora Ungureasca238, vecina cu Uifalaul.
Socrul sau era un urias de om. Povestea mosul meu ca la o
ocazie, fiind o serbare familiala la casa din Fodora Ung., au
incercat din glurnas redingota batrinului Leményi, care cu-
prindea pe trei nepoti adulti ai proprietarului. Amintesc acest
fapt pentru ea' intreaga familie s-a stins din cauza de tuber-
culoza. Una dintre trei fete fusese maritata dupa un inginer de
mine din Ungaria de Nord. Murind el de boala seaca"238, iar
ca fiind de asemenea bolnava, s-a reintors acasa. Bunica mea
murise in puerperiu, cind se nascuse mama-mea. Un frate,
Francisc, suferi i muri tot de tuberculoza, ca om trecut de
50 de ani. Era inalt i traise toata viata la tara. Nepotul lui
de sord care s-a stins si ea intre timp terminind Liceul
riaristilor la Cluj, a facut politehnica la Viena. Talentat, tinar
frurnos, si-a pierdut moralul i energia. Rechemat in familie
din considerente de economie, s-a prapadit de tuberculoza
i bunicul sau, Leményi, cu cca 60 de ani,
si cie plictisealã.
incepu sa slabeasca si se stinse (TBC, sau cancer?). Dupã aceea
a ramas supravietuitoare o singura descendentd din toata fa-
milia, Ade la, sora lui Carol [precedentul], maritata dupa Emeric.
Fop de Basesti. Mama acestei fruntase familii, Barbara (Var-
voara) Lernényi, nascuta Ciacoi, si-a inmormintat toti copiii,
ca traind 80 de ani. Nu eram inca de scoald cind, fiind in'i-
taii ei de Craciun, aceasta strabunica ne-a d;11. fiecaruia un
portmoneu cu cite un galben. Era o femeie inalt, inva
peste umeri cu o manta ce-i cadea deasupra trupului. Scena
traieste viu in amintirea mea. Nu am uitat nici orologiul de
Schwarzwald237, din prinzitorul de la Fodora Roma-ma (la
care, deschizindu-se Lisa, cucul anunta ora). N-am uitat nici
distinctia de a-mi fi permis sã ciupesc festila luminarii de seu,
cu mucarnita". Luminarile se turnau in forme, din seul adunat.
Funinginea strica aerul, tot asa ca scuipatul abundent al fu-
inatorilor de pipa, uscat i prafuit pe padiment, care raspindea
tubel culoza, mai cu seama ca a deschide ferestrele trecea de
periculos, caci din cauza tug"-u1ui238 puteai sa races-Li", sa
capeti aprindere de plamini etc. Ce timpuri fericite", suspina
cite un imbecil, pind la Robert Koch. Ce fericire a putut oferi
decurgerea vieii intr-o monotonie de clef ete despre vecini, ori
ceed ce am auzit de la mosul meu, ca batrina soacra-sa, n-a
incetat sa-i reproseze mamei sale, moarta de mult, ca pe ea,
o nascuta Ciacoi, a putut-o Marita dupd Leményi de Lemeny . .

Ce mezalianta, Doamne!
Adela, nepoata ei, maritata E. Pop, a avut peste 5 copii.
Primul, Virgil, avea talent muzical si a ajuns [la] o anumità

235
www.dacoromanica.ro
perfectiune tehnica, dar fara a dispune de un farmec indivi-
dual in interpretare. 0 sora, Elena, manifesta stigm ate de arie-
rata (riset perplex, fara cauza). Doi baieti destepti i frumosi
au suferit de scrofuloza (tuberculoza ganglionara, foarte ras-
pindita pe la sfirsitul secolului al XIX-lea se scurgeau gan-
ulionii). Acesti copii aveau o vina umoristica. Tatal lor, om
incult i neserios, plin de vanitatea de domn" ii inscrise
1-1 liceul din Blaj. In absenta lor se reinsurase, luind o vacluva
de virsta iertata. Cind Emeric (Imrus) si Cornel venird in
acanta, tatal lor le facu repros, intrebindu-i de ce nu 1-au
felicitat. Ei raspunsera cu termenul tehnic al cartoforilor: Nu
puteam fe'icita pe blind!"
Murind si acesti copii, tatal lor se plinse bunicului meu:
Am ramas singur ..." La care, bdtrinul Bohatiel: Dar toate
partile mostenite fac impreuna o mostenire frumoasa ..." Pop
Emeric: Adevarat, aveti dreptate!" (flusturatul nu observase
ironia). Singurii descendenti directi ai strabunei din Fodora
Ungureasca au ramas: frate-meu Joan i cu mine. Cauza de-
ceselor: bunica i fiica ei, marna-mea, puerperiu, iar restul,
direct ori indirect, TBC.
In familia E. Pop alcoolismul habitual, frecvent la sala-
ieni: inainte de masa, bere ca aperitiv", iar la 6, a doua oara.
L a masa numai cite 1/2 litru de yin si prealabil aperitiv",
tuicA. Dar pe atunci se credea ca alcoolul da vigoare. `Fatal meu
trecea de un om curios, pentru ca nu avea vinul pe masa, ci
in pivnita 1i.-1 aducea in carafe numai cind avea oaspeti. Din-
sill, nu numai ne predica abstinenta noua copiilor ci
ne-o servea ca exemplu, de fiecare zi.
Din partea Bohatielestilor, surorile mosului meu Alexandru
s- au m5ritat: cea mare, la 13-14 ani, dupa preotul Nemes din
arja239 (se scria Nemesiu", pe atunci ortografia noastra ne-
fiind fixatä, ca astazi); alta, dupa preotul Cristea, din Rusu
(Oroszfalu); alta, dupa preotul Ancean, din Surduc; alta, dup5
preotul Mihali, din Calacea.
Nemes-néni, comunicindu-i mama-sa ca teologul Nemes
o petise, incepu sa plinga. Totusi, se lasd convinsa, mama-sa
prorniindu-i ca-i va cinsti ei naframa de md:ase care ii pl5cea
ccpilei atit de mult. Fiind cea mai mare intre surori, trebuia
sa faca inceputul i naframa era ademenitoare pentru fetita.
Nemes era un fecior zdravan, din parinti de omenie. Tot ce
exceptionau socrii era ca, cu tot numele249, el nu avea diploma
nobiliara, o chestie de mare importanta inainte de 1848.

236
www.dacoromanica.ro
Din cdsdtorie au rezultat patru feciori i cloud fete. Toti
erau foarte inalti, afard de Mihai, preot i el, care era bine
legat si urmase, dupd moartea socrului sd fie mutat in pa-
rohia Uifaldu (Vultureni). Joan, fiind hemiplegic, a rdmas in
Dirja, la mosia pdrinteascd, administrind-o impreund cu soru-sa
vdduvd, Veronica. El a avut un singur fiu, Eugen, care s-a
facut muncitor mecanic. Veronica a avut doud fete, preotese
la Petrilaca, cu preotul Gherasim i la Coroieni241, cu pdrin-
tele Muste. Alexandru, judecdtor, a fost casatorit cu sotia nds-
cutd Filipan (ambii copii rezultati au murit de tuberculozà:
Emil, ca student la medicind si Emilia, cdsãtorità, fard copii).
Mihai, cdsätorit cu Elena Fetti (copiii lor: Bazil, a murit de
rnic, iar Sandu, ofiter de carierd, ränit ca maior in Galitia,
glontul trecind prin pldmini, lingd sfircul drept; vindecat,
s-a cdsätorit cu verisoard-sa, Aniti, ndscutd Bohatiel a lui
Mihai vaduva dupd Dr. Stefan Morar si a murit de cancer,
dupd 15 ani de cdsdtorie si 2 ani de chinuri). Letitia, mdritatii
cu preotul Achim, din Bdsesti, cu fiica Marioara (Bibi), ma-
ri'ard Sesan, magistrat din Bucovina si fiul lor Stefan, doctor
in medicind, caskorit cu o vienezd drAgutd. Livia frumoasd,
ndscutd tirziu cind Sandu deja era cdpitan, rdsfatatd de
pdrinti si de frati. Maritata cu fostul vizitiu al tâtine-sdu.
cdci era mare amatoare de cai, iar el tindr, nu refuza ascen-
siunea sociald. A divortat apoi, s-a recdsdtorit in 1920 cu un
rnaior, erban, din armata romând, decorat cu ordinul Mihai
Viteazul, iar in 1949 au divortat (Ea fire masochistd, el?)
Mihai Bohatiel a fost mult mai tindr decit mosul meu,
Alexandru. Revizor scolar,, pretor etc., prin anii absolutismului,
a devenit apoi proprietar in Gälpiia i Racds242. S-a cdsdtorit
cu Maria, nascutd Otdermat, fiica unui maior deutsch-böhme243,
din mama cehd, iar maiorul verosimil de origine elvetiand. Ea
a suferit de calculi biliari si a avut 5 nasteri: loan, mort de
copii, nenorocindu-se la gimnasticd, Alexandru, sportiv ca
student, fãcind scrimd i altele, in clubul atletic din Clui, a
c:evenit magistrat; Mihai, in urma neintelegerilor cu mama,
rdmasd vaduva, a decázut, a ajuns potator, cu tot talentul de
care dispunea, murind ca adult.
Alexandru s-a cdsdtorit cu Eliza, ndseutd Nasta, dintr-o
familia macedo-romdnd. 0 caracteriza gelozia patologicd, cdsä-
toria din dragoste excesivä, platonica poeticd devenind un
iad pentru arnindoi. Primul copil suferea de simptome neuro-
patologice, suchiat sub influenta mame-si si a dispärut ca
tindr inginer agricol. Pe fetita Armida o dresase mamd-sa sä-1
controleze pe tatAl ei, in privinta fidelitdtii conjugale", cind
237

www.dacoromanica.ro
mergea la mosie spre a inspecta. Cel mai mic copil era anormal
(schizofrenoid?). Armida, maritata cu Gelu Egri, fost primar
al Orazii Mad, a avut copii frumosi, dar nu rivnitori: Ana
(Aniti) era cea mai frumoasd fata in generatia ei. Temperament,
canto, dans, spirituald in riposte etc. Casatoriile ei Morar si
Nemes normale. Prin operatie (Prof. Alexandru Pop) a
scapat-o de un calcul biliar de martimea unei nuci.
Betti (Elisabeta), penultimul copil al perechii Mihai Bo-
hatiel Maria Otdermat, s-a mdritat dupa ce trecuse de 25
de ani cu Dr. Dionisie Roman, advocat in Medias si are trei
descendenti: Dinu, Dr. iuris, casatorit cu fiica unui advocat din
Bururesti si are doi copii; Leo, arhitect, casatorit cu Vera,
nascuta Leményi din Sibiu, avind ca fiu pe Leo, perfect vio-
lonist si advocat diplomat si fiica Vera (Veruca), maritata cu
Mircea Iorga. Surorile lui Dinu sunt Ani, maritata cu Eugen
Hatieganu, avind doi baieti si o fatä, iar Lucica, maritata cu
chirurgul Dr. Muresan244, avind patru fetite.
Majoritatea femeilor (sotii od nurori) au fost remarcabile
iar descendentii lor, proportionali ca statura si frumusete. Ca
intelect, era o vorba ramasa din batrini: sa ne-o descurce
cutare, ca e din neamul Bohatielestilor". Notez ca sotia preo-
tului Nemesiu, nascuta Fetti, fata de comerciant din Nasaud,
a provenit din parinti italieni, romanizati, iar Otdermat-ii en9u
de provenienta sanguina variatd.
Beniaminu1245, intre copiii lui Mihai Bohatiel, a fost Leo,
nascut cind ceilalti erau deja mad. Datorita educatiei sasesti.
la scolile medii (invatâtorul Heichsmann Bistrita), s-a dez-
voltat normal trupeste i sufleteste. La 21 ani a obtinut diploma
la politehnica din Budapesta si, curind, s-a cdsatorit cu Vera,
ndscuta Leményi, fiica advocatului Dr. Liviu Leményi, din
Sibiu. Au avut trei copii, dintre care o fetita a murit de mk
Bãiatul Leo a luat calificatia juridicd i fiind excelent violonist,
a primit un angajament la filarmonica din capitala. Casatoria
din dragoste s-a terminat cu divort i o fetita. Veruca, frumoasa
sa sord (semana cu matusa Aniti, fara a fi avut statura ei), s-a
maritat cu Mircea Iorga. Intilnindu-ne cu Vera, in casa lui
iorga si a D-nei Catinca, Vera imi spuse: Alexandru, te-as
invita cu Lenci la nunta, dar stiu cã nu yeti veni". Eu am
tacut, luind la cunostinta aceasta scuza stingace od bruscare
intentionata. Insa Iorga (socrul mare), a replicat promt: Fi-
reste, Dl. Vaida nu poate merge intr-o casa de fripturist"246
(La staruintele Verei, Leo dezertase din P.N.T.). Casatoria a
ramas stearpà. Leo-tatal, dupa moartea Verei, s-a casatorit
cu c. florareasa unguroaica din Cluj.

238

www.dacoromanica.ro
0 flied a preotesei Cristea, mAritata dupd preotul Aurel
Biltiu, a avut doi copii, pe Aurel, ajuns si el preot in Rus si
un fiu mai mic, Eugen. Aurel Biltiu, cAsâtorit cu Roza Vaida.
a avut un fiu Valer, doctor medic, care s-a cdsdtorit cu fiica
protopopului unit, Marga, din Dej si au avut impreund o co
pila. Apoi, divort si ea s-a remaritat Manu.
Ancean, din Surduc, a avut mai multi copii. Iulian, preot
in aceeasi parohie; Alexandru, magistrat; o fatä profesoard;
Custi, arierat ca intelect. Iulian, cdsdtorit cu fiica protopopului
Vaida din Bobota247, s-a nenorocit, rasturnindu-i caii trAsura
§i a murit in urma unei fracturi femurale. Fiul mai mare (?),
idvocat in Ciachi-Girbou248, a dispdrut in primul râzboi
pe front, ca ofiter de rezerva. Altul, Iulian, preot, a murit
de tinär (verosimil alcool si TBC). 0 fath foarte frumoas5,
Aurica, maritata dupd preotul Copos (Coposu), este mama
:efului de cabinet al lui Maniu, Coposu.
Din familia preotului Mihali din Cdlacea: loan, preot si
succesor al -Caine-sail, in aceeasi parohie, un frate mai mare,
Alexandru, magistrat, necdsdtorit, destept, iubitor de viatd co-
m odà si de somn, a fost Osit mort, dimineata in pat, la Lugoj.
ea tindr de 36 de ani; o flied, maritata cu Precup, directorul
hceului din Gherla, avea un copila§ care si-a pierdut auzul
pe cind era mic. (Consultat, Dumitrache249 1-a declarat ireme-
diabil, recomandind instruirea intr-un institut de surdo-muti.
S-a ales croitor distins, Casátorindu-se cu o surdo-mutd).
Mosul meu, Alexandru BohAtielu, casatorit cu Ana Leményi
de Leményi (Lemniu)250, a avut-o dupã un an pe mamd-mea
Ana, dar si-a pierdut sotia in puerperiu. Dupä 10 ani de vd-
duvie s-a Casatorit cu Juliana Csoma, fiica unui medic din
Cluj. Era unguroaica si calvinà. Dispunea de culturd frumoasd
pentru timpul acela: cunostea limbile ungureascd, nemteasca
si a invatat române§te, tot atit de perfect, sd eiteascd si sä
scrie. Lectura ii era ocupatia favoritd in orele libere. Roma-
nele lui Jokai M., traduceri din englezd (Scott, Dickens) si
francezâ (Balzac, Dumas, Ponson du Terrail Rocambole).
Cit de des auzeam, luni de zile, pomenind pe Rocambole si
aventurile lui! De altcum, era o excelentà gospodind. Nu frec-
yenta societati de cocoane, nici relatii sociale cu unguri, desi
primea de s'arbritori citeva vizite din partea rudelor ei maghiare
ea si a românilor, din partea sotului. In privinta toaletelor era
de extrema simplitate.
Pe noi, nepotii, ne trata tolerabil, in limitele Caldurii tem-
perate prin frigiditatea fireascd a bunicii vitrege. Nici intre
ea si tata pe care staruia sä-1. insoare nu stApinea decit

239

www.dacoromanica.ro
politete conventional& Traia si mama-sa, vaduva, o babuica
mica, pentru noi o figura secundara pe scena familial& Mo-
desta casa i gospodarie a mosului meu era condusa exemplar
pi tinuta curat.
Mosul meu spunea ca in tinerete, cautindu-1 un medic, i-a
spus ca plaminii ar fi concrescuti cu coastele (pleurita?) Afara
de coriza"231, nu a suferit de nici o board acuta mai gray&
Se plingea citeodata de reumatism in musculatura cefei si
ma punea sa-1 free". Dupa masaj usor, declara ca i-a facut
bine. Cind era trecut cu citiva ani de 70, a fost atins de un
atac de apoplexie, care afectase centrul nervului facial si me-
moria. Dar, in timp de citeva luni, simptomele disparurd cu
.totul. Obisnuit sa faca bait de aburi, la Diana Dr-ului Szom-
bathely, a contractat o infectie pe urma masajului. Au fost
consultati profesorii Dr. Brandt si Dr. Purjész. Simptomele
ganglionare limfatice (cubitale i axilare) au cedat fara inter-
ventie chirurgicala. Dupa citeva saptamini a fost restaurat pe
cleplin. n timpul cit a zacut i-a comunicat tatii, jenindu-se
sa-i spund lui Brandt, ca a avut o polutie si nu stie daca nu
e un simptom rain Profesorul, auzind de la tata, i-a transmis
v orba pacientului ci 11 felicita. Omul zdravan i inalt, alune-
cind pe poiei, a cazut cit era de lung, incit un negel [de] pe
mijlocul nasului, a fost ras, strivindu-se de o piatra. Si aceasta
penibila excoriatie252 s-a vindecat repede, fara urme. Glumind,
constatam câ de frica chirurgului, mosul a preferat piatra,
cutitului. Cu uimire am observat, dupa toate aceste neajun-
suni sanitare, ca memoria batrinului se improspatase, de exam-
plu, tinea minte nume i cifre, proaspat auzite.
Daca simtea o indispozitie la stomac, uza de vechia sa
metoda. Se dezbraca si se culca in pat. Batrina Ii aducea un
pahar cu apa caldicica. Dinsul sorbea din alp& pinà de ii pro-
voca nausee253 i varsa. In ziva urmatoare se scula vindecat.
Cina s-a imbolnavit la 80 de ani de o pneumonie lobulara (azi
ii zice focar"), aflind tata, s-a dus la Cluj. Simptomele nu
erau alarmante. Bunicul meu povestea cu tata, cu medicul
Brandt si cu sotia. Glumea dupa cum obisnuia.
Seara Ii spuse tatii: Am ispravit primul volum din Monte
Cristo. Sunt curios cum sfirseste Dumas povestea. Am citit-o
cind eram tinar advocat, asteptind clientii. Apoi, nu am mai
apucat sa recitesc romanul, incit am uitat cum se sfirseste".
In alta zi insa 1-a ajuns obstescul sfirsit.
A fost un barbat de inalta intelepciune si a ramas in con-,
tact viu cu toate progresele culturale ale epocii infAptuirilor

240

www.dacoromanica.ro
veacului XIX: literatura romana, publicatiile Academiei, Ju-
nimea, Eminescu, Xenopol, intrebuintarea vaporilor, incepu-
turile aplicarii electricitatii, Reintgen, Pasteur etc. etc. Un izo-
lat, prin virsta si temperament; cind se ivea unui particular
ori conducatorilor nostri politici, o problema greu de rezolvat,
ei veneau sã ceara sfatul lui Alexandru Bohätiel. Stiau ca la
dinsul vor gasi i bunavointa sincera, pe lingd bogata expe-
rienta, obiectivitate si altruism, fata de orice cauza.
Inainte de a continua cu recapitularea sanitara a farniliei,
tin sa fixez o reflectie, referitor la Bohatielesti. Intreaga lor
descendenta oferea doua tipuri antropologice distincte: inalti,
cu fete lungarete si [respectiv] bine legati, cu capete si fete
mai rotunde. Ace lasi aspect [il] ofereau si alti Bohatelesti de
prin Samar (preotul din Lapus, pe Some§ Hagymas-LA pos254,
ca si inginerul agricol din Sätmar, inruditi numai prin nume).
In expresia celor mai multi, ochii ofereau in grad mai mult
ori mai putin remarcabil, ceea ce eu caracterizam ca mongo-
loid" mosu-meu, frate-sau, Mihai, si fiii acestuia: Alexandru,
Mihai i Aniti (poate dupd mama); mai pronuntat intre nepotii
lor de sora, Mihäliestii din Calacea (Sotelec), doi ini intre
Nemes-esti (Emil si Laurentiu Gherasim), stranepoti de sora
si fie-mea Ileana, mãritata German, stranepoata directa. Toti
inclinau spre ironie si spre a da o riposta indirecta, printr-o
gluma, ori un cuvint in aparenta nevinovat. De exernplu, mosul
meu, pe cind era deputat tinàr, intilnind pe un domn intr-un
tirg de tara, acesta se prezenta: Imi pare bine ca te cunose.
Sunt cutare" (si insira o serie de predicate nobilitare). Iar A.
Bohatiel riposta: Imi pare bine. Rn Bohatel Sandor vaQyok,
az Ujfalusi olah pap fia"255 (conversatia decurgea in limba
statului).
Va fi fost o ramasita de pe timpul ucrainian? Caci Boha-
tiel nu are nimic comun cu Buha-tel, ci e slavul Bohati-Boga-
tel, ca i Cosbuc ori Eminovici etc. Timpul ucrainian ori al
lui Genghis-Han256, Batu-Han.257, cind invazia mongolica a
lasat urme in Ucraina, din care, cu ocazia refugiilor peste
Carpati, s-au sedimentat amestecuri nu numai in Moldova, dar
si in Ardeal. La Viena cunoscusem un deputat in Camera
austriaca: Bohati, din Galitia. Era rutean si semdna leit cu
Mihai, fratele mosului meu. In comuna Sepreus258, satul na-
tal al Dr-ului Marius Sturza si de origine a familiei Veliciu,
partea satului in care s-a nascut bâtrinul Veliciu239, e numita
Math". Descriind, la o ocazie, prima impresie ce mi-o M-
euse Clemenceau, cit de surprins ramasesem de asemanarea
,,Tigrului", cu Veliciu, ca fata, statura, mimica, incit imi evoca

16 Memorii vol. I 241

www.dacoromanica.ro
halucinatia [de] a avea in fata mea un descendent din cetele
luptätorilor huni, de pe Cimpiile Catalane, Sturza exclamd:
Veliciu e dintre tdtari i imi comunicd cele descrise mai
sus Sepreusul (Sepr6s pe ungureste) va fi fost colonizat in
parte si cu taari care, cu timpul s-au romdnizat. Ce contrast
intre Dr. Marius Sturza si frate-sdu, Dr. Ion Sturza: primul
mic, indesat, sprinten, irascibil, dar bun si milos; secundul
inalt, calm, stdpinit. Ei prezintd acelasi aspect ca descendentii
5 h(ltiel. Se poate Ca tipul aparte de romdni someseni, nasal-
denl, salajeni, sdtmdreni, bihoreni, sd fie zdmislit pe urma
stirpirii populatiei maghiare de iobagi i nobili rurali ma-
i unli, din cauza imbecilitatii fudule a celor care au creat Unio-
nem Trium Nationum". Cdci dupd suprimarea rdscoalei din
1437, prin calcare de cuvit si prin singe, aliatii" au pradat
comunele si au nimicit oamenii care au participat. Apoi au
fãcut Unio Trium Nationum"260. Ulterior, trebuindu-le brate
de mune:a, au chemat colonisti. Au venit de dincolo de Carpati
si din Podolia, unde iobagilor le mergea si mai rdu. Astfel, in
acele parti s-a infiltrat mult singe amestecat cu mongoloizi
5i cu singe unguresc. Pind la 1848, diploma nobiliard determina
apartinerea la natiunea": Unius ejusdem nobilitatis hunga-
ricae261. De aici urrnau cdsdtoriile mixte.
Pentru felul de a fi caracteristic, al celor doi frati, Alexandru
c,i Mihai, voi cita cloud intimplari din viata thr:
Spre a ajunge mai direct de la Uifaldu la Cluj, au dispus
ca trdsura sd ia calea directd, din hotarul Chintdului, cdtre
Valea Seacd, peste finatul Clujului. In finat au fost opriti de
haitau" (pdzitor). El ii avertizd i voia sa-i supund formali-
tdtithr legale, in urma prevaricdrii comise. Vizitiul oprind.
A lexandru scoase punga, voind sà achite pedeapsa. Mihai insd
rhemd impiegatul lingd trdsurd, care, ascultind invitatia ama-
bill, isi kid cdciula din cap, oprindu-se aláturi. Atunci, Mihai
prinse sprinten in mind coama lungd a omului i ordond: mina
Vasilicd", silindu-1 pe gornic sã fuga o bund distanta lingd
trasurd. Apoi, dispunind accelerarea cailor, II slobozi. Contro-
versa intre cei doi frati asupra metodei de solutionare nu a
fost aplanatd in decursul vietii bor.
Mihai, ca organ administrativ, mergea in inspectie prin
judetul Sälaj. Era pe timpul absolutismului. Trecind printr-o
pAdure, drumul urcus sili träsura sd mearga in pas. Pe pripor
in sus, observã intre copaci, unele figuri suspecte si deodatd
un om opri trdsura, stind in fata cailor, pe cind altul, apro-
piindu-se de Mihai, cern foc pentru pipa. Dinsul, pregkit, in-
dreptd teava pistolului spre agresor i strigd vizitiului sa dea

242

www.dacoromanica.ro
hid cailor. Tr5sura o luà vertiginos la deal. Ajuns sus, opri.
Oameni buni", chem5 Mihai pe citiva tdietori de lemne, din
care sat sunteti?". Niste crestini ne-au ajutat sd usuram ca:lor
obositi, sä poatà urca trasura. Dar apoi ne-au adus prea re-
pede ca sd le pot da ceva pentru duhan262. Nu-i stiti cine su t?
Ba da, Domnule, vor fi cutare din ...". Multumind, le (L7du
un bacsis, ca s5-1 predea poznasilor. Apoi dispuse s5 fie dati
in judecath.
Venind D-na I. Coroianu la mosul meu st-i cear5 sl it,
el c ascultd linitit. Furioasd contra sotului ei, Doamna nu N 11
sd-sj dea asentimentul la divort. Situatia lui Coroianu me-
morandistul era penibil5, el voind s5 se insoare cu Dori -1.1
Ratiu, a doul flied a prezidentului P.N.R. Doamna Coroi.-1 u
(Linea neni), supAratd foc, declard Ca ii va ardta ea ..." Atur
Alexandru Bohatiel Ii explica cu toatà seriozitatea si calm:
,.Care este deosebirea de virstd intre Dvs? El se apropie de
60, Dvs. sunteti pe la 50. Ati tolerat intreaga viat5, ea sotie
model, aventurile lui, pe care mi le-ati expus. Acum a pri-
cepe cà va opuneti divortului, dac5 ati dori s5 reluatd dIc -
toria eu dinsul. Insd Dvs. doriti sà V razbunati! In carul
acesta vi se oferd o ocazie unica. Dati-Vd seama: intre Coi -
ianu i D-soara Ratiu e o deosebire de virsth de 30-40 a i.
Aceasta inseamnd cA dindu-Vd invoirea la divort, dinsul va
trebui sä suporte ca tin5ra lui sotie s5 fie o permanentd r5zbu-
natoare a Dvs. contra lui Coroianu, pentru tot ce el a gre5it
in contra Dvs.". Doamna s-a calmat i s-a lasat convins5. Caci,
vorba bunicului rneu: Femeia nu poate fi capacitatd, ci nu-
mat ambitionata".
Din partea Väideascd nu am avut nici o ruclã mai apro-
piath, afard de Viorica. Ea a fost copilul din flori al Bontanu-
lui, unchiul tatii. Cind dinsul, loan Vaida, si-a dictat testa-
mentul care Andrei Frâncu (pensionat la sfirsitul carierei,
drept consilier la Malta Curte de Casatie din Budapesta), pe
atrinci secretar la JudecAtoria din Dej i arnic cu tat51 meu,
a tinut seama de tot ce trebuia sà considere un om drept, in-
telept i prevazAtor.
Dup5 ce pierduse 9 copii (verosimil de grumAzar = difte-
rie) si rAmase vkluv, 1-a luat la sine pe tata, fdcindu-1 sa-si
abandoneze studiul la politehnica din Viena. L-a introdus in
teate ramurile agriculturii si ale afacerilor existente, indru-
rnindu-1 in conducerea averii sale, irnportantà pentru epoca
aceea. Neamurile fostei sale sotii fiind satisfacute, dispuse ea
unchiul meu loan cAsatorit pe atunci de 18 ani, fard copii
si arierat sa beneficieze de 1/2 parte a averii, ca posesor

243

www.dacoromanica.ro
uzufructuar, fArd drept de proprietate. Ca proprietar cu de-
ruin drept sà beneficieze tatal meu si descendentii sth. Un-
chiul meu schilav va avea sa fie intretinut de fratii säi. Apre-
cia la justa valoare situatia reaM i indivizii, precum au do-
vedit-o urmArile. Toate celelalte dispozitii fac dovadd de o
iudecatã inteleaptA, prevAzdtoare i altruistä. Deosebit Ii dis-
tinge sentimentul familial. In acest inteles trebuie sä soco-
tesc, mai cu seam5, dispozitia: Fiicei mele Viorica Ii las mo-
sia Chizeni" ingrijirea ce o dovedeste in cele ce urmeazà,
fatA de viitorul ei, dar si in ipoteza in care copila .nu ar su-
pravietui.
Cind a murit Bontanul, fetita era de un an si se gAsea sub
ingrijirea mamei sale, m'aritatá cu Ion al DAnilesei (de al Cra"-
ciunestilor), unul dintr-o familie fruntase de tarani. Opinia
publicA locald nu gäsea nimic peiorativ in faptul acestei casä-
torii. Femeia se numea Nastasia Morcov si nu tin minte sà fi
cunoscut in Olpret familie cu acest nume, in afara. de mama
VioricAi". Cind copila Viorica ajunse de trei ani, a fost asezatà
de tutorele ei, Andrei Francu, desemnat de Bontanul, la fami-
lia fratelui sau, preot in Ciolt263. Andrei Frâncu inch nu era
clisatorit.
Prima amintire din copildrie a Vioricdi, pe care o poves-
teste la ocazii, a fost ciudatd. Scurt timp dupLI c e se &sea la
Ciolt, curtea casei parohiale era plinä cu bostani galbeni. Fiind
toamna, recolta de bostani lusese cAratia i ingramddita intr-un
colt al curtii. Copila, cind vazu culoarea galbenA, simti c i se
invaluie a rai" (senzatia de nausee) i pierzind cunostinta, a
fost ridicatà si dusA in casà. De aceastd ciudata alergie (?) a
suferit toata viata. Odatà, fiind in vizitd la familia preziden-
tului Dr. I. Ratiu, in Sibiu, ne gaseam in salon, impreunA cu
Mobilierul salonului era tras in stofa de mdtase
galbenä. Abia ne asezasem, cind Viorica se scuM si se duse in
odaia vecinä, urmata de Doamna Ratiu. Ulterior mi-a comuni-
cat cä culoarea galben'a a mobilelor ii provocase instantaneu
ameteli i nausee atit de intensive, incit abia avusese timp s'a
se refugieze. Toate cunostintele i prietenele ei stiau CA, pen-
tru a o scuti pe Viorica de aceste dezagremente, cind stAteau
de vorba impreuna, trebuiau sà inlature ori [sà] ascund5 bro-
se3e de aur, la modd in anii aceia. De asemenea, nu putea ve-
dea ca cineva sd-si taie sau sd-si curete unghiile, provocindu-i
aceleasi simptome nepliicute ca si culoarea galbena.
Andrei Frâncu, ajungind magistrat, se cAsâtori, iar Viorica,
ajunsd la virsta scolarà, a locuit la perechea A. Ffancu. Sotia
lui a fost Iulia, n'ascutà Frâncu, vara primal-á cu dinsul. Mo-

244

www.dacoromanica.ro
sia din Buzas264 (pe valea Somesului) era pe jurnatate a Iuliei,
pc jumatate a fratelui ei, Ludovic Francu, dar uzufructul, al
vaduvei lor mame. Aceasta batrina era nascutd Dadai i avind
rol conducator in familie, trimise, ca unguroaica, sa-si boteze
amindoi copiii reformati, sotul ei era unit. La virsta de cca
40 ani a orbit definitiv. Era o gospodina perfectd, vorbea ro-
maneste ireprosabil. In curent cu toate chestiile care priveau
agricultura i chivernisirea mosiei, ea, ca vaduva i oarba,
conducea impreuna cu fiul ei Ludovic, tot ce privea mosia si
casa. Prin casa, curte, gradina, batrina umbla singura. Parti-
cipa cu mult interes la viata public i, ceea ce e de remarcat,
fiind pe atunci epoca memorandista, ea si fiul ei erau de par-
tea romanilor, incit Ludovic Francu participa la deputatia me-
tnorandista, care a dus Memorandul la Viena. Mai tirziu si-a
lasat, prin testament, partea de mosie, ca fundatie scolilor ro-
manesti greco-catolice din Blaj.
In vacanta de vara, Andrei Francu si doamna veneau la
Buzas, impreuna cu Viorica. Toata familia ii zicea batrinei
oarbe a mama". Felul ei primitor si natural era cuceritor
sirnpatic. Pentru a-i asigura permanent o societate feminina,
familia izbuti sa angajeze pe D-soara Stella Roth. Ea er-, o
fats culla, se interesa de totul ce o interesa pe mama", era de
energie si initiativa, incit prezenta ei a avut, asupra intregii
familii Francu din Buzas, un efect de armonica inviorare. Stella
Roth a fost nepoata barbatului providential sas, Stefan Ludwig
Roth265, care a avut curajul sa propage, la 1848, necesitatea
crearii Romaniei Mari de astazi, pentru care convingere a su-
ferit moarte de martir, hind condamnat de tribunalul revolu-
tionar maghiar si impuscat pe Felekvar"-ul din Cluj, in anul
1849.
In acest mediu a crescut Viorica. Francu flind apreciat ca
magistrat pe timpul ministrului de justitie Szilagyi era
apreciata valoarea omului, chiar daca era roman a fost
avansat de la Tribunalul din Dej, la Curtea de Apel din Tg.
Muresului, apoi la Curtea de Casatie din Budapesta. Viorica
s-a putut bucura de viata familiala, in sinul familiei tutorelui
ei. A avut norocul cà, beneficiind de scolile si [de] mediul so-
ciaL a beneficiat si de educatia distinsa a D-nei Francu, care
era o femeie culla i fard copii.
Pe cind era Inca Francu la Curtea de Apel din Tg. Mures,
s-a discutat mai intii chestiunea maritisului Vioricãi. Insa pe-
titorul fiind un om trait, iar dinsa o fata plind de forta vitala,
tatal meu s-a opus. Curind dupa aceea s-a ivit ca aspirant
Dr. Teodor Mihali, fiu de Oran din Prislop (Kis Buny), asezat

245

www.dacoromanica.ro
cie curind ca advocat in Dej. Fiind apreciat de Lath., tata
Francu si-au dat cu placere asentimentul i Viorica se cu-
nuna cu Mihali.
Casatoria s-a dezvoltat normal. Mihali ca barbat era zdra-
van, purta barba ca toata lumea pe atunci si era simpatic
in contact cu lumea. Din fire era impaciuitor, blind si om de
initiativa. De cite ori treceam prin Dej, cind tata ne ducea ori
ne aducea la scoala din Bistrita, ne opream la Mihaliesti. Er-1m
in scolile medii i deci apropiati ca virstä de Viorica. Astfel,
intre ea si noi se nascu o relatie de camaraderie si, congeniali
cu dinsa, in privinta firii si temperamentului, am ajuns cu-
rind la o prietenie, care a durat pina la moartea ci premat.1.
Dar perechea ramasa, ani de zile, fard copii, nu izbuti sa ajt n A
la multumirea deplinä. Mergind la Viena, Viorica a consult,. t
pe profesorul Braun, iar acesta a supus-o unei usoare oper,
(H. Ea suferise de dismenoree, incit cred ca a fost executi`a
inlaturarea unei atrezii266. Pe cind zacea in sanator, profesnrul
a rugat-o sa se invoiasca sa-i faca o fotografie-act, acoperind-,-i
fata, proportiile corpului ei fiind de o armonie atit de rara,
incit va putea servi de model sculptorilor i pictorilor.
Ca fata semana mai mult cu unchiul meu Joan si cu D-r 11
Borbely din Jibou, var de al 4-lea ori al 5-lea cu Vaidestii
de Girbou (Fels5 Orb(5). Cei care 1-au cunoscut personal pe
loan Vaida-Bontanul spuneau ca semana cu dinsul.
Dupa ce trecura citiva ani in pace, Mihali se angaja in
viata politica romaneasca. Lua initiativa intemeierii bancii
Somesana" si se apuca sa administreze, in regie proprie, rn -
sia Chizeni (Kôzfalu), primita Ca zestre. Cum insa. conditiile
testamentare ale Bontanului dispuneau ca, in cazul decesului
Vioricai, fiii lui Dionisie Vaida vor mosteni Chizenii, tata re-
fuza sa-si dea invoirea ca Mihali sa ia ipoteca pe mosie. To-
tusi, Mihali netinind cont de protestele tatii, ca tutore firesc
al fiilor sai minori, tata se vazu slit sa intenteze proces. In
consecinta, nici noi nu am mai mers pe la casa Mihali, nici
Mihailestii nu au mai dat pe la noi, timp de ani de zile.
Mihali, tot mai activ in cadrul comitetului de conducere al
Partidului National Roman, ca vicepresedinte, era tot mai ex-
pus politiceste. intre timp, Viorica nascu o fetita i procesul
fu pierdut in cele doua instante supreme. Viorica nu se putea
impaca cu situatia de tensiune i instrainare ce [se] perpetua
intre noi. Eu ajunsesem colaborator la ziarele Partidului Na-
tional Roman (Tribuna" veche si Dreptatea") iar ca prezi-
dent al Romaniei June", in intimitate cu membrii birouiui
246

www.dacoromanica.ro
P.N.R. In preajma procesului Memorandului, ne pomeniram
intr-o zi cu Viorica la Olpret, fâra a fi fost prevestiti. Tata o
primi amabil. Dinsa, din vorba in vorba, cu naturalete iscu-
sità, pricepti sa-1 indoplece pe tata care tinea la ea sa
faca uitate toate cele intimplate in trecut. La sfirsit, ramasera
de acord cã tata s-a angajat sa vizitam pe Mihai1ei, intr-una
din primele zile. De atunci, vechea relatie familiara fu reluata
intre. ei i noi. Tata dispunea de marea calitate sufleteasca de
a conta cu toate cauzele imaginabile, care determinau atitudi-
nile intre oameni.
Astfel, ajungea sa stie ierta i sa uite. Vorbele colportate
nu contau in judecata D-sale. Stia cit de rautaciosi sunt oa-
menii spre a atita jarul care mocneste in sufletele dezbinate si
mai stia ca malitia femeiasca, din pura placere de a provoca
zizonie, uzeaza de multe ori de fantastice nascociri. Cu ase-
menea mijloace nu se putea ajunge la sufletul sau generos.
Obiectivitatea judecatii sale, intemeiata pe bunatatea ierta-
toare, 11 scutea sa greseasca.
Trebuind facute pregatirile pentru cazul condamnarii me-
morandistilor, sfatuindu-se cu Mihali i cazind de acord, tata
a primit sa intre in comitetul substituit, pe care partidul 1-a
ales pe timpul cit memorandistii vor fi siliti sa stea in temnità.
Fe linga aceasta, tata s-a angajat ca in timpul absentei lui
Mihali sà administreze Chizenii i sa conduca banca Some-
sanoa, a carei prezidentie o primi. Spre a face fata acestor
indatoriri, s-a mutat la Dej pe durata intemnitarii lui Mihali.
Ca sä intimideze opinia publica romana, guvernul maghiar
a abuzat de mijlocul ridicarii prin jandarmi, in timp de noapte,
a fruntasilor memorandisti condamnati, dispunind sa fie es-
cortati la Cluj. De acolo (temnita pentru minori din Farkas-ut-
Ca)267, au fost apoi transportati: prezidentul Ratiu, Coroianu ft
Lucaciu la temnita de stat din Seghedin, iar ceilalti la Vat
(Vac). Cind au venit jandarmii, noaptea, ca sa-1 ridice pe Mi-
hall, Viorica a suferit un avort, in urma socului. Dupa insana-
tosire s-a mutat si ea la Vat, unde si-a intocmit gospodaria si
provedea, cu mesele ce le trimitea zilnic la temnità, pe Mihali
si pe unii colegi de suferinte ale caror familii nu se putu-
sera deplasa. Bibilica, draguta fetita de doi ani, cit i sotiile
condamnatilor, primisera autorizarea sa poata petrece timpul
peste zi impreuna cu membrii familiilor lor, in curtea i gra-
dina penitenciarului. Directorul temnitei, Balkay, ofiter su-
perior in retragere, om inalt, zdravan, venea seara la cafenea,
nude mergeam i eu cu doamnele Zina Suciu i Viorica, si
stateam de vorba amical. Insa el, desigur in urma ordinelor
247

www.dacoromanica.ro
prirnite, nu-mi dadu voie sä vizitez pe cei detinuti. Bibi1i d
era consolarea lor, impreund cu copiii D-nei Barceanu (intre
ei micul Achil, acum fost ministru plenipotentiar, in pensie).
Cind primeam telegrama din Vat ori Seghedin, plecam din
Viena i fAceam legatura cu lumea politica din Bucuresti,
oprindu-md, la dus si la intoarcere in Seghedin si Vat. Ast-
fel, intimitatea dintre Viorica si mine ajunsese mai confidentd,
cdci ea intermedia toate ce i le comunicam pentru Mihali si
Pop de Basest, nu numai in cele politice, ci i dinsa imi in-
credinta toate grijile i necazurile ei. Cum, prin sentinta con-
tra memorandistilor, guvernul dozase timpul condamndrii, eli-
berindu-se tot mai multi [dintre ei], stdruintele celor râmlsi
devenird tot mai intensive, ca regele Carol I sd intervind e
Enga bunul sal amic, Francisc Iosif", in favorul eliberarii
'tor, prin gratierea restului pedepsei. Acesta era rostul cald-
toriilor mele la Bucuresti, lard si iard, prin scrisori si stdruinte
verbale. Prim-ministru era insd Sturdza, care obtinuse guver-
nul datorità angajamentului de a ajuta lui Banffy sd-si poatd
asigura linistea din partea românilor prin dezbinarea intre
oamenii lor conducatori pentru timpul Mileniului".
Dupd intoarcerea acasà, din Vat, a Mihaliestilor, relatia \re-
ale, intimd, intre ei si noi a fost reluatd. Tata era oaspetele
!or de cite ori rnergea la Dej. Si ei veneau la tata, ca sd se
cfAtuiascd, indatd ce se ivea vreo chestie publica ori particu-
lard de importantd. Odatd, tata fhnd la ei la Dej, Bibili a
avea febrd. Nu mai stiau ce sd facd cu sdrmanul copil. Tata,
care tinea mult la copild i, iubind copiii, pricepea sã aibd
cu blindetea sa molcornitoare un efect calmant asupra lor,
lud in brate, de la un timp, pe Bibilica. Ea, plimbatd lin prin
odaie, se 1initi. Atunci tata o asela pe pat. Citva timp dupd
aceea observard cu totii ca copila incetase sd respire. Aseme-
nea tragedii se iveau nenumdrate, inainte de epocala desco-
perire a miraculosului ser Behring.
Citiva ani in urrnd, sosind eu acasd, la inceputul vacantei
mari, Ii gäsii pe tata in Dej, la Mihaliesti. Cu totii erau aba-
tuti i ingrijorati. Vechiul medic al familiei, Simó, consultat
chiar in ziva aceea de Viorica, satuise ca, fard intirziere sa
fie consultat un specialist din Viena. Nu pronuntase diagnoza,
insä fiecare dintre noi fu cuprins de aceeasi ingrijorare. Ne-am
slâtuit si am cdzut repede de acord ca miine-zi sa plece pere-
chea Mihali, cu mine, la Viena. A doua zi seara, dupd sosire,
Viorica a fost cdutatd de celebrul mamos, care locuia pe
Schottenring, in Suhnhaus268 (numele 1-am uitat, se termina
in schi"). In urma sentintei lui, operatia a fost executatd in
248

www.dacoromanica.ro
dirr ineata urmatoare, la sanatoriul Leiw. Era un Ca. uteri269,
care fiind descoperit destul de timpuriu precum speram
prin extirparea totald, va inlatura pericolul. Fireste, am hota-
rit sa nu-i comunicam Viorici, nici diagnoza, nici marimea
operatiei. Tamaduirea a progresat repede. Mihali era zdrobit.
Pr,mele zile nu s-a miscat de linga patul bolnavei. Veghea si
noaptea. Eu, paraseam noaptea sanatoriul, de asemenea i peste
zi, vazindu-mi de treburile mele. Eram foarte dureros atins
de suferintele Vioricai, dar, in aceeasi masura, de depresiunea
sufleteasca ce o indura Mihali. Dupa citeva zile i-am impus
sa plece din sanatoriu, citeva ore la plimbare, spre a-si zvinta
capul, iar eu raminearn pina atunci cu Viorica.
Reintorsi acasa, eu rn-am stabilit la Olpret. Dar vacanta
mea a fost permanent ocupata de consultatii psihiatrice si de
incercari de sugestii verbale, Viorica ori sosea cu trasura, ori
trimitea trasura dup5 mine si trebuia sa stau citeva zile Ja
Dej. Ea suferea de atroce atacuri de isterie. Da voi ati lasat
sa ma juganeasca, ati facut din mine un neom. Mai bine rn-ati
fi lasat sä mor, caci racul (cancerul) nu se poate vindeca nici
pfiri operatie". In tonul acesta continua ceasuri de-a rindul.
Mihali facea ce putea, pind ce gasea un pretext ca sã ma lase
singur cu Viorica. Siretlicurile mele medicale se dovedisera
de mult ineficace. Ce imi vorbesti ca viitor medic, Alexan-
dre?", riposta Viorica. Eu am fost o femeie normala si am
avut mult de suferit, lurid cu luna, pina ce profesorul Braun
mi-a inlaturat durerile, cu ocazia menstruaWlor. Acuma nu
mai am nici urma de menstruatie, nici dureri! Natural, daca
mi-ati scos mitra, s-a ispravit". Apoi, cuprinsa de dorul de
a uita, lua obiceiul de a-si crea diversiune, prin schimba-ea
mediului imprejmuitor. Dadea ordin 85 se prinda la trasura
si lasa sa ne duca la Chizeni ori, mai ales, la Gherla. La Chi-
?eni statea de vorba cu personalul, cu morarul de la moara
de jos", cu badea Stefan", taranul fruntas si mai cu seam5
cu Bucu, podarul (brod sau pod miscator). Dar, in timp ce
Lungu abia apuca sa adape caii, plecam indarat la Dej. Mai
adeseori mergeam la Gherla, la D-na Ana Pop, sora lui Stefan
C. Pop. Ea ne primea intotdeauna cu prietenie calda i prire-
, ea sd o invioreze pe sarmana Viorica, multumità temperamen-
tului ei vioi, creindu-i diversiunni potrivite, prin povestirea
clpfetelor de actualitate. Astfel, Ii asigurarn lui Mihali citeva
f.le de recreere. Abia soseam, in fine acasa, ca fiind reclamat
le el ori de dinsa, trebuia sa plec din nou la Dej. Si se ince-
1 ea din nou rolul meu de parafulger. La dcschiderea anului

249

www.dacoromanica.ro
un'versitar, plecind la Viena, rolul meu il continua tata, met-
gind la Dej cind Ii permiteau imprejurarile.
Trecind vremea, in starea Vioricai se ivira simptome de
recIdivä. Fiind eu acasa in vacanta, gash starea Vioricai ire-
mediabilä. Batrinul Dr. Simci, dupa un consiliu cu profesori din
Cluj, ordona crutarea, prin zacut, a puterii, iar contra dure-
rilor ii facea injectii cu morfina. Ea era resemnata, accesele
isterice pierdusera violenta si se iveau mai rar.
La o data sosisem la Mihaliesti pe inserate. Dr. SimO chiar
!-os::se in salon. Mihali, cum nu se misca de linga bolnava, era de
fata. Viorica sedea, in camasa de noapte, intr-un fotoliu. Era
mult slabità i suferinta ii era intiparita pe fata. Dupa ce ne
salutaram, SimO ne usura situatia penibila, explicindu-ne cu
vorbäria medicala de ce facea injectiile, ca sa auda [si] pa-
cienta. Intre timp scoase o siringa Pravaz, dintr-un vechi c Ui
si apoi o cutie de vazelina, de pe care indeparta capacul. Ri-
died apoi, cu ajutorul bolnavei, camasa de dormit, pe o sui ra-
fata de citiva centimetri patrati, pregatind in regiunea abdo-
minala locul pentru injectie. Nu pricepeam bine ce face. Apoi
Jui acil de injectie [...]*

Pe Tisza il stiam reprezentantul prototip al oligarhului ma-


ghiar, dublat de credinta determinista calvinista. Nici cea mai
palia indoiala nu mi-a trezit in gind expunerea lui Dulisko-
vies. Viu treceau prin fantezia mea tablourile evocate de el,
smulse din sufletul sãu torturat, de frate al rutenilor perse-
eutati. Vedeam cum agentii acoperiti, instruiti de Tisza, exe-
cutau planul diabolic. Tarul va aduce salvarea nenorocitului
popor. Muntii, latifundiul imens al contelui Schönborn, totul
ca fi impartit de tar rutenilor. E datoria lui sa o faca. Datoria,
ca supremul cap al singurä-mintuitoarei biserici pravoslavnice
ortodoxe. Ca sa aiba insa dreptul i datoria a o face, se cere

* CPietul Practica medical5." se intrerupe fard descrierea sfirsi-


tului dramatic al Viorical. Din relatarea anterioara stim doar ca. auto-
rul 1-a remontat pe tenacele memorandist de altadatä, Teodor Mihail
dnpâ aceast5 a doua tragedie familiard antrenirrqu-1 in campan'l
electoralà, de la Dobra, penttu candidatura lui Aurel Vlacl (1903). Dar
un se poate stabili dacä aceastä trunchiere se datoreste unei simple
omisiuni de reluare a textului sau este ultimul caiet al autorului si
semnul de apropiere al propriului sfitsit. Caietele I si II, din Partea
I-a a acestui volum cuprind datari ale scrierii din ultima jumátate de
an a vietli. (Al. $.)

27,0

www.dacoromanica.ro
ca rutenii sa treaca la legea ortodoxa. i s-a inceput miscarea
de trecere.
Kabaljuk a fost in fruntea propagandistilor. Credinta si
s )eranta lui au gasit ecou in dorul de mai bine al sarmanilor
t Tani. Se adunau in casa unui adept, se sfatuiau, chitzuiau
c um sa stringa bani pentru a merge la patriarhul sirb spre
a-si anunta trecerea la ortodoxism. Episcopul greco-catolic de
Munkacs270, avertizat de Tisza, s-a alarmat. Cind propaganda
incepu sa se raspindeascd, agentii guvernului tabarira asupra
easel, unde aderentii lui Kabaljuk se gaseau intruniti la sfat
si jandarmii, condusi de cei care inscenasera miscarea, arestara
ye tulburätorii ordinii publice. Conform legilor ungare, liber-
tatea de a trece de la o confesiune la alta era garantata. Pen-
tru a da miscarii timbrul de cornplot, a fost inventata legenda
cu tarul. Celor inchisi ii s-au aplicat apoi cunoscutele me-
tode jandarmeresti spre a marturisi, la procesul-verbal, totul
ce le sugerasera agentii provocatori: oua fierbinti [la] subsuori,
sete 24 de ore si foame, apoi peste sarat in odaia suprainc.al-
zita, batai care nu lasa urme, spinzurarea femeilor de par
etc. etc.
0 interpelare in Camera, daca a binevoi sa o adresez pri-
mtrlui ministru, desigur ar contribui la usurarea tratamentului
s'irmanilor acuzati. Revoltat de sinistra mie1ie guvernamentala,
'-am raspuns lui Dulicskovics ca, in calitate de deputat, imi
tin de datorie sa intervin in interesul oricarui cetatean nein-
clreptatit. Am sa interpelez. Imi trebuie insa dovezi irefutabile.
Cauza e prea extraordinara decit sa risc cea mai mica dezmin-
tire din partea lui Tisza. Sa-mi procure intregul material do-
veditor, pentru fiecare fapta comisa. A plecat multumindu-mi
calduros.
Prin august a mai trecut pe la mine. Eram in toiul sezo-
nului, incit nu am avut ragaz, In mijlocul consultatiilor, sa
vorbesc cu el, decit foarte scurt. Mi s-a plins cä prevederile
lui s-au adeverit. Agentii politici de stat 1-au denuntqt con-
d,icatorilor slavi, cà dinsul ar fi informator in serviciul politiei,
incit a fast refuzat de a fi admis la consfa tirea intirn't i aces-
ora. Adunarea materialului pentru interpelare este pe cale sa
o termine. Imi va aduce intregul dosar peste eiteva saptamiri.
Cum, pe la mijlocul lui septembrie ploile incepuscra sa
alunge publicul balnear din Karlsbadul tomnatic, 1 oros, am
indrumat clientil intirziati la un coleg localnic i, impreuna cu
Lencica, am plecat intr-o calatorie prin Germania, iar apoi
acasa. Razboiul balcanic se terminase, acest preludiu al celui
mondial, care a urmat in 1914.

251

www.dacoromanica.ro
Aeasa ma asteptau treburile particulare, pagul'ele prici-
nuite de grindina distrugâtoare in pomete, trecerea la econo-
mia de animale. Grajdul era pregatit, junincile i taurul de
rasa din Lugoj, procurate, finarul asternut. Si iarasi alergarile
Id Viena, Budapesta, Bucuresti, in propaganda prin judete, se-
dinte de comisii ale Comitetului P.N.R., discutii la Camera.
Negocierile cu Tisza erau pe sfirsite, se apropia termenul cind
urma sa fie chestia pusa la ordinea de zi i discutata in ca-
mera (Cred Ca am descris ciocnirea dintre Tisza si mine in
prima sedinta a dezbaterii bugetare in general"). Mihali Si
St. C. Pop plecasera la pertractarea finala" a procesului in-
tentat protopopului Murasan din Moftinu Mic. In acel sat
fruntas satmarean, romanesc, credinciosii au inchis biserica,
oprind cu forta autoritatile si incorporeze parohia in dieceza
do maghiarizare Hajdudorgh. Astfel, ramasesem singur la Bu-
dapesta, spre a lua cuvintul, ziva urmatoare, in Camera.
Printr-un discurs perfid am izbutit sag enervez pe Tisza.
Caci ceea ce rnungo"-ii (munka part) lui nu pricepeau, dIn-
SUI intelegea cu atit mai lamurit. Date le insirate de mine, re-
feritoare la lipsa de pregatire a armamentului, la lefurile ofi-
terilor, la pensiile vaduvelor, ca i aluziile la cochetarea unor
partide cu puterile contrare monarhiilor centrale (Mihai Ka-
rolyi) nu se etalau ca nista fapte diverse, cunoscute in fata pu-
blicitatii. Cu cit insa primul ministru Ii lansa mai aprig piciorul
paste genunche semnul iritarii sale cu atit mai irw'.-
jorat modulam timbrul glasului meu, impresionat de ingrij,
rare patriotarda. Iar ecoul ce-1 trezeam in turma obisnui
sa-1 lase pe sef sa judece si ea sa voteze, 11 enerva i mai mul'
pe volnicul Tisza.
[In] afara de mine, nu era in sala nici un singur deputat
din opozitie. Membrii partidelor maghiare demonstrau contra
lui Tisza prin absenta, lasindu-1 singur cu majoritatea sa si
cu opozitia reprezentata de patru romani i un slovac (Proto-
popul Damian si Jurifa nu erau in Pesta, Mihali si St. C. Pop
plecasera la Samar, cu vorba de adio adresata mie in pre-
seara: vigyazz a hazdra"271, din anecdota).
So1us272 eram! Nici in Sahara nu se va fi simtind omul mai
izolat ca mine, in anurnite momente ale zbuciumatei mele
vieti. Totusi, in Sahara nu pleaca nimeni fard arma moderna,
pe cind intre sacalii din sala somptuoasa, de pe malul Dunarii,
eu nu eram scutit decit prin imunitate" si prin abilitatea in-
spiratiei male momentane, fata de prostia deputatilor maghiari.
Abia ma asezasem, cind Tisza sari in picioare. $i el era im-
provizator. Cu timbrul vocii sale acoperit usor de o bura de
252

www.dacoromanica.ro
raguseala, imi riposta, impletind arome demagogice in dis-
cursul sãu, Ca: alegatorii mei, desigur nu ar fi de acord ca
statul sa sporeasca impozitele pentru acoperirea investitiilor
propuse de mine. Ceea ce-mi raspundea mie era adresat fireste
tot celor multi, absenti, din opozitie i cercurilor vieneze, ale
caror pareri vibrasera in rezonanta celor expuse in discursul
meu. Lovitura premeditati si-o pastrase pentru a produce efec-
WI final, senzational, ucigator. E ciudat, zise el, ca tocmai de-
putatul Vaida reproseazd altora complicitatea cu anumite
cercuri straine. Acest fapt trebuie sa se datoreasca imprejur5-
rii ca domnia sa crede desigur ca nimenea nu are cunostinta
despre relatiile care exista intre D-sa si intre anumite cercuri
rusesti. Cu aceasta afirmare ii sfirsi primul ministru vorbi-
rea.
Toata majoritatea ran-lase impresionata. Capetele se intor-
ceau spre mine intrebator. Eu ascultarn linitit, savurind im-
pasul in care se zvircolea Tisza. Cind imi arunca, sficlator in
fata, grava acuzd de complicitate cu cercuri rusesti, card a-mi
p,erde contenenta273 de mult ma obisnuisem sa nu ma las
hlufat274 rn-am ridicat, rugindu-1 pe primul ministru sa-si
dovedeasca afirmatia. Acesta, luind din nou cuvintul, zise co-
torosind275 in geanta sa: in posesiunea mea se gaseste un do-
cument pe care miine ii voi comunica in Camera; prin acela
voi face dovada"; si se aseza. Eu, atunci, cerui cuvintul in
chestie de raspuns la atac personal.
Am descris, cu toate detaliile esentiale intilnirea mea cu
Duliskovics (vezi stenograma, procesul-verbal al sedintei si
ziarele) si am terminat: scrisoarea Dr.-ului Gerovschi, cu
care se prezentase la mine Duliskovics, trebuie sa se gaseasca
si acuma in masa mea de scris americana, din Karlsbad, a
carei cheie este la mine (am ridicat-o intre degete), afara de
cazul cd, spargind masa, cineva ar fi furat-o.
La inceputul sedintei din ziva urrnatoare, Tisza, luind cu-
vintul inainte de intrarea in ordinea de zi, a scos din geanta
o earth' de vizita si a zis: Lath, pe aceasta carta de vizita e
scris: Dr. Roman Gerovschi, empfielt Herrn Duliskovics, eir en
hraven ungarischen Russen"276 i s-a asezat. La aceasta, a-
zind ea masinatiunea lui Tisza nu produsese vreun efect, nici
chiar asupra majoritatii, am declarat numai ea sunt pe deplin
multumit cu dovada ce a facut-o dl. prim-ministru, confir-
mind ea Duliskovics fusese la mine conform celor ce le co-
municasem deja eu insumi. Daca D-sa e satisfacut, raminern
ambii multumiti.

253

www.dacoromanica.ro
La bufet, intrebat de gazetari, am declarat ea cu asemened
mijloace s-ar putea intenta proces de paturnitate primattill ii
Ungarieim. Intreaga intriga mi s-a lamurit abia cu ocazia pro-.
cesului Kabaljuk. La acest monstruos proces, pus la cale de
Tisza, tot prin Duliskovics, a fost chemat ca martor i contele
Bobrinski, curatorul Sf. Sinod al Rusiei. Audierea sa, publi-
rata de ziarele din Budapesta si comunicatii mie de publicistul
Victor Aradi (autorul brosurii A Rutén perm, a produs mare
senzatie.
Prezidentul tribunalului Ii oferi mai intii un scaun Inaitu-
liii demnitar tarist. Procurorul Ii adresd intrebarea: Cine e
capul bisericii rusesti?". Contele raspunse: Mintuitorul nostril
Iisus Hristos" (procurorul asteptase cà va raspunde: tarul").
Apoi fu ascultat Duliskovics, ca martor principal al acuzei.
Acesta a marturisit in fata contelui urmatoarele: Primincl
ordin de la sefii mei sa aflu izvoarele originii miscarii de tre-
cere la ortodoxism, din sinul populatiei din Rusia Subcarpa-
tica, mi-am luat mai intii ramas bun de la familia mea, spu-
rind Ca' voi pleca in America. Am putut amagi pe un cumnat
al meu, preot, sa-mi dea o recomandatie care un prieten al
sau, advocatul Gerovski din Cernauti, ca sa-mi stea intr-ajutor,
spre a obtine un pasaport austriac, intrucit in Ungaria obti-
nerea s-ar fi refuzat.
F'iind oarecare asemanare intre mine si un frate inginer,
al lui Gerovski, advocatul izbuti sa-mi procure pe numele aces-
tuia un pasaport, cu care am trecut frontiera austriaca. Rusii
politiei de granita, fiind informati, rn-au primit frateste, of e-
rindu-mi toate inlesnirile pentru a ajunge la Petrograd.
Contele Bobrinski, tinut la curent de Gerovski, rn-a primit
ea toata bunavointa. I-am expus, pe larg, d-lui Conte situatia
din Rusia Subcarpatica. Kabaljuk, fiind un om incult, a do-
vedit lipsa de dibacie prin modul inscenarii propagandei sale.
A ajuns repede sub influenta unor agenti acoperiti ai politiei
de granita, care apoi 1-au dirijat cum le convenea, pina ce 1-au
incurcat, impreuna cu adeptii sai i, avind contra lot destul
material cornpromitator, i-au arestat.
Miscarea insa ar trebui continuata cdci ea ar putea deveni
un izvor de renastere pentru sarmanul nostru popor. Dar tre-
cerea ar trebui realizata pe ternei de credinta, libera de orice
motive politice. Aceasta nu poate da rezultate decit daca e
conciusd de un preot. Nedispunind macar de un singur preot,
eu rn-am hotarit sa invat cele necesare unde ma yeti indruma
si, sfintindu-ma, sa ma reintorc acasa spre a ma pune in
fruntea propagandei de trecere la ortodoxism a conationalilor
254

www.dacoromanica.ro
mei. Conte le Bobrinski a aprobat planul meu si oferindu-mi
ospitalitate in palatul sau, mi-a dat, pentru ochii lumii, in
post de secretar.
Era necesar sa invat limba i sa ma obisnuiesc cu mediul.
Apci Dl. Conte rn-a trimis intr-o manastire din Kiew. Acolo
am fost ins'ruit in indeletnicirile preotesti. Dupa ce statusem
citeva luni facolob primii o telegramã, ca mama s-a imbolna-
vit greu. Era cifrul acordat cu sefii mei, prin care ma averti-
zau sa plec, fiind in primejdie de a fi descoperit. Am plc at
nurnaidecit la Petrograd. Prezentindu-ma la Dl. conte, D-s-, a
recunoscut cã am datoria de flu sa sosesc eft de curind la pat '1
hñtrinei mele mune. Pentru calatorie mi-a dat 500 ruble, do-
rindu-mi sà o gasesc pe marna-mea in viata si sa devina sar a-
toasa. Multumindu-i pentru tot ce a facut pentru mine si t..e -1-
tru cauza noastra ruseasca din Ungaria, am cerut sa-rni mai
dea 500 ruble pentru inlesnirea soartei nenorocitilcr rj
ai ca'lzei noastre, Kabaljuk i sotii. Intrebindu-mä Dl. co te
despre ce ajutor ar putea servi acelora cele 500 ruble, 1 z 'T1
informat ca in Camera ungara e obiceiul sA se a igajeze cu
500 ruble un deputat, spre a interpela. Achitind acea surna
unui membru al camerei i acesta interpelind in chestii tr .- I

rnentului d tinutilor, Soarta lui Kabaljuk si a complicilor sli


va deveni indata mai suportabila, caci guvernul ungar e fo; e
simtitor sa nu-i sufere reputatia de pe urma unei interponri".
Contele Bobrinski i-a indeplinit cererea, punindu-i la dis-
pozitie inca 500 ruble ...
Toate aceste marturisiri le-a aruncat Duliskovics la tribu-
nal in fata procuratorului279 Sf. Sinod a RLsiei, contr-lui E -
brinski. Acesta a ascultat in tacere si a confirmqt adew ii
spuselor sefului grupului de detectivi de frontiera" Dar, o-
v:cs, in legaturâ cu sine.
Citind eu in P.L1.28° darea de seama a dezbaterii proces dui
de la Sighetul Marmatiei si primind toa c inforrnatiile arna-
nuntite de la martorul ocular si auricular, Victor Aradi, care
asistase ca gazetar la dezbatere, mi-am putut da seama cu (i'i
fantezie perversd a fost pusa la cale intreaga intriga de [catref
Tisza Duliskovics nu fusese decit abilul sail instrument. L
Tisza ii trebuia dovada ca Rusia ar fi pus la cale miscarea pa -
sl- va, prin Kabaljuk, pe tema ortodoxa si agrara. Acest rezult it
a stiut sa i-1 procure Duliskovics, cu usurinta. Iar implicarLa
contelui Bobrinski, a pilonului suprern al bisericii ruse, in mis-
carea de trecere din sinul taranimii rutene din Ungaria, a fcst
executata cu neintrecutd dibacie de agentul provocator, ince-
pind de la serviciul legaturii lui Duliskovics prin Gerovsli,
255

www.dacoromanica.ro
eu contele Bobrinski, pina la tragerea pe sfoard a acestuia cu
500 ruble, pentru mituirea unui deputat, spre a interpela. Fra-
tii Gerovski advocatul i inginerul erau fanatici agenti
taristi; medicul bobocel diletant. Toti trei au disparut din Cer-
nauti, trecind in Rusia.
Incercarea de a ma compromite printr-o carta de vizità
de introducere catre deputatul Markov i apoi prin adresarea
une interpelari lui Tisza in chestia Kabaljuk erau de aseme-
nea nascocite de Tisza si numai puse in practica de Dulisko-
vics, conform instructiunilor primite. Orice fantezie ar fi avut,
simplul plutonier de politie, el nu dispunea de informatiile,
de cunoasterea de oameni si de relatii politice interne si ex-
terne, M.A. de care combinatiile unui plan atit de complicat
nu puteau fi coordonate.
Dar procesul din Sighet i peripetiile antecedentelor iesite
Id iveala pe urma depozitiilor lui Duliskovics i Bobrinski au
abut ca urmare un epilog si in Camera deputatilor. Un depu-
tat tiszaist, tinar si modest, preot greco-catolic rutean, anunta,
in forma de interpelare o rugaminte primului ministru. Cu
emotie expuse ca el interpelase in chestia Kabaljuk, la timpul
sail. Acum aflind, pe urma dezbaterilor de la proces ca con-
tele Bobrinski donase 500 ruble spre a corupe un deputat cu
acea surna, pentru a rosti o interpelare in interesul lui Kabal-
juk i sotii, dinsul nevinovat, apare in fata opiniei publice, in
suspiciunea ca ar fi adresat interpelarea, fiind mituit. Roaga
pe Dl. prim-ministru sã lamureasca chestia. Omul era disperat.
Tisza nu raspunse nimica pind la sedinta urmütoare. Atunci
abia declara ca cele 500 ruble fusesera depuse pentru stat, la
tribunal, astfel incit deputatul interpelant nu avusese nici o
cunostinta despre existenta lor. Sa-i serveasca insa D-lui de-
putat, spre invatatura ca pe viitor sa-si vada de treaba i sa
nu se amestece in afaceri care nu-I privesc.
Fireste, daca Duliskovics ar fi reusit sa ma induplece pe
mine sa interpelez, Tisza ar fi lasat sà planeze pe veci asupra
mea suspiciunea ca nu numai relatiile mele cu agentii propa-
gandei panslave" au fost dovedite, ci si ca a fi fost mituit
cu 500 ruble. Orbit de patima, Tisza a incercat sa uzeze in plina
sedinta de Camera de biletul doctorului Gerovski, prin care
mi-3 recomanda pe Duliskovics. Pripeala lui de atunci si pre-
cautiunea mea anterioara, in contactul cu agentul sáu, rn-au
favorizat, incit Tisza iesise blamat din afacere.
In ziva [de] dupa dramatica scena a ciocnirii din Cameril,
fiind la Viena, rn-am dus la liLrCiria Gielhofer et flauschbur,-;,
unL Bognergasse, spre a cauta stampe referitoare la epoca lui

256

www.dacoromanica.ro
Iloria. Seful ma cunostea de cnult i salutindu-1, ma felicitzl
spunind ca se mirà, cum de un ministru ca Tisza a putut sd se
exnunA blamajului, printr-o acuza asa de ridicold. Citise repor-
tajul detaliat al dezbaterii in ziarele vieneze. Am declinat
acceptarea gratuldrii, raspunzindu-i cà fratele meu prea se
agatà de Tisza. Nu e de mirare ca Tisza cauta sa-i astupe gura.
Teata familia staruieste ca sA se lase dracului de politicA fra-
te-meu, el insO e obsedat, inch stdruim cu totii zadarnic. Cu
Tisza nu e de glumit. Librarul crezuse cä (conform realitãtii)
eu cram deputatul. A inceput sa-1 apere pe frate-meu", incit
a deslasurat o intreaga pledoarie, arAtind cit de eronat si ab-
surd a lost motivat atacul lui Tisza. Mai obiectiv5 satisfactie
nici ca-mi puteam dori. InsO atacul lui Tisza, premers dezvd-
luirilor de la procesul din Sighet, mi-a potentat precautiunea
in contact cu oamenii, incit mi s-a agerit instinctul de a mi-
rose pe agentii provocatori i mi-a perfectionat arta de a face
pe prostul", in conversatia patriotarda cu el. Cdci Duliskovics
a lost numai prirnul i cel mai dibaci. Dupà el a venit DI.
redactor [de] la Universul", cu saluthri de la Marghiloman281
si Stere, sub ilustrul nume bucurestean Popescu. La mine s-a
läsat introdus prin recomandarea telefonicA a deputatilor bu-
covineni. La Viena venise zicea el ca sd-1 consulte pe
of talmologul Fuchs, neputind sà consulte pe un specialist ger-
man, pe care ii ura, iar oculistii români ar fi fost cu totii re-
fugiati din Bucurestii ocupati de nemti. La intrebarea mea re-
feritoare la timpul de cind a sosit, am aflat ca de o sdptárnina.
Apoi, Ca Fuchs 1-a i vindecat. Nestiind sa-mi spund diagnoza,
repede i-am luat Zwicker"-ul de pe nas si i-am indoit pleoa-
pele, cercetindu-i i reactiunea pupilelor. (Nu-i lipsea nimica).
Apoi 1-am felicitat, elogiindu-1 pe Fuchs cu toatä seriozitatea.
Ca s'a dovedeascA un alibi bucurestean, imi aduse si o colectie
a ziarului lui Stere, Lumina".
Scopul vizitei sale la deputatii români bucovineni si la
mine era precum spunea sa satisfacd insdrcinarea lui
Marghiloman de a afla pärerile noastre in privinta schimbärii
dinastiei române. Se staruieste de [Catre] austro-gerthani, pe
linga Marghiloman, ca sA fie inlocuità dinastia cu arhidu-
cele Iosif (a legmagyarab FOherczeg)282, cu o dinastie rno-
rala"". Ne cere avizul (Natural c6 acest miez al conversatiei
a fost desfácat283 cu timpul de cca cloud ore). Eu mi-am çer-
ms ironii pe socoteala ansamblului dinastii i morald", in-
vocind pilde din istorie si din prezent, cit si din moravurile
societAtii burgheze i taranesti. Bucurestii nu au râmas cru-
tati, nici Budapesta i Viena. Cum se va aranja insA noua
1 7 - Memorii vol. I 257

www.dacoromanica.ro
dinastie catolicd cu ortodoxismul? Cine ii va fi nas? Si am
terminat cu acest capitol: Toatà tara a tipat sà. intrAm in
actiune", pind ce dinastia a cedat vointei natiunii. Acum
cind aceeasi natiune va tipa sd fie inlocuitä, ne arde de mo-
rain". Ar fi o procedurd tigAneasca, dar va priveste. D-lui
Marghiloman ii trimit prin D-ta urm5torul raspuns: Vizi-
tindu-1, impreund cu colegii deputati din Camera ungarA
cu ocazia inmormintArii regelui Carol D-sa ne-a dat sfa-
tul sâ caut5m a ne intelege cu contele Tisza. Incerc5ri1e noas-
tre nu au reusit. Conte le Tisza e astAzi cel mai hotAritor fac-
tor din ambele inonarhii centrale. De aceea, nu pot da D-lui
Marghiloman un sfat mai bun decit, revansindu-m5, dorin-
da-i sa. urmeze bunele consilii ale contelui Tisza, intelegin-
du-se cu dinsul. D-ta ca gazetar i bucurestean, vei pricepe
sA apreciezi temeinicia acestui rAspuns al meu.
Din primul moment imi dadusem seama cu cine aveam
de-a face. Povestea cu profesorul Fuchs prea era idioatd. Dar
acest Popescu", cu urechile mari si-a trädat originea de prin
Maramures foarte curind, desi vorbea perfect romaneste, c5ci
-a scdpat gura de a zice tautii", in loc de slovacii284. I-am
servit un ghiveci abundent, ca s5 aibd ce raporta lui Tisza,
cAci pe Marghiloman desigur nu avusese ocazie sd-1 cu-
noasc5, precum nici pe Stere.
In Geneva, doi agenti observau familiile Aurel C. Popo-
vici i pe a mea. Raportul lor se gdseste in arhiva mea. Face
dovada cA erau frati de cruce cu majoritatea acestui fel de
agenti acoperiti de ai nostri, cgutind sa mulgd fonduri de la
Tisza, precum ai nostri, sdrmanii, sug la fondul O.P.
Totusi, ai nostri sunt mai destepti, smecheri, dotati cu
fantezie mai fecund5. Raportul celor doi unguri face dovada
stupizeniei i lenei lor. Afirm5ri necontrolate (ca mama rnea
ar fi fost unguroaicA etc.), nici o idee de relatiile noastre In
Geneva, Berna, Zurich, de drumurile lui A.C. Popovici
ale mele la Berlin, Viena. Pe domnul sosit la Pension Bal-
tic' din Viena, in 1916, cred ea' 1-am descris. Evitind sa-1
cunosc [ir] ziva intiia, a doua zi, cind s-a terminat masa, a
venit i mi s-a prezentat nyugalmazott föszolgabiro285, Ko-
vacs". Foarte vorbaret, mi-a povestit ca e pe drum spre Bel-
gia. Asteaptd numai viza germanâ, c5ci e in misiune oficia15.
A descoperit o plantà industriald mai burià decit iuta. Aceasta
se poate ins5 cultiva mai bine in clima din Belgia. De aceea
e trimis acolo. Aflind cä i eu locuiesc in acest pension a
tinut sa ma cunoascd, Mid mare admirator al activitatii mele
politice. Apoi dâ-i inainte. A citit in ziare Ca fusesem supus

258

www.dacoromanica.ro
unet operatii grele. Cum ma simt? Arat destul de bine, desi
se mai observa cà am suferit. Cum o duc cu apetitul? Cu sca-
unele, cu visurile? L-am asigurat, linistindu-I, ea imi merge
suportabil, cu apetitul, scaun am zilnic (sa aiba ce scrie in
raport). Visuri? Aici observa: da visurile!", cu hiperzel Ca
a nimerit punctul meu nevralgic (expertiza D-rului Frank
din Zurich ca sunt gray neurastenic, trimisa prin posta, ca
sa ajunga i pe masa lui Tisza). Aici am satisfacut abundent
curiozitatea interlocutorului meu i i-am expus un vis, cum
ar fi cazut Ileana mica in lacul de Geneva, cum rn-am aruncat
in apa ca sa o scot, emotia mea, plantele din fundul lacului,
valurile in nisip, petii, un tablou bizar, vrednic de fante-
zia lui E.A. Hoffmann286. La sfirsit rn-am despartit de el
cu distinsd afabilitate. De la patroana pensionului am aflat
cã fara intirziere si-a luat catrafusele ... Dar si una de dra-
gul hazului: Scurt timp dupa ce murise D-rul St. N. Ciurcu,
mi se prezenta la pensionul Zenz" un tinar, Dr. Mezei.
Far", de cea mai mica reticenta, imi spuse Ca' venise la Viena
spre a-1 ruga pe Dr. Ciurcu sa intervina la profesorul I.
Wagner v. Jauregg287 Ca sä obtina de la acest celebru neuro-
log un certificat, confirmind Ca sufera de paralizie progre-
siw; iremediabild. Aflind ca. Ciurcu murise ma maga pe mine
sa-i fac acest mic serviciu. Dinsul e advocat i nepotul de
Late al magistratului Mezei, de la Curtea de Casatie (Curia)
din Budapesta. Fiind mobilizat, a fost incadrat intr-un regi-
ment de telefoane. A facut serviciu pe diferite fronturi. $i-a
no tat slabiciunile armatei austro-ungare. Italienii ar fi pu-
tut rupe cu usurinta rezistenta slaba a unitatilor slave si ro-
mane, mergind pina la Viena. Detasat apoi in Bulgaria pri-
vee cu dor tarmul romanesc. Continuind sa-si faca notite,
era convins Ca acestea ajungind la cunostinta conducerii ar-
matelor aliate, ele ar fi in stare sa-i invingd repede pe Cen-
trail. De la un timp nu s-a mai putut stapini. 5i-a cusut no-
titele in rufe, [si] a angajat un barcagiu bulgar, ca sa-1 treaca
noaptea peste Dunare in Romania. Sosind noaptea la im-
barcare, a fost arestat. Dinsul, pregatit si la aceasta eventua-
litate, a simulat simptome de paralizie progresiva. L-au es-
cortat la Belgrad. Dupd ce medicii militari de acolo 1-au cer-
cetat, a fost trimis la Budapesta si internat in casa cen-
trala de alienati. Supus la nenumarate experiente i cautari,
de specialistii institutului, a fost, in fine, declarat ca ireme-
diabil bolnav i concediat pe timp nelimitat, spre a fi tratat
sub ingrijire in familie. A stat in casa parohiala parinteasca
(intr-un sat linga Vintul de Sus). I s-a urit ins& de a sta in
259

www.dacoromanica.ro
casä, aflind numai din cind in cind despre ceea ce se in-
timplä in lume. Nu poate sa se expuna ca, iesind din casà,
cineva sa-1 denunte. Daca ar obtine un certificat de la pro-
fisorul Wagner von Jauregg, confirmind diagnoza, nu ar mai
cuteza nici un specialist sa o dezminta.
Certificatul oficial mi-1 prezentase. In conversatie ma con-
vinsesem de identitatea tinarului, pe care il vedeam pentru
prima data. Nu-mi venea sa cred cà ar fi agent provocator.
Dar, dupà experientele trecute!? Precautiunea e mama in-
telepciunii288. L-am intrebat cum a reusit sa sirnuleze para-
lizia progresiva, ce nici un medic specialist nu ar prea reusi
sa o faca. Mi-a raspuns ca a studiat in prealabil carti de spe-
cialitate i incepind cu simptome mai usor de simulat, ajun-
gind la specialisti tot mai calificati, s-a perfectionat in rol.
Eu: Pune picior peste picior!" El: Reflexele"
Eu: Scoala-te si stai drept, cu picioarele linga olaltd"
El: Rhomberg"289 Eu: (dindu-i hirtie i stilou): Fiind
nebun irernediabil, as vrea sa fiu totusi vindecat"
A scris cu tremur perfect.
Ev.: Dar cum faci cu pupila?" El: Cu precautiune, dupa
irnprejurari. Depinde de medic. Cu atropina nu se poate juca
omul°
Ce puteam face? L-am sfatuit sa fie bun-bucuros cà dis-
pune de certificatul oficial i sa se astimpere. Pe Wagner
nu-1 cunosc decit de la cursuri. E exclus ca el, la apogeul
reputatiei sale mondiale de savant, sa se preteze a da un cer-
tificat de complezenta caci nu cred sa poata fi sedus sá se
lase inselat prin rolul jucat de un simulant.
Seara, intilnindu-ma cu HodIa, i-am povestit intimplarea.
Dram nedumerit, nu cumva sa fie totusi un agent tinarul
meu vizitator. Hodia a opinat sa depun o declaratie la un
notar public, spre a-mi crea un alibi. Sa declar ca 1-am tin' it
aievea de paralitic, pe Mezei, de aceea am renuntat de a face
denunt contra lui. La aceasta idee am renuntat insa numai-
decit, amindoi, caci dad. Mezei ar fi depus un raport, hind
agent provocator, ajungeam raspunzator i culpabil, pentru
ca nu am adus cazul la cunostinta autoritatilor, ca ele sa con-
state adevdrul. Zbuciumat de preocuparea aceasta, mi-am
in fine, refugiul la urmatorul expedient. Am batut la
lua I.,
masina de scris o scrisoare adresata judelui de casatie, Me-
zei, din Budapesta, comunicindu-i cu regret cd un tinar, care
s-a dat de nepotul sau, rn-a vizitat i facindu-mi impresia
Ca e bolnav, tin sa recomand sa fie tinut sub ingrijirea fa-
260

www.dacoromanica.ro
miliei. Facind intentionat o greseala, am trimis o copie, la-
sind originalul printre hirtiile de pe birou, pentru eventua-
litatea unei perchezitii, ca epilog.
Batrinul Mezei mi-a multumit cAlduros, lar scrisoarea lui
am alaturat-o celeilalte.
La Pension Zenz" mai locuiau pe atunci i fruntasii
croati Smodlaka i Cingria, cit i familii refugiate dintre ita-
lienii din Trieste si Fiume. Patronii pensiunilor i hotelu-
rilor erau obligati sa permita supravegherea, prin organele
politiei de stat, a musafirilor i perchezitionarea, in absenta
ior, a efectelor acestora.
Pe tinarul Mezei nu am mai avut ocazia sA-1 revAd.
Apropos [de] simulanti". La inceputul razboiului [in]
1914, soldatii obisnuiau sà ridice miinile deasupra transeu-
hal. Dusmanii de vizavi trAgeau la tinta i, nimerind, ranitii
erau trimisi la spital. Dar, scurt timp dupa aceea, s-a dat
ordin pe armata ca, in asemenea cazuri, acest sistem de au-
tomutilare va fi pedepsit cu moartea. 0 gonita acutA299 se
provoca printr-o injectie de sublimat coroziv. 0 ranA nu pu-
tea sa se inchege i [sA se] vindece, daca era iritata cu praf
de spinz. (Helleborus niger291). La societatea medicilor
Arzteverein" au fost prezentate mai multe cazuri de epi-
lepsie, simulatA cu atita perfectiune incit toata numeroasa
asistentA a ramas uimita. Dr. Heracle Mihalovici conducea
rnarele spital Diaconissenhein" din Viena. Dinsul mi-a pre-
zentat un Palcher292 vienez care .simula boala lui Basedow:
ochii i se bulbucau, pulsul schimba tensiunea, tabloul putea
insela, in graba cercetArii superficiale. Tot de Ia el am aflat
cazul comunicat lui, in confidenta de un simulant intrat in
spital cu diagnoza de ulcer de stomac. M-a invatat un Ca-
mara& povesti el doctorului sa nu ma trudesc cu
gripa, reumatism, boalA de zahAr (inghitind glucoza), ori
stropseli293. Medicii pot sa te prindà cu ocaua mica. Nici cu
un sculament ori ulcer sifilitic nu te poti ferici mult timp.
lath ce trebuie sa faci: Te anunti cu dureri la furca pieptu-
lui si te duce la röentgenare, dupd ce ti-a framintat burta
si al spus, cu bAgare de seama, ca acolo flu te doare, iar
acolo (totdeauna la acelasi punct) te doare cind te apasa.
Din buna vreme tii gata o alunità. Pe drum spre roentge-
nizare, inghiti alunita. Acolo, in intuneric, iti da sa bei un
amestec de var. Vede umbra alunitei i crede ca este o buba,
fiind varul mai gros in jurul ei. Apoi te duce la alt doctor,
care iti virà o teve pind in stomac i scoate suc. Tu grijesti
sa-ti rAnesti limba i sA inghiti din buna vreme singele. Doc-

26 1

www.dacoromanica.ro
torul picurd ceva pe ceea ce a scos cu teava din stomac. Vede
ck.1 se iveste culoare albastrd. Acum ai scdpat cad jurd ca ai
bubti in stomac. Ii dau apoi mincare mai bund i te tin in
spital, de ai un trai ca puiu-n budd". i multe alte metode
de simulare au fost inventate cu, i fdrà succes, de bietii fe-
ciori, al cdror elan de vitejie repede se evaporase. Patriotis-
mul nu exista decit la germani i ansago1asul"294 sau poza-
rea a la Tartarin de Tarascon295 (ori din strofa ultimd a lui
Penes Curcanul296), la unii maghiari. (Excelent a priceput sã
redea Rebreanu spiritul adevdrat ce stdpinea in armata aus-
tro-ungara, in scena de la popotd, prin conversatia intre ofi-
teri, din romanul Peidurea spinzuratilor. Tragedia a suferit-o
insui fratele lui Liviu Rebreanu).
In memoria lui Hod la, tin sd mai descriu cum a scdpat
pentru ultima data', in 1918, la supravizitare" ca sd nu fie
trimis pe front. Stapinind el mai multe limbi slave, ajun-
sese, dupd numeroase persecutdri i icane, sd fie numit con-
ducdtorul biroului de cenzurare a prizonierilor de rdzboi slavi
din Rusia. Sarcind usoard, rdspundere grea pentru un om
politic slay atit de expus ca dinsul. Totusi, prefera biroul,
cavernelor si transeelor.
Spre a peteci rindurile reduse ale armatei, se incadrau
ciurucurile. De la Ambulatorul terapeutic", unde faceam eu
serviciu ca medic de cruce rosie, fusese concentrat un comer-
cidnt, bdcan vienez, la al cdrui picior scurtat cu 5 cm lucra-
serail luni de zile. Nesansa .omului fusese cà trecea de foarte
bun subofiter instructor.
Astfel, toti prietenii lui HodIa eram ingrijorati de soarta
lui. In urma sfatului medical, cu 15-20 zile inainte de su-
pravizitare", el incepu o curd strasnicii de intoxicare. De di-
rnineata incepind, fuma aproape fdrd intrerupere tigari de
foi tan i bea la cafele concentrate. In preziva prezentdrii
in fata comisiei de control i-am cdutat pulsul. Era intermitent,
tensiunea ingrijordtoare, incit i-am spus cd dupd trecerea
in fata comisiei va trebui sd inceteze imediat cu primejdioasa
curd. Cad pind atunci, el nu fusese fumdtor decit de zile
mari. Noaptea, pe la ora 1, cind se inchideau localurile, am
iesit din cafenea i pind dupd 31/2 ne-am plimbat pe strdzi,
ca sd fie epuizat si prin insomnie. Mergind apoi acasd, a stat
neadormit. Pe la 6 ore dimineata a bait jumätate litru de
calea tare, iar pe la 71/2 restul de jumdtate litru. Seara, cind
arn intrat in cafenea, apropiindu-ma de masa noastrd, Hoclia
flutura in aer o fise, cu zimbet triumfdtor. Si citii cu mirare
certificatul. Se stabilea cd Milan Hoclia e scutit de serviciul

262

www.dacoromanica.ro
de front, din cauza ca sufere de inima, in urma maririi partii
din dreapta a glandulei tiroidiene. Surprins, Ii restituii hir-
tia. El imi povesti cum, dupa ce fusese ascultat de diferiti
medici, fu consultat prin cel mai mare specialist pentru boli
de inima din monarhie. Acesta, dupa minutioasa examinare
pulsului, inimii s.a.m.d., incepu sa-1 framinte pe la git
11 palpa iara i iara, pina confirma ca simptomele de care
sufera sunt provocate de marirea partii drepte a glandulei
tiroidiene, cu 2,5 cm. L-am felicitat caci, avind semnatura
celebrului specialist, putea fi sigur ca nici un medic nu va
mai cuteza sä se compromità manifestind o alta parere.

In cadrul pataniilor mele cu agentii lui Tisza si ale si-


ntuiantilor, cred ca sunt dator sa amintesc cazul celor 11 corn-
plici romani, condamnati pentru spionaj, de Consiliul de Raz-
boi unguresc din Cluj, in [anul] 1918. Dosarul intreg, predat
mie de Dr. Ioan (Iani) Erdélyi297, apardtorul lor, se 0-sea in
arhiva mea. Traducerea din limba oficiala maghiara, in limba
germana, am diritat-o dactilografei lui Dr. Funder, directorul
ziarului Reichs-post". Acest dosar a fost predat de profeso-
rul Pater Seip1298 (cancelarul de mai tirziu al Austriei) im-
paratului Caro1299, in parcul Laxenburg, impreuna cu cererea
de gratiere. lath' cum s-au petrecut lucrurile: in 1914, scurf
timp dupa inceputul razboiului mondial prim, invatatorul Da-
vid Pop, dintr-o comuna apropiata de Brasov, fiind zi de tirg,
se intilni in pivnita Casei Sfatului", la o stela de vin, cu
,echiul sau cunoscut, sasul Mendel Rafael. In mare taina,
Mendel Rafael i-a comunicat lui David Pop ca s-a angajat
ca agent secret in serviciul politiei de stat. Din vorba in
vorba, i-a mai impartasit ca a primit o importanta insärci-
nare. Conte le Tisza e un barbat de stat prevazator. A facut
ce a putut ca sa-i impace i multumeasca pe romani. Nu a
17butit, pentru cà Romania ar vrea sa puna mina pe Transil-
vanla.
Totul e pregatit ca sa nu poata reusi, insa primejdia cea
mai mare este ca multi ardeleni sa se lase ademeniti a se
angaja, din copilareasca insufletire, sa faca spionaj pentru
Romania. Romania va fi batuta, spionii spinzurati. Conte le
Tisza are un plan sd crute i Ungaria i natia romaneasca
de atitea jertfe si suferinte zadarnice. Informatiile lui sunt
ca Romania organizeaza dincoace de munti o extinsa retea
de spionaj. Ardelenii sunt toti pentru alipirea la Romania.
Astfel ei sunt gata sa serveasca intentiile guvernului din

263

www.dacoromanica.ro
Bucuresti. Fireste cà sfirsitul ar fi procese, spinzuratori, pen-
tru cei de dincoace si pentru cei de dincolosuferinte crunte,
dupa cucerirea Orli prin armatele austro-ungare. Pentru a
preintimpina acest pericol ce-i ameninta pe romani si a asi-
gura pacea i ordinea interna, contele Tisza va inscena, din-
tru inceputul rázboiului, un proces de inalta tradare si spio-
naj, avertizind astfel pe romanii din Ardeal sa se fereasca
a se preta ademenirilor bucurestene. El, Rafael Mendel, e
insarcinat sa puna in practica planul primului ministru. Sub
secretul spovedaniei i-1 comunica lui David Pop. Inainte de
toate, trebuie sa gaseascd pe cineva, om inteligent, pricepator
a] situatiei politice, mare patriot roman si totodata cetatean
credincios al Ungariei, care sa fie gata a indeplini rolul, dupa
indicatiile contelui Tisza. E o chestie de mare importanta po-
litica, chiar internationalà. Cel care va realiza planul intra
in istorie ca mare binefacator al neamului sàu i al patriei
sale. Ca ce importanta Ii atribuie contele Tisza, [o]
dovedeste faptul ca e gata sà puna la dispozitia celui
care ar duce totul la bun sfirsit, un premiu de 20. 000 co-
roane. Ori, citi oameni distini cunoaste dinsul, Rafael
Mendel, nu il tine pe nici unul capabil in asa masura, ca si
pe amicul sail David Pop, de a infaptui acest lucru mare.
Acesta cerind sa afle in ce constau instructiunile contelui
Tisza, pe care ar trebui sd le execute, agentul provocator a
continuat: mai intii ar trebui sa ia contact cu intelectuali de
diferite profesiuni, dintre romani. Acestia trebuie sa creada
ea e vorba de a face un nestemat serviciu cauzei romanesti,
prin procurarea de informatii, de exemplu asupra transeelor
ce se pregatesc in comunele din judetele de granità; numa-
rul trupei i regimentele carora ele apartin. In privinta aceasta
li se vor adresa chestionare dupa imprejurari. Cind va fi
adunat suficient material de dovezi, vor fi arestati toti aceia
care au furnizat material lui David Pop, pe care acesta II
va expedia lui Mendel Rafael. Va fi arestat si David Pop.
Procesul se va dezbate dupa ce se va face mare caz de pu-
blicitate, prin ziare, pentru ca opinia publica romaneascd sá
fie avertizata, ca romanii din Ardeal sd nu se lase induple-
cati [de] a face spionaj in favorul Romaniei.
Detinutii vor fi tratati cit se poate de bine. David Pop
va avea sa pastreze secretul in tot decursul investigatiei. La
dezbaterea finala se va prezenta apoi, ca martor hotaritor,
Rafael Mendel care, sub jurâmintul ski de functionar i om
de incredere al contelui Tisza, va dezvalui adevarul, Ca' totul
o fost o inscenare, o farsa pusa la cale in interes public, cu

264
www.dacoromanica.ro
scop patriotic. Pe baza acestei dovezi, Curtea Martiala va
achita numaidecit pe David Pop si pe tovarasii sai; va fi pre-
miat cu 20. 000 coroane, prin contele Tisza, iar nu numai presa
româna si maghiara, ci presa mondiala II va slavi ca pe un
ilustru om de mare conceptie politica, iar numele lui va in-
tra, in istorie. Rafael Mendel nu asteapta un raspuns si an-
gajament pripit. Ii da seama ca are de a face cu un prieten
serios care, de s-ar pune pe lucru, are insusirile de caracter
si de talent [ca] sa insceneze totul cu deosebita dibacie. Ras-
punsul Ii asteapta pina peste o saptamina, in ziva de tirg, cind
se vor intilni din nou, la un pahar de yin.
David Pop s-a lasat adernenit. S-a apucat apoi de lucru.
Spre a dobindi increderea insufletirii romanesti a unor prie-
teni, le povestea cä, fiind vizitat de un ofiter roman, s-a an-
gajat sa procure incormatii pe seama armatei romane. Unii
1-au refuzat i [1-au] avertizat. A gasit insa i entuziasti, care
nu au sovait sa-i furnizeze materialul dorit. Acesta varia
dupà localitatea in care se gäsea respectivul. David Pop pri-
mea de la Rafael Mendel intrebarile formulate care a5tep-
tau raspuns spre a le da informatorilor sâi. Acestia se fa-
ecal luntre si punte ca sa stiriceasca i sa poata raspunde,
comunicind in scris i alaturind schite topografice raportu-
lui. Intre altii, din tinutul Brasovului s-au implicat: Spiridon
Boita, advocat din Tohanul Vechi, Pompiliu Dan, invatator
din Zarnesti, Romul Cristoloveanu, invatator din Risnov, preo-
tul Nan din Buzaia [azi Buzaiel] si alti citiva preoti (Cu Boita
51 Cristoloveanu fusesem colegi de clasa pe a V-a liceala la
liceul romanesc din Brasov in 1888, iar cu Pompi Dan, bun
prieten).
Apoi David Pop a mers la Alba-Iulia, unde 1-a incurcat
mai intii pe farrnacistul Pop, care ii era frate. Vizitindu-1 pe
avocatul Dr. Patita, pentru ca Ii sosisera clienti, acesta i-a
putut desena numai in graba lui David Pop schita transeelor,
cu creionul, pe harta judetului de pe perete. Apoi, trebuind sa
plece la tribunal, 1-a rugat pe David Pop sa-1 astepte. Acesta,
ramas singur, a desprins de pe perete harta si. a copiat pe
hirtie transeele, fixind din nou harta la loc. Toate rezultatele
obtinute le trimitea constiincios lui Rafael Mendel. Om de
,,deutsche Gründlichkeit"", Mendel ii daduse lui David Pop
si o stampila, cu care, inainte de a-i expedia rapoartele
crochiurile primite de la Qomplicii arnagiti, le stampila pentru
autenticitate.
Trecind citeva luni, desfasurarea dramei s-a copt pina la
apogeul catastrofei, conform dispozitiei stabilite in prealabil.

265

www.dacoromanica.ro
Rafael Mendel il avertizd attmci pe amicul ski, David Pop,
rà trebuie sd fie pregatit pentru a fi arestat. Stampila sà o
arunce in closet. A urmat perchezitia, s-au gAsit corpora de-
Icii proaspat sosite. Intre altele, o schita a transeelor de pe
ia Bod ori Tohan, furnizatd de Spiridon Boita. [De] la acesta
s-a ridicat o coal& de hirtie alba pe care, in urma apAs'arii
cu creionul se adinciserl liniile desenului, executat pe hirtia
asezatd deasupra. Presdrata cu praf de grafit, in decursul
procesului, hind puse ambele desene in fata lui Spiridon
Boita ce mai insemna orice fagaduire i de ce folos putea
sa fie mAiastra aparare a temerarului I. (Iani) Erdélyi? Tot
asa. harta furatà prin copie de la Dr. Patita. Dar stampila?
Jandarmii nu au pierdut timpul cu perchezitii inutile. Au
strins documentele si au operat, printr-un tigan, scoaterea
.5tampilei din closet. Apoi 1-au arestat pe David Pop care,
linistit observa cum totul se desfäsurà in mod cinstit, conform
etdpelor stabilite in patrioticä intelegere cu Mendel Rafael,
exact corespunzator planului prescris de contele Tisza. David
Pop si 10 complici ai sai au fost dati in judecatá i intemni-
tati la Cluj. Românii ardeleni cunosteau cazul, in sensul cã
!ntemnitatii au facut spionaj in favorul armatei române. Ni-
menea nu stia mai mult. Toate acestea s-au petrecut la ince-
putul rdzboiului. Justitia militard 15sat timp, advocatul
si-a fäcut datoria: cercetári, martori, aminari, totul a fost uti-
lizat ce ingaduia procedura. Nici acuza, nici apàrarea nu pa-
reau grdbite.
Iar acuzatii, bine tratati, se obisnuiserd cu temnita, astep-
t7nd cahni i linistiti dezbaterea finald cind, prezentindu-se
Rafael Mendel, prin hothritoarea sa marturisire, le va reda
hbertatea ca prin farmec, schimbindu-i din robi trldltori de
neam i all, in eroi ai românismului i ai patriei. Cum lunile
treceau si an urma dupà an, fãrà ca procesul.lor s'a se apropie
de sfirsit, in primdvara 1918 ei furl cuprinsi de indoieli
neliniste. Toate stäruintele lor, toate cererile ca Rafael Men-
del sä fie adus ca martor ni dAdeau rezultat. Consiliul de
Räzboi li se raspundea fäcuse toate demersurile proce-
durale, fâil a putea obtine prezentarea lui. David Pop insd,
btIrbat de cuvint, nu träda justitiei acordul initial, dintre el
amicul sdu, insarcinatul contelui Tisza. Dar cind, apropiin-
du-se fatala dezbatere finalá i Rafael Mendel tot nu se pre-
zenta, simtind i [fiind] informat de advocatul sdu câ, impre-
Una" cu tovarlsii sai va fi condamnat la spinzuratoare, s-a
trezit la realitate. Cu toatä violenta apArare a lui I. Erdélyi,
care a fost condamnat pentru ofense aduse, in repetate rinduri,

266
www.dacoromanica.ro
Consiliului de Rdzboi, in fata dovezilor zdrobitoare, acuzatii
au fost condamnati, in frunte cu David Pop, la moarte prin
streang". Avind dreptul la recurs, atunci, in fine, David Pop
s-a hotärit sd predea in scris advocatului tot istoricul tragediei
sale. Cu o scriere frumoasa, linistitd, a narat intreaga sa
ti agedie, de la geneza ei, pind la condamnare. Cele descrise
pind aici sunt rezumate dupa acel act si dupa informatiile pe
care le-am primit verbal de la Dr. Ion Erdélyi.
Intr-o zi fui chemat telefonic de amicul meu I. Erdélyi, la
hotel Hamerand. Sosit la Viena, in timpul cit Ii consuma
minunatele merinde (pui in pesmet, piine alba, prajiturd, a
cnror existentd era de mult uitatà in Viena infometata), iini
expuse situatia clientilor sdi. Sentinta de moarte va fi evident
confirmatd. Nimic nu mai poate ajuta, decit gratierea prin
monarh. A venit pentru a se consulta cu mine. Ce e de fâcut?
Am propus sa mergem numaidecit la redactia Reichspost"
sore a vorbi cu Dr. Fr. Funder. Acesta, pus in cunostinta de
cauzd se gindi i [se] razgindi. In fine, zise: Nu pot gdsi nici
un om potrivit pentru o interventie directd la imparatul, [in]
alard de Pater Seipl, profesorul universitar la facultatea teo-
logicd. Oamenii politici? Cei dintre curteni care au acces la
Curte? Militarii inalti? Toti s-ar da inclArdt, auzind cd e in joc
,uvernul unguresc. Fie la guvern, fie intre culise, de Tisza
tremurd cu totii. Neavind telefon P. Seipl, ne-a dat citeva sire
de recomandatie. Pe drum 1-am intrebat pe Erdélyi: La Funder
a lost usor sa sustin povestea ca clientii tài sunt jertfe ino-
cente. Acuma se ingroasd ciorba. Ca sd-mi pot juca rolul in
tata lui Seipl, trebuie sà tiu care e convingerea ta adevdratO.
Eram in Schlosslgasse, aproape de biserica din Alserstrasse,
in a cdrei mAndstire locuia Pater Seipl. La intrebarea mea
Erdélyi rdbufni cu toata vehementa temperamentului sdu
impulsiv: Au fost niste boi, niste mägari, cu totii, in frunte
cu acest dobitoc i canalie [de] David Pop". Norocul ne-a
Nvorizat. Gasindu-1 acasd pe Pater Seipl, acesta ne-a pririnit
cu toata prietenia fireascd a vienezului. I-am expus sumar
chestiunea. Erdélyi, care pricepea nemteste, mai intervenea.
Subliniind insa poate prea categoric Ca este un Justizmorda301
aceasta condamnare, dacd s-ar executa, Seipl zise: Intre im-
prejurdrile politice. de acuma, in care se &este monarhia, ar
insemna mai mult decit un Justizmorda, ar fi o prostie (
mehr bedeuten als einen Justizmord, es väre eine Dummheit).
In fine, ne-a spus: Am primit o Insdrcinare de la impAratul.
Zilele acestea md voi prezenta pentru a-i referi. Cu acea oca-
ze Ii voi expune i [voi] recomanda bundvointei sale gratierea

267

www.dacoromanica.ro
romanilor. Va rog sa-mi pregatiti dosarul, ca sag pot studia
$i sag pot preda imparatului". Erdélyi a plecat multumit, in
urma impresiei ce-i facuse cinstitul Seipl. Eu am mers si am
ciictat secretarei lui Funder traducerea intregului dosar, ce-
rerea de gratiere i anexele, pina noaptea tirziu. In alta zi
le-am predat lui P. Seipl.
Acesta dispunea, in etajul manastirii, de cloud odai modeste,
cu ferestrele spre curte. .Adevarata locuinta de filosof ascet,
implinind un singur scop in viata, de a servi binele obstesc,
prin munca sisifica302 a incercarii de a apropia bestiol a om
de chipul i asemanarea lui Dumnezeu.
Cind, dupa primul razboi mondial, Austria ramasese ca un
monstru cu cap mare Viena i cu corpul infantil de lepa-
datura, Seipl a fost ales cancelar al noului statulet. Nimeni
altul dintre austrieci nu ar fi putut servi, cu rnai mult devo-
tament, nenorocita sa patrie, ca Seipl.
Cind a vizitat Romania [in] 1920, 1-am primit la ministerul
de interne, iar la plecare 1-am petrecut pina in curte, la masina,
niu)tumindu-i [si] amintindu-i pentru ultima oara generozita-
tea sa dovedita fata de soarta unor romani persecutati.
A doua zi dupa ce i-am predat cererea de gratiere, Seipl
mi-a comunicat ca s-a anuntat la audienta. Va fi primit miine
la era 10, la cartierul general din Baden bei Wien303. Pleacâ
si se reintoarce cu trenul. Pe la ora 1 spera sa fie acasa. In
alta zi 1-am cautat la 1, la 2, 3, 4 si in fine, intre 5-6, am
gasit usa deschisa. Cele ce mi-a comunicat au fost destul de
caracteristice pentru timpul prin care treceam. In momentul
cind se pregatea sà plece la Baden, Seipl a primit o telegramä,
informindu-1 sa se prezinte la audienta in Laxenburg304.
Sosind acolo a aflat ca, in preseara, imparateasa nelinis-
tita i alarmata de zborurile italienilor, conduse de d'Annun-
zio3(15, pina la Wiener Neustadt306, s-a dat ordin sa plece in-.
treaga familie imparateasca, fara intirziere, la Laxenburg. Ma-
resalul, principe Windischgraetz307, nu a avut timp sd-si ia
cu sine nici obiectele de toaletä, aparat de ras, perie de dinti
etc. Seipl a fost introdus in parcul castelului. S-au plimbat
cu imparatul citva timp, apoi s-au asezat pe o banca. Expu-
nerea lui Seipl a gasit intreaga intelegere i aprobare din partea
irnparatului. L-a rugat pe Seipl sa-i recomande pe cineva, un
criminalist de competenta, caruia sa-i ceara un referat in pri-
vinta procedurii de gratiere. Seipl rugindu-1 sa-i dea autorizarea
de a-i putea comunica informatorului roman rezultatul audien-
tei, impâratul 1-a rugat sa renunte, ca sa nu afle cumva die

268
www.dacoromanica.ro
Ungarn"308. Fiind astfel in imposibilitatea de a-mi comunica
de tarn, se restringe la acest rezumat. Dar poate sa-mi imparta-
seasca impresiile lui subiective: crede câ, pe baza referatului
ce-1 va primi, impäratul va dispune gratierea. Acum e im-
portant sa gasim omul potrivit. Sa-i recomand eu pe cineva.
A ramas sa-i propun, cit de curind, persoana. Fara intirziere
am luat contact cu Dr. Isopescu Grecul. Profesor la Universi-
tatea din Cernauti i deputat roman bucovinean, trecea drept
o autoritate pe tarim juridic, in cercurile vieneze, incit era
angajat de expert in senate de arbitraj. Barbat simpatic, pe
linga pregatire, dispunea si de fantezie pentru gasirea prompta
de solutii si expediente. I-am spus in cloua vorbe situatia si
am obtinut indata invoirea sa ca sag propun i pe dinsul. De
asemenea, s-a declarat de acord cu parerea mea ca al doilea
expert propus de mine sa fie prezidentul Curtii de Conturi,
fostul prim-ministru Max Vladimir baron Beck. Dupa scurta
cliscutie, Isopescu Ii propuse pe procurorul din procesul de
inalta tradare, contra conducatorului ceh, deputatul C. Kramaf.
Procesul intentat acestuia s-a terminat cu condamnarea la
moarte i apoi cu gratiere prin imparatul. Advocat la Cernauti
al prieten intim cu Isopescu, procurorul avusese ocazia sa ser-
veasca imparatului metoda de procedura i formule, cu ocazia
gratierii lui Kramer', dupà ce ii jucase rolul de acuzator public.
Ori pe care ar cadea alegerea imparatului, putearn fi siguri
ca pledoaria sa va fi bine motivatd, in interesul asigurarii gra-
tierii. A râmas ca pina miine-zi Isopescu sâ aranjeze o intilnire
intre noi trei. Ca loc am stabilit laptaria din parcul Schwarzen-
berg, la ora 31/2 p.m., cind lipseste publicul, atit in parc cit si
in laptarie. Ca din intimplare, la ora fixata ne-am intilnit la
o masa'. Eram singuri singurei i in timp de 1/2 ora am cazut
de acord la un pahar de lapte acru asupra intregii pro-
bleme de rezolvat. Notez Ca' amicul lui Isopescu, om destept
si simpatic, era evreu.
Ca un detaliu caracteristic al timpului i a mentalitatii
imparatului, notez urmätoarele imponderabile graitoare. Pater
Seipl imi povesti: Luind imparatul dosarul pregatit de dum-
neata, 1-a bagat in buzunarul interior al bluzei. Cind am plecat,
am inteles precautiunea sa fata de unguri. La poarta, iesind
din parc, rn-am intilnit fata in fata cu seful cancelariei ungu-
resti, care intra pentru a fi primit in audienta. Sarmanul im-
parat. E inconjurat de spioni i tradatori".
Precipitindu-se apoi evenimentele externe §i. interne, am
parasit Viena, mutindu-ma cu familia la Olpret. Dupa convo-
carea Camerei in octombrie, am pregatit Declaratia"309 iar

269

www.dacoromanica.ro
apoi am redactat Instructiile"310, tiparite la tipografia din
Dej, a lui Goldstein ori Bernat i iscalite de Mihali. Acestea
[din urma] le-am expediat prin tinarul advocat Oanea (din
Singiorgiul Roman, unde-i zice Zdrobau), in toate comitatele,
spre asigurarea coordonarii actiunii identice, a miscarii re-
volutionare.
Intre timp; Maniu a condus in Ministerul de Razboi
ordinea in Viena, cu ajutorul regimentelor romanesti3n si a
dat ordin ca unitatile romanesti din Praga sa se puna la dispo-
zitia cehilor spre a putea, fara razmerite, sa-si organizeze noua
afz.ezare de stat. Stefan C. Pop, la Arad, a pregatit convocarea
a dunarii de la Alba-Iulia, pe 1 decembrie, termen care mie mi
s-a parut prea apropiar, considerind greutatile de corriunicatie
Si conflictele cu autoritatile de stat. Evenimentele au confirmat
insa ca bunä procedura lui Stefan C. Pop. Maniu, la Arad,
s-a rafuit cia Oszkar Jaszi312. Imparatul a dezlegat de juramint
pe toti membrii armatei si pe functionari etc. Norocul nostru
-a am interpretat prin fapte autodeterminarea" lui Wilson:
Aa s-a creat fortareata pe care, la Conferinta313" nu au mai
putut sa o distruga nici sovaielile de finete, interpretative-di-
plomatice, ale calor marl, nici intrigile de culise maghiare,
aliate ale magnatilor unguri si [ale] preotilor inalti, cu pro-
tectia unor familii aristocratice catolice i evreiesti, cit i cu
unii francmasoni, nici alurele batoase i sectarismul prea
habotnic bucurestean al lui Bratianu, nici zvircolirile lui Goga,
de a crea o atmosfera neprielnica lui Bratianu. Si s-a nascut
Romania intregitä.
Relatiile male cu prieteni i cunoscuti din Viena si Pesta
s-au intrerupt. Atita am aflat ca. David Pop si cei 10 piguliti"
ai sai au scapat din temnita Clujului. Ca sentimentul natio-
nal si entuziasmul lor pentru cauza nationala au fost exploa-
tate de David Pop, in mod misplesc, nu poate incapea indo-
iala. Nici aparatorul lor, advocatul Ion Erdélyi nu s-a putut
dumiri in privinta lui David Pop. Intreaga afacere tenebroasä,
vrednica de pana unui Balzac, poarta timbrul mentalitatii
procedeelor nascocite de Tisza. Nici la un caz aceasta nu a
fost inventata de Rafael Mendel, sas semidoct, simplu agent
informator, in serviciul politiei de stat. De oricit dar persuasiv
si elocinta ar fi dispus, nu pare citusi de putin verosimil ca
sa-1 fi putut indupleca pe un invatator roman, de a crede po-
vestea, cu nobilele intentii ale lui Tisza si cu prezentarea de
bluff, a lui Mendel, in momentul decisiv al dramei, cu dezva-
luirea oficialà, ca totul a fost o patriotarda inscenare, din ordi-
nul primului "ministru.

270

www.dacoromanica.ro
Mu It mai aproape de adevar va fi presupunerea cd David
Pop lacomea la subsidiile ce le va fi primit de la Mendel Rafael
si hi suma pentru el ademenitoare, de 20.000 coroane, raga-
duita pentru sfirsit. Odata intrat in hora, Mendel a priceput
cum sa-1 invirteasca, pind i sa-1 induplece sa-si stampileze
rapoartele. Pe acestea agentul le trimitea la biroul serviciului
de contraspionaj al armatei, la Sibiu. Prins in cursa, David Pop
fara a banui, va fi primit prin Mendel ordinele acestui organ
care, fireste, era in strinsa legatura cu Tisza.
Pe timpul cind rn-a vizitat cancelarul Seipl, David Pop
mi-a adresat o petitie, in ton agresiv, pretinzind sd fie rein-
tegrat ca invatator. Am preferat sa nu-i raspund. Ca ministru
ar fi trebuit sa comunic actul colegului de la justitie. Iar acela
ar fi dispus redeschiderea procesului, hind vorba de un in-
vatâtor ardelean.
Era destul de dureros cazul colonelului Sturdza si actla
inscenat colonelului Verzea. Sa mai fi etalat in fata lumii si
garderoba sufleteasca murdard a lui David Pop? Am preferat
sa trec la ordinea de zi. Totusi, cu ajutorul generalului Iliescu314
(Turtucaia) si a lui Alexandru Lapadatu315, am izbutit sa ob-
tin eliberarea lui Verzea, despre nevinovatia caruia eram nu
numai eu convins, ci i acestia. Condamnarea lui servise lui
Bratianu, ca paravan de diversiune, ca sa acopere In fata pu-
blicului vina colonelului Sturdza. Bratinu stia insa mai bine
decit oricine Ca Verzea suferea inocent...
Prin 1936 Mendel Rafael era patronul localului Unicum"
din Sibiu. Rornanii, ca oaspeti consumatori, contribuiau la
bunästarea lui. Firea româneasca e iertatoare. Nu in zadar am
trait mii de ani in Spatiul Mioritical

Inainte de a sti cum trebuie tratat un om, trebuie mai


intii sà fi colaborat cn el, spre a-i cunoaste firea: simpatiile
si aversiunile doctrinare, temperamentul, agerimea judecatii,
capacitatea de a selectiona cu obiectivitate componentele unei
situatii incurcate, gradul fanteziei sale intuitive si al talen-
tului inventiv de a gasi solutii, mediul sal social si preju-
decatile ce i s-au imprimat conceptiei sale filosofice, sociale,
felu3 de a fi al intimilor sai, slabiciunile caracterului, vanita-
tea, daca e muieratic, daca e coruptibil etc. etc.
Fireste ca acest test" complex nu se poate distinge si pre-
ciza in formule fixe, desprins in componenti, nici rezuma intr-o
sinteza, ca o analiza chimica. Testul obtinut prin experiente

271

www.dacoromanica.ro
practice si impresii trebuie sa se sedimenteze in instinctul
tau subiectiv, spre a servi ca un indrumator obiectiv pentru
orientarea diafana, in privinta tacticei de care trebuie uzat in
contactul cu respectivul individ.
Daca, de exemplu, Aehrenthal316, Ca ministru de externe
al Austro-Ungariei, zice ca. la Budapesta primeste bucuros si
oameni politici romani din Ungaria, dar la Viena i s-ar putea
iinputa Ca rn-a primit (cita lasitate in fata interpretarilor ma-
ghiare a situatiei de drept public), in loc de a replica polemic,
nu e mai simplu [de] a intreba modest, facind pe prostul: Gre-
sim oare, crezind cá Viena ar putea mai usor sd ne vina in
ajutor decit Bucurestii?"
Cind lordmayor-easa317 mi se plinge ea nu are copii, este,
cred, firesc sa-i descriu grijile si necazurile cu copiii, pe cind
unei mame cu multi copii sà nu-i slavesc fericirea de a-i avea.
Iar cind sunt intrebat de sotia unui fruntas englez daca ga-
sesc mingaiere in credinta, nu voi incepe sa vorbesc de Renan318
ori [de] D. Fr. Strauss319 ci voi prefera a-mi insusi rolul ilustru-
lui episcop V. Hossu (Vili)320.
Cu cinstitii si convinsii amici politici ai cauzei romanesti,
baronul M. WI. Beck si colonelul A. Brosch, vorba sincera
dupli 8 si 6 ani de colaborare era un.. beneficiu al trudel
comune zadarnice, de asernenea cu Lueger. Placa trebuia insa
schirnbata cu totul si adaptata omului i mediului berlinez,
aratind ca Bratianu e in neputintd de a se da de partea Puteri-
tor Centrale, cit timp acestea nu cuteaza, din cauza lui Tisza,
sa faca ceva in interesul cauzei nationale rornanesti.
Intelegerea cu Venizelos321, in privinta emigrarii macedo-
românilor, pusa cu toata franchetea, a aflat intreaga sa in-
telegere. Era Venizelos
Cu sirbii situatia era Myers. Ei nici interesul lor national
nu erau in stare sa-1 priceapa, necum sa-1 considere. Sa-si
irnagineze oricine care a avut a face cu iugoslavi ca
ei s-ar fi gasit in fata necesitatii de a solutiona problema In-
diei222. In loc de Mountbatten323, sa fi negociat, cu firea de
satrap dicos, Pasi6324 ori Vestniè ori vreun Popovie". Ce hara-
habura ar fi urmat, cu värsäri de singe peste generatii. Cu
firile balcanice nu se poate ajunge la intelegere, nici cu sin-
ceritate, nici cu adoptarea tacticii. Violenti, pina ce prin scoli,
biserica si suferinte, nu se vor europeniza, ei pot fi condusi,
spre binele lor, nurnai prin metode dictatoriale. Vorba româ-
nului, cu calul verde si sirbul cumintea
Dalmatinii (distinsul Trumbié35, Supilo etc.) si croatii fac
dovada ca, prin culturd i civilizatie (fie italica, fie habsbur-

272

www.dacoromanica.ro
gica), acelasi singe a putut deveni egal in calitati cu ori-
care rasa apuseana. Premizele sunt omogenizarea amestecaturii
rasiale i pierderea sentimentului nociv social, rnostenit din
Bizant si in urma jugului turcesc. Aceste reflexiuni se re-
fera insa si la noi romanii si la greci.

La Paris si [la] Londra, cit timp Bratianu a fost seful de-


legatiei noastre, sustinind tactica lui, staruind fard duplicitate
sä aranjeze litigiul dintre el si Take Ionescu, mi-a creat repu-
tatia de fire sincera si impaciuitoare. Lipsa de perplexitate a
diplomatilor de cariera de care nu sufeream in fata Consi-
liului Suprem326 si in comisii, pare sd fi impresionat pe co-
laboratorii celor Mari", in sensul ca ardeleanul cuteaza sa
aiba o parere si s o spuna verde, dar cuviincios. 0 congeniali-
tate de fire si temperamentul rneu de opozitie, comun cu al lui
Clemenceau.)27 va fi fost izvorul misterului, din care s-a nascut
vadita simpatie, cu care rn-a distins Mosul. Caci contrastul
dintre felul rneu de a fi si intre Bratianu, pe care Tigrul"
nu-1 putea suferi, mai curind ar fi putut sa-mi atraga i mie
aversiunea lui.
Daca, in privinta simpatiei parintesti de care rn-am bucurat
din partea lui Clemenceau, eram stapinit de sentimentul
veneratiei fata de dobinditorul victoriei i, astfel, ctitorul Uni-
rii noastre nationale, care prin 1893, in Voci Latine, a mani-
festat in favorul cauzei ardelene, cu simpatie si a infierat so-
vinismul guvernelor maghiare, [de] pe atunci, de numele lui
Lloyd George328 nu mi se lega nici o amintire sentimentala.
Totusi, ajuns la diriguitorul mai important intre cei Patru
Mari, pe cind am avut intiia oara contact cu el, nu am simtit
nici o emotie. Din contra, ma stapinea senzatia de usurare
sufleteasca [prin] impulsul de a vorbi fara reticentele obis-
nuite, pipaind tarirnul cu precautiune, ca sa nu alunec in vreo
groapa siret pregatita. Cu acest orn simteam congenialitatea
temperamentului, firii, metodelor de tactic& a fanteziei de
adaptare. Prin instinct. Eram fireste informat, in prealabil,
pe cit se putea, asupra lui. Stiam ca e de origine raodesta, ca
parvenise din propriile puteri, urcind din coclaurile valise329
la gradul säu inalt. Stiarn cã ura feudalismul, arbitrariul si
intoleranta de care suferise el si ai lui in timpul copilariei.
Ca nu rn-a inselat instinctul in chestia congenialitatii, mi s-a
confirmat de insusi Lloyd George, cind ma conceclie dupa
ultima audienta, inainte de a pleca eu acasa, zicind: Cu omul

18 Mernorii vol. I 273

www.dacoromanica.ro
din ses nu era cu putintd intelegerea, dar noi doi insi ne vom
intelege, caci suntem oameni din munti, D-ta din Transilvania
en din Wales". I-am raspuns: Val sunt foarte recunoscdtor
pentru aceste bune cuvinte. Dacd ins& nu obtin Basarabia,
omul din ses mi-a pregatit groapa in care ma va impinge'.
Impresia, ce am läsat-o in Londra, o caracterizeazd mai
bine scrisoarea trimisa de M-me Rose lui Lencica, la Paris si
adaosul lui Stead (Am asezat-o in cartea lui V. V. Tilea33°).

www.dacoromanica.ro
NOTE EXPLICATIVE
(Schitä autobiograficA)

1 A rasfata, a alinta.
2 Someseni, asthzi inglobat in municipiul Cluj-Napoca.

3 Fond (pdmint) regesc sau crdiesc, din sudul Transilvaniei, atribuit

chemati de regele Géza al II-lea (sec. XII), cdrora Andrei al II-lea le-a dat.
la 1224, privilegii insemnate. A cuprins cele 8 scaune sdsesti initiale : Sibiul, ca
sediu central al contelui sasnor (Tomes), Sighisoara, Reghinul, Sinca Mare, Agnita,
Rupea, Sebesul i Ordstia iar mai tirziu s-au adAugat Mediasul j Bistrita.
4 Denumire preluatá de la englezi, pentru mica aristocratie.
5 Persoane alese in curtea cu juri, pentru a participa la procese penale si
a decide prin vot, asupra verdictului.
6 (1816-1897), deputat de Hateg in Dieta Transilvaniei, apoi deputat de

Chioar. Ales cdpitan suprem (prefect) al districtului grAniceresc NAsAud (1861


1876). Din nou deputat in Dietele din Sibiu (1863-64) si Cluj (1865-69).
L. Ion (1780 1861 Scris si Lemeni), episcop greco-catolic de Blaj din
1832. impreund cu episcopul ortodox Vasile Moga, din Sibiu, resuscitd Suplex
Libellus Valachorum, intr-o noud redactare. Organizeazd i participd la adunarea
din 3/15 mai 1848, de pe Cimpul LibertAtii, este suspendat de generalul Puchner,
apoi silit sA renunte la scaun, in 1850, de guvernatorul Wohlgemuth. Dus intr-o
mandstire din Viena, moare in exil la 1861.
8 Rani navigatori pe intinderi vaste de ape".
9 B., Iosif, general polonez, participant la rilscoala polonezd (1830-31),

apoi conduaitor al armatei revolutionare maghiare (1848-49), invins de armata


taristA la Albesti (iulie 1849). Refugiat in Turcia, adoptd islamul i &Nine
PO.
10 RentA viagerA, subventie.
11 Referire la Revolutia kossuth-istil, din 1848-49.
12 S., Ignacz, Philipp (Buda 1818 Viena 1865) a fost primul obstetrician,
care a recunoscut caracterul infectios i eontagios al febrei puerperale, inaintea
.descoperirii microbilor, preconizind dezinfectia rolinilor i a instrumentarului
obstetrical.
13 Strachind sau farfurie de lut ars (din francezul terrine).
74 Internet militar (din latinul convictio ; trai In comun).
15 Corespunde in prezent cu liceul.
76 Turneu, germanizat (din Gastspielen ; a cinta sau a juca in calitate de
oaspete).
17 Lin curge apa Somesului".
78 Arnuzament util".
19 Satul natal al autorului, azi comuna Bobilna, cca 20 km vest de Dej,

pe piriul Olpret.
20 A intelege totul insemneazA a ierta totul".
91 Om sunt i nimic ce e omenesc nu socot a fi strain de mine".

275

www.dacoromanica.ro
22 Sat la 7 km est de Bobilna, in aval pe acelasi piliu Olpret.
" tnrudire sau asemanare sufleteasca, afinitate.
24 Ambele expresii, pentru vizitiu, din 1. maghiara.
28 Pe prima fila a unei carti de rugaciuni este scris : tn anulu 1872, marti
in 27 Februarie, ne dadu Atotu potintele Dumnedieu unu copilasu tare sana-
tosu si mare, care dupá ajutoriul seu deie Atotu potintele sa fie om integru
cu suflet bunu si anima nobila, se ajute natiunei i omenimei"...
20 Sat apartinator corn. Borsa, jud. Cluj, la cca 44 km sud de Olpret (Bo-
bilna) ; denumirea actuala : Jula.
27 Denumire maghiara pentru functii de: primar, notar, judecator. Preluat
pentru incredintnrea de administrator, vechil.
88 Desertaciune a desertaciunilor".
38 Revista : Caietele lunare ale K i E".
a° / Pentru a trai, crede-o, trebuie curaj / i inch o data curaj. Asa merge
bine. / Iar daca merge ram atunci a treia oara /Numai curaji Izbinda ai
eluptat-o / Strof a II: / Pentru ce traim noi oamenii? Cine ar sti-o ? / Debarcam
fara a voi pe Orin necunoscut; / Strabatern insula, induram lipsa i supliciu /
Si navigam dincolo in nemarginire/.
31 Degetele marl.
38 Parazitarea cu paduchi.
38 Tesatura de bumbac cu model reliefat pc fata (rom. pichet).
34 Sau Babdiu; denumiri originare si locale ale dealului, de 693 m altitudine,
la sud de Olpret, unde a fost instalata tabdra triraneasca, fortificata cu care
si carnte, in rascoala din 1437-38 (la nord-est de deal se pastreaza i astazi
numele de Babdiu al unui sat, apartinator com. Bobilna). Din informatia de-
tinuta de la insusi autorul memoriilor, denumirea de Bobilna, intrata ca un
fals toponimic in istoriografie, ar proveni din textele latine, redactate in cadrul
conventului de la Mandstur, unde s-a cautat o forma latinizabila Babohm
inspirata dupa o localitate din pusta Ungariei.
35 (1865-1939) Profesor de medicinä interna la Viena.
38 0 substanta amara, colorind in albastru.
37 V., Alfred (1829-1916), medic pediatru, profesor la Dorpat, autor al
Tralatului de boli infantile" (in 1. germana).
38 Strada Stelei sau Stelelor,
a Oala de noapte (regionalism).
4° Sat apartingtor comunei Cuci, jud. Mures.
41 Azi Viforoasa, sat apartinator comunei Fintinele, jud. Mures.
4 2 Comuna la 5 km est de Nasaud.
48 Sat apartinator coin. Panticeu, jud. Cluj, la 34 km nord de Cluj.
" Comuna in jud. BistritaNasaud la cca 20 km nord de Reghin.
" Satire politite.
" n traducere libera, apoi in topics germana, inversata :
Un corb purta in ciocul sau, plecind, o bucata din carnea otravita,
pe care gradinarul miniat o aruncase gainilor vecinului sau...
Un corb purta o bucata a otravitei carni, pe care ininiatul gradinar,
gainilor vecinului silu o aruncase, in ciocul sau, plecind...
Autorul: G., Christian, Fiirchtegott (1715-69), unul din cei mai influenti
scriitori germani din prima jumatate a sec. XVIII
4 7 Nuielei urma acestora pe piele.
48 Adjective latine, cu traducerile autorului, in continuare.
" Magar, corb, pore.
88 Primul inchizitor general al Spaniei, din 1483, numit mare inchizitor,
din 1487, de cdtre papa Inocentiu al VIII-lea, autor al Codului de legi al In-
chiziliei, autor al expulzarii evreilor si al mdcelaririi a mai multor mii de per-
soane.

276

www.dacoromanica.ro
" Din discutii personale cu primul ministru al Angliei, in timpul Conic-
rintei de Pace de la VersaillesTrianon i apoi la Londra (1919-20).
" Liceul Confesional Augustin sau Augsburgic (evanghelic). Dupa cartea
de cal:lath a luteranilor : profesiunea de credinta evaughelica, prezentata impa-
ratului, la 1530, in Reichstag-ul (parlament) din Augsburg. Initialele sunt date
in germana : Augustinische Confession.
53 Saltea (din germ.).
54 Muntele (dealul) de Ardezie, in paranteza denumirea saseascd.
" Elev fruntas, exceptional; denumire atribuita premiantilor IIII.
" Hotii i jandarmii".
" Arta amorului, de Ovidiu (Publius, Ovidius Naso, 43 a.Hr. 17 p.
Hr.).
.52 Oratoria, 'ea scoalä de retorica, a lui Cicero, Marcus, Tullius (106-43 a.
Hr.), om politic, orator, filozof i scriitor roman.
".Grasul.
" Smecherie (din limba tura.).
Datorii (de la aes : moneda de aram i alienus : strain. Astfel : bani
straini sau datorati).
" Prescurtare de la In Catilinam oratio quarta sau Discursul al patrulea
impotriva lui Catilina (Lucius, Sergius, C., 108-62 a.Hr., initiatorul unei conspi-
ratir impotriva senatului. Demascat prin Catilinarele" lui Cicero, este infrint
5i ncis in lupta cu armata senatoriald, la PistriaEtruria).
" Lux (risipa) avaritie (lacomie).
" Ca elev in cl. IV si V la liceul roman ortodox din Brasov, autorul are
ca dascali personalitatile: Ion Popea (1839-1903), studii la Leipzig, autor
de carti didactice si pedagogice ; Andrei Barseanu, studii la Viena si Miinchen,
publicist, a adunat i publicat literaturd populara din Transilvania i versuri
proprii. Membru al Acad. Rom., din 1908.
" Cu sensul de pajisti.
" Culoar, coridor (preluat din germana).
37 In cursul superior al liceelor din Brasov si Bistrita, elevii erau numiti
studenti.
3 Titlu latinizat pentru directorul adjunct.
" Corporatie studenteasca germanli i austriaca.
" Instructor, antrenor de scrima.
71 Sala de scrima.
72 Duel de masurà", cu sabia, (Bastimmungsmensnr), programat ca examen
de barbatie, pentru tinerii membri ai organizatiilor studentesti. In cazul men-
tionat a fost insa duel autentic, conflictual, dupà cum rezultà in continuare.
"Denurnirea germana a oreionului.
74 Levier dentar.
75 Referire la functia de prefect (capitan suprem) detinuta de Alex. Bo-
hätiel intre 1861-1876 in Districtul Nasaud.
73 Mama-mare, in maghiara, ca forma de dezmierdare (terminatia in i).
" Tabard de cai la pristine. in cazul dat se referd la originea genetica, ca
herghelie de matca.
73 Expresie populara pentru imperecherea (monta) la cabaline.
" Circiuma-cort (in magh.).
20 Istoria universald, de J.
81 Cartea despre omul seincitos ci bolnav.
22 SI economisim (arhaism).
"Cu sensul de cultura sufleteasca sau nivel etic.
24 Senatul ci poporul roman aveau obiceiul sd1i aminteascci de binefaceri, ca
Fi de nedreptcYti (in latind).

277

www.dacoromanica.ro
99 Student in curs de sustinere a examenelor riguroase", program ate la
intervale de minimum 4 semestre (in latind rigorosuin).
"Cercuri de prietene, fara sau cu invitati de sex masculin (jur-uri).
99 A stabili (arhaism).
" Vdcar, pastor de vite (din magh. gulya eirea(la; gulyás ciurdar, dar
si tocana din carne de vita).
" A certa, a dojeni (regionalism).
" Erou grec din razboiul troian, a carui oce puternica a fost comparata
eu a altor 50 de barbati.
91 Preluat din magh. béres.
" A da ivapoi, a restitui.
" Prescurtare din zdu lui D-zeu.
" Lastari lacorai" din portaltoi, alirnentati preferential cu seva.
91 Luxuriant, viguros pentru plante; zglobiu, jucaus, nebunatic pertru
animale i om (din slavona: bujacu).
96 Personaje mitologice grecesti i romane (oreadri: divinitate a munt-or ;
naiacla divinitate a izvoarelor i riurilor ; nimfa: divinitate comuna celor de
mai sus; Pan: zeu al turmelor si pilstorilor, mai tirziu zeu al naturii, al marelni
intreg).
" Imparat roman (361-363 p. Hr.). Spirit de vasta cnitura, influeutat
de neoplatonism, a incercat restabilirea enitului pdgin apostat sau renen-a-).
" Repulsie 000lailiy0 fata de femei.
99 (Scris si Mihaly), Teodor, de ApsaMarannues (1855-1931), orn politic
transilvan, memorandist, vicepresedintc :,1 Marii Adunari Nationale de la Alba
fillip, 1 dec. 1918.
109 Grevarea uliui imobil prin garantia oferità de proprietar creclitorului
sau i inscrisa in cartea funciaril (foaia de sarcini). A lua ipoteca are sensul de
a lua credit pe ipotecil.
191 Preluat din magh. Marosvasarhely, azi Tirgu Mures.
192 Atitudine politicá adoptata de Partidul National Roman la 1881, ca
protest fata de sistemul electoral, care minimaliza sansele opozitiei nationali-
ntilor nemaghiare. Mentinuta pina in 1905.
103 Consiliul judeteau.
104 Sat apartinat( r coin. Dragu, jud. Sill, j, cca 50 1:m nord de municipiul
Cl uj-Napoca.
1" Jurisconsult.
1" Prefect (romanizarea titlului magh. fOispin).
1°7 A stinjeni, a deranja, a sicii.
1" Coinuna in jud. Maramures, centru iti-pornicui, la 26 km nord-vest de
Baia Mare.
1" (1833-93) Prenumele este scris de autor, Diainandy, cunosciud probabil
originea rnacedoromana sau greceasca. Comerciant si militant cultural bra-
soveau. Dupa un stagiu la Bucuresti, a aN,ut relatii comerciale i peste Carpati.
Membru fondator al Astrei" si initiator al Tribunei" din Sibiu, a sprijinit
inzestrarea scolilor romane din Brasov si pe elei ii saraci. A organizat colecte
pentru ranitii din Razboiul de Independenta (1877-78).
11° Oras-port la Dunare, nord de Budapesta (citeste Vat).
1'1 (Scris i Diaconovich), Cornelin (1859-1923), publicist transilvanean pi
director la mai multe ziare, prim-secretar al Astrei" si redactor al Enciclo-
pediei Romcine - 3 vol. (1898-1904).
112 (Scris si Branisce), Valeriu (1869-1928), publicist i om politic transil-
vanean, redactor la Tribuna" Sibiu si alte ziare, membru in Consiliul Diriv.nt
(1918-19).

278

www.dacoromanica.ro
"a Locuitori ai Muntilor Apuseni, preponderent ciubarari, de pe vaile Arie-
sului Mare si Ariesului Mic din zona localitatilor :Arieseni, Scarisoara, Albac,
Vadu Motilor, Vidra, Avram Iancu.
"4 R., Ioan (1828-1902), unul din intemeietorii Partidului National Roman
din Tr,msilvania i presedinte al acestuia (1892 1902), initiator al Memorandului
din 1892 si conducator al delegatiei care 1-a dus la Viena.
1" 14., Vasile, (1852-1922) preot in 5isesti, secretar general al P.N.R., ini-
tiattr al Memorandului, apoi membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.
115 (1863-1917), medic, publicist si unul din conducatorii P.N.R. Prin Sta-
tele Unite ale Austriei Mari a preconizat federalizarea Austriei in cadrul unei
mon arhii, unind Austria, Ungaria, Transilvania, reunita cu Romania i alte
state balcanice.
'17 Teatrul curtii din Viena, din incinta Buxgului imperial.
1" Comuna din jud. Maramures, la 4 km sud de Baia Sprie.
"9 Mitropolit ortodox al Transilvaniei (1656-83). Impotrivindu-se tendin-
telor de calvinizare ale principelui Mihail Apafi, a fost destituit.
120
B., Simion (1808-64), fruntas al Revolutiei de la 1848-49 din Transil-
vania, vicepresedinte al Adunarii de la Blaj, 3/15-5/17 mai 1848, cerind ega-
litatea in drepturi a romanilor cu celelalte nationalitati. A emigrat in Moldova
la 1854, activind ca profesor universitar la Iasi.
"1 S., Andrei, baron de (1809 1873), mitropolit, unul din presedintii Adunarii
de la Blaj (mai 1848), seful delegatiei trimise la Viena pentru a sustine dreptu-
rile romanilor fata de imparat ; membru de onoare al Academiei Romane.
122 I., Avram (1824-1872), cunoscutul organizator l conducátor al armatei
revolutionare taranesti (1848-49).
"2 D., Alexandre (1802-1870), romancier i dramaturg romantic francez.
Romane istorice de aventuri.
"4 B., Honore de (1799-1850), romancier i nuvelist francez. A redat ta-
bloul societatii franceze sub Restauratie (din 1814, prin Ludovic al XVIII-lea
si Carol al X-lea, pima la revolutia din iulie 1830), cu decaderea aristocratiei,
ascenciunea burgheziei i obsesia banului.
"a A gre,si este omenesc.
"4 (1850-1918), Vichentie, dui:a prenumele laic, a debutat ca aparator al
drepturilor romanilor si participant la deputatiunea care a dus Memorandul
la Viena. Din 1900 vicar episcopal, apoi episcop la Oradea, inscaunat mitropo-
lit ortodox al Ardealului (1916-1918), sprijinit de guvernul Tisza, St., in servi-
cml crania s-a situat incepind cu alegerea de deputat guvernamental de Ceica
Bihor, din 1910. A scris i o polemica in cauza mitropolitului UngroVlahiei,
Ghenadie Petrescu, in baza careia acela a fost caterisit.
127 Exagerare, fàrä limitä, cu inversunare.
199 S., Dimitrie, A. S. (1833-1914), om politic si istoric, men bru si pre-
sedinte al Academiei Romane, presedinte al Partidului National Liberal (1829
1908) i prim-ministru in mai multe guvernari, intre 1895 1908.
1" B., Dezs6Dezideriu (1843-1911), baron, prefect (fOispan), deputat
din 1891, prirn-ministru (1896-99).
12° In anul 1896 s-a sarbatorit, cu mare fast, 1000 de ani (mileniul") de
la ocuparea patriei" de catre inaghiari.
191 Mitropolit al UngroVlahiei (1893-96). In urma imputarii unor de-
licte religioase este destituit de Sf. Sinod. La contestatia lui Ch. Cum a fost
judecat", Sinodul este silit sil revina asupra deciziei, chip& care Gh. demisio-
neaza.
1" Sz., Kalman (1845-1915), ministru de finante 1875-78, prim-ministru
dupa Banff), Dezs6 1899-1902.
133 T., Istvan (1861-1918), fiul lui T., Kilinan, grof, om politic maghiar,
depntat din 1886, apoi prim-ministru (1903-5 si 1913-18). Vezi i nota 380.

279

www.dacoromanica.ro
134 (1848 1925), publicist si scriitor, director al z.iarului Tribuna" din
Sibiu, analist al sufletului tan-mese, evocind in nuvele conflicte dramatice din
viata satului.
135 R.S., Ioan (1864-1909), ziarist i oin politic, until clintre conducatorii
P.N.R. din Transilvania, a condus ziarele Tribuna" din Sibiu, apoi Tribuna
Poporului" din Orristie si Arad.
136 Mindtori, indruniatori, conducatori de conspiratie (din franceza).
137 G., Octavian (1881-1938), cunoscutul poet, ziarist ii om politic.
138 B., Ion I. C.Ionel (1881-1927), fiul lui Ion C. BrAtianu, pre.5edinte
al Partidulni National Liberal din 1909, de mai multe ori ministru incepind din
1897, apoi prim-ministru, intre anii 1908-1926. A orientat politica Romaniei
spre Pranta si Anglia, fiind principalul factor care a condus la intrarea in razboi,
(1916), aldturi de Antanta.
129Inginer agronom i proprietar funciar in mig, sat din comuna Atel,
jud. Sibiu, la cca 13 km nord-cst de "Medias (localitate sAseasca denumita an-
terior Smieg sau Schinieg). Onoriu T. a fost tatill lui Viorel Virgil (V.V.) Tilea.
`fr Este cunoscut prenumele Gavril al memorandistului Dr. G., Tripon
dar nu initiala I. a prenumelui.
141 S., Constantin (18(+5-1936), jurist, om politic si scriitor, profesor uni-
versitar la Iasi, autor al romanului autobiografic In prea) ma revohqiei. Flue-
tuant politic, a fost poporanist (social-democrat), liberal, taranist i national-ta-
ranist, iar din 1930 a infiintat Partidul Taranesc Democrat. FiMd progerman,
a ramas in teritoriul ocupat de inamic, in anii 1917-18.
142 Veston tilranesc de yard (din grm. frisch : proaspdt).
143Boala frantuzeasca" (sifilis).
144Chioscul din gradina" (revista de divertisment).
146 G., Nicolae (1838-1916), prozator din cercul Junimea". Academician,
a scris Nuvele i Pagini razleie.
146 Z., Heinrich (1771 1848), scriitor si politician, actor, apoi pastor in
Magdeburg, a trecut, in 1796, in Elvetia ca purtilitor de cuvint al liberalis-
mului in ascensiune. A scris romane, povestiri, nuvele etc.
141 Caius Sallustius Crispus (86-35 a. Hr.), om politic si istoric, partizan
al lui Cezar. A scris Despre conjuratia lui Catilina i Despre râzboiul cu Iugurta.
146 Publius Vergilius Maro (70-19 a. Hr.) : poenie idilice, pastorale rustice.
1" Germana literara din a doua jumatate a sec. XV.
1" Cintecul Nibelungilor, epopee eroica germana, din evul mediu vechi (39
cinturi totalizind 2000 strofe), care nareaza aventurile i moartea cavalerului
Siegfried si rdzbunarea v5duvei Kriemhild, prin Atila, cel de al doilea sot
al ei.
Trubadur german nou (incep. sec. XIII). Pata de vechii cintareti minna"
(Minnesanger), care evocau dragostea cavalereascd, W.v.d.V. cinta eroticul,
cea mai cunoscutd compozitie fiind: Sub tel, pe cimpie, in care recta, in mod
delicat i discret, o noapte de dragoste.
152 Chef, petrecere cu bautura.
163 Asociatia meseriasilor.
154 Vulpe, membru al societatii studentesti ; preluat in romaneste ca fux,
fucs si plural fucsi sau tradus in vulpe.
155 Ce vine de-acolo" (de sus) ?
156 Maiorul vulpilor sau fuxmaiorul.

151 Este fuxmaiorul, este onorabilul fuxmaior, sa, sa...


158 Ce-aduce fuxmaicr ?"

1611 Va aduce fucsi cu el, vd aduce onorabili fucsi cu el", sa, sa...
16° Primirea in organizatie i botezul de initiere se face la intrarea in cursul
supelior al liceului sau in anul I de facultate.

280

www.dacoromanica.ro
122 Personaj 8i popor legendar preroluan, din Latium (regele rutulilor).
I62 NevAstuica Mustela nivalis (regionalism popular).
"3 Puii de viezure se nasc in perioada de hibernare a aduhilor (ian.apr.)
Meles-meles.
311 Botezul fucsilor.
Asezati-VA.
I" Chiar dacd ai facia (acest lucre), neagd !
167 Excluderea, expulzarea.
in A., Constantin (1869 ...), medic, cu studii de specializare la Paris,
profesor de chirurgie la Bucuresti, ministru plenipotentiar in S.U.A. (1918-19),
apoi ministru al instructiunii i cultelor (1922-26 si 27-28).
1" D., Ch. Robert (1809-82), biolog englez, autor al conceptiei evolutiei
speciilor prin selectia naturalá (1859), simultan cu Alfred Russel Wallace(1823
1913).
"0 S., D. Friedrich (1808-74) Creditn,a veche i nou5" ; teolog i filozof
hegetian de stinga, critic al religiei in Viata lvi Isla (1853), sustinind natura
predicativa a evangheliilor si nu biografic-istorica.
171 B., George Gordon, lord (1788-1824), poet romantic englez, eroii sai
fiind dominati de pasiuni tumultuoase iar opera este animatd de vervg satirkà.
Partizan al Greciei, a murit in fazboiul de independent5 al ac?.steia.
172 Sch., Arthur (1788-1860), filozof german, initiatorul voluntarismului
modern (Lumea ca voin(d ,si reprezentare), incheind miscarea idealismului germvn
(prin Parerga 0 Paralipontena).
"3 Sch., Friedrich von (1759-1805), poet si dramaturg german. Trilogia
Wallenstein este tragedia realistului, care lupti. impottiva destinului inhintuitor
orbitor. Drama Wilhelm Tell redà legendara luptii pentiu libertate a iutregului
popor elvetian.
"4 G., Johan Wolfgang von (1749-1832), scriitor, dramaturg, ginditor
om de stiintg german. in Ifigcnia in Taurida devine sufletul poeziei, repre-
zentind echilibrul ideal intre interior si exterior, eu i luinea, individ si lege.
in Fran, prin legendarui alchimist vindut diavelului, autorul ex-prima spiritul
stiintific al aspiratiunilor vet cului.
176 Rdstimp, rdgaz, interval de timp sau intro dou5 lucruri (si ca rilspas)
forme arhaice.
178 De mintuiald, murdar, cirpacit (din frvneezz.).
177 Cea mai mare canalie din intreaga tara / Este si famine denuutatorul.
178 Denumirea primelor litere din alfabetul ebraic (asemOndtoare celui re-
cesc.)
D-zeu s binecuvinteze intrarea i iesirea D-voastrd".
18° Semnificatia initialelot A.C., confoi in nott, 52.
181 Bilete (din germ. Zettel).
In Quintus Horatius Placcus (65-8 a. Hr.) poet si scriitor latin, fiu do
sclav libert, protejat de imparatul Augustus, prin Mecer I. Oda poezie liricii;
epodA poezie liricA cu caracter satiric.
185 De acum dicpare zdpado, Irvin ierburile cimpultti ,si frun:iptl cobotilor.
al Ati vAzut dcja o nimfd ?
185 COutati sä vedeti vreuna.
1" Perioada postrevolutionard, in care urmasii lui Kossuth au continuat
opozitia fata de imperiu, luptind pentru autonomia Ungariet, in timp ce romOnii
au sperat intr-o mai larga recunoastere a egalitihit in drepturi, ea urmare, a
fidelitatii fatá de impArat. in Districtul Nasaud se adoptase chiar romAna ca
linabd oficialä.
287 inselOtor (din latinul fallaciosus §i franc. phalac'eux).
2" P., Basiliu Ladislau (1819-1875), baron, avocat, consilier la tribunalul
din Sibiu, consilier de curte la Cancelaria aulicil a Transilvaniei, iar din 1861

281
www.dacoromanica.ro
numit vicepresedinte al guvernului Transilvaniei (1861) cu sediul la Cluj. Pre-
sedinte al Astrei din Sibiu (1867 1874). A luptat pentru autonomia bisericii
romane unite si pentru alte interese romanesti. hi 1872 i s-a conferit titlul
de baron.
1" A. Iosif Sterca (1827 1911), publicist si om politic, membru
al conducerii P.N.R. din Transilvania, presedinte al bancii Albina" din Sibiu
si vicepresedinte al asociatiei culturale Astra". Din aceeasi familie moteasca
a fost primul mitropolit greco-catolic al Transilvaniei: Alexandru, Ss.
199 B., George (1812-1893), scriitor, istoric, profesor, ziarist i luptator
politic din Transilvania. Membru fondator al Astrei", fondator al Gazetei
de Transilvania" i membru fondator al Academiei Romane, unul din conducatorii
revolutiei din 1848-49.
"° Academia aristocratilor din Vicna, fondata de imparateasa Maria Tereza
la 1746.
"1 Arbaism, cu sens de deceniu.
1" Mai durabil decit bronzul, din oda Carmina a lui Horatiu.
"3 P., Johann Heinrich (1746-1827), (lased elvetian, a imbogatit i innoit
cumtinutul 4 i metodele invatamintului primar, imbinind invatamintul cu munca
productiN a. Experientele sale, de renume mondial, prehiate de Stephan Ludwig
Roth in Transilvania, au influentat i organizarea inviltamintului din tarile române.
"4 Gustare, ceai de dupa amiaza (din rnagh. uzsonya).
195 Priptura la tava, la cuptor (astazi are, la noi, si sensul de grdtar la fri-
gate).
1" La noi chiar porcarul este nobil.
1" DI. Csako este nobil.
198 Chipes locotenent.
199 SpumOasa, efervescenta (Mousseuse in franc.).
200 G.,
Joscph Arthur, conte de (1816-82), diplomat i scriitor francez. Tri-
miterea se refera la Nuvele asiaiice (1876).
2°1 Cetateneasca (Burger in germ.).
292 Pecete, sigiliu (in franceza).
293 Volierd, cusca (arhaism).
204 Scroafa (pore) de prusac.
206 Epitet ornant (exprimat in greacb).
2" Paranteza chi surse bibliografice privind o caricatura i ortografia terme-
nului. Mentionam cii termenul este cuprins si in dictionarul de semnificatii
Duden, vol. 10, ed. 1985, p. 539.
298 A Casa de bere (beraria) mirth.
206 B Diploma pentiu ambele categorii de drept (civil si penal).
202 Examenul de avocat.
299 Strada casteIasului.
299 Franz 'luta, china (din germ. Semmel, prin rnagh. zsemle).
210 Sau furcile caudine, constituia la romani umilirea invinsilor prin trece-
rea aplecata printr-un culoar, facut din cloud siruri de liinci, iufipte cu covile
in pamint si reunite la \ irfuri (formind litera V riisturnata).
211 P., Louis (1822-95), chimist i biolog francez. A demonstrat natura
microorganica specifica a ferirentatiilor ai natura infectiossa a unor boli, ela-
borind metode de cultivare si de sterilizare a gerrnenilor ; a descoperit i aplicat
prima oara vaccinarea antirabica (1885).
212 K., Robert (1843 1910), bacteriolog german, unul din intemeietorii
bacteriologiei moderne. A descoperit bacilul tuberculozei (1882) si vibrionul
holerei (1883), primind premiul Nobel (1905).
213 S., Joseph (1805-81), medic german, autor al unui tratat de auscultatie
ai perc

232

www.dacoromanica.ro
"4 B., Emil von (1854-1917), medic si bacteriolog german, realizatorul
vaecinului antidifteric ; premiul Nobel 1901.
215 C., Carl Friedrich (1835-99), profesor de zoologie la Viena, fondind zoo-
logia stiintifica in Austria. A lucrat asupra crustaceilor autonorni i parazitari
si a editat un amplu tratat de zoologie. Ca profesor a fost hermetic, blocind
aceesul laicilor" in stiinta sa.
2" Racul de riu.
217 Corda dorsala nedivizata prin vertebre este prefigurarea coloanei verte-
brale la protocordate (genul Amphioxus sau Branchiostonia lanceolatum). Este
o eroare a autorului de a mentiona corda la rac, acesta avind carapace exte-
rioar:1 (crustaceu).
212 Ornitorincul, mamifer monotrem semiacvatic din Australia, cu doc ase-
manator ratelor, inotatoare intre degete i inmultire prin oud.
2" G., Ludwig (1855-1931), pedagog : promovarea prin scoala a spiritului
de libertate si a artelor.
229 H., Ernst (1834-1,919), biolog german evolutionist, cu importante cer-
cetari de morfologie, zoologie, filogenie i antropologie.
221 Pagini (arhaism).
222 Azi Bratislava.
223 Riu din Italia de nord, granita dintre Roma si Galia Cisalpina, prin
trecerea caruia Cezar a declansat razboiul civil.
223 A Simbioza (titlu, subliniat !). Simbioza cste cons ietuirea organismelor
animale i vegetale (punct !).
2"Legatura cauzala (din latina).
226 Referire la armistitiul de la 23 august 1944.
22° in 1944 autorul a locuit la Cacova Sibiului (azi Fintinele), sat aparti-
t nator com. Saliste, la cca 20 km vest de Sibiu, wide fiul sau fricea stagiu, ca
student la medicina.
227 Din corespondenta cu Ion Fruina, aflam (apr. 1992) ca acesta fiind di-
tinut politic in anii 1949-1954 si din nou in 1956, nu a publicat mateiialul
adunat despre Memorand si procesul M. (arnintirile lui Al., Vaida, V., ale lui
P. G Cantilli, stenograma procesului, extrase din presa etc.). Pe acestea le-a
predat D-lui Papacostea, directorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga"
din Encuresti.
Organizatia studentilor romani din Viena.
229 B., August (1840-1913), unul dintre intemeietoriiPartidului SocialDe-
n ocrat German si a Internationalei a II-a. R., Eugen, initial numai opozant
al lui Bismarck, apoi aliat cu P.S.D., in parlamentul german.
231) Contine programul P.S.D. germ., pe principiul marxist al luptei de
clask adoptat la Congresul de la Erfurt (1891)
231 Replica junitnii academice romdne din Tiansilvania (redactata de Aurel
C. Popovici, Nicolae Comsa etc.) la Rdspunsul dat de tinerimea academica
magliara" fata de Mernoriul studentilor universitari din Romania", pe tema
Memorandului §i a tendintei de maghiari7are a romanilor.
232 in transcriere latina Arislos-lo aic insa tcrwenu t.orespunz itor latin
,
este oplim ales.
233 Supa, came de vita rasol, amcstc.c, ta u s.os, i - ij"turil n ica.
234 Garnitura.
235 Cerbul de aur".
239 Contrabas.
237 Violoncel (in prescurtare italiana).
22° Orchestra mica (din italiand, capella).
239 Hore, art. horea, are setnnificr tie de rotn ant a (arhaism).
240,patriei tale fii neclintit credincios, o n_aghiaru'e ! ; din poezi.. S.,(Lat
(Iinn), de Vorosmarty Mihaly (iSCO 1855).

283

www.dacoromanica.ro
2" Aceasta este deci in vieneza, hola-ria-ra / 0 gluma, un miez ii este drag
oricui / Fatä de o astfel de exprimare ai un respect / Acesta este vechiul, nefal-
sificatul dialect vienez.
242 Pies& de rezistenta (in franceza), cu sensul piesei de senzatie.
243 s"ie.
Pretext de bautnra.
244
246 Primii doi mentionati la notele 114 si 115; C., Iu liu si B., Engen de
asemenea, memorandigi.
246In magh. Pozsony, astazi Bratislava (sinonim cu Pressburg).
247Noua presA libera".
248 Avocat i deputat austriac, de tendintà antisemita; partizan al nationa-
litatilor nemaghiare din imperiu (indeosebi al romanilor).
2" Bunul imparat Franz Francisc I (1768-1835, imparat 1804-1835)
260 Sdli de concerte din Viena (Casa artistilor, Mama sala a asociatidi muzi-
cale, Sala inetalica, sail de flori, Sala Sofia).
251 Aurel C. Popovici a fost condamnat la 4 ani inchisoare, prin procesul de
la Cluj.
252 Prescurt. : student in filozofie.
253 Societatea studentilor romani din Budapesta.
254 Prin institutionalizarea registrelor de stare civilk inclusiv a casatoriei
civile, fata de evidenta anterioark exclusiv a bisericilor, era indreptiitità temerea
românilor privind interventii deznationalizatoare, ca schimbari in onomasticA
patronimicil etc.
255 Retragerea I Plecarda I
256Da, haimanalele din Turda si Oradea Mare. Referire la acte de van-
dalism maghiare, exercitate in cele douà orase, intre care si agresiunea asupra
casei Dr. I. Ratiu din Turda.
257 Atarä cu el, afard cu el I
258 Foaia zilnicà budapestana" (in germ.).
269 Cu capul ridicat mindru I cu privirea plina de ura (in germ.).
26° Foaia populara germang".
2" Ce (este de facut) acum?
2" Leul.
Pentru cà nu era numai muzicala ci si morala.
263
A A desemna (arhaism latinizat).
263
2" Societate 5tiim4lfirO, literarà din Romania, cu sucursala la Viena.
265 Clevetiri, birfe.
268 (1866 1916) Profesor de teologie dogmaticà si rector (director) al inter-
natului de baieti din Blaj, redactor al ziarului Unirea". Din 1903 este episcop
greco-catolic al Lugojului, iar din 1913 episcop de Gherla.
267Schimbind ceea ce este de schimbat.
268 Birfitor (din franc. médire, medisant : birfitor).
"° Internat, cdmin (Alumnat, in Germ. si S.U.A.).
27° Din latinul commercium (negot, dar i relatii); preluat de germani, de
la organizatiile franceze, defineste ospetele festive studentesti.
271 Defineste ritualul intrunirilor si al comportamentului membrilor corpo-
ra tiei studentesti.
1 Manifestare in onoarea cuiva sau comemorativk executata la comanda
prezidiului cu miscAri succesive de : rotirea halbelor pe masa, ducerea la gura,
bdutul (ev) i lovitul simultan de mash a halbelor goale.
273 Invitatii de onoare.

274 Adepti ai lui Georg Ritter von Schonerer, deputat austriac, nationalist
f,erman i antisemit, preconizind unirea Austriei cu Germania.
274 Pentru neclintita perseverenta in credinta inthrith prin juramint.

284

www.dacoromanica.ro
276 In anul 1848.
2" Sala de antrenament si de competitii pentru scrimd (sinonim cu nota 71).
278 Spadd (cu cloud tdisuri i virf de impuns).
278 Pahdrut de dimineata.
288 Plitnbare, trinddvie.
281 Duelurile numeric prescrise fieedrui membru al organizatiei studentesti,
ca dispute sportive (vezi si nota 72).
282 De la Gotmutter (mama prin D-zeu sau nasa), o formä prescurtatd este
Code iar forme diminutivate: Godel (mentionata anterior) si Gold (in dialect
vienez).
2" Abajur.
284 Dupa obiceiul inaintasilor.
286 Carrie ell varzii.
286 Aceiasi in dialect vienez.
287 Nonsens, absurditate.
288 Prostie.
2" Ce este o dioptrie ?
2" 0 dioptrie este o lentila cu distanta focald de 1 metru.
291 Deznoddmintul, sfinsitul fatal (latind).
282 Maestru de presitme ; figurativ pentru ematia de examen de duel.
2" Pe dozd i pe zi.
2" Psihoterapie prin autosugestie, dupd Emil Cone, farmacist si psihote-
rapeut francez (1857 1926).
2" Conceptia lui Sigmund Freud (1856 1939) prin psihanaliza, ca interpre-
tare unitard si integrativd a psihicului si conduitei umane.
296 N., Edmund (1852 1912), profesor si director al clinicii a 2-a medicale
din Viena.
29' Viciu congenital al inimii.
298 Sch., Fritz Richard (1871 1906), zoolog german, a descoperit agentul
patogen al sifilisului. Ehr., Paul (1854-1915), medic germ., premiul Nobel pentru
studii de imunitate, seroterapie si chimioterapie (1908). A descoperit si a introdus
sah arsanul in tratamentul sifilisului (1909) impreund cu japonezul Sahachiro
Hata (1873-1938), bacteriolog i farmacolog.
299 In lucruri mart e de-ajuns chiar 1si sá fi voit (sà faci ceva).
3" Privitor la sifilis (specific pentru S.).
301 1-4 Constantin (1874 1945) inframicrobiolog rom., a lucrat in Franta,
scurt timp prof. univ. la Cluj (1920). Cercetator in domeniul sifilisului, intrp-
ducind bismutul in tratament.
302 Bayreuth, ora§ germ.-bavarez, pe riul Main, este centru wagnerian, cu
teatru muzical construit anume pentru reprezentarea operelor lui Wagner, orga-
nizindu-se festivaluri periodice.
2" Berdria leul.
3" Furie vaideascd.
3" Plata I
396 GrAdina publicd.
30' Mielul de aur.
8" Localitati balneare din fosta monprh1e : Karlsly d, a7i Kar'ovy V ry
Republ. Celia ; Frauzensb-id, azi Franti§kovy Lazne Republ. Celia ; Bad Hall
Austria, cca 30 km sud de Linz.
-ce° Libta oaspetilor b7lneari, liAa de curd.
310 Bolnavi de tuberculozd gangLonard, cu abeese deschise sau cicatrice in
zona gitului.
311 Tulburari nervoase si in mers, la sifilitici, in fazd a ansata.
312 Purtatori de spirochete, indifereut de faza bolii.
318 Joe de carti similar cu tronful.

285

www.dacoromanica.ro
314 Parlamentul austriac, Sfatul imperiului.
3" De la sine ; preluat din magh. magin.
316 Oaspetele de crag.
317 Datele interogatoriului medical privind antecedentele sanitare, aparitia
evolutia bolii.
318 Mic, dur i imobil (caracteristici a;e unei tumori maligne).
3" Agitatie, eventual convulsii, sughituri i vomismente, datorita intolerantei
pentru iod (din latinul jacto-are, cu aceleasi semnificatii).
326 B., Theodor (1829-94) chirurg ingenios, prof. la Zurich i Viena ; autor
al uuor solutii de rezectie stomacala i de extirpare a laringelui, referirea auto-
rului fiind la cea din urma
321 Administratori ai mosiei autorului, de la Olpret ; cel dintii, membru al
familiei (pe ramura Bohatielu), cel de al doilea, angajat.
322 Ulterior, totusi, un primar comunist a devastat cele cloud sicrie din cripta
bisericii, construita de unchiul autorului. Aruncate afara, osemintele au fost rein-
humate de sateni, cu marcarea locului. (cca 1980)
333 Canonic catolic primat, prelat de rang mic, avind dreptul la insigniile :
cruce pe piept i inel.
324 Pari batuti in teren (arhaism).
326 Proprietate, linga Cluj, mostenita de la bunicul de mama, Alexandiii
Bohdtiel, care la dorinta sa, fusese inmormintat pe dealul de deasupra cast_i
iar in anul 1976 mutat in cimitirul central din Cluj-Napoca, de catre un des-
cendent colateral.
326 (1875 19..), primul deputat din generatia tinara P.N.R., ales in Parla-
mentul din Budapesta (1903). Din nou deputat (1905-1918) ; membru in Cons.
Dirig. al Transilvaniei, apoi deputat i ministru la Finante, Cuite, Industrie si
Comert, in Romania.
3" G., Vasile (1862-1934), mil politic transilvdnean, unul din conductitorii
P.N.R. din Transilvania. La Marea Adunare Nationald de la Alba lulia (1 dec.
1918) a citit proiectul de rezolutie privind Unirea Transilvaniei cu Romania.
Membru in Consiliul Dirigeut al Transilvaniei (1918 1920) si in Consiliul National
Roman Central (1918).
328 Merin maladive.
338 M., Iuliu (1873-1953), conducitor al luptei de eliberare a romanilor din
Transilvania, presedinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920),
presedinte al P.N.R. (1918 1926) si al P.N.T. (1926-1933 si 1937 1947),
prim-ministru (1928-1930 si 1932-1933). Lider al opozitiei antigermane, a fost
unul din principalii factori politici care au deterrnmat armistitiul de la 23 aug.
1944. Pentru opozitia fat:a de regimul comunist, este judecat in 1947 si moare
Ca martir al neamului, in inchisoarea din Sighetu Marmatiei (1953).
33° C, D. Dr. in drept, avocat in Bistrita si administrator al Fondurilor grã-
nicereti (Nasand), din 1911.
3" P.d.B., Gheorghe (1835-1919), om politic transilvanean, vicepresedinte
(1881 1902) si presedinte (1902-1918) al P.N.R. din Transilvania, initiator si
conducator al miscarii memorandiste (1892-94), presedinte al Marii Adunari
Nationale de la Alba lulia (1 dec. 1918). Denumit anterior de care autor : Badea
Gheorghe.
333 8., Guillaume (Wili), 1872 1923, compozitor, student la Conservatorul
Kaiser din Viena, absolvent al Facultatii de Drept d:n Cluj ; numeroase compo-
zitii de inspiratie populara romaneasca 9i culta
333 Pentru toate (preluat din magh., referire la personalul de serviciu)
"1 Codana, fatd intre I 1 16 am ; ti..d. din germana peste de prajit.
336 Piina de viatL.

286

www.dacoromanica.ro
3" Olga i cei din paranteza au fost frati ai viitoarei soacre a autorului
)Mihai a fost ministru al lucrarilor publice i finantelor in mai multe guverne,
intre 1919 si 1939).
337 B. Caius (1879 19..), avocat, om politic banatean, consilier politic la
Conferinta de Pace de la Paris, ministru secretar de stat (1921-22), miuistru
plenipotentiar la Vatican (1929 19..) ; B., Tiberiu (1877-1968), folclorist
compozitor, director si organizator al Operei romane din Cluj.
338 Curtea austriaca.
3" Medic roman la Viena, apoi.directorul spitalului de copii din Cernauti,
pina in 1939
3" Opretel Stai I
3" Parcul orasului.
3" Infiltrat tbc, la virf de pulmon.
"3 Comuna la sud-vestul judettilui Maramures, la 10 kin nord de Cehu
Silvaniei. Sat de origine a lui Gh. Pop de Bäsesti.
3" Sat apartinator coin. Gilgilu, jud. Salaj, la 28 km nord de Dej.
3" Titlul unor functiuni : consilier, asesor.
3" R. Chioarului, jud. Maramures, comuna la 20 km sud de Baia Mare.
347 Umblari hai-hui sau aiurea.
3" Fiica lui Gheorghe Pop de Basesti.
"6 Casátorita cu Constantin Sarateanu, ministru de interne (1918), ulterior
presedinte al Inaltei Curti de Casatie si regent regal (1929-30), dupa moartea
lui Gh. Buzdugan.
356 Mama-mare (germ.)
3" Deterrninarea microscopica a gonococilor, din exudatul uretral, prin
coloratia specified.
313
Consens pentru casatorie.
"3 Casa celor trei schimburi (sau stafete).
354 Livada (pajistea) veche.
355 Grincla miliestrita (grinda principala aparenta, ornata cu cioplitura), din
germ: Meistertrager sau magh : Mestergcrenda.
356 Porecla peiorativa data romanilor din Scheii Brasovului, dupg putinile
ovale (troace) pe care le poarta in spate cu produsele bor.
357 Tante, in germ.; tate, termen pentru matusi in societatea greceascii din
Brasov, fara sensul peiorativ din 1. romana.
358 In sfirsit singuri (in franc.).
3" Aranjate cu lipsuri (in franc.).
360 Cheia albastra (in germ.).
861 Parcul imperial (in germ.).
362 Sqla prieteuiei (in germ.).
3" Azi Kyselka (Rep. Celia), la 12 kin vest de Karlsbad.
"4 Azi Jachymov (Rep. Celia) la 22 km nord de Karlsbad.
3" Ape minerale neterapeutice din zonii.
$68 Medic obstetrician, mamas (din franc. accoucheur).
3" Exploatatoare veroas5., am6tarl.
366 Reactiv yi analizá pentru determinarea aldehidelor si astfel a zaha'rului,
dup5, Hermann v. Fehling (1811-95).
3" Situatia prezent6 (in latinA)
370 Acestea trebuie cd le-ati adus cu Dvs.
371 Bine, dar atit de multe?

3" Regulamentul de serviciu.


373 Zgomote scurte i repetate, trosnituri.
374 Fiul mai mare al autorului, intreprinzAtor, a cumparat mosia In cauza
(jud. Mures), a lucrat-o intensiv, ea producere de material saditor pomicol ri

287

www.dacoromanica.ro
reproducatori animali, apoi a vindut-o, pentru a se reintoarce la industrie si
comert.
378 Deficienta in diferentierea culorilor, de obicei numai rosu de verde.
378 Sate vecine i apartinatoare de corn. Bobilna, azi Osorhel, respectiv
Vilcele.
3" Colaborator avocatial i secretar, pe linie politica, a lui Teodor Mihali.
878 Comund in jud. Alba, la 11 km nord-vest de Alba Iulia.
"' Decana (in franceza).
n° Desi reprezentant al unui partid al muncii, din 1910, relatiile ea natio-
nalitatile nernaghiare au /limas tensionate, iar incercarea de impacare cu romanii
(1913) a esuat, datorita pozitiei primului ministru. Opozant al votului universal,
a fost demis in 1917 de imparatul Carol fl, apoi asasinat in timpul revolutiei
din 1918.
3" Max Wladimir Freiherr von Beck (1854-1943), dascal i consilier al
printulni mostenitor, prim-ministru al guvernuluf austriac catolic (1906 1908)
Dupá esuarea incercarii de apropiere intre austriecii germani i cehi (1908), se
retrage din vista politica.
. 3" Dupd legea artei (in latina.).
383 Ochelari fixati cu arc pe saua nasului.
"4 Cornul secarii (Claviceps purpurea), hipotensiv contraindicat la o pierdere
mare de singe.
"5 Comuna in jud. Hunedoara, la 30 km vest de Deva, pe traseul Deva
Lugoj.
Vezi nota 132.
898
Oras-tirg, fost centru districtual al zonei Chioarului, jud. Maramures,
387
la 25 km sud de Baia Mare.
si° Referire la bunicul Alex. Bohatiel, care fusese deputat de Chioar.
"° Referire la Francisc Rákóczi al II-lea, principe al Transilvaniei (1704
1711). Conducatorul rascoalei antihabsburgice din Ungaria Transilvania (1703
1711). Pardsit de taranii, carora nu le-a satisfacut promisiunile si de nobilime,
care s-a impacat cu Habsburgii, prin pacea de la Satu Mare (1711), a pribegit
in Rusia, Franta si Imp. Otoman, uncle a murit la 1735. A reprezentat o spe-
ranta i pentru romanii din Transilvania si a avut bune relatii cu Principatele
Romane.
398 Conditionarea (in sistemul electorpl riaghipi) a dreptului de a alege §i
a fi ales, dupa o limita minima a impozitului, restringind participarea la vot a
taranilor romani i indeosebi a celor din zona Muntilor Apuseni.
397 Culoare adoptata de P.N.R. ; in f apt culoarea Somaliei, nu a Tunisului,
cum indica paranteza.
3" Azi corn. Satulung, jud. Maramures, cca 20 km sud-vest de Baia Mare
(apartine de zona Chioarului).
393 Inrudire sufleteasca, afinitate.
394 Scris si Mocsonyi (1841-1909), jurist banal:can, deputat in parlameatul
de la Budapesta, presedinte al Astrei".
395 H., Milan (1878-1944), om politic S1 ()vac, deputat in camera din Buda-
pesta, de mai multe ori ministru al Partidului Agrar cehoslovac. Prim-ministru
al Cehoslovaciei in perioada de criza sudetà (1938-1939).
3" Printul mostenitor al Austro-Ungariei (1863-1914), favorabil nationa-
litatilor din imperiu, a avnt mai multe intrevcderi cu autorul (care il numeste
si P.P. in text). Asasinarea lui la Sarajevo a declan'at primul razboi mondial.
3" Daca excelenta sa se si invoieste, eu nu Ind invoiesc cu modificarea, caZi
redactarea este atit de minunata incit nu este permis sà se schirnbe nici o li-
terd din aceasta.
3" Dru nul de centura al casei vamii.

286

www.dacoromanica.ro
3" G., Onisifor (1883 1972), pedagog i istoric, profesor universitar si rector
la Cluj, principalul organizator al universitatii clujene dupa 1918.
4" B., Lucian (1878 19.. ), ziarist i scriitor, absolvent de drept la Viena,
avocat, voluntar in armata romana dupa 1916, prizonier la germani, este tradat
ca ardelean, scapind cu greu de condamnarea la moarte.
4" Constantin Dobrogeanu G., (1855 1920), sociolog si critic literar, aca-
demician, unul din conducatorii social-democratiei romane. Pionier al r5spindirii
rnarxismului in Romania j teoretician al miscarii socialiste ; lucrari de critica
literara i politice.
102 Frantuziti.
4" I, Dumitru (Take), 1858 1922, lider al Partidului Conservator-De-
mocrat, adept al intrarii in razboi alaturi de Antanta ; de mai multe ori ministru
(1891 1921), prim-ministru (1921 1922). Intre iniliatorii realizatorii Midi
intelegeri".
4" I., Nicolae (1871 1940), istoric, scriitor, publicist, profesor universitar
la Bucuresti si academician roman si membru al altor academii i societati tiin-
tif ice ; prim-ministru (1931 1932) si ministru de stat (1938) ; asasinat de legio-
nari pentru atitudinea sa intransigenta fata de extremismul de dreapta. In anii
dinainte si in timpul primului razboi mondial a fost principalul promotor al
reformei, agrare, realizata dupä rázboi.
4" A., Alexandru (1859 1938) a condus reprimarea rascoalei taranesti
din 1907, in calitate de ministru de razboi. S-a remarcat in comanda Armatei
a II-a (1916 1918), ceea ce i-a adus titlul de maresal. Prim-ministru 1918,
1920 21 si 1926 27).
4" A., Albert (1846 1933), conte, ministru maghiar al cultelor i instruc-
Ounii publice (1906 10), a introdus legi scolare de maghiarizare. Presedinte al
delegatiei maghiare la Conferinta de Pace de la Trianon (1920).
407 Impediment de onestitate fald de stat (in latina).
4" Pe Tine Doainne Te Icludeirn (Tedeum).
4" Episcopul primat al Ungariei.
4" A dj ut ant al printului mostenitor Franz Ferdinand si om de legaturd
al autorului cu P.F.
411 Cea de a doua sotie a lui T. Mihali.
412 Sat apartinator corn. Ighiu, jud. Alba, la 9 km nord-vest de municipiu ;
zona viticola.
413 M. , Koloman (1849 ...) medic, director al spitalelor de stat din Buda-
pesta, autor a numeroase lucrari publicate.
414 Oras viticol i statiune balneara, Ia poalele Pal:111th Vieneze.
4" Darnicie, generozitate.
4's Crotini fideli grecilor, respectiv ritului grecesc (greco-catolici).
417 Episcopie greco-catolica maghiara, linga Debretin, destinata preluarii
jurisdictiei vestului Transilvaniei (Bihor, Satu Mare, Salaj) si a Slovaciei, pentru
maghiarizarea prin biserica a credinciosilor uniti. Activitatea episcop'ei s-a
sistat in preajma primului razboi mondial, in urma atentatului lui Cathrau, in-
susi episcopul cazind victima bombei trimisd prin pachet (acelasi autor terorist
minase statuia regelui Arpad, de pe Tirnpa Brasovului).
412 M., Gheorghe (1874 ....), economist, delegat consilier la Conferinta
de Pace din Paris, profesor la Academia Comerciala din Cluj, secretar general
la externe in Consiliul Dirigent (1919 1920). Atasat comercial la Londra
Viena.
"9 C., Miron (1896 1939), din 1910 episcop ortodox de Caransebes ; 1920
mitropolit primat al Romaniei, din 1925 primul patriarh al Romaniei ; 1927 1930,
membru al regentei regale, 1938-1939 prim-min stru sub dictatura regala.

19 Memoni vol. 1 289

www.dacoromanica.ro
42o Episcop principe, titlu al episcopilor din mari orase ale lumii cato-
lice (Viena, Praga, Breslau, Salzburg etc.).
421 Pentru D-zeu I Acesta este doar un pacat de moarte I
424 L., Liviu, membru in consiliul de administratie al BAncii Albina" si
membru in directiunea societatii comerciale Concordia".
422 I., Nicolae (1855-1936), ulterior primul episcop al reinviatei eparhii
ortodoxe a Vadului, Clujului i Peleacului, dupa Unirea din 1918 (1921-1936).
424 Nicolae, avocat, deputat in Parlarnentul maghiar ; in 1918 prese-
dinte al Consiliului National pe Comitatul Pagans.
Expresie peiorativa compusA se pare din Pech i Blend (ghinion i mi-
zerie).
426 S., mn (1862-1939).
427Nu miroase (non olet pecunia); replica atribuita imparatului Vespasian,
carrtia fiul sail. Titus ii reprosa infiintarea latrinelor cu taxa, pentru sporirea
visteriei Romei.
422 Referire la marginimea" Sibiului si a Hategului, zona de origine a nu-
mitului. Cu iotelesul de rnargine a taxii, cuprinde sud-estul Transilvaniei, pe
linia Carpatilor. indeosebi s-a dezvoltat oieritul transhumant.
424 Ziare austriece, in ordine: v. nota 260, Patria", Ziarul turului de ari-
zont".
442 (1872 19..), avocat din Oradea, oni politic roman. eful resortului de
justitie in Consiliul Dirigent (1919-20). Deputat din 1919, presedintele Camerei
din 1928-32.
431 Jocuri de carti ale tirnpului.
432 K., Jan (1880-1940), violonist i compozitor celi, renumit interpret al
lui Paganini.
433 Posta imperiului".
434 Comul vinatorilor.
434 De un caracter rclu si corupt, Aureliu Onciul, cavaler de, (1864-19..),
jurist la Viena, functionar superior la Viena. Autor al unor lucrari juridice si
economice: Manual economico-politic despre Romania (1917) etc.
444 Monarhia totala (referitor la reinstaurarea jurisdictiei habsburgice auto-
crate).
427 Unirea Bucovinei cu Romania, proclamata la 14/27 oct. 1918. Iancu
Plondor (1865-1924), presedinte al Consiliul National si sef al guvernului pro-
vizoriu al Bucovinei, apoi ininistrul Bucovinei in guvemul BrAtianu, pina in
1919.
434 District administrativ-electoral (terinen preluat de la unitatile admi-
nistrative pontificale romano-catolice).
4" Eu sunt satul de a fi mai proimparat decit impazatul si mai habsburg
decit Habsburgul. Decit o spaimá farä de sfirsit, mai bine un sfirsit cu spaima.
Numai daca a ti Ca unde ajungem. Bu sunt deja satul de aceasta (in dialect
vienez).
444 Tisza mi-a raspuns de tot grosolan ocupati-Va excelentà cu problemele
Austriei i intre timp mi-a fluturat asa in fata nasului (cu degetul).
441 Trei infractori lopateaza (sapa) la rnormintul acestei monarhii. Ma refer
la contele Tisza, la contele Stiirgkh si la baronul Burjan" (Karl Graf v. St.,
ininistru al instructiunii, 1908-11 si prim-ministru al Austriei 1911-16. Apare
o neconcordanta in datarea convorbirii sau referirea la Stiirgkh, intrucit acesta
fusese asasinat in 1916 (Stephan Graf. v. Bur., von Rajecz (1851-1922), mi-
nistru de finante comun al Austriei i Ungariei.
Austria Mare.
442
4" Noul ziar de Zurich", referitor la C., Georges (1841-1929), lider al Par-
tidului Radical Prancez, prim-ministru (1906-1909, 1917-1920), presedinte al
Conferintei de Pace de la Paris (1919 1920).

290
www.dacoromanica.ro
444 Vechea denumire turceased a capitalei Macedoniei, azi Skoplje sau Skopje.
4" Declarafia pentru valorificarea dreptului la autodeterminare al Natiunii
Romdme, din Ardeal, Banat ;si pdrtile ungurene.
446 (1865-1934) Avocat la Arad, aparator in procesul Memorandului. De-
putat de Siria (1905 1918), a pregätit Marea Adunare Nationala de la Alba
Iulia. Membru in Cousiliul Dirigent, ministru al justitiei (1919 1920). Deputat
de mai multe ori si presedinte al Camerei romane.
4r7 C., Roman (1852 1917) profesor si director seminarial la Arad, episcop
ortodox al Oradei.
"8 P., Amos (1861 1933) descendent din tribunul lui Avram Ianeu, en
acelasi nume, jurist, aparator in procesul Memorandului i aparator al dreptu-
rilor motilor. Avocat in Sibiu si Cluj, presedintele Senatului National Roman
din Cluj, in toamna anului 1918.
"6 Informatorul de Vest".
4" Oras tirolez, pe riul Inn, en cetate dominantä, in al cairn ;turn an fost
detinuti luptatori maghiari pentru independenta, la sfirsitul sec. XVIII si cei
din revolutia 1848 1849.
481 Bilci, taraboi.
455 Paroh romano-catolic.
:83 S., Ioan, (scris si Sabo), (1836-1911), Dr. de Roma, episcop greco-catolic
al Gherlei (1879 1911), a luptat impotriva subordonarii fata de episcopia Haj-
dudorogh.
4" Bautor, betiv (din latina).
4" Expresie veche latinizata pentru Unirea" cu Roma (biserica greco-ca-
tolled).
4" Expresie a lui Titus, Lucretius Carus (poet si filozof, 106-57 a. Hr.)
pentru femei care traiesc in relatii nematrimoniale i prostituate. Textual : venus
ratacitoare (libera), a vulgului.
457 K., Ion (1840 1913), doctor in drept, administrator al domeniilor co-
roanei i om de incredere al regelui Carol I. A indeplinit misiuni economice in
strlinatate ; membru al Academiei Romane.
"8 Conliturgic sau coreligionar, cu aplicatie la cei ce oficiau impreuna li-
turghia.
4" Numele original, in expresie banateani; in istoriografie Vincentiu Babes,
tatal bacteriologului Victor B.
44° E., Jozsef (1813-1871), scriitor si politician de gindire liberala.
"2 Sz., Istvan (1791 1860), conte ; ministru al lucrarilor publice, promovind
infiintarea Academiei Maghiare, construirea Teatrului National, a podului intre
Buda si Pesta, a regularizarii Tisei j Portilor de Fier. Adversar al lui Kossuth,
s-a imbolnavit mintal dupa eatastrofa Ungariei si s-a impuscat in ospiciu.
462 A., Iuliu (Gyula), conte (1860-1924), deputat maghiar din 1885, ministru
de interne din 1892, ministru de externe 1918.
488 (1830 1902), luptator postkossuthist, prim-ministru (1875-90), dupa.
realizarea intelegerii si a statul ai dualist de la 1867.
464 (Nota nr. 1 a autorului) Vezi Elisabeth, die seltsame Frau" (Elisabeta,
femeia ciudata, aparte), de Egon Cesar, conte Corti, Ed. Pasat Leipzig, 1935.
Clar, documentat, explica tragedia Habsburgilor i pieirea monarhiei prin dege-
nerarea casei dornnitoare.
465 Personaj legendar roman. La deschiderea unei prapastii in Roma (f a-
lie), prezicatorii au afirmat cã aceasta nu se va inchide decit prin aruncarea
celni mai pretios bun al urbei. Tinarul Marcus Curtius a sarit in abis, cu armele
si calul sau, spunind : Roma nu are nimic mai bun decit arme i curajul eroic.
yalia s-ar fi inchis dupa sacrificiul lui M. C. (anul 362, a. Hr.).
4" Dacd doi f ac la fel nu este acelcqi /ucru! (in latinil)

291

www.dacoromanica.ro
447 (1847 1909), jurist, publicist si om politic ; apdr5tor in procesul Memo-
randului j director al Gazetei Transilvaniei".
468 Francisc, aparator in procesul Memoraudului, ginerele 1ui Gh.
Pop de Bdsesti.
488 Rezolutii cu imperativ crescind : se recomandk se dispune.
478 Aceasta este o porcdrie, aceasta este o jos-ni-cie.
471 Prin insusi acest f apt.
478 Contravenirea prin rea-credintd, fraud5 sau abuz la obligatiile de servi-
ciu (in spetà in conducerea licitatiilor).
473 Caloinniind indriiznef, rcimine intotdeauna ceva lipit (de cel calornniat).
474 Functiile (onorurile) schimbil rnoravurite (obiceiurile).
475 Pe nev5zute, apriori.
478 K., Jozsef (1857 1928) ministru de interne, autor al proiectului primei
legi maghiare cu drept de vot universal, egal si secret. Om de incredere al lui
Franz Ferdinand.
4" T., Octavian (1876-1942), publicist si om politic, membru al conducerii
P.N.R. din Transilvania ; secretar al Astrei", coeditor la Luceafarul".
478 Avocat in Sibiu, secretar general al Consiliului Dirigent (1919) deputat
(1919), senator P.N.T. (1928 si 1932).
478 Persoand care incredinteaz5 cuiva (mandatar) mandatul de a-I reprez,enta.
488 Societatea (Asociatia) Pettfi.
481 M., Imre (1823 1864), poet si dramaturg maghiar. In poemul dramatic
Tragedia onvului urmdreste destinul uman de-a lungul istoriei.
482 Denutnirea la inceputul sec. XX a deputatilor i conducerii partidului
de guverniimint, in spetd a Partidului National al Muncii, condus de Tisza Istvan.
Termen preluat dintr-un personaj de operetd.
483 Cele trei cuvinte turcesti rezum5 1nsài vicierea moralk sub influenta
otomand i anterior a Bizantului.
"4 Cu semnificatia de functionar ministerial (tradus din álami titkar), nu
de ministru-secretar de stat.
485 Poemul mentionat Ia nota 481.
488 Miimàligã, zapadd, fecioras (dimiuutiv regional de la melean : orn inalt,
voinic sau fecior, flilcrtu).
4" In Transilvania : terenuri de cu1tur5, lungi I inguste ; fIii. In Tara
Romdneascd si Moldova semnificatii apropiate dar nu identice.
488 P5storii romanilor.
488 A cui este /ara, a aceluia ci religia (in latin5).
"° Titluri de poezii : Cintecul lupilor, Spinzurali regii, tin gind md suptird
pe mine.
"II Prin victoria Prusiei (3 iulie 1866), Austria fiind sldbità, a acceptat dua-
lismul austro-ungar la 1867, dar Dieta de la Cluj a votat din nou Uniunea"
Transilvaniei cu Ungaria deja la 28 decembrie 1865.
492 loan Inoc. M.C., (1692 1768), episcop al bisericii greco-catolice din
Transilvania (1728 1751), inainteazd 24 petitii pentru drepturile romdnitor,
iar in Dieta Transilvaniei din 1744 ii numeste natia cea mai numeroasA din
Transilvania".
488 Vezi nota 120. Referirile la discursul celebru tinut la 3/15 mai 1848, pe
Cimpia LibertAtii din Blaj.
494 Localitate la vest de Debretin, pe malul sting al Tisei, renumità in trecut
prin cresterea vitelor sure de stepd.
485 Zond, riu i localitate, apropiatd de cea precedenta, cu acelasi specific
zootehnic.
488 Apare o inadvertenta la autor : bunievati se numeau slavii din sudul
Ungariei vechi (sirbocroati), din zona Bai.(ka. Dar biografia lui Petdi indicà

292

www.dacoromanica.ro
originea din zona Bratislava, din tatal Stefan Petrovics si Mama Maria Hruz,
rezultind originea slovaca.
6. fraducerea apelativelor (titlurilor) in ordinea crescindA a rangului social
sau functiilor civile sau clericale: onorabil, maret (magnific), distins, excelenta,
gratios.
488 Ziva"; ,'Seara".
4" R., Pr. II, vezi nota 389, repatriat din Turcia (1906).
5" Csarda, in ortografia maghiara, han in pusta maghiara, ca loc de popas
si petrecere, de regula in afara localitHilon
551 Sfirsit de secol.
5" Naravase, de suceala (preluat din maghiarul szokas = obicei).
5°3 Friedrich Nietzsche (1844-1900), poet si filozof german. Propune revi-
zuirea valorilor traditionale, respingind filozofia rationalistd, idealurile burghe-
zo-democratice si crestinismul, ca simptome ale degenerarii civilizatiei, care poate
fi salvata nunari prin aparitia unei fiinte superioare supraomul si prin
constituirea unei elite viguroase, libere de prejudecatile moralei.
504 (1875-1957), sociolog, profesor universitar la Cluj §i ministru al natio-
nMineilor. Delegat de guvernul maghiar pentru tratative cu Consiliul National
Roman la Arad, in noiembrie 1918, pentru a evita destramarea Austro-Unga-
riei, primeste la 15 nov. 1918 riispunsul lui Iuliu Maniu: Rupturd totala.
5" Secolul al XX-lea".
5" (1874-19471, conte, mare mosier ardelean, adept al Partidului Constitu-
tionalist, adversar revoluVei lui Bela Kun (1919), este prim-ministru sub Horthy
Miklos (1921-31).
5" R., Harold Sidney, viconte (1868-1940), om politic si pub'icist englez,
f avorabil revizionisirului ma ghiar interbelic.
5" F., Géza (1900-1978), scriitor si publicist sociograf (Viharsarok, 1937) ;
Ines Endre (1902-1986) scriitor, dramaturg, critic litexar ; Sz., Gyula (1883
1955), istoric §i profesor universitar, academician ; in loc de I. Endre poate ,

fi referirea la Inds Gyula (1902-1983) scriitor, poet, poporanist, cu studii la


Paris.
5" (1873-1951), scriitor si politician maghlar, ministru de externe al Un-
gariei (1921-1922). Roinanul Intimplare ardeleand (initial sub pseudonimul
Kisbán Miklos) este o trilogie (partea I 2 volume, partea a II-a 2 volume,
parrea a III-a 1 volum), in care se descrie nostalgic viata in destramare a aris-
,ocrc-tiei maghiare.
010 Lacomà, patima'a (din adjectivul avid).
511 Dublu sau nimica.
512 Nu murim nic'odata!
515 Plingind isi petrecea maghiarul.
514 Apa Muresului curge 1M.
"5 Biltatorita surii (tropotit;:1).
556 Furie Mini..
5" K., Mihaly (1875-1955), conte, deputat in 1906 si 1910, reprezentind
aripa stinga a Partidului Independentei, prim-ministru al Ungariei (oct. 1918
ian. 1919) si presedinte al republicii (ianuariemartie 1919). Oponent al lui
Horty.
5" Doctrina filozofico-rcligioasa, sustinind cunoasterea nemijlocita a divi-
nitatii pe cale iluminista.
5" Ca ministru al In. tructiunii Publice, prevede prin legea din 1907 : intro-
ducerea limbii maghiare in scolile elementare ale nationalintilor, cu testarea
nivelului de cunostinte dupa cele 4 clase; latitudinea guvernului de a suprima
orice §coald, daca aceasta era cerutS. de interese superioare de stat" ; obli-
g4ia invâtatorilor de a intari spiritul de atasament filth' de patria maghiara
constiinta ca apartiu natiunii maghiare".

293

www.dacoromanica.ro
5" (1828-1916), episcop ortodox al Aradului, din 1875, ales arhiepiscop
si mitropolit in 1898, Insca'unat la Sibiu in 1899, decedat in 1916.
621 Corpurile delicte.
822 in prezent Micesti, jud. Alba, la 4 km nord-vest de municipiu.
823 Termell de drept civil, referitor la succesiunea femeii dupil sot. (portiu-
nea virild).
624 Propice culturilor de varzà.
828 Cu sensul unor portiuni de teren, nu latifundii ca atare.
828 Tradus din administrativul maghiar kor ; se referd la circumsciptiile elec-
torale.
627 Birjá, triisurá (din german5.).
828 Maestru(à) al elegantei si al aseltoriilor.
52' Licentele de circiumari i alte meserii schinabau statutul social si acordau
dreptul de vot.
838 Model, prototip de flexionare a cuvintelor.

www.dacoromanica.ro
NOTE
(Memorii)

1 Azi Trimpoile, sat in jud. Alba, la cca 10 km nord-vest de Zlatna (Asezat


pe piriul cu acelasi nume se pare cg originea este o variatie de la Ampoi,
in care se scurge piriul Tr.).
2 Referire la cargusia lemnului de foc pentru topitoria auriferg i metali-
ferg de la Zlatna ; pin g. in sec. XIX obligatie feudalà a motilor, iobagi ai CA-
mArii Aulice" a imperiului.
3 Azi jud. Maramures.
a rentru onoarea drapelului (In franc.).
5 Sau pglant : gard din lemn, preluat din maghiarul palAnk.
6 Diversi, variati.
7 Omoarg-1 dar nu tare; textual . 1oveste-1 in creieri... (cu semnificatia
de a ucide).
2 Actualizgri ale satelor din zone c)mcuta Mare: Vgleni, azi Välenii om-
cutei; Gaura, azi Valea Chioarului; Varalia, azi VAroiu ; Hosufalgu, azi Satu-
lung.
A da bun venit (din italiang).
1° Ucenicii. Probabil referire la discipolii politici, care insoteau candidatul
de deput at.
Cearsaf (din maghiara).
12 incaltaminte peticitg sau zdrentuitg.
18 Al treilea termen de comparatie.
14 Din maghiatul nyálkos chipesg, bine fAcutg, argtoasg.
12 Tina% din maghiarul torngc.
I* Tunuri de gulas. Ironie la asernanarea bucItAriilor de campanie cu ante-
trenurile artileriei cu tractiune hipo.
17 Astilzi Corni, sat in jud. Maramures, apartingtor comunei Bicaz, la 20 km
vest de Cehu Silvaniei.
16 Cu cit mai mult se schimbg, cu atit mai mult rgmine acelasi lucru (in
francezg).
" ILH., Carol (1849-1918), om politic maghiar ; a reprimat miscarea
nationalista croatà (1903) ; prim-ministru (1910-1912).
2° Peudg, posesiune (din francezg). Transpus in fief electoral, ca circum-
scriptia unui candidat.
21 Bgutura cu care se cinstesc" cei prezenti la incheierea unui tirg sau In-
voieli (in maghiarg : aldarnas aldani = a binecuvinta). Ate si sens de bacsis.
22 Agitator, agent electoral.
"Prate al soacrei autorului.
" Azi Dumbrgvita, jud. Brasov, la cca 10 km nord de Codlea.
26 (1850-1917), prim-pretor la Gyula (din 1876), deputat de Cenad (din
1848 ping la moarte), presedinte al Camerei Conducgtoare a Partidului Inde-
pendent, luptator pentru votul universal, impreung cu radical-popularii si so-
cial-democratii.

295

www.dacoromanica.ro
26 Osteneli (din gerinana).
92 Belsugul cuvintelor (in latina).
28 (1877 f948), lingvist i filolog roman, profesor universitar la Cluj, acade-
mician. A condus elaborarea Dictionarului Acaderniei Romane intre 1906 si
1940.
99 G., Itt lian (1877 19..), scriitor si publicist la Tribuna" din Arad; tra-
duceri indeosebi din engleza (Adams, Maugham etc.).
39 F., Alexandru, scris corect Philippide (1859-1933), lingvist si filolog
roman, profesor universitar la Iasi, academician. Autor al unei teorii despre
formarea poporului si a limbii române (Originea romanilor").
31 Animate de casa pestrite, cu alb pe fond intunecat sau havers. Figurativ,
utilizat de authr : ridicol, absurd, neintemeiat, desantat. In Dictionarul limbii
rornane, Edit. Academiei Romane, 1940, se conseinneaz a. exemplificarea data
de Al. V. V. pentru cacior : Cu doi bani in trei pungi".
32 Vorbire sau scriere greoaie, confuza.
33Azi comuna Bucium, cu satut apartinator Valea Sesii, 15 kin est de Abrud.
" Azi Presaca Ampoiului, 11 km est de Zlatna.
35 Functionari ai tezaurului public, functionari fiscali sau, generic, functio-
nari publici.
36 Participiu de la a minea (a raininea) peste noapte.
32Referire la arestarea autornlui in Sibiu. la 24 martie 1945, orele 200.
Re}inut pina seara la politie, a lost transferat sub pazg, pe timp de o sdpta-
mina intr-o incapere intunecoasa din oras. Dupa interventii a fost internat in
clinica Prof. Dr. Hatieganu, cu paza dublg (politie + sindicat), dar cu permi-
siunea plimbarii in parent clinicii. La mutarea clinicii la Cluj (toamna 1945)
i s-a dat domiciliu fortat in locuinta proprie din Sibiu, Lira paza i cu drept de
plimbare in Sibiu, dar controlat periodic de un agent civil (statut rnentinut
ping la decesul salt: 27 februarie 1950).
as V., Jaroslav pseudonimul lui Emil Frida (1853-1912), poet, scriitor
dramaturg cell.
39 Imitatie fará valoare, din literatura germana.
49Veritabil, specific, pur.
41Mari, prescurtare din francezul gram's.
42 Preluat din franceza (natura umanii, caracter), autorul dindu-i sensul de
specific stilistic.
43 In f apt credinta gresita despre iezii gasiti nemiscati in primele zile, la
locul fatarii, uncle sint alaptati de caprioarele mame de la inserat pina in aorii
zilei.
" Din engleza : a pune in incurcatura, a deconcerta, dar i un joc de rab-
dare in gasirea succesiunii unor fragmente, pentru reconstituirea ansamblului.
46 R.M., Constantin (1868-1957), filozof i psiholog roman, profesor
universitar la Bucuresti si academician. A infiintat si a condus Societatea Ro-
mana de Filozofie, autor a numeroase lucrari de filozofie i psihologie.
46 Pereche, egal, asemenea (preluat din franc. pendant).
42 Repetitii.
49 Cu jumatate cuvint (in sensul de aluzie, sugestie) cuvintul cel mai
potrivit, adecvat cuvint dur (in franc.).
" Scris i Marsieu, fost membru in Consiliul National al Comitatulul Arad
(1918-1919).
50 Trecuti la stramosi.
Cc
Exemplu de trignomen nobiliar waghiar, in care titlul nobiliar de ori-
gine se scrie cu litera mica, fiind adjectiv (de Borcs-ul mare).
52 Nu are sens gramatical, ci se refers la primul uume nobiliar, dind originea,
conform notei precedente.

296

www.dacoromanica.ro
53 Citeste kurut. Dcrivat din crucial:, combinat cu luptAtorii din armata
tardneasca a lui Dozsa (1514), notiunea s-a extins la luptAtorii antihabsburgici
ai lui TOkOly Imre si ai lui Rdkoczi Prancisc al II-lea, preluat si de kossuth-
isti.
54 Aceeasi in franceza.
55 A misca din ochi ca semn, a clipi. Preluat din francezA : cligner l'oeil.
56 Fanfarele armatei imperiale i regele (kaiserlich und koniglich sau K unci
K), spre deosebire de trupele maghiare care se numeau honvédek sau romaneste
honvezi).
57 Vai ce siret (perfid) e neamtul (austriacul german).
56 Plata I (in maghiarA i germanA).
" Asa a anuntat Kossuth Lajos...", cu textul in continuare : cd i s-au
epuizat regirnentele. Daca mai anuntA o data trebuie sà mergem cu tolii".
69 Nebuni, dementi.
" TrAiasca!
62 Medic practicant intr-un spital, ca extern i, in general, benevol.
63 Are mereu dureri i ah, asa de o mie de feluri, de tratat dintr-un punct.
" Lunea albastrA (germ.), in care oanienii se refac dupá petrecerea de du-
minica sau chiar nu se lucreaza deloc.
" Boald vienezà. Pare a se referi la mahmureala dupd bauturd, cornplicata
cu afectiuni bronsice.
66 Putere magica atribuita unor persoane, de a descoperi lucruri ascunse
in societati primitive legatà de practici terapeutice (divinatie). In cazul
dat, aplicatie la intuitia de diagnostician.
" Regele tingkrici,
68 Stares in prezent.
69 Sotii ale membrilor delegatiei romdne la Conferinta de Pace : Ion Gh.
Pelivan, fost rnembru al Sfatului Tdrii" din Chisindu 5 i delegat al Basarabiei
si Ion Pillat, secretar al delegatiei (poet, nepot de sord al lui Ion I. C. Bratianu).
70 Spitalul gener, 1.
77 N., Hermi-nn (1841 1905), neurolog, profesor la Freiburg si Jena, autor
al unor lucrdri neurofiziologice experimentale si de diagnostic al bolilor cerebrale.
Suburbie a Vienei, inglobatri in capital:I ; cart:er industrial.
72
73 Eu lucrez door de peste 20 de ani, in acest institut, D-le doctor.
'4 Referire la nisa do comunicare (textual : ce e asta), cu sens de nimica
toata, In argon vienez.
Sinonim transilvrtnean pentru sobolani.
75
Medical american Victor Heiser, la inceputul sec. XX, a stabilit puricii
76
drept vector al transmiterii ciumei, indeosebi de la sobolan la om, constatare
facutà in casele lacustre din Manila, unde invariabil a gasit sobolani morti
in peretii de bambus, lingil patul bolnavilor, puricii trecind prin tencuielile crA-
pate. Deci contaminarea nu se face prin zgirieturi ale pielii.
" Localitate balneard. in Austria, la cca 40 km sud de Linz.
78 L., Eduard (1841 1916), prof esor de dermatologie i sifilidologie la Insbruck
pi Viena.
" S. officinale (sinonim Laurus sasafras), L. Lauraceae arborescentA, con-
tinind uleiuri eterice aromatice in coajd, raspindita in continentul Nord-American
(din Florida la Missouri). Se aromatizeazd bauturi din ape gazoase (Sarsaparila
water), utilizatà si pentru reumatism, dar la sfirsitul sec. XIX s-a contat pe
efectul antisifilitic al plantei.
80 Azi Frantakoy Lazné, localitate balneard in Republica Cehd..

67 De etnie germanA (din poporul german).


62 Aceasta nu are nici un sens.
43 Asadar, prin urmare.

297

www.dacoromanica.ro
84 Profesok de medicinA intern& la Cluj.
85 Dvs. sinteti doctorul ?
" VA pricepeti in diabet ?
57 Eu cred CA da.
" Eu Ant multmnit cu Dvs
89 i eu cu Dvs.
" Societatea bogata, realizata.
91 Totul in regula, foarte bine.
" Medicina legali.
°3 Cancer al limbii (in latinA).
" In casa ruea nu vreau sa aud cuvint valah.
95 S., loan, episcop greco-catolic (unit) de Gherla (1879-1911). A partici-
pat la Conciliul I al Vaticannlui in calitate de canonic. A inzestrat episcopia
cu sediu si a construit catedrala greco-catolicA (1905-1907). A luptat impotriva
trecerii sub jurisdietia episcopiei de Hajdudorog.
98 Formg veche pentru onctuos (oase); unsuros, micros.
" Intarire pe o pozitie (din domeniul militar).
98 Cei mai buni, partea aleasA.
" Comuna in jud. Maramures, la 11 km de Cehu Silvaniei.
100 Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Albina" din Sibiu,
souI D-nei i tatAl fetelor de mai sus.
101 Sufragerie, prinzitor (din francezul réfectoire).
192 Iar mama se uita tilcuta, in jurul intregii mese.
193 Azi comuna Remetea Chioarului, jud. Maramures, la cca 10 km nord-
est de opnicuta Mare.
194 Subprefect (romanizat din Alispin).
185 Sat apartinAtor comunei GilgAu, jud. Salaj, la cca 28 km nord-vest de
Dej.
198 Sau puvoi; forme vechi pentru puhoi (torent de spa).
207 Referire la Susana i batrinii" (iesind din baie, in fata unei oglinzi, este
admirata de doi bltrini, mascati usor de draperii), tablou de Jacopo Robusti
Tintoretto (1518/19-1594).
1" Forma veche pentru a se transforma.
1" Azi Rascruci, jud. Cluj, la cca 26 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca.
110 A flocai, a scutura pe cineva.
111 Iubirea nu inceteazA niciodatà.
112 Azi Marianske Láznë, in Republica CehA.
113 Duh i stApin al Muntilor Uriasilor (Riesengebrige, partea mai inalta a
Muntilor Sudeti), personificatA ca urias, omulet sau calugAr. I se atribuie ade-
menirea drumetilor, dezlantuirea de furtuni cind e suparat, ajutorarea sAracilor.
114 Pieptis, piezis, de-a curmezisul.
115 Prima cAsiltorie a lui 0. Goga a fost cu una din fetele Cosma.
11° Din Wassersemrnel, germ. (franzeluta rotunda, chiflà simplà cu apA,
fárà lapte, unt sau zahar).
119 N., Carl Harko von (1858-1944), autor al unor studii de met abolism,
diabetologie, dietetica. i tratamente.
118 (1876-1954), ulterior profesor universitar la Cluj si apoi la Bucuresti;
fondator ai colii romanesti de balneologie i membru de onoare al Academiei
Române.
119 alàu
120 Copacul verde.
121Pu1gerAtor (in franceza).
152 Repede dar bine, nici un simptom de angina pectorali, nici un edem.
n7 Monozaharid din fructe, sinonim cu fructoza.

298

www.dacoromanica.ro
"4 Frederik Grant Banting (1892-1941) si Charles Herbert Best au
izolat insulina in 1921, premiul Nobel 1923. In paralel Nicolae Paulescu (1869
1931) a izolat insulina in anul 1922, considerat prin lucrarile sale ca precursor
al izolarii insulinei.
126 Celui ce vrea (doreste) nu i se face nedreptate (in latitfa).
126 F., Hermann (1811-1885), chimist german; a descoperit reactivul aide-
hidelor (ce-i poarta numele), permitind analiza zaharului din diverse lichide
(urinii etc.).
127 N., Bernhard (1839-1925), profesor internist la Dorpat, Berna, KOnis-
berg si Strassbourg. A studiat probleme de colecist, diabet si cancer.
128 D., Georges (1840-1911), profesor universitar, membru al Academiei
de Medicina din Paris, reprezentant al scolii chnnice franceze. Studii despre
exudate si tehnica absorbirii lichidelor morbide.
129 P., la romani, (Moire la greci). Trei zeite personificind destinul : una
torcea firul, a doua depana, iar a treia curma firul vietii muritorilor.
13° Fintina Morii 5 Izvorul Tisnitor (Clocotitor, prin dioxidul de carbon).
131 De la sine, din propriul indemn (in lating).
132 Rusinat sa fie cel ce gindeste ran despre aceasta (in franc.).
133 Nimic nu sta in cale, nimic nu se opune.
134 Medicament sau aliment care provoaca varsarea bilei in duoden; in ro-
maneste colagog (sulfat de magneziu, ulei de masline etc.).
136 (1895-1954), conferentiar din 1928 si profesor de chirurgie la facultatea
de medicina ClujSibiu (1933-1947), apoi la Timisoara (1948-1954), dupa
epurarea" din Cluj de care regimul comunist.
136 Decanul (in francezil).
137 Teucrium marum L., utilizata de scoala medicala vieneza a timpului
pentru ceaiuxi terapeutice. In germana Katzenkrant, dupà efectul afrodisiac
asupra pisicilor, ca i Valeriana (tradus : buruiana pisicilor). Autorul utilizeaza
un diminutiv dialectul austriac.
138 Corespunzator curei, dietetic.
139 Azi Znojmo, localitate in apropiere de Brno, Republica Cella.
140 Morfina.
141 Efervescenta (preluat din franc. mousseuse).
142 Localitate balneara, cu izvoare termale, in vestul Germaniei, intre Darm-
stadt si Mainz, indicata pentru boli cardio-vasculare I reumatism.
143 Fintina Tirgului.
"4 Solbanc, preluat din magh. : parkany.
146 Trebuie sá ascultati bunele consilii ale Doctorului Vaida (in franceza).
1" i sa plecati imediat.
147 Da.
148 Angina pectorala, ca urmare sclerozei arterelor coronariene.
149 Autopsiere (din germana : Obduktion).
16° Panoramicul austriac".
161 Pro Austria Mare (prin federalizare).
182 A legerile de la Sasca (Azi Sasca Montana si Sasca Romana, jud. Caras-Se-
verin).
163 Extrase, separate de tipar.
184 Destin, soarta, prezicere (in latina).
155 Comanda militard austrogermana : Dreptil (textual : aveti atentiel)
autorul ilustrind spiritul de disciplina chiar si in plantarea padurilor.
166 Azi localitati cehe ; primele dna, Kyselka i Jachymov, iar ultima
Marianské Láznè.
157 Inrudire prin alegere, comuniune snfleteasca, afinitate electiva.
158 Ramura a fonologiei, studiind accentele, intonatiile, gradul de alungire
al sunetelor etc.

299

www.dacoromanica.ro
169 Drama in trei acte de Octavian Goga.
160 Dramoleta neoromantica de Emil Isac.
161 Parcul orasului.
169 Titlul complet : Sub auspiciis regis Sub protectia regala prin bursa
de merit.
1" Forma avansata a sifilisului, determinata de meningo-encefalitil, cu tul-
burari psihice, evoluind spre dementd, tulburdri de vorbire i tremuratul ex-
tremitatilor.
1" M., Ioan (1854-1927), avocat in Orastie, presedintele Societatii pentru
Pondul de Teatru Roman. A claruit averea sa Mitropoliei ortodoxe din Sibiu,
pentru scopuri culturale i bisericesti.
165 G., Emanoil (1802-1870), jurist si om politic transilvanean, luptator
pentru drepturile nationale ale romanilor din Transilvania. Dn averea lasata
s-a constituit un fond de burse pentru studentii romani din Transilvania
Ungaria.
166 Eroziune la gland (in termeni latini).
167 Stai in fata pacatos batrin, cla-ti jos sapca...
Comuná in jud. Vrancea, la 6 km nord de Odobesti.
169
Referire probabila la I. Th. Plorescu (numit Jean Th. dupa studiile
169
de drept de la Paris), ministru de justitie (1922-23) in guvernul I. C. Bratianu
(1922-1926).
170 Deget de cauciuc, prezervativ.
A cunoaste manierele de comportament in societate.
171
Eruptia sifilitica prin cununa de pustule pe frunte i pe piept. tn fapt,
172
efectul relatat de autor este in faza secundara a bolii.
173 Livada sau pajistea veche.
179 Amestec (in franceza) : in general amestec de cafes cu bauturi alcoo-
lice.
179 Ortografia cu dublu t este franceza. Se refera la tulburarea metabolis-
mului acidului uric, cu concentrarea acestuia in singe si prin depuneri de urati
in articulatii, producind inflamatii i dureri. n parantezd termenul german.
"6 Moliciune, mladiere (din latinul mollitia-ae cu aceeasi semnificatie).
177 W., Otto (1880-1903), filozof german, autor al cartii Sex fi caracter,
incercind sa deceleze factorii masculini (M, m) i feminini (W, w) In structura
indivizilor.
176 Buicliu Cristca .tefan (1857-1918), profesor universitar la Bucuresti,
unul din fondatorii medicinii interne romanesti Stoicescu Gheorghe (1848-1926),
profesor de medicina interna la Universitatea din Bucuresti. Ma7clifrescu Ni-
colae, profesor de farmacologie i decan la Universitatea din Bucuresti. lonescu
Thoma (1860-1926), anatomist, profesor de chirurgie i anesteziolog la Univer-
sitatea din Bucuresti. Babq Victor (1854 1926), profesor universitar la Bucuresti,
. academician, unul din fondatorii microbiologiei moderne i autor al primului
tratat de bacteriologie din lume, in colaborare cu V. Cornil (Paris, 1885). Con-
tributii importante la studiul turbarii, leprei, difteriei i tuberculozei; evidentie-
rea corpusculilor BabesNegri" in creierul anirnalelor bolnave de turbare. A
descoperit peste 50 microbi.
17° Ii., Petre (1871-1912), actor al Teatrului National din Bucuresti, in
roluri de drama si corned* cu deosebita maleabilitate scenica. N., Consta.ntin
(1859-1935), actor al Teatrului National din Bucuresti in stil romantic, patetic,
retoric i profesor la Conservatorul din Bucuresti. B. Tony (1881-1943), actor
de teatru si film, interpretind roluri de drama. clasice ti moderne. Elev al lui
Nottara. A., Marietta, actrita de prestigiu prin strania frumusete imprumutata
per sonajelor, sugestii i emotii ale jocului (rolul Blisabeta din Maria Stuart,
piesele lui Iorga, Rebreanu, V., Eftimiu).

300

www.dacoromanica.ro
80 Teatru popular german, astazi Wiener Volkstheater (Teatrul popular
vienez).
'2' E., Hans (1879-1946), profesor de medicing intern& ai sef de clinica
la Viena, autor al unor studii de patologia metabolismului i studii de fiziopato-
logia capilarelor. Incrimineaza transmineralizarea ca baza. a numeroase leziuni
viscerale (1940 1944).
182 Sau parasimpaticotonie; disfunctie a sistemului nervos vegetativ, data-
rita hiperactivitatii parasimpaticului, al carui principal nerv este vagul.
183 Paie (in germ.), cu efect de infuzie i aburire, pentru dureri reumatice.
"4 Plasture, leucoplast (in franc.).
188 Bun venit (in engl. ca firma).
'" Initial ser antidifteric i antitetanic, ulterior si alte seruri produse de
aceeasi firma.
187 Tifon (in franc.), imbibat cu iodoform (cit. geiz).
188 Azi Razbuneni, sat in com. Bobilna (Olpret), jud. Cluj, la 5 km est de
comuna.
239 Sat in corn. Vad. jud. Cluj, la cca 4 km nord de Olpret.
1" Deal ce desparte Calna de Olpret.
"1 Cel de al doilea fiu al autorului, ulterior medic O.R.L.
102 Conjunctivite : inflamatii ale conjimctivei ochiului; cheratite: inflamatii
ale eorneei, cu durerisi fotofobie ; ciclite sau irido-ciclite: inflamatii ale irisului
muschilor ciliari.
193 Deschiderea canalului urechii.
184 Sat in corn. Recea-Cristur, jud. Cluj, la cca 8 km vest de Olpret .
198 Interventie manuala, in speta pentru promovarea nasterii.
198 Colpite : inflamatii ale colului uterin; metrite : inflamatii ale uterului ;
bartolinite : inflamatii ale glandelor anexe organului genital feminin.
197 Lucru bine rezolvat (in latina).
108 Femeia se schimbd adeseori (inclusiv in pareri, atitudini in franceza)
199 Femeia poate fi doar ambitionata, nu capacitata (in magh.).
200 Muschii soldului (in latina.).
201 Vulcan stins in Anzii ecuatorieni (America de sud, Ecuador).
202 in romaneste cinabru sau sulfura rosie de mercux, neconcordant cu argin-
tul, mentionat in paranteza.
293 Cu virf.
204 A cid-Li gura.
2" Radacina de Rathania (farmaceutic : radix Rathaniae) de la planta
pertiviana Brameria triandra, continind tanin si alte substante terapeutice, uti-
lizate in diarei cronice, gingivite i gargarisme, a putut fi inlocuitä de autor cu
scoarta de stejar. Dar sulfurs de argint fiind mica, a utilizat probabil sulfura
de argint i arsen (prustitul), arsenul devenind substata activa in fumigatie,
in locul mercurului din cinabru.
296 Firma Bayer" functioneazá si In prezent, initialele celei de a doua nu
s-an putut identifies.
207 Ingrijitoare de bolnavi (in franc.).
"8 Dureri, cu senzatii imperioase de defecare (din franc.).
209 Sufleu de orez (in germ.).
219 Ferdinand, cavaler de H. (1816-1880). profesor si clinician dermatolog
vieuez, creator al dermatologiei moderne, sprijinità pe anatomia patologica.
211 Sat din comuna Recea-Cristur, jud., Cluj, la 6 km vest de Olpret. (near-
ticnlatul : pusta, Pustuta este caracteristic limbajului local).
213 Atell pentru imobilizarea fracturii. Nu gasim originea unei denumiri
aparte, folosita pentru atele mandibulare.
Corect, exact (in germ.)

301

www.dacoromanica.ro
214.Doi frati Heitzmann, din scoala medicalg vienezg s-au ocupat cu ana-
tomie, anatomie patologicg i studiul protoplasmei celulare, care insg nu pot fi
identificati cu farmacologul mentionat de autor.
278 A pune inainte.
278 Accelerarea unei reactii fizico-chimice, sub influenta imor substante
catalizatoare", care aparent nu intervin in reactie. Fenomenul este asimilat
de autor prin factorul de autosugestie sau hick determinind vindecarea.
277 Genunchi.
Vaida asa cum, altfel, se numeste Voevod" de... (citatul din diploma,
218
In latina)
279 Comuna (de bastinii) in jud. Sàlaj, la 20 km sud-est de Jibou.
220 Gheorghe, R. (I)., luptator antihabsburgic i antiotoman ca principe
al Transilvaniei (1630 1648), a asigurat libertatea religioasa i suveranitatea
acesteia. G.R. II, fiul liii G.R.I a continuat politica predecesorului ca principe
al Transilvaniei (1648 60), murind in urma ranilor primite in lupta antiototuana,
alaturi de Mihnea III. Astfel, datarea 1618 nu corespunde cu nici until din cei
doi G. Rakoczi, Gabriel Bethlen fiind principe al Transilvaniei intre anii 1611
1629. Aceasta corespunde cu actul original din 15 noiembrie 1627, invocat de
V. Motogna in ziarul Pattie din 27 februarie 1932.
221
jugarul cadastral = 0,5754 ha
222 Azi Fodora, sat pe malul sting al Somesnlui, in comuna Gilgau, jud. Salaj,
la cca 27 km nord-vest de Dej.
223Oaspeti, comeseni.
224
Copil obisnuit cu petrecerile adultilor (in germ.).
224 Legamint (in franc.).
228 Hipotrofie, distructie sau involutie tarso-metatarsiang.
227 Bautor periodic.
228 Fesele.
229 Fost Uifalau, Uifalaul Borsei sau Uifalgul Unguresc, azi Vultureni, comma
in jud. Cluj, la cca 29 km nord de municipiu.
239 Proclamarea Uniunii Transilvaniei cu Ungaria", la 15 martie 1848, a
fost semnatg de o parte din aristocratia romaneasca, ca solidaritate de clasd,
trecind peSte solidaritatea nationala.
237 Sat in comuna GiIgàu, jud. Sglaj, la cca 27 km nord-vest de Dej, pe malul
drept al Somesului.
222
Comund in jud. Salaj, pe malul sting al Somesului, la 9 km vest de Clod.
223
Comung in jud. Sälaj, pe malul sting al Somesului, la 8 km est de Jibou.
23' Sat in coin. Girbou, jud. Salaj, la cca 20 km vest de Olpret.
238 Azi Foclora in corn. Aschileu, jud. Cluj, la 29 km nord de municipiu.
238 Tuberculozd pulmonarg, denumire datoritg topirii fizice sau a emacierii
ping la casexie.
227 Padurea Neagra, in sud-vestul Germaniei.
"2 Curent (in germ.).
239 Sat din corn. Panticeu, jud. Cluj, la cca 40 km nord de municipiu.
2" In limba maghiara, nemes inseamng nobil.
247 Comuna in jud. Maramures, la 14 km sud-vest de Tg Lapus.
242 G., Comunà in jud. Salaj, la cca 22 km sud de Jibou, respectiv est de
Zalau ; R. (azi Racis), sat in comuna Hida, jud. Salaj, la cca 20 km sud de
Jibou.
243German bohem sau german sudet.
2" Bugen Hatieganu (frate mai mic al prof. Iuliu H.), la Bucuresti, iar
Dr Muresanu, la Medias, au fost victime ale organelor de represiune, in primii
ani ai regimului cotuunist.
248 Mezinul, cel mai mic (din ital.).
848 Transfug politic, dintr-un partid in altul.

302

www.dacoromanica.ro
241 ComunA in jud. SIlaj, la cca 16 km nord de §imleu Silvaniei.
246 Denumire anterioarA a Girboului (si GiachiGirbou etc.).
242 D. Popovici, medic O.R.L. la Bucuresti, frate al soacrei autorului.
"° Sat in comuna Letca, jud. SAlaj, pe malul drept al Somesului, la cca
25 km nord-est de Jibou.
241 Guturai, inflamatie a mucoasei nazale.
2" Desprindere, julire a tegumentului.
243 Stare de greatA (din franc.).
264 Azi LApus, comunA din jud. Maramures, la cca 13 km nord-est de
Tg. LApus Nu s-a putut identifica un alt LApus In jud. Satu Mare, dar inain-
tea primului rAzboi mondial se pare cl a fost cuprins in jud. Satu Mare. Situat
pe riul LApus, afluent de dreapta al Somesului, nu se poate identifica cu Somes
Hagyrmis.
266En sunt B. Alexandru, fiul popii valah din Uifalau.
26 (1155 sau 1167 1227), pe numele adevarat Temugiu, hanul unui mic
trib mongol, proclamat, la 1206, imparat (kaghan) al tutnror triburilor mongole
nomade. A organizat o armatA imperialà, cucerind China de nord (1211-16),
Asia mijocie (Kharezm, 1219-21), Afganistanul i Iranul oriental ,(1221 23),
a invadat India (1221) si Rusia (1223).
241 Print mongol, nepot al lui Ginghis, intemeietor al Ploardei de Aur" a
condus-o intre 1234-55 cucerind occidentul : Rusia (1237-40 ), marea invazie
a Poloniei, Ungariei, Dalmatiei i tinuturilor romanesti (1241-42), retrAgindu-se
in Mongolia, dupà moartea marelui han Ogodai (1241).
"2 ComunA in jud. Arad, la cca 20 km est de Chisineu-Cris.
222 Mihai V., memorandist.
360 IncheiatA la 16 sept. 1437, Unio Trium Nationum" ca unire a privile-
giatilor nobili ai natiunii maghiare, a secuilor i sasilor, impotriva tAranimii de
orice neam a iobagilor rasculati pe dealul BAbdiului. Uniunea s-a convenit
sub jurAmint la CApilna, la cca 15 km distantd aeriank spre nord, de centrul
rAscoalei. Dar dupA Conventul de la MAnAstur", favorabil rasculatilor victo-
riosi in prima mare ciocnire, s-a preconizat deja alianta, la care probabil se
referA autorul sub denurnirea de TJnionem"...
261 Unei singure i aceleiasi nobilimi maghiare.
262 Tutun (din magh.).
263 Sat din comuna ipmci.ita Mare, jud. Maramnres, la 4 km sud-est de
$omcirta Mare.
264 Sat in comuna Rus, jud. SAlaj, pe malul sting al Somesului, la cca 38 km
nord-vest de Dej.
262 (1796-1849) Preconizindil-se din 1841, apoi in 1848 inlocuirea limbii
oficiale latine (de cancelarie), cu limbs maghiarA, St.L.R. ia atitudine fata de
tendinta de maghiarizare a celorlalte nationalitAti, afirmind prioritatea, in Tran-
silvania, a limbii romane, prin proportia celor ce o foloseau i prin cunoasterea
de care celelalte populatii. Astfel, este condaninat de Tribunalul de singe",
ce a functionat in str. UnivexsitAtii Nr. 10 si executat la 11 mai 1849, pe Ceta-
tnie, aceasta determinind demisia mai multor judecAtori.
266 Nedezvoltarea unei parti organice.
267Azi str. Mihail KogAlniceanu.
"2 ClAdire goticA, somptuoasà a arhit. Priedr. Schmidt, ctitoria de impA-
Fr. Iosif, pe artera de legAturA (Schottenring), intre cartierele Josephstadt
ratul

si Leopoldstadt.
2" Cancer uterin (formulare medicalA prescurtatk in latinA).
270
Azi Mukachewo, ora 1 zonA din Rusia Subcarpaticd, apartiniud Ucrainei.
_ 211 Grijeste de patrie.
272 Singur (in latinA).
273 CumpAtul (din francezul contenance, astAzi neologismul continenta).

303

www.dacoromanica.ro
274 inselat (din englezul bluff, cu sensul de cacialma la carti).
275 Scotocind (din maghiarul kotoraszni).
278'Dr. R.G. recomanda pe DI. D., un bray rus din Ungaria.
277 Ironie la afirmatia primului ministru Tisza, episcopul primat fiind prin
definitie celib f i deci in afara prezumarii unei paternitati.
278 Procesul ru/eon.
279 Magistrat-adtninistrator (preluat de la romani si din evul mediu italian),
289 Pester Lloid", ziar budapestan in limba germana, aparut intre 1854
1944, sernioficios al guvernului i reprezentind marele capital.
28' M., Alexandru (1854 1924), unul din conducdtorii Partidului Conservator.
A militat pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale i apoi
a semnat pacea oneroasd cu Germania, la 24 apr./7 mai 1918, fiind prim-ministru
(martieoctombrie 1918).
282 Cel mai maghiar arhiduce.
288 Inlaturarea panusilor de pe stiuletii de porumb sau sfarimarea" boabe-
lor de pe tiu1eti, folositi figurativ de autor.
284 In maghicra, slovacii sint numiti tótok, la sirgular tot.
285 Prim-pretor pensionar
2" H., Ernst Andreas Theodor (1776-1822), poet si scriitor, unul din cei
mai originali i fantastici scriitori germani.
287 WA% J. Julius (1857-1940), psihiatru i neurolog, profesor la Graz si
Viena. A introdus terapia cu malarie a psihozelor.
288 Proverb german : Vorsicht ist Mutter der Weisheit.
288 Test de stabilitate in pozitie verticalk dupil numele neurologului german.
229 Aprindere de intestine, cu diaree; enterita.
281 Spinz ; denumit in trecut H. niger, dupli radlicina neagra, corespunzind
astazi speciei H. purpurascens, E. et K.
252 Haimana, vagabond, pierde-vara.
993 Epilepsie, sminteala, dementa.
"4 Preluare in rnaghiara a Ansangen-ului german, cu semnificatiile de : comu-
nicare, afisare sau pozarea unei persoane.
295 Personaj din romanul cu acelasi titlu de Alphonse Daudet (1840-1897),
reprezentind un infatuat povestitor de fabulatii vinatoresti.
298 Dorinta eroului ranit de a se reintoarce la lupti, pretuind un nume de
viteaz i moartea vitejeasca".
n7 (1863-1930), avocat roman, ministru plenipotentiar dupla, primul razboi
mondial.
298 Titlu german, de parinte, pentru preotii romano-catolici (din latina) ;
P., Seipl Ignatiu (1876 1932) devine cancelar al Austriet (1922-1924 si 1926
1928), apoi ministru de externe in 1930.
299 Carol al IV-lea, ultimul imparat habsburg (1916 1918).
3" Temeinicie germ ana.
301 Crima judiciara.
222 Sisyf sau Sisif, rege legendar al Corintulni, celebru pentru ingeniozitate,
asiduitate i siretenie. Vrind sa eludeze legile zeului mortii (Thanatos) a fost
condamnat la urcarea continua a unui munte, din care o stincA se desprindea
rostogolindu-1 mereu, in tinte de a ajunge in virf. Simbol pentru muncd migA-
loasA i Vara spor.
303 Localitate la cca 30 km sud sud-vest de Viena, sediul comandamen-
tului suprem austriac, in primul razboi mondial.
3" Localitate la cca 24 km sud de Viena.
395 D'A, Gabriele (1863-1938), poet, scriitor i om politic italian, precursor
al fascisumlui. As aviatic si comandant militar in primul razboi mondial.
3" Orasul nou vienez (situat in zona vienezA) la cca 50 km sud de capitala

304

www.dacoromanica.ro
3°7 Maresal de curte, inrudit cu familia imperialii, fatá de tan] sau care a
fost comandant represiv al revolutiilor din Viena si Praga in 1848 si a revo-
lutiei ungare, in 1849.
399 Maghiarii (ungurii).
269 Cititil de autor in Camera din Budapesta la 18 octombrie 1918.
310 Se pare a se referi la instructiunile pentru reprezentare a comunitatilor
din Marea Adunare Nationala, de la Alba Iulia (1 dec. 1918).
311 Prin sugestia data autoritatilor superioare austriece, privind neincrederea
prezentata pe front de trupele romanesti i a altor nationalitati, regimentele
românesti an fost retrase pentru paza capitalei si a altof man orase, lulin
Maniu dispunind de acestea pentru mentinerea ordinii si in initiativa de retri
mitere si reorganizare a acestora in Transilvania si Banat.
312 Referire Ia ultima incercare de a mentine autoritatea maghiara asupra
romanilor (13 15 nov. 1918), facind in cele din urma concesii privind administra-
rea de catre Consiliul National Roman a oraselor si judetelor cu majoritate
roniâneasca. Vezi i nota 504.
313 Referire la Conferinta de Pace de la Paris-Trianon (1919, 1920).
314 I., Dumitru (1865 ....), subsef de Stat Major la intrarea Romaniei
in razboi (1916), pina in 1917. Porecla Turtucaia, datorità infringerii de catre
B ulgaria.
314 ( 1876 1954), istoric roman specialist in evul mediu. Studii asupra mann-
mentelor feudale romanesti, monografii ale domnilor romani. Academician. trine
1923 1936 de mai multe ori ministru la Culte-Arte i ministru-secretar de stat
fara portofoliu.
3" A., Alois Lexa (1854-1912), diplomat austriac, ambasador la Petersburg
(1899-1906), ministru de externe al Austro-Ungariei (1906-1912).
319 Sotia lordului primar (corect, titlul in doua cuvinte : Lord Mayor .
310 R., Ernest (1823-1892), scriitor francez i istoric al religiilor, autor al
unei Vieti a lui Isus, ca prim volum al Istoriei originilor creginismului, in 7
volume. Pentru negarea divinitiltii lui Hristos, este ostracizat de bisericã si de
guvern (1862).
3" S., David Friedrich (1808-1874), teolog si filozof german, sustinind in
Viala mut Isus natura predicativa a evangheliilor si nu biografic-istorica.
324 H., Vasile (1866-1916), profesor de teologie dogmatica. la Blaj, episcop
greco-catolic (unit) la Lugoj (din 1903) si la Gherla (1913-1916).
321 V., Eleutherios (1864-1936), oin politic grec, de mai multe ori prim-
ministru, intre 1910...1933. Are merite deosebite in modernizarea j unificarea
Greciei. Autorul 11 elogiaza pentru acceptarea emigrarii in Romania a unor
macedo-romani, colonizati indeosebi in Cadrilater, dupa primul razboi mondial.
222 Referire la scindarea pasnica a Indiei (hinduse) de Pakistan (mahomedan).
323 M., Louis Francisc Earl, conte de Burma (1900 ....), amiral britanic
comandant suprem al fortelor aliate din Asia de sud-est signvingator al japo-
nezilor in Birmania. Ultimul vice-rege englez in India (din 1947), autor al pla-
nului de scindare, in Uniunea Indiana si Pakistan (1947).
324 P., Nikola (1845-1926), fondator i conducator al Partidului Radical,
prim-ministru al Serbiei (1891-1892 i 1904-1918), apoi al Iugo-Slaviei (1921
1924 si 1924-1926).
324 T., Ante (1864 1938), om politic croat, presedinte al Comitetului Iugoslav
de la Londra (1915-1918), ministru de externe (1918-1920).
Consiliul de conducere al Conferintei de Pace de la Par