Sunteți pe pagina 1din 256

remember

mmag

.1111116-__

,O

.
IF;

ALEXA\DRU VAIDA
VOEVOD
MEMORI I
DACIA
www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU VA1DA VOLVOD
MEMORII vol. IV

www.dacoromanica.ro
Redactor SERBAN POLVEREJAN
Tehnoredactor GHEORGHE SANDU
Corector MARIA BUZURA
Aparut 1998. Bun de tipar 09. 07. 1998. Comanda nr. 3742
Cali de tipar 16. Hartie velinii 60 g/mp. Format 61X86/16
Tiparul executat sub comanda nr. 80104
la Imprimeria ARDEALUL" Club B-dul 21 Decembrie nr. 146
ROMANIA

I.S.B.N. 973-35-0668-0

www.dacoromanica.ro
PREFATA

Cel de al patrulea si ultirnul volum al memoriilor Zia


Alexandru Vaida Voevod se asambleaza din trei caiete au-
tografe care, prin gruparea de catre autor, in episoade frag-
mentare, par a nu se incadra in fluxuri majore ale eveni-
mentelor. Totusi primul capitol, intitulat Razlete" exceleaza
prim coerenta i ineditul actiunii politice, incepand cu tur-
nura lui Aurel C. Popovici i a autorului, dupa asasinarea
la Sarajevo a principelui mostenitor Francisc Ferdinand .si

,
declansarea razboiului mondial din 1914. Pierzdnci sprijinul
de la Belvedere" pentru ideea unei Austrii Mari fede-
rative cei doi se refugiaza in Elvetia, ca arnenintati politic.
Ei se pun in legatura cu guvernul de la Bucuresti, prin fi-
liera postei diplomatice cu ajutorul curierilor, uzdnd de in-
susi Ministerul de Externe al Germaniei, intre tarile neutre
Elvetia, respectiv Romania si incearca, printr-o vizita la
primul ministru german Bethmann-Holweg, sa convinga im-
penile german si austro-ungar Ca atragerea Romaniei de par-
tea Puterilor Centrale nu este posibila feird democratizarea
vietii social-politice in Ungaria, cu legiferarea sufragiului uni-
versal si secret, iar aceasta chiar cu pretul inlocuirii omni-
potentului prira-ministru al Ungariei, $tefan Tisza.
Dupa moartea de diabet a lui Aurel C. Popovici in Elvetia
si o indelungata internare postoperatorie a autorului, reintors
la Viena, acesta isi reia activitatea medicala intr-un spital
de terapie recuperatorie a ranitilor cu anchiloze rnotorii.
In acest timp se produce decesul imparatului Francisc lo-
sif (1916) iar noul i ultimul imparat habsburg, Carol al IV-
lea isi inaugureaza domnia printr-o deschidere receptiva pen-

www.dacoromanica.ro
tru innoiri. Astfel la intdlnirile autorului cu deputatii slo-
vaci Milan Hod.ta 0 Cornet Stodola si cu profesorul de drept
international Hold, in, casa consulului general austriac de
Pattere, s-a formulat, propunerea ca noul im,pdrat sã ceard
primului ministru rnaghiar prezentarea a trei proiecte de legi,
privind: reforma electoralti, impozite progresive i reforma
agrard. Imptiratul preia sugestia elaboratti i o transmite pri-
mului ministru, cu ocazia deplastirii la incendiul orasului
Gyangyijs iar orgoliosul ,tefan Tisza braveaza, prezentdn-
du-si demisia, la captitul caltitoriei (1917). fn felul acesta a
fost rdsturnat reprczentantul cel mai de seamti al unei oli-
garhii intolerante, de dare principalul stiu rival parlamen-
tar, dupd confrunttiri de cinci ani de zile, deschizdndu-se
drumul spre celebra Declaratie de autodeterminare", din, ace-
lasi Parlament, de la 18 octombrie 1918.
In ultimul capitol, dupti cum il si numeste autorul Mai
cdte o vorbd de glumd", se relevti aspecte amuzante, ince-
pdnd cu primele confruntdri, de la grddinita unitarianti din
Cluj, cu int-rarea sa in parlamentul budapestan i cu ostraci-
zarea sa, in urina incidentului din 1907. In sfdrsit, in capitolul
cu subtitlul Mahalaua sufleteascd" sum prezentate racilele
societdtii romanesti interbelice i indeosebi a celei bucurestene,
reflectdnd formarea eterogenti, bizantind .,si fanariord, a ca-
racterelor.

ALEXANDRU SERBAN

www.dacoromanica.ro
RAZLETE

Rezultatul examenului de primire constand din


douti teze i apoi cateva obiecte oral 11 clasa pe loan1 ca
admis. El era desigur mai bine pregatit decdt mine, iar certi-
ficatul lui de bacalaureat, pur eminent. Aceasta mi-a co-
municat-o consulul general Holzinger, vicedirector, adaugdnd
ca traditia Academiei Orientale"2 nu agreeaza doi frati in
serviciu.
Energia mea, cu inclinari spre aventuri, tan i continente
straine etc., a suferit o deceptie de cdteva ore. Apoi rn-am
inscris la facultatea de medicina, vechea mea dorinta si in-
clinare.
Ca membru al Romdniei June3, impreuna cu ceilalti co-
legi, am stat la dispozitia memorandistilor. Dadusem, la 13
mai, ultimul din cele trei exarnene: zoologie cu Claus, mine-
ralogie cu Schranf i botanicd cu Wiesner4. In contact cu
Dr. I. Ratiu, V. Lucaciu, I. Coroianu §i tovarasii lor, partici-
pand la toate manifestarile i sfaturile, am ajuns, fireste, in
plina vAltoare politicà. Facusem cunostinta i cu Dr. Karl
Lueger3 si cu partizanii sai, mecanicul Ernest Shneider, Dr.
Pattai i Bianchini6, singurii deputati ai Partidului Tanar
Social-Crestin. Am inceput i gazetaria facand pe reporterul
Tribunei"7.
Astiel, pe incetul, am fost atras tot mai rnult de proble-
rnele politice nationale. In acelasi timp, contactul cu Aurel
C. Popovici8 a avut o influenta determinantä asupra men.
Geniul sau m-a smuls din directia socialista, latd de care ma
simteam atras, [spunându-mi]:
Mai intdi sa emanciparn natia noastra de situatia ei
asuprita, apoi va veni timpul socialismului.
Postulatele Partidului National nu erau decat postulate
sociale, inclusiv dreptul limbii si al culturii, prin dobandi-
rea egalei indreptatiri. De aceea, am continuat totusi sa ci-
tesc luptele retorice din Reichstag8-ul german, intre Bebel
7

www.dacoromanica.ro
Si Eugen RichterW, de asemenea, literatura marxist-soda-
lista.
Am asistat la procesul Replicii la Cluj, cand Aurel C.
Popovici fu osdndit la 4 ani temnita de stat si 5000 florini
amencla. Am participat apoi la pregatirea impozantei demon-
strata prin prezenta taranilor si intelectualilor romani,
adunati la Cluj la 5 mai [1894], in ziva inceperii dezba-
terii procesului 1VIemorandului. Eram corespondentul Tri-
bunei".
Dupa ce martirii nostri au intrat la Seghedin (Ratiu,
Lucaciu si Coroianu) i la Vac (Pop de Basesti, Mihail, Aurel
Suciu din Arad, Barcianu, Patitia din Alba Iulia, Cornsa din
Sibiu, Barbu din Reghin, Domide s.c.1.11) s-a facut un obi-
cei ca ma chemau, cand cei din Vac, Cand cei din Seghedin.
Eu eram curierul de legatura, nu numai dintre ei, ci i cu
prietenii lor din Bucuresti. Faceam tura VacSeghedin--
Bucuresti si retur Viena. Asa am ajuns sa cunosc o mul-
time de fruntasi ai vietii politice, culturale si sociale roma-
nesti, din patru unghiuri, i indeosebi din capitala (unele
episoade le-am descris).
Prin conducerea delegatiei studentilor ardeleni la con-
gresul studentesc din Buzau (1893) am ajuns sa fac cunos-
tinta cu contemporanii mei si sa leg, cu multi dintr-ânsii,
prietenii care au tinut toata viata. (Discursul meu de la Con-
gresul Studentilor din Buzau, publicat in Tribuna").
La colegii din Cluj si Budapesta ma opream de cAte ori ma
reintorceam la Viena. Am fost inscris un semestru si la facul-
tatca de drept din Budapesta si la Societatea Petru Ma-
ior4,12.
La Romania Juna" am ocupat pe rand functiile de secre-
tar, viceprezident si prezident. Mernbri nu erau decat pu-
tini, intre 30-40 insi de la toate facultatile. Regatenii preferau
Parisul, Anversul etc. Totusi, la societate domnea o viata des-
tul de animata. Camaraderia noastra era o prietenie frateasca.
Dar anii aceia ar merita o descriere mai amplâ. La tot cazul,
eu Ii datorez foarte mult Romaniei June". Inainte de toate,
scoala parlamentara, de a sti uza i abuza de dispozitiile sta-
tutare si regulamentare, rutina de a dezbate, de a riposta etc.
Fara ucenicia i perfectionarea in sedintele Romaniei June",
nu as fi dispus de pregatirea necesara spre a putea face fata,
mai tárziu, situatiei din Camera de la Budapesta.
Toate societatile stuclentesti din Viena isi aveau culorile
for.Panglica o purtau la ocazii solemne si oficiale peste piept.
In decursul deceniilor, mai multi prezidenti au incercat sa
8

www.dacoromanica.ro
introduca si la Romania Juna" acest insigniu, dar nu au
izbutit din cauza opozitiei". Seful opozitiei era, prin trudi-
tie, aproape intotdeauna prezidentul anterior.
Dupa dezbateri agitate, in mai multe sedinte consecutive,
am reusit sà obtin infrangerea opozitiei, cu mica majoritate
de voturi. Sefii opozitiei erau bunii rnei prieteni si antecesori,
Nicolae Comsa (din Saliste)13, sub care fusesern secretar si
Tit-Liviu Tilea (din Spring), sub prezidentia caruia indepli-
nisern functia de vicepresedinte. Oricat de vii, ba chiar vio-
lente ar fi fost dezbaterile in sedinte, cand plecam impreuna
la dna, nu ramanea nici o urma de suparare. Se rnirau em-
brionii", cei din primele semestre, cum recapitulam discu-
tiile. Astfel, eu:
Al dracului rn-ai impresurat, Nicolae!
Dar ti-a succes sa ma bagi sub masa ...
Nu pricepeau cã duelurile retorice, cum de nu lasau urme
de suparari dupa sedinte:
Fireste ca nu pricepi, pentru ca esti Inca un embrion
prost ..."
Obiectiunile contra panglicii tricolore erau, ca in trecut si
atunci, aceleasi: teama sa nu avem un conflict cu politia si sä
nu se dizolve Romania Juna". Apoi, daca intr-un local pu-
blic s-ar naste un scandal si unui membru i s-ar rupe de catre
cineva tricolorul de pe piept, nu cumva acela sa nu-si ceara
satisfactie cu arma".
Decenii de atunci incoace membrii Romaniei June"
au purtat tricolorul in piept, in pace si onor", fara cel mai
mic scandal si fara sa fi fost stanjeniti (de politia vieneza.
atat de toleranta fata de micile, ba chiar si fatal de marile
excese studentesti. Dar, fireste, fara a sti cine a introdus pur-
tatul insigniului.
Cu ani in urrna, la o petrecere a Romaniei June", am 'Da-
ta cã un student ma intreba:
Domnule deputat, ati fost m,,mbrul Societatii Si vad ca
nu cunoasteti articolul cutare din Regulament, care va obliga
s5 purtati tricolorul in seara aceasta.
Asa repede se uità meritele".
In anii proximi a urmat pregatirea intrarii in activitate".
In 1903 elaborasem statutele si planul de reorganizare a Par-
tidului National Roman. Dupla incidentele descrise (care s-au
intamplat la sedinta Comitetului, tinuta la Sibiu, pe cand imi
expuneam referatul), a candidat Aurel Vlad la Dobra, iar
9
www.dacoromanica.ro
apoi a urmat editarea Libertatii" la Orastie i s-au inceput
adunarile de propaganda pentru intrarea in activitate.
La 1905 am candidat in cercul Ighiu, cu programul Parti-
dului National Roman. In ziva de 26 ianuarie avu loc alege-
rea. Am ramas in minoritate, fiind ales scriitorul budapestan
Verner Gyula14, cu majoritate de 35 de voturi, din cele cca
700 de voturi, in 34 de comune, imprastiate intre Coslar pe
Mures si Musca i Sohodol, dincolo de Campeni. In 1906 fiind
din nou alegeri generale, sub guvernul Coalitiei" in frunte
cu Al. Wekerle15 [si] candidand la omcuta Mare [cat] si la
Ighiu (in mai), am fost ales la Ighiu, cu aproape unanimitatea
vorturilor românesti.
(In 22 Noiemvrie 1904 tinusem un documentat discurs la
Dej contra legii scolare a ministrului Berzeviczy18).
fn congregatia judetului Solnoc-Dabaca17 am reintrodus
uzul limbii romane, un drept la care se renuntase de mult de
[care] putinii romani gari erau rnembri, ca ai
reprezentantei judetene (dupa ce organizasem alegerile pentru
reprezentanta judeteana, prezident Bodor [de] la Panticeu di
V. Ilies din Recea Cristur).
In timpul dintre anii 1903-1910 am cutreierat toate tinu-
turile Ardealului i BanatuIui, vorbind in total in mai multe
sute de adunari.
Tot prin 1905-1906 incepusem, cu Aurel C. Popovici, ac-
tiunea de culise din Viena. Aproape nu era o lurid in care sa
nu activez cel putin odatä la Viena
Activitatea mea din Camera maghiara se reoglindeste din
procesele-verbale stenografice ale Camerei, daca acea activi-
tate mai poate interesa pe cineva.
In 1906 am luat asupra mea, ca director, redactarea coti-
dianului Partidului National Roman Lupta", tiparit la tipo-
grafia lui Biraut in Budapesta, unde ma mutasem cu fami-
lia. Slujba fara plata. Fondul intreg era de 10.000 florini. Res-
tul ma privea.
Despre legaturile noastre, ale lui Aurel C. Popovici si ale
mele i despre demersurile ce le faceam la Viena, nu stiau
deck Mihali, Maniu i HodZa19. Acesta [din urmd] numai
dupa ce obtinusem invitarea pentru el, la Francisc Ferdinand20.
Am descris la alt loc cum facusem cunostinta cu baronul Max
Vladimir Beck21, prin mosul Steinacker22, cat si peripetiile
prin care am izbutit sa fiu chemat in 1907, la prima audienta,
la Francisc Ferdinand, A. Brosch pe atunci maior, venind la
Budapesta sa ma invite. Memoriile pe earl le-am trimis
10
www.dacoromanica.ro
in timpul dintre 1907 si pana la atentatul de la Sarajevo
pentru mostenitorul tronului, mai inthi prin Brosch, apoi prin
Bardolf ar face un volum. Unele le am in original ori [in]
copie, ca manuscris. Cele mai multe imi lipsesc. Trebuie insa
sä se gaseasca in arhiva castelului. din Artstetten24, uncle e
inmormantat Francisc Ferdinand.
Ma asezasem la Karlsbad. Astfel puteam sa-mi exersez
profesiunea, ramaneam liber in restul timpului dup5 terrni-
narea sezonului i puteam sustine i spori legaturile mele cu
romanii de peste munti. An de an treceam la Bucuresti, la
sfarsitul lunii aprilie [sau la] inceputul [lunii] mai. Face-11-n
vizite pe la colegii mei, urmaream reprezentatiile exce-
lente la Teatrul Notional, expozitiile tinerilor artisti", pictori
si sculptori, imi procuram literatura editata in timpul anu-
lui, abonam ziarele tuturor partidelor i revistele mai impor-
tante, cari nu puteau trece in Ungaria dar cari, expediate la
Karlsbad de acolo se strecurau neconfiscate i dup5 ce ple-
cam, pe adresa mea din Olpret.
In 1905 am fost primit mai intai in audienta la Regele
Carol I.
In 1907, cand nici un ziar din Bucuresti nu putea publica
stiri in legatura cu rascoalele taranesti, 1-am trimis pe Vasile
Moldovan (Domnaru1)25 de corespondent al Luptei" in capi-
tala. Era sa fie expulzat, cu toate cà nu telegrafia deck ceea
ce afla oficial la Ministerul de Interne. Am deschis insa o ru-
brica in Lupta" cu titlul Noi vrem palm:Int" unde apareau
zilnic stirile. C. Stere ne trimise un articol al lui Iorga, pe
care nu putuse sa-1 publice in Bucuresti. Era scris cu apa
sfintita". Pentru cã 1-am publicat, Mihali a prima scrisoarea de
la Take Ionescu, plina de imputari. Acest interesant docu-
ment al timpului e la arhiva mea.
In 4 aprilie 1907 a fost primul scandal pentru poezia A
mokdnyok, de Gydrffy Gyula si riposta A magyarok de Joan
[Vaida]28. In comparatie cu acest scandal, a fost al doilea la
2 iulie, cand de ziva aniversara de 40 de ani, a incoronarii
lui Francisc Iosif, ca rege apostolic al Ungariei", ma rein-
torsesem in camera numai [ca] o lina adiere de vant.
Lencica27 zacea cu febra de 40°, din cauza unei poliartrite
care ii cuprinsese pana i incheieturile vertebrale i cea man-
dibulara. In vrednicia i intelepciunea Lenichei28 am güsit tot-
deauna un sprijin moral nestemat. Singurul ei cusur a fost
gelozia, pe care cauta sa o ascunda i o nega consecvent. Eu
treceam cu ironie la ordinea de zi, fericit ea Lencica radea,
impreuna cu mine, cand ii atrageam atentiunea asupra preo-
11

www.dacoromanica.ro
cup5rilor marne-si: Sed te victa situ veriqua effeta senectus,
o mater curis, nequiquam exercat in anis29 . (Vergilius,
Eneis).
Dup5 intremarea Lencichei am mers la Mile Baden bei
Wien, unde Lencica s-a refAcut mult. Toamna ne-am mutat
11 Cluj, iar conducerea Luptei" a luat-o asupra sa pdrintele
Lucaciu. La recomandatia profesorului Purjész39, am dus-o
pe Lencica la Abbazia [azi Opatija], din februarie 1908 fiind
comiatate simptome de apicitd31 pulmonard. Am stat pan5 la
mijlocul lui aprilie. Dânsa s-a insändtosit deplin, iar eu am
sc5pat de abaterea neuroastenidi, de care totusi incepusem s5
pa timesc.
In 1906 baronul Beck fu numit prim-ministru. A infAptuit
reforma electorald pentru Austria, pe baza sufragiului uni-
versal, egal si secret. Dr. Karl Renner32, vechiul doctrinar al
regenerArii monarhiei, prieten cu A. C. Popovici 9 i cu mine
de pe cand fusese bibliotecarul Parlamentului din Viena
ajunse liderul Partidului Social-Democrat, Kramar33 sef al
Partidului Ceh-Tânär iar Gessmann, mána dreaptä a lui Lue-
ger, ministru al lucr5ri1or publice.
Dup5 ce impdratul refuzase de cloud ori confirmarea alege-
rii lui Lueger ca primar al Vienei, totusi Francisc Iosif se
v5zu silit s5-1 confirme. Cad, dupä ce Consiliul Comunal
ajunse cu totul pe mâna Partidul Crestin-Social, Lueger fiind
ales din nou, poporul vienez demonstrd in Holburg34, sub fe-
restrele imp5ratu1ui: Abdanken, Abdanken!35. Numirea mare-
lui Biirgermeister"36, pe care imparatul a trebuit sd o facd,
a fost o infrângere a prepotentei maghiare. Lueger a izbutit
vertiginos sa schimbe Viena medievald in oras-capitald, mo-
dern. Reformele se faceau simtite la tot pasul. Lumind elec-
tric5 i becuri cu gaz cu ciorap Auer37, tramvaie electrice cu-
rate, personal curat, parcuri ingrijite, straturi de flori, Nasch-
markt-u138, pe acoperisul de beton al murdarului rausor Wien,
de p5nd atunci, uzine comunale moderne, aprovizionarea cu
ap5, suficientd i pentru spalatul sträzilor, ecarisajul igienic,
Rathauskeller39 etc.
Cu lozinca antisemità, Lueger a izbutit sä-si conducd parti-
dul, la putere in conducerea Vienei, timp de 20 de ani i sd-1
Irnpund drept cel mai puternit partid din Reichsrat". Totusi
so stia ca, ajungdnd dictatorul Vienei, nu a dat afard si nu a
neindreptatit pe un singur evreu din personalul comunal. A
respectat drepturile distigate i valoarea de functionar. Tot
asa se stia câ dânsul, seful antisemitilor, intretinea relatii prie-
tenesti cu evrei, de pe timpul and fusese tándr.
12

www.dacoromanica.ro
Ca orator era fascinant iar femeile vieneze Ii ziceau cu
drept cuvant, der schöne Kar/41. Pe unguri nu-i suferea. Cauza
nu era numai momentul politic, ci si faptul ca Lueger Ii
dadea seama cã ovinismul unguresc va duce monarhia Li
catastrofa. II revolta si sovinismul economic maghiar. Spre a
se emancipa de piatz ungureasca, al carei debuseu important
era Viena, Lueger a facut o vizita la Bucuresti. Planul lui
er ca, pe hinga toate tratatele economice dintre Austro-Un-
g ria si Romania si cu toate clauzele lor protectioniste si pro-
hibitive, sä caute sa asigure Vienei in limitele autonomiei
comunale importul de produse agricole, direct din Romania,
emE ncipand astfel capitala Austriei de sub santajul oligarhiei
iudeo-maghiare" a Budapestei. Francisc Iosif 1-a chemat ad
cudiendum verbum42. Primindu-1 in unif orma, a sthruit
pus la cale evident de guvernul sau maghiar ca Lueger sa
nu mearga la Bucuresti. Acesta i-a raspuns ca, fiind invitat de
consiliul capitalei romane i acceptand el invitatia, nu poate
satisface dorinta M. Sale. A si motivat, aratand interesele
populatiei consumatoare vieneze. Zaclarnic a insistat impa-
ratul, ba, iritandu-se, a ciocnit i parchetul cu teaca sabiei,
caci Lueger nu a cedat.
La Bucuresti era primar Mihai Cantacuzino. Dansul i-a
ranjat o impozanta primire primarului Vienei, care in acelasi
timp era si scful celui mai mare partid antimaghiar din Aus-
tria. La toate ocaziile, de la primirea memorandistilor incoace,
Lueger se dovedise un intransigent si sincer amic al roma-
nilor de pretutindeni. Aurel C. Popovici si-a avut mana in
joc cu aranjarea acelei vizite rasunatoare.
Ramane sä amintesc cd in 1896 am organizat marile de-
monstratii contra Mileniului" maghiar43. Mai intai cu stu-
dentii, la universitate, apoi ajutat de deputatii germani din
opozitie i, in fine, cu concursul lui Lueger si al partizanilor
sli. Am reusit sä tin vie opinia publica vieneza, atat de indo-
lenta si de indiferentã fata de problemele politice. Dar si ti-
neretul universitar de la multe scoli superioare din strainatate
care s-a solidarizat cu colegii nemaghiari din Viena, a Inceput
sa descopere ca in Ungaria exista o problema a nemaghiarilor.
Totusi, Europa a continuat sa se lase imbatata de intrigile ro-
mantate umanitariste, pe care maghiarii le teseau cu multa
dibacie. Toate actele in legatura cu demonstratiile contra
Mileniului sunt legate in volumul predat Astrei"44.
Imparatul Wilhelm II45, vizitand Budapesta, i-a lingusit pe
unguri, facandu-i si mai fuduli. Cum sa nu fi fost ei Imre-
zuti cand le statea la dispozitie toata forta armata i econo-

13

www.dacoromanica.ro
mica a rnonarhiei habsburgilor, impreuna cu a imperiului gtr-
man ... Iar nemtii erau orbiti de statistici falsificate, de Bun-
destreue46, de cscirda47, feurige Ungarinen48, de poeziile lui
Lenau46, de rapsodiile lui Liszt si de alte sentimentalisme; re-
ziduuri ale timpurilor lui Metternich50, Kossuth51 si ale 1 u
Rdkoczis des Rebellen52. Astfel s-au sinamagit reciproc, ceea ce
a condus la infrangerea Puterilor Centrale, in 1918. Betrogene
Betriiger53.
De ceea ce insemna ostilitatea, care mocnea in sufletul tu-
turor negermanilor i nemaghiarilor, din monarhia Austro-
Ungara, nu s-a tinut seama nici la Viena, nici la Berlin. Bu-
dapesta domina situatia prin cerbicia natanga a lui Tisza-4.
Asupriri, internari, confinari, mobilizari pentru munci, asigu-
rau orclinea interna.
Si a venit izbucnirea primului razboi mondial, 1914! Ne-
germanii i nemaghiarii? Cei concentrati pe front isi faceau
datoria", de sin ca de voie buna". Cei de acasa faceau pe
patriotii. Automatic s-a nascut o mafia, o retea de complici-
tate a acestora contra victoriei Puterilor Centrale. Nu sabota-
rea efectiva materiala a provocat debaclul final, ci intriga
nutrita i raspandita in suflete. Cehul, romanul, sarbul, slo-
vacul, slovenul, croatul, ruteanul galitian si tot ce era italian, de-
tiva in aceeasi masurd si cu aceeasi metoda de fatarnicie. Pana si
polonezii i cu aceeasi cerbicie slavii dalmatini. Primarul ora-
sului Praga la toate ocaziile de victorii", pe un camp kle
lupta trimitea M. Sale Imparatului telegrame ditirambice
de felicitare patriotica, in termeni suspect de exagerati. Me-
dicul ceh facea tot ce putea ca, pe invalidul roman sau slay.
sa-il scuteasca de a fi trimiS din nou pe front. De asemenea.
ofiterii acestor natii observau aceeasi tactica, reciproc fata de
conationalii lor. Civilii adanceau cu dibacie antagonismul aus-
triecilor nernti in contra ungurilor, in armata, si a ofiterilor
austro-ungari contra celor germani.
Toate acestea erau atitudini firesti, executate fara a fi fast
organizate, acordate ori marturisite. 0 intelegere, un pact far-#
cuvinte. HodZa i eu ramasesem tot timpul in contact cu
prietenii vechi i eram grossosterreicher-i"5 intransigenti, pana
la excese absurde, de ipoteze patriotarde. Numai Cornel C. Sto-
dola56 ne intrecea, exagerand atitudini i manifestatii patrio-
tarde, pana la impertinenta. Ceea ce ni se parea de necrezut
§i nouà era insa straniul fapt ca eram la unison cu amicii
austrieci, care i dupa ce aparusera punctele wilsoniene
teseau, cu toata seriozitatea de copii naivi, planuri marete
grossösterreichiste. De exemplu cum va anexa Austro-Ungari;-

14

www.dacoromanica.ro
Cirenaica57 de la italieni si-si va extinde exportul in Africa.
Nurnai asupra portului mai potrivit, care va deservi linia fe-
rata nord-sud, balcanico-austro-ungar5 nu puteau cadea de
.1cord. Cand cram intre noi radeam de aceste elucubratii. Fata
de prietenii vienezi ne jucam rolul pledand, Hacaa pentru
Durazo, eu pentru Va1ona.)8, iar Stodola ultrapatriot si eco-
nomist pretindea un nou port, vrednic de ideea mare ce
trebuia realizata. La ocazii se atasau i oamenii oficialitatii
supreme, ca cle exemplu Ciunai, fost banus al Croatiei (un prost),
.\uffenberg, marele general de pe frontul galitian i distins
intelectual etc. Acest capitol meritd o mai amplã descriere,
indcpendenth.
Interesant e c5, in toata literatura de memorii, nici un
autor nu reliefeaza faptul .ca maghiarii au fost si urzitorii raz-
boiului mondial (1914-18) si cauzp infrangerii Puterilor Cen-
trale. Fireste cä, in ultimä analiza, ei au fost sustinuti timp de
decenii de catre Bismarck, in politica lor, ca instrumente
egoiste, pentru sl5birea i paralizarea slavismului in .Austria.
spre a preg5ti momentul pentru inghitirea teritoriilor habs-
burgice. Mai straini de aceastà realitate au rämas francezii
(J. Bainville)56 iar mai real judecau englezii (SetonWatson
si Steed). In ultimd analiza tot maghiarii au fost i cauza ftz-
bucTlirii rAboiului mondial II. Actiunea revizionistä, cumpà-
rarea lui Ciano, intrarea lor ca primii in Axd, santajul cu stea-
gurile capturale de rusi in 1848/49 restituite lor de U.R.S.S.
jur5mantul de etern5 fratietate cu sarbii, ca, dup5 cateva
saptamani, sã fac5 impreun5 cu nemtii, baia de sange din
Bacica si Banat°.
La 28 iunie 1914 mi s-au pràbusit toate sperantele de a
putea salva situatia natiei cu ajutorul lui Franz Ferdinand.
Ce puteam si facem, Aurel C. Popovici si eu, cand Tisza
ajunsese dictatorul Puterilor Centrale, iar noi doi eram luati
la ochi de el, drept cei mai primejdiosi romani? Am trecut in
Elvetia. Acolo gäsiram cea mai frateasca primire i intelegere
la ministrul roman din Berna, Pacleanu. Incercarile noastre
de a intra in legaturi politice cu ministrii Antantei nu au reu-
sit. Pentru ei noi eram fiind cetateni unguri un fel de
.,bochi" si astfel suspecti. Leg5tura cu Bucurestii era susti-
nutd de Popovici, pe cale cat se poate de paradoxalà. Pacleanu
Ii trimitea curierul, prin ministrul german din Berna, acesta
avand curier special la oficiul de externe din Berlin, de unde Ii
lua in primire sigilat! ministrul roman din Berlin, Beldi-
man61. Beldiman aseza curierul din Berna in curierul sal si
11 preda sigilat oficiului de externe german, care se tri-

15

www.dacoromanica.ro
mitea la Bucuresti, iar de acolo, ministrul german Von dem
Busche ii preda ministrului de externe roman. Acesta preda
lui N. Filipescu62 scrisorile lui Aurel C. Popovici.

Cu cercurile berlineze eram in legatura prin Lutz Korai".


Aceste legaturi le sustineam eu, fiind in veche prietenie politica
personala cu Korodi. Condamnat pentru agitatie", ca re-
dactor la Kronstadter Zeitung" a fost scos si din postul de
profesor a liceului Honterus"63, din ordinul guvernului ma-
ghiar. S-a refugiat la Berlin uncle a primit postul de director
al liceului de fete din Schoneberg64, langa Berlin. Decenii de-a
randul a desfasurat o vie activitate publicistica contra sovi-
nismului maghiar. Fiind de ani de zile in corespondenta cu
dansul, in 1914 ma invitase sa tin o conferinta la Berlin, asu-
pra problemei nationalitatitor din Ungaria. Corespondenta
noastra se efectua neted intre Geneva si Berlin; mai intai
prin carti postale inofensive, prin care s-a stabilit un cifru de
nume pentru diferite personalitati. Curand insa ne-am perfec-
tionat. El imi trimitea, de multe ori, scrisorile foarte detaliate,
in plic inchis. Un profesor mai tanar, sas ardelean, Breckner
era la cenzura germana din Berlin, pentru corespondenta cu Un-
garia, cunoscand limba maghiara. Acesta punea stampila cenzurii
pe plic, iar eu predam scrisoarea raspuns lui L. Kordi, prin
Pacleanu i Beldiman, pe calea oficialitätii germane.
Ajunsesem sa propun ca Romaniei sa i se admita ocupa-
rea partilor romanesti ale Ungariei, in schimbul abandonarii
neutralitatii, fiind mai intai demis Tisza si irnpus un guvern
docil. Daca la incheierea pacii, trupele romane nu s-ar retrage,
ori Romania ar refuza sa intre intr-o relatie de drept public,
vor putea fi scoase cu usurinta, de Bavaria si Reich-ul, cu
Austro-Ungaria. E o fantezie absurcla? Din memoriile lui Czer-
nin66 si din cartea lui Jancsó Benedek66 rezultä ca Tisza insui
a fast sondat de Czernin in aceasta directie 9i ca acesta din
urrna, ca si Franz Ferdinand inainte de a fi ucis se
impacase cu aceasta solutie. Fireste, Tisza era sa turbeze cand
i-a raspuns lui Czernin (Vezi i memoriile Printului Win-
dischgraetz67, Ed. Travill-Paiot).
Stefan Tisza, cu toate ca avusese mama germana, contesa
Degenfeld, era prototipul firii maghiare. El punea totul pe o
carte: dupla vagy semmi (dublu ori nimic)
Cred ca am descris mai pe larg la alt lac cele doua
vizite ale mele la Berlin68. De aceea rezumez. Conferinta or-
ganizata de L. Korodi am tinut-o intr-o saleta a restaurantu-

16

www.dacoromanica.ro
iui Rheingold". Sosind cu Korodi, dupa prezentarile reci-
proce, prirnul lucru mi-a fost sa rastorn o masa mai Mica, pe
care ,asezai o harta etnograficd a Monarhiei Austro-Ungare,
editata de Alldeutscher Verband"69. Astfel era exclus a eli-
mina orice suspectare de a fi prejudecat.
Am vorbit liber cca 11/2 ore. Cei invitati de Korodi au
ascultat cu mult in tercs, iar apoi dupa obiceiul german
mi-au adresat intrebari. Cu totii se mirau ce usor si perfect
vorbeam nemteste. Domnii prezenti au fost: contele Westorp,
prezidentul Partidului Conservator din Reichstag", contele
Reventlaw, directorul ziarului Nationalzeitung"71, Hoetsch,
profesor universitar, corespondent la Kölnische Zeitung"72,
prezidenta societatii Verein zum Schutze des Deutschtums iim
Ausland'3 si al altor cateva societati. Din unele observatii
ale lui Hoetsch, am inteles preocuparea lui in favorul poli-
ticii oficiale germane fata de unguri si am izbutit sa-i clatin
parerile. M-a impresionat straniu atitudinea domnilor, cand am
intrat cu Korodi. Povesteau in grupuri. Intrand noi, sl-dau ase-
zat repede in sir drepti", iar cum paseam de la om la om
prezentandu-ma Korodi ei isi spuneau numele cu palma la
pantaloni, cativa ini lasandu-ma in _aer cu mana pe care le-o
intinsesem (Der preussische Ladstock").
A doua oara am fost la Berlin impreuna cu Aurel C. Po-
povici. Acea vizita, cu toate peripetiile ei, s-a desfasurat ifoarte
interesant si instructiv. Prin Korodi fäcusem cunostinta cu
Freiherr von Kende ll, concentrat ca locotenent. Nu mi-a fost
dat sa cunosc un neamt atilt de bine orientat i documentat
in toate problemele politice austro-ungare, istorice, sociale, de
partide, ca acest tanar referendar75 i proprietar mosier. Era
fiul fostului contemporan, amic i concurent al lui Bismarck,
expulzat de acesta ca ambasador la Roma. adtranul Kefidell
ca ambasador avand ochii din ce in ce mai slabi, fiul
ski adolescent ii facea serviciul de secretar, citindu-i carti,
ziare i ascultand povestirile ce i le comunica tatal, din ex-
perienta vietii sale. Prin Beldiman i prin subsecretarul de
stat de la ministerul german de interne, am obtinut, impreuna
cu Popovici_ t cu Beldiman, audienta la cancelarul Bethmann-
Hollweg76. Intre hartiile arhivei mele se gasesc insemndrile
acelor zile. Debaclul german a trebuit sa vina pe urma doc-
trinarilor savanti, simpliti i increzuti, care erau la condu-
cere. Iata diapazonul impresiilor mele:
Kendell: Marele amiral Tierpitz va primeste cu placere;
eu sunt om de casa la dansul, dar fiind 'dizgratiat de impa-
9 Memorii, vol. iv 17

www.dacoromanica.ro
ratul, lasd aprecierii dvs., daca e bine sau nu sa-1 vizitati ...
(nu ne-am dus).
Zimmermann77: Inteleg pe deplin justetea punctului de
vedere romanesc (era la cafea, dupa masa la care ne invitase
pe amandoi, impreuna cu Beldiman si cu Korodi).
Eu: Dar atunci dice nu-i faceti Kaiserului un raport,
printr-o Immediateingabe"?78.
Zimmermann: Seful meu, von Jagov, ar putea sa o
faca, cu aprobarea Cancelarului. Eu nu am caderea. Sunt om
de cariera si burghez. Daca m-as adresa direct imparatului,
mi-as risca viitorul ...

LA BETHMANN-HOLLWEG

Popovici isi expune conceptia grossösterreichistd, sub un-


ghiul intereselor germane. 0 expune in nuce79, lapidar.
Bethmann-Hollweg: Dar contele Tisza nu va admite
niciodata asa ceva.
Eu: Excelenta, Tisza poate fi inlocuit printr-un alt pre-
zident de consiliu ...
Bethmann-Hollweg nu apuca sa raspunda cdnd Beldiman
ma intrerupe:
Aceasta este exclus . Bethmann il intrerupe pe BeJ1-
diman:
Tisza se bucura de absoluta incredere a imparatului
Francisc Iosif. Cum s-ar putea cere ca imparatul sa-1 de-
mita ... (Nu am mai zis nimica. In discutie era intrebarea
ce ar trebui facut pentru ca Romania pdrasind neutrali-
tatea sa se alature Puterilor Centrale) ...
Keddell ne-a oferit o cind intr-un elegant restaurant. tin-
ter den Linden"80 (Dressl?). In jurul unei mese mari erau
asezati 10-15 insi. Invitatii au fost astfel selectionati de
Ketidell, 'Inca sa apartind diferitelor nuante de camarile ale
Imparatului si Kronprinzului81. Spre a nu-1 compromite pe
acesta din urma, scopul a fost sa putem lua contact direct cu
intimul Kronprinz-ului, Freiherr von Maltzahn, rand a trezi
banuieli. Erau tot oameni din protipendada functionäreasca si
politica. Eu ea de obicei am avut de vecin pe Freiherr
von Jagov, seful politiei. In decursul mesel ne-am povestit
rociproc anecdote savuroase. E ceata artificiala de a aparea
18

www.dacoromanica.ro
inofensiv. Ridicandu-se masa, socictatea s-a impr5stiat in gru-
puri, prin cele 2-3 saloane, spre a lua cafeaua. Keadell,
dup5 ce si-a aranjat cu dibacie oaspetii, 1-a poftit pe Popovici
si pe mine la o mäsut.5 mai izolata, irnpreuna cu Dl. Maltzahn.
Keadell: D-le profesor, poftiti, expuneti-va ideile D-lui
Maltzahn i a plecat, spre a sta de vorba cu diferitele
grupuri. Popovici i Maltzahn s-au asezat in fata masutei,
eu stateam langa Popovici.
Nu discut probleme politice fard harta, zise Popovici,
scotand din buzunar harta lui Kiepert82, anexata Replicii §i,
mai tarziu, volumului Die Vereinigten Staaten von Grossöster-
reich83 cu impartirea statelor nationale proiectate, evidentiate
in culori diferite. Pe harta desfasurat5 comenta i demonstra
proiectul sau. Maltzahn Ii fuma in liniste tigara groasà, as-
cultand. Era un om tarthr, de 35-40 de ani, cu fata rotunda
si gralsun, pantecos. Cum Popovici explica situatia, pomeni
despre favorul de care aveau s5 se bucure sasii, conform pla-
nului sau, chiar si de autonomia teritorialâ. Maltzahn, ara-
tand cu degetul liniile in rosu ale svabilor din Banat, in-
treb5:
Dar tacestia dice sunt indicati numai cu linii intre-
rupte?
La aceasta Popovici se grabi sa dea obisnuita lui expli-
catie Ca svabii heformand o masa' compact5 ca sasii (?!), fiind
amestecati cu sate romanesti si slave, vor avea sd se bucure
de aceleasi drepturi de care se vor bucura i vecinii bor.
Apoi si-a continuat expozeul aratand avantajele care ar re-
zulta pentru Germania ca tara i pentru elementul etnic
nemtesc, prin regenerarea monarhiei habsburgice, pe baza
Grossösterreich-ului. Oricat contrasta aceasta conceptie a lui
Popovici cu toate planurile Si doctrinele grossdeutch si alL-
deutsch84, totusi elocventa lui sugestivd plinâ de focul
unei convingeri sustinute cu argumente istorice, etnice,
economice i politice, reusi, ca de atatea ori, sa-si produca
efectul.
Si, Maltzahn asculta sugandu-si tigara, vadit impresionat
de torentul expunerii patetice. Popovici nu putea discuta decat
patetic. Pe cand Popovici ajunse la tragerea concluziilor, pen-
tru situatia de actualitate, in legatura cu problema romaneasc5,
Maltzahn interveni:
D-le profesor, zise el, dvs. argumentati admirabil insa
permiteti-mi o observatie. Toate cele insirate de dvs. sunt
intemeiate. Totusi eu cred ca, decat un Grossösterreich, pe-
tecit din fragmente de statulete, din punctul de vedere al
19

www.dacoromanica.ro
intereselor germane, ar fi preferat (aratand cu degetul con-
turele petei albastre de pe harta, intre Nistru si Tisa) o
Românie Mare, cu mult mai inchegata, mai omogena si mai
solida ca aliatä ... Dice nu staruiti pentru aceasta solutie?
Popovici (care nu se lasa blufat niciodata; de altcum nici
nu era intentia lui Maltzahn sa-1 blufeze) a replicat numai-
decat:
Eu nu pot face deck politica realã. Nu-mi pot permite
sa fac politica de fantezie ori de sentiment. Tind sa dove-
desc ceea ce ar fi posibil si de dorit sa se faca.
Ai dreptate, pricep. Insa daca Irazboiul se va termina
fireste cu victoria noastra, atunci cred ca, deck Grossiister-
reich, va fi mai actuald si mai corespunzator intereselor ger-
mane si románe aceasta solutie (din nou arata cercul in jurul
petei albastre de pe hatra)
Ii poftisem la masa pe un inalt functionar, de la Amt
f hr innere Kolonisierung83 prin L. Korodi care insal
fiind ocupat, rämasei singur cu musafirul. In timp de doua ore
am aflat tot ce ma putea interesa:
Cu polonezii din Posnania [azi Ponan] si din Prusia Chien-
tala, dar rnai cu seama cu letonii si estonienii, se va proceda
astfel incat, in timp de o generate, sa fie germanizati. Am
obiectat, analizand zadarnicia metodelor maghiare si pru-
sace, ca orice s-ar face se poate prevedea un fiasco complet.
Cu mult mai promitatoare s-a dovedit metoda austriaca prin
toleranta. Toleranta produce apatie i indiferenta in stratul
intelectual. Poporul ramane fära conducatori nationalist.
Taranul i burghezul se trudeste sa-si creased copilul.
Statul ofera burse, iar indati ce tanarul obtine diploma, pri-
meste numirea ca functionar de stat. Romanul bucovinean
ajunge in Vorarlberg88, in Stiria ori in Dalmatia. Contactul
cu parintii, cu neamul salt se intrerupe. Mediul lui social sunt
familiile erariale"87 care, din punct de vedere al sentimen-
telor nationale, constituie un mediu asexual. Se casatoreste
din acel mediu, inck avansänd tot departe de natia sa, abia
Ii mai stie limba parintilor, pe cand ajunge pensionar. Iar
copiii lui nu o mai stiu deloc. Dice sa-si faca Germania de
cap, cu germanizarea silnica, in loc sa aplice metoda aceastd
perficla dar sigura, aplicata de Habsburgi? Omul meu a admis
toate argumentele mele, insa repeta intransigent:
Dazu haben wir keine Zeit! Die germanisierung muss
rasch durchgefiihrt werden .88.
.

20

www.dacoromanica.ro
Intre alJtele mi-a comunicat Ca letonii i estonienii fiMd
foarte iubitori de muzica i cantece, prizonierii lor sunt con-
centrati ca toti aceia ai diferitelor neamuri din Rusia
in lagare speciale, dupd nationalitati. Prin coruri i cantece
li se intareste constiinta nationala; prin conferintele ce li se
tin, de invatatori din sanul lor, se excita si se nutreste so-
vinismul i spiritul revolutionar. Unor agitatori dibaci, din-
tre ei, ii se face rost sa evadeze pe linia de ocupatie, ca sã
pregateasca, la ei acasa, revolutii in contra Rusiei. Au si la-
Ore pentru romanii basarabeni, insa nu au elemente potri-
vite de instructori. I-am spus ca ar fi mai simplu pentru
trezirea constiintei nationale in sanul lor, sä fie trimisi in
Transilvania, prin satele romanesti. Cand el accepta ideea,
i-am atras atentia 'ea Tisza se va opune din toata puterea.
De aceea ar trebui mai intai inlaturat Tisza si inlocuit cu
un om normal. Nu putea pricepe cum de Tisza s-ar putea
opune unui plan atat de intelept.
Eu nu puteam pricepe enormitatea naivitatii conceptiei
nemtesti. Urmarind executarea aceluiasi plan, mit deutscher
griindlichkeit89 I-au furisat pe Lenin in vagon inchis
in Rusia. El a stiut, apoi, de!, sa indeplineasca cu \Tali si
indesat dorinta diplomatiei germane, de revolutie in
Rusia
Aurel C. Popovici, Lutz Korodi i cu mine eram in bi-
roul lui Beldiman, spre a conferi cu subsecretarul de stat
Zimmermann, de la Ministerul de externe. Vorbeam in fata
ministrului României, fard de nici o reticenta. Dupa sosirea
lui Zimmermann, conversatia s-a desfasurat in jurul proble-
mei intrarii Romaniei in razboi, de partea Centralilor. Eu
am repetat din nou chestia Transilvaniei, Korodi confirmand
spusele mele. A. Popoviici abia sublinia din cand in cand cu
ate o observatie. Zimmermann mai punea intrebari, Para a
exprima o parere, iar Beldiman asista, pastrand tacere.
Dupa un timp, Aurel C. Popovici lua cuvantul i, intr-un
expozeu magistral analiza intreaga situatie. A aratat cum
curentul national nu-i face posibil lui Bratianu sa i se opuna.
N. Filipescu si Take Ionescu dau expresiune adevaratului
sentiment al opiniei publice. De mult se sculase si plim-
bandu-se vocea lui virila modula patetic concluziile. Ter-
minand dansul, Zimmermann zise:
Pricep si aprob intru toate punctul dv. de vedere. Tre-
buie sa consideram situatia data si sd cautam solutiile po-
trivite.

21

www.dacoromanica.ro
Atunci interveni Beldiman, cu pornire:
Niciodata contele Tisza nu va admite. in Ora nu va
fi 1inito pana nu vor fi spanzuratl mai inthi Filipescu si Take
Ionescu; Bratianu nu stie nici el ce vrea. i asa nu vom
scapa de revolutie, de aceea mai bine sa se transeze de cu
vreme curentele iredentiste
Am ramas uluili, Korodi i eu. Zimmermann tacu. Dar
Popovici, oprindu-se in fata lui Beldiman, si privindu-1 cu
furie Ii tranti in Rita ca un triznet:
Exzellenz vergessen, dass Sie der Minister Runuiniens
sind und nicht des Grafen Tizsao.
Beldiman a tacut iar noi am inceput sa dovedim lui Zim-
mermann ea Stärile din Romania nu ii permit nici unui guvern
si astfel nici lui Bratianu, sti incerce a ignora opinia publica
ori sa-i sfideze pe Filipescu i pe Take Ionescu
Lutz Korodi, cinstitul sas, imi telefonâ seara tarziu eft
doreste sa se intalneasca cu mine, dar singur si stiind nu-
mai noi cloi despre acest demers al lui. In alta dimineata,
Ia ora 8, ne intilniram la Café Tatientzien".
I-am promis deplina tacere, care s-a dovedit drept nece
sari si fati 'de Popovici, spre a nu-1 dernoraliza, precum
spunea Korodi. Apoi mi-a marturisit ci dansul, Korodi
inca inainte de a fi fost invitati Popovici i cu mine la Ber-
lin a observat o atitudine stranie din partea lui Beldiman.
Pe cat se trudea Korodi ca sa-1 convinga pe Zimmermann,
pe atita intimpina greutati din partea lui Beldiman. Totusi,
cra natural cã sperase si beneficieze de intreg sprijinul mi-
nistrului Rominiei, pe care il cunostea de demult, ca pe un
fanatic al ideii alituririi Romaniei la Puterile Centrale. Bel-
din-ian nu numai ci Ii inea cu vorba rind el ii comunica
totul ce vorbise cu subsecretarul de stat dar la diferite
ocazii i-a trezit binuiala ca incearci sabotarea staruintelor
lui Korodi, pe lingi Zimmermann, de a ne invita din Geneva
la Berlin, spre a se informa autentic. Dovezi nu jare, insil nu
poate reprima sentimentul cd Beldiman face o politici per-
sonala, manand apa la moara lui Tizsa, constient ori incon-
stient.
Dupa atitudinea ce a luat-o fitis,
. in prezenta Ii Zim-
mermann, este evident ci Beldiman urmireste un plan. La
tot cazul, Korodi a tinut Si mi avertizeze ca si ne irnpunem
pe viitor rezervele necesare, in privinta sincerititii opiniilor
noastre, in contact eu Beldiman. I-am multumit, mOrturisind
ci si in mine se trezisera asemenea binuieli, pe care ins5
22

www.dacoromanica.ro
refuzam sa le consider ca intemeiate, fiind in cauzd chiar
ministrul României
Intre timp Beldiman imi sugerase redactarea unui memoriu
pe care il va trirnite direct Regelui Ferdinand91, prin care
s-ar face un bun serviciu cauzei. L-am scris, iar la cererea
lui Beldiman am semnat manuscrisul. D-soara Beldirnan,
fiica ministrului, 1-a batut la masind. Un exemplar a ramas
la mine; manuscrisul la Beldiman.
Aurel C. Popovici suferea de diabet. Lipsa de regim si iri-
tarile perpetue i-au provocat agravarea bolii. L-arn sfAtuit
sd-si faca o analizd, 'constatãnd din respiratia lui cã miroase
a acetond. Mai intdi rn-a luat in ras, ca eu constat agravarea
bolii cu nasul, din exhalatie. Totusi, facandu-si in fine ana-
liza i afldnd rezultatul, am putut obtine mdcar renuntarea
lui la bere si la dulciuri. i expresia fetei lui primise, din
iritdri, un ce suferind si se innegrise. Am grdbit plecarea
noastra. Beldiman ne promisese procurarea cate unui pasa-
port diplomatic, ca sd putem trece fdrd greutati in Elvetia,
Ni le-a trimis la hotel printr-un servitor. Era pe la 5 dupd-
masa, iar Popovici scotlind din plic cele cloud hdrtii i despa-
turancl pasaportul sau, observd revansa miseleascd pe care
si-o permisese Beldiman. Pe cdrid in pasaportul meu la ru-
brica Staatsbürgerschaft ori Zugehörigkeit92 era scris unga-
rische, in a lui Popovici era scris Staatenlos93, adica fard cetA-
tenie. Cand descoperi Popovici acest lapsus, evident preme-
ditat, izbucni in injurdturi violente:
Canalia ticAloasa, am sd-1 sugrum, vandutul de el, ma
duc numaidecat sà-i cer socoteald.
Abia am putut sa-1 retin i sd plec singur la legatie. Bel-
diman tocmai isi impacheta curierul pentru Bucuresti. M-a
poftit GA astept un moment. Simteam era in aer cd se
asteptase la efectul ce-1 va produce revansa sa meschina cu
Staatenlos.
Eu fard nici o iritare, i-am ardtat dupd ce terminase
sigilatul curierului cd s-a facut o greseald. Ce putea zice?
A, da, sei di la Auswdrtige91 se vede nu au stiut ca
e sietasan ungur ...
A luat pasa,portul si in alta zi a trimis un exemplar nou,
corectat. Iritarea lui Popovici mi-a cauzat destul necaz, gm-
dindu-md la agravarea diabetului. Cum sà-1 poti insd calma
pe un om de temperamentul vulcanic al lui Popovici?! Ranã
la sfdrsitul vietii nu-I pomenea pe Beldiman fdra a premite9a:
canalia de ..."
23
www.dacoromanica.ro
Aceste schite instantanee reoglindesc ambianta berlineza
din martie 1915. Zapaceala pana sus de tot, grandomanie.
planuri mari metodice, dar neintemeiate pe congeniala si
reala cunostinta a multimilor alogene. Bratianu avea drep-
tate, tacea i facea, zapacindu-i pe limbutii bucuresteni si
pe habaucii diplomati austro-germani
De la Berlin, Lencica a plecat cu Beldiman la Viena.
I-am dat o scrisoare pentru Maniu, prin Samassa96. Mergand
Maniu la Viena, Samassa i-a comunicat Ca ideea si sfatul lui
Beldiman sunt ca sa fie satisfacutd Italia, Austria oferindu-i
Trento si Trieste. Daca astfel Italia va ramane neutra, va
fi asigurata i neutralitatea Romaniei, pentru Centrali. Si
Tisza era de acord cu cedari din teritoriul austriac. Totusi
planul nu a reusit. Intervenind Italia in razboi, Romania i-a
urmat pilda. Tactica lui Tisza a esuat, cu tot sprijinul din
flanc al lui Beldiman.
In 1915 rn-am reintors din Elvetia, un om frant. Profe-
sorul Roux, din Lausanne, confirmase diagnoza specialistu-
lui urolog din ZUrich cã trebuie sa ma supun unei operatii,
suferind_de un papilom in jurul orificiului vezical intern al
uretrei. In doi ani observasem, din cand in cand, mici hemo-
ragii. Tot neglijam insa cercetarea. Ori putea sa fie ceva
malign a tunci lfl ce mi-ar fi folosit diagnoza ori era ceva
beningn, de exemplu polip, varice, calcul vezical, in acest
caz mai este timp".
In ziva de dupa sosirea mea la Viena am fost operat de
prof. Otto Zuckerkande197, in sanatoriul Low. Dupa trei luni
am scapat abia din sanatoriu. A opta zi dupa operatie am
suferit de o hemoragie, pe care nu au putut-o opri, direc-
torul si ginerele sat, ambii doctori. Medicul Mihalici era
absent iar Zuckerkandel la vanatoare de cerbi, fiind dumi-
nica. In, fine, intamplarea a vrut ca sa fie gäsit ,la cafenea
asistentul profesorului. Nu au cutezat sa-mi dea o narcoza
cornpleta, astfel ineat tin minte cum mi-au oprit sangerarea
cu apa fierbinte. Cand am plecat din sanatoriu, surorile mi-au
spus cã s-au inchinat pentru mine in timpul operatiei, cre-
zand Ca nu ma mai intorc viu.
Ar trebui sa descriu cum am ajuns la Dr. Frank din
Zurich, prin farsa cu diabetul si via sanatoriile Vetlin", tic
langa lacul Boden. Certi,ficatul lui Frank etc. Frumoasa
dovacia de prietenie a lui Schuller Rudolf98 care, cu toate
ca era in partidul lui Tisza, a cutezat sa villa in Elvetia
dupii mine.

24
www.dacoromanica.ro
Corespondenta i vizita lui Dr. Sterie N. Ciurcu99 la
Zurich. Oferta lui Mihali sa-i dau optiune pentru padurea
din Fodora, pentru o suma de batjocura exploatand el
situatia mea din care rn-a salvat socrul meu, trimitandu-mi,
prin band, 30 mii franci elvetieni. Si in fine, nu ar fi ne-
interesant a descrie timpul cat am stat la Zurich, Geneva
Berna etc.
Un capitol special ar rnerita chestiunea calor 100 mii co-
roane, girate de V1ad199 si de mine, pentru lichidarea Tri-
bunei", Stere191 fagaduind ca vor fi puse la dispozitia lui
Mihali. Polite le le semnasem la Arad, dirnineata in pat, im-
preuna cu Vlad, rarnanand sã le semneze i Mihali. Banii
trebuiau urgent, pentru lichidarea personalului i datoriilor
Tribunei Otelitilorcin2. Abia dupd reintoarcerea mea din
Elvetia i dupa iesirea din sanatoriu aflasem de la Raicu, di-
rectorul Victoriei"193 ea Mihali nu achitase. A trebuit sa-1
amenint prin W. Sorban194 ca-1 voi da in judecata, ca sa
obtid declaratia lui Mihali ca datoria ii apartine lui i cã eu
sunt sCOS din cauza.
Dupa iesirea din sanatoriu am lucrat in Therapeu-
tisches Ambulatorium"195 al D-rului Berchtold Beer196 din
parcul palatului Schwarzenberg (Tisza incercase sa ma tri-
mita la Pl.emiz1i°7 ca Kriegsdienstpflichtiger Ziwilcrzt).
Am descris conventiculele noastre, cu Hod Za, Stodola, ba-
ronul Hold199 i cu mine, la consulul general de Pattere.
unde am pus la cale caderea lui Tisza. Relatiile vechi, gros-
sösterreichiste, au dat eel putin acest rezultat, inceputul de-
baclulului Ungariei. Cad contele Tisza era, pe atunci, singu-
rul om de prestigiu, intre toti oarnenii politici maghiari, aus-
trieci i germani. Adevarat ca era dusmanit i urat de mul-
tirni, adevarat cä o natangie rigida il mana la exagerari de
atitudini. Asa de exemplu a fost tinuta lui in trei randuri
contra macar a fagaduirii sufragiului universal, precurn
5.ibruscarea croatilor cand cu calatoria in Bosnia, totusi el
ar fi riscat totul spre a atenua prabusirea. Uciderea lui a
deschis calea anarhiei.
Ceilalti, Andrassytio, Apponyi, Wekerle au fast iscusiti
intriganti, retori, prestidigitatori, dar s-au ferit din calea lui
Mihai Károlyi, contele égalitée", ca sa-si poatã satura am-
bitia, impingand Ungaria in prapastie. De altã parte, sar-
manul imparat Carol IV111, pripitul", isi pierduse capul,
neavand un singur orn cu experienta politica si vointä hotarata
de a salva monarhia si tronul (apoliticul savant Lammasch112).
(Va trebui sa descriu audienta mea nedorita la contele Forgdes,

25

www.dacoromanica.ro
intalnirea cu Baerenreither si, la dorinta lui, cu contele de
Monts113. La urma, in 28 ori 29 noiemvrie 1918 Arhiducele
Iosif, in palatul din Buda, acest acest legmagyarabbfeiher-
czeg114 si-a auzit buchiile din gura unui valah.
Nu stiu daca am mai descris antecedentele discursului si
declaratiei mele de adio" din 18 octomvrie, rostite in ca-
mera budapestana).

[JUBILEUL ROMANIEI JUNE"]

Pregatirile pentru jubileul de 23 de ani al Romaniei


June" s-au inceput pe cand eram prezidentul societatii, 1894
95. A fost un an de gestiune model. Casierul, A. Craciuneseu
era de o exactitate pedanta. Schimba cupoanele hartiilor de
valoare romanesti pandind cursul bursei, spre a profita de
cativa creitari. Scrisori particulare pe care le-am adresat mul-
tora dintre bancile noastre pe Ian& cele oficiale le-a
atras atentia asupra Romaniei June". Ionel Capsa din Bo-
tosani, ca econom", disciplina Meth sä pastreze curatenie
in incaperile societatii. Ziarele vechi erau vandute ca ma-
culatura. Dr. Sterie N. Ciurcu indemna pe clientii sai sa
doneze sume modeste ca binefficatori" ai Romaniei june",
rubrica introdusa de mine in raportul anual.
Apropiindu-se demisia mea, baietii voiau sa ma realeaga.
Am refuzat, ca sa am libertatea de a indruma organizarea
jubileului si am pus la cale alegerea lui Teofil Popovici,
fost coleg de clasa cu mine la liceul roman din Brasov si a
lui A. Fodor ca viceprezident.
In urma sfaturilor lui Aurel C. Popovici, in timpul pre-
zidentiei mele introdusesem obiceiul sa ma prezint, in frun-
tea unei delegatii cu panglicile tricolore in piept la
sedintele festive si petrecerile societatilor surori; la slovaci
, Tatran", la croati Zvoimir", la sarbi Zora"si etc. Cu stu-
noi romanii
dentimea germana eram in prietenie fiind
neslavi si judenrein113. Despre aceste infratiri publicam re-
portaje in Tirbuna". Si colegii din Budapesta, Cluj, Graz
etc. intretineau prietenii cu studentimea nemaghiara. Prin
Replica, datorita lui PopoviciDipsill6 s-a dat primul semnal
al comunitatii de interese ale viitorului generatiei tinere ne-
maghiare.

26

www.dacoromanica.ro
Greutatea era sa te apropii de germani. Conflictul intro
acestiai diferitii slavi era iremediabil. Noi romanii eram
intr-o situatie intermediard, neutrala. Noi insä ne adaptaseram
mediului vienez i moravurilor studentesti. La liceul roma-
nese din Brasov existau relatii de aliantd cu colegii sasi, in
conflictele permanentelor stari de razboi cu cei de la sco-
lile maghiare. Taramul de lupte erau tufisurile de dupd
ziduri". De la sasi invataserd romanii sa chefulascd corn-
ment-massig117, sd faca exercitii de scrima, sä faca excursii
turistice, sà poarte chipie si bluze uniforme etc. Ajunsi l't
universitati ei au familiarizat pe multi dintre colegii lor ro-
mani, veniti de la alte licee unguresti i românesti, cu acele
obiceiuri. Mai eram apoi un numar de insi care terminasem
colli rnedii säsesti i sustineam legaturile de prietenie cu
colegii sasi, ajunsi deodata cu noi la diferitele facultati. De-
sigur, a contribuit mult la atmosfera de care se bucura Ro-
mania Juna", in sanul studentimii germano-vieneze, Inca o
imprejurare, in aparenta poate de mica importanta. Noi ro-
manii, cand se ivea o afacere de onoare", intre doi de ai
nostri, ori cu vreun strain, o rezolvam pe cale de secondanti
si de Paukboden118, la D-na Pitsch, cu sàbiile. D-na Pasch
punea la dispozitia pärtilor, in Wahring119, o odaie goald a
locuintei sale, suficient de larga, pentru eke o ord. Core-
monialul era observat strict protocolar, conform traditiei so-
culare. Secundantii acordau conditiile: ce bandaje, pand la
prima ranire sangeroasa, pand la epuizare etc. Apoi cum
partile nu dispuneau de arme mai ingrijeau angajarea
sdbiilor, contra plata, de la un Corps a 120 studentesc si
din colegialitate a unui secundant de conduciltor al due-
lului, pentru fiecare paucant, cat si a stabilirii persoanei im-
partialului", a medicilor etc. La ora fixata, toti cei in cauza
se intruneau la D-na Pitsch. Colegii Riceau coroana", ca pu-
blic asistent. Intr-un colt al incaperii era un pat simplu, in
care se jucau pe paie douà fetite de 2-3 ani, ale patroanei.
Pe ele, nu le deranja nici zdngdnitul sabiilor, nici vorbele aspre
de comandd, nici peretii i podelele pline de stropituri de
sange. Erau obisnuite cu toate acestea, cad de dimineata pand
seara, ord de ord, se schirnbau numai actorii, pe cand repro-
zentatia rarnanea aceeasi. Iar mama lor incasa eke 2 florini
de la fiecare partida.
Cum noi romanii eram mai mult intre noi, i conflictele
intre roman si roman erau mai dese decal cu strainii. i.
astfel se Meuse uz, in timp relativ scurt, de armele Corps"-
ului Saxonia" i Alemania" pentru mensurile121 noastre:
27

www.dacoromanica.ro
CapsaProsteanu; Vaida-VoevodPertea; C. ConiaM. Po-
povici; Conia cu un neamt etc.
Datorita respectarii datinei, nemtii ne apreciau ca pe se-
menii lor. Fireste ca la unii colegi Alldeutsch §i Deutsch-
nationali cu par lung, palarie cu boruri largi, bluza de
catigea sirnteai ca vede in tine tin biet Mitglied eine?.
minderwertigen Nation122. Dar acest närav din fire n-are
lecuire i trebuie suportat ca de exemplu pistruii ori gan-
gavitul cuiva, facandu-te ea nu observi
Cu ocazia jubileului Rornamei June" invitasem si Ger-
mania", Rede und Leseha11e"123, societate literara cu cca
10.000 mernbri, din aceasta facand parte toti studentii scoli-
lor superioar-e din Viena, in mice Burschenschaft, Corps,
Landsmanschaft1-24 etc. ar fi fost inscrisi in costumele lor,
cu chipie si panglici s-au prezentat la Commers-u1123 festiv
reprezentantii alor numeroase coorporatii, cu totii peste 100
de insi; unic caz ca nemtii sa fie de fata oficial la o serbare
negermana. Slavii ungureni era firesc sd fie prezenti, cad ei
ne erau tovaräsi de suferinte, apasati de aceeasi coroana a
Sf. Stefan, ca i noi.
Mai era un cheag care lega toata studentimea vieneza a
timpului, fära deosebire de nationalitate: antisemitismul,
Lueger, cu antisemitismul si crestinismul ca lozinci, inteme-
iase Partidul Crestin-Social. Acest partid a cucerit, in timp
de un deceniu, populatia vienezd si prin voturile ei, stapa-
nirea Consiliului Municipal al capitalei; apoi situatia prepon-
derenta in Reichsratul austriac. Paralel s-a dezvoltat, sub con-
ducerea Dr. V. Adler126 i Partidul Social-Democratic, a carei
sefie trecu, dupa legiferarea sufragiului universal, prin gu-
vernul baronului Max Vladimir Beck, in mäinile lui Karl
Renner, desavarsitul doctrinar i organizator.
Pe la 1893-97 agitatia lui Lueger era in permanenta as-
censiune. Timbrul antisemitismului lui Lueger era liber de
accente de ura. Se caracteriza prin reliefarea intuitiva a
preponderentei economice, acaparate de capitalul i iscusinta
evreimii. Oratoria lui aromatizata cu pilde si ironie, fascinq
multimile prin limbajul dialectal vienez i datorità farmecu-
lui individualitatii sale. Combaterea liberalismului, sustinut
de presa si de capitalul evreiesc, cat si a iudeo-maghiarilor,
care prin guvernele ungare, exploatatoare a posibilitatilor
ce le oferea dualismul, in paguba Austriei i indeosebi
Vienei a declansat contra lui Lueger atacuri violente ne-
intrerupte ale intregii prese semite, care apara liberulismul
atat in Austria cat si in Ungaria. Nota nationala nu era ac-
28

www.dacoromanica.ro
centuatá de luegerieni, caci partidul lor conta i pricepu sã
atragd i masele importante de populatie negermand din ca-
pitald si din provincie. Cornbâtând slaba organizatie natio-
nal-germand" a lui Schönerer127, antiaustriacd i antislavd,
care mdrturisea ca ideal politic Germania Mare", Lueger
revendica emanciparea tuturor nationalifatilor din monarhie,
de liberalismul iudeo-maghiar, prin gruparea lor in jurul
dinastiei.
Studentimea nemteascA, in totalitatea ei, era insufletifa de
nationalismul pangerman schönererian. In acelasi timp, sim-
patiza totusi 9 cu antisemitismul luegerian.
In aceastil atmosferä fluctuanfa am ajuns s'd serbAm ju-
bileul de 25 de ani al României June". Reprezentantii tine-
retului academic german, de toate nuantele, care impreunA
au participat la Commers"-ul festiv, erau in nurnAr mai mare
decat toti studentii slavi baolaltà. Legdturile personale cu ei
au fost reinnoite, si legate noi prietenii. (Ziarele noastre
au publicat dari de seama asupra festivithtilor). Aceste lega-
turi nu am incetat sà le cultivdm nici in timpul anilor urma-
tori. Adevärat Ca tembelismul national exista i pe atunci,
ca o board cronicd. Natia nu renunta la placerea partidei de
calabrias" in Café Wien", de dragul unei infratiri". Dar
2-3 insi nu incetam sà petrecem, cu colegi strilini, timpul
de duminecd. Eram analfabetii artei jocului fde carti.
In urma contactului oficial si personal cu comilitonii128 tu-
turor natiilor nemaghiare din morahia dualistâ, mi-am dat
seama de sentimentele lor. Acestea erau haotice, un amestec
de criticism si nemultumire, nationalism excesiv ori sub-
constient, antisemitism vulgar.

[MANIFESTARI CONTRA SERBARILOR MILENIULUI-]

Ungaria se pregatea pentru serbarea cu mari fasturi a


Mileniului" asezarii in Panonia a maghiarilor cuceritorr.
Prim-minis tru era Dezideriu Banffy, baron de conditii sociale
burgheze, din comitatul Solnoc-Ddbdca (Somes). El se ridicase,
in ierarhia politicd prin intransigenta sa sovinA, ca fost fis-
pan129 i apoi ea prezident al Camerei. Temeinic eunoscAtor
al politicismului de partid bucurestean, stdpánind limba ro-
mama, calvin siret, thinsul izbutise prin aducerea la pu-
29

www.dacoromanica.ro
tere a lui D. Sturdza13° sa-si asigure contraserviciul aces-
tuia: dezbinarea memorandistilor i paralizarea conducerii
romanilor din Ardeal, facandu-le cu neputinta o actiune vi-
guroasä de protest contra serbarilor milenare (vezi: Jancsti
Benedek, A roman iredentismus törtenetel3l i Nicolae No-
vac, Dupâ zece ani de luptá nationala studiu politic Lipsca,
Ploesti, Cernabora132 editia autorului, 1990. Vezi i Tri-
buna").
Ion Slavici i Eugen Brote133, refugiati la Bucuresti, erau
oameni de casa la Dimitrie (Mitita) Sturdza. Nereusind sa-i
induplece pe memorandistii condamnati in afara de Brote
sa se refugieze" la Bucuresti (la cheremul sau), acestia
au preferat temnitele din Vac si Seghedin, iar Sturdza si-a
aranjat venirea la putere prin protectia diplomatiei austro-
ungare. In preajma Mileniului", Ungaria i Francisc Iosif134,
avand mare interes sa nu existe note discordante" pe taram
intern, s-au servit de bunele of icii" ale sefului Partidului
Liberal Roman. Sturdza, cu toata lipsa de scrupule, facuse
scurt timp inainte de accea pe severul acuzator, contra gu-
vernului conservator, atacandu-1 in adunare publica la Da-
cia" (sala cea p-iai mare de atunci), pentru lipsa de interes
ce ar dovecli-o in privinta suferintelor romanilor persecutati
de unguri.
Inteles cu oficialitatea austro-ungara ca. dansul, Sturdza,
va asigura linistea in Transilvania, in schimbul primirii suc-
cesiunii guvernului Lascar Catargiu135, s-a apucat de lucru.
Slavici ea student la Viena stätuse in serviciul politiei
de stat austriece, precum statea si in serviciul lui Sturdza
(vezi Die Rumanen136 de I. Slavici, ed. Tempsky, Wien
Teschen). I. Rusu-Sirianu era nepot de sora lui Slavici si di-
rectorul, Tribune!". Actiunea si-o incepu Sturdza, printr-un
articol de fond, scris de I. Slavici ca eJitorial Mi2eniul.
Expunea in acel faimos articol, cu mult fariseism sentimen-
tal, ca nu ar fi frumos din partea romanilor sa nu respec-
tam sentimentele ide pietate ale ungurilor, cand ei serbeaza o
festivitate familiara. Continuarea promisa a articolului nu a
mai aparut. D-1 I. Ratiu, alergand la redactie, a dispus opri-
rea aparitiei. I. Rusu-Sirianu a refuzat sa se supuna, ba
concediindu-1 prezidentul P.N.R. a refuzat sa Ora-
seasca redactia, incat a trebuit sa fie scos cu forta de !rig.
Honoriu rrilea, ginerele D-rului Ratiu13'. Tot publicul ro-
manesc a ramas adanc revoltat i consternat citind articolul
Mileniul. Tribuna" era organ de lupta nationala darza. Sla-
vici trecea de martir al acestei lupte, caci condarnnat ca re-

30

www.dacoromanica.ro
dactor al Tribunei", trecuse la Bucuresti cu aureola de
martir al cauzei romanesti. Sturdza se ingriji ca I. Rusu-Si-
rianu sa poata edita Tribuna Poporului" la Arad, iar in
acelasi timp, guvernul ungurese se ingriji ca Tribuna" sã
fie silita sa-si sisteze aparitia, nemaiputand suporta amen-
zile impuse in urma proceselor pentru agitatie" i eches-
trarile de cautiune. Simultan, Sturdza prin Brote in-
vita la Sinaia numerosi fruntasi unde, primindu-i intre patru
ochi, le explica interesul superior de a nu tulbura festivitatile
Mileniului unguresc, caci Regele Carol I doreste liniste
interesul superior al neamului romanesc".
In Tribuna Poporului s-a declansat torentul de atacuri
contra conducerii P.N.R. Cinstitul i inteleptul prezident Dr.
Ratiu era consecvent prezentat ca un biet preseda"138: De-
parte de a mai pleda pentru Mileniu", atentia publicului
nostru se interesa pentru treburile publice, dar era vai
atat de strain de cursele politice camuflate in fraze sentimen-
tale patriotarde. Atentia acestui public era preocupata prin
diversiunile servite zilnic de oamenii din serviciul lui Sturdza.
Acestora ii s-a atasat si V. Mangra139. Ca profesor la semi-
narul din Arad, el fusese un animator nationalist insufletit.
Calugar cu predilectii galante, petrecute timp mai inde-
lungat la Bucuresti, studiind la Academia Romanä din
insarcinarea lui Sturdza cauzele canonice care puteau oferi
pretextul ca Sturdza sa trimita la manastire pe mitropolitul
Ghenadie, cu mare scandal. Frecandu-se de boieri" /' modes-
tul calugar din Hartibaciul ori Pociovelisteam Bihorului,
s-a parguit la fondurile lui Sturdza, incat Tisza 1-al gasit
gata copt. Toata aceasta mafie, care a tinut paralizata lupta
noastra politica, timp de peste 10 ani, i-a adus lui Sturdza
chemarea la guvern, iar lui Banffy zavistia in sanul roma-
nilor ardeleni, naivi.
Lovitura mare a dat-o Sturdza cand 1-a denuntat la Da-
cia" pe Take Ionescu Ca a subventionat ca ministru al
cultelor si instructiei liceul roman din Brasov (intr-un
stat strain!) si celebrele scuze de la Iasi", and Sturdza a
staruit ea Romania sa fie in bune raporturi cu Austro-Un-
garia.
In mijlocul acelei ambiante deprimante si demoralizatoare
a vremii apropiatului Mileniu", am fost atins si de o lovi-
tura, care e destul de caracteristica pentru conceptia oficia-
litatii slugarnice austriece i necrutatoare maghiare.
Fratele meu Joan era la Academia Orientala. Dansul, un
polifictorm i enticlopedist al istoriei, limbilor, matematiCii,
31

www.dacoromanica.ro
literaturii internationale, era pe anul al IV-lea. Para lel era
inscris si la facultatea de drept (Peham). In afara de exame-
nele semestriale ale Academiei Orientale, sustinea i cele de
drept, spre a dobandi diploma de doctorat iuris utriusqueY-?.
Dansul era singurul prieten, cu care puteam discuta toate
chestille noastre politice, cu deplina sinceritate.
Elevii Academiei erau internati, aveau insä dreptul sa pe-
treaca duminecile, toata ziva, in afara de Academic. Prinzand
el de veiste cä toti elevii din Ungaria vor trebui sa asiste, in
biserica Theresianum-u1ui143 la slujba solemna pentru Mi-
leniu", plecase in acea dumineca dis-cle-dimineata in oras,
absentand. In alta zi fu chemat la director, baronul Piddoll,
prototipul Beschwichtigungshofrat-ului austriac, a-sexual din
punct de vedere national. intre ei avu ice urmatorul dialog:
D-le Vaida, D-ta nu ai fost de fatä la slujba de ieri.
Nu am avut cunostinta ea va avea loc.
Bine, dar cu ocazia inaugurarii expozitiei Mileniului",
prin Maiestatea So vor trebui sa participc la Budapesta, toti
elevii din Ungaria.
D-le director, eu voi fi bolnav in acea zi.
D-le Vaida, aceasta nu se poate
Sa ma scuzati, D-le Consilier, dar traditia familiei mele
convingerea mea ma impiedica sa pot participa.
D-le Vaida, nici tatal, nici fratele D-tale nu vor afla
ca ai participat
Dar constiinta mea? Eu am o convingere.
Bine, dar ce vei face in cariera, D-le Vaida?
Frate-meu, luand pozitia reglementara de drepti":
Imi voi trage consecintele
Directorul Lieu un semn cu capul, incheind audienta.
Totusi i-a fost ingaduit sa termine cursurile Academici de
5 ani si sa dcpuna examenul de atasat la Ministerul de ex-
terne. Apoi a renuntat la cariera consulara i, luandu-si di-
ploma de doctor in drept la Viena, a nostrificat-o la Cluj si,
facand cenzura" de avocat la Targu Mures, si-a deschis can-
celaria la Dej.
Fiind in Academia Orientala, Ioan se simtea ca intr-o
temnita. Sentimentele lui intime se condensau i izbucneau
in poezii, pe care eu le expediam Tribunei" (Maria Sa Nr. I;
Maria Sa Nr. II, Maria Sa Nr. III; Mihai Viteazul), pentru
publicarea carora Andrei Baltes141 a capatat 6 luni temnita
de stat. i altele. Acele poezii sunt cele mai caracteristice ale
anilor epoch memorandiste.

32

www.dacoromanica.ro
Apropiindu-se termenul serbarilor Mileniului", eu imi fa-
cusem planul pentru inscenarea unor mari contrademonstratii.
Tineam contact viu cu deputatli crestin-sociali, Lueger si
Schneider, de asemenea cu redactorii antiliberalei Deutsches
Volkshlatt" (Schreiber), Vaterland", Ostdeutsche Rund-
schau145. Inspiram articole, scriam reportaje din Ungaria, pu-
blicam anonim sau sub pseudonimul Nucleus i articole
de fond contra Mileniului". In acelasi timp animam pe
conducatorii studentimii _slave si germane, contra ungurimii.
In prealabil am analizat cornponentii doctrinelor, prejudeca-
tilor si lozincilor, care sintetizau ambianta opiniei publice,
in sanul studentimii. Nu puteam spera, nici pe terna antise-
mita, nici pe a lozincii nationaliste, sa pot declansa o revolta
destul de puternica contra Mileniului", pentru a izbuti sa
incheg studentimea slava si germana, intr-o viguroasa soli-
daritate antimaghiara.
Imi trebuia o deviza scurta, o lozincd lapidarä, care sa
rascoleasca sentimentele individuale, contopindu-le in ravna
actiunii colective. Intre cehi i nemtii national! erau rixelem6
la ordinea de zi. De asemenea, intre rornanii i rutenii de
Ia universitatea din Cernauti. Polonezii i italienii nu erau
judenrein, caci societatile lor studentesti primeau i evrei in
sanul lor.
Ideea rasista" exista abia in germene, nu era Inca cris-
tilizata (la cursuri se formau grupuri judenrein; clinica prof.
Neusser nu admitea ca interni decat crestini).
Cu frate-meu loan ne sfatuiam zilnic. Eram in corespon-
denta cu Aurel C. Popovici, cu mosul meu Bohatielu, cu Dr.
Ratiu i cu alti fruntasi.
In fine rn-am hotarat pentru deviza Arisch nationale Stu-
dentenschaft"147. Pe cat stiu, demonstratiile contra ,,Mileniu-
lui" au fost primele manifestatii care au putut fi realizate cu
ajutorul ideii rasiale. Pe colegii slavi, din Ungaria, a fost
usor sa-i castig pentru participare i, prin ei, pe cei slavi
din Austria.
In contactul cu colegii nemti totul a mers perfect, pro-
punand eu ca intreaga actiune sa fie prezidata de un coleg
german-national. Rakus a lost cel mai aprig intre acestia, iar
virilul cluelgiu altes Haus", Ratenpillerm, 6-a dovedit un
excelent prezident. Fireste ca munca intreaga a ;trebuit sa o
prestez singur, ajutat numai de Titu Pertia149, pe atunci em-
brion, pe care il numisem secretar. Odata organizata miscarea,
aceasta s-a dezvoltat vertiginos, aruncand valuri tot mai
mari. Dupa terminarea demonstratiilor studentesti, a urmat
3 - Memorii. vol. IV 33

www.dacoromanica.ro
adunarea din sala Svoboda", cu discursurile lui Lueger, Pat-
tai etc. si in fine, cea din sala Wimberger", convocatä de
deputatii nemti nationali, Hauch si Wolf, iar apoi intenpe-
ldrile din Reichsrat (Lueger, Hauch). Toate procesele-verbale
si nurneroase cupure sunt legate intr-un volum. Sever Stoica
a si publicat un volumas, pe baza acelor documente. Acolo
e descrisd i scena petrecutd intre mine si marele savant al
timpului, rrectorul magnific Anton Menger, in fata celorlalti
8 colegi, cu care fusesem citati impreund ad audiendum ver-
burn.
Totusi tin sd mai relatez unele scene petrecute in intimi-
tatea comitratului pregdtitor al demonstratiilor contra Mile-
niului". Ca local de intalnire ne servea saleta din subteranul
restaurantului Mirtzko" de la Schottentor150. Procesele-verbale
redactate de T. Pertia redau esenta discutiilor.
Cdnd citisem pentru prima oard textul declaratiei, pregatit
de mine, in fata colegilor slavi i germani, era de fata si
studentul sarb Stanoe Stanoevici (mai tdrziu profesor de is-
torie la Universitatea din Belgrad). Avusesem precautiunea
tacticd de a comunica celor mai multi, in prealabil, acest
text de motiune, ce trebuia sd fie supus plenului, spre apro-
bare, inainte de a fi publicat. Reprezentantul sdrbilor, stud.
jar. Milivoi Babfe, Ii insusise integral. Stanoevici era al doile
reprezentant din partea sarbilor. Pe când citeam ridspicat, rnZ.
insoteau in surdind murmure aprobatoare iar, termindnd ex.-
punerea, izbucnird aclamdri insufletite. Atunei, Stanoe St 1-
noevici, ludnd cuvântul, spuse cd in realitate e exagerata afir-
marea eâ maghiarii nu ar fi jertfit nirnica in luptele contra
semilunii. Eu Ii intrerupsei cu oarecare violentd:
D-ta, ca istoric, ar trebui sà tii mai bine cd primele
valuri ale armatelor turcesti s-au lovit mai intdi de ostir:.2e
sdrbesti, valahe si moldovenesti, Ca oligarhii maghiari erau
vesnic dezbinati intre ei, tinându-se de intrigi i cornplotâne
cu turcii. Tot asa e prea cunoscut faptul istoric necontestat,
cà emanciparea Ungariei de puterea sultanilor, a fost dato-
rata' ostirilor germane [austriece]. Ungurii falsified perm--
nent istoria. Te rog sd-i lasi pe ei sd rectifice. Noi ne gasirr_
in legitimd apdrare contra lor.
Toti rn-au aprobat, iar studentul medicinist Ratenpiller,
care prezida, adause:
D-lor sd nu fim prea delicati cu maghiarii.
Adresdndu-md lui Babi6 1-am intrebat:
Verbrennen wir die rnagyarische Fahne, Babie"?

34

www.dacoromanica.ro
Iar el raspunse prompt:
Wir verbrennen sie!151
Corectul om al stiintei, Stanoevici aproba si el, zambind,
s: nu mai spori vorba.
In alta seclinta am dezhatut clecorarea salii, ceremonia-
lul, ordinea de zi etc., pentru marea adunare de protest, in
sala Wimberger". Ca sa nu fie discutie, propusesem: pe Ufl
ppdium tidicat se aseaza la o masa mare, in fata cu pu-
blicul, prezidentul si viceprezidentii. In mijloc va sedea uni-
cul prezident, Ratenpiller. De-a dreapta si de-a stanga lui, in
ordine alfabeticä, ate unul din noi, in calitate de vicepre-
zidenti. Indärätul podiului, peretele va fi decorat cu stea-
guri mari, in culorile nationale ale fiecareia din cele 9 natii,
pe care le reprezentam, de asemenea, tot in ordine alfabetica;
la mijloc, fireste, steagul german.
Cu totii am primit propunerea fara discutie, doar Stanoe
Stanoevici tinu sa ne atraga atentia ea vom avea. desigur
necazuri cu politia, din cauza lipsei steagului imperial negru-
galben al habsburgilor. La aceasta nu ma gandisem nici eu
11 nici unul dintre noi, atat de indiferent se vede ne
era sentimentul dinastic. A urmat o clipa de perplexa ta-
cere.
Ratenpiller prezida stand in picioare i sugand 1iniitit ti-
g fra de foi. 0 clipa dupa ce Stanoevici terminase, el ex-
- Silentium! Meine Herren ich habe die Losung. Ich
ciarna:
schlage euch vor wir bereiten eine grosse, ganz grosse schwarz-
gelbe Fahne vor. Diese breiten wir liber das ganze Podium
aus, als Fussteppich1152.
Cu totii am izbucnit in aplauze. Fireste ca nici unul nu
ne-am dat seama cat de semnificativ cuprindeau acele cu-
vinte, reflexul sentimentelor generatiei noastre, care pre-
esteau inceputul sfarsitului monarhiei habsburgice.

[SERATA A ROMANIEI JUNE1

Pentru aranjarea unui Kranzchert153, s-a constituit in 1899


comitetul, sub prezidentia mea. La toate astfel de ocazii ne
statea intr-ajutor, cu sfixturile, Dr. Sterie N. Ciurcu. Prin
nii 1880-90 el fusese marele aranjator al celebrelor baluri
35
www.dacoromanica.ro
romdnesti. (Ronuinenball). Balul românesc se bucura de re-
putatia de a fi fost intotdeauna unul din cele mai strdluci-
toare baluri din Viena. Pe atunci erau insd multi studenti ro-
mani la universitate, numerosi din acestia fiind bine situati.
In fata modestului nun-1dr ce-1 reprezentam insd pe la sfArsi-
tul veacului al XIX-lea, a trebuit ã ne multumim cu un
Kranzchen, pentru care se cereau cheltuieli mai reduse. Ve-
nitul era menit sa sporeascd fondul pentru intemeierea Alum-
neului"". Cu ocazia jubileului de 25 de ani al Romdniei
June", se pusese temelia acestui fond, administrat de socie-
tate.
Un bun si intelept sfAtuitor ne-a fost Dr. Pompei German
(din S5mboleni)155. Era cu cca 10 ani mai bdtran i rämd-
sese la Viena, spre a se specializa, dupd ce i terminase
studiile.
Imi rezervasem dreptul ca, in ultim5 instantd, hotärArea
mea sd fie decizatoare. .Astfel imi rezervasem stabilirea fa-
miliilor i persoanelor care vor fi invitate.
Realizdnd perfecta intelegere i solidaritate, in toate ce-
lelalte chestii, mai mult ori mai putin importante, am intim-
pinat opozitie numai cdnd cu compunerea listei invitati1or.
Unii colegi, 2-3 insi, ar fi dorit sa-si. invite babele"156 si
pe fiicele acelora. Lipsind ele din listd, In-au interpelat. Cum
invocarea autorizatiei, ce mi-o acordaserd in unanimitate, nu
1-a calmat pe unul dintre ei, am fost silit sä rup delicate-
tea tdcerii. Mi-am expus motivele. Fdcusem experienta la
diferite petreceri organizate de societilitile studentesti surori
cf ele ofereau un tdrdm abundent de a aranja rendes-vous-
uri cari, acordate in sala de dans, se continuau la colt de
stradd ori in parcuri, apoi cu intermitentd in oddi de hotel si de
atdtea ori se perpetuau in cdsdtorii. Aceeasi experientd se
fdcuse i cu filiae hospitaleb' ale babelor. Nu numai nume-
rosi colegi de toate neamurile, ci i intre rornâni au fost ca-
zuri de asernenea casdtorii. Atunci, colegul Alexandru Crd-
ciunescu [vol. I, pag. 192-193] ma intrerupse cu exuberanta
temperamentului sdu bändtean:
D-1 prezident ,ar dori s'd se insoare tot rorndnul cu
eke o milionard sau contesd
La tot cazul, dac5 e s5 se incurce unul ori altua din-
tre voi cu o strdind i-am replicat a dori sd fie din
neam ales si sà aibe, de compensatie, cate o casd pe Rings-
trasse158. Dice familiile romdnesti se trudesc acasd sd-si creased
fetele cinstit, casnic ca mamele voastre? Pentru ca voi sã vâ
pierdeti, ademeniti, sa ramdneti in rnediul strain, ori sal du-

36
www.dacoromanica.ro
ceti acasa o straina, care nu se poate simti niciodata bine in
mediul nostru. Apoi copiii! Nu suntem datori sa ne g5ndim
si la generatia viitoare? .Nu va dati seama ca evitarea ocaziei
e prima conditie spre a te feri s faci o prostie? Eu prefer sa
luati Cate o fat5 de pop5, de advocat, de notar ori (de] ta-
ran, de acasa, decat o vieneza, fata de bucatareasä, ori ea-
sierita. Ca pot fi i intre acestea sotii model si mame bune,
e fapt. Dar acele exceptii intaresc regula. Pun la vot; cei
cari sunt in contra dreptului ce mi 1-ati acordat ca sa pot
hotari sâ ridice mama.
Nu s-a ridicat niei o man5. Scena a fost numai intr-atata
penibila ea, intre medicii romani stabiliti in Viena, dintre
generatiile mai vechi, erau vreo 5-6 insi, in situatia schi-
tata de mine, iar altii se reintoarsera cu sotiile lor, acasà.
Intre membrii coloniei romane" din Viena erau unii func-
tionari numiti din subofiteri, fosti Burgjandarmil59 pensio-
nati (Ivan, Roman etc.); medici cari ocupau functii, ajunsi ee-
tateni austrieci (0. Popa in Speising, Dr. Turcu in \\fairing,
Moldovan in Ulrichskirchen etc.); cativa ofiteri superiori in
frunte cu generalul Lupu; mai multi bucovineni; multi func-
tionari superiori prin ministere etc.
Trebuia ma intdi sä-1 numesc pe Dr. Sterie N. Ciurcu.
Cad dânsul a fost permanent in contact cu studentimea. aind
am ajuns eu la Viena, dansul era stabilit pentru practica de
consultatii", cu profesori celebri de specialitate ai universi-
tatii. Fiind in relatii personale cu lumea medical& din Roma-
nia, primea pacientii trimisi la Viena si interrnedia consultatiile
acestora cu profesorii. Era cunoscut pretutindeni intre ro-
mani, caci, dupa obiceiul vremii, statuse la studii vreo 10
20 de ani, in care timp s-au perindat numeroase generatii.
Fusese contemporan cu Eminescu i Aurel Muresanum°, prin
1871. i &and am obtinut eu diploma, erau inca unii colegi,
pe care ii apucasem studenti cu ocazia inscrierii rnele Ia
univemitrate. Vina nu era pe atat de mult a lor, pe cat a
ordinei de studii, respectiv de examene.
D-rul Ciurcu reprezenta traditia vie a Romaniei June" si
elementul de continuitate ,intre romanii din Viena, fiind un
suflet larg i generos. St5ruintelor lui s-a datorat intemeie-
rea parohiei ortodoxe romane si a capelei din Löwen-
strasse161.
Fiind cunoscut cu patronii hotelurilor i ai marilor restau-
rante din Viena, a intervenit la mai multi in§i dintre acestia,
cu succes, ca sa ofere mese gratuite unor studenti romani, lip-
siti de mijloace. D-na Sacher, proprietara celebrului hotel,
37

www.dacoromanica.ro
1-a primit astfel ani i ani de zile, ca oaspe la masa ei, pe
Florea din Fagäras, pand ce studentul de caracter distins si
distinse maniere, Ii luã doctoratul. La hotel Miller" de pe
Graben162, unde trageau multi romani, s-a oferit, de aseme-
nea, o masa pentru un student. Dombacher, patronul de la
Rathauskeller, oferi [masa] pentru doi insi; de asemenea,
Kremslehner, proprietarul hotelultti Regina" si al restauran-
tului Altpilsenetzer Bierhalle", tot pentru doi studenti ro-
mani. Alegerea persoanelor beneficiare, D-rul Ciurcu o incre-
dinta, an de an, Romaniei June".
Cand in 1916, Romania declarase rdzboi Austro-Ungariei,
Dombacher dintr-un patriotism fals aruncd afard pe
cei doi protejati ai lui Ciurcu, declarand pd el nu mai poate
hrdni pe dusmanii tarii sale. Plangandu-se acestia ui Ciurcu,
doetorul se duse la Kremslehner. Acest om harnic, care in-
cepuse viata ca Oran iar apoi ca randas la un hotel din
Viena, si ajunsese proprietarul alor cloud hoteluri si al unui
mare restaurant, afldnd de procedura lui Dombacher zise:
Dombacher e un prost. Ce vind au bdietii pentru cA
monarhii se räzboiesc? Te rog D-le doctor sa-i trimiti pe bdieti
la mine. Uncle manancd doi, vor giisi harnd i patru insi.
Pe cand eram prezident la Romania Jund" au venit ie-
senii Louis Russ si Carl Konya la Viena. Au cerut inscrierea
lor in Societate. In sanul comitetului, unii membri au con-
testat romdnitatea lor. Stiam cl bunicul lui Russ fusese adus
in tara de Cuza Vodd, pentru organizarea serviciului sanitar.
Si nepotul ski era din tatd i mama germani. Konya era
fiul unuia din fratii care aveau farmacia curtii regale [dom-
nesti] din Iasi. Ei erau de origine din Sdcele. ciangdi luterici.
Un a1 treilea irate era comerciant la Cluj, avand una din cele mai
mari prilvälii de coloniale. Nedumerirea colegilor .din comitet
era: cum sa-i primim in Societate, cand unul era neamt,
celdlalt ungur? Problema etnicithii va exista totdeauna si
fard doctrinele lui Gobineau, H. E. Chamberlain, Nietzsche,
Rosenberg163. Ea rezidd in instinctul indivizilor si al colecti-
vitdtilor.
Ce era de filcut? Minded acesti doi tineri au crescut la
scoli rornanesti, in mediu romanesc, avand rude si prieteni
rornani, sufletul lor fiind adapat la cultura romaneascd, ei
au devenit romdni in sentimentele lor. Pentru ei a fost un
lucru firesc sa se tina indreptiititi sã vind la Romania Jund".
Ar insemna sa le bruscdm nu numai mandria, ci constiinta lor
de románi, daca i-am respinge. Dar am pdcdtui si contra in-
toreselor noastre nationale, daca, in, loc de a le recunoaste
38

www.dacoromanica.ro
sentimentele cinstite, i-am ofensa alungandu-i din comunita-
tea romaneasca, in taberele contrarilor nostri. Rezultatul a
fost Ca Rusu i Conia au fost primiti cu dragoste frateasca
in Ro5mnia June". Sporirea stratului orasenesc in Vechiul
Regat, in decursul secolului al XIX-lea, se datoreaz5 mai
mult similailor i absorbitilor levantini, de toate nea-
murile, din Erserun pana in Mit line164 deck elernentului
valah autohton. Vorba lui Vasile Osvadd (Gabontis Vaszi")1r5
Osvada = Osvath?):
Dac5 mi areti trei cruci in Romania (trei generatii)
te recunosc de roman.

tMEDIC BALNEAR]

In urma sfaturilor staruitoare ale colegilor mai batrani,


dar indeosebi ale lui Dr. Ciurcu, rn-am hatarat sa pargsesc
clinica profesorului Neusser166 i sa ma asez la Bad-Hall167.
Luasem trei cursuri de sifilidologie si dermatologie, cu asis-
tentii prof. Lang168 i Kaposi. Dupa starea de pe atunci a
diagnosticii i terapiei, acea specialitate of erea mai multd re-
petare a cazurilor tipice, decat posibilitati terapeutice. (Cat e
progresul real astazi cu tot 606 Wassermann, sulfamidele
etc.? Ce te faci i azi cu un Lupus vulgaris, eczem recalci-
trant, prurigo169 etc.?)
Bad Hall (ladul!) trecea si Lindewiese ca suveran
pentru cazuri inveterate de sifilis i pentru scrofu1oza170.
Wenn man rdcht weiss wie, wo, warturn
Dann gibt man ihm jodkalium"171
Cum la Bucuresti circula anecdota (Dr. Ureche17)) ca
primaria a vandut vechile cimirtire unei societati straine, spre
a fi exploatate ca mine de mercur173, reputatia Bad-Hall-ului
era ca ar fi localitatea balneara predilecta a bucurestenilor.
Am cedat insistentelor prietenesti i calatorii la Bad-
Hall. Era o zi ploioasa, posomorata. Sosind seara, am plecat
de la gara, pe jos, la prirnul hotel, prin intuneric, condus de
un hamal care imi ducea geamantanul. La gara nu fust s2
nici 0 trasura.

39

www.dacoromanica.ro
Primul hotel? Un edificiu de pe timpul cand marele Van
Switen isi trimitea pacientii acolo. Dupa cina am facut o
statistica a romanilor, numarand adresele din Kurliste. Dimi-
neata am vizitat sursa, bane, intregul oraset Totul mi-a la-
sat impresia unui orasel in stagnare, vechi, delasat. Pe drum
intalneam pacieMi eu gaturile pansate, lume vadit suferinda,
copii atinpi de urmele pacatelor parintilor". Cuprins de dez-
iluzie 111-Rril gandit: aici sa-mi petrec viata ea practician?
Sa nu am saOsfactia sufleteasca de a ,ma putea bucura de
rezultatul reusit al muncii mele? In ploile dese ale Austriei
de Sus, sifilis, eredo-sifilis, scrofulosi, rani deschise, derma-
tite, lupus etc.?
La hotel am aflat ca la ora I pleaca trenul spre Viena.
Seara 1-am Gurprins pe Ciurcu la Arcaden" Café ...
Era deja iulie cand am sosit la Karlsbad 11899], Dupd
multa alergatura, am gasit o locuinta in casa lui Nastopil
Drei Staffeln", pe Alte Wiese"174, casid foarte veche, cu
cloud etaje. In primal [etaj] locuia de-a dreapta treptelor Dr.
Gerstl, evreu ceh. Beneficiase, ca student, de o bursa straina,
pentru medic in colonii. Soarta I-a aruncat pe insula Cura-
cao (se pronunta Curasao nu Kiiraso), in America de Sud.
Casatorit cu o indigend i avand copii spre a le putea
da instructie ti-a vandut averea asezandu-se la Karlsbad.
In stanga treptelor, la etajul I era locuinta mea. Ea consta
dintr-o odaita de apteptore, de 3 pe 2 m i o odaie mare,
in care o grinda groasa trecea de-a lungul tavanului despar-
tindu-1 in doua. La timpul sau acea grinda a trebuit sà fi
fost trunchiul unui copac urias. Patul rneu era asezat intr-un
colt i imprejmuit cu perdele. Aceasta incapere imi era odaia
de consultatii. In etiajul II se asezaserd un cOleg polonez si
unul german. Toti patru eram incepatori, ca medici balneari,
La sfarpitul sezonului, totusi, am lost invidiat de cei trei
colegi, cifra clientelei mele atingand un numar rnai mare
decat aceea reprezentand suma clientelelor lor.
Bram logodit si Lencica, impreuna cu Grossmama i cu
tata Maritica pi Puiu175 venise la Karlsbad. Orele libere le
petreceam in societatea bor. Toamna mi-am cautat o locuinta
rnai potrivita. Comisionarul Mayer imi indicase mai multe
adrese.
Sezonul viitor rn-am reintors casatorit. Lencica era insar-
cinata cu Mircea. Locuinta noastra era in casa Blaiter Schliis-
sel"176, etajul I: doua eamere spre Alte Wiese" si un cabinet
ingust, umed, intunecos, cu fereastra spre staned. Aceasta a
fost odaia mea de consultatii.

40

www.dacoromanica.ro
Toate ar fi mers normal, dar dupa ce se nascuse Mircea,
familia era condamnata sa stea in camera de dormit, odaia
principala servind ca salon de asteptare, iar eu sa dezbrac
clientii in ghetarul de cabinet. Noaptea, copilul isi manifesta
categoric foamea i dorinta de a fi pus in curat. Eu eram de
serviciu Meat intr-o noapte am sarit de 15 ori din pat spre
a-mi face datoria paterna. Dupa asemenea experiente ne-am
hotarat cu Lencica sa preferam viata libera de tarani, la
Olpret, in locul profesiunii de medic balnear la Karlsbad. In
septembrie ne-am intors acasa.
Intre timp situatia_politica de acasa aduse cu sine intrarea
P.N.R. In activitate. In 1911 eram deputat. Pe atunci muri
Dr. I. Mera, din Karlsbad, r. Ciurcu i colegii vienezi: Dr.
L. Popovici, Dr. M. Sturza, Dr. I. Cuparescum i altii sta-
ruiau sa merg din nou la Karlsbad.
Läsand copiii cu socrii rn-am hotarat sa reiau practica la
Karlsbad mergand peste yard acolo, impreund cu Lencica.
Am inchiriat cele trei cabinete cari fusesera locuinta defunc-
tului Iuliu T. Mera, casa Schein, mobilatä. Locuinta era foarte
bine plasata, pe Marktplatz178, in casa eroitorului Zavoisky,
curnparata de Zivnoztanska Banka. Sezonul 1912 si 1913
mi-au asigurat un numar abundent de clienti, iar cel din 1914
a fost intrerupt prin izbucnirea razboiului mondial I.
Aveam abonate trei reviste medicale, iar librarul Safar
irni trimitea toata literatura aferenta nu numai medicala
ce putea sa ma intereseze.
Regia mea, in 1912-14, la Karlsbad era destul de mare.
Chiria 6000 de coroane, plata ascensor, portar, Paula (fata
care primea) etc. Totusi incasarile obtinute acolo acopereau
cheltuielile casei pe 5-6 luni. Aveam avantajul ca puteam
tine legatura cu lurnea din Regat si imi era cu putinta sa
corespondez direct cu Brosch (Belvedere) si cu ceilalti prie-
teni din Viena, fara a uza de Deckadressen179. Aveam sen-
zatia de orn liber, necontrolat de organele ordinii publice.
Practica medicala, pe langa rneschinaria unora i prostia al-
tora dintre clienti, imi procura momente de multumiri, prin
reusita tratamentului. Indeosebi ma interesau cazurile de dia-
bet. Insulina nu fusese Inca descoperith. Romanii se pot bu-
cura, in general, de o forma mai usoara, cleat nordicii".
Pe langa un tratament pur dietetic, psihologic, se pot obtine
de obicei rezulttate satisfacâtoare, cu toate c clientul roman,
isi permite ca placere de variatie, incalcarea disciplinei (pia-
jituri, fructe,emotii sexuale etc.). Ca fantezie diagnostica, ro-
mânul dovedeste ca este nascut poet. Zadarnic ii sfatuiesti
41
www.dacoromanica.ro
sa tina medic de casa, care sa cunoasca temeinic familia si sa
cheme specialist dupa trebuinta. Bärbatul consulta prietenii
la aperitive, cucoana variaza medicii, conform recomandari-
lor prietenelor, la sindrofii. Pentru copii sunt chemati dife-
riti specialist, iar in extremis erau consultati pe atunci
prof, Buicliu ori Stoicescum, internist. Tot stratul supe-
rior bucurestean facea impresia unei extinse familii, in care
fiecare cunostea intimitatile tuturor. Am avut in tratament,
in cursul sezoanelor, peste 100 de diabetici iar ca purtatori
dr2 Spirocheta palida se marturiseau a fi aproape toti barbatii.
De igienä si profilaxie sexuald nu aveau idee ori nu tineau
seamd, incat tuturor le explicam cele necesare si le cinsteam
cate un pachet cu 6 prezervative, ca sa nu sporeasca clien-
tela colegului Gerth.
Pe la sfarsitul lui august venea i Cosbuc, iar din Berlin
sosea spre a se intalni cu el Caragiale. Firea lui Cosbuc
era apa sfintita, a lui Ion Luca, apa tare, coroziva. Conver-
satia lor: snoave, anecdote, rasfat de copii mari, zeflemeaua
pe contul literatorilor epocii. Dar despre intalnirile mele cu
ei la Karlsbad, Viena, Budapesta, Brasov, Brad si Bucuresti
am de ga.nd sã povestesc separat.

[IZBUCNIREA RAZBOIULUI 1914]

In mijlocul sezonului, la 1914, a izbucnit primul razboi


mondial. Doamna Pia [Ion, C.] Bratianu, mama cu cele cloud
fiice ale ei, Sabina prof. Cantacuzino si Pia Alimanisteanu
(pe atunci Inca nemaritata) imi erau cliente. Batrana doamna
era o femeie mica, sprintena, de un spirit vioi si de o inteli-
genta superioara. Indata dupa uciderea lui Francisc Ferdi-
nand, judecata ei a prevazut catastrofa rdzboiului cu multd
claritate. Regretau toate trei ca nu vor putea uza de biletele
ce-si procurasera pentru reprezentatiile festive de la Bay-
reuth181. Totu*i, dupd reintoarcerea mea din Viena, de la
inmormäntarea mostenitorului de coroand sfatunidu-le eu
s-au hotarat sa plece acasà.
In plina mobilizare, am plecat i noi en Lencica. Batra-
nul canonic, octogenarul Simion Pop, pacientul meu, a fost
protejatul nostru pe acest drum. Rana la Praga ne-a trebuit
o zi i o noapte pe banci de scanduri iar dupa o alta zi i o

42

www.dacoromanica.ro
noapte la Praga, am sosit cu chin si vai la Viena. Termina-
sern cu Karlsbad-ul.
Venind i socrii cu copiii la Viena, am luat in chirie o
locuinta mobilata in etajul de liinga locuinta D-rului Ciurcu,
VIII Kochgasse 29. Menajam acasa. Frau Ludwig (ingrijitoa-
rea casei) ne facea cumparaturile, Lencica fierbea.
Asteptând desfasurarea evenimentelor razboinice i poli-
tice, cautam sa ne adaptiim imprejurarilor. Sustineam, impre-
una cu Aurel C. Popovici, vechile legaturi cu prietenii gros-
sösterreichisti: Hodia, Stodola, Dr. Funder182, Steinacker etc.
Devenea tot mai greu, dna nu imposibil, sä jucam farsa.
Norocul nostru ea fiecare Ii inea pe celalalt de obsedat, iar
prietenii, care nu erau in cercul invitatilor, credeau ca sun-
tern binisor dezechilibrati. Pentru baieti nu gaseam scoala
spre a-i inscrie. Viena gemea de refugiati, mai cu searna
evreii din Galitia. si Bucovina inundaserii toate locuintele si
institutiile de educatie. Baronul Beck, dorind sA ma vada,
s-a interesat ce-mi face familia Afland ca nu stiu ce sa fac
cu copiii, se oferi numaidecat sa-mi dea recomandatie care
rectorul liceului convict iezuitic din Kalksburg. Acesta Ii
va primi, cu siguranta. Sovaind eu si staruind el, intre noi
s-a desfasurat urmatoarea conversatie:
Nu pot astepta sa fie prirniti copiii, eu nefiind catolic.
De ce confesiune esti D-ta, greco-oriental? Iezuitii pri-
mese si greco-orientali, iar rectorului numai ieri i-am procu-
rat carbuni pentru institut. Sunt cu el in relatii foarte
bune
Si luand hartie de scrisori, voi sa scrie rectorului. Atunci
eu, strans cu usa, mi-am dat cthlile pe fata:
Excelenta, Va sunt Soarte recunoscator, pentru buna-
vointa ee mi-o dovediti insa, trebuie sa Va marturisesc ca
ma tern sa-mi incredintez copiii educatiei iezuitilor. A dori sa
devind oameni de caracter
Dar iezuitii sunt cei mai buni pedagogi. Ei cresc cei
mai vrednici oameni, din copii. Am facut eu experieMa.
Soru-mea, ramasa vaduva, icu un baiat, acesta fiind prea r58-
fatat de mama-sa, a Inceput sa fie usuratic, sa-si neglijeze
studiile. L-am dat la iezuiti, la Stella Matutina" din Feld-
krich183, institut mult mai ,sever decat cel din Kalksburg,
caci acolo se mai aplica i pedeapsa corporala. Baiatul
fdra bataie s-a conformat disciplinei i s-a ales un om
model.
Ce puteam :face? Am primit recomandatia si apoi rn-am
dus, sA fac o vizita la Kalksburg. Pe tot drumul eram indis-
43

www.dacoromanica.ro
pus, aveam senzatia ca pregatesc calea pierzaniei pentru
copii.
Cand am sunat la poarta a Xrebuit sá suprim sovihrea de
care eram stapanit. Un frater" batranior imi deschise si,
dupà ce ma conduse in parloir" plecd SA' predea rectorului
scrisoarea baronului Beck.
In ttimpul celor eca 10 minute de asteptare, dispozitia
mea trecu printr-o schimbare inexplicabild. Intregul caset184
ambient al incaperii exersa un efect calmant asupra starii
mele sufletesti. Pasi energiei se apropiau si intra Pater-Rec-
torul. Barbet inalt, blond, cu o voce de timbru placut, sonor
om frumos de 42-45 ani, cu expresia bunatatii in fata
el intruchipa cel mai izbitor contrast al tipului de iezuit,
care se imprimase in imaginatia mea, pe urma lecturii, Iii
legatura cu acest faimos ordin calugaresc. Mi-a declarat ca
primeste copiii i mi-a fdat conditiile tiparite, care trebuiau
indeplinite de parintii elevilor.
Cand am plecat eram vesel, convins cA intre imprejurarile
date, nu era cu putinta sa-mi las copiii sub ,o ingrijire mai
buna deck a acestui om distins. Sosind la Viena, de la gard
rn-am dus de-a dreptul la a mare librarie de carti biseri-
cesti, pe Stephansplatz185 i mi-am cumparat o Istorie a
Ordinului Iezuitilor, scrisa de un profesor universitar din
Freiburg in Breisgau1136, univensitate luterana. Lecture mi-a
relevat un miracol necunoscut al capacitatii organizatorice,
de care a fost in stare sa feed dovada vointa omeneasca.
mi-a servit totodata ca un nou avertisment, cat de precaut
trebuie sa fii inainte de a-ti permite sa pronunti o parere, fara
a fi studiat i alteram partem187. Prejudecatile gandirii super-
ficiale sunt cele mai fatale cauze ale neintelegerilor si con-
flictelor dintre indivizi i colectivitki. Pe langd greselile co-
mise de iezuiti in trecut, acest ordin are la activul ski si
imense merite pentru ,cultura i progresul omenirii.
Copiii, fireste dupd libertatea de care beneficiasera la
Brasov suportau destul de greu disciplina ordinii mecani-
ciste a iezuitilor. Totusi, imprejurarea ca, nefiind prea multi
elevi primiti in clase, profesorii puteau sã tina seama de in-
dividualitatea fiecarui baiat, asigura mari posibilitati de re-
zultate pedagogice.

Intre timp ne intalneem la Arcadem Café" cu prietenii


de diferite nationalitati, Aurel Popovici, Dr. Samassa i altii.
Stiam ca Samassa era informator al lui Tschirschi, ministrul
Germaniei la Viena. Samassa ne comunica, anticipat, zi de zi,

44

www.dacoromanica.ro
progresul ce-1 vor realiza trupele germane, inaintand prin
Belgia. Intre ,Samassa i batranul Steinacker, de o parte, iar
A. C. Popovici i cu mine, de alta, forma o permanenta dis-
cutie, conflictul pe tema aprobarii i combaterii violarii neu-
tralitkii Belgiei. Toti nemtii, ,fara deosebire de partid si de
mentalitate, erau convinsi de victoria fulger a Germaniei. Era
o obsesiune epidemica. Schuller, vechiul meu prieten sas, ve-
nind la Viena, imi comunica urmatoarele. Intalnindu-se cu
prezidentul Camerei ungare, acesta Ii spuse:
Vin chiar de la Tisza. Mi-a spus Ca e foarte mul-
tumit de desfasurarea evenimentelor. Sarbia va fi strivita in
doua saptamâni. Romania se va aciva, ramasa izolatä, Inca
dupa terminarea razboiului vom dispune de cel putin 50 de
ani, ca sa ne putem aranja in liniste toate problemele in-
terne. Astfel continua Schuller:
Trebuie sa va asteptati si voi romanii si noi sasii la
vremuri foarte grele. Eu am insa speranta cã i in Germa-
nia va trebui sa inceteze conceptia medievala a organizatiei
de statulete ti capete incoronate. Sper ca, dupa pace, va
veni o schimbare a intregii structuri sociale, in privinta re-
generarii Germaniei. Caci altcum toate jertfele razboiului ar
ramane zadarnice.
Tisza a condus din flanc, astfel tratativele prin con-
tele Berchtoldm i blegii din jurul acestuia ca sa sileasca
Serbia la razboi. Cu prevedere s-a ingrijit insa ca, in pro-
cesul-verbal al consiliului hotdrator, prezidat de Berchtold, sa
fie remarcat ca el, Tisza, se opune unui razboi de cucerire.
Dansul se temea ca Austro-Ungaria invingatoare sa nu spo-
reasca numarul iugoslavilor si mai cu seama al romanilor.
Pentru necunosckorii felului perfid al mentalitkii oligarhi-
lor maghiari, poate servi ca dovada ,,pacea de la Buftea",
care sub pretextul generozitkii, s-a ferit de anexiuni masive
de populatie romaneasca. Dar pentru naivi, pe care aceste
fapte nu-i conving, ma refer la urmatorul pasaj din memo-
riul unui intim cunoscator al culiselor, care scrie la 9 ianuarie
1915 urmatoarele:
Giesl imi refereaza, el reprezentantul ministerului de
externe la Mare le Cartier German ... Ca Tisza a plecat la
imparatul Germaniei pentru a-1 decide sa renunte la ideea
cedarii Transilvaniei. ,Eu II intreb daca sunt acorduri cu Ger-
mania, cad ar fi de preferat, dupa parerea mea, de a incheia
astazi o pace separata fara Germania, inainte ca monarhia
Austro-Ungara sa fi pierdut un deget de teritoriu. Daca Ger-
mania este atilt de generoasa incat ar voi sa faca Transilva-
45

www.dacoromanica.ro
nia cadou, noi nu avem nici un motiv sa ne aratam atat de
generosi .Iar daca Berchtold nu poarta grija apararii, intere,e-
lor noastre, meritä sa fie spanzurat, haut et court189 (Din: Me-
moires du prince Louis Windischgraetz", Paris, ed. Payot, 1923
A se vedea si memoriile contelui Czernin).

1910 1914
[CONDITII DE PACE" OFERITE P.N.R. DE CATRE
TISZA]

Pe cand cu actiunea Mihu"199, acest incurca-lume, dAe-


tant, vanitos de a se freca a la gentry valah de Tisz-i
si de alti magnati, tindea sa zapaceasca, fara de rea credinta,
tactica P.N.R. Eu fiind la Bucuresti, ii expusesem situatia lui
I. I. C. Bratianu. In prealabil Ii trimisesern in traducere fs_i-
moasele conditii de pace" ,oferite noua, in scris, de Tisza-
Bratianu era astfel perfect orientat. Spunanclu-i eu Ct
nu stiu cum sa trimit exemplar nou lui ministru austro-un-
gar la Bucuresti, necunoscandu-1 in persoana, Bratianu imi
oferi bunul serviciu sa-i telefoneze el insusi. Am primit zarn-
bind. Astfel am facut cunostinta cu contele Czernin, un in-
tim al fostului principe mostenitor de coroana (pe atunci in
viata). Primindu-ma, Czernin mi-a reprosat cá nu am mers
direct la el, eu fiind cetatean ungur; e cam bizar sa faca cu-
nostinta cu mine, prin primul ministru roman. A acceptlt
in fine explicatia mea Ca nu puteam refuza amabilitatea lui
Bratianu i s-a gandit desigur ca, bietul boanghen de mine,
nu eram versat in subtilitatile protocolare diplomatice.
Primind de la mine conditiile de pace ale lui Tisza in
traducere germana a ramas sa le studieze, Wind in ziu
urmatoare, pe cand mi-a fixat ora de audienta. Prezentan-
du-ma, I-am gasit la dansul i pe ministrul Germaniei, Von
dem Busche. Ambii studiasera elaboratul lui Tisza. Ei gaseau
ca ar fi o datorie patriotica pentru noi sa ne intelegem cu
Tisza, astfel fiind asternute bazele unei definitive intelegeri
viitoare romano-maghiare.
Eu le-am demonstrat neseriozitatea i falacitatea ofertei lui
Tisza, 4ar am aratat i inutilitatea unei asemenea paci. Caci,
noi ca cetateni unguri cu, ori fara de o pace pe hartie
46

www.dacoromanica.ro
Tisza avänd de partea lui puterea statului, cadrul penal, jus-
titia, jandarmeria etc., eo ipso nu putem fi decdt patrioti".
Seopul actiunii este insd de a asigura Puterilor Centrale, ata-
area Rornaniei. Excelentele lor imi spun cd ne gdsim in
preajma unor evenimente care trebuie ua I gdseascd uniti
intr-o tabard pe romani i pe maghiari. Pricep situatia si apre-
cIez importanta acesteia. Dar solutia nu depinde de noi, ci de
factorii detreminanti ai politicii Puterilor Centrale si de
ceia ai Rornaniei. Iar pentru Romania nu e cu putintd o
solidarizare cu monarhia Austro-Ungard, Farà ca in preala-
bil, chestiunea Transilvaniei sd fi gdsit o solutionare satisfd-
Citoare, pentru sentimentul opiniei publice. Las aprecierii lor
ca. studiind oferta lui Tisza, Excelenta Sa Czernin sä-mi co-
munice concluziile sale, telegrafandu-mi pe adresa Ca:iszár-
frIrdei191. Budapesta, unde plec, având poimdine o sedinta a
membrilor fruntasi ai P.N.R. Ne-am despärtit prieteni, dupd
vreo cloud ore de discutii, in sensul descris. Fireste ca., in
prealabil, 1-am pus la curent pe Brdtianu asupra celor discu-
tate.
Am plecat la Viena, uncle Aurel C. Popovici ma chemase
telegrafic. Bardolf, executând ordinul lui Francisc Ferdinand,
ne-a condus pe amandoi impreund la Belvedere. in audientd.
(Am descris aceastd ultimä audientd). Noaptea am cdlatorit
la Budapesta.
Actiunea de pacificare a lui Mihu, pe lângd Tisza, se reo-
glindeste nu din comentariul lui Silviu Dragomir, ci din seri-
sorile publicate in Spicuiri dirt gdndurile rnele, ale lui Dr.
Ioan Mihu, Sibiu, 1938. Apoi din seria de articole publicate de
Dr. Aurel Vlad: Adeveiratul I. Mihu, in Solia Dreptdtii din
Ords tie.
Pe la 1909-10 dizidenta otelitilor" crease, in opinia pa-
blicd romdneasca, o stare de nerdbdare, de iluzii ca, nici ar-
hiereii, nici P.N.R., nici deputatii nu pot ajunge sd obtind o
ameliorare a situatiei politice pe seama romanilor. Intre cei
batrani, unii doreau sa-si poata trdi linistit traiul, retrasi in
confortul lor, altii rdvneau sd nu scape ocazia de a obtine
indltdri ierarhice etc. (Mangra, Ciorogar, Ivan, Rosca, Olar,
Balescu etc.192). Tineretul sporit ca numar, suferea de con-
curenta reciproca in cariera de advocati, functionari de bancd
profesori la putinele catedre ce existau.
Cunoscdnd starea de lucruri, Tisza nu a ldsat sd-i scape
ocazia ce i-o oferi speculantul politic, deputatul Farkas Pa1193,
ales la Ordstie cu fraudele obisnuite contra lui Aurel
'Wad. Farkas pricepuse sd se vdre in apropierea lui ;. Mihu
47

www.dacoromanica.ro
si apoi sd se imbune la Tisza, ca informator i ntermediar
al pacificarii romanilor. Mihu stand departe de framantarile
politice i obisnuit sa pretuiasca mediul de gentry, cat si cel
burghez säsesc, s-a pomenit indemnat, atat de sasul Klein
cat i de Hallaky, gentry fruntas maghiar, de a fi in treaba
ca pacificator.
Firea lui Mihu, de om al vesnicelor reflectiuni, nu avea
nici o pricepere pentru actiuni politice. Cu usurinta gasea in-
totdeauna ce i cum ar fi trebuit" procedat. Multi fruntasi"
de asemenea natura intre majorum i minorum gentium194
ne-a fost dat sa avem noi romanii in trecut. Si samant
lor nu pare a fi pierit, nici a se fi imputinat. Pe Mihu ii cu-
nosteam destul de intim si mi-am dat seama ca intrarea lui
tardival in arena politica, dupa o viata pasiva de Lebenslciinst-
ler195 contemplativ, era determinata tot pe atat de credinta
potrivirii sale ea un fel de gentry roman cunoscator
congenial al clasei conducatoare maghiare cat si ca fruntas
al vietii ,economice si bisericesti romane. Pe de alta parte
II tenta i ambitia nobila de a contribui la promovarea in-
tereselor nationale. Ca imbold subiectiv Ii va fi ispitit i sa-
tisfactia de a intretine relatii ,cu corifeii societati maghiare,
slabiciune a mai multor romani, parveniti in trecut (Dr. Iosif
Gal, C. Serb, Gh. Pop, Puscarestii din Budapesta, Zigrestii
din Oradea Mare, Rozvan, tatal Salonta, Babestii196 etc.).
I.Gal, renuntand la pensia de fost judecator la curtea de
casatie, a obtinut in schimb numirea pe viata in Casa Mag-
natilor". El zicea si in conversatia intima noi magnatii"
Ghita Pop, de flant197, ospäta la Brasov husarii gentry; G.
Serb traia izolat de lumea romaneasca, in prietenie cu cumna-
tul sau Wekerle i alti prieteni unguri. Totusi, colabora cu
Fundatia Gojdu198. Doi Puscaresti si-au maghiarizat numele
in Puskas; Zigrestii au ramas romani, datorita casatoriilor.
Rozvan, tatal, desi a protestat ca ar fi roman; totusi fiul sau
Stefan 1-a dezavuat tot in Budapesti Hirlap"199 decla-
randu-se roman, solidar cu memorandistii. Cei doi fii, Emil
si Titus, ai marelui roman si genialului om, Vichentie Babes,
casätoriti cu straine, au reprezentat cel mai detestabil tip de
hibrizi etnici degenerati. (Mai plastic este reoglindita psiho-
logia acestora de urmatorul dialog autentic:
Va sa zica parinte esti prieten cu prim-pretorul
Csuk am?
Da, suntem prieteni buni!
Va ziceti tu?
El imi zice tu, eu Ii spun maria Ta ...)
48

www.dacoromanica.ro
Din Spicuiri din, gdndurile mete ale D-rului Mihu, rezulta
intreaga lipsa de gandire dezorientata a fruntasilor romani.
Unii aveau naivitatea sa spere cii Mihu va putea izbuti sa
faca ceva si in corespondenta lor 11 incurajeaza echivoc; altii
folosesc ocazia spre a aparea patriotarzi ca sa nu-si strice
reputatia la guvernanti. Putini sunt sinceri, marturisindu-si
scepticismul. Mihu fiind un pm fin, manierat, in contaccui
personal si stand departe de luptele i antagonismele interne
ale P.N.R., se bucura de simpatia i stima tuturor. Ca om
bogat, fara descendenti, toti sperau ca a fi un imitator d
lui Gojdu, lisand o fundatie" prin testament. Aceasta spe-
ranta s-a dovedit tot pe ant de de::,;arta ca i cea legata de
Iosif Gal. Nu din vina lui Mihu, dar natia nu a beneficiat ni-
rnic_ nici pe urma trecerii lui la cele eterne.
In fata situatiei haotice, am tinut sa fac unele confidente
lui Mihu, referitoare la culisele relatiilor mele cu Belvedere.
Mii puteam increde in discretia lui caci era un gentleman.
Fiind inforrnat, el trebuia sii conteze in tactita lui fata
de Tisza si cu prevederea de a coordona cu aceea a lui
Francisc Ferdinand, aplicata fata de Khuen Hedervary 201,
sustinuta de mine, de Mihali, Maniu i Hocria, cat si de
KTistoffy2029 din flanc.
Avertizand, prin colonelul Brosch, ca pana la sfarsit nu
se va alege nimic din toata actiunea lui Mihu i primind
raspunsul sau ca numai sufragiul universal" va remedia
situatia din Ungaria, 1-am pus in cunostinta de cauza pe
Mihu. Pana la sfarsit se va fi convins i Mihu ca Tisza il folo-
sise numai spre a-i pregati ascensiunea lui Mangra si in-
frangerea P.N.R. in alegeri (intre timp Brosch fusese inlo-
cuit cu Bardolf).
Cam in acelasi timp Tisza chemase arhiereii ambelor con-
fesiuni la Budapesta. Acestia s-au sfatuit cu Mihali, cu Ma-.
niu si cu mine. Erau acolo Radu, V. Hossu, Cristea si Ignatie
Popm. Rezultatul a fost ca au acceptat cu totii sa-i comunice
lui Tisza ca amestecul lor in tratative de pace ar fi o greseali
politica. Le-ar slabi numai prestigiul in fata credinciosilor
caci, oricare ar fi rezultatul pacificarii, criticile din partea
P.N.R. ar gasi ecou in sinul poporului. Poporul nu poate fi
multumit decat daca organizatia politica mireana, adica P.N.R.
va conduce tratativele cu Tisza.
Radu avea nedumeriri, dovedind si atunci lipsa de price-
pere politicii, Cristea i Ignatie Pop, primul flegmatic, al
doilea cu umor, primira solutia propusa de noi, veseli sa poat
scapa din impas. Canonicul Suciu, in numele rnitropolitului

4 Memorii, vol. IV 49
www.dacoromanica.ro
Mihali2°4, trecand prin Budapesta, anuntase anticipat solida-
rizarea acestuia cu hotararea ce o vom lua. Mai ramasese
intrebarea cum sd se aduca la cunostinta lui Tisza punctul de
vedere, adica refuzul arhiereilor. Abilul diplomat, de rare
calitati politice, V. Hossu, puse capat discutiei, angajandu-se
sa fie dansul purtatorul de cuvant, in audienta celor patru
episcopi.

0 FARSA PROTOCOLARA

Cum [T.] Mihali nu era cunoscut personal cu Tisza, a


urmat o farsa caracteristica pentru relatiile pline de tartu-
ferii205, in care &Mara i noi i conducatorii maghiari. Con-
stantinescu (Porcu) se zice Ca ar fi fost in tandrete cu o con-
tesa unguroaica, sotia directorului unei mari industrii din
Romania. Acesta ar fi stabilit cu Tisza modalitatile protoco-
lare, spre a lua contactul personal, Tisza cu Mihali. Constan-
tinescu i-a comunicat lui Mihali cum sa procedeze: mergand
dimineata la Camera, cand va trece pe culoarul cel lung,
Tisza va sta in conversatie cu altii. Trecand pe langa el, Mi-
hali ii va saluta:
JO reggelt kegyelmes uram26.
Tisza va resaluta, iar apoi va urma discutia. Särmanul
Mihali s-a executat de sila ca de voie buna". in zilele pre-
mergatoare evenimentului faceam mult haz, ca proba gene-
rala. Mihail: jo reggelt kegyelmes uram, iar eu: jo reggelt
kedves kepviselã ur207. In fine s-a jucat de prezidentul nostru
si acela al Camerei scena, conform procedurii stabilite de re-
gizori, eu fiind singurul reprezentant al publicului care, asis-
tand, nu am intreläsat sa-i aduc elogii lui Mihali. Cu cateva
minute inainte, Tisza a deschis sedinta dar, indata dupa ln-
trarea in ordinea de zi, cedd scaunul prezidial unui vicepre-
zident, iar spre uimirea noastra si a incintai, ne pomeniram
cu el in scaunul dindaratul lui Mihali, comunicandu-i ca H
asteapta in biroul prezidential.
Am stabilit apoi modul de procedura ce a urmat. Comi-
tetul Partidului National Roman a constituit Comisia de 10",
care intrunindu-se la Arad a delegat din sanul acesteia pe
Mihali, Maniu i Braniste, insarcinandu-i sa trateze cu Tisza,
ofertele acestuia ad referendum si convocandu-ne pe

50

www.dacoromanica.ro
ceilalti 7, de cate ori vor crede necesar. Fircste, in sedinta
Comisiei P.N.R. s-a discutat mai intai principial" daca stam
de vorbd ori nu cu Tisza. Stere gasindu-se la Arad si fiind
indeobste cunoscut ca ,dansul e omul de incredere al lui BrA-
tianu si al Regelui Carol I, V. Goldis a sustinut cu incapa-
Vinare punctul de vedere contra acceptarii tratativelor cu
Tisza. Goldis isi motiva intransigenta, declarAnd ca. nu ac-
cepta ingerintd strAina in politica noastra de dincoace de
inunti. Lui Ii seconda Nedelcu (din Oravita)208. Dupa discutii
pro si contra, trecAnd 2-3 ore, Goga a staruit sa se voteze,
iar Goldis ramAnand in minoritate, s-a supus si el votului
majoritatii.
Discutiile intre Tisza si subcomisia noastra de trei, au
urmat luni de zile, cu intermitente, fiind convocata in mai
multe randuri si comisia de 10, in decursul anului 1913.
Mihali era plictisit, convins de inutilitatea pierderii de
timp. Maniu si Braniste savurau controversele cu Tisza, pri-
mul aducAnd in perplexitate pe Tisza cu finetele argumente-
lor de drept public iar al doilea cu expozeuri istorice. Evi-
dent insa si Tisza discufa cu placere, iard si iarA, ceasuri
intregi. Nu in zadar a zis Schmerling, pe cand era iprim-mi-
nistru despre unguri cA sunt die Nation der Kandsz-en
(a porcarilor), der Julteisz-en (a oierilor) und der Jogasz-ert
(a juristilor). Tisza iubea tot pe atM luptele de arguitati ju-
ridice, ca i calaritul, duelul si dansul ciardas. In volumul
Spicuiri . . . etc. al lui I. Maniu, martirul sovinismului ma-
ghiar, L. Mocsary209 Ii caracterizeazA cat se poate de bine
pe Tisza, cum 1-au cunoscut multi unguri fruntasi. Scrisoa-
rea lui Mocsary i-a fost adresata lui E. Babes si trimisa de
acesta lui I. Mihu.
Precum an-i mai spus, haosul de idei provocat de oteliti"
a zapAcit judecatile politice, totusi, din toate coresponden-
tele primite de Mihu, se poate remarca, drept un fir rosu,
unanimitatea conceptiei Ca nu cumva sa ne pomenim intr-o
situatie mai grea, neretisind incheierea pacii cu Tisza. Tot-
odata, cu toate carcotelile contra Partidului National Roman,
exista ingrijorarea sa nu ne dezbinam prin negocierile in-
cepute. Asupra opiniei publice romAne plana nesiguranta, nas-
cutd din neinorederea fatA de experienta politica a lui Mihu
si de oprotunismul arivist al unora dintre fruntasii cu care
se comulta dansul. Fat:a de Emil Babes nu avea nimeni in-
credere. Toata lumea Ii tia un explorator al numelui sAu
patern. Fratele sat', celebrul savant Dr. Victor Babes, sosit
la Budapesta pentru inmorrnAntarea parintelui sdu Vichen-
51

www.dacoromanica.ro
tie, aflAnd cä dupä ce ,trebuia sà iau cuvAntul in Camera
voi avea sà in i discursul panegiric pentru defunct, ma
rugA sd intrelas a pomeni cà marele dispArut a lAsat neamu-
lui fii distinsi" etc.
Goldis trecea de un tactician versatil. De cAnd fusese pro-
fesor la liceul roman din Brasov, cdsatorit cu o unguroaicd,
colegii sal se fereau a discuta intimitati politice in prezenta
lui. BAnuiau cà autoritatile maghiare ar fi primit unale in-
formatii printr-Ansul. De aceea intelegându-se cAtiva ini
au discutat o chestie politica inventatd de ei, in prezenta
lui i urmArile au dovedit cA autoritAtile scolare au aflat con-
tinutul acelei conversatii. (V. Braniste mi-a comunicat mai
intai, iar ulterior Iosif Blaga21° mi-a confirmat acea intam-
plare).
Faptul cà Goldis a primit postul de secretar episcopesc pe
langA unchiul sAu, care trecea de o unealtà a guvernului ma-
ghiar, a adAncit atmosfera de suspiciune in jurul sat Atitu-
dinile sale la sfaturile noastre, in comitetul P.N.R. ori ale
parlamentarilor, provocau reticenta colegilor, fiind totdeaun-i
stapaniti de nesiguranta ce ascunde Lati", unde vrea sà
vAsleascid pand la urmä Lati? Destept, pregAtit si simpatic,
ne obisnuiserAm cu una din tacticile lui. .Stia sa tacd, sa
asculte, apoi sA ia cuvAntul pentru a blufa, printr-o propu-
nere surprizAtoare, ori o pArere extrem de radicalá. Pe in-
cetul, cedând stAruintelor noastre, accepta in fine ceea ca
era logic ca sã nu facd greutäti", ori se rasa majorat.
Mai erau arhiereii, care aveau greaua sarcind fiind ro-
mCnj bunt sufleteste sã balanseze in acelasi timp pe frAn-
ghia oportunismului patriotard, spre a nu expune intereseie
bisericesti i .nationale sicanelor i persecutarilor guvernului.
Pe Ciorogar i pe Ivan ii stia lumea vulpoi sireti", dar si
prieteni intimi cu Mangra.
V. Braniste era cel mai cinstit bArbat si roman intransi-
gent, dar ca profesor de istorie credea cA tot se va putea
gasi o formula de intelegere cu guvernantii maghiari, fiind
si ei, ca i noi, nu mai putin interesati, prinsi intre elemen-
tul german si cel slay. Era logic si totusi, aceleasi premize
ii aduceau pe unguri la concluzii diametral opuse, decat pe
noi.
Am schitat aceste cdteva detalii, referitoare la unele pci-
soane dintre cele mai importante, numai spre a incerca sá
evoc starea reala a tensiunii, cu care trebuia GA contam, dacA
voiam sa* evitArn o dezbinare. De aceea am rAmas in relatii
cu Mihu si am continuat tratativele cu Tisza. Trebuia sA fie

52

www.dacoromanica.ro
convins i eel mii naiv roman, ca i cel mai Increzut in pro-
pria curnintenie egocentrista, Ca el ar fi facut asa i pe din-
colo", sa fie convins tpe cale intuitiva ca nici cu Tisza nu se
poate ajunge la intelegere, precum in genere nici cu ungurii.
In urmarirea acestui scop eram Intelei, Maniu, Mihali, Vlad
Si eu. Pentru mine (situatia era intr-atka mai grea ea a tre-
buit sa-1 convinga pe omul cel mai banuitor, pe Francisc Fer-
dinand despre tactica sireata a lui Tisza, spre zapacirea ro-
manilor, care nu putea fi paralizata deck acceptand jocul
di dovedind romanilor desertaciunea iluziilor provocate de
tratativele lui Mihu si de ofertele facute noua, P.N.R., de
Tisza.
Terminandu-se tratativele, la postulatele noastre mini-
male", predate in (scris, ne-a raspuns Tisza in scris. Eu le-am
tradus i bkand ambele memorii la masina, am trimis un
exemplar german la III Rennweg 6, prin Virgil Ciobanuall- iar
altul luandu-1 cu mine, impreund cu unul romanesc, am ple-
cat la Bucuresti. Cel romanesc era pentru Bratianu, iar cel
nemtesc pentru Czernin. Primind la Bucuresti telegrama de
la Aurel C. Popovici, am plecat la Viena, via Craiova, dupà
intalnirea cu Bratianu, cu Czernin, si Von dem Busche. Fran-
cisc Ferdinand dispusese, prin col. Bardolf, sa fim amandoi
Dipsi i eu chemati urgent in audienta. Cele discutate in
acea audienta le-am relatat la alt ).oc.
Noaptea am plecat la Budapesta. A doua zi urmau sä se
adune 70-80 de fruntasi, mebri ai P.N.R., in toate tinu-
turile, pentru a hotari primirea ori respingerea ofertei lui
Tisza. Venise trimis de Regele Carol I i colonelul Vic-
tor Verzea212.
Plecand eu devreme de la CsaszárfürdO, unde trasesem, am
sosit pe la ora 9 dimineata la restaurantul Katona. Acolo
am &sit o multime de prieteni i cunoscuti din toate regiu-
nile. Toti ma salutau veseli i observam ca lea,ga de mine
bune sperante, ce tradau unele misterioase aluzii, pe care nu
le pricepeam. Dar repede mi s-a relevat engima, icand Bra-
niste imi dadu o telegrama, primita de el, in numele meu,
dupa ce plecasem din hotel.
Lasandu-i lui Czernin memoriile, spre o mai atentii stu-
diere, pentru a se convinge cã ceea ce ne oferea Tisza era in-
acceptabil, dansul imi telegrafia ca este de parere Ca ar tre-
bui sa acceptam. Se folosise bietul om de ocazie sa-si dove-
deasca lealitatea fata de Tisza.
Inainte de sosirea mea, telegrama circulase printre prie-
teni, prin indiscretia lui ,Braniste. Oamenii isi faceau iluzia
53

www.dacoromanica.ro
ca pacea" cu Tisza e ca incheiatd. Se Via Ca Czernin este
unul din cei mai de incredere oameni ai lui Francisc Ferdi-
nand, trimis in urma staruintelor acestuia, la Bucuresti. Co-
lonelul Verzea informase, de la ureche la ureche, dorinta Re-
gelui Carol I de a crea o situatie amicala intre unguri i noi.
Despre mine si relatiile mele cu PIostenitorul de tron, circu-
Lau zvonuri ca ma bucuram de increderea lui. Astfel, in
atmosfera viciata de otelitii" lui Goga, de actiunea lui Mihu
si de indelungatele tergiversari ale Comitetului Partidului
National, era fireasca concluzia simplista c i eu as fi an
convins si activ sustinator al intelegerii cu Tisza.
In mijlocul unei astfel de dispozitii, Pop de Basesti a
deschis consfatuirea. Prima sedinta a fost ocupata de refe-
ratul facut de Maniu. Braniste a pledat apoi pentru intele-
gere. Spre a astepta sosirea unor membri invitati, consfatui-
rea s-a suspendat pana in ziva urmatoare.
Anda. redactor la semioficialul Pester Lloyd", ne comu-
nica pe inserate, lui ,Maniu i mie, ca. Iosif Vészi, directorul
ziarului, ar dori sa-1 primim, avand sa discute ceva foarte im-
portant cu noi. Am mers impreuna la redactie. Vészi era un
evreu de cultura universala, tot asa de mare ca priceperea lui
politica i rutina lui de publicist.
Fara introducere a intrat in medias res213:
E un interes mare in fata evenimentelor ce se prega-
tesc ca, intre romfini si unguri sa se realizeze o destindere
sincera. E si interesul Romaniei. In calea intelegerii stati voi
doi. Am tinut sa va atrag atentia ea atitudinea voastra ar
contribui prin impiedecarea intelegerii la prabusirea
intereselor, nu numai ale monarhiei Austro-Ungare, ci mai
cu seama ale elementului romanesc. Momentul e favorabil
pen tru inaugurarea unei ere de sincera politica de intelegere.
Tisza vrea sa infaptuiascd treptat-treptat multumirea roma-
nilor. Voi stiti ea' el persevereaza darz cand si-a propus sa reali-
zeze ceva. Oricat de mare este insa prestigiul sau, tot nu poate
forta hicrurile. Caci opinia publica maghiara i s-ar opune.
daca ar incerca sa o bruscheze dintru inceput. Ceea ce và
ofera insa ca un inceput trebuie sa recunoasteti e mult,
considerand atitudinea de pana acuma a guvernelor maghiare.
Nu pierdeti ocazia, nu refuzati maim amicala ce vi se intinde
etc. etc.
Maniu i-a raspuns, rezumand intr-o expunere succinta con-
cesiunile lui Tisza si dovedind ca acestea nu inseamna in
fond nimica, ba, lasand deschise toate posibilitatile de inter-
pretari, aplicarea practica ramane la discretia guvernantilor.
34

www.dacoromanica.ro
Fara' garantii constitutionale, nationale, nu e cu putinta o
intelegere sincera i reala etc. etc. Discutia s-a prelungit apoi,
pe chestii de detalii. Eu ascultam, tacand.
Deodata Vészi mi se adresa mie cu intrebarea despre
parerea mea. raspuns ea sunt cu totul de acord cu Ma-
niu. Deosebirea e numai ca nu sunt in stare sa expun lu-
crurile cu atata preciziune juridica i cu argumente de drept
public si constitutional ca clansul. Precizez insa ca pacificarii
romanilor ar trebui sa-i premearga infaptuirea sufragiului uni-
versal, direct si secret. Odata introdus, reprezentantii roma-
nilor liber a1ei, ar fi desigur mai competenti deck noi, sa
gaseasca temeiul intelegerii cu maghiarii etc. etc.
Veszi a incercat sa arate ca o reforma atat de importanta
nu se poate improviza. Apoi a zis:
Vezi, acolo unde sezi tu acuma, a sezut Dusan Po-
povi6214. Cat .de bine le-a prins sarbo-croatilor ca el a inteles
interesul mare pentru ei si a lucrat pentru intelegere. Cand ar
urma o data destinderea, cate avantaje nu ati putea obtine
pe incetul, pe seama poporului vostru. Daca insa ramaneti
recalcitranti, siliti guvernul sa se apere. In fata opiniei pu-
blice mondiale, Tisza a facut dovada di de partea guvernului
si a maghiarilor este toata bunavointa pentru reconciliere.
Atitudinea voastra va sili guvernul ca in loc de a multumi
masele romanesti sa se apere contra conducerii lor poli-
tice. Guvernul dispune de infinite posibilitati pentru infor-
marea opiniei publice straine, incat cauza voastra va intam-
pina, dintru inceput, condamnarea cercurilor politice straine,
hotaratoare.
I-am raspuns:
Cat timp ai condus tu Biroul de Corespondenta (Un-
garische Corespondenzbureau), oficial al guvernului, noi cativa
insi care publicam in presa sträina articole de informatii, asu-
pra starilor din Ungaria, am avut destul de furca i totusi
am putut dobanth pricepere i simpatii pentru revendicarile
noastre. Vom continua lupta, voi oficial, cu mare aparat si
fonduri, noi putini, fara fonduri, cu pene modeste, dar tari
prin dreptatea cauzei.
Nu putem jertfi totul pentru un blid de linte. Maniu ti-a
facut un excelent expozeu. Nu dubitez Ca in constiinta ta, clar-
viziunea ,politica de care dispui te-a convins Ca avem drep-
tate. Dar, dn fine, ti-ai facut datoria. Vei aprecia ca i noi ne-o
vom face pe a noastra.
Ne-am despartit. Trecand pe la Café Bristol", am intrat.
Gäsindu-1 pe Goldis la o masa, ne-am asezat langa dansul si

55
www.dacoromanica.ro
i-am comunicat discutia avuta cu Vészi. Spre marea noastra
uimire, in loc ,sä ne aprobe, el a inceput sa ne certe i sa ne
critice intr-un ton de o vehementa excesiva.
Asa va jucati voi cu soarta neamului, dar daca maine
vom hotari primirea conditiilor lui Tisza ...
Erau reprosurile lui mai blânde. Toate argumentele noastre
nu 1-au putut calma. Despartindu-ne, ne-am dus la cina in-
tr-un restaurant, unde aveam intalnire cu badea Gheorghe.
cu Mihali si Braniste.
Dupa cina s-a incins o discutie politica intre Braniste Si
mine care. evoluand crescendo, a devenit din ce in ce mai
violenta, in urma amestecului lui Mihali, ce Ii seconda lui
Braniste si a unor observari stupide ale lui Alexe Poco1213
care intre timp se asezase la masa noastra. Pop de Basesti216 a
tacut tot timpul. Braniste cauta sa ma convingd ca numai eu
sunt de vina dacd oferta lui Tisza va fi respinsa. Caci numai
datorita soladirzarii mele cu Maniu, acesta staruieste pentru
respingerc. Doar nu vreau. sa stiu mai bine decat Regele
Carol I, ce e bine si ce nu, din punctul de vedere al politicii
romanesti. Ca si Francisc Ferdinand este pentru intelegere,
o dovedeste telegrama lui Czernin.
Ei si-au stors toate argumentele, eu le raspundeam sprin-
ten dar zadarnic. Mad in fine mi-au aruncat in fata ca irni
asum raspunderea pentru toate suferintele care se vor pra-
busi asupra neamului romanesc, daca refuzam pacea cu Tisza,
am raspuns:
Se vede cd nu au disparut Inca reziduurile iobagiei din
sufletul conclucatorilor sarmanului neam romanesc; acestea
apasa ca o ceata pe judecata lor politica. Mai bine s vâ po-
vestesc o anecdota buna din repertoriul lui Lia erban de
Voila.
Sedinta dc maine-zi a decurs cat se poate de parlamentar.
Ca primul a luat cuvântul V. Goldis. Cu o grupare de argu-
mente i cu inlantuirea dovezilor logice, a expus calm si
temeinic uzand de timbrul sugestiv al glasului sat' dulce
ca a primi oferta lui Tisza ar insemna o catastrofa pentru
cauza nationala. Aplauzele unanime indicau dispozitia celor
prezenti. (Dacd Braniste a fost pentru, nu se putea ca Goldis
pentru prima data in viata sd nu fie contra; trebuia sa
o stim dinainte).
Restul s-a desfasurat prin discursuri de umplutura, iar
votarea a urmat fiind respinse unanim conditiile lui Tisza.
Epilogul s-a desfasurat in sedintele Camerei, chestiunea fiind
pusa la ordinea de zi, de catre Tisza. El a voit sa demonstreze

56

www.dacoromanica.ro
Imp5ratului i Mostenitorului cá Meuse tot ce a fost in stare.
Dar totodata a voit sã demonstreze Germaniei cá numai
ungurii sunt reala fortä de aliati ai acesteia. Opinia publicA
maghiard trebuia si ea linistità sä nu-1 suspecteze pe Tisza
Ca ar fi voit sà vândã yalahilor interesele maghiare.
In discursul meu, rostit in cadrul acelei dezbateri, la
20 martie 1914, in Camera din Budapesta, se poate g5si atht
expunerea genezei tratativelor, cat i motivarea respingerii
concesiunilor of erite de Tisza.
In preajma dezbaterilor ample, in Camera, a insuccesului
tratativelor initiate de Tisza cu Partidul National Roman ma
gdseam la Budapesta. Cumularea simptomelor care preves-
teau apropierea razboiului de rAfuiald intre puterile echili-
brului european" dupd r5zboiul balcanic (Agadir, discursul
lui Bethmann-Hollweg217, din vara 1913, despre slavism fi
germanism in Reichstagul german, Delcassé219, Antanta Cor-
diald franco-rusd etc.) erau grditoare i pentru noi. Ne mai
despArtea o sApfamänà de inceperea dezbaterii in Camera.
Suferisem de o gripa cu febra. Reconvalescent, imi fAcusem
socoteala cà mergand acasä la Brasov si reintorcându-md nu
voi dispune de liniste i timp spre a-mi pregati materialul
pentru discurs. De aceea, in ultimul moment rn-am hotardt
sa plec pe cdteva zile la Abbazia219. Sosind la Fiume, cum
pleca chiar un vas spre attaro229, am preferat linistea pe mare
51 calatoria tur-retur, pe acel vapor de lux. Planul 1-am co-
rnunicat Lencichei, cerand stiri pe adresa Ragusa Veche221,
post restant. Sosind ecolo am gdsit o telegramd prin care
eram strasnic luat la rost: in loc sa-ti vezi de familie, faci
-xcursii pe mare etc.", in acest stil de guvernantà furioasà.
Era semnatd Lenci. Am inteles numaidecAt ca autoarea era
Lenica (soacra) si am rdspuns categoric ci refuz tutela si nu
admit un asemenea ton. Dupa terminarea dezbaterilor in Ca-
mera, reintors la Brasov, nu am mai pomenit niciodatà de
acea telegramd. Nici Lenica, nici Lencica. Ea izvordse din-
tr-un acces de gelozie, de care suferea din când in când
Lenica. Lencica era inteleapta, cidci dânsa dispunea de con-
trolul bilantului fidelità tii". Cand ai destule ganduri i ne-
cazuri se mai ivesc in viatà si asemenea incidente ca tele-
grama. Trebuie sä stii trece, Sara supArare, la ordinea de zi.
Pe timpul scurtei guvernAri a lui Khuen-1-1édervàry am
obtinut numirea lui I. Cristea222 ca episcop de Caransebes, dupä
ce, din cauza intrigilor .arAdanilor" (Goldi i instigat de el
57

www.dacoromanica.ro
cu dibacie, I. Suciu), Cristea nu obtinuse decat o modesta
majoritate, la alegere. Cand primul ministru s-a prezentat
ina udienta la Francisc Ferdinand, acesta ii ceruse sa pre-
zinte imparatului numirea lui Cristea spre confirmare. Tot
atunci Khuen a admis ca in cca 34 de circumscriptii sa asi-
gure, pentru noi romanii, alegeri cinstite. S-a mai angajat si
introduca o destindere intre guvern si nemaghiari.
Ne-am pomenit cu singurul castig: confirmarea lui Cris-
tea. Intre Tisza si Khuen exista perfecta solidaritate de con-
ceptii si de tactica, pentru a-1 trage din nou pe sfoard pe
Francisc Iosif. Khuen-Hedervary a demisionat iar Tisza i-a
luat locul de sef al guvernului. Ladislau Lukacs, armeanul
siret din Zlatna, Ii seconda din flanc in tragerea sforilor, ca
homo regius223. Pe acesta am incercat sa-1 dobandim pentru
a sthrui la Francisc Iosif, in interesul unui guvern Kristoff).
Lukacs dorea sa obtina postul de ministru a latere224. Cas<I-
torit la batranete, a doua oard, cu vacluva unui bogatas
pe care il favoriza intr-o afacere grasä, cand fusese ministru
de linante dorea sa satisfaca pofta sotiei, de a repre-
zenta" ca ministreasa la Viena.
Francisc Ferdinand fiind absent din Viena, Brosch a adop-
tat riscul de a-i obtine ulterior aprobarea si astfel am pus la
cale realizarea planului de a-1 angaja pe Lukacs. n schimbul
actiunii ce o va depune pentru un guvern Kristoffy, el cerea
interventia lui Francisc Ferdinand la impäratul ca la pro-
punerea primului ministru Kristoffy, Lukács sa fie numit
ministru a latere. Voia insa neaparat ceva in scris.
Fiind eu la Olpret, am batut la masina o scrisoare adresata
lui Kristoffy. ii aduceam la cunostinta ca propunerea lui, in
legatura cu pactul mutual, a fost acceptath. Aceastä scrisoare
am trimis-o lui Brosch, iar clansul a expecliat-o pe adresa lui
Kristoffy la Bad-Gastein225 uncle, impreuna cu Lukacs, in-
cercau sa dobandeasca intinerire. Intriga noastra a celor pa-
tru colaboratori a ramas fard urmari practice. Nici unul r.0
se incredea in altul (eu nici nu 1-am cunoscut personal pe
L. Lukacs).
Sthpanul, nu numai al Ungariei si Austriei ci, in realitlte
al Puterilor Centrale, era Tisza. Caci, pentru acest om de
voita si dibaci jongleur politic, care fiind calvinist, era convins
Ca e menit sa indeplineasca o misiune istorica, salvand Un-
garia. A fost un joc usor s5-1 stapaneasca si pe imparatul
Wilhelm II, exploatandu-i vanitatea egocentrista i fudulia
cezariana. Cum ar fi putut Tisza sä admit& un guvern Kris-
toffy? Ar fi preferat sa insceneze o revolutie. Cu aceasta erau

58

www.dacoromanica.ro
toti patru in clar, insa la Francisc Iosif nu era imposibil sa te
astepti la orice ... De aceea nu riscam nimic, in caz de in-
succes.

Reintors din Karlsbad, in 1914, am ramas la Viena, iar co-


piii i-am dat la Iezuitii din Kalksburg. De la un timp am in-
trat la Therapeutisches Ambulatorium", condus de Dr. Berch-
told Beer, pavilionul pentru acest ambulatoriu fiind ridicat
in parcul palatului Schwarzenber.
Colegul Dr. Zgardelli era var cu Montlong, seful presei
din Ministerul de Externe. Eu Ii cunosteam de la ceaiurile
D-nei Many. Comunicdndu-rni Zgardelli ca Montlong ar dori
o intalnire cu mine, am fixat ora 10 a.m., cand era aproape
gol localul, la Café Reichsrath" (Ca sa nu fim vazuti im-
preuna, spre a evita sa ne comprornitem reciproc). Am dis-
cutat atitudinea Romdniei i a rornanilor. El rn-a sondat dacii
nu a fi aplicat sa incerc mergand la Bucuresti sa in-
tervin pe langa Bratianu, in favorul alaturärii Romaniei pe
langa Puterile Centrale. I-am aratat situatia, ca orice incer-
care ar ramdne infructuoasa cat timp chestiunea romanilor
din Transilvania nu va fi solutionata. Ne-am despartit ca
vechi cunoscuti.
Dupa catva timp, telefondndu-mi Drul Funder, m-am dus
la redactie. Imi comunica in mare taina, ceea ce aflase de la
Montlong sub secretarul spovedaniei, ca voi fi chemat in
audienta de contele ForgOcs, loctiitorul ministrului de ex-
terne, conte Berchtold226. E vorba sa fiu rugat sa fac o
declaratie patriotica, spre a influenta opinia publica din Bu-
curesti, in mod favorabil pentru monarhia Austro-Ungara.
Aceastd invitatie la ForgOes se va face in decursul dupa-
arniezii. Ca sa nu md gdseascd nepregait, Funder a tinut sa
nad avertizeze, dandu-si si el seama de prostia domnilor de
la externe. Cu dansul puteam vorbi deschis.
Pe ForgOes Ii cunoscusem de cand cu campania dusd de
Funder in Reichspost" si de istoricul Friedjung, in Neue
Freie Presse"227 pontra Coalitiei sarbo-eroate". Sarbii van-
duserd lui ForgOes (ministrul Ungariei la Belgrad) un franc
intreg de acte compromitätoare pentru deputatii fruntasi sar-
ho-croati din Camera ungard.
Funder avand la dispozitie copii de chitante, acesta scoase
cateva din pupitrul plin i mi le aratase la timpul sau. Avea
o mare satisfactie de gazetar pentru senzatia ce va putea
produce ziarul sau. Nu era lipsit de picanterie ca Reichspost-
si Friedjung sã dernonstreze cä guvernul Coalitiei M. Sale
59

www.dacoromanica.ro
incheiase pact cu Coalitia sArbo-croatA, finantata de Belgrad.
Si ce glorios merit pentru fostul ministru in Serbia al M. Sale,
contele Forgács
Vazând eu cã, intre allele, se gasea o chitanta despre 50
de dinari, semnata de Supilo:12'4, am inceput sä rad. I-am spus
lui runder ca. aceste dovezi" sunt falsificate. Supilo nu e un
om ahtiat dupa parale. E foarte modest in felul cum ii duce
traiul, apoi este un om de o inteligenta superioara, cap lu-
minat politic, autodidact, ajuns din ucenic de tipograf seful
diriguitor al delegatiei sArbo-croate din Camera ungarà. Nu
poate fi corupt cu 50 de dinari, nici cu 5 milioane. Daca ar fi
primit subventii de la ministerul din Belgrad, desigur nu ti
s-a luat thitanta iar daca i s-ar fi cerut nu ar fi semnat-o.
Chitanta (copie) in sine face dovada prostiei diplomatiei pus-
tro-ungare. Funder a ramas impresionat, dar totusi a dat curs
atacului contra Coalitiei sarbo-croate in Reichspost", pe tema
de inalta tradare. Sfarsitul a fost celebrul proces, in fata
Curtii cu jurati din Viena, la care s-au prezentat cei calom-
niati. Dupa ce procesul s-a terminat printr-o declaratie (lath.
de Funder si de Friedjung, recunosand onorabilitatea leza-
tilor. Funder mi-a recunoscut.cinstit i vesel:
Wir waren froh so billtg zu entkommen. Wir haben VMS
beeilt, fluchtartig die Gelegenheit zu beniitzen sonst wiirden
wzr arg verurteilt worden sein ..
Inthlnindu-ma, inainte de acel proces, cu Friedjung, in
fata bisericii votive si plimbAndu-ne, mi-a povestit diferite
chestiuni din culisele politice (ca istoric era consilierul lui
Aerenthar239. Intre altele imi spune ca a aflat un lucru kie
necrezut. Anume ca un om atat de distins ca M. Polit, a primit
din Belgrad o surnti masiva pentru o scoala sArbeasca din
Novi-Sad231. Ma intreba daca fi tinut eu capabil pe
Polit de a$a ceva?
Natural i-am raspuns.
Cum natural replica Friedjung A primi subventii
de la un stat strain insemneaza inalta tradare.
Da, dar daca sarmana scoala sArbeasca din Novi-Sad
nu poate fi salvatà de maghiarizare, din cauza lipsei de mij-
loace si regele Ungariei nu-i poate asigura dreptul la exiS-
tenta ci se .solidarizeaza cu asuprirea rnaghiara, atunci inalta
tradare devine legitimd aparare.
(Fireste ca nu am putut cadea de acord ...).
Dupa-amiaza primii invitatia lui Montlong de a-I vizitq
la Ministerul de Externe, pe la ora 5. Indata dupa sosirea mea,
imi comunica dorinta contelui Forgacs de a ma primi si. co-

60

www.dacoromanica.ro
borand pe trepte, imi spuse cerand ca si Funder pastrarea
secretului ea voi fi rugat sa dau un interviu patriotic. Am
fost apoi prirnit, fara intarziere, de loctiitorul ministrului de
externe. Conte le Fargacs, Orland seama de formele protoco-
lare de drept public, atat de zelos validate de orice ungur.
fiind eu deputat ungar iar el ministru comun ungar i austriac,
rn-a primit in limba maghiard, cu kedves képviselö ur.
Considerand interesul comun al elementului roman, cu
interesele monarhiei si ale Triplei Aliante, de care se tinea
si Romania, mi-a spus ea' popularitatea mea, de care ma bucur
la românii din toate partile, crede ca ar putea sa facã un
bun serviciu cauzei Puterilor Centrale. Era in toamna 1914
si irni cerea sa dau un interviu unui mare ziar vienez, de
exemplu Neue Freie Presse", aratand romanilor care le este
datoria patriotica fata de monarhie. Forgacs vorbise ungu-
reste, eu fumam linitit igareta ce mi-o aprinsese. Terminand
dânsul, i-am raspuns nemteste, rnotivand ca stapanesc mai
perfect germane decat maghiara. El aproba cu placere.
La inceput i-am raspuns cä dadusem un interviu Adeva-
rului" (cel cerut de Bratianu prin Stere, vezi scrisoarea aces-
tuia din arhiva mea). Apoi, cà publicasem Cate un articol in
Reichspost" si in Oesterreichischer Rundschau" (ca sä poata
Gessmann232 j apoi baronul Beck interveni in favorul celor
ridicati pentru internare). Neue Freie Presse" mi-ar refuza
publicarea etc. El ma asigurã ca acesta rni-er sta la dispo-
zitie. Atunci am dat cartile pe fata. I-am spus cá nu mai
pot face nici un apel dupa ce persecutarile guvernului con-
tinua in Transilvania, ceea ce revolta opinia publica si din
Romania, mai cu searna dupa ce cu ocazia mobilizarii
romanii s-au prezentat insufletiti sub arme. Numai guvernul
ungar e in stare sa potoleasca revolta opiniei publice. Daca
insa e vorba de interventia prin apeluri din partea unor oa-
meni politici romani, Tisza ar putea sa o face. prin Mangra.
La aceasta Forgács a obiectat ea Mangra nu se bucura de in-
crederea multimilor romane. I-am raspuns câ nu pot nici eu
sa-mi pradez zadarnic reputatia. A mai staruit totusi sa batfi
apa In piva. Terminasem a doua tigareta, cand Forgacs in-
sista Ica sa ma mai gandesc. Atunci ridicandu-ma, zisei:
V-am rapit Excelenta timpul pretios. Oricat m-as gandi
nu cred ea ma pot hotari sa và indeplinesc dorinta si 2m
plecat spre usa.
El rn-a petrecut i punandu-si mana pe urnarul rneu a mai
repetat odata, ca sa ma mai socotesc

61

www.dacoromanica.ro
[PARTICIPAREA LA FUNERARIILE REGELUI CAROL I]

Dupa aceasta intamplare, rnurind Regele Carol I, a avut


loc diseutia intre Funder si mine, pe tema unui articol de
amintiri personale, referitoare la defunctul rnonarh. Isopescu-
Grecu1233, deputat in Reichsrat a dat un astfel de articol pentru
Reichspost"; era potrivit sa scriu i eu unul, ca deputat in
camera ungard. Am redat acea conversatie in alt loc.
Cum orke contact intre Bratianu si mine devenise impo-
sibil, de cand se incepuse razboiul, m-am sfatuit cu Dr.
Funder, amintindu-i de audienta avuta la Forgács i i-am
propus sa incerce a pune la cale ca sa se faca rost, sa putem
trece o delegatie de ardeleni reprezentativi la inmormantare.
Prezenta noastra ar face o buna impresie asupra ppiniei pu..
blice bucurestene i ni s-ar oferi ocazia sa discutam cu sefii
partidelor, alaturarea Romaniei la Puterile Centrale. Funder
a lamas mai inthi zapacit. Eu i-am desfasurat etapele punerii
In practied a ideii. Funder, luand contactul cu Mont long,
acesta i va spune planul lui Berchtold, care la randul sau ii
va cere telefonic lui Tisza sa dea dispozitif ca si ni se asigure
trecerea prin Predeal, fard pasapoarte. Timpul e scurt, cad
inmormantarea va fi poimaine. Astfel trebuie s5 plecarn
maine cu acceleratul. Indata ce voi obtine aprobarea, voi te-
legrafia prietenilor, iar ei se vor urca in tren de-a lungul dru-
mului. Era pe la ora 11-12. A lamas ca Funder sa ia nurnai-
decat contact personal cu Mont long. Intre orele 5 si 6 voi
telefona, ca si aflu rezultatul.,

Dupa-arniaza am iesit cu Lencica i eu Ileana la plimbare.


Pe la 51/2, in Kartnerstfasse234 am intrat la Quisisana", restau-
rant automat. Lencica a luat o bere, copila o prajitura iar eu
i-am telefonat lui Funder. Primind raspunsul Ca totul e aranjat,
rn-am dus la centrala telegrafica si le-am trimis cate o depese,
invitandu-i la inmormantare, urmatorilor: Mihali Dej,
Maniu Blaj, *tefan Cicio Pop si Goldis Arad, Braniste235
Lugoj, Vlad Orastie, V. Nitescu Brasov. Le-am in-
dicat trenul, comunicandu-le ca putem trece fara pasapoarte.
Fiind absenti de acasa Maniu, Mihali i Braniste, nu s-au
putut prezenta, ceilalti s-au urcat in tren la Arad, Ora's-tie ii
Brasov. La Predeal, seful politiei de granita. Burg Kornel,
ne-a primit cu deosebita complezenta. Ne-a comunieat ca-i
venise ordin din Budapesta.

62

www.dacoromanica.ro
Prin Bursan, seful Orli romãne Predeal, am telefonat la
Bucuresti comunieand guvernului sosirea noastra. La Buftea
ne-am urcat in trenul ministerial, pentru Curtea Cde Arges.
Pând la sosire am stat de vorba cu diferiti cunoseuti si am
schimbat vestmintele.
In noaptea urmatoare am sosit la Bucuresti (conversatiile
cu fruntasi ai vietii publice le-am relatat in alt loc). Ca epi-
sod caracteristie tin totusi sa amintesc intalnirea cu Gh. Bog-
dan Duica236 si. cu Stere. Duica ma cauta si ma gasi la Café
Corso". Dorea sa ma avertizeze ea un cdpitan, cutare, Ii spu-
sese:
Vaida i ardelenii sunt agentii lui Tisza, ca sa im-
piedice intrarea Tarii in actiune. Am sd-1 impusc pe acel
Vaida.
Fiind acel capitan un om pornit, ar trebui sã ma feresc de
el. Para ar fi fost primul nebun al patriotismului cu car?.
ajunsesem in conflict, in viata. In cazul dat pornirea acelui
Mitied era fireasc5, Andrei Popovici, cel mai mare dintre
fratii Lenichei (Puscd icoane"239, un neuropat, se afisase ca
mare om politic, publicând in Lupta" un articol de fond prin
care ma prezenta el ea unchi trebuia doar sa stie ca agent
al lui Tisza, trimis spre a-I indupleca pe Bratianu sa renunte
la cucerirea Transilvaniei. Andreita", cum i se zicea in fa-
milie, semn,aise articolul. Totusi, in 1918, când am dus Re-
gelui Ferdinand Actul Unirii, acelasi unchi ma prezenta cu or-
goliu grandoman: nepotul rneu".
Stere rn-a autorizat sà declar prin presa ca articolele din
Reichspost" Si Oesterreichischer Rundschau" le-am publicat
urrndrid interventiei lui, care fusese trirnis de Bratianu in
acest scop peste Carpati, in 1914, in preajma izbucnirii r5z-
boiului. Sa public? Dar dupd informarea lui Bratianu, priri
mine si prin Vlad, noi trebuia sa ne reintoarcem iar acasa,
sub dicta tura hri Tisza. (Discutia cu Bratianu am publicat-o
intr-un numar al revistei Transilvania", a Astrei").
Intr-o zi Dr. Funder imi cornunica dorinta fostului ministru
Baerenreither de a vorbi cu mine. Funder Ii sugerase ca ar
putea prirni ,de la mine cele mai precise informatii referitoare
la chestiunea româneascd. Omul ii are importanta fiind unal
din informatorii impdratului Wilhelm II.
Telefon5ndu-i lui Baerenreither, acesta rn-a primit in
ziva urmatoare. Am stat la el cca 11/2-2 ore. Interesant a
fost ca, asezat la birou in fata mea, el i.i facea notite, pe un
bloc, in tot decursul expunerilor mele. I-am aratat cà nici un
guvern din Romania nu poate sa faca razboi anturea cu pu-
63

www.dacoromanica.ro
terile austro-ungaro-germane, fara a se solutiona in prealabil
chestiunea transilvaneana. Aceasta depinde de oligarhia ma-
ghiara. Tisza fiind insa omul in mana caruia sunt franele po-
litice, nu se poate imagina o rezolvare. Caci Cirea lui este de
o Incapatanare natanga, conceptia lui: totul sau nimica. Tac-
tica lui e stravechea siretenie a oligarhiei maghiare, aplicata
1000 de ani, k-.)rin care aceasta a izbutit si contra Ilabsburgilor
sa paralizeze orice initiative de aranjament in favorul intregii
populatii ungare i indeosebi a celei nernaghiare.
Interpretarea legilor tendentioase redactate spre a le pu-
tea pune in practica favorabil intereselor oligarhice; reparti-
zarea posturilor intre membrii familiilor istorice", asigurd
colaborarea, in mod automat, a acestei dice, fara a mai trebui
indicat fiecaruia impartirea de rol, ce are sa joace spre asi-
gurarea continuitatii si intaririi dominatiei suprematiei aces-
tei oligarhii in monarhie. Germania? E la remorca lui Tisza.
Politica externa a monarhiei? Fie Berchtold, dublat de For-
gacs; fie ministrii austro-ungari din diferitele capitale, mag-
nati unguri ori rude prin alianta cu magnatii; fie Burjan738
ori generalii statului major invarstati cu ungurii; fie sar-
manul birocrat Stiirgkh239, toti sunt la discretia lui Tisza, ti-
morati ca nu curnva sa-si expuna cariera. Ei, cu totii nu fac
politica si nu-si dau seama ea de fapt executa cu totii politica
oligarhiei maghiare, conform vointei lui Tisza. In definitiv,
declan.sarea razboiului va fi fost pricinuita de mai rnulte cauze,
politice, economice, concurenta intre marile puteri etc. insil
in ultima analiza, chestiile nationalitatilor din Austro-Ungaria
si intre acestea a celor din Ungaria, au fost adevarata cauza
nemarturisita.
Pentru Tisza insa, determinant a fost planul de a ispravi
cu Serbia" ca sa poata apoi pune Romania cu botul pe
labe". Fireste ca in Consiliul de Coroana, in care s-a hotarat
ultimatumul adresat Serbiei, Tisza a jonglat parca ar fi contra
razboiului si a lasat, in fine, sa se inregistreze Ca invoin-
du-se totusi nu aldmite anexiuni. In acelasi timp, desi nu
1-a redactat dar el a inspirat redactarea ultimatumului prin
Mono lia24° iar ea a fost contra anexiunilor, era prea firesc, in
1914, peste jumatatea populatiei Ungariei chiar si con-
form statisticilor ocia1c falsificate fiind compusa din
nernaghiari.
Baerenreither imi punea intrebari, cerea date statistice,
pilde concrete etc. iar eu i le serveam si el nota, umpland o
rnultime de foi ale blocului. Puteam vorbi Lira reticenta si
precautiune. Cantarirea cuvintelor este inclicata fata de agenti

64

www.dacoromanica.ro
agentii provocatori marunti, cari
5?:1 cu, ori fara intentie
mai adauga ori falsifica spusele, din lipsd de cunostintä,
spre a-si merita apuntamentele"241. Informatorii superiori, de
grad social si politic, se feresc sa fie inexacti, ingrijorati sa nu
fie prinsi cu minciuna i zelosi de a se scoate pe sine in
evidenta, retacand izvorul informatiilor dobandite
Cateva saptamani mai tarziu, ,sosind acasa pe la amiaza.
Lenicica imi spuse ca. Baerenreither ma cautase, urcand doua
etaje. Trebuie sa fie peva urgent si important. Telefonandu-i
ne-,_trn inthlnit la Café Kaiserhof"242, sub arcade. Eram sin-
urii oaspeti in luxosul local. Mi-a comunicat cd a sosit la
Viena contele de Monts, fostul ambasador al Germaniei la
Roma. A venit in misiune secreta, trimis de imparatul Wil-
helm H. El are sa studieze situatia i sä faca raport Kaiserului,
despre chestiunile nationalitatilor din Austro-Ungaria. Indeo-
sebi Ii intereseaza problema romaneasca. Locuieste la hotel
Imperial" si doreste sa ma vada. Am cazut de acord ca
rnaine-zi, la ora 1 1, sa ma prezint la dansul.
In ziva urmatoare, plecand in redingota, vazui intr-o vi-
trina pe Alzerstrasse243, pitoresc aranjate de jos 'Dana sus, tot
numai cravate de matase in culorile negru-galben. Cum dra-
wl ironiei nu adoarme in mine, nici in momente solemne,
Lm intrat la evreul dinastic. Am cumparat o cravata t5i mi-am
legat-o in locul cravatei protocolare. Las' sa-i servesc neam-
tului cu o demonstratie grossoesterreichista, prin cravata in
culorile casei de Habsburg.
Contele de Monts ma astepta (Bil11ow244 ii prezinth in me-
moriile sale ca pe o lichea, ceea ce nu puteem sti pe atunci).
Un om inalt, pe la varsta de 50 de ani, imi spuse fara nici o
introducere si rezerva ca indeplineste un ordin al Kaiserului.
Vrea sa fie informat exact despre chestia romaneascä. De la
Viena merge direct la cartierul general, spre a referi impa-
ratului unde, peste cateva zile, este asteptat contele Tisza.
Dupa ce i-am repetat expunerea ce i-o facusem lui Baeren-
reither i atator altor netoti austrieci si germani con-
tele se aräta convins i cunoscator al realitätii. Ma intreba
insä ce ar trebui facut pentru a dobandi daca nu alianta
neutralitatea leala a Romaniei. I-am raspuns pe larg, and-
t("Ind cã numai acordarea i punerea in practica a unei auto-
nomii nationale, pe seama romanilor si a celorlalte nationa-
litäti nemaghiare, ar putea asigura increderea Romaniei. in
privinta aceastapentru inceput, s-ar putea ameliora tensiunea
LriOtro fagaduinta solemna a monarhului, dath popoarelor
s,le, iar ca garantie pentru realizarea noii organizatii statale.
5 Mernorii, vol. IV 65

www.dacoromanica.ro
ar trebui introdus de urgentd sufragiul universal direct si
secret. Fireste pentru a putea infäptui aceste reforme, ar fi
inevitabild inlocuirea guvernului Tisza. Simultan ar trebui
pusd in ,practied o lege a re,formei agrare si a impozitelor
progresive. Indiferent cã eine ar fi in fruntea guvernului, de
exemplu un om din generatia tfin5r5 a grupului de social-
politici, poporul intreg al Ungariei 1-ar sustine, in frunte cu
t5ranii maghiari, mai napAstuiti deck nemaghiarii, in urml
asez5rii lor geografice. CAci latifundiile sunt extinse in tinu-
turile de ses, de asemenea elementul etnic maghiar.
De Monts s-a declarat satisfäcut, asigurAndu-m5 cã e con-
vins ca. insusi Kaiserul nu va ezita s5 stiiruiascd pentru o
astfel de solutie. Eu i-am replicat di nu are nici un rost sa.
incerce a-1 eftstiga pe Tisza. De Monts ins5 a repetat c5, pe ef t
Ii cunoaste pe Wilhelm II, este convins cã va izbuti. Ridicfm-
du-mä, rn-a petrecut spre usd zicand:
Eu sunt optimist, cred cA te inseli. Iar eu, oprindu-m5
i-am r5spuns:
Nu am avut norocul sd-1 cunosc pe Kaiserul, deck
din diferitele sale atitudini i declaratii. Cu atfrt mai bine il
cunosc pe Tisza. De aceea sunt convins ca nu Kaiserul va
reusi s5-1 conving5 pe Tisza, ci Tisza il va convinge pe Kai-
ser.
aind ieseam pe usd cu gceste cuvinte, imi ripostä:
Sper c5 evenimentele imi vor da mie dreptate

UN OBSEDAT AL PATRIOTISMULUI HABSBURGIC

Intr-o zi, venind acasä, Lencica mi-a predat o dactilo-


gramá voluminoas5, pe care mi-o adusese un preot. Seara, in-
tAlnindu-sie cu A. C. Popovici, el imi spuse Ca i dânsul primise
acelasi elaborat. El nu are timp s5 citeascd toate prostiile unor
fantasti. Noaptea Ii intrebai pe Dr. Funder dac5 stie cine e
Pater Schmidt, autorul. Mi-a dat toate informatiile. Acest ea-
lugar se bucurà de cea mai mare incredere a mostenitorului
de tron Carol, astfel inck adesea il duce cu sine si cfm,I
merge pe front. Este calugâr intr-o mfmästire hinga Mauer
(spre Baden) si apartine unui ordin care se dedic5 misionaris-
mului in colonii, fiind sprijinit mai cu seama de Olanda. Con-
sidenind relatia cu arhiducele Carol, omul Ii are importanta.
66

www.dacoromanica.ro
Popovici, informat de mine, a perseverat sa declare ca ela-
boratul, pe care il frunzarise, e o prostie. Totusi i-ami tele-
fonat la mändstire si I-am vizitat pe Pater Schmidt. Cu dac-
tilograma lui in man& rn-am trudit sa-i atrag atentiunea asu-
pra absurditatilor i ereziilor sale.
Inainte de toate dovedea cea mai crasä ignorant5 a star--
lor politice reale, nu numai din Ungaria ci si din Austria.
Batea campii. Ajungea la concluzii i planuri fantastice, c5
satisfacerea popoarelor ar putea fi simplu infaptuite. Pentru
..calugarul din vechiul schit", premiza era: dinasticismul po-
paarelor. Polonezii, cehii, ungurii, sarbo-croatii, germanii, aus-
triecii puteau fi multumiti: Monarhul nu avea decat sa Sc
incoroneze in capitalele tuturor acestor regate, la Viena, Bu-
dapesta, Zagreb, Praga i Varsovia. Dar popoarele erau tã-
tule de Habsburgi si de tactica politica a acestora, practicata
in nemaisfarsita domnie a lui Francisc Iosif (Herr von Pro-
hasca245). Conte le Taafe246, fostul intim al imparatului, pe cand
era prim-ministru, intrebat de un diplomat cum merge cu
guvermarea, raspunse cu umor amar;
Es wird fortgewurstelt (romaneste s-ar putea traduce:
ramiintaim in sec, sau a bate apa in piva247).

Bätut de soarta, plictisit de lume si de oameni, imparatul


nu mai dispunea de clinamismul initiativei. Inconjurat de ba-
trani, contemporani, obisnuiti sa-i umble in voie, el ii in-
deplinea pedant datoria de administrator, observand formele
protocolului spaniol, ca un scop in sine si-si satisfacea cu dem-
nitate obisnuitii rolul sal reprezentativ. Diferitele nationali-
tati au progresat sub stapanirea lui, in privinta culturala,
econornica cat si a organizatiei lor constiente nationale. Cum,
datorita dezvoltarii stiintelor i reducerii analfabetismului, ome-
nirea incepuse sa treaca tot mai vertiginos in a doua juma-
tate a secolului XIX din evul mediu spre o lume nou5,
se simtea tot mai mult insuficienta institutiilor politice vechi.
Progresul tehnic contribuia la accelerarea dezvoltarii para-
lele a celui realizat de stiintele pozitive, dar de aceastä reci-
procitate, zadarnic se zbateau sa tin& seama conducatorii po-
liticii ai statelor. Prejudecatile, superstitiile, institutiile, or-
goliul social nu numai in mentalitatea claselor conduca-
toare, ci i ,in sanul multimilor produceau impedimente, care
paralizau putinta de improspatare institutionala adecvata
sincronica inaintarii perpetue, realizate de stiinta i teh-
nica.
67

www.dacoromanica.ro
Ca intotdeauna si pretutindenea, opinia publicd acuza con-
clucâtorii statelor de nepricepere a exigentelor obstesti. In
Austro-Ungaria, popoare obisnuite ca impäratul sã facd drep-
tate in urma reziduurilor traditiei râmase de pe timpul
absolutismului luminat" atribuia incapaciatii lui Francis-
Iosif, cauza nemultumirilor lor. In west punct erau solidare,
poate numai intr-acesta: detestau pe Habsburgi si erau sä-
tule de monarhia acestora (Monarchiemiide248). A preconiz
o renastere a monarhiei, prin arcanul parAzilor de incoronar2.
specuLand sentimentele dinastice medievale inexistente, ar fi
insemnat o incercare de a inlocui solutia catastrofald a unei
dramatice trageclii printr-o farsa burlesc5. Toate acestea am
sthruit sà i le ldmuresc naivului calug5r. Totusi, ulterior si-a
tipArit lucrarea ,intr-un volu.rn, trimiOndu-mi si mie un exem-
plar. Quem Deus perdere vult prius dementat249.

Intre timp prietenul si colegul meu, fost deputat, Milan


Hod2a, fiind concentrat, ajunsese seful biroului pentru cen-
zurarea scrisorilor prizonierilor slavi, sosite din Virile Antan-
tei.
La izbucnirea rAzboiului, intr-o zi de duminicA, se gasea
in capitala judetului sAu natal. De pe veranda cafenelei din
centrul oraslului, unde citea ziare, fu ridicat de o patruld friar-
mata si condus la gard, prin mijlocul publicului adunat. Trans-
portat sub pazd puternica. la Bratislava si intemnitat,_ a fost
supus noaptea unei minutioase perchezitii corporale. In ace-
lasi timp, la Budapesta, i-au ravasit biblioteca si arhiva, au-
toritatile perchezitionând spre a ggsi material compromitator
referitor la relatia sa cu Francisc Ferdinand, unde reusisem
sä-1 introduc. Terminându-se icercethrile Larã rezultat, iar
Hod2a stapiMind limbile slave din monarhie, dupil concen-
trare el a fost repartizat la biroul de cenzura, pomenit mai
sus.
Hod2a era unul din cei mai distinsi bArbati ai largului
meu cerc de cunoscuti. Eram legati printr-o amicitie si poli-
ticà si personald, sincerd i desaviirsità. Vorba lui Cathie:
se potrivea i pentru caracterizarea acestei prietenii: Idem velle
ataque idem nolle, ea demum firma amicitia est2.)0. (Am de-
scris la alt loc circumstantele intre care 1-am introdus
Belvedere).
Fire ehilibratà, stAp5n pe sine, sobrietatea lui de protes-
tant ii asigura judecata contra mAruntelor pdreri preconce-
pute iar cultura lui universald vastá Ii scutea clarviziunea p0-

68
www.dacoromanica.ro
litica de ceata miopiei preocuparilor curente. In mod firesc
Hod 2a era conducatorul slovacilor, desi in ordinea ierarhicd
pricepea sa confere titlurile i gradele celor rávnitori i dupd
anscenitate251 ca, sprijinit de ei, sa poata conduce cu dibdcie
politica obijduitilor slovaci.
In zilele de sarbdtoare mergeam cu placere la Darubach,
in parcul natural al codrilor de stejeri i faget al principe-
lui de Schwarzenberg252. Reintorcandu-ne intr-o zi, am intrat
la laptaria Schwarzenberg. La o masa ii gaisirdm asezati pe
Diener Dénes Iosif (omul lui Karoly Mihaly253, pe colegul 0e-
putat sas Rudolf Brandsch254, pe Szakoloczai255 (evreu botezat,
omul lui Kristoffy). Am completat aceasta societate de Gros-
soesterreicheri" heterocliti, asezandu-ne la masa lor. Dupa ee
am reorganizat inca o data monarhia, am plecat cu tramvaiul
la Viena i ne-am dat intalnire, de dupa cina, la Café Be-
thoven".

[REFUGIUL IN ELVETIA]

Af land eu zvonul ca se apropie intrarea in actiune" a


Romaniei, i-am läsat telefonic vorbd lui Aurel C. Popovici
(prin doamna) ca in conformitate cu planul stabilit intre
noi voi pleca in aceeasi seara in Elvetia.
Dupa cina, Lencica mi-a $.mpachetat cele mai necesare si,
coborand cu gearnantanul in mana fara sa fi intalnit pe
cineva, am sosit cu o birje la gara de vest, cu 5 minute ina-
inte de plecarea trenului. Dand conductorului reglementarul
bacsis de 2 coroane, am ramas singur in cornpartiment, 'Dana
dimineata. Cand am sosit la Innsbruck, era ziuà dalbä si am
coborat din tren spre a ma dezmorti. Un functionar roscovan,
cu favoriti a la Franc* Iosif, mergand de la orn la om. viza
pasapoartele. Prezentandu-1 pe al meu primit de la judet
si nevalabil din vara, fiind scos din vigoare, prin ordin mi-
nisterial ungar I-am salutat Gut'Morgen!, la care el mi-a
raspuns jovial Mmorgen2 i imi apnea stampila pe pasaport.
Plimbându-ma de-a lungul trenului, in fata altui vagon ii
vazui pe Aurel C. Popovici. Si el daduse cu ochii de mine.
Bineinteles, amandoi ne facuram a nu ne cunoaste. Inainte
de Feldhirch, treednd de-a lungul trenului, doi functionari el-
vetieni ne-au vizat pasapoartele, tuturor calatorilor. fard a
69

www.dacoromanica.ro
se supune geamantanele vreunui control. Sthnd pe culoar am
ascultat descrierea unui domn din Zurich care se reintor-
cea acasa asupra greutatilor i farmecului vAnatorii de
capre negre pana ce trenul se opri in statia Buchs.
Fiind sosit pe teren elvetian, am trecut in vagonul restau-
rant. Acolo i-am gAsit pe Aurel C. Popovici, i'mpreunA cu
asesorul N. Ivan din Sibiu. Un singur domn mai sedea la o
masa. Era seful serviciului sanitar din Romania.
S-a asezat i dänsul langa noi. Intalnirea enigmatica si-a
gasit explicatia. Popovici, afland cA plec, a luat trenut de
Salzburg, care se intalnea la Innsbruck cu cel direct de El-
vetia. Spre uimirea lui I-a gasit pe Ivan in acel tren. Acesta
aflase de la mama lui Goga ca este iminenth intrarea Ro-
maniei in razboi i plecase stante pede257 din Sibiu. Seful
serviciului sanitar primise ordin telegrafic sa cumpere vagoa-
nele de medicamente i pansamente, necesare armatei romAne.
Eram pc la mijlocul lui octombrie 1914, pAnd bietul doctor era
insa foarte sceptic, daca in Elvetia ori Italia va mai puted
procura marfa cautata.
Ne-am oprit la Zurich. Toata ziva eram impreuna tustrei.
Masa o luam la restaurant St. Anna Hof". Ziarele le citeam
in cafenele diferite i omoram timpul plimbrinclu-ne. Popo-
vici nu avea astAmpAr. Era de o aversiune greu stapanita
fata de Ivan, pe care nu-1 cunoscuse in prealabil. Enervat ne
parasea cu un scurt: la revedere". Incercam sA-1 imbunez.
Dar el:
Dragul meu, ma revolta incultura vasta a acestui om. E
cum ziceti voi in ,tara cAinelui", un mut huntut"258. Apoi
unghiile lui necurAtate, conversatia lui, mi-au devenit insu-
portabile.
*Hind ca. Ivan va refuza, dupa o saptarnana Popovici ne-a
facut propunerea sa plecam la St. Moritz, unde voia sa facil
o cura din cauza diabetului. Am plecat amAndoi. DAnsul a
stat o lunA. Platea 18 franci pension pe zi, la hotel Chanta-
rella". In acea sumA se cuprindeau i bane de acid carbonic,
medicul i lectiile de patinaj necesare miscarii pentru oxige-
narea organismului.
Chnd chelnerul imbia cu pomiera, a doua oarA, splendi-
dele mere Calville, Aurel sovai mai Intâi SA' se serveasca, adu-
candu-si aminte cA, la Viena, un singur asernenea mar costa 1a
fructaric, de la 2 coroane in sus. Dupa o saptAmAnd rn-am
intors la Zurich. Ivan plecase acasa. M-am incartiruit la hotel
Simplon", in apropierea Orli, cu 3 franci pension pe zi.
Era un hotel de a doua mana, insa de o curAtenie exernplarA

70
www.dacoromanica.ro
si de un serviciu atent, iar menu-urile bune i suficiente. Su-
feream grozav, lipsit de stiri de la famine.
Dar inainte de a continua, trebuia sà descriu pe scurt cele
petrecute la St. Moritz.
Hotelul la care am tras mai int5i era asa de slab incalzit,
inck abia a moderat frigul exterior de sub 20°C. In ziva
urmatoare ne-am mutat. In decursul zilei, fiind_senin, era prea
cald la soare. Hoinarearn hi muzeul Segatini239, la concursul
de schi, pe la hoteluri, cautand unul potrivit pentru Popovici,
poposeam In diferite corfetarii. Pretutindeni intalneam unitati
de mobilizati, care faceau serviciu ca schiori prin munti.
Elvetia isi prizea neutralitatea.
Eu, obisnuit de ani de zile cu agenti pe urma mea, do-
bandisem rutina de a-i recunoaste. Un domn de acestia s2
ivea necontenit prin apropierea noastra, cu o regularitate
suspecta. Intram in restaurantul vast al unui hotel, unde nu
era aproape nimeni, in afara de noi. Dupa catva tirnp insul
intra si se aseza la o masa in apropierea noastra Scena se
repeta si la cofetarii. A§a azi, asa maine. In urma razboiului
era foarte putin public si cu toate ca sezonul de iarnd era
in toi, hotelurile stateau aproape pustii. Eu atrasei atentia
lui Popovici, asupra individului. Dansul, cu rasul sal de ba-
riton, ma lila peste picior, ironizandu-ma ca sufär de de-
tectivitis". Totusi inepuizabila noastra controversa asupra de-
mocratiei, sustinuta de mine si a conducerii multimilor incon-
stiente, prin oligarhii selecte, ne oferea abundent material de
discutie. De asemenea, problemele rasiale. Popovici era un
fervent adept al lui Gobineau si al lui H. E. Chamberlain.
Rasist a outrance260. Viata la St. Moritz fiind totusi mult mai
costisitoare deck la Zurich, in-am hotark sa plec, dupa ce
Popovici se asezase la hotelul Chantarella".
La Zilrich bancaneam pe cele str5zi, intre parcul de langa
lac, port, orasul vechi si cele vreo 4 cafenele. Nu eram in stare sa
omor timpul cu lectura. Dupa cititul ziarelor de dimineat.a,
ma plimbam pana pe la 121/2. Atunci pranzeam la St. Anna
Hof"261.
Dupa-masa iar o plimbare, apoi la o alta cafenea, urmau
ziarele sosite din strainkate. Plimbare. Pe la 5 soseau Co-
riere de la Sera" si Secolo"262. Le asteptam Ia un chiosc si
cumparându-le intram in a treia cafenea ca sã le citesc. Dupn
sfatul lui Popovici imi cumparasem si un dictionar de buzunar,
Feller, italo-german, de asemenea, I miei prigeoni de Silvio
Pellico263, care insa, chiar i pentru mine incepatorul, era prea
usor de inteles.

7I

www.dacoromanica.ro
Dupa ce vizitasem cu Popovici diferitele biserici le-am
mai perindat din nou. Seara, dupa cina, mergeam la cafeneaua
centralà, unde canta o orchestra. Distractia cu revistele ilus-
trate germane, franceze, italiene i engleze, mi-o rezervasem
pentru orele de noapte, stand pana dupa miezul noptii in
acea cafenea. Totusi, cateodata, terminand i cu revistele,
citeam Chemiker Revue"264 din care am aflat ca nemtii au
descoperit" in Romania uleiul din samburi de bostani.
La teatru am fost o singura data. S-a dat fragmentul de
Schiller ,.Ein falscher Demetrius"Y35. Era reprezentata cu ocazia
unei aniversari, intru amintirea lui Schiller. Scurt timp Ina-
into de aceea, o vazusem in Viena la Burgtheater266 reprezen-
tata cu o inscenare grandioasa i u o impartire minunata
de roluri. Contrastul dintre prestatia aceea i intre cea din
Zurich, a fost atat de izbitor, incat am renuntat sa mai merg
la teatru.
La cinematograf mergeam o data pe saptamana, sambdta,
din mild de economie, neputand prevedea cat timp imi va
ajunge suma modesta cu care luasem lumea in cap. Tot
din aceasta cauza nu am facut, dupa intoarcerea de la St.
Moritz, declit o singura excursie de-a lungul lacului Zurich
si renuntam sa folosesc tramvaiul, economisind centimele albe,
pentru eventuale zile negre.
Asteptând stiri de acasa, trimiteam intr-una carti pos-
tale. Dupa trei saptamani de nostalgie greu stapanita, am
primit, in fine, stiri de la Lencica si de la Ciurcu. Cauza
intarzierii a fost cenzurarea austriaca a corespondentei cu
strainatatea. De atunci incepand s-a .normalizat schimbul de
scrisori i starea mea de neliniste a devenit mai suportabila.
Socrul meu mi-a pus la clispozitie o suma de 30 mii de co-
roane la Schweizerische Kreditansta1t"267. Coroana era Inca
la cursul francului elvetian.
D-rul Ciurcu, reintors de la Bucuresti, imi comunica si
stiri politice. Avea metoda de a scrie, in ,continuare romaneste,
pe carti postale deschise. Intr-un rand primisem de la el
vreo 10-12 carti postale deodatd. Aratandu-le lui Popovici,
a refuzat sa incerce descifrarea. Oricat de ilizibila era scrierea
lui Ciurcu, eu o citeam usor, fiind obisnuit cu aceasta de ani
de zile. Pe una din continuari Ciurcu scria:
Am fost la B., W. ma rugase sa sondez daca ar putea
procura faina pentru Viena. Am fost si la Cz. M-a intrebat
daca-1 cunosc pe F. Spunandu-i ca merg uneori la F. la masa,
m-a rugat sa caut sa aflu planurile lui. I-am ras in nas
(B insemna Bucuresti, W Weiskirchner, primarul Vienei,

72
www.dacoromanica.ro
Cz = Czernin, F Nicu Filipescu)Auzind Popovici aceasta
descifrare, citita de mine, a exclamat:
Ciurtu e un inconstient, poate sa o pâteasca rau de
tot ...
Totusi, continuAnd Cu metoda sa, Ciurcu nu a patit nimica.
Precurn am aflat mai tarziu, cenzorul era un ofiter roman
ardelean, din armata comuna, astfel un complice firesc cu
noi.
Popovici nu avea stare si alinare de a ramanea pe loc. Arn
hoindrit prin Lausanne, Berna, Friebourg i ne-am oprit la
Geneva. Acest oras sobru, ne era totusi simpatic noua aman-
durora. Are un caset cald, e mai larg, cu parcurile lui fru-
moase, cu apa lacului de albastru-inchis, mai evocator de
sentimente optimiste i de reflectiuni poetice. La universitate
se tineau conferinte pentru public; teatrul prezenta un re-
pertoriu variat, in limba franceza i dispunea de forte bune,
datorita actorilor refugiati din rranta i Belgia. Nu erau locuri
de stat in picioare i costau 2 franci unul ca altul, afara de
primele randuri care costau 4 franci. Noi luam cele din sirul I,
caci cu drept cuvant Popovici sustinea ca spre a profita tre-
buie sa i vedem pronuritarea franceza, nu numai sa o auzim.
Locuiam in fata garii, la Hôtel des Familles"268, in pension,
D-na A. C. Popovici i fetele au sosit mai intai la Viena. Prin
iunie, primind telegrarna de la Lencica, indicând ziva sosirii
lor, am plecat a Zurich spre a-i primi.
Bucuria de 7a fi iar ithpreuna cu ai ,rnei a fost nernarginiti
pentru mine. Nu poate fi o pedeapsa sufleteasca mai trancena
decdt exilarea, despartirea de familie si de pamantul natal,
constiinta chinuitoare, de a. fi in neputinta de a te reintoarce
in patrie. Iar Popovici si eu ne pregateam sa activam in in-
teresul cauzei nationale. Mai intAi trebuie insa sa ne stim
familiile la adipost.
Din Zurich am plecat cu Lencica i cu copiii intr-un tur-
neu in Elvetia. Ne-ain 'oprit la Luzerna, vizitand ,,Gletscher-
garten-ul"2 i imprejurimile. :Am trecut la Kiisnacht"271. In
Hohlegasse ne-am.. oprit ,si, asezati pe pajiste, le-am citit
Lencichei i celor trei copii celebrul monolog al lui Wilhelm
Tell, din piesa lui, 8chiller. 'Pireste, Copiiii au ascultat docil,
fara a prieepe, ca aduceam un prinos eroului marelui poet,
intru amintirea orelor ce le petrecusem traducându-i drama in
limba romana. Din Luzerna ,am facut excursii pe lac, trecand

73

www.dacoromanica.ro
prin fata livezii Mit li", unde, conform legendei, elvetienii
celor patru cantoane au incheiat legamantul:
Un singur neam de frati voint sá fim,
Uniti in ceasuri grele de prime jdii . . .
.5'i liberi vrem sá lim ca ui strabunii
Nedespartiti luptdnd contra näpastei.
Pe Dumnezeu ne-ntemeiem speranta,
Trufia oamenilor nu ne-nfricid . . .
La Tellsplatte" am debarcat si am mers pa jos pana la
FlUelen. Dupa ce am pranzit la o carciuma, Lencica i ramas
cu Ileana in gradina, iar eu am mers pana la Altdorf271, ea sa
vedem i acest sat celebru, in mijlocul caruia este ridicatä
statuia lui Wilhelm Tell. Seara am fost din nou 1a Luzerna.
Prin Oberlandul Bearnes, Interlaken Simmenthal, Lauzanne,
ne-am intors apoi la Geneva.
Fericit ca ajunsesem sa fiu impreund cu familia, trebuia
sa ma ingrijesc ca sa nu piarda copiii anul. Am cantarit di-
ferit2 solutii posibile, sfatuindu-ma cu Lencica si cu Popovici.
In fine, rn-am decis pentru 9 sooald particulara. Dupa ce
vizitasem diferite astfel de institute, alegerea mea a cazut
asupra colii Ecole nouvelle Chateignerie"272. Directorul
Schwarz-Buis mit-a facut impresia unui om intelept si ex-
celent pedagog. Atat programul de studii, cat si situatia edi-
ficiului modern, in mijlocul campului, visavi cu Mont Blanc-ul
si la picioarele colinei, cu lacu1 Geneva, erau ademenitaare.
Pana la inceperea anului scolar bdietii au râmas cu noi
la hotelul Pension de famille". Copiii fiind sositi de la
Kalksberg erau infometati. Dimineata beau cate 3-4 cesti
de cafea cu lapte, mancau cate cloud borcanase de unt ames-
tecat cu aceeasi cantitate de miere i nenumarate jimle273.
La pranz ernulau unul cu 8, altul cu 10 felii de roast beef274,
pe lânga celalalt continut al menu-ului. Acest nesat nu era o
intrecatorie, ci simptomul unei reale subnutritii. Viena suferea
din lipsd de alimente i convictul iezuitilor nu razbea sa
sature normal sutele de elevi tineri. La Hôtel des familles"
platearn pensionul intreg (locuinta i trei mese), cate 5 franci
pentru Lencica i pentru mine, iar pentru baieti cate 3 franci.
Pentru Ileana. care ii vea pritucul ei in odaia noastra, cu
ferestre spre cloud fronturi i balcon la etajul I, nu au voit
sä primeasca plata. fetita fiind mica. Jenat, 1-am cautat pe
directorul, spuntindu-i ca nu pot primi ca sa pldtesc pentru
baieti numai eke 3 franci, dupa ce unul singur mananca mai
74
www.dacoromanica.ro
mult decat noi cu totii impreuna. D-1 Hahn insd imi räspunse:
Aber Herr Dr., ich hab' meine Freude an den Jungen.
Jeder ist wie viel er mag, darum ist es table d'hOte. Die
alten, Damen beschm,ieren, sowieso, kaum ihre Teller275.
Pentru copii cumparam, la o cas5 de import, fructele in
liazi de ate 10-20 kg: prune, pere, mere, piersici si minunati
struguri din Algeria. Vazand Ca b5ietii luau lada, patronul
imi conta pretul angro: pour les enfants"276.
Dupa-amiaza plecam in parcul Ariana. Duceam cu noi me-
rinde: museau de porc277 in saramurà, de la o charcuterier8,
iar Ileana se obisnuise ca, intrand la o brutärie, sa alsO
Donnez moi, s'il vous plait, paine de menage279 si s5
achite .20 de centime. Geneva era Inca un Eldorado de belsug
si de ieftinâtate, fata de mizeria din Viena. Din phinea de 20
de centime mai prisosea i pentru animalele din pare.
Incepandu-se anul scolar, bAietii au intrat la Chataigne-
raie". La inceput s-au aclaptat cu oarecare neplAcere, disci-
plinei noi, dupa cea de la Kalksburg. Aveau greutäti si cu
studiile in limba francezà. Curând insd s-au obisnuit cu li-
beralitatea educatiei, care se intemeia mai inainte de toate
pe increderea avansata bunului simt al fiecarui elev si a
omeniei de judecata a colectivitàtii. Anii petrecuti sub con-
ducerea clistinsei perechi Schwartz-Buis au contribuit mult la
desAvArsirea caracterului si individualit5tii lor i le-a ramas
o amintire frumoas5 de duiosie poeticd.
Intre timp, noi cu Popovici, nu ne-am marginit numai la
discutiile noastre teoretice, la lectura ziarelor in Café de la
Couronne"m si la admirarea peisajului, odihnindu-ne pe in-
sula lui J. J. Rousseau. Trecand pe dinaintea hotelului unde
locuia MaSaryk, st5ruiam aproape zilnic s5 1u5m contact cu
dansul. Ii cunosteam din Viena, de la intalnirile asociatiei pre-
sei straine, prezidate de W. Steed. Popovici imi raspundea Ins5
categoric:
Mai este timp. Sii asteptam dezvoltarea evenimentelor.
SA nu uitAm a el este panslav.
Popovici fusese. profesor la coala de R5zboi a armatei
romane. Cunostea pe toti oamenii ,conducatori politici i pe
generalii politicianiti. Cuprins de deceptie, dupd 18 ani th
experiente zilnice la Bucuresti, unde activase la inceput cu
mare insufletire (Minerva", Romdnia Juna.", ,,Micii tobo-
sari", Mänästirea Dealului", Nationalism si Democratic", jos
p5lAriile and trece drapelul national" etc.). Scrisese si Die
Vereinigten Staaten von Grossöesterreich.

73

www.dacoromanica.ro
In exilul de la Geneva, plimbándu-ne pe cheiul Mont Blanc
ori trecand peste podul Ronului, avea catepdata izbucniri de
violenta. Acerba lui critica se descarca in contra senior par-
ticIelor si contra politieismului. Apoi lua pe rand caracteriza-
rea generalilor, Infierand incapacitatea lor, lipsa de prega tire
a armatei, prey:az-and infrangerea. Toata speranta lui era cei
dintre elementele tinere, din salmi generatiei care Ii fusesera
elevi la Scoala de Razboi. Eu incercam sa-1 combat, necunos-
cand nici politicianismul lor si cu Etta mai putin pe gene-
ralii: Iliescu, Socec, Averescu etc. Durere, revederile lui Po-
povici au fost ulterior confirmate de evenimente.
Noi plecaseram in Elvetia spre a gasi posibilitatea de a
intra in contact cu Bucurestii si de a face cu putinta o can.-
tonie a lui Popovici in Romania. Eram ingrijorati, temandu-ne
de influenta admirabilului propagandist dar i impu1sivului
fantast sentimental si de lipsa de pregatire politica a arivis-
tului fara serupule, Goga. Adevarat ca cu ocazia fnmor-
mantarii Regelui Carol I colonelul V. Verzea ma asigu-
rase zambind:
Lui Bratianu ii eonvine agitatia ce o lac ei. In mo-
mentul &and va crede de bine, ei vor pleca in strainatate.
(Prorocirea s-a implinit mai tarziu, intocmai).
Mai intai 1-am vizitat pe ministrul Romaniei la Berna,
Pacleanu. Ne-a primit cu multa bunavointa i incredere. Da-
torita lui am pu'tut coresponda cu Bucurestii, prin Berlin.
Totodata si cu Lutz Korodi (am descris La alt loc metodele
intrebuntate).
Ne faceam iluzia ca am putea schimba atitudinea Germa-
niei ifata de problema romaneasca, cercurile hotaratoare accep-
tand eonsecintele tezei lor:
Runtdnien ist nicht eine Frage sondern die Fragem.
De la Czernin, pand la Funder si Delbrilch282 nu se fereau
sa recunoasca in fata noastra, aceasta importanta a Romaniei.
Inlaturandu-1 pe Tisza ni se deschidea perspectiva ea, in schim-
bul neutralitätii Regatului, sa se aranjeze problema roma-
neasca, dacd nu chiar sa se cedeze Transilvania.
De aceea depuneam toate staruintele sa putem merge la
Berlin. Convingandu-i pe nemti, drurnul lui Popovici ar fi
fost deschis spre Bucuresti, ica sa stea intr-ajutorul lui Bra-
t ianu.
In fine, am obtinut invitarea de a merge la Berlin. Pk-
leanu ne-a dat pasapoartele romanesti, vizate de colegul sau
din Berna ,(Am descris la alt loc unele din peripetiile traite
in acca excursie).

76

www.dacoromanica.ro
In alt sens lucra Beldinian. Trimitandu-i o scrisoare lui Ma-.
niu, prin Lencica retransmisd prin Dr. Samassa, sosit in acest
scop la Viena Dr. Samassa i-a comunicat lui Maniu sfatul lui
Beldiman, ca Austro-Ungaria, cedand pretentiilor teritoriale ale
Italiei, sa-si asigure neutralitatea acesteia, in care caz neutra-
litatea Romaniei ar fi fost de la sine asigurata. Beldiman
eaMtorise la Viena, in interesul sprijinirii acestei solutii, unde
s-a sfatuit si cu prof. Samassa. Initiativa patriotica personala
, rninistrului Romaniei [la Berlin], instructie speciala a Re-
gelui Carol I, ori sforarie pusa la cale ,de Bratianu, spre a
clstiga timp si a-i momi pe Centrali?
Fapt este ca Tisza, pe cat de intransigent persevera pe
lariga intangibilitatea teritoriald si de suveranitate, privitoare
Ia Ungaria, tot pe atat de bucuros ar fi ceclat Italiei Trento
si Triestul, iar Bucovina Romaniei, fiind teritorii austriece.
Totusi socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ
In urrna scrisorii ce o primisem de la Luzt Korodi dupa
reintoarcere, am izbutit sà-I induplec pe Popovici sa se re-
peada pana la Berlin. Era foarte sceptic si indispus la ple-
care. A doua zi dimineata prirnii de la el o carte postala ilus-
trata, cu laconica propozitie:
Am gasit un mare rahat, Dipsi.
Cand sosii la cafenea, ma astepta la masa noastra obisnuita.
Calatorise cu trenul de noapte i, usurandu-si sufletul, nu
gasea cuvinte destul de aspre pentru criticarea imbecilitatii
nemtesti.
Lutz Korodi invitandu-ne printr-o telegrama la Berna,
pentru a ne intalni, ne-am prezentat la ora fixata. Korodi so-
sise impreuna cu Naumann283, autorul, pe atunci celebru, al
cartii BerlinBagdad. Era un batran savant. Titlul cartii
lui devenise o lozinca a zilei, era aceeasi populara deviza ca
m'ii thrziu spatiul vital"284. Apreciind Naumann importanta
chestiunii romane -- in urma discutiei cu Korodi se ho-
tarase a lua contact direct cu noi. Am discutat ziva intreaga,
sore a ajunge la obisnuitele concluzii finale cu orice german:
Totul depinde de Kaiser". Ar trebui o initiativa viguroasa, dar
pentru aceasta lipseste omul. Bethmann-Hollweg, fireste, nu
e potrivit etc. Inainte de toate inlaturarea lui Tisza.
Dupà astfel de impresii i cunostinte, colectia noastra de
experiente ni se mai sporise cu cea rezultath pe urma schim-
bului de idei cu celebrul Naumann. (Fireste ca Popovici era
silit sa se abtina de a avea contact cu organele oficiale austro-
ungare din Elvetia).
77

www.dacoromanica.ro
Dupà cina, Naumann se retrase, luandu-si adio de la noi.
Ne-am dus toti trei impreuna la o cafenea. L. Korodi avea
acolo randez-vous cu fostul sau alter Herr285 al carui Fuchs
fusese ca tanar student la Berna. intre ei doi s-a dezvoltat o
conversatie de tachinari, intitulandu-se cu vechile nume din
Corps-ul ,de odinioara. Sobrichetul (porecla) lui Korodi fu-
sese brisca", ceea ce i se parea foarte comic fostului sau
alter Herr, de prezent medic-capitan in armata elvetiana.
Ciocneau intruna paharele de vin: hoch brisca286. Popovici cu
mine mai radeam, mai asistam in tâcere. Chelnerul adus,,
revistele ilustrate. Ora inaintase. Korodi. om cu tact dar poato
datorita si atmosferei de amintiri tineresti si vinului bun,
gAsindu-se in dispozitie strengäreasca, Ii prezenta lui_ Po-
povici pagina revistei Leipziger Illustrierte Zeitung"28', cu
fotografia unei imense multimi de prizonieri italieni. Toti
acesti italieni erau veseli, multi insi rddeau, bucurosi ca au
scapat teferi. Korodi fäcu o observatie de batjocura. Atunci
Popovici ceru chelnerului L'illustration"288. Deschizand re-
vista, ii arata lui Korodi prima pagina, pe care era reprodusa
curtea Domului Invalizilor din Paris, tixita de tunuri ger-
mane capturate.
Totul e trucat zise Korodi , Germania inaintelz5
victorioasa.
Victorioasa? replica Popovici sa asteptarn sfari-
tul, care s-a inceput la lupta de la Marna.
Si apoi izbucni nestapânitul torent al revoltei sale contra
fuduliei germane, de care nu se va lasa aservita toata lumea.
coute que coute ...289 Arunca pe masa costul consumatiei si
pleca, fara a zice noapte buna. Korodi i medicul sviterian
ramasesera zapaciti, iar eu platii in graba si o tulii la fuga.
pan5 ce-1 ajunsei pe Popovici.
Era o noapte senina, racoroasa, cu luna plina.
Cum ai putut sa cazi din rol til intampinai.
M-am saturat ,de prostia si de ingamfarea nemteasca.
Nu rn-am mai putut stapani. D5-i dracului, pana la urmä vor fi
batuti, prea s-au inaltat sa nu fie urniliti. Sa le fie de bine.
dar ce va fi .cu noi? Suntem inconjurati de slavi, cu o fron-
tiera imposibil de aparat, mai cu searna fiind i ungurii gatl
sd se solidarizeze cu oricine impotriva noastra. Apoi Rusia
Ne-am plimbat pana s-a calmat. In dimineata urmatoare
s-au intalnit prieteneste cu Korodi, fara a mai aminti scena
de ast5 noapte

78

www.dacoromanica.ro
Consulul Romaniei la Geneva era un domn, Fazi, elvetian
distins. Vorbea ca despre un lucru cert ca. sarbii I-au ucis pe
Francisc Ferdinand, in urma instigatiilor aranjate de Tisza ...

[SIMPOZION PENTRU PACE]

Anse mari anuntau, in sala unui restaurant, o sedinta pen-


tru discutarea pacii. Ne-am dus si noi. Ne-au primit doi ,dornni
care convocasera adunarea. Ne oferira loc in primul rand. Dupd
deschiderea sedintei, s-au anuntat la cuvant numerosi insi din
publicul ticsit in sala. Urcand pe podiu, ii expuneau :ideile,
unii patetic, altii in ton de conferentieri. Toti erau sprinteni
Ia vorba, vadit obisnuiti sa-si expuna convingerile.
Primul a sustinut ca imparatul Wilhelm e de vina h,
toata nenorocirea lumii. Inlaturandu-1 se va asigura pacea
universala, pe seama omenirii. Altul Ii combatu pe preopi-
nent, aratand ca Wilhelm II este un pornit, dar vina nu e a
lui ci a omenirii, care in toate tarile a uitat de Dumnezeu.
Numai reintoarcerea la credinta cea adevarata va salva lumea
(voci din said il intrerupeau: care e creclinta aceea?). Al trei-
lea expuse convingerea ea datoria statelor este sa inlatuTe
inegalitatea intre oameni, sa nu mai fie saracie in lume i toti
cetatenii sa fie de aceeasi cultura. Apoi calm, onctios incerca
un domn de varsta mijlocie sa arate ca toate cele sustinute
de antevorbitori erau desertaciuni. Dar putem fi siguri ca
pacea eternd e aproape. "Va veni Isus Hristos pe pamant.
S-au mplinit vremurile. Coborand Hristos, El va conduce
omenirea intreaga la pace, ca un bun pastor.
Dornnii conducatori dadeau cuvantul celor care se anuntau.
Prin gesturi si mai pe urrna si direct, ne rugau sã Warn cu-
vantul. Vom fi facut impresie asupra lor, de a fi oameni nor-
mali. Noi insa am preferat sa nu participarn la acea emula-
tie de halarip, cu morile de vant. Ne-am dat seama ea acea
adunatura de nenorociti se compunea din ideologi dezechili-
brati, beneficiari ai ospitalitatii elvetiene, oferita refugiatilor.
Locul lor potrivit ar fi fost insa la Walduna (unicul institut
pentru idioti, din Austria). Considerand primejdia ce o re-
prezinta contaminarea psihica, prin asemenea descreierati, con-
vinsi de credintele lor asupra multor arierati ne putem
explica numeroase fenomene social-politice, de care a suferit

79

www.dacoromanica.ro
si mai sufera omenirea dupa incheierea pacii, cand toti pro-
fetii doctrinari, de a ferici omenirea, au ajuns conducatori de
partide si de grupuri in patriile lor diferite. Vulgus vult de-
cipi290, iar vulgul doritor de a crede in doctrine, nu e capabil
de gandire logica. El crede fara a judeca. Acest vulg irn-
parati si proletari este mult mai primejdios binelui obstesc
decat demagogul fara scrupule si fara credinta, gata sa-si
schimbe atitudinea dupa circumstantele care ii servesc ari-
vismul. Or, exista oare ceva mai tragic, in istoria omenirii.
decat fanatismul religios, ortodoxismul politic, orbirea vulgu-
lui si a vulgarului, cand jura pe cuvinte, Lira macar a 5e.
pricepe intelesul? Es irrt der Mensch solang er strebt _2°1

INCERCAREA LUI ERZBERGER 1915

Din Geneva am continuat sa raman in corespondenta cu


D-rul Fr. Funder, directorul ziarului crestin-socia1 Reichs-
post". Bietii austrieci, au ramas si dupà moartea lui Lue-
ger impreuna cu social-democratii, stapanii in consiLul
comunal vienez i cel mai inchegat partid in Reichsrat (ala-
turea de cehi, contrari insa cu cei de mai sus). i tot mai
incercau sa salveze existenta rnonarhiei.
Dr. Funder era unul dintre oamenii cei mai agili ai parti-
dului. El ma informa ca va avea loc, la Viena, o inthlnire de
mare importanth politica, cu un deputat german, din partidul
de centru al Reichstag-ului, din Berlin. Ne invita staruitor.
pe amandoi, sa participarn, garantandu-ne salvus conductus2
(Aceasta garantie mirosea a aprobare din partea lui Tisza si
insemna, cà situatia Puterilor Centrale sta. rau). Cantarind cc
e de facut, am cazut de acord sa mearga Popovici singur, iar
daca s-ar afla ca ar fi lipsa de prezenta mea, sa ma cherne
telegrafic.
Dupa reintoarcerea lui la Geneva, mi-a descris cele in-
tamplate. Deputatul era faimosul M. Erzberger293, pe atunci cm
de initiativa i actiune, care incerca si el o iesire din impulsul
Puterilor Centrale. Prin contact cu Dr. Funder, ajunsese sa se
convinga ca Vara a multumi nationalitatile din monarhia Aus-
tro-Ungara nu puteau fi sanse de remediere. Demoralizarca
interna paraliza moralul si bravura celor de pe front. Factor
determinant rarnanea atitudinea Romaniei. Voind Erzberg2r

80

www.dacoromanica.ro
sa se documenteze, se hotardse ca impreuna cu fruntasi de
ai partidului crestin social austriac, intre altii principele
Lichtenstein294 i Funder, cat i cu reprezentanti ai romanilor,
sä ia informatii la Viena i sa stabileasca o solutie. Conferinta
avu loc in palatul Lichtenstein. Participase si Maniu. Acesta,
impreuna cu Popovici au expus situatia, in sensul nostru
obisnuit, cum am descris-o 5.n repetate randuri. Cat timp
politica maghiara nu rezolva chestiunea romaneasca transil-
vaneand, nici un guvern roman nu poate lua o atitucline, fie
macar neutrala, necum de solidaritate cu Puterile Centrale.
Erzberger a declarat ea s-a convins de indreptatirea punc-
tului de veclere românesc i cii va starui ca, din partea Ger-
maniei, ,sa se faca presiunea necesard spre a-i indupleca pe
maghiari .s5 se acomodeze intereselor superioare ale Puterilor
Centrale, care sunt si ale Ungariei. Expunerile lui Popovici
si Maniu au fost sustinute, cu toata caldura, de oamenii po-
litici austrieci prezenti. Avand bogatele experiente cu nemtii
din Germania si cunoscand tot asa de bine starile i oamenii
din Austria, am ramas convinsi ca Tisza, mating si cerbicos, nu
va ceda i va /amine intransigent. Fireste ca i Britianu.
Totusi, speram ca interventiile noastre, unite cu tactica ex-
pectativa a lui Britianu, vor contribui la dezbinarea si mai
accentuata dintre Germania si Austro-Ungaria, astfel incat in
momentul critic, forta maghiara sa nu poata traduce in fapta
vorba lui Andrássy:
Daca Romania ar invada Ardealul, va gasi o cosnita fad'
albine.
Dar si in cazul nereusitei lui Erzberger, actiunea noastra
a mai adaus un rezultat pozitiv nazuintelor noastre anteri-
oare: dezbinarea intre Germania si Austria, din cauza ma-
ghiarilor, multumita atitudinii intransigente, la care Tisza
nu putea renunta. Toata seria de comploturi mici contra ma-
ghiarilor tindea la adincirea starii de nemultumire sufleteasca
interna, intre Viena si Berlin de o parte si Budapesta de alta.
Independent si de alt plan deck slavii, in frunte cu cehii,
serveam cu totii acelasi scop, spre aceeasi tinta finala.
La ..1-16tel e Families" locuiau si stateau in pension fel
de fel de oameni, de diferite natii. Majoritatea erau fran-
cezi si fnantuzoaice, doamne Si domnisoare batrane. Se spunea
ca, in 1915, aproape jurnatate din locuitorii Genevei erau
din Franta. Printre cei din hotel se gaseau si nemti, care
comercianti ori reprezentanti de case germane fuseseri
expulzati din Irranta. 0 doamna, la limita de varsta, germana
6 Mcmorii, vol. IV 81

www.dacoromanica.ro
din Frankfurt am Main, femeie de societate, conversa dupa-
amiezile, inconjurata de un cerc ce se formase in jurul ei.
0 parisiana, care fusese de origine german& maritata cu un
francez se gasea in refugiu la Geneva, impreuna cu fetita ei
Miquette, de cca 8-9 ani.
Cutare german, fost cornerciant la Lyon, astepta sfagitul
razboiului, ca sa se poata reintoarce la ocupatia lui (era si
francmason) etc. Trebuie sag amintesc pe un barbat de
cca 55 de ani, care era foarte rezervat. Totusi, stand intr-o
zi de vorbd cu Popovici, acesta 11 intreba de ce nationalitate
este. Strainul avu lipsa de precautiune sa raspund ca e un-
gur. La aceasta Aurel continua numaidecat in limba maghiara.
Insul Ins& raspunse ca a trait in Italia si a uitat limba ma-
ghiara. Popovici intoarse conversatia pe italieneste, tot fara
succes, in fine, pe englezeste. Tot zadarnic, omul o rupea pe
frantuzeste, stapanea insa numai limba germana.
Elvetia i indeosebi Berna. Zurich-ul si Geneva mi-
suna de ref ugiati politici, agent ai diferitelor guverne, propa-
gandist, care incercau sa faca, intre sviterani, atmosfera ger-
manofilä, francofila, italofila. Truda lor a ramas stearpa. Au-
tohtonii nu s-au pretat catusi de putin sa dovedeasca a sim-
patiza cu ideea unirii cu fratii lor conationali din Germania,
Franta ori Italia. Sobri i intelepti, elvetienii nu numai In
politica lor oficiala, ci i sufleteste tineau cu dragoste sin-
cera si cinstita, leal, la patria libertatilor democratiei lor.
Ce contrast si deosebire intre ei i noi Legi i constitu-
tie, corect i sincer aplicate, asigurau sinceritatea cetatenilor,
patriotismul nefatarit295. Noi, siliti de guvernarea rninciunii
perfide, de sistematica pervertire a legalitatii, in beneficiul
unei oligarhii hraparete, eram obligati sa raspundem perfi-
diei cu perfidie, neloialitatii cu neloialitate, astutiei cu astu-
tie296, tinzand sa dezvoltam, la arta, abilitatea prefacatoriei,
pentru distrugerea sistemului de opresiune.
La Frieburg297, centrul catolic sviteran isi preta bunele sale
oficii ultimei dinastii imperiale, ca intermediar discret cu
Roma. Nici papalitatea nu a putut insa salva monarhia Habs-
burgica, menita pieirii, prin perseverenta lui Tisza in credinta
sa de calvinist predestinationist.
Cum am mai amintit, Elvetia era in 1915 un microcosm
al tuturor natilor. La cafenea ascultam dupa cina, concertul.
Ajunsesem la aceeasi masa cu un locotenent sarb, trimis pen-
tru reconvalescenta, cu piciorul anchilozat. Tare in credinta
victoriei finale, el. incerca, impreuna cu noi, sà combata za-

82

www.dacoromanica.ro
darnic pe o studenta rusa care seara de seara sustinea convin-
gerea ei cã a suferi e un scop i o placere a ,vietii".
De mult observarn aceleasi figuri vorbarete, tacute, afe-
rateplictisite ori hoinare, ca si noi doi. Noi aveam de rezolvat
vesnic vechea noastra controversa: democratia progresista ori
conservatorism condus de selecti? Cu ce placere variata de
argumente si pilde combateam fiecare teza celuilalt! Totusi
nu izbuteam sa-1 conving pe Popovici ca multimile ar putea fi
ridicate la inaltimea judecatii politice. iar el, zadarnic incerca
sa-mi dovedeasca posibilitatea conducerii statelor prin impu-
nerea la conducere a celor mai selecte individualitati.
Pana la urma ramaneam fiecare pe pozitia sa, admitand to-
tusi celuilalt ca alearga dupa un ideal irealizabil. Mai aveam
un conflict de impresii incidentale, care sthrnea ironia lui
Popovici. Fie ca eram la Zurich, la Berna, la St. Moritz, la
Lausanne ori la Geneva, anumiti indivizi isi faceau aparitia
prin apropierea noastra. Atragandu-i atentiunea asupra lor,
Popovici izbucnea in ras: iarasi detectivi". Totusi, un ins care
locuia in hotelul nostru pricepu sa lege cunostinta cu doamna
si domnisoarele Popovici. Le-am atras atentiunea sa fie pre-
caute. Asteptandu-mi sotia i fetlia in fata cinematografului
fara a-i fi facut cunostinta personala acel tanar, trecand,
ma agrai, prezentandu-se. Imi spuse ca e [pc cale] sa piece
acasa la Budapesta. Cu placere vrea sa-mi serveasca daca
am de trimis vreo scrisoare. Multumindu-i pentru amabili-
tate, el deschise vorba, comunicandu-mi ca e silit sa plece din
cauza serviciului militar i ma intrebã cum stau cu armata.
I-am raspuns cà sunt de mult reformat etc. In dimineata urrna-
toare lipsind de acasa, Lencica imi comunica la reintoar-
cere, urmatorul incident: pe la 91;2, intränd camerista, ii spuse
Ca D-1 X pe care nu-1 cunostea personal vrea sa fie
prima, ceea ce a refuzat, nefiind camera aranjath. Fata a
intrat din nou, cu vorba ca D-1 pleaca la Viena i vrea sa-i
ofere Doamnei sA-i duca o scrisoare. Primind din nou ras-
punsul negativ, totusi a mai staruit sa fie introdus si numai
dupa repetate insistente s-a lasat induplecat sa se resemneze.
In urma acestei inthmplari, am plecat la 7 tirich. Acolo era
consul austriac un om de treaba. Neamt cinstit, mi-a dat
toate lamuririle referitoare la ordinele de concentrare. Cu
aceasta ocazie rn-am supus pentru prima data, din precau-
tiune, unor experimente. Voiam sa am substratul pentru even-
tualitatea unei examinari medicale. 0 gonita298 e usor de simu-
lat, cu injectarea unei solutii dituate de sublimat coroziv biclorac.
Totusi un ochi expert poate descoperi usor intepatura acului
83

www.dacoromanica.ro
de Pravazza9, chiar si sub un strat brun de tinctura de iod.
Constatarea prezentei dextrozei in urina se poate face in
orice laborator de analize, iar dextroza se gaseste in fiecare
farmacie.
Mi-am pregatit cloud analize si am plecat la un sanatoriu
din Zurich. Ascultandu-mi anamneza, medicul sef mi-a de-
clarat ca etiologia hind verosimil din cauze nervoase, boala
mea va fi mai bine tratata la sanatoriul Wet lin. In ziva ur-
matoare am descins din tren spre a ma prezenta la acest sa-
nator. Plecand de la gara i cotind pe diferite strazi, am
ratnas singur de la un be incolo, iar in urma mea, la 20-30
de pasi un singur pedestru. Intrand eu la sanatoriu, omul a
ramas in fata edificiului, plimbandu-se agale.
Pe fereastra camerii de asteptare 11 descoperisem indata.
Detectiv, ne-cletectiv, are sa-mi princla bine. Planul meu s-a
nascut intr-o clipa. Prima mai intai de medicul sef, am berut
sa vina directorul. Acestor doi medici le-am descris simpto-
mele de persecutie. Privind pe fereastra afara, am exclamat
deodata, intrerupandu-mi povestea:
Poftlti, vedeti-1, ma pandeste.
Rugandu-i sa se uite de dupa perdea, ca sa nu-i observe,
ei constatara temeiul temerii mele. In timpul de cca o ju-
matate de ora, cat a tinut spovedania mea, n-am incetat sa
invoc prezenta detectivului", care rdmasese tot la postul lui
de observatie, in fata cladirii. Facandu-si semne, unul din
ei a iesit i reintrand in odaie a spus ca cleparte de a fi un
detectiv, omul acela astepta pe un secretar al sanatoriului,
prietin cu el. Apoi mi-au comunicat ca momentan nu au loc
liber, dar indata ce se va goli o camera, ma vor aviza. Ar fi
bine sa-1 consult pe specialistul de nervi Dr. Frank, din Zü-
richbergstrasse 73 etc. Am inteles, dar multumindu-le refuzai
sa ies pe poarta principald, consecvent groazei mele de a nu
da fata cu detectivul". Neputandu-ma linisti, au dispus sa se
deschicia o usa din parc, prin care am iesit intr-o strada
pustie, mergand la gara.
In ziva urmatoare 1-am vizitat pe Dr. Frank. Am ramas
luni de zile in tratamentul lui, in raspaturi potrivite. Acest
tratament era neo-freudistic"". Stateam de vorba, fata in
fatä, parte spovedindu-ma, in parte conversiind. Politica, litera-
tura, artele, problemele sociale, cate-toate nu am discutat im-
preuna. Printre acest schimb de idei, mai intercalam vadite
simptome de neurastenie grava. Speram sa obtin, la timpul
sau, un certificat potrivit, de la acel coleg. La sfarsit mi 1-a
trimis la Viena, dupa ce imi luasem ramas bun si Ii achi-
84

www.dacoromanica.ro
tasem onorariul. Cred ea certificatul lui fusese adus la cu-
nostinta lui Tisza, de oamenii cenzurii.
Ca sa termin cu chestia detectivilor, mult mai tarziu
prin 1924, 25 am primit, de la istoricul Paclisanu301 un ra-
port original, pe care cei doi insarcinati I-au trimis din Ge-
neva lui Tisza.
Fiind yorba de siguranta statului", dupa ce povestesc
verzi si uscate, se Iplang de diurna prea modestä, fiind numai
de cate 100 de franci i viata scumpa. (Pe mine mai costa 16
franci pe zi pensionul intreg locuinta, hrana pentru 5
persoane). Ceea ce raportau despre Popovici i despre mine
erau fleacuri. Locuind cu noi sub acelasi acoperis, mancând
in aceeasi salà, nu aveau idee despre contactul nostru cu
Berlinul i Viena, ba nici de vizitele noastre pe la consulatele
nemtesti or cele destul de frecvente pe la ministrul Pacleanu,
la Berna. Cu atk mai pedant fusese insa inregistrat actul
la diferitele birouri ale ministerului, 'Dana la Tisza.
Citind, omul se intreaba: astfel de tâmpiti tembeli, pa-
razitari i-au servit material de judecata politica unui
Tisza? i inscenarea procesului contra lui Kabaljuk i sotiii .
ori incercarea de a ma compromite prin Duliskovics, in plind
Camera, cu cartea de vizita de la Dr. Gerovski? Mare barbat
de stat a fost bietul Tisza! [vol. I, pag. 250-2561

[OPERATIA DE LA VIENA I ACTIVITATEA IN


AMBULATORIUL TERAPEUTIC1

Inca de prin 1914 observasem Ca, uneori, la sfarsitul uri-


natului, cateva picaturi finale contineau sange. i pete rosii
pe rufe faceau dovada unei usoare hemoragii periodice. Fiind
in necontenita alergare si framantat de multe griji i preo-
cupari, mi-am facut legea urrnatoare: Ce poate fi cauza?
Ori piatra la vezica, ori polipi, dar mai verosimil suferind
de varicele pulpei drepte varicozitati vezicale. In oricare
din aceste cazuri, diagnoza e relativ benigna. Mai am timp
sa ma interesez temeinic de diagnostic. Ori, insa, e o cauza
maligna iar in acest caz, diagnoza nu mi-ar putea ti ce nici un
folos.

85

www.dacoromanica.ro
Tot la cateva saptamani ori luni, picaturile de sange ma
avertizau. Dar apoi nemaiivindu-se, asteptam si ma impacarn
cu soarta. Deocamdata: prirnum vivere ...3°2.
Venindu-mi insa in cale, la Geneva, omul suspect care s-a
oferit sa duca scrisori cursa" i s-a interesat de situatia mea
militara, ma repezii la Zurich, interesandu-ma la consulul
austro-ungar de starea ordinelor de mobilizare, referitoare la
medici. Spre a nu fi urmarit ca nesupus sau dezertor, pe langa
certificatul neurologului Frank, rn-am hotarat sa-mi procur si
certificat de la un urolog.
Din carted de telefon am ales la intamplare adresa unui
specialist si rn-am dus la dansul. Era pe la 91/2-10 dimineata.
Totusi, gasindu-1 acasa, m-a prirnit. Fara ezitare rn-a cistosco-
pat lege artis303. Pe cand imi inspecta vezica el constata:
Es ist eirt sehr interessanter Fall. Sie haben einen Pa-
pillorn, rings um das vesicale Orificiurn der urethra304.
Apoi, scurgand apa, cu precautiunea necesara, imi desena
schita anatornica a topografiei papilomului, in marime natu-
rala. Fireste, ca prognoza, imi recomanda operatia cat de ur-
genth. Am mers la o cafenea i contrar obiceiului meu, am
luat douà coniacuri. I-am scris lui Ciurcu sa vorbeasca cu
Schuller, iar acesta sa intervina la Tisza ca sa-i admita
urgent viza pasaportului lui Mihali, spre a putea veni ca sa
ma insoteasca acasa.
M-am dus si la Chateigneraie sa-mi vizitez baietii. Plim-
bandu-ma cu ei prin gradina colii, deprimat cum eram, le-am
dat sfaturi bune, ingrijorat de viitorul bor. Sarmanii baieti,
ce puteau retina la varsta lor de 11 si 12 ani? La sfarsit am
plans toti trei. Continuandu-rni drumul, abia sosisem la Ge-
neva, ea sosirà si copiii. Adanc irnpresionati nu au putut re-
zista ne1initii i, cu proxirnul tren, au venit i ei.
Schuller a telegrafiat dupa cateva zile, fixand ca loc de
intalnire Lausanne. Punand la dispozitia directorului Schwarz
sumele necesare pentru baieti, am plecat astfel cu Lencica si
Ileana la Lausanne. Sosind R. Schuller singurul adevarat
prieten la necaz mi-a comunicat convorbirea lui Mihali cu
Tisza, care i-a spus ca .Schuller poate sa plece dupà mine. Con-
tra mea nu este nici o procedura in curs. Schuller a cautat sa
ma imbarbateze, dar ce puteau sa ajute cuvintele cele mai
bune, cand pe mine ma coplesau gandurile la copii si hi
sotie? Singura data in acele zile ca nu puteam ndorrni, fara
sa iau droguri hipnotice.
La Lausanne ma prezentai la celebrul chirurg, profesorul
Roux. lmpreuna cu medicul sat' primar, chiar executau o
86

www.dacoromanica.ro
extirpatie uterina totala, canceroasa. Ma pofti sã asist. Am
stat cateva minute, Insa simtind ci ma iau slabiciuni i voind
sà plec, rn-a poftit in odaia de alaturi, unde rn-am intins
pe divan.
Terminand operatia rn-a cistoscopat si Roux, confirmand
diagnoza medicului din Zurich, apoi rn-a invitat pe dupa-
arniaza la sine acasA. Acolo mi-a spus ca trebuie sa ma 5upun
farà intarziere operatiei i fiind medic, irni dau desigur insumi
seama despre ce este vorba. Intrebandu-1 dupa ce metoda are
de gand sa faca operatia, mi-a raspuns cà aceasta nu se poate
hotari inainte de a fi deschis vezica. Fireste cà trebuie sa-mi
dau invoirea de a hotAri conform indicatiei, impusa de inte-
resul succesului maximal al interventiei.
Dar i-am raspuns considerand localizarea neo-
plasmului i principiul de a opera cat de adanc in tesutul sA-
natos, poate sa fiti eventual silit sa-rni aplicati o extirpare to-
tala a vezicii i dupA Wolfer 30' din Graz sa-mi mutati
ureterele In rectum. Atunci a deveni un neom, un fel de
pasare, iar dansul:
SA sperAm Ca nu va fi necesara o solutie chiar asa de
radicala. Totusi va trebui sa ma autorizati de a decide in de-
plina libertate.
Atunci i-am aratat Ca sunt de 43 de ani, sotia mea de
36, am 3 copii minori i sunt politiceste expus. Ce viata ar
mai fi viata mea, in cazul unei operatii nereusite? Asa o
viata n-ar fi deck un chin neintrerupt. Insa fiind insasi ope-
ratia pe viata i pe moarte, ce s-ar alege de sotia si de copiii
mei, aid in tara strainA, daca a muri? De aceea rn-am hota-
rat sa plec la Viena, unde am prieteni i cunoscuti i sa ma
supun operatiei prin profesorul Otto Zuckerkandl. Omul no-
bil rn-a ascultat i läudandu-1 pe Zukerkandl ea pe un In-
temeie-tor al tehnicii chirurgiei vezicale a aprobat hotararea
mea. Luandu-mi adio, cu multurniri, am pus pe masa 10 na-
poleoni.
D-ta esti medic zise Roux ia-ti banii; cate can-
sultatii vei fi dat i D-ta in viata la confrati si la saraci.
Cata lume nenorocità vei avea si D-ta de ajutat.
Impreuna cu Lencica i Jleana am plecat la Zurich, unde
mi-am scris testamentul i 1-am depus la cinstitul consul
austriac (mi-a fost restituit dupà lichidarea monarhiei). Schul-
ler a mai ramas in glvetia iar noi sosind la Viena, D-rul
Ciurcu rn-a internat in sanatoriul LOv, indata, in prima seara,
iar in dimineata urmatoare am fost operat de prof. Zucker-
kandl.

87

www.dacoromanica.ro
Cand rn-au narcotizat (eter + cloroform) am numarat pana
la 30 si inapoi pana la ,18, apoi rn-am trezit in odaia feu doua
ferestre spre gradina sanatoriului. Acolo am petrecut trei
luni de suferinte. La inceput mi-au calmat durerile atroce cu
2-3 injectii de rnorfina. Le asteptarn si le ceream cu neräb-
dare. Totusi, pana ce sa adorm erarn cuprins de o senzatie pe-
nibila. La scurt timp dupa injectie, se urea un fel de sugru-
mare pe gat in sus, de-a lungul musculaturii, inainte de a-mi
pier& cunostinta. Placerea morfinei nu am simtit-o niciodata,
incat am fost bucuros cand rn-am putut lipsi de ea.
A opta zi diva operatie s-a ivit o hemoragie. Era zi de
duminica. Directorul sanatoriului i ginerele sau, desi ambii
medici. uitasera si ceea ce stiusera candva. Au mocosit ei
peste o ora pe la rana mea, fara de nici un rezultat. Prof.
Zuckerkandl era absent din Viena, la vanatoare de cerbi.
Medicul sanatoriului, Dr. Mihalits, italian triestin, beneficia
de concediul sau duminical. Eu sângeram tot mai slabit la
puteri si molesit. Am cerut sa-1 cheme pe asistentul lui Zucker-
kandl. Cei doi eonstatara Ca nu-i stiu adresa. Ii rugai sa o
caute in cartea de telefon.
Cum il cheama? Dr. Hecht. In fine, au telefonat. Li s-ia ras-
puns ca e la cutare cafenea. Telefondnd acolo, chiar ple-
case, dar datoritä chelnerului, acesta 1-a rnai putut ajungc.
pe strada. Venind la telefon si afland cazul", s-a grabit la
sanatoriu. Trecusera doua ore de cand pierdeam sange. Cu
pat cu tot am fost urcat cu ascensorul la etajul cu sala de
operatii, Nu au cutezat sa-mi dea a narcoza adáncd, ci numai
una atat de superficiala, incat i dupa decenii ma cuprinde
groaza, de cate ori imi aduc aminte de aplicarea apei fier-
binti, ca hemostatic, in vezica mea ranita.
Am fost dus apoi iarasi in odaia veche. Au urmat sapta-
mani de febra 38-39.5-40°. Febra varia in intensitate. Nu-
mai impachetarile (Stan-tmurnschlage396) ce mi le apnea sora
Marcella, schimband tot la 10 minute cearsafurile, muiate in
apa CU gheata, imi produceau alinare. Din icauza febrei nu ma
puteam hrani. Sora Marcella, sprintena ca o nevasca307, ve-
nea cu paharelul de lapte de pe gheata: Trinken Si0308. Som-
nolent, refuzam cuprins de motaialä, dar ea nu-mi dadea par-
don. Asa a tinut o biata ,viata in mine, cu ajutorul cearsafuri-
lor reci i cu paharele de lapte, timp de ateva saptarnani.
Profesorul venea zilnic, prescria una-alta. Cauza? Eu 11
chinuiam 'intrebandu-1 care e cauza febrei. Era evident o infec-
tie; ce putea sa-mi precizeze? Mai mult Ii chinuiam pe Dr.
Mihalits i pe Dr. Ciurcu. Acesta vechi prieten venea

88

www.dacoromanica.ro
zilnic eatre ora 1. In prealabil isi aplica o injectie de morfina
si, dupa ce ma certa cà dice imi tot bat capul cu diagnoza,
se intindea pe canapea, lasandu-se dus in tara himerelor.
somnul, ma certa din nou, gasindu-ma cu termo-
metrul sub axila:
Fireste, daca tii termometrul eke o ora, se urea ...
Am tacut zile de-a randul, dupa cum nu i-am spus nici-
odata ea stiam de abuzul sat de morfina. Totusi intr-o zi ol-arn
ripostat:
Nu mai incerca sa ma zapacesti pe tema termome-
trului. Daca te va auzi pineva, o sa te tina ignorant.
De atunci rn-a lasat in pace privitor la abuzul ce-1 faceam
cu luarea temperaturii. Profesorul imi ordona apoi sa1o1309 in
doze masive. Dupd plecarea acestuia, D-rul Mihalits Ii spuse
sorei Marcella sa aduca bulinele din camera lui, de pe masa.
Executand porunca, sora imi dadu o pastila. Dupa cloud ore,
a doua. Intre timp venise Lencica. Eu, cu abdomenul spintecat,
cu cateteru131° permanent in uretra, febril, o chemai langa
pat si cuprins de un acces libidinos, lunecai cu mana peste
soldurile ei, vorbind cuvinte de o lascivitate nemaipomenitd
intre noi. Sat-mama femeie, ingrozita ea am innebunit, pled'
pretextand ca o lasase singurd pe Ileana la hotel.
Eu, cu toata starea mea anormalidsimtii ca aiureala mea
fusese tot pe atat de necuviincioasa, pe cat de absurda. Erni
head prin constiinta ca manifestasem simptome de intoxicatie,
ea stapanit de o betie. Cand sora veni csa-mi aduca a treia
pastila, refuzai sa o iau, declarand ea nu e salol. Nevoind eu
sa cedez, 11 chema pe D-rul Mihalits. Acesta constata imediat
ea pastilele erau de luminal, potrivite sa ma treaca intr-o
lume mai buna, daca a fi continuat sa iau tot la cloud ore
doza, in locul salolului. In timpul febrei au incercat sa ma
hidratizeze cu Katzenstein311, dar au renuntat, neputand pune
aparatul in functiune.
La inceput ma jena cateterul permanent, aplicat spre a
scurge urina intr-o stiela, langa pat. Nu au reusit sa-1 poata
adapta exact, astfel incat dupa doua luni am zacut intr-o
balta de urina. Inainte de sora Marcella avusesem o alta sora
dupa operatie, al earei nume 'ealugaresc 1-am uitat. Aceasta
fusese de o bunatate ingereasca. Odata statuse lânga patul
meu, de la 11 noaptea pana la 5 dimineata, tinand o teava de
dren, cu bagare de seama, astfel ineat szi se poata scurge
urina, fara sä-mi atinga rana din vezica, spre a ma scuti de
durere. Tineam mult la ea, natural fard de nici un gand
spurcat. Totusi, stareta mi-a schimbat-o cu sora Marcella. Za-

89

www.dacoromanica.ro
darnic am rugat-o sa mi-o lase, ea rnotiva ca ar fi un bol-
nav si mai gray deck mine, pentru care are lipsa de ea.
Stareta era o femeie culla i observänd ca se intereseaza de
confesiunea mea evident spre a-mi putea aduce preotul
pentru a ma spovedi am incercat sa o imbunez. I-am descris
ritualul nostru de Pasti si cele 4 puncte greco-catolice. E.i
atunci a avut o izbucnire contra protestantilor, care sunt ere-
tici, necredinciosi, pe cand popoarele greco-orientale, ortodoxe
sunt foarte buni crestini, care nici nu se deosebesc esential
de romano-catolici. Rar mi-a fost dat sa aud atata intoleranta
confesionala, fanatica impotriva protestantilor.
Dupa ce-mi ,disparu febra, straturile ranii abdominale s-au
inchegat pe incetul. Eram stapanit de un apetit, de o foame
salbatica. In fine, dupa trei luni de zacut, asistentul lui Zucker-
kandl imi propuse sa-mi scoata cateterul permanent. Zadarnic
a insistat insa. Eu refuzam sa ma invoiesc, obsedat de absurdi
tearna cã nu voi putea urina. M-a lasat in pace, dar venind
din nou, rn-am supus sfaturilor sale. Cane] apoi, dupia atata
yreme de chin am putut sa urinez din nou per vias natura-
les312, am savurat una din cele mai mari placeri in viat.a.
Era timpul suprem, caci de mult trebuia sà suport i apli-
carea intregii profilaxii, contra formarii unui decubit. Re-
convalescenta s-a petrecut relativ repede. Pe lânga hrana
buna din sanatoriu, Lencica se ingrijea sa am sunca, unt i un
Yin francez, ca tonic. Trecuse i Lencica prin emotii grele,
Deana imbolnävindu-se de pojar. Medicul de copii a fost insa
destul de uman sa o invete pe fetita, a se face ca doarme, in-
torcandu-se la perete cand venea camerista hotelului Ha-
merand", ca sa scape astfel de internarea in spitalul de boli
contagioase.
Pe la inceputul lui aprilie am putut parasi sanatoriul.
Ne-am mutat la pensionul Baltic", in Skodagasse313, intr-o
odaie luminoasa, spre o grädina cu copaci mari. Invitat de
Dr. B. Beer, am inceput apoi sa lucrez zilnic la Therapeu-
tisches Arnbulatorium", mergand cu tramvaiul pana la in-
trarea in parcul Schwarzenberg. Dupa-amiaza eram liber.
Metoda chibzuità de Dr. Beer era ca prin miscari pasive.
delicat executate, sa se dezanchilozeze incheieturi anchilozate
prin cicatrizare si sa se regenereze scurtari de tesuturi. La
baza deii sale a stat consideratia ca mice tesut chiar
dupa o arsura de gradul 3 cat timp mai este viu, este ca-
pabil de a se regenera, daca procesul vital e instigat cu in-
Unita gingäsie si rabdare. De fapt au fost cazuri cand, de
exemplu, un genunche anchilozat, tratat 9-10 luni zilnic
90

www.dacoromanica.ro
cdte 5-10 minute, si-a redobAndit motilitatea314 pierdutd in
urma canalului cicatrizat dupd un proiectil (Maier, muncito:
brutar). Altul redobAndit motilitatea in urma unei im-
puscAturi prin musculatura cefei. farâ a fi vAtArnat vreun os
sau nerv etc. Regulamentul pretindea ca tot la trei luni sà
raportAm oficial cum e starea pacientului. aind intrebam de
Beer ce pà scriu la rubrica tirnpul necesar pentru vindecare",
el imi rAspundea: ungewiss31.3. Ii amuream cä trei luni e timpul
maximal admis. Atunci el:
Schreiben Sie zumindest drei monate316.
Si asa ne furam c5ciulaprelungind tratamentul tot din trei
in trei luni.
Ce zicea Beer noi ne trudim sä vindecAm oa-
menii, ca ,apoi sâ fie iaräsi impuscati, ca de exemplu cutare,
care e rânit j schiladit a treia oarâ. Doar nu sunt depuri.
Beer era plin de spiritualitate paradox5, proprie unor evrei
(ca de exemplu G. Mayrinek, scriitorul atat de sarcastic).
Doamnele care lucrau in ambulator apartineau societätii
vieneze de elitA. Cànd, pe la 11/4 se termina munca, pie sta-
teau 1a taifas cu Beer.
Cum se face D-le Doctor, il intrebard la o oarecare
ocazie, ca mai toate tinem atit de mult la D-ta?
Beer netezindu-si barba mare, surà, le r5spunse:
Eu am fost .asistent la Maynert317, stiu 65 tratez cu
doamnele.
Pfui, Her Dr. sind denn die Frauen verriickt?
Radea toat5 lumea, iar Beer:
Das nicht, aber ein Nervenartzt versteht es wie man
mit Frauen umgehen muss318 (Meinert fusese profesor celebru
de psihiatrie. Beer era necasAtorit).
De alt5dat5 i-au adresat intrebarea, ce crede, cum s-ar
putea pune capät rAzboiului. Doctorul raspunse:
Dou5 c5i ne-ar putea asigura pacea. Medicii din toate
tärile ar trebui sae se inteleag5. Pentru oamenii politici si fa-
miliile lor sä nu dea consultatii. Esti bolnav? Treaba D-tale
D-le deputat, D-le ministru. Sufere sotia D-tale, are dureri
atroce? Regret. Copilul are dif terie? S5-i ajute Dumnezeu.
Ajutor? Bine! Faceti pace si asigurati si nu mai fie razbonie.
Adevdrat cä medicii sunt canalii, nu se inteleg. Pând ce le va
veni mintea vor da seama de ce putere ar fi in stare sO
dispuna, ar mai fi o posibilitate de a ajunge Ia asigurarea
path.
Cum D-le Dr?
Valduna!

91

www.dacoromanica.ro
Ce e Valduna? Ce inseamna Valduna?
E un institut, in care ar trebui internati toti oarnenii
politici austrieci. Atunci pacea ar urma de la sine. Valduna
este in Voralberg, singurul sanator in Austria pentru idioti.
Cucoanele radeau ou pofta. Nu mai putin radeam i eu,
impreuna cu Dr. Kone6ni din Brann (Brno). Acesta era me-
dic cApitan de cariera. Baiat frumos, simpatic. Cazand pe
front de pe cal, ii fracturase olecranul319 bratului drept i rA-
mäsese anchilozat. Reusise sa fie atasat din partea armatei,
ca medic ajutor al Arnbulatorului Terapeutic. Ii va fi avut
si Beer !mina in joc, bind i el din Brünn (fiul unui fost li-
brar bine situat). Ca ceh-morav era instrunat la fel ca mine.
Se intampla cA plecam impreuna. Conversatia noastrà ex-
prima nu iceea ce simteam noi, cehul si romanul:
Felicitari D-le coleg pentru eroismul cu care 6-a dis-
tins pe front regimentul din ?raga.
VA multumese D-le Dr, ii dau silinta i cehii sa nu
rAmanA in urma romOnilor.
i ce telegramA entuziasta de felicitari, i-a trimis din
nou impAratului, primarul orasului Praga.
Primarul pare a fi patriot foarte distins
i un suflet plin ,de avant poetic: In. allertiefster Er-
gebenheit ,.. die Geffthle des höchsten dynastischen Gef iih-
les . in unwandelbarer Treue320 etc.; de ate ori telegrafiaza
M. Sale, parca din nou rse ,intrece pe sine insusi
Trebuie ea M. Sa se bucura mult cand primeste aceste
telegrame. Acum vor fi trimise, din nou pe front, regimente
compuse in grabA. Pe bietul subofiter instructor, tratat de
mine, nu am reusit sa-1 scap, cu toate ca un picior Ii este
cu 5 cm mai scurt.
Aud insA ca nici prin colectele din casa in casa n.l
au cu ce sa imbrace unitAtile improvizatE.
Cu rufAria e necaz dar i-am imbracat pe soldati in
camasi i izmene femeiesti
Cum, camasi Fara maneci, izmene largi crepate intre
tureci?
Nu le-am putut schimba din lipsa atei .de cusut
lucrul principal este elanul soldatilor.
Ne putem felicita ... (am incheiat eu, sosind la halt.t
tramvaiului). La revedere!
Acesta era diapazonul jargonului patriotilor austro-ungari,
de neam ne-german si ne-maghiar. Dar intelegerea intre ei
era perfectà.

92

www.dacoromanica.ro
intr-o zi s-a ratacit in ambulatoriu un capitan de honvezi
(armata maghiara). Schiopata in urma unei impuacaturi prin
picior. Dr. Beer il pofti sd-ai dezbrace pantalonii, aaezat in-
tr-un fotoliu. Miacandu-i piciorul I-a intrebat de unde este
intre ei s-a desfaaurat urmatoarea conversatie:
Ich bin aus Budapest .
S000? Ans der Bordellinsel Europas .
Erlauben Sie Herr Dr! ...
Bleiben Sie ruhig Herr Hauptnann . .. Was machen noch
ihre Hochverrater, der Károly, Andrássy, Apponyi und der
Tisza?
Aber Herr Dr.! .. .
Bleiben Sie ruhig Herr Hauptmann, damit ich Sie unter-
suchen kann . Jawohl, die Herschaften sind alle Hochwer-
rthter. Darum haben wir den. Krieg und keinnen wir nicht zum
Frieden gelangen.
Capitanul tot mai revoltat:
Ich protestiere Herr Dr.! .
Na seien Sie unbesorgt. Europa wird sich den Frieden
sichern. Es ist ja so einfach. Man errichtet ein grosses Stau-
werk am Kasanpass, an der unteren Donau, Dann fiillt sich
das Mare Pannonicum. Dort werden Haifische geziichtet und
ihre Flossen. den Chinesen verkauft, die sie .sehr schdtzen.
Budapest aber wird erhalten, als Bordellinsel eines fried-
lichen Europas321.
Capitanul a renuntat sa mai protesteze. S-a grabit sa-ai
incheie pantalonii i sa plece, ca ad nu mai vind, cu toatã In-
vitatia lui Beer. Cand am plecat, Koneeni, cu mine, de eke o
parte, iar Beer cu hawelok-u1322 pe spate si cu tigara Virginia
in gura, i-am spus ca ar putea sa o pateasca, daca s-ar face
denunt contra lui, din partea capitanului de honvezi. Beer
insa raspunse (cu mult calm ca ar dori sa apara in fata jura-
tilor vienezi, ca sa aiba ocazie sd-ai sustina afirmatiile ai sa le
dovedeasca. (N.B. Cu toatd cenzura, evreii erau bine infor-
mati, in tot timpul razboiului 1914-1918).
Din recunoatinta fata de memoria lui Beer, la care am
tinut, ma cred dator sa mai relatez o conversatie cu dansul.
Aceasta ii caracterizeaza individualitatea.
Intr-o zi, plecând toti trei de la ambulatoriu, fiind pe
atunci mult distutat Monismul lui Haeckel (Weitrdtze/3), Beer
ma intrebd:
Haben Sie den Monismus" gelesen?
Ich muss bekennen ich habe probiert.
Aber die Perigenesis der Plastidule"?

93

www.dacoromanica.ro
Ja, das hab'ich gelesen.
Und haben etwas verstanden? Was heisst das die
Perigenesis der Plastidule"?
Etwa der Kreislauf der Entstehung oder der Geburt
des Plasmagebildes.
Schaut, schaut, sie können noch griechisch? . .
.

So viel ist mir noch geblieben, aber ich muss geste hen,
nachdem ich das Biichl zu Ende gelesen, war ich so klug
als wie zuvor".
So geht es Einem, wenn man andere fur gescheiter
halt. Seh'n Sie, eines Tages, als Student, hab'ich mich bequem
auf dem Divan ausgestreckt und hab' die Perigenesis der
Plastidule" lesen wollen. Sehr bald aber hab'ich eingesehen
das ich die Zeit nutzlos verströdele, ohne zu verstehen was
der Haeckel sagert will- Wie durnm rnusst du doch sein Beer,
dass du den Haeckel nicht verstehst . Beschtimt hab'ich wei-
ter gelesen und mich bentiiht zu verstehen. Es war umsonst.
Da hab'ich nachgedacht: ich bin doch nicht dumm, davon
hab' ich tilglich Gelegenheit mich zu ilberzengen. Wie kommt es,
das ich trotzdem den Haeckel nicht verstehen kann? Einer von
uns beiden muss dumm sein. Natiirlich ist es der Haeckel,
sonst wiirde er nicht so schreiben, dass ich ilm nicht verste-
hen kann. Und da hab'ich die Perigenesis der Plastidule"
wiitend zu ,Boden geschleudert und gelernt nur solche Bucher
Zn lesen, deren Verfasser gescheit genug sind so zu schreiben,
dass gin normaler Mensch es verstehen kann ...324
Ce mare dreptate a avut Beer!
(Cand eram prim-ministru, am avut ocazia sa-i trimit
D-rului Beer, prin Isopescu-Grecul, o cutie de 100 tigari. Apoi
i-am pierdut urma. Dupa incheierea paled am auzit intampla-
tor, ca ar fi murit de foame, in Viena mizeriei postbelice).
Cu Hod2a i Szakolczai ,ne intalneam zilnic, seara dupa
dna, la Café Wagner", colt Landesgerichtstrasse-Floriangas-
se323. Acest local devenise locul de intalnire al romanilor si
slovacilor mobilizati, tineri care mergeau pe ,front ori se
duceau spre cask in concediu. Duminica românii ne intalneam
la capela din Löwenstrasse.
Noaptea rnergeam destul de des la Dr. Funder, la _redac-
tia Reichspost"-ului. Pe la ora 10 termina ziarul. Intr-un
rand ma ruga sa dau informatii cu privire la eventualii can-
didati pentru Mitropolia vacanta de Blaj i Episcopia de Gherla.
Domnul care vrea sa se documenteze a fost in functie la Va-
94

www.dacoromanica.ro
tican dar, ca iaustriac, a trebuit sA plece i acum colaboreazA
in redactie. Totusi, are osibilitAti de a trimite informatii la
Roma. Am caracterizat pe diferitii aspiranti, fireste, relie-
fänd indeosebi valoarea canonicului Dr. V. Suciu326, pentru
scaunul mitropolitan si al lui Dr. Iu liu Hossu, pentru cel
episcopesc. Si pe Funder 1-am castigat de aderent 'al aces-
tora. El avea cele mai extinse i intinse relatii, in sdnul (clerukii
romano-calotic. Nu mai putin 1-am informat favorabil pentru
cele cloud fete bisericesti propuse pe cAlugarul Dr. Augustin
conte Gaalen (frate cu cardinalul de mai tArziu din Münster
si candidat al lui Francisc Ferdinand pentru primatiatul Aus-
triei327).
Zapaceala politica era cronicd in cercurile diferite austriece.
De la grossosterreichistul evreu, Kadisch, care combAtea dua-
l'ismul in revista sa national-evreiascA, pAnd la Funder si Dan-
zer328, ajunserd coplesiti de apatie resemnatd. Aceasta se rds-
frangea i asupra Germaniei si a armatelor [respective]. Cri-
ticile reciproce se faceau fard perdea, prin localuri publice.
Un deputat din Reichstag-ul german, Alpers, a stat luni
de zile la Viena. Era, prin staruintele sale, o pildà vie a nai-
vitatii germane. Pentru mine reprezenta un tip interesant,
vrednic de a fi studiat si savurat. Reprezenta ideea Gros-
sdeutsch. Programul si-1 tipArise i ncerca sa dobandeascd
aderenti. Nu-si &idea seama cd in Austria ii avea ca anta-
gonisti i pe Alldeutsch-ii lui Schönerer iar cu restul frac-
tiunilor nemtesti, lipsite de vlagA, ori oportuniste austriacante,
n-ar fi putut face ispravä nici SfAntul Pavel. ,Bietul om incerca
sa gAseasca slavi, pe care sa-i insufleteased pentru viitoarea
mare organizare a Europei, sub inteleapta oblacluire germanA.
Fireste, un pilastru al viitoarei constructii statale trebuie sA
devind elementul. romAnesc. DAnsul imi vorbea calm si con-
vins despre halucinatia sa Eu i-1 prezentam pe Tisza, proto-
tipul oligarhului maghiar, ca piedicA insurmontabilA in calea
realizArii Grossdeutsc1iland-329ului.
Marotd contra marotA fiecare cu a lui.
Prin 1918, pe timpul cAnd submarinele i Kaiserofensive330
tineau duhul In vienezii lihniti de foame, s-a ivit profesorul
Hauslick331. Comunicatele ,,Höfer"332 nu mai izbuteau sa con-
soleze publicud, cAci tot natul invatase sal citeascA adevarul
printre rânduri. Pe mine ma invitase C. Stodola sA par-
ticip la cursurile profesorului Hauslick. Se tineau intr-un etaj,
lAnga Schottenthor, iar incaperile se numeau nu mai stiu
ce institut".
93

www.dacoromanica.ro
Prelegerea era o vorbarie, din care nu te alegeai cu nimica.
Impartea i tabele grafice. Lumea europeand se compune din
popoare estice i vestice: Ostmenschen si Westmenschen. Fie-
care ii are specificul sat], iar zonele etapelor de trecere
trebuie gasite ,prin metodele de coordonare *i echilibrare ca
sa se asigure convietuirea armonicd. Cam aceasta voia sä
spuna, daca nu voi fi priceput gre*it. Stodola nu a suportat
decat cloud prelegeri, apoi a dezertat. Eu am mai perseverat,
presupunand ca in den Wahnsinn liegt Methode333, ori cä va
fi la mijloc vreo intentie de *antaj. Haus lick ne-a comunicat
ca, din insarcinarea guvernului austriac, pregateste o expo-
zitie economico-etnograficil, la Stockholm, prezentand produ-
sele indeosebi agrare ale tarânimii de diferite nationali-
tati din monarhie.
Cand el afirma ea *tie sa distinga pe estici" de vestici",
o doamnd de societate din public, intrebandu-1 Cu pe dunsa
unde o plaseaza, Haus lick raspunse prompt: Sie sind ein
Ostmensch334. piagnoza ar fi putut sa p Rica i cu ochii in-
chisi, pronuntarea doamnei fiind evident ruseasca. Ea a rd-
mas froasata caci, in dialectul vienez a Mensch" inseamna o
Urfa. Nu a mai venit la conferinte.
Convingandu-ma ca savantlacurile incurcate, debitate de
Haus lik sunt lipsite de fond serios, 1-am inchinat *i eu pro-
tectorilor sai din guvernul austriac, renuntdnd i eu sa-i mai
frecventez cimiliturile pseudo*tiintifice.

Pe Geo de Pattere ii cunoscusem pe timpul cand organi-


zarn demonstratiile contra Mileniului (1896-97). Frate-meu
loan era in ultirnele semestre ale Academiei Orientale iar
Pattere in primul an. loan I-a indrumat la mine. Se interesa
de problema romaneasca. Originar dintr-o familie de coloni*ti
banateni, scrutandu-*i genealogia. a constatat ea e de origine
olandezd. Astfel numele nu e Pattere, frantuzesc. ci POtter
(Töpfer33), ceea ce confirma confesiunea sa luterana. Chestiu-
nea confesionala Ii fusese de multe ori piedica in cariera. In
timpul anilor imi trimisese cdte o ilustrata de prin Turcia,
din Mexico, pe unde Ii aruncase soartea. Acuma ajunsese
consul general, numit la Ministerul de Externe. Intre noi
s-au reluat relatiile de odinioara.
Hod2a conducea biroul de cenzura al corespondentei sol-
datilor slavi prizonieri. Szakolczai, omul lui Kristoffy, fiind
evreu din Nytra *i fost prietin din liceu cu Hoc12a a putut fi
plasat de acesta la biroul de cenzura, concentrat pentru cores-
pondenta prizonierilor slovaci.

96

www.dacoromanica.ro
Era un om roscovan, de o cultura superioara, judecata po-
litica. agera i umor. Suporta, fdra sa se pi:al-1ga vreodatä.
tragedia de havaridt336. Fusese avocat, cu mare clientela in
Budapesta. Casatorit din dragoste, sotia 1.1 parasise cu un
candidat de avocat. A fost pentru el o lovitura atat de de-
rnoralizatoare incat, pierzandu-si elanul, si-a neglijat biroul,
ajungand in fine secretar particular pe langa Kristoffy.
Trecand o data pe la Café Wien", mi-a propus sa in-
tram. Ccru chelnerului hartie de scrisori i plic. Terminänd
scrisoarea mi-o intinse. Era o felicitare de Anul Nou si urari
ca, apropiata aniversare a nasterii Mantuitorului nostru sa-1
gäseasca sanatos, impreuna cu excelenta Sa Doamna. Un text
banal. Intre timp Szakolczai adresase plicul i mi-1 dadu. Era
adresat Excelentei Sale .Szterényi (Stern337). Facand eu un
gest de surprindere, Szakolczai imi explica, zambind ironic:
Fiind veri, ne aducem aminte din cand in 6ind de ne-
motenie, adica fiind buni crestini cu ocazia Craciunului si
a Anului Nou. Excelenta Sa Doamna, care 1-a botezat, tine la
asemenea atentiuni.
i dansul e calvinist, ca D-ta?
Nu. El s-a orientat dupa sfatul ei; si-a ales o confe-
siune mai mondiala, s-a botezat romano-catolic. Asa a priceput
sã beneficieze de avantajele celor cloud confesiuni, mai pu-
ternic organizate in lume, avand vechile relatii cu evreii
ceie noi cu papistasii. Eu i-am pierdut pe evrei si nu i-am
castigat pe calvini. Mai suntem i intre evrei unii ghinio-
nistd.

Pe timpul legaturilor rnele cu Francisc Ferdinand, in unele


Mtuatii, trebuia ca, impreuna cu Hodka, sa tinem seama,
vrand nevrand, de imprejurarea ca i Kristoffy ca fost mi-
nistru de interne in cabinetul Mungo" al baronului Fehér-
v-LrY338 era primit i consultat de mostenitorul tronului.
Pentru coordonarea propunerilor de solutionare a permanen-
telor crize politice din Ungaria, a fost o situatie avantajoasa
ca Kristoffy nestiind suficient nemteste lasa pe Sza-
kolczai, intimul lui Hod2a, sa-i elaboreze memoriile pentru
Francisc Ferdinand. Astfel am ajuns complici. Szakolczai era
un fanatic dusman al dualismului i contrar politic neimpacat
ii lui Tisza. Ajuns in contact cu consulul general de Pattere,
prin Hodka i prin mine, Szakolczai s-a angajat sã scrie un
studiu asupra dualismului. Pattere a luat asupra lui editarea
si finantarea. Brosura a fost scrisa pentru informarea lumii
politice din Germania. A aparut la München, in editura spe-
7 Memodi, ol. IV 97

www.dacoromanica.ro
data. de studii politice a unei librarii, sub nurnele de autor
Georg von Fazekas (G. de Pattere. Nu am nici un exemplar;
nu i-a mai ramas nici lui Pattere precum mi-a comunicat
dansul). Finantand el editarea acelui studiu, banuiesc ea va fi
contribuit i fondul de propaganda de la Ballhausplatz339, la
combaterea lui Tisza. Nu ar fi o experienta neobisnuita cu di-
plomatia austro-ungara. De exemplu, pe cand guvernul din
Budapesta era in pact cu coalitia sarbo-croata, ministrul din
Belgrad al lui Francisc Iosif cumpara cu fondurile de I t
Ministerul de externe comun chitantele falsificate ale lui
Supilc si ale colegilor sai deputati, furnizate cu dibacie de
Ministerul instructiei publice sarbesti. Csernoch, fostul primat
al Ungariei, slovac maghiarizat i sustinator al regimului so-
vinist, contribuia cu ocazia alegerilor prin Dr. B1aho340
la finantarea alegerii deputatilor nationalist slovaci.

[IULIU MANIU CA OFITER DE FRONT]

Maniu veni, de mai multe ori, in concediu la Viena. Fusese


si la Dr. Ciurcu. Mutat de pe un front pe altul, ar fi dorit
sä cada prizonier, spre a ajunge in Romania. Era comandat c
observator" (Beobachter), post inaintat pentru controlul tiru-
lui artileriei. Totdeauna ii era atasat un camarad ungur. Pe
frontul oriental, rust ii imprejmuisera. Ungurul zise:
Noi am terminat cu razboiul.
Insa, fara de nici o cauza vadita, inaintarea s-a oprit. In
alt rand venise de pe frontul italian. Se plangea de insomnie
presiuni la inima (erau provocate prin abuzul consumarii
cafelelor tari, de care dispuneau in armata). Instruindu-1, am
vorbit cu capitanul Popa, care 1-a recomandat medicului,
prietin al sau, desi neamt, gata sa ajute pe romani. Nega-
sind nimic organic si Maniu refuzand a indica simptomele
necesare, 1-a trimis sa-si facd roentgenograrna. Am asistat si
eu. Chid colo, zadarnic 1-a sucit i 1-a intors specialistul. Razele
aratau o inima viguroasa ca de un taureac thnar. Prin generalul
Domasneanu i colonelul Frentiu, repartizati la Ministerul de
Razboi, am pregatit cererea de concediu, ca indispensabil
(acovat arhidiecezan341). A refuzat sa o iscaleasca, nevoind sa
primeasca acel concediu, de care ar fi trebuit sa stie si Tiszi.
A preferat sa se reintoarca pe front.

98

www.dacoromanica.ro
Corespondam permanent. Nu aveam sibolett1342. Când mer-
cea prost pc frontul sdrbesc, unde era Leo Bohätie1343,
scriam pe cartolind deschisà: Leo are sansa sa meargii la
G51pAia" (mosia din jud. Salaj). Când ajunsese Romdnia in
preajma pAcii de la Buf tea: Olga e snitã s5 dea divort"344
etc ...
Colonelul Stdrcea era atasatul militar al Romdniei la Viena.
Dr. Ciurcu ii era medic de cas5. Eu luasem masa cu Ciurcu
I3e la 31 2, c5nd a venit Starcea, fireste in civil. I-am comu-
nicat cdteva lucruri interesante, mai cu seam5 s5 se fereascd
Uc tandrul Iorga. Apoi cá materialul de rezervisti e enorm,
cd in Bucovina frontul [austriac] dispune de artilerie abun-
dent5, de la uzinele Skoda, c5 populatia urbana si rural5 e
linistit5, di in tinuturile romanesti controlul politial introdus
de legile exceptionale ale lui Tisza exclude orice miscare. El
mi-a povestit ca, fiind invitat, a vizitat frontul. L-au condus
uncle au clorit, 1-au omenit cu banchete. A consumat abundent
vinuri si sampanie, fireste grijind sá rAm5n5 cu judecata lirn-
pede, E convins Ca armata austro-ungard sufera de multe lip-
suri, care nu mai pot fi indreptate etc. S5 fim 1inititi [ca]
nu se va pripi nimica:
Vom merge la sigur cdnd vom intra in actiune.
Pe la 41/2 a intrat Ciurcu in birou. Ne-am despiirtit. Am
mai stat o or5 la Ciurcu. Pe la 51/2 iesind din Hochgasse in
Albertsstrasse345, ma pomenii fatä in fata cu Stdrcea, la ativa
pasi dupa colt. Am trecut unul pe lang5 altul, fiic5ndu-ne
cd nu ne cunoastem
Hod2a cunostea un bibliotecar, la biblioteca curtii impe-
riale. Era un ceh tot pe atat de neaos, pe cat de neaos ger-
man ii era numele (ca al atdtor cehi: Rieger, Kramer, Engel
etc. jar ale nemtilor pangermani: Rakus, Bielohlavek, Kopriva
etc.). La biblioteca veneau si ziare din str5inütate. Astfel dis-
puneam si de informatii din -Virile Antantei. Intre altele era
si ,.La Serbie", care ap5rea la Geneva. Cdnd se publica ceva
interesant4 HodZ'a aducea cu sine exemplarul. Eu i-1 restituiam
clupa citire.
De la un ofiter romiin, din armata austro-ungard am aflat
o adres5 din Berlin care, primind anticipat 40 fileri de exem-
plar, trimitea ziare din strainatate in plic inchis. Am trimis
vreo 20 coroane cerdnd sa-mi expedieze Coriere della Sera".
mi sosea punctual din Berlin, a cincea zi dupd ce aparea la
99

www.dacoromanica.ro
Milano. De la un timp, urcdnd pretul, la 1 coroand de exem-
plar, am renuntat
Bardolf era sefu1 statului major al armatei Böhm-Ermoli.
Din când in ,cdnd imi trimitea cdte un salut. Fiind in concediu
la Viena, pentru cdteva zile, 1-am vizitat. A criticat oamenii
politici. Pe front, ca soldat i comandant de mare pregAtire,
s,i-a facut desigur intreaga datorie, precum se poate urmdri
citindu-i memoriile. Cu inima insd desigur era in Germa-
nia ...
Prin toamna anului 1916 stdplinea in opinia public:a u'a
fel de oboseald, un indiferentism apatic. Eu obisnuiam sd-mi
camuflez activitatea subterand, mergdnd inainte de amiezile la
Ambulatorul Terapeutic", dupd-masa, cand timpul era fa-
vorabil, mergeam cu Lencica i Ileana in frumosul parc natural
Schwarzenberg din Dornbach, in pAdurea de la Kobeul pe
Kahlenberg, mai la Mihalovitsesti, la Brilnn, ori in alibi ex-
cursie. Dupd cind, la Café Wagner", cu prietenii. Se in-
tdmpla cd eram singuri cu Szakolczai. Atunci jucam sah,
pand ce se anunta Sperrstunde346. Dansul sustinea Ca Centralii
vor pierde rAzboiul. Eu argumentam in contra, povestind ce
auzisem de la doamnele din Ambulatoriu. Astfel, petrecan-
du-md el odatd spre casà, intr-o noapte frumoasd cu lund.
am zis:
Am auzit din cercuri militare eà de acuma s-a hotarat
victoria germanilor. Ei au asezat un cordon de submarine,
intre America si Europa, prin Atlantic, incdt nu mai poate
trece nici un vas, fard sd fie scufundat.
Szakolczai se opri si privindu-md, imi ripostd:
Stiu i sunt convins cd esti Grossoesterreicher. Totusi,
prddezi prea mult patriotism, fa:rä sd fie necesar.
Am rds amändoi, stiind bine Ca' oricat eram de complici,
uzam de echilibristicd retoricd prin tangenta, obisnuiti ca
toatii lumea in afard de maghiari si de pangermani
sä abuzdm de grai spre a ne acoperi gdndurile si sentimen-
tele ...

[MOARTEA 1MPARATULUI SI INCERCARI DE SALVARE


A IMPERIULUI]

Induplecat de L. Korodi, veni la Viena H. Delbrilch, de la


Berlin, directorul importantei reviste Preussiche Jahrbilcher"347.
la care Korodi colabora permanent, combadnd politica de
100

www.dacoromanica.ro
maghiarizare i pe Tisza. S-a aranjat o intalnire la C. Sto-
dola acasa, la care au participat si Kristoffy i contele Beu-
fort, ginerele primului rninistru Sy lva Tarouca (Printul éga-
litée", cum ii zicearn, fiind din neamul lui Conde343 £nsã, ir4-
preuna cu 'sotia sa, extrem de radical). Nici Delbriich, nici
ceilalti participanti la aceasta consfatuire nu ne-am ales cu
altceva deck cu constatarea at5t de plastic rezumata in dic-
tonul vienez: Kann, man nichts machen349.
Neputinta salvarii monarhiei habsburgice se simboliza in
impotenta senila a persoanei imparatului. In privinta aceasta
circulau fel de fel de anecdote, intre altele urrnatoarea: Durn-
nezeu a hotarat sa faca dreptate pe parnant. De aceea a trimis
un arhanghel, la diferitii potentati ca sa-i intrebe ce dorasc,
ce voiesc sa ajunga. Kaiserul Wilhelm II a raspuns: Vreau
sa devin imparatul imparatilor, stapanitorul lumii, mai pu-
ternic deck Dumnezeu". Sosind arhanghelul la Viena, i-a
adresat intrebarea: Tu, cel mai iubit fiu al Domnului, sage
mir was Du willst?"33°. Fund de fata i Kaiserul [german],
Francisc Iosif, intorcandu-se spre acesta spuse: Wit .14,
was will i?"351.
Medicul imparatului, Dr. Kerzl ii chema de consilier pe
profesorul Neusser, intotdeauna, de cate ori se imbolnavea
Francisc Iosif. Prin prieteni, colegi de la clinica, stiam ade-
varata stare a bolnavului. Prin noiemvrie 1916 ziarele anun-
tara ea M. Sa sufere de o usoara gripa, publicand zilnic
buletinele semnate de Kerzl si Neusser, adaptate pentru Ii-
nitirea publiculpi". Se mai intamplase, in cloud randuri pe
cand Francisc Ferdinand era in viata ca batranul razbise
sa scape: banuind cii suporta si de data aceasta boala, sezand
in fotoliu si la masa de scris, nu eram nelinistiti".
Cum stateam cu Szakolczai, la 21 noiemvrie 1916, adanci(i
in partida noastra de ph, conform obiceiului, tal-ul" veni
agitat la noi i ne comunica moartea imparatului. Era noap-
tea pe la orele 11. Szakolczai izbucni atunci violent:
Jo hogy megdoglot a diszno (bine ca a crapat porcul).
L-am facut atent ca cineva, de la o masa yecina, poate si
stie ungureste, dar el ,era cuprins de o bucurie atat de nesta-
panita, incat continua cu injuriturile. Eu am cautat sa-I cal-
mez, aratandu-i ca Tisza va deveni, pe viitor si mai necru-
tator stapan al situatiei
Intre timp, Romania fusese ocupata de germani. Intre tru-
pele de ocupatie erau si unitati ale austro-ungarilor i ofi-
teri romani, prin care aflarn multe despre cele ce se petre-
ceau la Bucuresti. Pacea de la Buf tea purta stampila spiritu-
101

www.dacoromanica.ro
lui lui Tisza, anexand numai simbolic teritoriu romanesc,
spre a nu spori si mai mult numarul odiosilor valahi. Naivii
atribuiau insa moderatia, pentru asigurarea viitorului bunei
vecinitäti.
Murise si Aurel C. Popovici, la Geneva, in urma unei
pneumonii. Primind eu telegrama ca flind gray bolnav
fiica-sa Margareta sa plece imediat, am mers la Gessmann
spre a-i cere sfat. Margareta dezertase din Geneva, la Viena,
cu pasaport românesc i facea serviciu de sora de crucea
rosie la spitalul Rudolfin352. Era foarte iubita de ranitii ro-
rnani, cat si de colege si de medici. Nu avea insa nici un do-
cument de 1egitimatie. Gessmann stia ca i-rmalitatile biro-
cratice infinite nu s -ar putea indeplini pana la plecarea tre-
nului de seara i astfel fata nedispunand de pasaport
trecerea hotarului elvetian nu i-ar fi cu putinta. . ,ra a sta
pe ganduri, acest om generos a pleaat cu mine, intervenind
personal, mai intai la comisariatul de politic al cartierului.
Scotand un certificat pentru Margareta, cu acesta a primit
autorizatia prefectului politiei de a dobandi pasaportul. Ca
cetateana ungard a scos pasaportul la ministerul ungar a la-
tere3"3, terminand la Ministerul de Razboi. Fiecare cetatean
austro-ungar trebuia sa se oblige in scris, ea in strainatate nu
va vorbi nimica despre cele vazute in Austro-Ungaria.
Datorita autoritatii sale personale, Gessmann ca fost mi-
nistru i deputat fruntas, a reusit sa obtina autorizarea, in
absenta Margaretei, la Ministerul de Razboi multumindu-se
cu garantia scrisa i semnata de dansul. Era aproape ora 1
cand am ajuns la legatia elvetiana, unde fireste s-iau graft
sä dea viza. Gessmann nu rn-a lasat nici macar sa plätese tim-
brele. N-am stiut cum sa-i multumesc. In decursul dupa-
arniezii mi-;a telefonat ci un deputat pleaca la Zurich cu
acelasi tren. A recomandat-o atentiunii acelui prieten politic.
Petrecand-o eu la gara, am incredintat-o bunelor solicitudini
ale acelui om de inirna. Das goldene wiener Herz354, nu e o
vorba goald.
Reintors de la gara am gasit telegrama care imi anunta
moartea lui Aurel C. Popovici. El a fast inmormantat la Ge-
neva in cimitirul saracilor. Pe langa membrii familiei 1-au
petrecut la groapa Mircea i Aure15. Alti cunoseuti nu avu-
sese. De atunci incoace situatia politica nu a permis ca rama-
sitele parnantesti sd fie transportate la Lugoj, cu solemnita-
tile prin care natia ar fi datoare sa se onoreze pé sine.
102

www.dacoromanica.ro
In aceeasi zi, sosind eu la masa, dupa alergaturile cu Ges-
smann, m astepta o alta telegrama. Teodor Mihali imi co-
munica: Mihali Peter &to/ szerkesztet hfisegnylatkozatot alciir-
tarn, Mihali356.
Petru Mihali, deputat de Maramures care a dezavu:it
ulterior declaratia mea din 18 octombrie 1918 redactase o
declaratie de fidelitate, pe care Mangra o iscali, iar pe un-
chiul sal Teodor ii semna Rua a-1 mai intreba. Apoi au sem-
nat membrii ambelor consistorii, sibienii si blajenii conti-
nati"357 de Tisza la Oradea Mare. Cedand situatiei, Teodor
Mihali a semnat si el (Liti)358. Ca sa-si asigure un bun certi-
ficat de sef politic patriotic, al meu, el mi-a adus la cunostinta
faptul implinit. Era un inclemn ca sa-i urmez pilda i totodaLi
o carte de vizita a lui, pe biroul lui Tisza ...
Scurt timp inainte de aceea s-a petrecut o scend caracte-
ristica la Café Schwarzenberg. Invitati de Kristoffy care
venise la Viena Hod2a, Szakolczai, C. Stodola i eu, se-
deam politizand, la o masa mai .izolata. Pe la ora 10 intrara
C. Yunker, directorul revistei Dsterreichische Rundschau",
consulul general G. de Pattere i capitanul de rezerva, con-
centrat, Rittinger, avocat din Biserica Alba, unul dintre svabii
pronuntat nationalisti. Ei venira la masa noastra. In fruntea
mesei sedea Kristoffy, de-a stanga lui Hoda, Stodola i Sza-
kolczai, iar eu de-a dreapta lui. Stand in picioare, domnii:
Pattere intre Kristoffy si mine, Yunker de-a dreapta mea, iar
Rittinger langa acesta, incepura conversatia.
Cu tempemmentul sau viu Pattere Ii ataca pe Wilson359,
care tinde vadit sa atate popoarele slave si nemaghiare a a
revolta, amagindu-Ie u iluzii desarte. Yunker 11 seconda calm.
Pattere, tot mai infierbantat de propria sa expunere, zise:
Ar fi de datoria conducatorilor romani sa dea pilda
slavilor, protestand in nurnele devotamentului lor, contra
acestui sarlatan de Wilson.
Cei de la masa ascultau in tacere. Cum Pattere continua,
intr-un moment dat adresandu-mi-se, ma intreba ce zic la ideea
lui. I-am raspuns:
Ultima adunare populara am tinut-a la _Alba Iulia, in
1914. A fost sa fie o manifestatie a fidelitätii dinastice roma.-
nesti. Abia vorbise Mihali, calm cum e felul lui si incepuse
sa vorbeasca A. Vlad [ci] directorul politiei intra cu jan-
darmi, declara adunarea dizolvata i ordona ca multimea di-
nastita romaneasca sa fie imprastiata cu paturile de pusca.
103

www.dacoromanica.ro
Dupa multe alte asemenea experiente, aceasta ultima ne-a
invatat sa ne intarcam elanul dinastic. Nu cred sa se mai ga-
seasca fruntas roman, care sa se preteze la initiativa pro-
pusd de D-ta.
Pattere Inca nu s-a dat batut. Atunci i-am spus:
D-ta afirmi cd Wilson santajeaza. Totusi nu vedem pe
nici un om politic in monarhie, indemnat sa faca macar un
contrasantaj, spre a-I paraliza pe Wilson. Pretinzi ca eu, ori
alt roman, sa luam atitudine cu declaratii platonice de patrio-
tism. Daca e vorba sa o facem din liber indemn, avem dem-
riitatea de a nu ne preta la asgel de searbad fariseism. Daca
insa s-ar pretinde de la mine, spunandu-mi-se: Puterile Cen-
trale dispun de milioane de pusti Man licher, de sute de mii
de tunuri, rnitraliere aruncatoare de flacari, bombe s.a.m.d.,
toate acestea sunt indreptate .asupra ta si a poporului roman;
Vi declaratie, semneaza-o. Daca nu, toate aceste arme uci-
gatoare se vor descarca numaidecat, atunci raspund: Domnule
consul general, ne-am inteles. Nu sunt atat de eroic dispus
sa nu ma salvez pe mine si pe romanii mei. Te rog redac-
teaza D-ta cum vei crede de bine, declaratia de fidelitate,
de dinasticism si de patriotism. Sunt gata sa semnez orice,
cu zambet i impacat cu constiinta. Niei eu, nici romanii nu
putem duce razboi, ne supunem fortei majore. Insa de buna
voie (si am dat din umar). Dar Kristoffy:
Hat valjon a Todor (Mihali) bardtunk nem lesz kap-
ható? (oare prietenul nostru Todor nu va putea fi angajat?)
Eu am continuat sa sustin ca nici un roman nu se va preta.
Deodata, in mijlocul discutiei, la care participau i prietenii
slovaci, solidarizandu-se cu mine, Rittinger, in uniforma cum
era, zise:
Domnilor, eu va rog sa-mi faceti cu putinta sa-i trimit
lui Wilson o scrisoare. El tot vorbeste de cehi, de romani, de
sarbi. Ar avea datoria sa vorbeasca si de libertatea viitoare, pe
care o va pretinde i pentru noi svabii din Banat. Pe noi nu-
mai Antanta ne poate salva de maghiarizare. Caci daca ar
invinge Germania si Austro-Ungaria, Kaiserul Wilhelm va
face un gest generos si din recunostinta fata de magyar vi-
tezseg (eroismul maghiar), ne va cinsti ungurilor ca sa ne
maghiarizeze. Cei doi domni privira in jur de sine, daca nu
este ca de obicei vreun scietectiv in apropiere i il aver-
tizard sa fie precaut. Yunker ma ruga sa tree cu el la o masa
din apropiere:
Iata re vreau sa te rog incepu el prieep punctul
de vedere al D-tale j atitudinea de revolta. Ne cunoastem de

1 04

www.dacoromanica.ro
mult. D-ta tii ca-ti impartasesc parerile, pentru care in re-
vista noastra ti-am pus coloanele la dispozitie, ca sa le poti
exprima in public. Stii ca Biroul de corespondenta" al guver-
nului din Budapesta ne ceruse sii publicam dezmintirea, iar
redactia noastra raspunzand ca va pune la dispozitia D-tale
si a repliciii D-tale, acelasi spatiu ca i dezmintirii lor, ei au
renuntat sa mai dezminta (Die Wahl. in Sasca360 si Jos Austria
perfidti, articole semnate de mine, A.V.V.). Ceea ce te rog
este ca sa nu le scrii prietenilor D-tale sa refuze a publica o
declaratie de dezavuare contra lui Wilson, manifestindu-si
atasamentul fata de dinastie i monarhie.
Atata e totul ce doresti D-le redactor raspunsei eu
Foarte bine. Vom cere hdrtie de scrisori de la chelner.
D-ta vei dicta cum vei crede de potrivit si eu voi scrie cate o
scrisoare lui Mihali, Maniu, Vlad, tefan C. Pop, tuturor prie-
tenilor mei politici din conclucerea Partidului National Ro-
man. D-ta imi vei dicta cam urmatoarele: D-1 Director
Yunker e un sincer i binevoitor amic al cauzei noastre na-
tionale romane. Cunoscator ,intim al situatiei politice interna-
tionale, D-sa doreste sa ajute interesele románesti. Te rog sa
nu eziti a-i asculta sfatul ci sa-1 urmezi, tot asa precum am
procedat i eu". Eu voi scrie si voi semna ceea ce-mi vei dicta
D-ta, voi adresa scrisorile acelora pe care ii vei alege D-ta.
Vei expedia D-ta scrisorile ori le vei preda in persoana. Eu
ma oblig sa nu le fac nimic ce ar putea paraliza actiunea
D-tale. D-Ile redactor, te vei convinge ca vei intdmpina un
ref uz unanim.
Intre timp Rittinger se apropiase de masa noastra i au-
zind o frantura din conversatia noastra, zise:
Ce crezi D-le redactor, ca D-1 Vaida e un caracter asa
de slab, sa-1 poti influenta ori intimida? Intre romini nu yeti
gasi oameni care sa se preteze la o actiune pagubitoare inte-
reselor lor nationale. Nu starui zadarnic. Mai bine comuni-
ca-mi adresa lui Scotus Viator361, sa-i scriu sa intervina Ia
Wilson, sa nu uite de noi svabii din Banat ... Noapte buna.
Rittinger a plecat. Yunker a scrutat cu privirea mesele
vecine zicând:
E nebun, vorbeste cu vocea tare si uita ca este in uni-
forma de capitan. Daca 1-ar fi auzit vreun denunciant362, ar
putea sa o pateasca rill de tot.
Totusi, .a incetat, sa mai insiste pe linga mine si ne-am
asezat la societatea noastri, continuand in perfecta armonie
taifasul nostru de Analcontenti.

105
www.dacoromanica.ro
Moartea lui Francisc Iosif nu a provocat in sdnul publi-
cului vienez nici regret, nici ,bucurie. Stdpdnea un indiferen-
tism general. Lumea tinea la bdtrdnul impArat, ca la un fel
de relicvd vie, pe care are ocazia sá o vadd odatd pe an la
Fronleichnamsfest363. In rest se interesa, mai mult deck de
persoana lui, de clefetele din sdnul familiei. Astfel, indatd a
doua zi, dupd anuntarea mortii, se povestea cum fiica favorità
a Impäratului, Arhiducesa Maria-Valeria nu ar fi permis ,ca
Mme C. Schratt364 s poata intra in odaia mortuard de la
Schönbrunn. Sosind tandrul mostenitor CaroI i yilzand cã
D-taa Schratt stätea in antecamerd, ar fi iesit la thinsa i ofe-
rindu-i bratul, ar fi introdus-o in fata catafalcului. Adevdrat
ori nu, acest zvon fu intdmpinat cu multd simpatie pentru
Carol.
Mai putin efect a produs dispozitia noului impArat ca,
toate trasurile de transport ale curtii sd fie intrebuintate
spre a cdra cdrbuni pentru populatia din mahala. Lumea,
vAzdnd splendizii cai de rasà, cdrAnd carbuni, isi fdcea obser-
vatiile ironice: cai am gasi noi, ,numai pärbuni de ar fi".
Era departe de intentia lui Carol de a face demagogie. El
ar fi voit sd ajute dintr-un indemn sincer, fdrd a-si da seama
cä metoda era demagogica i cà demagogia Ii are secretele
[ei], ca sd nu dea gres: man merkt die Absicht und man wird
verstimmt366...
A treia zi dupd deces ne vizitã perechea Gramatovici.
El era consilier la Ministerul Cultelor pentru chestiile bise-
ricesti ortodoxe din Bucovina. Ne povesti cum, trecând pe la
Schönburnn, a intrat in palat aflând, de la jandarmul de la
u$a, drurnul la camera mortuard. Pe culoare, scari, ad:di nu a
intdlnit suflet de om, nici chiar pe pineva de veghe lângd
mort. Adevdrat cã fusese in primele ore ale dupd-amiezei de
22 octombrie. Oricdte fasturi i sdrbdtori a trebuit sã petreacd
sdrmanul Francisc Iosif, totusi se vede ca soarta lui a fost sã
rdmând, intreaga lui viatd, un izolat, ba fireste i dupd
moarte.
(Când Mihali i Isdeeanu au dus cununa de lauri, cu pan-
glica de mätase tricolord in numele romdnilor pentru
cosciugul lui Francisc Ferdinand, la Hofburg, a preluat-o un
lacheu in haine de lucru si a .yezemat-o de perete, in curte).
A urmat apoi inmormantarea cu desfdsurarea de mare
pompd protocolard. Venise i Mihali la Viena. Ca deputati,
avand bilete de favoare, am putut pdtrunde cu usurintà in
Domul St. Stefan si sà vedem intreaga succesiune a cere-
monialului. La Cavoul Capucinilor nu ne-am mai dus. Atka

106
www.dacoromanica.ro
satisfactie am voit sa avem, de a fi asistat la inmormAntare,
spre a ne convinge aievea ea marele protector al ungurilor, si
robul lor, e mort. i totusi, de pate ori de atunci, ne-am pocait
pentru toate criticile i injurkurile contra lui Francisc Iosif.
a carui stapanire a fost un jug de lernn
fl mai vazusem bine, de aproape, in 1906, &and am par-
ticipat, cu mai multi :colegi, la citirea mesajului regal, in pa-
latul Buda. Pe scar" erau postati feciorii garzii maghiare, cu
halebarde, coifuri unguresti i cu eke o piele de panterd
paste umAr. Batränul era in uniformd rosie de husar honved.
Totusi, cloud fenomene tulburau simbolic armonia ambiantei
maghiare. In rnijlocul deputatilor imbracati in diszmaghiar367
(gala aghiarA), se remarcau demonstrativ fracurile noastre
negre, democratice, .ale deputatilor ,nemaghiari. Iar intre de-
coratiile de pe pieptul regelui maghiar incoronat", nu lip-
sea aceea a Sf. Andrei. Aceasta o primise Francisc Iosif de
la Tarul Rusiei, dupa ce revolutia lui Kossuth (1848-49) fu-
sese constransá la capitularea de la Siria, u ajutorul ar-
matei rusesti. Se stia ca. Imparatul tinea atat de mult la aceasta
decoratie prima pe care o primise ca rnonarh tanar
incat o purta permanent si pe haina de muncid la birou, nu
numai la ooazii solemne. Aceasta insemna totodatA un me-
mento pentru magnatii trufasi maghiari.

[URMARI ALE INTRARII ROMANIEI IN RAZBOI]

(Cred cd am mai descris intamplarile mai ,interesante din


momentul intrarii in actiune a Romaniei. Cu riscul de a rnd
repeta, ma voi ocupa totusi cu unele episoade mai caracte-
ris tice).
Auzind zvonuri despre arestari, internari, confinari i site
persecutii contra romanilor din Transilvania, rn-am adresat lui
Danzer, cerandu-i sfatul i ajutorul. CApitan reformat, in
urma unei fracturi femurale prost vindecate, dansul edita
Danzers Armeezeitung"368, o revista saptamanala foarte apre-
ciata in cercurile arrnatei. Astfel dispunea de multe prietenii
si cunostinte si in randul marilor generali. ,Dupa ce rn-a as-
cultat, Danzer a scos din portofel o scrisoare i mi-a dat-o
sa o citesc. In coltul stang era tiparit Cornandamentul su-
prem al arrnatei" iar textul semnat de autograful frumos al
107

www.dacoromanica.ro
lui Konrad von Hoetzendorf369. /i raspundea lui Danzer, mul-
tumindu-i pentru cele comunicate, insa in chestia amestecdrii
nationalitkilor, in unitkile inferioare, nu poate schimba si-
tuatia. Danzer imi comenta:
I-au fost semnalate cazuri in care maghiarii reparti-
zat.i intre nemaghiari, de asemenea germanii, s-ar purta inso-
lent cu camarazii lor, ceea ce contribuie la demoralizarea spi-
ritului de solidaritate.
Am cAzut de acord ca Tisza e mai puternic deck Konrad
ti astfel nu se poate face nimica.
tiarn de la Starcea cà, ehemat la Bucuresti, Bratianu ii
(Liduse declaratia de razboi, cu ordinul sà o predea in mo-
mentul cand va primi telegrama cifratii, in acest sens. Starcea
se intelesese cu Mihai Popovici ca, dupd ce va fi terminat
la Ministerul de Externe, la ora fixatd, cca pe la 9, el sa
treaca prin VIII Lange Gassem, pe sub schelele unei case in
constructie. Mihai va veni din directie opusa. Conform acestei
intelegeri au schimbat cateva cuvinte, iar de acolo Mihai
a venit la noi, la Pension Baltic.
In afara de socrii mei, Lencica i Ileana, se gasea de fata,
ca in toata seara, D-rul Ciurcu. Intrand Mihai, printr-un
semn neobservat de ceilalti, mi-a at sã inteleg ca Starcea a
predat actul oficial la Ministerul de Externe. Dupd cateva
minute de conversatie, Mihai ii luà adio, pretextând cd nu
cinase Inca. Ciurcu plecd i el acasa iar eu la cafenea. La
poarta Musi ,(metresa lui Mihai) ii astepta pe Mihai. La des-
partire acesta ii mai comunicd lui Ciurcu cii Starcea Ii tri-
mite complimente si se roaga sa-1 scuze, regreta de a nu-si
fi putut lua ramas bun in persoana, fiind silit sa piece pe
neasteptate. Mihai i Musi au plecat pe Skodagasse in sus, iar
noi CU Ciurcu in jos, spre 1Cochgasse371. peodata Ciurcu, oprin-
du-se zise: ,
.

Nu m-as fi asteptat la atata lipsa de bun simt, din


partea unui om ca Starcea. Erarn cu el si cu familia lui in
relatii atat de familiare ti sa plece asa, rand a trece pe
la mine. Am asistat la cloud nasteri grele ale doamnei, i-am
procurat o guvernanta din Lugoj, i-am facut o multime de
servicii, ca unui frate, si sa" piece iaca asa, trimitandu-mi
vorba prin Mihai sa-1 scuz
Am incercat sa.-1 calmez:
Se poate ca un atasat militar sa fie silit prin cine *tie
ce imprejurari sa nu tina seanA, sa nu poata tine seama de
datoriile conventionale. La asa ceva nu te gandesti?

108
www.dacoromanica.ro
Ce vorbesti prostii? se zburli batranul la mine
pared te-ai gandi la razboi.
Mai stiu i eu
Nu cutezam sa-i spun mai mult. Dar ajungand la poarta
casei sale, nu am putut totusi rezista simtului de datorie
rn-am despartit de el cu cuvintele:
Va fi motivata ori nu ingrijorarea mea, e indiferent.
Stiu ca iai puricat corespondenta. Cum nici astazi iu te culci
mai curand, deck de obicei, cred cä ai face bine sa-ti mai
cenzurezi odata arhiva.
Ulterior am aflat de la dansul ca ai-a supus colectia de
scrisori unei repetate revizuiri. In alta zi, pe la amiaz, veni
alergand la noi Frau Ludwig", portareasa i ne comunica:
La 6 dimineata au venit doi domni la D-rul Ciurcu.
Au fost in pod, in pivnita, au cotorositm totul in locuinta
lui si la sfarsit au umplut clouds cosuri cu scrisori i acte, pe
care le-au dus cu ei, luandu-1 i pe D-1 Doctor.
Dânsa i-a intrebat ca unde II duc, dar ei nu i-au raspuns.
Ambele copile ale doctorului sunt absente in viligiatura.
Cezar Popovici, care le stia adresa, le-a telegrafiat. Eu rn-am
drs b Gcssmann, care a putut afla atata Ca Ciurcu era la
Elisabeth-(prornenade" (politia de stat), detinut si cercetat.
Totusi a putut sa-i faca rost sa fie internat in spitalul in-
chizitiilor" i sa i se permita trimiterea alimentelor de acasa.
Dupa cateva luni a fost pus in libertate, in lipsa de orice
dovezi. Medicii i-au facut toate inlesnirile i mare rezultat
1-au dezvatat, aproape de tot, de morfina.
Starcea, Mihai Popovici i toti cetatenii romani ca ai
cetatenii austro-ungari, la Bucuresti au fost tinuti, arestati,
pana ce s-a aranjat schimbul lor prin Scandinavia ...
Dupa ce fusese inrnormantat Aurel C. Popovici, la Ge-
neva, din initiativa lui Danzer s-a aranjat, la Oestrerreichische
Politische Gesellschaft373 0 edintà la care au participat nu-
merosi prieteni Si adrniratori ai defunctului. A prezidat ba-
tranul Edmund Steinacker elogiind activitatea politica i ge-
nialitatea lui Popovici. Apoi am citit eu o schita a marelui
nostru prieten, reliefand conceptia sa darza, sustinuta per-
severent, in interesul viitorului neamului sau, dependent de
soarta rnonarhiei habsburgice. Am incheiat cu amara con-
statare ca in aceasta monarhie nu s-a gasit loc pentru un
morrnant pe seama ideologului unui Grossösterreich. Danzer,
ca ultimul, a gasit cuvinte de cälduroasa evocare, pe episoade,
din activitatea omului cu suflet de foc si elocventa irezisti-
bilk care a fost Aurel C. Popovici.

109

www.dacoromanica.ro
In proximul numdr al revistei Danzers Armeezeitung"
dupd declaratia de rdzboi a Romiiniei a apdrut un ar-
ticol editorial Runitinien. Acest articol al lui Danzer constata
cd Romiinia nu a putut evita sa atace Puterile Centrale, in
urma politicii de persecutare contra românilor din Ungaria, a
guvernantilor maghiari.
Cdteva zile dup5 aceea, irni telefond Danzer si ne intdlni-
ram la Café Landtmann". El imi comunic5: Wekerle a venit
la Viena i interveni la conducerea suprem5 a armatei, st5-
ruind si izbutind sd se dea ordin pe armatd, ca nici un ofiter
s5 nu mai citeascii revista, ci sd inceteze a o mai abona pe
viitor.
Sunt un om ruinat, incheie Danzer. Ce crezi, ce as
putea face? Zadarnic am ciintdrit diferitele solutii, interventii.
incercdri. Singurul rezultat la care ajungem, era c5 nu se
poate g5si nici o remediere legala in contra ornnipotentei
guvernului maghiar. Totusi, la sffirsit, Denzer se mai consold
si la despartire zise:
Pasiunea mea a fost intotdeauna muzica. Am sã editez
o revistd muzicald
Baronul Beck fusese absent din Viena. Indatd ce sosise
1-am c5utat. I-am relatat toate persecutiile dezhintuite contra
romanilor, cerându-i sfatul si interventia. Mi-a raspuns c5
nu poate face nimica. Apoi a continuat:
Când ai fost la mine mai in primavard, ti-ram spus
cd România va intra in rdzboi aldturi de Antantã i c1 va fi
infrântd, contra ei 'hind pregatita o armatd de c5tre Falken-
hayrr374. Ma doare inima pentru suferintele pe care le v
indura i România si românii din Transilvania. Nu s-a putut
face nimica [vezi si vol. I, pag. 126, alin. 2-3].
Consultdnd pe Gessmann cà ce a putea intreprinde, spre
a opri urgia contra românilor, in armata i acasd, i-am amin-
tit cd publicasem cdte un articol de efuziune patriotard5 di-
nasticd in Reichspost" si in Osterreichische Rundschau", fard
a fi putut obtine vreun rezultat.
Ce-Jmi pdsa mie cd se vor gasi prieteni romdni care
acuma se oplosesc, ori altii care sunt internati, confinati.
mobilizati, in favorul cdrora alerg zadarnic; ce-mi pas5 cd se
vor g5si unii sà ma critice pentru aceste manifestatii gazetil-
resti ale mele. Numai de as putea obtine un rezultat. Insa
Dvs. oamenii politici austrieci, sefi de partide, fosti ministri,
deputati, bdrbati de mare popularitate i autoritate, cu totii
vä declarati neputinciosi

110

www.dacoromanica.ro
Dragul meu, cunosti situatia ca si mine. Suntem satui
sa ne luptam in contra morilor de \rant. Eu imi permit sA te
sfatuiesc sa nu mai incerci, nici reclamand dreptate, nici
demonstrand patriotism si dinasticism prin presa, ca sã obtii
vreun rezultat. Lasciat'ogni speranza ...375 i apoi esti prea
tanar ca sa pierzi din popularitate i prestigiu la ai D-tale.
Trebuie sa te gandesti si la viitor. Nu trebuie sa risti prea
mull, cad nu stim ce aduce ziva de mane ...
I-am multumit, eram edificat

(INTRIGI PENTRU RASTURNAREA DINASTIEI ROMANE]

Ma pomenii cu un telefon de la C. Stere. Locuia la hotel


.,Bristol". Puteam intra la el prin poarta din Maxin-tilianstrasse,
neintalnind aproape niciodata suflet de om. Cat a stat la
Viena ne vedeam zilnic. Prima data i-am intalnit la dansul pe
deputatii bucovineni Isopescu Grecul, Simionovici i Oncid1376.
Discutam situatia politica din tara, ocupatia germana, apro-
piata dezbatere referitoare la bugetul comun" austro-ungar,
in Reichsrat". Onciul era la rand sa ia cuvantul i voia sa
tina un discurs patriotic, amestecand i pe Stere in chestie.
Stere 11 ruga staruitor a nu o faca. De parerea lui era si
socotitul Simionovici i iscusitul cap politic Isopescu, dar On-
ciul, odata pornit, nu s-a lasat convins. Eu am incercat sà
intervin, tot fara rezultat. Cand cei trei au plecat, Stere se
interesa, cum si unde ar putea rasa sa-i dactilografieze me-
moriul, pe care voia .sa-1 predea lui Czernin. Onciul se angaja
numaidecat ca-1 va bate la masina cumnata-sa, pana in alta
zi. Stere Ii dadu manuserisul, vesel cd nu ya trebui sa se
adreseze unui birou de multiplicat.
Ramasi singuri citii memoriul elaborat de Stere. In rezu-
mat, dupa expunerea situatiei Romaniei propunea solutia ca
sa sel schimbe dinastia romana. Stere venise la Viena dupa
ce fusese la Berlin. In memoriul prezentat germanilor ajun-
gea la concluzia ca, Kronprinz-u13'7 german sa primeasca co-
roana Romaniei pana la mostenirea tronului Germaniei. Apoi
sä urmeze, ca rege al Romaniei, urmasul su clironom373 al
Germaniei. In memoriul pregatit pentru Austria, Stere des-
chidea alternativa, ea Habsburgii sa accepte acest aranja-
111

www.dacoromanica.ro
ment, pentru mostenirea lor de tron. .Dupa citirea memo-
riului zisei:
ercaleanule (pseudonimul lui Stere in Viata Rom&
neasca") vrei sa fii prea siret on ii ii pe nemti mai blegi
deck sunt. Citind m-a obsedat La Fontaine: Maitre corbeau
sur un arbre perché . .379; le oferi branza buna in burduf de
caine.
Stere a zambit si a facut proba generala, o repetitie a ro-
lului ce-1 juca, oferind o tara si un tron. Totusi cred ca si
aceastA incercare de momeala, nu va fi fost cu totul absurch",
intruck va fi contribuit si ea la impresia factorilor hotar.--
tori", Ca in cele din urrnii s-ar putea gasi o solutie salvatoare
cu romanii. Caci acei factori" erau de o gapaceala extrema.
In aceeasi seara am partkipat la o conferinta tinutil de
Onciul hi Oesterreichische Politische Gesseschaft". Continu-
tul acestei conferinte a fost un rezurnat al cartii publicate de
Onciul asupra Romaniei380. Inainte de a o tipari. imi daduse
manuscrisul. Am reusit sa-1 induplee cu mare greutate
sa suprime unele date statistice i batjocuri, pe contul inte-
reselor bunei reputatii romanesti. De exemplu, tin minte ca
pe Marghiloman si pe Brkianu Ii declara de bulgari. and el
imi opuse rezistenta Ii zisei:
Ce neam vei fi fiind D-ta, Onciul, daca sefii romdnilor
liberi vor fi bulgari? Nu-ti dai seama ce oprobiu comiti con-
tra insasi D-tale si 1amiliei D-tale?
In fine a sters pasajul. Dupa conferinta Onciul arka o
carte de corespondenta, de la Mackensen381, prin care Mare-
salul ii multumea pentru cartea trimisa.
Sedeam la o masa i soartea imi destina locul langa un
colonel, sef al spionajului armatei. precum am aflat ulte-
rior. La cafea eram 15-20 Oe ini, asezati razleti in foto-
liile de club. Onciul statea in sirul al doilea, inaintea mea.
Eu sufeream de o migrena si ma gaseam retras. Nu cunos-
team deck 2-3 din cei prezenti. Gura lui Onciul nu tacea o
clipa. El barfea pe toti i toate, ce priveau Romania. Eu imi
comprimam tampla i ascultam motaind. Deodata, in mijlocul
cascadei de vorbe, Onciul intercala:
Toti, ca va fi ziaristul Mille, Bratianu pe care il
ataca, ori Take Ionescu, cumparat de Antanta, toti sunt ire-
dentisti, cu toate ca. colegul Vaida tine sa le ia apararea.
In fond e una cu ei, i Stere §i Marghiloman ..
Privirile se intoarsera spre mine. Eu am continuat si
raman impasibil. Onciul ti-a dat drumul mai departe toren-
tului deszagazuit de palavre. Pe la ora 11 am plecat. Onciul
112

www.dacoromanica.ro
avand ,o ora pana la plecarea trenului local, pentru suburbia
Baumgarten, unde locuia, mi-a propus sä luam cate un pahar
de bere, la restaurantul Stadtpark382, de la parter. Asezan-
du-ne la o masa mi-a spus:
Pe Stere nu se poate conta. Este si el iredentist Ca
toti bucurestenii. Maine dimineata ma duc la Ministerul de
Razboi si de Externe sa-mi puna la dispozitie fondurile ne-
cesare. Apoi plec la Bucuresti. Am sa adun toti primarii,
pe rand. Din toate satele. Voi aduce la cunostinta lor Ca Im-
paratul vrea sa faca reforrna agrara i voi imparti, numai-
deck, toata proprietatea intre tarani. Apoi voi lasa, prin
plebiscit sa se destituie dinastia de HochenzollernSiegmarin-
gen si sa se proclame, in locul ei, dinastia de Habsburg.
Toate acestea le expusese Onciul intr-o rasuflare. Eu foarte
impresionat am inceput sa-1 combat. /1 stiam pornit i o pa-
tisem cu el intr-un rand cand, in prezenta lui Aurel C. Po-
povici inainte de a fi evadat noi in Elvetia, ii zeflemisisem
patriotismul austriac. Popovici se ridicd de la masa ne
gaseam atunci la Café Beethoven" i reintorcandu-se de
la toaleta, se aseza la o masa vizavi de mine. Facandu-mi
semne, am iesit i eu ca, rein trand, sa ma asez langd Po-
povici.
Pentru Dumnezeu, ce faci? Cum vorbesti in fata lui
Onciul. Ce? Doar e roman si el, nu-1 stii ca este numai ju-
ganit, ca atatia bucovineni.
Eu am ,plecat de la masa voastra, ca sa nu ma poata
invoca de martor al discutiei voastre. E in stare sa te duca
la spanzuratoare. Acuma du-te la el sa nu observe si te rog,
aproba orice planuri ti-ar propune.
Aducandu-mi aminte de acel avertisment al lui Aurel
C. .Popovici, fiind intre patru ochi cu Onciul, am incercat
sa-i arat ca o astfel de actiune ar fi calificata de romani ca
tradare de neam. Dar el nici nu voia sa stea de vorba, atat
de mult era indarjit.
Nu trecusera mai mult de 5-6 minute cand Danzer, .in-
trand in local se aseza la xnasa noastra. Discutia era n toi.
Atunci, ca sa scap prin tangenta, am inceput sa arat ea nu ar
corespunde intereselor habsburgice ca un roman i deputat
bucovinean sa conduca o astfel de actiune. Nici sub rapor-
tul demnitatii casei imperiale, nici din punct de vedere de
drept international, o astfel de lovitura de stat nu ar putea da
rezultate satisfacatoare. Dar Onciul nu mi-a lasat timp si
continuu iar Danzer, austriac, desi om cinstit, nu intelegea
8 Memorii, vol. IV 113

www.dacoromanica.ro
cum de nu-I aprob pe Onciul. Timpul inaintase, ne-am des-
partit.
Simteam cd trebuie sa se fi petrecut ceva intre Stere si
Onciul. Dupa prieteneasca intelegere dintre ei la care asis-
tasem dimineata tonul fatis ostil, cu care II ataca acuma,
ascundea cauza schimbarii atat de bruste.
Hotel Bristol" era aproape de Stadtpark. Cu toata ora
inaintata, haid' sá incerc sa-1 caut pe Stere. Intrand dinspre
Maximilianstrasse, am urcat treptele Varã a intâlni pe cineva,
pana in fata apartamentului lui Stere. El mi-a deschis; era in
pantofi i imbracat, caci dansul ca si mine obisnuia sà
munceasca, scriind, citind noaptea. Surprins de vizita mea
tardiva, i-am comunicat cele pdtite cu Onciul. In timpul
expunerii mele, zámbetul sau ironic imi confirma ca expli-
catia enigmei gra tot pe ant de limpede pentru dansul, pe
cat de neinteleasa imi aparea mie. Apoi imi raspunse:
Dupa ce s-au dus deputatii Isopescu-Grecul i Simio-
novici, Onciul mergand cu ei, Irebuie sa fi pandit plecarea
D-tale. Apoi s-a reintors la mine. M-a asigurat ea e cu totul
de acord cu ideea expusa in memorandul meu ,si mi-a oferit
tot sprijinul i colaborarea sa. Zadarnic am insistat sa se ab-
tin'a i sa renunte de a .divulga cá are cunostinta de memo-
riu, cad mi-or ingreuna numai situatia; el voia ,sa ma convinga
cat de mult ar putea sd fie promovata, prin dansul, reali-
zarea ideii. In fine, a cerut drept contraserviciu, sa-i promit
ca reusind planul sa-i asigur: numirea de profesor
universitar la Universitatea din Bucuresti, alegerea de depu-
tat i un post de director la Banoa Nationala. Toate acestea
intr-un galop de vorbe, in cinci minute. Natural, i-am ras-
puns cä situatia mea nu-mi permite sa pot lua astfel de an-
gajamente. In zadar, dansul a continuat sa staruiasca. I-am
aratat cä nu as fi om serios daca i-ap da promisiunile cerute
de el, insa nu s-a lasat convins si a plecat indispus. pig e
nebun, ori e un excroc politic ...
Dupa ce i-ai facut diagnoza, vei acimite ca ;nu va
avea nici un scrupul ca maine dimineata sa cutreere toate
ministerele austriece, oferindu-si serviciile. Pe cat cunosc eu
firea oficialitãtii austriece, isi va gasi destui insi care ii vor
primi oferta cu placere, Ii vor pune la dispozitie i fonduri pi
ajutorul politic din partea conducerii armatei de ocupatie.
Cad, in fine, interesul lor e sa slabeasca elementul romanesc,
provocand haos i anarhie. Noroc Ca Onciul s-a compromis
odata cu Tisza. I-a oferit intr-o audienta un plan pentru
aranjarea problemei românesti. Tisza i-a cerut un memoriu
114

www.dacoromanica.ro
in scris. Ni 1-a aratat si lui Aurel Popovici, i mie. Noi, 1-am
aprobat cad prevedeam revolta lui Tisza. In acel memoriu.
Onciul vorbea de Gesamtmonarchie383, care in conceptia ma-.
ghiara i indeosebi a lui Tisza, e mai mult decat tradare de
pa trie. Raspunsul lui Tisza, adresat lui Onciul, a fost sa nu se
amestece in treburile Ungariei. Planul lui de acuma, cu pri-
marii i cu reforma agrara improvizata, ma tern insa Ca i-ar
conveni lui Tisza.
Stere a rämas pe ganduri insa raspundea intruna:
Nu pot face nimica.
Eu insa am insistat:
Cand cineva zice, eu sunt Isus Hristos, am coborat
pe pamant ca sà mantuiesc omenirea, sä crezi in mine! Ce
faci? Discuti cu el? Nu. Vezi ca ai de a face cu un smintit
Si raspunzi: ma inchin tie si cred tie. D-ta vrei sa-ti pui
rnintea cu Onciul, despre care spui ca ori e nebun ori e
excroc.
Impacd-1! De nu ti-ar cere numai cele cerute, ci ca sa-1
faci i mitropolit primat, sef de stat major si prim-ministru,
promite-i! Numai asa yei putea sa-1 opresti sa nu-si pund
in practica ideea, cu care de mult se ocupa. Va alerga maine
dimineata in toate partile, denuntandu-te pe D-ta \cã esti ire-
dentist, dezvaluind momeala cu schimbarea dinastiei si pro-
vocand o harababura in Romania.
Vad si eu, dar refuzul rneu a fost prea categorie
definitiv. Ce pot face acuma noaptea
Maine dis-de-dimineata, pana nu pleaca de acasa, ii dai
lui Onciul un telefon, spunandu-i de exemplu c ai ceva im-
portant sa-i comunici, n legatura cu discursul sau. Ajuns
aici, nici nu va trebui iscusinta ca sa-1 faci sa deschicla vorba.
El va starui singur, din nou sa-i promiti avantajele dorite.
D-ta, pentru salvarea .decorului vei face oarecari greuthti ina-
inte de a ceda. Dar ce sa te invat eu pe D-ta cum sa proce-
dezi, cum sa nuantezi atitudinea, gestul, rnimica etc.?
Cand am plecat, Stere mi-a promis Ca se va mai cugeta
in timpul noptii. Reintorcandu-ma maine zi pe la amiaza, .de
la Ambulatoriul Terapeutic, 11 gasii pe Stere vesel. Ma in-
tampina razand:
Am procedat conform programului prescris de D-ta.
Nici nu mi-a trebuit sa fac pe iscusitul. Onciul abia a avut
rabdare sa asculte ce aveam sa-i comunic in legatura pu dis-
cursul sal. A acceptat totul Tepede, graft sa-si reinnoiasca
cererea anterioara. Eu rn-am lasat convins si i-am promis
tot ce a dorit. A plecat foarte multumit i vesel.
115

www.dacoromanica.ro
lat.& D-le Stere, un om usor ,de satisfãcut. i D-ta
m-ai obisnuit totusi sa-ti scot cu clestele cuvántul magic,
prin care dorea sà-1 fericesti, amenintand in caz de refuz s'a
dea foc templului Artemisei din Efes384...
Onciul i-a adus apoi lui Stere 100 de exemplare din me-
moriul redactat pentru austrieci. Aläturat era si chitanta bi-
roului de dactilografiat, pe care Stere a achitat-o.
Stere i-a predat un exemplar lui Czernin. Eu i-am pre-
dat unul baronului Beck, pe care 1-a citit in prezeta mea.
Terminând, a zis dänd din umeri:
Illusionen . . .
Eu fireste n-am sporit vorba. In fine, Beck nu era un
pros t.
aind Stere a plecat la Bucuresti, mi-a dat pachetul de
aproape 100 de exemplare s'a le nimicesc. Fiind incalzire cen-
trala" la hotel, dar si la mine, nu am putut sa le ard. Le-am
nimicit pe rand, rupiind in bucati mici o seamAs de exemplare,
iar noaptea le aruncam in canal. Din cele caeva retinute, vnul
se gasea cu alte hârtii la V.C., prietinul meu, prin care tri-
miteam rapoartele pentru Fr. Ferdinand (Deckadresse: Olga
Urbaneck Steinacker V.C. Brosch385). Pe acel exem-
plar notasem cu creionul: Am dat un exemplar baronului
Beck, unul lui V. Bontescu"3s8.
Ajungand guvernul Brätianu la putere, in 1925 sau 1926,
deputatul de Bralla, Leonte Munteanu, originar fdgâràsan, isi
facuse obiceiul ca plimbAndu-se in fata mea cand vorbeam la
tribunâ, sä ma" intrerupd cu intrebarea:
Ce e cu memoriul lui Stere?
Nu intelegeam apostrofarea. Pe acea vreme Universul
ducea o campanie desantata" contra Partidului National Arde-
lenesc si indeosebi contra mea. Intr-o zi publicd in facsimil
notita mea: predat un exemplar baronului Beck, unul lui V.
Bontescu".
Cam in acelasi timp, inthlnindu-ne la Cluj cu amicul V.C.
care intre timp ajunsese Dr. med. si fusese prefect libe-
ral am dat in vorbe asupra celor trecute vremuri. Dânsul
imi mArturisi taina rnemoriului Stere", adnotat de mine.
Exemplarul ce i-1 incredintasem lui, prin 1917, 1-a predat depu-
tatului Popa-Liseanu387; sA-1 scuz, nu ar fi trebuit sd o faca.
L-am scuzat, cunoscLlndu-1 ndtang.
Cand mi se ceruse de un eform, prieten cu A. C. Popovici
prin 1910-1911 sa recomand un preot distins, ca rec-
tor la Seminarul ctitoriei Ghiculesti, 11 recomandasem pe ami-
cul V.C. Acesta insd mi-a scris la Karlsbad Ca ar primi rec-

116

www.dacoromanica.ro
toratul numai cu cloud conditii: sä i se garanteze ca. va deveni
episcop i sä i se permita sd se casätoreasca, fiindcd nu poate
trdi fard femeie". Am aldturat scrisoarea lui rdspunsului meu,
recomandându-i nimicirea acestora si exprimându-mi mirarea
ea el, ca Dr. Teologiae, de Cernduti, poate pune astfel de con-
ditii in scris. Totusi, luAnd diploma si in medicinà, s-a rds-
popit i s-a cdsidtorit.
Cunocându-i firea sireatà i aflând din gura lui indiscre-
tia ce o comisese cu memoriul Stere" am zis: nu face ni-
mica, n-are nici o importantd". Totusi, irni daleam seama de
contraserviciul, in schimbul traficului de memoriul Stere",
care fusese numirea amicului Dr. V.C. de prefect liberal.
Ca sa nu-i fac nedreptate", dupd cAteva zile, fiind la Bucu-
resti, mi-a trdznit prin minte o idee. In decursul cinei la
Dumitrache, fusese vorba de criptografie. Urcând treptele la
odaia mea din etaj, rn-am hotdrat sà elaborez un memoriu,
uzdnd de criptografie383. Apucându-rnd de lucru, am izbutit
sd compun textul (pentru cazul cA s-ar gäsi candva originalul
ori copia, tin sä descriu toate detaliile acestui joc. Dealtcum,
s-ar putea intampla sà-1 ia cineva ca document istoric").
I-am dat forma de scrisoare care Franz Ferdinand Eure
Kaiserliche Hochheit3". Apoi urma o expunere asupra atmo-
sferei din sdnul bArbatilor politici bucuresteni: Iorga ireden-
tist, Stere, amicul Puterilor Centrale, BrAtianu taciturn etc....
Reintors la Cluj am cautat o coald intre hârtiile de prin
1910-11 si am dactilografiat insumi textul, cu unica masind
americana din tar& adusâ mie de Ghita Crisan. Numai semnà-
tura A. Vaida" o scrisel cu cernealä. Cum cerneala era prea
intensiv neagrA, am expus iscdlitura soarelui, la Valea Seacd.
Iar pentru a da hârtiei aspectul vechi, am ingropat-o in pa-
rnânt si am zdrentuit pe alocurea marginile.
Astfel pregatit, intalnindu-1 pe amicul Dr. V.C. am adus,
pe nesimtite, vorba asupra memoriului Stere" i i-am comu-
nicat cà printre hârtiile mele am dat de un document mult
mai interesant, cu care am putea face o treabd bund. Când
ii va permite timpul sA pofteascd la mine. Dupd 24 de ore a
venit. Citind dactilograma a râmas foarte impresionat. Eu i-am
explicat cd am fost destul de tachinat, pe tema hârtiei date
de ddnsul lui Popa-Liseanu, rn-am gandit sd am si eu un
profit. Cu sustinerea ziarelor partidului si cu alergaturile de
propagandà sunt multe cheltuieli. Ce nu ar da Duca (ministrul
de interne) sI poatd pune rnána pe acest act, o trufanda in
comparatie cu memoriul Stere" a.a.m.d. Lucrul s-ar putea
realiza foarte simplu. Popa-Liseanu ar trebui sd-i comunice
117

www.dacoromanica.ro
lui Duca. Acesta dispunand de fondul ordinei publice", desi-
gur va pune la dispozitie 500.000 lei, ca sa ajunga in pose-
siunea acestui act. Noi doi vom imparti suma. Macar sa stiu
ca voi avea i eu o hazna" dupd cheltuielile ce rn-au costat
tarcoalele pe la Viena. Dansul s-a insufletit numaidecat 5i mi-a
cerut scrisoarea ca sà o poata arata. Planul ii gasi foarte bun,
eu insa am obiectat Ca, dand actul din mana, am putea-o pati
arnandoi, caci Liseanu nu ar putea refuza cedarea pe o ora
a originalului iar in atata timp Duca ar putea sa dispuna foto-
copierea. Fiind el de acord, ne-am despartit intelesi ca sa
inceapa demersurile, necesare. Dupa vreo doua saptamani,
Dr. V.C. ma vizitä. Imi spuse ca a intrat in legaturd cu cei
competenti, interesandu-i pentru chestia documentului. E insa
greutatea ca ar dori sa-1 vada inainte de a continua tratati-
vele. Ne-am sfatuit cum s-ar putea face, iar eu am acceptat
ca un om de increclere, venind la mine sa poata studia docu-
mentul.
Intre timp am avut usurinta de a-i comunica unui mem-
bru tanar din familie, planul urzit. Acesta a staruit disperat,
rugandu-ma sa nu ma expun ataeurilor care erau de prevazut.
Apasat de grija consecintelor usurintei mele, nu a putut rezista
sa nu impartaseasca secretul cu un prieten intim al sau. Acest
prieten era insä cumnat cu un prefect liberal. Cand, dupa
luni de zile ne intalniram din nou, intamplator, cu amicul
Dr. V.C., acesta nu a mai adus vorba asupra cabalei tesute
impreuna. Fireste e numai o banuialà, neconfirrnata, ipoteza
ca. Dr. V.C. ar fi fost avertizat.
Eu voisem sa le dau o lectie tuturor patriotarzilor, care
isi permiteau sa ma atace in numele romanismului lor poli-
ticianist. Voiam sa-i fac de rasul intregii tari. Cum?
Indata ce ar fi avut in maid documentul compromitator,
s-ar fi inceput in presa liberala atacuri contra mea prin aluzii.
Ar fi urmat apoi atacuri tot mai frecvente si mai fatise. Eu a5
fi intensificat exercitarea lor, prin riposte. Apoi, alegand mo-
mentul potrivit, as fi pus chestiunea in discutie, cerand dovezi
de la tribuna Camerei. Dupd ce mi s-ar fi citit scrisoarea",
intre huiduieli Si racnete dusmanoase, as fi luat cuvantul.
Cererea mea, ca o comisie compusa prin votul Camerei si sub
presidentia lui Iorga sa-mi asculte apararea ar fi fost
aprobata cu ph-were. Indata ce as fi fost chemat in fata aces-
teia, as fi declarat urmatoarele:
In limba germana substantivele se scriu cu litere mari.
Cer ca, incepand de la semnatura sa se scrie toate initialele
118

www.dacoromanica.ro
substantivelor in succesiune, de la sfarsitul spre inceputul
documentului incriminat, iar apoi D-1 secretar al comisiei sa
dea citire textului ce va rezulta [in romaneste]. Acest text era:
Hoti de urne i scrisori
V-ati fticut nemuritori . . .
Vlahide facci paxportul
Guvernului de obolani".
Numele hoti de urne" era porecla majoritarilor liberali,
pe care ei o schimbaserd in renume. Vlahide era secretarul
general la Prezidentie. Dansul redacta decretele de demisie
ale ministrilor. Bratienii erau numiti sobolani" adica nesa-
tiosi. Poate i prognatismul391 relativ al unora dintre ei de
altfel tipuri antropologice frurnoase sa fi contribuit la
nascocirea acestei porecle.
Intre timp Tisza continua cu confinarile i procesele. Tot
consistoriul din Sibiu si Blaj era confinat la Oradea Mare. Mii
de romani se gaseau de mult prin judetul Sopron, confinati in
orasele si sate. Procesul David Pop, pentru spionaj era in curs
[vezi vol. I p. 263-271], de asemenea procesul contra braso-
vencelor, in frunte cu Elena Sabadeanu392 etc.
Toate informatiile si incercarile tanarului Imparat Carol
dovedeau i lipsa lui de pricepere i stangacia sfätuitorilor sai.
Curand lumea ii inventase porecla caracteristica Karl der plotz-
liche, Carol pripitul", Hirtelen Károly. Voia sa dea indem-
nuri bune, sa ia initiative potrivite, dar se pierdea in detalii
marunte, lipsite de efecte fundamentale.
Intr-un rand primindu-ma Riede1393, la ora 8 dimineata,
in pat, imi spuse:
Alaltaieri ma culcasem dupa ora 5 dimineata. Pe la
81/4 rn-a trezit telefonul. Iau receptorul: Cine e?" Aici der
Kaiser". Credeam ca cineva ii permite o gluma. Dar repede
am fost convins ca era intre-adevar Carol pripitul. Se interesa
cum de nu ma gasesc la birou. L-am lamurit ca muncisem
toata noaptea. Are vreme imparatul sà controleze functionarii,
daca la ora 8 dimineata sunt prezenti la serviciu Lieb'
Vaterland magst ruhig sein -394.
Riedel era dictatorul" ravitalierii pentru Austria, va sa
zica in rang de ministru
Leogesellschaft"395 se numea astfel in onoarea marelui
Papa Leo al XIII-lea. De fapt era o sindrofie de lichele, de
119
www.dacoromanica.ro
intelectuali i militari superiori, care fiind membri, sustineau
societatea si participau la conferinte de savantlacuri tinute de
romano-catolici. Ace$tia, pe langd ran.va de a apare credin-
ciosi devotati i savanti, erau doritori sa-si serveasca si ca-
riera, atragand asupra lor atentiunea cercurilor de inalte
doamne ale Curtii imperiale.
Intr-o seara, Popovici fiind invitat, imi propuse sa parti-
ciparn la conferinta unui misionar arheolog. Sala somptuoasa
a restaurantului Kaiserhof396, sub arcade, era destul de plina.
Public de intelectuali, inalti functionari, generali etc., sthlpii
dinastiei. Am stat si am ascultat i noi. Prezidentul societhtli,
profesorul Scheimflug, a venit sa ne salute. Era in veche rela-
tie politica cu noi. Terminandu-se conferinta am iesit in raco-
rosul Rathauspark"397. Popovici se stapanise destul ca sa
explodeze:
Poftirn, cu astfel de lichele sa faci Grossoesterreich".
Era revoltat. Eu, ca de obicei in asemenea situatii, am tratat
cu sarcasm toata protipendada
Pe cand familia regard se gasea la Iasi iar Regina Maria
la vila din Bicazul romanesc, imi telefona Scheimflug (ori
Scheimpflug?) ca ar don sä ma vada urgent. I-am raspuns
ca voi veni la el, insa staruind dansul sa vina la mine, sosi
dup5 o jumatate de ora. Trebuia sa fie ceva urgent. Fara multa
introducere imi ceru parerea in urrnatoarea chestie: armata
austro-germana ar putea sa captureze cu usurinta familia re-
gala rom5na. Ar putea apoi sa pun& la cale detronarea ei si
proclamarea Imparatului Austriei ea rege al Romaniei. Ce
crecl eu ca ar fi atituclinea romanilor? (Maria lui Esau, vocea
lui Iacob398, adica Onciul). I-am raspuns numaidecat:
Romanii flind sub ocupatie nu ar putea zice nimica.
Elemente dubioase, Pil/cheri3", intelectuali si de mahala, care
sa ovationeze, sunt i in Romania, ca in orice tara. Nici nu
s-ar cere prea multe cheltuieli pentru aranjarea solemnitati-
bor. Ungaria insa nu s-ar impaca niciodata cu superioritatea
[numerical a elementului romanesc, ajuns la dublu, fata de cel
maghiar, stapanit de Habsburgi. Dupa incheierea pacii s-ar
incepe lupta vechii dinastii, pentru redobandirea tronului. Ori-
cat ar parea de paradox, lupta ar fi ajutata si de maghiari. Ca
bolsevicii au starpit familia Tarului, e de inteles, cu toate ct
lumea a condamnat atrocitatea. In ce lumina va aparea insa
cea mai veche dinastie, daca ar inlatura o tanara dinastie
romana, spre a-i uzurpa locul? Ma tern ca prestigiul Habsbur-
gilor ar avea greu de suferit.

120

www.dacoromanica.ro
D-1 Scheimpflug rn-a ascultat in tacere. Dupa o jumatate
de ord a zis:
Sie habert vollkommen Recht. Wir warden, die grösste
Dumheit b egehen40°.
Apoi s-a interesat de falsificarea istoriei in scolile din
Ungaria.

Dupd declaratia de razboi a Romaniei, societatea Romania


Juna" a fost dizolvata i averea ei confiscata. Impreund cu
putinii români prin avocatul Dr. Florea Lupu1401 (cumnatul
lui Onciul si socrul lui Alex. Racoti) am incereat sã salvarn
arhiva i biblioteca. Lichidatorul, un avocat ceh-evreu, nu a
cutezat insa sa ni le vandä noud, ci a preferat sä le vanda
cu kilogramul ca maculatura. Ultimul prezident a fost Nan-
dris, student in medicina, din Boian.
Staruintele D-rului Ciurcu, dupa ani de zile, erau pe cale sa
dea rezultat. Primarul Vienei, Dr. Weiskirchner, ne oferise o
casa in Wahring402, foarte potrivita pentru Alumneu" cat 5i
pentru adaptarea unei aripi intru capela ortodoxd rornana.
Ideea a murit, ca Grossoesterreich, in schimb s-a nascut Roma-
nia Unita ...
Ion Clopotel, Racoti, Dumitru (Popa) Man, Dr. V. Bra-
niste4" i altii au fost ascultati de un auditor401. Ei se intal-
nisera incidental cu Starcea. Ei obisnuiau sa faca glume la
masa din cafenea, pe tema vin Popestii?" Nu Yin Popes-
tii", cu toate, ori chiar fiincica Ii tiau, la masa vecina, pe
agentul acoperit. Braniste i Popa Man au lost condamnati si
au stat inchii la Seghedin, in Csillagbörton405. Un anumit Iorga,
din Lugoj, cu care Starcea avusese contact, a fost de aseme-
nea arestat, dar a scapat. Contemporanii sai sustineau ca ar
fi iepure de douà hotare". Fapt este ca si episcopul Cristea
era sä o pateasca, in urma depozitiilor lui Iorga. Fusese as-
cultat i Cristea la Caransebes.
In prima zi de Rusalii am fost ascultat eu la politia de
stat, cu privire la fondurile care s-au semnat de societarii co-
manditari, spre a eclita Romanul" la Arad. Era un denunt
al lui Mangra. Dosarul fusese trimis de procuror, prin ministe-
rul a latere unguresc, la Viena, ca sa fiu interogat (am descris
cazul in alt loc).
Tree peste multe alte incidente, de pe timpul dintre august
1916, 'Dana la 18 octomvrie 1918. Poate sa mai revin asupra
unora. In valtoarea acestui fel de vremuri joaca i intarnpla-
rea un rol. Oricat ar prevedea omul nexul cauzal, componen-
121

www.dacoromanica.ro
tele care cletermina geneza si legatura intre cauze i efect,
sunt atat de varii, incat bietul om combina, dar urzitoarele
incurca si descurca itele.
Socrii mei, venind la Viena, au adus cu sine arhiva mea.
Aceasta fusese intr-o geanta mica, imbracatã in tabla moire,
primita de la soacra-mea. Pastrata de D-na Elena Sabadeanu,
geanta fusese restituita soacrei mele, in preajma declaratiei de
razboi a Romaniei. Socrul meu avand personal de serviciu
unguresc a ingropat geanta in secret, sub butoiul de yin
din pivnita. Dupa retragerea armatei romane din Ardeal,
D-na Sabadeanu suferi o prechezitie, fu arestata i dusa sub
escorta in cazematele cazarmei de honvezi din Cluj. Dezgro-
pand batranul arhiva, rugat de mine sà mi-o aduca la Viena,
geanta era distrusa de umezeala i hartiile in parte descom-
puse. Dupa ce le-am uscat cu usa inchisa, le tineam intr-o
geanta de piele.
Toata noaptea am baiguit, sfaramandu-mi capul, unde sa
ascund acele docurnente. Dimineata ziarele anuntau razboiul
cu Romania. Nefiind consult sa-mi schimb programul zilnic,
am plecat la Ambulatoriul Terapeutic". In tramvai, vienezii,
auzind strigatele vanzatorilor de editii speciale, ziceau cu glas
apatic: noch einer, na ja, dos ist der dreizehnete, wenn'i not
j"...406
Pe drum spre casa ma hotarasem sa-mi adapostesc arhiva,
sub paza ospitaliera a adjutantului Reg. 64 (de Ordstie), a
capitanului Traian Popa. Nu-mi puteam imagina un loc mai
sigur decat cancelaria acelui regiment, adapostita de orice per-
chezitie. Totusi, fiind o zi frumoasa am plecat dupa-masa cu
Lencica si Rearm la Klosterneuburg407, ducand cu mine si
geanta, pareã ar contine merindea ce o luam cu noi cand fii-
ceam excursii. D-1 i D-na Steinacker, ne-au primit cu obis-
nuita lor amabilitate. Doamnele si copila au ramas in grädina.
Eu i-am niarturisit impasul in care ma gaseam i ii rugai pe
mosul sa-mi pastreze arhiva. Legand imediat o carte de vizita
de toarta geamantanului, cu observatia Eigentum Dr. A.V.V.408,
el o ascunse in biblioteca sa, asezand in fata un maldar de
scripte.
In alta zi am aflat ca la cancelaria regimentului 64 se
facuse in preziva o perchezitie. Capitanul Tr. Popa si loco-
tenentul E. Barbu, ca P.U. (politisch unverlasslich409) nu fuse-
sera dusi pe front. Pazeau biroul regimentului. In aceeasi
noapte, cand Starcea inmanase declaratia de razboi sem-
nata de Porumbaru410, in calitate de ministru de externe ro-

122

www.dacoromanica.ro
man stirea se aflase pc intregul front. Regimentul 64 era
pe frontul rusesc. Tineri of iteri si subofiteri de rezerva din
acel regiment romanesc s-au inteles repede intre ei i asezand
decoratiile lor intr-un pachet, au scris cateva cuvinte de adio
pe tidula, terminand: noi trecem la fratii nostri", apoi au tre-
cut pe celälalt front.
In dimineata urmatoarea, dezertarea lor fiind adusa la cu-
nostinta comandamentului suprem al armatei, s-a ordonat ime-
diat anchetarea i s-a facut o perchezitie la biroul regimen-
tului din Viena. Ce noroc am avut c ma hotarasem sa predau
arhiva lui Steinacker, cu toate ca pana in ultimul moment avu-
sesem convingerea el, in toata Viena, nu as fi putut gasi un
adapost mai sigur decat cancelaria regimentului 64. Ce mi-a
determinat schimbarea intentiei? Instinctul, un presimt, cerul
senin, ademenitor de a face cu copila o excursie la Klosterneu-
burg. La nici un caz logica!

[PERSPECTIVA UNUI SPITAL DE CAMPANIE]

...Baronul M. W. Beck ma intrebase ocazional cum stau


cu armata, oferindu-mi interventia sa, in caz de nevoie. I-am
multumit comunicandu-i cii fac serviciu ca medic voluntar la
Ambulatoriul terapeutic". In 3 martie 1918 primii un ordin
telegrafic sa ma prezint la cutare comenduire. Inainte de a
intra la seful biroului, am vorbit cu subofiterul, care tinea evi-
denta dosarelor. El imi arita ca a sosit un ordin telegrafic sa
fiu trimis ca medic sef la un spital din Pfemisl, fiind dienst-
pflichtiger Zivilarzt. Frumoasa perspectiva de viitor! Forth-
reata Piemisl din Galitia era cand ocupata de rusi, cand recu-
cerita de austro-germani. Intrand la comandant, acesta imi
comunica telegrama i ca dansul, conform regulamentului,
nu poate sa-rni aprobe &cat trei zile pentru a ma pregati,
apoi trebuie sa ma expedieze. Spunandu-i ca sunt deputat,
mi-a raspuns cii e vesel, caci astfel scapa de mine si eu de
el, deputatii fiind scutiti de mobilizare. Eu insa ii raspunsei:
Vreau sa vad ca un cetatean, care nu e deputat, ce
soarta are intr-un caz ca si al meu. Sunt abia scapat de o
operatie grea.
Mi-a dat o fise catre o comisie de there. Acolo era coman-
dant un medic de rezerva, concentrat. Fiind dentist in Viena
123

www.dacoromanica.ro
§ievreu, stiuse si el sa-si aranjeze: inainte de amiaza, servi-
ciu in uniforma, dupa-amiaza consultatie in halat.
Intrebandu-ma de ce suferinte ma plang, i-am raspuns:
Operat prin sectio alta411 de un papilom vezical, prin
profesorul Otto Zuckerkandl, declarat reformat la asentare
in 1892 de comisia speciala din cauza varicelor, cicatrice
in urma unui ulcer duodenal.
Colegul, vesel ca scapa de mine, imi dadu o fise ea sa fiu
examinat de Lichtenstern (cel cu transplantarile de testicule
subcutanate). Prealabil am primit un certificat oficial, de la
profesorul al carui asistent fusese Lichtenstern. Prezentan-
du-ma la acesta, cu tot certificatul imi propuse cistoscopi .

Desi imi dadui seama ca nu putea renunta la cistoscopiere


cu tot certificatul fostului sau maestru am refuzat sa
mii supun. De la el am aflat ca nu putea sa ma declare inea -
pabil de a suporta transportul, decat in caz de febri ori de
rana deschisa. Asa era ordinul pentru medicii de specialitate
M-am dus in cateva randuri la medicul general, de la co-
menduirea pietii. Neamt cinstit, a incercat sa gaseasca un ex-
pedient, vazand certi'.deatui prof. Zuckerkandl, dar fara a-1
putea gasi. I-am telefonat baronului Beck. M-a primit imediat
la casa seniorilor (Herrenhaus), unde se gasea intamplator o
comisie. Mi-a spus sa-i pregatesc o anamneza a bolii mele.
Este in termeni foarte buni cu supremul medic general care,
din cand in cand, ia masa la dansul. Va vorbi si-i va preda
descrierea bolii. Totul se va aranja, poimaine sa ma prezint
medicului general.
Neajungand la rand am mers din nou la biroul medicului
general si de data aceasta i-am trimis cartea mea de viziti,
prin usier. M-a primit indata §i intrand, a venit spre mine
intinzandu-mi mina. Cu multa amabilitate zise:
D-le coleg, areti foarte bine, trebuie si-ti scoti gar-
giunii din cap, boala D-tale e ipohondrie.
I-am rispuns ca nu ma simt destul de valid spre a putea
conduce un spital, el insa In-a asigurat ca schimbarea mediului
$i a ocupatiei va contribui la insanatosirea mea. L-am cautat
pe pater Augustin Gaalen. Dansul era in relatii intime Cu in-
treaga aristocratie inalta I cu cercurile curtii. Contele-calugar
asculth patania mea. Apoi imi spuse:
D-ta vei decide ce sa fac. lath la ce ma 'pot angaja. Mii
due, fara amanare, la arhiducesa Maria-Josefa (mama impara-
tului Carol). Dansa 11 va chema in audienta pe medicul gene-
ral. Acesta e un neocrestin, de curand botezat i ca atare se
bucuri de mare apreciere la inaltele doamne, cid e demonstra-

124

www.dacoromanica.ro
tiv de zelos, in manifestarea sentimentelor sale crestinesti. Zil-
nic este la slujba, sta in genunchi, se spovedeste, e practicant.
Aceasta i-a ajutat in cariera. Nu dubitez cã arhiducesa, inter-
venind pentru D-ta, va fi servita de individ. Ma tern insa ca
audienta sa nu decurga in chipul urmator: D-I general, cunos-
cand cazul unui anumit Dr. Vaida, care e bolnav si face
serviciu aici, la un ambulator din Viena, te rog sa dispui sa
nu fie trimis la Piemisl. Siret cum e, el va raspunde: Alteta
Imperiala, desigur dorinta Altetei Voastre e porunca pentru
mine. Acest medic fiind un om excelent si bun organizator,
dispozitia trimiterii lui am luat-o, pentru ca ingrijirea ranitilor
nostri in spitalul din Ptemisl, cerea un astfel de medic dis-
tins. Atunci arhiducesa e silita sã raspundd: Nu, D-le general,
dacã serviciul cere trimiterea lui Vaida in interesul ranitilor
nostri de pe front, atunci fireste va trebui sa plece.
Eu voi incerca totusi, daca crezi, sa vorbesc cu arhiducesa.
Se poate sa fie gresita teama mea, stiu insa Ca acest medic
general este in contact cu arhiducesa, in urma functiei sale.
Am renuntat la interventie si m-am dus la Ministerul de
Razboi. Trimitandu-mi cartea de vizita, am fost primit de un
colonel de husari, in limba maghiara, cu acea intimitate fami-
liara, obisnuith intre membrii clasei conducAtoare. Era aghio-
tantul ministrului, in uniforma plina de decoratii. Numaidecat
a telefonat, cerand informatii in chestia mea. Usa spre biroul
lui era deschisa. Eu ma asezai in sala de asteptare, in apro-
piere.
DeodatA iei aghiotantul, petrecandu-1 pe medicul general.
Eu ma ridicai, salutandu-1. Ma resaluta, dar dupa cativa pasi
se reintoarse cu aghiotantul in birou i, dupd ce inchisera usa,
auzii cum vorbeau cu glasul scazut i pe urma cum telefond
aghiotantul. Apoi a plecat generalul, iar aghiotantul reintor-
candu-se dupd ce Ii petrecuse, mi se adresa in ton cu totul
rece, schimbat, spunandu-mi sa vin maine dupa raspuns. Am
priceput jocul. Ultimele sovairi de a crede ca Tisza isi are
rnana in joc mi-au fost spulberate de scena la care intampla-
rea imi oferise ocazie sa asist.
Abia iesit de la Ministerul de Razboi, consolandu-ma in
Wand ca banuiala mea totusi nu fusese o obsesie bolnavicioasä,
o tiszomanie", intamplarea mi-1 aduse in fata pe Szakolczai.
I-am spus de unde vin, povestindu-mi odisea mea de trei luni
de zile, de la Ana la Caiafa", prin birouri, pe la medici si
militari.
Bine D-le zise el dice nu-i telegraficzi preziden-
tului Camerei?

123

www.dacoromanica.ro
I-am marturisit catonismul meu deplasat, repugnarea mea
de a-i cere interventia prezidentului Camerei Deputatilor. Sza-
kolczai insa mi ironiza cu drept cuvânt i fiind i eu destul
de documentat [despre] ce poate pati un cetatean dacd nu e
deputat, am intrat la oficiul P.T.T. din apropiere. Fiind Sza-
kolczai mai versat decat mine in limba oficiala maghiara, la
rugamintea mea, a redactat textul telegramei mele, adresata
prezidentului Camerei Deputatilor din Budapesta. Era pe la
ora 12 noaptea cand am primit raspunsul sa m prezint la
Ministerul de Razboi. Prezidentul a dispus ca neintelegerea sa
fie indreptata.
In alta dimineata, D-1 colonel-aghiotant, in termeni corn-
plezanti, mi-a cerut scuze pentru greseala ce se comisese. Inva-
tatura cu care rn-am ales a fast: intr-o tara unde hatarul ate-
nueaza ilegalitatea iar bacsisul, lipsa de cultura sociala, sa
nu dispretuiesti nici hatarul, nici sa nu incerci a face princi-
piu din a nu da bacsis. Totusi nici bogata experienta a vietii,
nu rn-a putut intarca de instinctele catoniene, inoculate de
tata. Imi bat joc de ele, fara a le putea abandona cu totul.
Naravul din fire n-are lecuire

CADEREA LUI TISZA

Cronologic ar fi trebuit sa descriu mai intli cum am reusit


dupa infinite incercdri zadarnice sa pun la cale demisia
lui Tisza. Ce nu reuseste sa rastoarne nici eutremurul, nici
uraganul, izbutesc sa prabuseasca termitele.
Dupd moartea lui Francisc Iosif au urmat numeroase con-
venticule intre diferite grupari, ca: fostii colaboratori pe langa
Francise Ferdinand, de nuante deosebite, crestini sociali, ra-
masite ale intimilor lui Lueger, Oesterreichische Politische Ge-
sellschaft, intr-un local pus la dispozitie grupului politic de
bogatasul importator de cafea, Meinl. Duminecile ne intillneam
la o masa din Café Landtmann", Hoaa, Stodola, eu i vreo
7-8 vienezi, care ar fi dorit sa salveze Monarhia. Atmosfera
era patriotica. Intr-un rand un domn, revoltat contra lui Wil-
son ii critica declaratiile, timbrandu-le de neleale. Hod2a si
eu taceam, dar Stodola revoltat, striga:
Man miisste den Kerl aufhiingen, ja aufheingen. Das
wurae er verdienen. Nicht viel herurndiskutieren, aufhangen

126

www.dacoromanica.ro
masste man ihn ... 412 si dadu zdravdn cu pumnul, in masa
de marmurd. Eu eram ocupat cu aprinsul tigaretei, Hod2a sugea
iinitit Regala Media, ceilalti domni in unanimitate Ii apro-
bau pe Stodola. Dar sätul de asemenea pertracthri, Hod2a,
pretextand o intalnire se ridicd sà piece, iar Stodola 5i cu
mine, folosiram ocazia sa-1 insotim. Trecuram Ring-ul i, cum
intrardm in Rathauspark, mergdnd eu intre cei doi slovaci,
zisei:
Herr Stodola, sie übertreiben ihre patriotischen Arm-
briiche zu sehr, die Herren könnten Verdacht schopfen. Ich
hab' mich nur mit grösster Ansrengung enthalten. können nicht
laut aufzzdachen, wie sie den Wilson hangen. wollten. Bist du
Milan nicht auch der An.sicht, dos Herr Stodola vorsichtiger
sein mlisste, Die Wiener sind ja doch nicht alle so dumm, dass
sie (Liles glauben?
Nein zise Hocl2a der Cornel kann sich alles er-
lauben. denn sie sind alle ohne nationale Gefühle uncl ver-
duramt .
Eu la aceasta:
Also los, Herr Stodola vorwdrts fib- Kaiser und Voter-
land! ...413 §i am izbucnit toti rtrei in rds.
Consulul general de Pattere era necdsatorit i avea o gar-
sonierd intr-o casa de pe Landstrasse414. Dânsul ne invitd pe
noi trei, impreund cu profesorul universitar de drept inter-
national Hold, amicul sau intim, la un ceai. Servitorul Elsa
totul pregatit si pleca. Eram singuri. Dupa prima intalnirc
de cateva ceasuri, s-a hotarat sã ne intalnim regulat, spre a
continua discutia. Hold, om tartar, fusese profesorul de drept
al fratelui irnparatului, arhiducele Max. Ca specialist in pro-
bleme de drept international, era cooptat in ministerul de ex-
terne c i fusese insdrcinat cu redactarea notei austro-ungare in
chestia razboiului de submarine, notd care trecea de o capodo-
pera de perfectiune diplomaticd.
Imparatul? Sustinut de Hod2a i Stodola am expus Ca trei
reforme, in Ungaria, pot asigura Regelui consolidarea tronu-
lui, printr-o popularitate de nezdruncinat:
1. Reforma electorald, introducand sufragiul universal, prin
vot secret.
2. Impozite progresive.
3. Reforma agrard.
Dupd detaliate discutii, care in repetatele noastre intalniri
la de Pattere, durau pand dupd miezul noptii, am cazut cu
totii de acord. Cum ar trebui insd procedat, ca sd se poata
1 97

www.dacoromanica.ro
infaptui acele reforme? Au urmat din nou discutii, analizand
situatia parlamentara constitutionala din Ungaria.
Asupra faptului c1, fara inlaturarea lui Tisza, planul nu e
realizabil, parerile erau unanime. Hod 2a, cu mine, am lasat
mai mult pe ceilalti trei sa discute, intervenind numai cu
obiectiuni, spre a nu lasa nediscutata nici o greutate, nici o
consideratiune, ce putea fi prevazuta ca eventual s-ar ivi. Noi
doi nu trebuia sa ne intelegem in prealabil. Fiecare stia gân-
dul celuilalt, in fata oridirei probleme si in orice chestiune si
era gata sa-si adapteze tactica argumentarii scopului urmarit.
Dupa ce a fost exhauriata si aceasta latura a intrebarii, am
propus: Imparatul are sa-1 cheme po Tisza si sa-i ceara prezen-
tarea anteproiectul celor trei legi. Vrea sa-si arete recunos-
tinta fata de popoarele sale, care si-au indeplinit datoria fata
de patrie si tron, cu atata jertfa patriotica. Sa-i fixeze lui Tisza
un timp de 6-7 saptamani pentru elaborarea anteproiectelor.
Apoi sa astepte linistit, pregatindu-si tactica pentru numirea
guvernului care va avea si ia succesiunea lui Tisza. Cand apoi
Tisza isi va prezenta elaboratele, el se va gasi in situatia can-
didatului in fata profesorului examinator. Se poate prevedea
Ca va incerca sa vare falsificari iscusite in toate anteproiectele
ce le va supune M. Sale.
Va fi destul ca M. Sa sil-i spunA cã acelea nu corespund
intentiilor sale, pentru ca orgoliosul i natangul Tisza sa-si
ofere demisia. Apoi va trebui chemat in audienta tin numar
de oarneni politici. iar dacd s-ar arata ci ei sunt intelesi, pre-
gatind o rezistenta contra coroanel, va trebui chemat Mihali si
alti nemaghiari, ca semn ea M. Sa este pregatit cu solutii,
pentru orice caz.
Dupa ce am discutat din fir a par aceasta propunere,
baronul Hold zise:
Haben sie die Gnade diesen modus procedendi in einem
Memorandum zusammen zu fassen? Polzer-Huditz wird ihn
S.Af. unterbreiten4,5.
Neputand face uz de dactilografare, am scris [cu mama] acel
memoriu. Cand aruncam pe hartie ultimele cuvinte, tuna in
casa Dr. Virgil Ciobanu, sosit de pe frontul bucovinean. I-am
dat manuscrisul, cerandu-i critica. Natural di a riimas foarte
multumit. Prin Pattere am trimis memoriul lui Hold, dupa ce
Hod 2a i Stodola 11 aprobasera.
A trecut apoi vreo saptamilna rand, desfasurand dimineata
Neue Freie Presse", &dui cu ochii poste un inalt rescript416,
adresat contelui Tisza. Textul era scurt, iar continutul, aproape
cuvintele din memoriul meu, cu privire la surfrajiul universal
1 28

www.dacoromanica.ro
(se vorbea numai de reforma eleetorala) i totodata de gratitu-
dinea fata de popoare, privind reforma agrard si cea a impozi-
telor. Carol a mers mai departe decat asteptasem. Credeam
ea desigur va vorbi in audienta cu Tisza. Secretarul sail, con-
tele Polzer-Huditz, ii va fi sfatuit sa se adreseze, in fata marii
publicitäti, lui Lieber Graf Tisza417, ca popoarele sa afle inten-
tia sa. Apoi au inceput ziarele sà comenteze, discret, rescrip-
tul. Scurt timp dupa aceasta, orasul Gyongyos418, din Ungaria,
a cazut prada unui mare incendiu. Carol, impreuna cu Zita419,
au plecat imediat la locul catastrofei cu un tren regal special.
Ziarele de seara raportau ca, in gara Budapesta, s-a urcat
si primul ministru in trenul regal, si totodata Ca, sosind la
Gyongyös, contele Tisza si-a dat demisia, care a fost primita.
A doua zi, am aflat apoi prin Hold si Tunder, cum s-au
petrecut lucrurile.
La sosirea trenului regal in statia Budapesta, Tisza a fost
primit de Imparatul. Voind sa-i refereze asupra principiilor de
baza ale celor trei legi, dorite de suveran, acesta a rugat sa-i
predea elaboratul; pana vor sosi la Gyongyos ii va studia, iar
acolo Ii va da pärerea sa si vor discuta.
Sosind, la destantie, Tisza 1-a intampinat pe Imparat, iar
cesta i-a spus categoric ca dansul a asteptat cu totul altceva,
corespunzator intentiilor sale. La aceasta Tisza si-a oferit
numaidecat demisia, care a fost primita.

Dupa reintoarcerea Imparatului la Viena, la cateva zile s-au


inceput audientele. Ordinea celor invitati la inceput era iden-
tied. cu cei propusi in memoriul meu. Mai intai Andrássy,
Neway, Vazsony420 etc.
Alexandru Erdély421 junior era pe la sfilrsitul listei mele.
Coleg deputat cu Hoaa si cu mine, convingerile lui doctri-
nare, in privinta problemelor nemaghiare, erau acelea marturi-
site de grupul tineretului de la XXik Szazad" (Secolul XX,
revistd sociologied reformista), in frunte cu Oskar Jaszi. Er-
dely era avocat la Budapesta
Ziarele au adus stirea ca contele Andrássy sosise la Viena,
fiind chemat in audienta pentru ziva urmatoare. Pe la ora 4
dupd-amiaza, imi telefona baronul Hold, câ trebuie sa se intal-
neasca urgent cu mine si cu Hoaa. Am convenit pentru ora
9 seara la Café Bauer" pe Ring. Cu mare greutate am reusit
sa-I pot instlinta pe Hodia. Hold ne transmise avizul primit
de la Polzer, ca sa-i comunice unele informatii precise, care ar
putea servi imparatului pentru audienta lui Andrássy.

9 Momorii, vol. IV 129

www.dacoromanica.ro
D-ta zise el catre mine ai amintit odata ca mac-
natii guvernanti nu tin searna de interesele tarii, ci se favo-
rizeaza unii pe altii in privinta trasarii liniilor ferate, in pa-
guba economiei nationale. Te rog sa binevoiesti a-mi da pilde
concrete.
Am luat harta Ungariei din volumul Meiers Konversations
Lexicon §i i-am demonstrat:
Iata aici e linia Cluj-Brasov. In loc de a fi condusa prin
Turda, aceasta treoe, fdcand o multime de serpentine, peste
un tinut, care avand sare in subsol, terasamentul e in perma-
nenta reparatie, din cauza prabusirii terenului, prin topirea
sarii. Dice nu s-a trasat linia peste sol normal? Era un inte-
res pentru familiile Bald), Tisza, Banffy etc., ca mosiile lor si
fie atinse de linia ferata, urcandu-li-se valoarea prin aceasta.
De aceea a fost trebuinta de serpentinele numeroase si lungi.
Aid e linia somesana Baia-Mare Satmar. Vedeti ce
colac apare chiar i pe harta asta mica. La Hosufalau este
proprietatea contelui Teleky Laszló Gyula, la Pribilesti aceea
a lui Teleky Paul, la Coltirea a altui Teleki, la Ardusat422 a
contelui Degenfeld423, ruda cu Tisza prin mama acestuia. Toate
aceste mosii man i numeroase, altele mai mici ale magnati-
lor i gentry-lor au trebuit sà beneficieze de gari.
Apoi Ii ruga pe Hod Za sa-i demonstreze cazuri similare in
slovacime, ceea ce el aräta pe aceeasi harta. In fine, trecu Ia
alte subiecte si la sfarsit ceru date personale, referitoare I.
domnii care ajungeau in proximele zile la audiente.
Pe acest teren ne stateau la dispozitie imbelsugate infor-
rnatii, datoritä clefetelor de culoar si a infloritoarei cronicThe
scandaleuse budapestane424. In tot timpul pana ce noi raspun-
deam si demonstram pe harta, Hold scria, umpland o multime
de fise. Terminand, ne-a citit un tablou foarte precis si graitor
asupra catorva anomalii caracteristice ale metodelor de guver-
nare din Ungaria. Dupa ora 1 noaptea ne-am despartit, Hold
grabindu-se acasa, spre a-i comunica cele pregatite lui Polzer,
la Baden, care trebuia sa le prezinte imparatului. Andrássy
urma sa fie primit in audienta.
Aparand ziarele de seard, acestea aduceau asupra audientei
reportajul ca Andrassy declarase:
Nu e uzul sa se comunice ceva, asupra celor vorbite in
audienta. Atka WI pot spune ca M.Sa e extraordinar de detL-
liat informat i duclumentat.
Fiind i altii prezenti ne-am intins ziarul unul altuia, cu
Hod 2a, zambind fara comentar.

130
www.dacoromanica.ro
intalnindu-ne cu Hold, acesta ne spuse:
Scrintelile birocratismului austriac raman inimaginabile.
Dupa ultima noastra intalnire, grabindu-ma acas5, am cerut la
telefon pe Polzer. Eu am un telefon societar (Gesellschaftste-
'-fon), adica suntem abonati 4 insi sub acela$i numar. Fiecare
are dreptul s5 vorbeasca 3 minute. Dupa 3 minute conversatia
se intrerupe automat, ca sa poata vorbi alt abonat. Totusi omul
poate cere din nou leratura i i se dd, dacd nu este ceruta
de altul dintre sotii abonati i conversatia poate fi continuata,
din nou, 3 minute. Am inceput sa-i_dictez dui Polzer. El ste-
ne,rafia textul rnemoriului nostru. Intrerupandu-se automatic
le:zatura, dup5 alte 3 minute, mi-am dat seama de situatie.
L-am ccrut la aparat pe functionarul diriginte, spuntindu-i ca
vorbesc cu Cartierul General din Baden. Se poate convinge
ca dictez secretarului M. Sale un raport urgent. Acuma, tar-
ziu noaptea nu e verosimil sa cearà legatura cineva dintre cei-
laIti trei abonati. Dadt insa s-ar intämpla, inteleg sa fiu intre-
rupt. Pana atunci totusi ii rog sa ma lase sa-mi continui dic-
t tul. Mi-a raspuns cà spre adancul sat' regret nu-mi poate
sa'isface dorinta, fiind oprit prin regulamentul de serviciu.
$1 astfel am fost silit, fiind intrerupt tot la 3 minute, sa cer
in nou Cartierul General i apoi biroul lui Polzer. Era pe la
noaptea când am terminat.
Disciplina i corectitudinea functionarilor in Austria era
cea mai desavar$ita. Dar prin uciderea initiativei individuale,
Dzenstreglement425-ul a contribuit $i el la prausirea statului.
Iar statutele ordinului Maria Tereziaa nu au putut sLi pro-
dud' o remeiclere deck pe frontul de luptd, nu si in diferitele
ramuri ale administratiei oivile.
Seria oamenilor politici ungari s-a perindat la audiente.
Andrassy ramasese la Viena. Se colporta ca insarcinarea lui
<1.1 formarea guvernului ar fi iminenta. Desigur Ca grupul
nostru de comploti$ti, vazAnd ca decurgerea evenimentelor se
desfawara dupa programul propus de noi, eram veseli ca. Tisza
fusese dat de-o parte, cel mai cerbicos du$man al cauzei noastre
dar, in acela$i timp, singurul om in monarhie care $tia sa
Pierzand puterea, urma haosul de coneeptii i interese
nle concurentilor sal, urgia patriotarzilor 48-i$ti contra lui, si
prostia doctrinarilor, cununata cu grandomania sociologilor sa-
vanti $i cu ignoranta vulgului. Cauza noastra nu putea decdt
s.a profite. Atunci urma o noua surprindere din partea lui
Carol pripitul: numirea lui Esterházy426 de prim-ministru. Ce
!I cum se intamplase? Prietenii no$ti ne-au comunicat: cum
131

www.dacoromanica.ro
.Andrassy astepta sa fie chemat din nou in audienta, intr-o zi
imparateasa Zita Ii intampina pe Carol:
Nu-ti mai sparge capul zadarnic, am eu o idee, ce tre-
buie sa faci. Numeste-1 de prim-ministru pe Esterházy.
Pe care Esterházy?
Stii, pe micul Esterházy, fiul printesei Schwarzenberg.
Vei avea un om de incredere (Den kleinen Esterhazy).
Ai cireptate
Und was wird sich der Andrassy drgern, dass er umsonst
gewartet hat . .427
.

Stirea venea din anturajul intim al perechii Polzer-Hold-


Pattere de o parte si Dr. Funder, de alta. Ei nu au supt-o din
degete. Dar faptul ca se colporta, este caracteristic, in ce hal
trebuia sa se zbata tanarul Imparat, dezorientat in chestii poli-
tice Si necunoscator de oameni. Aceasta explica si gafa cu
scrisoarea Sixtus", scrisoare cu oferta de pace separata, tri-
misa de 1mparatul Carol lui Clemenceau. 9rin cumnatul sau
Sixt de Parma. Si alegerea de intim sfatuitor al neajutoratu-
lui profesor Lamas (on Lammasch) a lost o nesansa a nenoro-
citului Imparat Carol.
Guvernul Esterházy nu s-a putut sustine decat scurt timp.
Premierul crescut in Englitera, tanär magnat delicat, era depu-
tat decorativ de parchet, strain de problemele politice interne
ale Ungariei si cu atat mai necunoscator al celor externe. Pos-
tul de mari raspunderi 1-a plictisit curand, munca la birou si
audientele i-au sleit puterile si a cautat sa plece. Intre timp
am incetat si noi, complotistii de la Pattere sä mai incercam
salvarea monarhiei, cu mijloacele de deochi politic. Tisza cdata
inlaturat, nu ar fi fost in interesul cauzei noastre sa incer-
cam sa stingem carbuni pentnu a-1 descanta pe Wekerle. Acesta
era un svab simpatic, iscusit in formule calmante pentru orice
imprejurari sau cereri, pe care adesea le uita indata.
Convocandu-se Camera, am plecat cu Lencica la Budapesta,
lasand-o pe Ileana la familia Mihalovits. Acolo ne-am intäl-
nit cu vechi prieteni. Am aflat cã Mihali nici nu vorbise eu
Tisza cand 1-a induplecat pe Schuller sa vina la mine in Elve-
tia. De la Raicu am aflat ca Ii oferise lui Mihali ca banca
Victoria" sa renunte la ginul meu si al lui Vlad pentru polita
de 50 mii coroane, cate nu fusesera achitate din cele 100 mii,
ridicate pentru lichidarea Tribunei" din Arad. Mihali pri-
mind asigurarea lui Stere cã Ii va trimite suma, iscalise im-
preuna cu Vlad i cu mine. Nu achitase insa deca jumatate,
cu toate ca mi-a dat asigurarea ca a achitat intreaga suma.
132

www.dacoromanica.ro
Reintors la Viena, 1-am chemat pe Wili Sorban, care imi con-
trola administratia Olpretului. L-am rugat sa ceara lui Mihali
o declaratie, semnata de martori, ca acea polita ii serveste nu-
mai pe el. Daca ar refuza oprindu-1 Liti ce sa faca? Sa-i
spuna ca-1 voi da in judecata. Dar e o chestie politica! Politica
nu se poata face fära bani. 0 stiu aceasta oi autoritatile ungu-
resti. Fireste ea avocatul meu va fi Schuller. Mihali a fost
gata sa-mi dea declaratia redactata de Will. Atunci a sarit
Eleftera (Liti) impiedecandu-1. Lui Wili nu i-a ramas altã so-
lutie, i-a spus ca-1 voi pari prin Schuller. Atunci a iscalit, mar-
tori hind Wili Sorban si Ion Chereches428. La necaz se cunosc
prietenii
Mircea i Aurel erau tot la Chateigneraie, in Elvetia. La-
sasem la D-na A. Popovici o surna depusa la Schweizerische
Kreditanstalt" din Geneva, cu rugamintea de a achita cheltu-
ielile fata de scoala.
Cum intr-un an si jumatate suma secase de mult se
intamplase i fractura femurala a lui Mircea si tratamentul lui
in sanator cinstitul Schwarz-Buis ma creditase cu costul sco-
lii i intretinerea copiilor. Inainte de a pleca ei acasa trebuia
fara sa o fi cerut el sa-mi platesc datoria. Am incercat
sa obtin autorizarea de a expedia suma de 300000 coroane prin
oficiul de devize. Alergaturile mele, timp de peste G hind de
zile au fost zadarnice. Adresandu-ma, in fine, baronului Beck,
datorita interventiei sale am putut transmite surna prin banca
Anglo-Austriaca".
Primind telegrama orei sosirii baietilor, ne-am dus toti trei
la gara de vest. Asteptam la iesirea publicului, cu mult dor,
sa ne revedem copiii. Când-colo, din mijlocul multimii, ne recu-
noscura mai Intãi pe noi, cei doi fläcài zdraveni, caci ochii
nostri Ii cautau p0 copiii Mireea i Aurel, pe care ii lasasem 1a
Chateignerie. (Dupd mai bine de doi ani, Schwarz-Buis imi res-
titui, prin mandatul bancii, o suma care in urma diferentei
de curs in lei, depasea suma trimisd de mine in coroane. Era
restul ce intrecuse datoria mea Lap de dansul. Mai mult: cu
ani in urma, am primit o scrisoare de la acest elvetian. Imi
comunica hotararea mai multor prieteni de a-si controla gestiu-
nile financiare trecute, spre a constata daca nu au cornis vreo
nedreptate contra cuiva. El a descoperit ca in urma unei gre-
seli de socoteala, imi ai datoreaza 200 si at4ia franci. In
consecinta i-a depus la cutare banca, la dispozitia mea. In mij-
locul alergaturilor politice am facut-o uitata, dar adesea faceam
reflectiunea ca oare, de la granita elvetiana spre rasarit, s-ar
133

www.dacoromanica.ro
fi Osit vreun singur om care, in aceleasi imprejurAri s-ar fi
hotarat sa procedeze ca Schwarz-Buis, directorul institutului
Ecole Nouvelle de Chateignerai6?)
Curand dupà sosirea baietilor ne-am mutat la Olpret. PanA
locuiam la Pension Zeuz" (1916-18) mizeria alimentarii popu-
latiei devenise tot mai insuportabila. Patroana pensionului ne
oferea, celor 20 de abonati, ceea ce putea. Aveam noroc cd din
Ungaria de vest, in satul unde erau internati mai multi romani
prieteni intre ei si Sever Dan429 o svaboaica ne aducea
saptArnanal, la Viena, unt i oua. Astfel Ileana isi putea con-
surna zilnic ougle si painea cu unt, pe langd 1/4 litru de lapte,
pe care il exoperasem de la Dr. Prichler, medic orAsenesc,
vechi cunoscut de la Café Schulz" (Wien"). Lencica se ducea
zilnic cu ea la o laptarie. Fetita era ahtiatà i iubitoare de
lapte, pe cand hrana de la table d'hôte o refuza. Vazand cele
cloud batrane ale laptariei cu ce poftd savura copila paharul
de lapte, i-au mai oferit, aducandu-o la ele in odaie. Lencica,
fireste, platea acea dozd de lapte la negru, dar Ileana a putut
beneficia de un litru pe zi.
Eu colectarn tigari si tigarete prin diferite tutungerii, färà
bon. 0 parte le trimiteam prietenilor din Veperd430, prin sva-
boaica. 0 parte o folosea clansa spre a-si asigura bunavointa
jandarmilor unguri, care pazeau trecerea granitei. Tisza stiind
ce-mizerie era in Viena, a introdus de fapt separarea Ungariei
de Austria, in privinta economica, ea toata existenta legald a
comunitatii vamale. A instituit un cordon de jandarmi si dom-
nisori ofiteri protejati, care controlau de-a lungul frontierei
sä nu treacd alimente in Austria. Pand i alatorii trenurilor
accelerate trebuiau sa-si deschida geamantanele inainte de
Bruck an der Leitha431 i Marchegy, ca &A fie controlate. Ali-
mentele erau pur i simplu confiscate de patrula militara, con-
dusd de un ofiter, din compartiment in compartiment. Am
asistat eu insumi, de mai multe ori la astfel de scene. Unui
cantor de cl. I-a i-au confiscat pand i un cosulet cu caise si
un pachet cu cca 1 kg fasole verde pAstai. Lasd-i sá crape
nemtii de vienezi" era intelepciunea lui Tisza, tinzand sA rea-
lizeze Ungaria independentA".
Toatà Viena suferea de lipsa hranei. Pand si lacurile de
crapi din Austria erau de mult desertate. La pension ne &idea
pe urma niste crapisori cat palma, fripti la sec. Nu mai erau
gräsimi, piper, sare, condimente. Ileana isi bea laptele con-
densat, importat din Danemarca, procurat prin iscusinta Len-
ci chei.

134

www.dacoromanica.ro
Doamnele de la Ambulatoriul Terapeutic" patronat de
printesa Monte-Nuovo toate bogatase, se plangeau ca le crau
hainele rämase largi. Cand le aduceam -Cate un 1 kg de unt,
de la svaboaica din Veperd, II impartcau intre ele, cantarind
pentru fiecare cate 1 50 grame, pe cântarul de scrisori. Nu se
gaseau stofe de haine, ghete etc. La Budapesta insa puteai
manca perfect, ca in timp de pace, cu toate cartolinele de con-
trol. Tara agrara dispunea de o recolta buna. Guvernele si
Wekerle, nu mai putin patriot decat Tisza colaborau prin
infometarea Austriei, la accelerarea infrangerii monarhiei, in
interesul monarhiei, in interesul Ungariei independente".
Leneica isi procura, prin D-na Zeus, faina de porumb. La
cina imi pregati surprinderea unei mamaligi. Cand o aduse pe
masà mi s-a urnplut gura de apa. Insa, luand prima imbuca-
tura, nu am putut-o inghii si nu am fast in stare sa rn-li
manânc. Faina fusese dezoleata". Era respingatoare i fara
gust.

Cu profesorul Ehrlich432, evreu savant si simpatic, de la


Universitatea din Cernauti, ne plimbam dupa-rnasa de-a lungul
culoarului. Discutam fireste si politica. Eu, [cu] teza variata
de renastere a monarhiei, A. C. Popovici, grossosterreichist,
Renner etc. Stiam nu de la dansul ca si el fusese trimis
in Elvetia, spre a incerca sondari prin cercurile semite apu-
sene, antantice, ca i Seip1433 [trirnis] printre cele rornano-cato-
lice din Freiburg, iar ministrul Spitzmuller printre cele prin-
ciare. Acesta din urma nu a gasit credite, papistasii nu puteau
si nu voiau sa-i ajute Austro-Ungariei si in aceeasi situatie se
gaseau si evreii lui Clemenceau cu toata incuscrirea mosului"
cu familia Szeps, din Viena.
Ehrlich asculta rodomontadele434 mele, expuse dupa calapo-
dul lui Dipsi, minus temperamentul sau specific popovicesc.
Asculta zambind, apoi raspunse:
Lieber Herr Dr., sie miissen sich mit der organisierung
Grossrumeiniens bescheiftigert. Grosseehiert, Grossserbien, Gross-
polen u.s.w. und natiirlich Grossrumdnien sind im Entstehen
begriffen. Grossösterreich? Wir werden verstiickelt. Uns bleibt
Wien, ein grosser Wasserkopf ohne Körper, ein Monstrum und
ein Kindskorper, denn uns bleiben nebst Wien nur die Som-
merfrischen435.
Restul conversatiei erau reflectiunile lui pe aceasta temä.
Din partea mea ar fi insemnat o lipsa de tact frivolä, sa con-
tinuu, cu omul serios, farsa refrenului Grossösterreich.
135

www.dacoromanica.ro
Cand se incepuse Kaiser offensive" germana pe fron-
tul francez, Frau Clason, germana din Kiel, maritata cu un
danez, era plind de incredere in apropiata victorie a centra-
lilor. Lencica si dansa erau in relatie amicala, prin copilele
lor, care se jucau impreunä. Intr-o zi eu scriam la masa, cand
D-na Clason, plind de temperament, fluturand o editie spe-
ciala de ziar, facu iruptie in odaia noastra:
Ein herrlicher Siech ....!436 5i incepu sà glorif ice ar-
mata germana, cotropitoare, in termeni ditirambici, comen-
tand comunicatul of icial. Eu ascultan in tacere. Atunci dansa:
Freuen sie sich nicht Herr Dr.?
Ja, gnddige Frau, die Zeitungen, die amtlichen. Be-
richte ich bin schon zu skeptisch ...437
Ea insa continua. Lencica, spre a indrepta lipsa mea de
tact, incepu sa vorbeasca de submarinele americane iar eu,
folosindu-ma de moment, imi luai palaria si plecai. Cand
rn-am reintors, Lencica mi-a reprosat lipsa [meal de tact. I-am
raspuns:
Ciufu' ciufuleste." Stii tu cI ai fost cu tact, cand pe
flacara insufletirii sale ai turnat o cdldare intreaga de sub-
marine arnericane. Eu nu m-as fi putut stapani, am preferat
sa fug. Mint si fac eu pe farsorul, cand ies din odaia asta. Dar
sa fiu läsat in pace macar aici. SA ne impacarn, constatand
ca amandoi am fost 1ipsiti de tact. Noroc ca D-na Clason era
prea entuziasmata dealt sa fi observat.
... Din Olpret dupa reintoarcere mai mergeam la
Budapesta si la Viena. In 1918 Dr. Karl Renner a tinut o
conferinta la Oestreichische Politische Gesellschaft." Sala era
ticsita. Renner, §ef in Partidul Socialist Austriac ori si mai
mult, lider, cu expunerea lui clara desi observand limita
admisibilului, de a discuta problemele mostenirii in casa muri-
bundului -- a analizat, din punctul de vedere national si eco-
nomic eventualitatea viitorului germanismului austriac. El a
ajuns la concluzia, considerand coplesitoarea dezvoltare i su-
perioritate a Germaniei, ca industrie, comert, culturd §1 capi-
tal, cd nemtii austrieci trebuie de cu bund vreme sa judece
real si sd se pregateasca de a-si salva interesele. Teama de
prusaci era abia acoperita, prin cuvinte elogioase la adresa
bor. Si aceasta intamplare ilustreazd haosul caleidoscopic 1 we-
mii ...
Cu baietii eram ajuns la un mare necaz. Invatasera per-
fect frantuzeste, stapaneau bine si germana, insa uitasera ungu-

136
www.dacoromanica.ro
reste si cat stiusera in clasele primare. Mircea mai avea un
an pand la recrutare. Fara examen din limba maghiara nu
putea face examenul de maturitate, iar fara acesta nu avea
dreptul la examenul de of4er. Am invitat la Olpret un con-
temporan al lor, roman, care stdpanea limba maghiara, fiind
absolvent al liceului de stat din Dej. Zadarnica truda, copiii
conversau rornaneste, iar Emil s-a perfectionat in graiul sau
patern. Cineva rn-a sfatuit sa-i duc la Bichis-Ciaba438, la un
profesor. La Ciaba, pe strada, in restaurant, in cafenea, toata
lumea vorbea in limba .slovaca. Reintorcandu-ma in acel timp,
dupd o zi din Viena, unde fusesem spre a ma informa, rn-am
oprit 24 de ore la Budapesta, iar de acolo alte 24 de ore la
Olpret, apoi am mers la Bistrita, sã md consult in chestiunea
copiilor cu fostii rnei profesori. Acolo 1-am vizitat pe Schuller
si familia Tripon, de asemenea, pe sotia prietenului Onisor439,
concentrat pe frontul rusesc.
Doamna ma intreaba daca e adevarat ca imparatul ar fi
internat-o pe Imparateasa Zita si pe mama ei, ducesa de Par-
ma, pentru ca ar fi tradat italienilor planul de ataco. Anume,
ele au lasat conducerea armatei sa le demostreze acel plan iar,
dupa 24 de ore, italienii aruncau din aeroplane fise pe care
erau desenate [pana] i asezarile baterlilor austro-ungare. In
decursul noptii se efectuase schimbarea. Dar italienii repetau
jowl lor, Bind informati. I-am spus doamnei ca yin din Viena,
uncle nimenea nu stie de asemenea povesti. Apoi avand intal-
nire cu un prieten concentrat i comandat sä plece in Roma-
nia, am plecat din Bistrita direct la Viena. Noaptea mergand
la Reichspost" i-am comunicat lui Funder cele auzite de la
D-na Onisor.
Da zise el de douà zile se sustine aceastd poveste
de-a lungul si de-a latul tarii. Explicatia? La carciumile din
apropierea garilor vieneze se intalnesc soldati plecati in con-
cediu, veniti de pe toate fronturile, asteptand trenurile sa-i
ducd acasd. Trebuie sd fie o organizatie care le impuiaza ure-
chile cu stiri fantastice. Cu cat mai absurde, cu atat mai avid
crezute. Pe drum si sosind acasa, ei le spun la ai lor si in
2-3 zile circuld pretutindeni.
Iar cenzura !

D-ta stii, ti-am spus cand ai fost nu de mult la mine.


Leipziger Illustrierte Zeitung 6'440, ceruse lui Konrad von
Hötzendorf cand era generalisimul armatei un articol pe
seama numarului special ce-1 pregatea. Konrad a trimis arti-
colul. Revista apare simultan la Lipsca si la Viena. Cenzura
din Viena a oprit raspandirea numarului, cu invocarea dispo-

137

www.dacoromanica.ro
zitiei Ca studii asupra armatei sunt interzise. A trebuit sa inter-
vina Konrad in persoana, pentru ca interdictia cenzurii sa
fie ridicata
Nu de mult din partea Curtii imperiale ni s-a cerut, lui
Pater Seipl i mie, sa organizarn la Viena o mare miscare
populara spre a da un impuls sentimentelor dinastice. Am for-
mat un comitet de initiativa si am convocat o adunare popu-
lara in cea mai mare sala, in Volkshalle din Rathaus44t. Prin-
cipalii oratori am fost noi. Pofteste de vezi ce a Mout cen-
zura cu cliscursurile noastre (scotandu-le din pupitru, imi in-
tinse copiile discursurilor, pline de linii roii, indicand pasa-
jele cenzurate).
Da continua Funder in zadar am invocat faptul
ca noi am procedat in intelegere i cu autorizarea Curtii. Cen-
zura nu a putut aproba suspendarea prohibiiei, caci regula-
mentul opreste categoric orice publicare in legatura cu M.Sa.
Voind sa-i restitui tiparitura zise:
Te rog pastreazã-o ca un document al prostiei oficiale.
(Se gasea in arhiva mea pana la cedarea Ardealului de Nord).
26.X.1946

138

www.dacoromanica.ro
[PERSONALITATI ACCENTUATE]

NICOLAE BALCESCU

[Alternând] vesnic intre entuziasm i depresiune vezi


scrisorile adresate lui Ion Ghica a lost oare schizofrenic?
Memoriul lui adresat in limba franceza contelui Zamoyski1
(Paris, 1 iulie 1850) c5nd revolutia lui Kossuth era franta
este o capodopera ca judecata politica i expunere clara.
[Aceasta] sta in. izbitoare contrazicere cu toata increderea ce a
dovedit-o fata de Kossuth si in ideea de realizare a emanci-
parii natiunilor prin revolutii, conspiratii etc.
Ion Ghica i Golestii (indeosebi Alexandru Golescu) lasa
impresia unei judecati politice mai sobre a situatiei interna-
#onale, in compozitia ei, ca rezultantil a competentelor indi-
vidualitatilor i posibilitatilor lor materiale determinante. Mai
tarziu a intrat in actiune Ion Bratianu, care a lost un real
po1itic"2 in intelesul desavarsit al notiunii. In conceptiile sale
nu-1 stapaneau consideratii de ordin sentimental, nici doctri-
narisme preconcepute. El ii dadea seama de starile inapo-
iate in care evenimentele au surprins tam. Cunostea starile
din strainatate i pe multi din factorii determinanti ai tim-
pului, [in] parte personal, in parte judecându-i dupa atitudi-
nile lor i pe baza. de informatii controlate. In privinta cali-
tatilor, dupa cat pot aprecia, numai Ion Maiorescu (pe atunci
Maior) era omul care dispunea de judecata sobra, proprie lui
I. Bratianu. Ca ardelean blajean insa, nu putea sa-si revendice
un rol de concurent in situatia politica din Principatele Unite.
Metodele intrebuintate de Bratianu ii erau straine lui Maio-
rescu (Alegerea lui Cuza, chemarea dinastiei straine, intrigile
si paralizarea contraintrigilor, dejucarea prin demagogie, mici
felonii i man l. lovituri pregatite in taina contra boieri-
mll j crearea unei clase de mijloc, cu ajutorul unor mij-
loace adesea lipsite de scrupule, balansarea intre Tripla
Alianta, Rusia, Franta i Englitera etc. etc.). Mai multa energie
va fi fost insa silit sa pradeze I. Bratianu, pentru infranarea
firilor de schizofrenoizi" care, ea patrioti cu buna-credinta,
139

www.dacoromanica.ro
pretindeau realizarea doctrinelor lor mântuitoare. Sub schi-
zofrenoid" inteleg firile care sunt la limita dintre schizofrenie
si mania ciroulara [ciclica]3.
Considerând, conform datelor statistice germane, din 1940,
ca tot la 100 de indivizi, exista verosimilitatea ca, in decursul
vietii, unul sa se imbolndveascd de schizofrenie, urmeaza Ca,
la populatia de 80 milioane, numarul total poate fi evaluat la
3/4 milioane. Dintre acestia abia 300.000 erau oficial diagnosti-
cati. Restul se incadreaza in schizofrenoizi, adica in rece-
sivi", la care abnormitatile psihice nu manifestau o psihozd
pronuntata, ci numai o deviere ciudatil abnormala, spre schi-
zofrenie, fard atingerea stärii manifeste de psihozd, y. Kata-
tonia"4 se numarã intre aceste cazuri, Z.
Mai trebuie sã consideram psihoza rnaniaco-depresiva, psi-
hoza circulara, care nu trebuie sa fie urrnate de distrugerea
perpetuà a vietii psihice normale. Acestor imbolniiviri le sunt
expusi, intre germani in gradul caracteristic al imbolna-
virii cam 3-4 indivizi din 1000, ceea ce ar insemna apro-
xirnativ cifra de cca 150.000 de cazuri iremediabile si de x
cazuri neconstatate (din cauza genei familiare si a bolnavilor).
Putem astfel, fara a comite o greseald prea mare, sd contarn
Ca in intreaga populatie a Germaniei, suma cazurilor constatate
Si verosimile (x+y+z) atinge cifra de un milion, adica 1,25Vo
a populatiei.
La noi in tara, afara de cazurile internate in clinici si sana-
torii, nu putem dispune de date statistice pozitive. Totusi, la
tot pasul ne este data trista experientd, ca si intalnim zilnic
persoane care manifestd vadit atitudini indicatoare a unei tare
do schizofrenoizi". Numarul lor trebuie sa fie foarte mare, in
proportie cu totalitatea numarului populatiei. In cercul cunos-
cutilor si a mediului lor social, ei sunt caracterizati ca: tic-
niti, suchiati, porniti, trazniti, sugubeti, scrOntiti, impusca lunâ,
da in gropi, de balamuc, tonti, TIRO, lovit cu leuca, ii lipseste
o doaga, fatarau, muieratie, da cu barda'n Dina, alege paduchii
din paie, asudd cumintenie, are minte multa dar nu-i toata
buna" etc. Simi lung al cuvintelor lapidare, folosite in limba
noastrd pentru a nuanta simptomele bolndvicioase ale indivi-
zilor schizofrenoizi, alcdtuieste tin intreg mic dictionar de psiho-
patologie. Aceasta dovedeste frecventa cazurilor, ea un ce obis-
nuit. Ironia i sarcasmul, predilectia romanului de a vorbi in
doi peri", faptul cd ungurul are zicala szeiros nyelvü oldh5, ca
un ce caracteristic romanesc, se datoreste, cred, in mare parte,
imprejurarii ea in orice centru social spre a evita conflic-
tele cu schizofrenoizii elucubratiile acestora sunt intampi-

140

www.dacoromanica.ro
nate cu bunavointa intelegatoare, de rude ori amici din am-
bianta sociala, ori [sunt] deturnate pe planul glumei, spre a
le paraliza efectul penibil.
Cand schizofrenoidul dispune de o memorie buna, de sti-
inta, ambitie, vanitate, stare sociala, agresivitatea lui devine
un mare rau social. Spre a-ai putea satisface vanitatea ves-
nio insetata, agresivitatea lui nu cunoaste margini. Lumea Ii
admira, Ii tie de groaza, iar el, impunandu-se ca genial, tira-
nizeaza intreaga sa epoca, prin contaminarea firilor conge-
niale arierate. Un astfel de schizofrenoid a fost si N. Balcescu,
in mijlocul generatiei sale, iar N. Iorga, in mijlocul contem-
poranilor sai. Câtii intelepciune a trebuit sa dovedeasca I. Ghi-
ca, Avram Iancu si Ion Maior spre a incerca, mereu, din nou,
calrnarea si infranarea pornirilor extremiste, de care se lasa
stapanit Balcescu. Cata critica nedreapta vor fi trebuit sa
suporte colaboratorii sai, din partea lui. Calitatile intelectuale
superioare i starea sa sociala, ii asigurau o situatie de supe-
rioritate in mediul sal ambiant, ceea ce potenta exagerarea
credintei sale in competenta judecatii politice, de care era
momentan stapanit.
Nuanta de schizofrenisrn a lui Iorga era deosebita. Pe când
Balcescu nu urmarea decat impulsurile sale pentru emancipa-
rea tarii si [a] natiei, Iorga, convins ca infierand relele sociale
prin intepaturi corozive, contribuie la indreptarea greselilor,
stia totodatã sa treaca cu vederea i cele mai grave abuzuri
comise de oameni vindicativi, care ar fi putut sa-si ia revansa.
tn acelasi timp impartea elogii nemeritate unor magulitori ai
vanitatii sale fard sat. Cum in jurul lui s-a dezvoltat o ple-
iada intreaga de Iorguleti", literati, gazetari, sociologi, criti-
castri, lipsiti atat de cunostintele lui Iorga, de spirit critic,
cat si de simt de raspundere, ei gaseau pasuire i incurajare
la pana lui lorga, in schimbul admirárii productiei sale poetice
si de autor dramatic, conferindu-i de sine intelesul atri-
but de marele nostru istoric", fara a-i fi citit in cele mai
multe cazuri macar o opera istorica. (Articolul brutal al
lui Goga in Lupta", replica mea in Gazeta Transilvaniei",
vorba trimisa lui Iorga de Aurel C. Popovici). Pe altii ii per-
secuta cu inclarjire muiereasca (de exemplu pe Giurescu [apoi
pe] G. Bratianu, pentru cã au participat la banchetul dat de
partizanii sai politici in onoarea lui Giurescu, dupa primul sal
discurs din Camera).
Analiza activitatii lui N. Balcescu si N. Iorga va avea sa
lumineze teza: cat de mare si claunator efect exerseaza schi-
zofrenoizii asupra contemporanilor lor i, astfel, asupra curen-

141

www.dacoromanica.ro
telor politice, sociale 5i culturale ale unui popor, intr-o anu-
mita. epocd. Am ales aceste (laud prototipuri de mari schizofre-
noizi, atilt de caracteristici.
Generatia 48-ista era sincera i ferventa aderenta a eman-
cipdrii Principatelor. In fantezia acesteia Daco-Romiinia tre-
buia infaptuita. Crescutd i traitd in ideologia marii Revolutl:
Franceze, credea in doctrinele profesate de ea. Sugestia aceior
doctrine era atat de puternicd incat paraliza, in gandirea rn-
joritdtii tinerilor boieri i boiernasi, putinta de a judeca sobru
5i real imprejurarile internationale 5i fortele proprii, care nu
puteau izvori decat din cele ce rezidau in fortele materiale,
culturale 5i sociale ale populatiei Principatelor. Ei gandeau 5i
simteau frantuzeste, substituind i interpoland cornbinatiilor
lor politice, componentele experientelor franceze i ajungand
astfel la rezultante cu totul fanteziste, nepotrivite realitatilo.-
romanesti. Entuziasmul i dorul de a-si realiza idealul nationJ
ii stapanea in a5a masura, incat nu-si dadeau seama macar de
faptul c5 analfabetismul in masele aservite i lipsa unei cul-
turi romanesti, cat de fragede, pand si in clasa conducatoore
pe care ei o reprezentau erau piedici de neinlaturat. Ori
de cate ori subiectul tratat in coresponcienta intim5 dintre c;
pretindea o finete i [o] preciziune mai subtild, ei erau siliti
sa-si ia refugiul in limba francez5. Cum sa fi putut inchci t
intre ei o omogenitate de ideologie, cand conducdtorii indi-
viduali reprezentau doctrine 5i interese atat de deosebite: unii
pentru altii contra emanciparii taranilor, unii simpati-
zand cu turcii, altii cu ruii, altii cu austriecii, nemtii etc.
Numai intr-o privinta erau uniti: in credinta lor cã ideile, care
au fost semdnate prin revolutia franceza, vor putea da, in
mod firesc, rezultatul dorit de toti, prin revolutie. Ceea ce
a dat rezultate in Franta, nu putea sd nu reuseasca in Polonia,
in Ungaria. Totul depinde de colaborarea tuturor revolutio-
narilor, prin crearea unei forte formidabile, pentru infran:.:e-
rea tiraniel.
Balcescu era mai putin capabil de a analiza situatia inter-
nationald reala. Intre toti contemporanii sai, calitatea lui dc
schizofrenoid 11 califica sd confunde visul ski cu posibilita-
tile starilor reale. Doctrinele liberale, democratice, sociale, re-
formiste de o parte, iar de alta Sfânta Aliantd"6, cu intreaga
armurd ideologica a mostenirii organizatiei de stat, a traditio-
nalismului, a reactionarismului claselor conducatoare. Ca a
treia parte erau multimile pasive, refractare vrajbilor, ora-
seni de mentalitate medievald, conservativd, sate arierate, care
stiau Ca schimbarea domnilor e bucuria nebunilor". Sub ri-
142

www.dacoromanica.ro
port extern, cu tot antagonismul dintre marile puteri, situatia
de beati passidentes7 a aristocratiei, burgheziei, clerului, re-
prezenta o forta formidabila. Masele mari agrariene, ea in
toate timpurile, se orientau dupa depozitarii puterii momen-
tane: Capul ce se pleaca, sabia nu-1 taie". Greutatea de a
primi informatii exacte, la timp, contribuia la zapacirea Jude-
Cain, prin faime lipsite de temei. Evenimentele continuau insa
a se desfasura mai vertiginos cleat posibilitatea entuziastilor
de a afla adevarul. Desavarsita ignoranta in privinta starilor
externe si indeosebi a celor din Ungaria si Po Ionia a pricinuit
alunecarea planurilor intregii generatii a lui Balcescu, pe pla-
turtle fanteziei. Intrucat ea nu-si dadea seama nici de rela-
tiile din. Muntenia si Moldova, cum sa fi fost in stare sa puna
In cumpana judecatii finetele perfidiei subtile maghiare, cu
care stia sa opereze atat de perfect marele demagog si iluzio-
nist L. Kessuth9, in interesul izbanzii scopurilor sale? Singur
I. Maior reprezinta, in privinta judecatii reale, o exceptie si
mai tarziu I. Bratianu. Un pandant9 al lui Kossuth, ca
rol in negocierile cu conducatorii intentiilor revolutionare ale
tineretului roman, reprezinta principele polonez Czartoryskio.
Ce seriozitate pot atribui ideii de colaborare intre revolutio-
narii maghiari, polonezi i romani istorici liber de moda
idealizarii evenimentelor constatand ca Czartoryski admite
un locotenent i un sublocotenent polonez pentru organizarea
legiunii romane, cat i un elev al scolfi militare?
In contractul semnat de M. Czaika Czaikovski si de Ion
Ghican, primul reprezentand pe printul polonez, sunt numiti
Iakobarski, Salakonski i Wisoski, pe cand in actul informativ
alaturat sunt nufniti locotenentul Iakubowski i sublocotenen-
tul Soulakowski. Acestia vor fi detasati au service de la legion
roumaine qui se forme a Pesth . . . si: occuperont dans la legion
roumaine les grades que le gouvernentent hongrais jugera a
propos de leur décerner12. Actul e datat [la] 1 iulie 1849.
Cata nesocotire a situatiei! Manifestul Tarului, catre ar-
mata sa, de a suprima rebeliunea maghiara intrand in
Transilvania era datat la 11/24 iunie 1849. Francisc Iosif
si tarul Nicolae I cazusera de acord intalnindu-se la Varsovia
in 21-23 mai. Armata ruseasca, intrand in actiune opera con-
centric, impreuna cu trupele austrieoe ramase eredincioase
imparatului, zdrobind pretutindeni cetele rebelilor maghiari.
La 1 august Kossuth fuge de la Seghedin la Arad, in drum
spre surghiun. Totusi Cezar Boliac i tovaräsii lui mai fanta-
zau despre legiunea magyaro-polono-romana", sub contra-
lul lui Kossuth. Gorgein notifica, la 13 august 1849, capitu-
143

www.dacoromanica.ro
larea armatei maghiare comenduirii rusesti care se exe-
cutd apoi la Siria (nu la Vilagos, cum ignoranta istoriografi-
lor bucuresteni numeste Siria).
Sdrmanul Balcescu tot mai alerga dupd potcoave de cai
morti". Voi analiza, mai in urrnd, stângaciile lui copildroase
care il calificd de schizofrenoid ce se reoglindesc din
tratativele de la Dobritan14, cu reprezentantii 1W Kossuth, in
mai-iunie 1849: tot legiunea" Si atragerea lui Iancu de par-
tea cauzei libertatii", contra tiraniei". Legenda inventatd de
perfidia maghiard cà românii s-au ldsat prostiti de Impäratul
si in loc si1 se solidarizeze cu ei ar fi preferat sa se lase in5e-
lati de minciunile Habsburgului, era un argument pe care il
impArtäseau Balcescu i tovardsii sdi, Cu intreaga opinie pu-
blied antimetternichiand din Europa. ca aceastd absurdd schi-
monosire a adevärului s-a putut sustine peste 100 de ani, do-
vedeste numai faptul cum istoricii si cei romiini scriu
51 profeseazd istorie, in deplind lipsd de cunostinta a cauzelor,
care determind fenomenele unei epoci, atitudinile conducato-
rilor si a multimilor.
Ca idealul unui progres logic undeva, intr-o organizare
umand nu s-a putut realiza niciodatd prin continuitate, se
datoreste semintei de schizofrenism rdspdndite in toate stra-
turile sociale, ale tuturor popoarelor din lume. Efectele firii
dezaxate ale individualitdtilor schizofrenoide deterrninau spe-
cificul unei epoci. Cei mai multi beliduci, eroii rdzboinici, ad-
mirati de multimile cu mentalitate relativ normala, echili-
braid, pasivd, de asemenea, poetii marl. (si imitatorii lor mici),
marii artisti pictori, sculptori, actori, aproape fdra exceptie,
manifestd vddite simptome de schizofrenism. Astfel de indi-
vidualitdti dispun cle o fortd de atractie si de un fluid sugestiv
de influentare asupra semenilor lor congeniali si a imitatd-
rilor snobi, lipsiti de judecatd proprie. Mai primejdiosi pentru
pacea convietuirii familiilor, comunitatilor sociale, natiunilor
si. statelor, rdmân sd fie fanaticii schizofrenoizi, propagatori
de doctrine. Cdci multimile nu pot judeca cu discerndmânt.
(Sirul acestui fel de individualitdti exceptionale", superi-
oare" e infinit, in scurta istorie a omenirii: Alexandru cel
Mare, Gengis-Han, Batu-Han, Napoleon, Hitler, principii hin-
dusi, faraonii, Budha, Lao-Tzi, diferiti papi, Ignatiu de Loyola,
Luther, Calvin (psihopat tipic), Byron, Shelley, Goethe, Dosto-
evski, N. Andreev, Gorki, Voltaire, Rousseau, Carlyle, a
Wilde, B. Shaw, E. A. Poe, Balzac, Musset, V. Hugo, Mau-
passant, Mallarmé, A. France, P. Aretino, T. Tasso (innebunit),
G. D'Annunzio, F. Marinetti, Pet O'fi, Ady E., Reymont Cech,

144

www.dacoromanica.ro
J. Vrchlicky, Eminescu, Licurg, Bahumin, Kossuth, Tisza, Bis-
marck, Nietzsche, H. St. Chamberlain)15.
Intre numele notate ad hoc sunt de acelea care au scos
lumea din tdtani. Majoritatea lor insa au avut o influenta
dezastruoasa ori binefdcatoare, in jurul lor si in cercuri mai
restranse, nationale ori de breasla. Binefacatoare? Da! Influenta
binefacatoare au produs-o asupra evolutiei progresului ome-
nirii acele putine genii epocale care fard a defini cauza deli-
rului schizofrenoid al unei epoci, au ramas neatinsi si nein-
fluentati de vârtejul schizofrenoid universal, judecdnd cu
exceptionald clarviziune nexul cauzal intre efecte i cauze.
Ce forta de gandire nu a trebuit sa reprezinte suma totald a
energiilor anteluptatorilor atat de putini i atat de corn-
batuti in izolarea lor care au izbutit sa infranga si pre-
potenta aristoteliand i superstitiile falselor prejudecati cle-
ricale, croind ingustele carari pe care omenirea se zbate a
pdtrunde spre lumina adevarurilor reale. Si totusi, tara zgu-
rii schizofrenoidismului colectiv, mostenit din generatie in ge-
neratie, ce rezistente greu expugnabile nu opune? Au trebuit
sa treacd 100 de ani, de la moartea lui Napoleon cel Mare, pen-
tru ca Wilson si succesorii sai sa incerce a-i realiza ideile
plagiindu-le fara a o marturisi.
Inainte de a analiza cazul tipic ce-1 ofera Balcescu in pri-
vinta schizofrenoidismului caracteristic, cred cä va servi spre
intuirea sintezei simptomelor pe care imi intemeiez teoria, sã
insir o serie de cazuri de schizofrenoizi, cunoscute de mine:
1. 0 familie de peste 10 frati. Cel mai mare si-a facut
studiile. Casatorit din interes, are doi fii, este bogat. Duce o
viata de haimana intelectuald. Face pe judecatorul critic, a
tot si toate: oameni politici, literati, economisti. Cu suficienta
si alura provocatoare, el stie totul mai bine. Cine cuteaza sd-1
contrazica se expune la duel. Se stie Ca insul face zilnic exer-
citii cu spada si trage la tinta cu pistolul. Lumea ii tie de
fried. Are casa boiereasca, preferd insa casniciei sã locuiasca
cu o metresa, Vara a divorta de sotie. Murindu-i metresa (Iran-
tuzoaica), pe crucea mortuara scrie epitaful: M-a ucis ma-
garul de Dr. X".
Ca literatura a publicat o pretentioasä brosura Femeia. In
rest articole criticastre, prin. ziare, de bulevard, fara fond
serios; ton provocator de fudulie grandomana. Cu ocazia im-
partirii mostenirii parintesti si-a scurtat fratii. Totusi, si-a
tocat averea cu femei, haimanalac de cafenea i aperitive. A
servit de secondant si mare expert in chestii de onoare" ami-
10 Memorii, vol. IV 145

www.dacoromanica.ro
cilor sài, ofiteri de grade superioare, cdrora stia s li se im-
pima cu savantldcurile sale de palavragiu literat i prin alu-
rele sale de caricastru atotstiutor (A.P.)
-
a) Un fiu a celui descris a intrat in diplomatie. Suferea
de mania fricii de a se rdci". Umbla in galosi in iulie si se
griThea sà inchidd fereastra oriunde intra ca sà nu-1
atingd curentul. Cand se imbrdca dimineata, lua mai inthi un
palton ca sd nu se rdceascd. Cand vorbea cu cineva isi ascun-
dea timiditatea prin ton si atitudine de superioritate. S-a fofi-
lat, fdrd muncd, prin carierd si a terminat ajungiind prin
protectie ministru gradul III (A.P.)

2. Un unchi, prin tatd, al precedentului: irascibil Inca dis-


pozitia cea mai veseld se schimba fulgerdtor in izbucniri vio-
lente si tipete de sudalme, pentru cauze de nimica (o usd
ldsata deschisd, sosirea cu intdrziere a cuiva etc.). De altcum,
fire miloasä, caracter cavaleresc (C.D.P.).
-
3. Un frate al celui dintdi: vesnic oscilant in relatiile sale
personale, intre sentimente de exuberantd prietenie i stdri de
furie nestdpanitd, de urd izvordtá pe urma unei impresii de a
fi fost ofensat printr-o vorbd ori o atitudine. Se lasd calmat
printr-o mAngdiere puerild, cdzand apoi pe neasteptate iardsi
in extrema de supdrare (N.P.)
-
4. Un alt frate: egoist fdrã scrupule, acoperind cu falsitate
amabild aceasta fire. Acaparator, urmärind rávna de a-si spori
bogatia, are mania de a face pe snobul de culturd enciclope-
dicd, de a parada ca pricepdtor in filozofie, arte, sociologie,
literaturd, chestii de onoare" (dueluri). Pentru asigurarea in-
tereselor sale materiale egoiste, de predilectii amoroase, de
parvenire, nu se sfia sd uzeze on sà abuzeze de mijloacele care
ii puteau asigura reusita (M.P.).
-
5. Unicul fiu al unei ilustre familii boieresti. Pdrintii dis-
puneau de una dintre cele mai marl averi din tard. Pasionat
la studii, tobd de carte, era astfel predestinat s ajungd diplo-

146

www.dacoromanica.ro
mat. De o zgarcenie patologica, trebuind sa se revanseze, invita
la masa pe cutare prieten. Alese eel mai ieftin meniu, iar la
plata admise sa achite invitatul. Din cauze de economic se
casatori cu secretara sa, crutand leafa, ea fiind i pe mai
departe in state". Cununia, Fara ceremonial si fara oaspeti.
Desi femeie culta (frantlizoaica), evita participarea la viata
sociala, spre a nu avea cheltuieli cu toaletele sotiei. Cand ii
s-a nascut un copil a voit sa-1 dea din casa. Totusi, un prieten
familiar cu trei copii ajungand in mizerie, in anul 1946, i-a
trimis 100 mii lei, oferindu-i tot sprijinul. Era acelasi care
achitase consumul. In rnediul sail social trecea insa de su-
chiat" (N.L.).

6. G. F., fiul unui mare roman", ultimul vlästar al unei


ilustre familii istorice boieresti. Facea politica pentru distrac-
tie. Drept continuitate de boierie, pasionat ori snob al alerga-
rilor de cai, neputand sa lipseasca la Longchamp16. Restul tim-
pului §i-1 jertfea femeilor i patimii intrigilor de partide. De
la palat pand la clientii" protejati ai sal, el sustinea relatii
posibile cu toata lumea. Raspandirea zvonurilor politice inven-
tate de el alarmau opinia publica" politicã. Sefii de particle
palatul intretineau direct si indirect relatia cu dansul, spre
a-si asigura pasuirea. Iorga 11 trata cu deferenta in Neamul
Romanesc" si in contact personal. Era totdeauna gata pentru
incurcarea in chestii de onoare", stiind sa le aranjeze, prin
dibacii, ori de cate ori primejdia era sa devina serioasa. Repu-
tatia sa era ca e ticnit", ardelenii vedeau in el un mut-
huntut".
Ravna de a se afirma ca boier cheltuitor (metresa, Paris,
cai) si-a putut-o sustine multumita consiliilor de administratie
grase, alurelor de cochetare cu mahalaua dernocratica, prin
clientii agresivi din redactia foitei sale criticastre si a saloa-
nelor rudelor din protipendada, distinse focare de intrigi si
médiGance17. Era intruna molestat de un tic de zmacituri de
coree18 a umarului i musculaturii faciale. Avea studii juri-
dice. Un frate murise dupa cc fusese tratat la Viena de spe-
cialisti neurologi (Gr.F.)

Trei frati i trei surori, mari comercianti si bancheri. Un


frate murise dupa o viata de chefuri (sifilis). Cella lti doi au
trait peste 60 si 96 de ani. Surorile, femei model ca sotii,
147

www.dacoromanica.ro
mame, gospodine si cultura. Fratele mai mare, impreuna cu
al doailea fac studii comerciale la Viena, traind viata de baieti
de bani gata, apoi intra in afacerile parintelui.
-
7. Descendenta fratelui mai mare: se cdsatoreste intr-o fa-
milie cu diferite tare schizofrenoide, luand singura normald"
intre 13 frati (vezi 1-5). Au doi copii:
a) Baiatul, nerazbind cu liceul, trece la scoala militara.
Ofiter disciplinat, corect, memoriu ireprosabil, iubit de subal-
terni, camarad bun, dar duce in afar& de serviciu o viata
solitara, evitand chefuri, aventuri amoroase, viata sociala. Cas-
tiga premii la concursuri de tir, alergari. Insárcinat de regi-
ment cu cumparaturi de cai, astisface sarcina cu pricepere
si corectitudine deplina. Termind primul razboi ca major si
ajunge locotenent-colonel in armata romana, de unde se pen-
sioneazd. In viata solitara, retrasä, nu are nici o pasiune (lec-
tura, sport, relatii sociale), in afar& de radio §i plimbari cu
pusca de vânatoare, dar fard pasiune vanatoreasca (T.S.).
b) Fiica, femeie cu 4 copii, model de mama, sotie gospo-
dina, fire sociabild, fara ravna de rol social, care sa ceara
neglijarea familiei, luxul sau placerea de a tese si a anihila
intrigi. Se bucura de stima obsteasca a contemporanilor, pen-
tru calitatile ei de maniere fine, distinse, sociale i virtutile
de mama de familie, care isi indeplineste altruistic toate dato-
riile, evitand cu tact deosebit de a se afisa (E.V.V.).
-
8. Descendentii fratelui secund: cloud fete si un baiat.
a) Baiatul termin& liceul cu certificat distins, incepand stu-
dii la facultatea de medicinä din Innsbruck, apoi la cea din
Viena. Dar murindu-i tatal, abandoneaza studiul, administrand
impreuna cu cumnatul sãu, considerabila avere mostenita. Dupd
primul razboi mondial in urma unei conjuncturi se pierde
partea mai importanta a averii. El a dus si duce o viata soli-
tara; casa i-o conduce o pospodina, recreatia si pasiunea lui
sunt excursii turistice si plimbari prin muntii Brasovului.
b) Descendenta surorii mai mari: doi biieti. Arnandoi firi
rezervate, retrase. Primul face teologie i facultatea de filo-
logie din Viena. Sotia normala, distinsä, moare la 30 si cativa
ani de dezechilibru metabolic, iar copila de Tbc, la un an dupa
mama-sa. Era o fire evident anormala. Se tinea departe de
jocurile copiilor, dupa ce, incercand sa participe, pierdea CU-
rand placerea de a continua. Prefera societatea bunicelor. Al

148

www.dacoromanica.ro
doilea fiu, elev bun la liceu. La universitate energia lui esu-
eala, intrerupand sttadiul. Participa la miscarea legionark iar
in 1924 clispare. Fusese o fire retrasa, posomorata, evitând ma-
nifestarea in public si necomunicativo.
c) Cea de a doua sord, mai viala dada cea mare, ramâne
si ea vaduva, avand cloud fiice. Una dintre acestea are un
talent muzical exceptional (mostenit de la tatril ei21. Studiaza
conservatorul si este profesoara de pian, dar persevereaza in
cultivarea unui amor platonic, fara sanse de realizare. Fire
retrasa, simpatick matusa buna a calor doi baieti mici si zbur-
dalnici, ai soru-si.
9. Descenclenta pe linie feminina (surori cu 7--8).
a) Sora mai mare a avut un singur fiu (cam sclintit"),
apreciat ca inginer, dar avand apucAturi cu totul aparte in
viata particulark Greu tratabil, norocul lui a stat in intelep-
ciunea sotiei (sasoaica), casatoriti din dragoste. Mama lui sufe-
rea de un fel de catatonie, manie errans21. Dupd perioada de
excesiva vioiciune, optimism usuratic, urma o perioada de
depresiune psihick melancolica pesimista. Aceste stari au dal-
duit alternând, ani de zile, pand la moarte (in familia se atri-
buiau faptului ca sotul ei suferise de sifilis).
b) Nepotul de fiu suferea ca 9 i copil de insuficienta hor-
monala, fiind excesiv de gras, greoi, irascibil. A luat diploma
la facultatea de filozofie din Viena i s-a cäsatorit CU o vie-
nezà. Unicul lor fiu prezenta aceleasi simptome de ingrasare
la varsta de 10 ani, ca odinioard tatal sau (ca si copil de doi
ani a cdzut de la etajul II in curtea vechiului han Coroana"
din Brasov, Vara nici o consecinta). Tatal a disparut lard urme,
dupa armistitiu [1944]. Mama a divortat, lasdnd copilul la
bunici si rude iar ea a plecat la Viena. Mania de a sti totul
mai bine si patima rodomontadei ingreuna discutia cu batranul
inginer Si [cu] fiul sau.
c) A doua sord a avut un singur baiat. Licean sarguincios,
lurind doctoratul in medicina, s-a specializat in chiurgie obste-
tricala. Fire echilibrata, fard extravagante, constiincios, a avut
o sotie normala, inteleapta si trei Mee. Cea mai mare, calmk
ordonata, muncitoare; a doua, fire visatoare cu inclindri fan-
teziste, au ramas, ambele, nernaritate. Cea de a treia, dezordo-
nata, aventuroasa, nedisciplinabila, casâtoria acesteia a fost
o improvizatie aventuroasa.
d) Sora mai mica a avut, de asemenea, trei fete. Dintre
ele, cea dintai schizofrenoida iar cea de a doua pronuntat schi-

149

www.dacoromanica.ro
zofrcnidi. A treia, ca si mama ei, fire timida, retrasa, gospo-
dina, mama, sotie model, ordonata. A avut doi baleti bine edu-
cati, de nadejde.

Dr. AMOS FRANCU

Crescut de o mama culta, sensibila, fina, ramasa vacluva


de tânara, cu acest singur copil, dansul s-a atasat mamei, care
i-a imprimat individualitatea i firea feminina, dispunand de
toate avantajele subtile ale formelor si apucaturilor sociale.
Aceasta insusire, pe langa un exterior frumos, o cultura pro-
fesionala si encielopedica, stia sa le puna in practica, sprijinit
de abilitatea retorismului sau si de un temperament vioi, ajutat
de memoria sa buna. Apreciat i simpatizat de contemporanii
sal, tinclea sa se afirme cu ambitie neastamparata, cu parere
determinanta, uzand de elocinta si de sforariile obisnuite, spre
a dobfindi captationem, benevolentiae22. Totusi, prin hiperzelul
ocazional, neretinut criticand cand pe unul cand pe altul
spiritual, ori prin apropouri care frizau limitele brutalitätii M
exagerau reliefarea eului sau, cu timpul si-a instrainat multe
sim patii.
Vanitatea lui si-a satisfilicut-o, intre altele, läsand sa fie
desenat ca Iancu, rezemat de un tun, sustinand ea fiind rudd
cu Iancu, dansul a mostenit asernanarea mai mare cu Craiul
Muntilor. Desi multi au crezut aceasta poveste Iancu fiind
mort demult si cum nimenea nu 1-a portretizat ca tanar,
toata generatia mea a contribuit la raspandirea legendei,
aceasta fiind efigia mai romantidi si mai frumoasa decat cele
cloud portrete care ar fi autentice (un portret, copie, la fami-
lia V. Braniste si unul, fotografie, cu Iancu imbâtranit, sufe-
rind). Eu insurni cancl am comandat ordinea de dans" (Da-
ntenspende23) pentru jubileul Romaniei June", am lasat sà fie
aplicata pe steagul tricolor, o efigie cu acest Iancu, proptit de
tun pe avers si cu inscriptia pe revers: uniti vom fi".
Cand se apropia Procesul Memorandului", Amos Francu
intretinand relatii tot mai intime cu familia prezidentului oh
ducand un rol proieminent in conferintele celor angajati cu
apararea singuraticilor acuzati, sustinut si de prietenii sal de
nuanta politicã pseudomocionisti i ei i schizofrenoizi
ca Dr. Aurel Isac si Dr. Aurel Murcsan, a fost rugat sa ia
150

www.dacoromanica.ro
asupra sa apararea prezidentului Dr. Joan Ratiu. Din acel
moment a urmat, in atitudinile sale, izbucnirea manifestarii
de simptome schizofrenoide.
Cand, in decursul procesului, aparatorii nu tineau sedinta
de sfat, dansul facea curte Dorinei, cea de a doua flied a pre-
7identului, läsand sa se inteleaga ca ar avea intentii serioase
de casatorie. In acelasi timp la hotel Biasini, uncle locuia
se harjonea cu camerista in pat, in prezenta _mai multora din-
tre noi studentii, fara a face paguba in ea. Intre noi era cre-
dinta ca Francu nu obisnuia sa traga ultimele consecinte active
in relatiile sale sexuale, ca bucatareasa, care se satura cu mi-
rosul bucatelor gatite. Fapt este ca precum tineretul fie-
carei generatii astfel si noi ne cunosteam toate secretele
sexuale, vorbind intre noi fara jena. Totusi nimenea nu putea
sustine ea Frincu ar fi cazut vreodata in pacat. Amintesc
acest detaliu fiind poate la baza unui complex freudist sau
numai un caz de compensatie si nu o impotenta fiziologica.
Cel mai yacht simptom ca Frincu si-a pierdut sarita" a
fost insa acela ca el era convins si a stiut sa convinga, atat
pe acuzati cat si pe aparatori, cii daca ii urmeaza sfaturile si se
conformeaza indicatiilor sale, dansul cu dibacia sa juridica
tactica, va sti sa asigure achitarea.
Era o aberatie si o absurditate politica [de] a crede cii
rzuvernul maghiar in urmarirea tintei sale de a intimida
pe romanii ardeleni i binateni se va lisa oprit, cedind
unor apucaturi advocatesti, juridice i procedurale, datorita
nuantarii lor prin dibacia lui Francu. Ca in toate procesele
politice, pedepsele erau dozate anticipat la Buclapesta. iar in
cazul dat, nimic nu putea opri executarea pactului Banffy-
Sturdza, incheiat cu aprobarea lui Francisc Iosif, ca Austro-
Ungaria admitind venirea la guvern a lui Sturdza, acesta sa
garanteze din partea rominilor linitita desfasurare a
serbarilor milenare maghiare.
Efectul sugestiilor i persuasiunilor lui Francu, du,pd ce In
primele zile acuzati i aparatori observasera o atitu-
dine de inalta demnitate, acestia au inceput sa devina soya-
ielnici si nesiguri, in rispunsurile lor in fata curtii.
Inainte de deschiderea dezbaterilor, Francu era in ante-
camera silii Redutei"24. Cand sosea prezidentul, baronul
Szentkereszty, Ii saluta cu un compliment adanc, intitulandu-1:
Meltosagos bciró elmók fir!25 Apoi, cand sosea baroneasa:
Kezeit csokolom meltosdgos bdrone26 iar ea, dandu-i mina cu
un zambet de gratioasa grasuna, primea cu satisfactie saruta-

1 51

www.dacoromanica.ro
rea de miln5, insotit5 de cuvintele m5gulitoare, ad hoc, insd
anticipat pregAtite si rAsgandite.
Aflând noi Ca atitudinea martirilor" nostri a suferit de
pe urma iluziei achitärii rezultat al sugestiei am hot:5-
ra sä ne abtinem de a [mai] merge pe la hotel Hungaria, unde
locuiau familiile celor mai multi memorandisti si se tineau
consfütuirile. Era hotArarea numerosilor tineri care fäceam
serviciul de pres5 si de un fel de sefi de birou, la dispozitia
Comitetului Partidului National. Dupd cloud zile Dr. Ratiu a
trimis vorbd cã vrea sa vorbeascd cu noi. Astfel ne-am pre-
zentat la dansul, Maniu i cu mine si i-am expus punctul
nostru de vedere, pe care 1-a aprobat.
Atmosfera in sala Redutei s-a ameliorat apoi. Memoran-
distii au fost condamnati iar doamnele cu copii ne-au facut
reprosuri, ca fiind vinovati c5 sotii [lor] vor fi inchisi. Frâncu
a stiut s5 faca diversiunea, punand vina pe noi.
Sturdza a devcnit prim-ministru, Banffy ai-a avut linistea.
Regele Carol I a vizitat expozitia milenarà la Budapesta si
le-a conferit decoratii, lui Bariffy i lui Jeszenszky, fost procu-
ror in procesele Replicii i a Memorandului. Din Vac si Se-
ghedin condamnatii nostri au scApat fiind gratiati de Francisc
Iosif. Tot planul Sturdza-Banffy-Goluhovsky27 s-a realizat ca
pe strunA. Memorandistii gratiati s-au dezbinat. (Cearta Luca-
ciu-Coroianu; rolul D-nei Lucaciu morala crestind"). Co-
roianu s-a casiitorit cu Dorina Ratiu, Francu si-a jucat rolul
candidatului abandonat. Slavici si I. Rusu-Sirianu au executat
ordinele lui Sturdza, continu5nd dezbinarea romfinilor. Sturdza
a dat deoparte pe Brote, apoi si pe Slavici. Acesta din urmA,
impreund cu Popa Campianu, din Prigor, eliberat de la Aiud,
unde státuse pentru fraude, au f5cut [in] 1910 servicii lui Tisza,
paralel cu Mihu si Goga (fonduri din Bucuresti), fiecare pe
cont i rise separat (intovarasiti numai Slavici i Câmpianu).
AtrAgandu-si dusmania doamnei Maria P. Cosma, a lui
Cristea si a lui Ivan, Francu a preferat s5 se mute de la Sibiu
la Cluj. DAianu, pärasind profesura din Blaj, a preferat pro-
topopiatul Clujului. El si Isac stAteau cu totul sub influenta
de sugestie verbal5 a lui Frâncu. Prin viclesug au reusit s5-1
induplece pe Podoabd sã demisioneze din postul de director
al b5ncii Economul". I-au lagaduit ca i s-ar asigura pensie
si [cal banca Ii va ceda o mosie rArriasd in sarcina ei prin-
tr-o licitatie drept recunostinta pentru activitatea sa inde-
lungatä in serviciul Economului"28. Av And odata in mând
demisia semnat5, 1-au dat afar5 pe V. PodoabA si I-au dat in
judecatii pentru neglijente comise in administrarea bAncii.
152

www.dacoromanica.ro
Francu s-a lasat ales director. Adunarea generald s-a aran-
jat, repartizand intre studenti plenipotentele actionarilor ab-
senti [si] asigurand astfel majoritatea voturilor. Apucatura
feral legala", prin care se proceda la bancile timpului, spre
a corecta cu anticipatie rezultatul votului adunarii generale.
Ceea ce clocea Francu nu putea banui nimeni [inl afard de
Daianu i Isac. Mai putin Podoaba. Caci Francu, amabil ingri-
jorat, oprindu-1 pe Podoaba pe strada, II acoperea la piept cu
aripa paltonului, zicand: grijeste Puiule sa nu racesti, nu
uita cà ai copii" Pfui! Ce ravasz fondorlat", tipic femeiasca.
Pand atunci eram i eu la masa romaneasca din cafeneaua
Kikaher, in societatea lui Francu, Daianu, Podoaba si a altor
prietini. Observam cä abia absenta Podoaba, mergand la toa-
leta, Francu plasa cute o malitiozitate ironica in contul lui,
dar o atribuiam obiceiului sau de a voi sa pard spiritual. Nu
banuiam ea i se pregateste pierzarea. Abia dupa scoaterea lui
de la Economul", intentarea procesului i ocuparea postului
sau de insusi Francu, in numele corectitudinii si a intere-
sului national", mi-am dat seama de intreaga perversitate a
acestuia din urma. Procesul contra lui Podoaba s-a taraganat,
iar de la un timp a fost dat uitarii. Blajul 1-a numit preot
intr-o parohie sateasca.
Studentii, cei cu voturile de pseudo-actionari, s-au dezme-
ticit, opinia publica de asemenea, Francu i Daianu pierzand
simpatiile. Studentii-actionari au vegetat retrasi, multumin-
du-se cu sinecurele subtiri de la Economul".
Cand s-a petrecut enormul scandal de la 1907, cu scoaterea
mea violenta din Camera budapestana, prin deputatii ma-
ghiari, eram urgisit, insultat de toata presa maghiara. Coti-
dianul Lupta", al carui director eram, publica fard sem-
naturi declaratii de solidarizare cu mine, sosite telegrafic
ori prin posta. I. Schiopul, secretarul redactiei, imi marturisi
ca aproape toate erau ticluite in redactie. Sarmanii mei ale-
gatori i prieteni nu puteau risca procese ca, solidarizandu-se
c u cel timbrat tradator de patrie", sa fie dati in judecata.
Pe mine ma ingrijora mai mult boala grava a sotiei mele (o
poliartrita violenta cu peste 40° febra, care a durat cateva
saptarnani), pe langa care barfelile presel maghiare i boicotul
dusmanilor din Camera nu-mi puteau distruge moralul i umo-
rul. Deodata insa suferii un soc. In Ellenzék" i Budapesti
Hirlap"", cele mai sovine ziare maghiare, imi fu dat sa citesc
aceeasi declaratie, iscalita de Dr. Amos Francu si Dr. Ilie Da-
ianu, prin care rugau opinia publica (maghiara) sã ia la cunos-
tinta cá ei nu se solidarizeazd cu Vaida incendiatorul" Ardea-

153

www.dacoromanica.ro
lului. Simultan publicau in Gazeta Transilvaniei" o scrisoare
deschisa semnata tot de ei, adresata prezidentului Partidului
National Roman, grin care il somau sa faca ordine in partid.
Tactica aceasta, a talerului cu cloud fete, rn-a silit sa renunt
la contactul personal cu cei doi prieteni. Dupa ani de zile tre-
cuti de la chestiunea Podoaba, dice au tinut ei sa-mi aplice
o lovitura de copità, singuri dintre toti romanii? Simpla lai-
tate, intentia de a se imbuna la prietenii lor maghiari din
Cluj, ori dorul de a apare buni patrioti, dandu-si certificate
de cetateni unguri pasnici si de romani radicali, doritori a in-
tani disciplina in sanul Partidului National Roman?
Cum starea sanitard a Lencicai a intrat in covalescenta, iar
Francisc-Ferdinand mi-a dovedit intreaga, ba intarita sa in-
credere, erath linistit si prea ocupat cu treburi multe si seri-
oase, decat sä nu fi uitat iertator ticalosia celor fosti doi prie-
teni copti pentru balamuc".
In 1918, dupa ce tinusem discursul in Camera, la 18 octom-
brie, luandu-mi ramas bun de la Ungaria milenara", grin
declaratia redactata la Olpret si. acceptata de cei 7 colegi de-
putati, la Oradea Mare, in casa lui Aurel Lazaru absent ;
am sosit acasa in seara urmatoare. A doua zi rn-am reintors
la Budapesta, uncle impreuna cu Aurel Vlad i loan Erdélyi
am facut acordul cu Oszkár Jazsi (ministrul pentru nationali-
tati in guvernul Károlyi): garzi separate, solda de la stat prin
administratiile financiare, ordine etc. Cu R. Schuller am reusit
atasarea sasilor la Romania Mare.
In ziva asasin5rii lui t. Tizsa am plecat acasa, cu ultimul
tren. La Cluj awl dispus prin D-na Dora Porutiu si Eugen
Bianu ca toti romanii sa uite orice divergente, constituindu-se
solidari in Consiliul National si in garzi nationale. Lui Francu
si Ddianu le-am transmis salutari fratesti. Sosind la Dej, Emil
Hatieganu ne-a telefonat dupd o ora, ca sunt deja constituiti
si cã i-au adus la cunostinta lui Apathy separarea de Consi-
liul National Maghiar.
Circulau zvonuri ca jandarmi si unitati secuiesti ar inainta
spre Cluj si Dej. Atunci Francu sthruia ca toti romanii, con-
dust de Consiliul National al oraselor si al judetului, sa se
refugieze in munti, unde sa se organizeze in legiuni centuri-
oane etc., dupa pilda lui Iancu din 1848. Actiunea lui a pro-
vocat o mare intimidare si zapaceala in randul romanilor.
Emil Hatieganu ne-a telefonat exasperat, cerand instructii.
I-am raspuns sA preia conducerea fara a se admite si a pierde
timpul cu discutii fanteziste. Vorbariile lui Francu trebuie
curmate prin clispozitii dare i actiuni categorice32.

134

www.dacoromanica.ro
A fost un noroc Ca Emil Hatieganu, pe langa firea sa ex-
peditiva, a stiut sa restabileasca ordinea i disciplina. Francu
nu a mai tulburat apele raurilor de munte, caci dispozitiile
ce incepuse sa le dea ar fi provocat un haos. Astfel romanii
ardeleni au asteptat disciplinati ordinele de la Dej, uncle le
dadeam in numele lui Mihali, transmise telefonic prin Cluj
si prin instructiunile ce le dictasem lui Ionica Moldovan is-
calindu-1 pe Mihali ca prezident i raspandite prin L. Oa-
nea, drept curier, preseclintilor Consiliilor Nationale din judete.
Prin anii 1910-11, Francu mai incercase o lovitura, pe
cat de mare, pe atat de absurda si de ireala fantezie. 11 intepa
rolul jucat de Dr. Mihu in actiunea de pacificare", inscenata
de perfida tactica a lui St. Tisza, care urmarea sa clovecleasca
germanilor vesnic naivi, austriecilor intotdeauna oscilanti si
romanilor dezorientati, cat si maghiarilor grandomani, Ca clan-
sul singur detine formula magica a salvarii Ungariei, prin
impaciuirea nationalitatilor in frunte cu romanii prin
unitatea intereselor tuturor". Pe cand in loialitatea lui Mihu
nu dubita nimeni si Ii serveam cu totii cu informatii sincere,
in acelasi timp, pe Francu Ii servea numai fantezia lui si
ecoul ce-1 stia trezi in politicienii de cafenea. Haosul planu-
rilor sale se desprinde dintr-o scrisoare a mea, adresata lui
Mihu i cuprinsa in volumul publicat de Silviu Dragomir.
Mie mi se adresase Francu prin convinsul sau adept Dr. Turcu,
medic oficial la Viena, cu totul strain de judecata politica.
Proiectele lui Francu purtau timbrul si cu capra si cu varza".
Reprezentau un ghiveci, in care amestecase pe printul A.
Liechtenstein, propunea crearea unei banci clericale i im-
pacarea regatului. Pornirea lui Francu in contra lui Stefan
C. Pop era patologica, caci Stefan, conform temperamentului
sail, nu a imbracat manusile mele de Dna ironic, ci i-a tratat
elucurbatiile cu tesala.
In Romania Mare, Francu a incercat sa se apropie de
I. I. C. Bratianu, care a privit cu bonomie i umor cum se
zbatea Frâncu sa adune adepti pentru Fratia de Cruce".
Atingand pe umar pe cutare, ii declara frate de cruce". In
satele din jurul Huedinului, in tovarasie cu Siancu, a stiut
sa-si creeze o resursa prin fratia de cruce", storcand ono-
rarii grase de advocat, pe cand Siancu beneficia ca partas la
exploatarea padurilor lui Tisch ler M6r (Mohr, cum il scriau
gazetarii ucuresteni), pe gratis, prin jaf, tolerat de oficia-
litate
Am descris, schitand, felul de a fi al lui Amos Francu. El
critica pe toti si pe toate, cu mult sarcasm, totdeauna mali-
155

www.dacoromanica.ro
tios, dar pricepea tot asa de bine sa mãguleasca sldbiciunile
acelora pe care voia sa-i castige, avand un interes. A sfarsit
prin a-si instraina pe toti, ajungand sa nu fie considerat de
nimeni ca serios. Totusi, unele persoane au ramas cu impresia
cà memorandistii ar fi fost cu siguranta achitati" dacd s-ar
fi conformat atitudinii, pe care le-o pretindea Francu, sa o
observe pe banca acuzatilor. Reputatia lui ca fire incalculabila
acatioasa"33 si expusa traznailor", 1-a izolat tot mai mult in
cercul catorva prieteni, amatori de scaparaturi ironice i apro-
pouri critice pe contul diferitelor persoane, incepand cu regele
Carol I si sfarsind cu Maria P. Cosma.
Calitati superioare de care dispunea: memorie, cultura, fi-
gura frumoasa, elocinta, sprinteneala, 1-ar fi pus in situatia
de a obtine un rol determinant in mijlocul contemporanilor
sai. Dar ciudateniile firii sale de schizofrenoid au neutralizat
Siparalizat valiclarea insusirilor sale bune, ba exceptionale. Cu
schizofrenoizii fenomenul e asemanator ca si in cazul cafelei
cu lapte. Laptele alb poate lua nuanta trandafirie, cafenie,
bruna, neagra, conform saturatiei cu cafea; rufaria, dupa can-
titatea albastrelei (mieruiala ...34 indigo), primeste un caracter
de alb armonic ori de \Tana neestetic. Tot astfel, firi dotate
cu multe insusiri superioare, e destul sa fi primit prin
amestecul insusirilor heterogene o stropitura de schizofre-
noidism, spre a fi dezaxate de la calea validarii normale in
viata.

AUREL C. POPOVICI

A dispus de toate calitatile unei individualitati geniale:


memorie, judecata clara in sinteza deductiilor logice, prega-
tire enciclopedica, forta sugestiva irezistibila asupra singura-
ticilor si colectivitatilor, voce sonora de timbru simpatic, figu-
ra impozanta, frumoasa, virila, ochi ageri de privire scante-
ietoare. Singura lui preocupare i inta a vietii a fost asigu-
rarea viitoarei securitati a nearnului romanesc. Era un singu-
ratic. Abia 3-4 prieteni dispuneau de intreaga lui incredere
personala si politica. A avut mare noroc cu sotia lui. Fara s5
fi fost o colaboratoare a sa, in privinta framantärilor politice,
care il preocupau ziva-noaptea, dansa tinea la el cu un devo-

156

www.dacoromanica.ro
tament nelimitat, care se putea exprima [in]: tot ce face si
gandeste Aurel, e bine!" Cum pentru dansul familia si casa
existau doar ca un ce accesoriu, datorita altruistei si blandei
jertfiri de sine a sotiei, ou toate fluctuatiile prin care a tre-
cut aceasta pereche incepAnd din ziva casatoriei si pana la
moarte convietuirea acesteia a fost pilduitoare.
A avut trei fete. Cea mai mare a dobandit diploma de pro-
fesoara. Ramasa necasatorita, manifesta unele particularitati
de ambitie. Cea de a doua, mostenind energia parintelui, s-a
maritat lard a mai intreba familia cu tatal vaduv al unci
foste colege. Ea s-a distins prin putere de vointa si initiativa.
A treia fiica sa imbolnavit la varsta de 25-30 ani de schizo-
frenie, diagnosticata pe atunci ca isterie. Internata in casa
alienatilor, a petrecut acolo timp de peste 20 de ani, ca ire:
mediabila, pand la moarte.
Tatal era var cu familia C.B.33. In aceasta familie varul s--1
dintins ca individualitate superioard atat in viata publica, cat
si in profesiunea sa avocatialà. Dintre cei doi fii ai sai, unul,
dotat cu talent muzical deosebit, a devenit unul dintre cei mai
valorosi compozitori ai folclorului nostru. Unul dintre copiii
acestuia a suferit de simptome de inferioritate si a murit de
tanar iar al doilea, facand conservatorul, s-a impus din tine-
rete in profesiunea sa ca dirijor si compozitor. Cel de al
doilea fiu [al juristului] a ajuns apogeul in cariera sa, toata
viata insa a suferit de boli imaginare, pe baza propriilor sale
diagnoze si a fost chinuit de imagini pesimiste neintemeiate
si de dispozitii fluctuante labile. 0 sorà mai mare s-a im-
bolnavit de infantilism" si a ramas in tratament, sub ingri-
jire familiala. A doua sora, maritatä, era o fata frumoasa,
normala. In casnicie a suferit in repetate randuri de depresiuni
psihice, melancolice. Are o fetita de 16-17 ani care face im-
presia ca ar fi normala.
0 tara din partea parintelui, deosebit de dotat nu admite
prognostic. Dar acesti patru frati au mostenit o tara si din
partea mamei, arghirofilie36, cu toata importanta avere de care
dispunea. Un frate al acesteia e imbecil din copilarie. Copiii
celui de al doilea fiu, in afara de unele anomalii mai mult
ticuri de dispozitii si complexe sexuale, la biliiat nu oferd
abateri de la normal. Mai cu seamd fata lasa impresia cu
totul normala. De asemenea, micul ei copil de 5 ani, dragalas
si echilibrat.

157

www.dacoromanica.ro
Dr. med. NICOLAE LUPU

Ca un pandant al ardeleanului Dr. Amos Francu, tin sa


fixez prototipul moldovean al unui schizofrenoid. Ca atare a
ramas in amintirea mea.
Nascut ca fiul preotului din Arsura, judetul Falciu, era
medic la facultatea din Iasi. In timpul rascoalelor taranesti
din 1907 a fost numit prefect si a stiut sa organizeze paci-
ficarea satelor revoltate, fara exagerarile cornise de Ave-
rescu in asprimi inutile.
Ales deputat in 1919, a intrat in viata politica activa. Cam-
pania electorala o organizase impreuna cu Cocea37 si alti doi
tovarasi. Cocea era compromis prin márturisirile fostului ser-
vitor al lui Davila (fiul mai mare al D-rului Carol D., adus din
Franta pentru organizarea serviciului sanitar al armatei, me-
moria [tatalui] fiind unanim venerata). Bietul servitor, revol-
tat in urma orgiilor sexuale, straine de sufletul sau normal,
intr-un moment de exasperare, ii tocase in cap pe stapanul
sat, schilavindu-1. Cocea era regizorul orgiilor iar feciorul dat
in judecata, marturisi ca el suportase din partea lui Cocea
manipulatii de specialitatea practicata de imparatul Tiberiu38,
in timpul izolärii sale pe insula Capri.
I. Zelea-Codreanu tatal39 procurandu-si actele, a dat
citire, in sedinta secreta a Camerei, procesului-verbal dresat
cu servitorul, staruind pentru invalidarea mandatului lui Co-
cea. Lupu izbuti insa sa salveze mandatul lui Cocea, cu lozinci
de sustinator al suveranitatii alegatorilor si a democratiei in-
tegrale, sustinut de Goga. Ca scriitor-poet, Goga Ii ameti pe
ardelenii naivi, pledand pentru tovarasul sau literat" si con-
genialul infractor contra prejuclecatilor in materie de traditii
erotica.
Astfel Cocea a dobanclit brevetul de a scrie tot ce i-a plü-
cut si de a duce viata conform bunului sat plac. Dar acest
supraschizofrenoid merita un studiu special, cad un astigma-
tism sufletesc atilt de exagerat reprezinta un caz neintrecut
chiar si in mediul bucurestean (cazul Gaietan-Ciocanel; vous
avez f ... ma belle-soeur, vans avez f ... ma mere, futez moi
au.gsi.40; cazul Al. Lv. etc. etc.
!n prima Camera [a Rom. Mari] Lupu nu scapa nici o oca-
zie spre a se gasi in treaba. Aerele ce §i le lua erau cores-
punzatoare gusturilor extremiste ale momentului. Toti depu-
tatii i minitnii eram iesiti dintr-o revolutie de generatii i ai
rapidei ascensiuni din opresiunea straina, la neinfranata liber-

158

www.dacoromanica.ro
tate. Atitudinile variate ale D-rului Lupu, ca saltimbanc poli-
tic, se pot studia in stenogramele dezbaterilor din Camera si
in colectia ziarelor epocii. Prin impulsivitatea lui galagioasa
intrerupand si provocand thversiuni el stia sa terorizeze
nu numai pe once orator, ci i pe prezident i intreaga incinta.
Avertismente, chemari la ordine, excluderi, nu-1 impiedecau
in provocarea de scandaluri. Totdeauna falfaia drapelul demo-
cratiei, al crestinismului, al filosemitismului, al comunismu-
lui, nationalismului, dupd trebuintele dictate de moment, pen-
tru producerea efectului. Nici un scrupul nu-1 retinea. $tia
cd nu era luat in serios de nimeni. Cum insa nu se lasa luat
in serios nici de sine insusi, nu voia sã cedeze inhibitiilor de
ordin logic ori moral, care ar fi putut atenua ajungerea sco-
pului ce-1 urmarea. Stia ea multimile si singuraticii sunt tot
atat de accesibili sugestiei, pe cat de iubitori de a-si asigura
pacea. Desi in prima Camera (1919) se alesese deputat im-
preuna cu Cocea si nu reprezenta decat un partid" de patru
insi, am comis greseala de a-1 lansa in viata politica, experi-
mentand numirea lui ea ministru de interne.
Imensul numar de parlamentari lipsiti de experienta poli-
tica, de provenienta atat de eterogend ea provincie, prega-
tire, ocupatie etc., reprezentau un haos de conceptii si doc-
trine greu de disciplinat. Masinatiunile liberalilor i averes-
canilor dispuneau de un larg taram pentru lansarea celor mai
primitive intrigi in sanul parlamentarilor nebanuitori. Astfel
am ajuns, dupa demisia lui Averescu i Goga, ca nimenea nu
cuteza sä primeascâ portofoliul internelor. Cuza, Camarasescu41,
ardelenii mai de seama se fereau sa se angajeze de a lua asu-
pra kir raspunderea pentru ravitalierea42 capitalei, organizarea
administratiei, problemele ordinei publice, chestiunea ealen-
darului i celelalte probleme spinoase, care trebuiau sä fie
urgent rezolvate. Pe deasupra trebuia solutionata neintarziat
relatia tarii cu marii aliati, trebuia gasit un aranjament al ra-
portului international al Romaniei, in starea ei do nastere.
Atitudinile lui Iorga, ca prezident al Camerei si a lui Lupu
ca leader al opozitiei, contribuiau la zilnice incurcaturi. Nu
puteam sta la guvern fara titular la interne. Iorga stäruia
sa-1 recomand ReT:elui pe Lupu. De asemenea, generalul Ras-
canu43, Inculet i Maniu. Mie imi ardea pamantul sub picioare,
ingrijorat de necesitatea urgentei aranjäri a intereselor tarii
la Paris si Londra, lasate de Bratianu in completà incurca-
tura. Astfel, faute de mieux14 a ajuns Dr. Lupu ministni de
interne.

139

www.dacoromanica.ro
In loc de a ajurnal5 Camerele, pana la rezolvarea tratate-
lor de pace si de a pregati legile reformelor interne, sedin-
tele Corpurilor Legiuitoare au continuat dezbaterile in sec.
Zadarnice au fost toate staruintele mele ca sa-1 induplec pe
Iorga sa priceapa situatia. Era obsedat de complexul unei pa-
nici, cã daca dezbaterile ar fi ajurnate, liberalii ar reu§i sa
provoace demiterea guvernului i dizolvarea Camerelor. De
aceea el cauta sa creeze un remediu prin: lucrarea" perma-
nenta, batancl apa in piva, sedinta dupa sedinta, fara a putea
dezbate o ordine de zi serioasa si intretinand buna dispozitie
a deputatilor prin ilariantele controverse, de ironie retorica
reciproca, intre dansul ca prezident si Cuza ca orator.
Eu mi-am indeplinit datoria in strainatate. Acasa, cand
Briitianu a crezut cã e momentul potrivit, a provocat demiterea
guvernului meu, insarcinarea generalului Averescu cu for-
marea noului cabinet si dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
Inculet, incurajat in taina de Bratianu, a supus votarii in
Camera legea reformei agrare pentru Basarabia, fara a cere
aprobarea regala. In numele intereselor taranimii, Lupu a facut
cauza comunat cu el, iar Iorga era vesel cà poate prezida o
dezbatere atat de importanta. Camerele au dezbatut si au
votat, fara sa-§i bath' prea mult capul cu continutul legii pe
care, in afara de basarabeni, nu a mai studiat-o nimeni. Re-
gele, instigat de Bratianu, 5tirbei si Regina au demis guver-
nul, froasati" de atitudinea neconstitutionala" a guvernului
si a Corpurilor Legiuitoare, fata de autoritatea regalâ. Incu-
let a scaldat-o, raspandind zvonul ca el i-ar fi cerut inci-
dental Regelui, autorizarea prealabila de a prezenta legea Cor-
purilor Legiuitoare. Apoi s-a oplosit46 pentru restul vietii in
culcusul cald al Partidului Liberal, istoric, national si demo-
cratic.
La Londra eu primisem autorizarea Regelui loial Ferdi-
nand, sa-mi continui activitatea, cand primii *Urea ca guver-
nul Averescu imi luase locul. Iorga rn-a primit la gara cu mare
alai, comparandu-mi soartea cu a unui aviator care, primind
o impuscaturã ce i-a intrerupt zborul avionului, a stiut sã
aterizeze teafar, in zbor planat. ,

Lupu, ca fost ministru, prieten cu toti liberalii de talia


lui Cocea si de caracterul publicistilor elastici ca Goga, Cocea,
Blurnrnenfeld, §i-a vazut asigurata pentru viitor soartea prin
politica. De profesat medicina nu a profesat, de avere mos-
tenita nu a dispus, afaceri nu a facut i totusi i-a fost dat sà
duca o viata larga, locuind i menajand" la Athenée Palace
Hotel, dispunand de cheltuieli electorale abundente. Totusi a

160

www.dacoromanica.ro
putut juca rolul lui Catone i ef in sanul Partidului National
Taranesc, cu care a fuzionat din nou, dupd ce dezertase in
mod temporar pe un scaun ministerial liberal.
In afacerea Skoda, Lupu fusese animatorul, care a stiut sa-i
dea amploare scandalului. Intl-And apoi din nou in bratele lui
Mihalache, silindu-1 pe Maniu sa-1 inghitd, 1-am inrebat cu o
ocazie pentru ce nu a dat in prealabil satisfactie acestui Par-
tid, atilt de greu ultragiat de dansul. El mi-a raspuns: O data
cdnd plecam de acasa, un ofiter capitan ori maior mi-a
nredat mie un plic. Am folosit materialul. Restul a fost treaba
Camerei."
Pentru mine, care a trebuit sa rabd senin Si obiectiv visco-
lul ce ma batea ca prim-ministru din toate partile, a fost greu
sä suport i zmdciturile4E lui Lupu, pe ltinga misticismul lui
Maniu si insuficientele lui Mihalache. Echivocurile acestui
trias48 au dus la conflictul dintre ei si mine, din care s-a nâs-
cut Frontul Romdnesc". Democratia partidului insemna ale-
geri cu subventii bancare. Devotamentul fata de ideea mo-
narhica se practica prin critica muiereasca a vietii sexuale
regale si zeflemisirea variata a initiativelor regale bune, ca de
exemplu cercetasia i educatia sportivd, disciplinata, a copii-
bar. Doamne, dar ce nu era pretext de zeflemea la Bucuresti?!
Misunau prin cafenele, berarii, ceaiuri, sindrofii, seance49
spiritiste tipii i tipesele de manifesti schizofrenoizi si cei
contaminati de a le servi ca public admirator. In perioada
dintre 1920-1930 nu as putea caracteriza mai exact schizo-
frenoidismul endemic, cleat prin efectul ce-1 producea activi-
tatea febrila a D-rului Lupu.
Rolul Camerei, ca reprezentatä a vointei nationale si oglinda
starii sociale i culturale a tarii nu era discutat de nimeni,
evitdrid prin tâcere sa se faca ridicol. and cineva 1-a apostro-
fat pe Lupu in plenul sedintei cd duce o viatd boie-
reascd, fdra a dispune de mijloace de subzistenta, el, scotand
portofelul, a trdntit cloud bancnote pe podele, strigand: iatd
averea mea, cloi poli i leafa de deputat." Apoi a adresat o
avalansd de insulte acelora care se ldfaiau in belsug, pe cdnd
clausal sarac se lupta pentru dezmostenitii sortii. Coche-
tarea cu comunismul era una din tacticile minore ale lui Lupu.
Totusi evita sa depaseascd limita verbalismului, suficient pen-
tru pastrarea reputatiei de radical. In acelasi timp pricepea sa
joace rolul de nationalist sentimental si de ortodox, cum i se
cuvine unui fiu de preot. Cu generozitate stia sa se induio-
seze contra antisemitismului i sa fie filosemit incins in ar:
mura ideilor democrate integrale. Participa zelos la alegeri
11 - Memorii, vol. IV 161

www.dacoromanica.ro
de arhierei, intrepunandu-se cu multa cucernicie pentru alesul
inimii sale.
Ca intermediar pentru a-i dobfindi protectia ori interven-
tia, Ii facea serviciul un frate, care isi tinea un birou la
Athenée Palace Hotel, intr-o camera in fata celei din colt
locuita de doctorul. Acesta era amicul de casa la R. Frana-
sovici.
La alegerile partiale din Turnu Severin (Mehedinti), Goga
Si Lupu fiind candidati, s-au pus la bataie milioane. Fondu-
rile de la V.B." au dat lupta cu cele bancare. Iar opinia pu-
blica nu se intreba cu ce s-a finantat lupta constitutionala"
a sutelor de propagandisti, maini, agenti mici, batausi. Pentru
aceasta lupta era: concurenta intre nationalismul neamtofil"
si intre democratia progresista, dernocratica".
Intre timp, putinii oameni seriosi din corpul functionari-
lor, profesorilor universitari, corpului didactic, fabricanti, co-
mercianti, tarani Ii vedeau de treburi. Al acestora este me-
ritul ca si in trecut, ca astfel si in epoca halaripului lupist"
s-a realizat un frumos progres al tarii, pe toate taramurile:
social, cultural si economic. Iorga fericea publicul cu piesele
sale dramatice, poeziile aruncate pe hartie, malitiile aproape
cotidiene contra unor disgratiati ai sai (Giurescu i Gh. Bra-
tianu), iar alti schizofrenoizi redactau reviste literare de aca-
bit50 modernizant, cultivand mallarmismul51, futurismul52, sclin-
tismul romilnesc. Loc de frunte Ii revendica Spatiul mioritic
ondulat"53, inventie specific romaneasck garnisita cu deca-
dente studii filozofice, teologice, estetice, sociologice, literare,
resimtite dupa autori straini, intre care M. Ri1ke54 se bucura
si el de mare trecere. Rana i elevii liceelor editau reviste lite-
rare (liceul Gh. Baritiu din Cluj) i un invatator de clase pri-
mare din Cluj tiparea o revista cu colaborarea literara a emu-
lilor55 sài, publicandu-le poeziile si articolele. Eram in pericol
sa devenim cu adevarat o natie schizofrenoida, daca nu ajun-
geam la 26 au!_Tust 194556.

NICOLAE IORGA

Manifesta vaclite simptome de schizofrenoidism. Incontesta-


bil el dispunea de o memorie fenomenala. Astfel inmagazi-
nase cu usurinta nu numai cunostinte istorice vaste, ci ki

162

www.dacoromanica.ro
literare, arheologice i enciclopedice. Vanitatea lui era fara
margini. Acesteia ii jertfea i ravna ambitiei sale. Tinea sa fie
literat si de aceea, pe langa cotidianul Neamul Romanesc"
scotea i o revista literard saptamanala. Dramele lui erau
croaza directorilor Teatrului National. Caci pe 1áng Teatrul
Ligii Culturale,isi prezenta piesele si la National, pentru pu-
nere in scena. In timpul anilor mi s-au plans diferiti directori
(Bacalbasa57, Rebreanu58) ea comitetul de lectura primeste orice
piesa prezentata de Iorga. Nimenea nu-i ignoreaza insuficien-
tele, dar nimeni nu cuteaza sa le respinga. Montarea costa
sume importante, cad conducerea e fireste in mana lui Iorga.
Mai rnult de dowl-trei ori nu se poate da o piesa cad, dupa
prima reprezentatie, nici publicul studentesc, gratuit, nu se
mai prezinta spre a umple sala (Ovid", Fatalitatea in-
vinsa."... etc.).
Iorga candidase pentru Consiliul Comunal din Wend de
Munte. De primar fusese ales un advocat liberal. Iorga refu-
zase prestarea juramantului, pretinzand cá 11 va depune numai
in prezenta primului ministru si a celor doi subsecretari de
stat de la interne. S-a impacat ca, in locul primului ministru
sd mearga ministrul de interne. Eu eram ocupat peste masura
cu reforma administrativa. Totusi, stand la comisie pima seara
la 9, am plecat cu trenul de noapte la deschiderea cursurilor
liii Iorga, de la Valeni. M-a asteptat la gara. Sosi cu masina
si D. R. Ioanitescu. In fata noastra a depus juramantul, in
mama primarului. Apoi ii propuse acestuia reforme urbanis-
tice: pare in locul pietii; alee de copaci pana la pavilionul ex-
pozitiei din Barcelona, care va fi adus si asezat la periferia
comunei. Are intelegere cu Regina-Mama, ca Regele va veni
sa locuiasca in acel pavilion, spre a asista la cursuri.
Eram singuri, Iorga, primarul i eu. Primarul obiecta ca
bugetul nu va permite executarea planurilor pretinse de Iorga.
Acesta, adresandu-mi-se zise:
D-ta ii vei aproba din fendul Ordinei Pub lice 100
200-300 mii lei. Iar eu:
100 rnli.
Dar, zise primarul: copacii pentru promenada ...? La
care eu:
Casa Padurilor are destule pepiniere. Va va pune la
dispozitie, desigur gratuit. Iar Iorga:
Vezi ce usor vei putea executa totul.
Primarul insa obiecta ca mutarea pietii ar avea ca urmare
din cauza departarii mari inconveniente pentru aprovi-
zionarea gospodinelor. La accasta Iorga i-o tale scurt:

163

www.dacoromanica.ro
Prin pare, ar fi ridicat aspectul de oras ...
La care am tdcut amândoi, parcd am consimti. Am asistat
si la o reprezentatie teatralA, data de bäietii scolii de meserii,
aplaudând impreund cu Iorga. La slarsit, prezentându-mi-1 pe
director ca om foarte vrednic, mi-a comunicat Ca ar avea lipsd
de fonduri pentru terminarea edificiului. Eu, mirosind in-
tentia, dupâ experienta facutA, m-am gra-bit sâ ofer 50 de mii.
Ne-am dus la sala de cursuri spre a asista la solemnitatea
deschiderii, prin Iorga. Era plirià de tineret, rnai cu seama stu-
dente, dar i cativa dornici de a asigura bundvointa marelui
Dasc51". Stateam i eu pe podiu intre intimi. Iorga tinu un
discurs incoerent, subliniind cd i ministrul Al.V.V. e de fata.
Cand a terminat, cumnatul sAu Munteanu-Rdmnic59 veni la
mine si-mi sopti, intrebandu-mA dacd nu rdspund. El ma
anunta lui Iorga, care se grabi numaidecât sà-mi dea cu-
vântul.
Publicul, omul, locul m-am avântat, 15sand la o parte
orice consideratie de intelepciune, in fata scopului de a-1 mul-
tumi pe Iorga. Dupà cAteva fraze rn-am lAsat coplesit de sco-
pul urrnArit, ridicându-md in sferele ireale de exas7erAri plà-
cute vanitdtii glorificatului. Am declarat Ca, pe cdrid alte natii
au produs barbati epocali in diferite ramuri ale stiintei si pro-
gresului, noud ne este dat ca, in profesorul Iorga sä avem un
geniu, care egaleaza pe un Kant, ca filozof, ca poet pe un
Goethe si ca satiric pe un Voltaire", intr-o singurd persoanii.
Politica mi-a otelit simtul de jenä, incAt mi-a fost posibil sA
pronunt aceasfa constatare non plus ultra cu modularea
pateticd a unei convingeri. Sala a aplaudat turbata, Iorga mi-a
strâns mâna multumindu-mi. Apoi rn-a invitat la masa. Pe
drum mi-a cornunicat cà ar trebui expropiat'd casa vecinului,
pentru utilitate publicd". Dar acesta e racalcitrant si se opune.
Apoi ar trebui luata proprietarilor, cutare curte pustie in
proces de mostenire i donata pe seama cursurilor Iorga.
Fireste cd cerea imposibilul. Totusi, am auzit ulterior, cd a
reusit sa-i acapareze casa vecinului.
La masa", fiind i doamna de fatiA, conversatia a atins numai
superficial chestiuni politice. RArnasi singuri a inceput s:-1
sciarmene pe Titulescu. Cum de i s-a dat Colanul Carol I? Ce
rnerite are, ce mare lucru a fAcut? El, Iorga, a facut turneul
pe la romanii din America si nimeni nu s-a gandit sa-i ofere
Colanul Carol I. Ascultându-1 in liniste, am luat apárarea lui
Titulescu: procesul optantilor la Haga, executarea magistrara
a lui Apponyi in fata Consiliului Ligii Natiunilor, la Geneva
164

www.dacoromanica.ro
etc. A meritat Colanul Regele Carol I, ceea ce nu inseamna
ca el, Iorga, nu-1 va primi. Este o greseald cá nu i s-a dat
[Inca].
Mi-a subliniat câ guvernul nu-1 asculta suficient. Pentru
dansul e greu sa se deplaseze de la Valeni. Dacd ar avea a
masina ... I-am oferit numaidecat. Mi-a promis ca va lua eu-
vântul la legea reformei administrative. [In] alta zi, masina a
sosit la Valenii de Munte ( cheltuielile 0.P.) (Din patanille
cu Iorga, ce mi le-a povestit soferul, retin: o maicä luata in
masina si data jos, pentru ea 1-a criticat pe Iorga ca prim-
ministru fara sa-1 fi cunoscut; oprind masina a alungat cu
bastonul copiii care culegeau fructele de pe duzi etc.). Dupd
ce inainte cu cAteva zile criticase strasnic reforma admi-
nistrativa, venind cu masina la Bucuresti, a rostit tot el un
discurs elogios, dovedind cà am izbutit sa-1 tratez.
Ca prim-ministru61, iesind sa plece, intalni la poarta pe un
magistrat fumand. Certandu-1 cu violent& acesta protesta, de
asemenea, in acelasi ton. Gasind-o pe dactilografa Sectiei de
Propaganda fumand, intr-o camera laterala de la Prezidentia
Consiliului de Ministri, dadu dispozitia ca Sectia de Propa-
ganda sa fie trecuta la Ministerul de Externe. Biata dactilo-
grafd tacanea. la masina. Primul ministru se apropia cu pasi
de pisica i deodata o surprinse. Ea mi-a povestit scena. Iar
in serviciu femeile au trebuit sa aibe rochiile pana sub glezne.
Cat timp a tinut ,bicefalia" Iorga-Maniu, cu prezidenti in
interregnul fuziunii42, am avut infinite incurcaturi cu Iorga.
Facea caz din ehestii de nanica, fara important& protejand pe
nedrept pe cutare, persecutand necrutator pe altul. Si a tot
taraganat pertractarile", saptamani de-a randul, pana ce totul
s-a topit in plictiseala, fart' ca oficial sa se fi terminat.
Pe cat era de vanitos, pe atat era de vindicativ. Se laucla
cã trimisese un ofiter de jandarmi la Prahova, care luase la
batai pe legionari. Nu-1 puteai calma dealt facand o diver-
siune, gasind o formula spre a-i gadila vanitatea.
Nu ma pot p1ange de el, caci am dus casa buna impreuna,
cand nu intrerupea relatia personald cu mine. Treceam cu
seninatate cand evita sa-mi primeasca salutul. Aveam expe-
rient.a. ,5 tiam ca-i va trece, fara macar a banui ce Ii provoca
indispozitia.
Rezumand: a fost unic in felul sdu, ca tiinã vastd, ca
activitate vesnic febrila, osciland intre extreme, dar tipic schi-
zofrenoid, incalculabil, vanitos ca o fetita cachet& rancunos
pand ce nu pricepea cel urmarit de supararea sa, sa-i magu-
leased vanitatea. Zachi (Zaharia) Boila Ii atacase, scriind ca ar

3 65
www.dacoromanica.ro
fi facut ca prim-ministru politica din orclin. Furios, 1-a
dat in judecata. In fata instantei, dupa ce isi sustinuse cauza,
Boi la a declarat ca mobilul sau a fost ca sa-i ofere lui Iorga
ocazia de a dovedi cat de absurd judeca opinia publicà, guver-
narea lui Iorga. Nici prin rninte nu i-a trecut sa-1 ofenseze, el
marele admirator al dascalului sal in privinta romanismului
etc. El, Bona e gata sa-i dea si in scris aceasta declaratie. Iorga
se declara multumit. Ulterior mi-a spus: Zachi acesta e un
mare pisicher, dar pricepe sa faca gazetarie."
In Bucurestil de altd data, scrisa de C. Bacalbasa cu multa
obiectivitate i dragoste de adevar, se reoglindeste epoca de
schizofrenoidism politic universal care a stapanit opinia pu-
blica din Vechiul Regat intre 1910-1916 (.. 18)63. Grandoma-
nia boiereasea i firea bizantina, a unui P. Carp, N. Filipescu,
Delavrancea (contaminat), Panu, Fleva (democratici?), Canta-
euzinestii Nababul i fiul ski Grigore, mort de paralizie
progresiva sifiliticä au otravit ca francomani, cu lozincile
si intrigile lor, mahalaua capitalei i clasele burgheze. Fran-
comania? Decat sa piara Franta, mai bine sa piara Romania",
a marturisit profesorul Jean Cantacuzino. Iar B. t. Dela-
vrancea, cu cilta licenta poetica nu s-a snit si declame intr-o
adunare pentru intrarea in actiune": fiindea nu concep
lumea fara Franta, Franta Virzi Paris, Parisul fIrã Luvru, si
Luvrul fara Gioconda." Astfel de oameni dadeau tonul si sub
sugestia lor Tara" pretindea intrarea in actiune alaturea de
Franta, pentru Ardealul robit".
Carp, neamtofil", dar ingamfarea lui ofensa constient pe
regele Carol I, in contactul personal. Filipescu tesea intrigi
intre partide i propriii sii tovarasi francomani. Nababul, fiind
eel mai bogat boier, trebuia eo ipso64 sa fie set De rusi le era
fried tuturor, dar nu contau cu faptul ca acestia erau allatii
francezilor.
Maiorescu, Marghiloman i I. I. C. Bratianu au ramas sin-
gurii oameni politici de searna, care nu si-au pierdut echili-
brul judecatii. Primul neamtofil", al doilea francofil", insa
arnbii numai pana la limita unde Mid." ar fi perielitat inte-
resele existentei Romaniei. Cand in vara anului 1915, impreuna
cu Aurel C. Popovici, 1-am vizitat pe Titu Maiorescu, la Feri-
tet-Montreux63, el s-a pronuntat cu multa compatimire asupra
politicii lui Bratianu, incat noi, cu toata stima ce-i purtam
dupa experientele cu Berlinul i Viena am luat apararea
lui Bratianu. Rand la urma, Bratianu a tinut piept atat bar-
felilor sefilor partidelor contrare, cat si vulgului intelectual
francoman, snob ori ignorant, ea si eroismului de parada al
166
www.dacoromanica.ro
unor strategi de aperitive. Cafeneau Capp era pe atunci cen-
trul-cuib, de uncle exhalau toate nazbatiile si zvonurile din
surse autentice".
Intre timp Bratianu le pregatea cacialmaua austro-germa-
nilor, jonglang intre ei si reprezentantii Antantei, cu dibacie
imperturbabila. Ar merita un studiu special dibacia cu care
a stiut sa faca pe prostul spre a trai mai mult". Cum a tole-
rat contrabanda de armament pentru Turcia, de boi si cereale
pentru Austro-Ungaria, cum si-a jucat rolul jongländ intre
Sasonov i Czernin Von dem Busche66 tacand i facand,
pand in ultimul moment.
Cand i-am reprosat in 1919, la Paris, ca tinuse la Viena un
ministru care se informa la A. C. Popovici si la mine despre
ce va face Romania, iar ca ministru de externe pe Porumbaru,
care era si el de o ignoranta rusinoasà. Bratianu mi-a rids-
puns cu zambetul ski ironic: Numai cu astfel de ministri pu-
tern lucra, care sa nu stie nimica i sa iscaleasca orice, fara
a mai intreba."67
Alexanclru Marghiloman a fost, conform impresiilor mele,
alaturea de I. I. C. Bratianu, barbatul de stat desavarsit al
epocii. Pentru el, de asemenea, interesul romanisrnului nu era
o vorba goala. Francez prin culturd si trairtui vietii68 §i nu mai
putin prin simpatie, era un roman in cea mai inalta conceptie
a cuvantului. Un grai romanesc de la roata, clar, prin care ii
desfasura ideile, frumos ordonate in conversatie, 11 distingea
in comparatie cu ceilalti lideri politici. Fiind la dansul la masa,
tin minte cum zise: La adica vorn sti si noi sa imitam ciocile",
care se apara zburand unite in card si manevreaza ascultand
comanda." Asupra lui Marghiloman cazuse cel mai greu rol.
Recomandat Regelui de Bratianu, ca succesor, el a luat asu-
pra sa Prezidentia Consiliului de Ministri, a tarii ocupate de
austro-germani. Momentul era din cale afara de greu. Ger-
manii erau triumfatori. Familia domnitoare i guvernul erau
in triunghiul mortii". Marghiloman a stiut sa salveze restul
de sperante, vieti i averi. El si-a servit cu inalt altriusm nea-
rnul i tara, pe cand Carp manat de orgoliu s-a retras
in turnul de filde, prea mandru decat sa colaboreze" cu dus-
manul ocupant. Cati oameni carora Marghiloman le-a salvat
libertatea, ba viata, ori i-a scapat cu o internare ternporara,
si-au permis critici patriotarde, de cel mai prost gust impo-
triva lui. n privinta aceasta se distinge cartea lui I. Cancicov70,
in cloud volume. Accasta reda zbuciumarile acelui schizofrenoid
din timpul ocupatiei germane prin Mackensen.
(tachist71)
Doamne, ce vaicareli patriotarde In mijlocul unei efer-
!

1137

www.dacoromanica.ro
vescente de schizofrenoidism general, a fost un fenomen con-
solator cà acesti doi barbati de stat, BrAtianu i Marghiloman,
au putut sA aibe un rol determinant asupra destinului, nea-
mului.
In vremuri cand patriotardismul si alurele de eroism, lip-
sit de riscuri, dau timbrul opiniei publice, oamenii normali sunt
siliti sa stea deoparte. Nebunia colectiva rupe orice zagazuri.
Ea trebuie sa se loveasca cu capul de perete. Numai apoi se
poate incepe dezmeticirea, prin concentrarea oamenilor cu cre-
eri normali, neatinsi de schizofrenoidism, congenital ori pro-
vocat de un dezechilibru hormonal. Nu numai epidemiile, pri-
cinuite de microorganisme, au provocat din cele mai vechi
timpuri ravagii in sAnul omenirii. Mu It mai distrugatoare au
fost molimile ideologice. Ce mare adevAr a constatat Napo-
leon in fenomenala sa expunere pentru fiul sau, cand a zis
intre altele: In cercuri politice nimic nu e mai pAgubitor
deck acei barbati de omenie, a caror constiintA este incatu-
sata de legaturile ideilor false."72
Sa ne dam seama ce dezastre a suferit omenirea pe urma
mahomedanismului, a cruciadelor, a salvdrii sufletelor prin
arderea pe rug, a fortei iezuitismului si a calvinismului, a
marilor beliduci, a doctrinarilor. Cei mai multi provocatori
ai epidemiilor psihologice au fost schizofrenoizi, fie ca epoca-
lele curente provocate de ei s-au terminat catastrofal, fie cd
au dat ca rezultat un progres real pentru colectivitate. Marii
schizofrenoizi indeplinesc, prin mama ursitei, un rol de ca-
talizatori, fie pentru epoci de invatilminte dureroase, fie de
progres, pentru generatiile viitoare. Astfel ei sunt elementul
necesar, fara de care masele largi ar stagna in tembelismul
pasiv, iar initiativa celor exceptionali ar lancezi steril.
Sa invoc pilde din istorie? Sà incerc a demonstra rolul lui
Cromwell, pentru evolutia moderna? A lui Rousseau, a lui
Bismarck, Cavour, Marx, G. Washington, Metternich, Napo-
leon, ca sa insir prototipuri la intAmplaren
Impulsul pentru schita precedenta 1-am primit prin lec-
tura Amintirilor din. pribegie ale lui Ghica". Citind mai de
mult fragmentar biografia lui Balcescu76 i scrierile lui, eram
sub sugestia farmecului insufletirii sale. Acum mi-am adus
aminte cu emotie de lucrarea din limba romana Ardealul, no-
tata cu bine de marele pedagog, profesorul loan Popea76, cand
am avut norocul sA-mi fie profesor pe clasa a V-a a liceului
din Brasov. Acel bine" se datora lui Balcescu, sub inspiratia
caruia scrisesem teza. Ce deosebire intre entuziasmul din 1888
si intre judecata mea calma din 1948!

168
www.dacoromanica.ro
Balcescu iubea i glorifica Ardealul dorurilor i iluziilor
sale, prezentandu-1 ca o realitate. Descrierea lui poetica este
insa o viziune. Cate deceptii a trebuit sa indure Balcescu si
amicii sai revolutionari, intemeindu-si planurile pe imaginatii
lipsite cu desavarsire de temei real. Kossuth nu a cedat !Dana
la sfarsit sa urmareasca realizarea libertatii pentru maghiari,
a libertatii pe seama oligarhiei maghiare, de a putea maghia-
riza majoritatea nemaghiara a Ungariei. De aceea nu a renun-
tat, nici el, nici urmasii lui la formula libertatii cetatenesti
inlocuitoare, formula falacioasa pentru escamotarea libertatii
etnice. Egald libertatea eetateneasca pentru toti cetatenii ma-
ghiari (Ungarn = magyarok"), nu insa recunoasterea acelo-
rasi libertati i nemaghiarilor. Fara de recunoasterea existen-
tei nationale, toata politica Ungariei putea fi aservita maghia-
rizarii. Ca Baleeseu nu a putut pricepe aceasta sarlatanie, cu
notiuni lingvistice de clrept public, e prea firesc. RIna la 1918,
ba nici ulterior, nu au patruns acest mister, nici diplomatii
mari ai lumil.
Astfel Kossuth a putut trece in istorie ca un erou al liber-
tatii, un martir al progresului._ A putut straluci ea un contrar
consecvent al lui Metternich. In acelasi timp, Iancu este pre-
zentat lumii ca un naiv ca sa nu zic ca un prost care
s-a lasat inselat de Viena". Adica, de o parte dragutul de
Impärat", era excesiv iubit de romani, de alta parte, intrigile
Habsburgilor, au izbutit sa-i ademeneasca pe romani sa se aser-
veasca tacticii divide et impera", sa se increada in fagaduin-
tele mincinoase, ca sa fie apoi abandonati.
Totusi, adevärul a fost chiar contrariul! Condusa de Kos-
suth, oligarhia maghiara a detronat, pentru a treia oara, di-
nastia Habsburgilor, cu intentia ea dupa inlaturarea singurei
forte care se opunea maghiarizarii Ungariei, sa faca cea mai
clestrabálata si reactionard politica, in numele i cu lozincile
ideilor democratice. Cat de lipsiti erau conducatorii romani-
lor in privinta judecatii politice i vai cat de putini cei
clarvazaltori, s-a dovedit in anii 1849-1863 si de atunci in-
coace, pana in ziva de astazi. Legenda nu a disparut dato-
rita scolii maghiare din simplismul istoriografiei romane!
Faptul ea Habsburgii au disparut dovedeste nu numai inca-
pacitatea lui Francisc Iosif [d] si greseala lui Bismarck. Bis-
marck asezase [mizase] pe atout-ul" maghiar, pregatind mos-
tenirea pe seama Germaniei. Dar, pe cand a sosit ziva scaden-
tei, se ivisera situatii mondiale, pe care dansul nu le putuse
prevedea.

169

www.dacoromanica.ro
Degenerarea era manifestä in familia habsburgica i in
sfmul artistocratiei austro-ungare i germane. Cum ar fi putut
s'a se nascà oameni superiori, normali, din descendentii directi
ori colaterali ai unui Francisc? (I ori II) (dEr gute Kaiser
Franz8° pfasilosul, Amorern. meum populis meis81). Fran-
cisc losif §i fratii, copiii §i nepotii sAi erau mai mult ori mai
putin atin§i de schizofrenoidism (Rudolf, Francisc Ferdinand,
Otto etc.), Monarhia IncApuse pe mâna schizofreoidului tefan
Tisza, a unui Windischgraetz §i a congenialilor acestora. Ulti-
mul om normal, de geniu, a fost in Austria Lueger, iar intre
maghiari, neomaghiarul Wekerle. In Germania Kaiserul82 co-
ple§ea viata politicd. Ca orice schizofrenoid, de inalta situatie,
avea de partea lui pe toti ametitii emuli ai lui H. E. Chamber-
lain, Nietzsche.

170
www.dacoromanica.ro
MAI CATE 0 VORBA DE GLUMA

[CONTACTUL CU GRADINITA UNITARIANA]

Ajuns de la Olpret la Cluj, mai intai la gradinita", apoi


nu de tot cu 6 ani in clasa I-a primara, Tata se mutase
cu noi. Ne-a dat la unitarieni, unde facuse i dansul liceul.
La dreptul vorbind simpatiza cu monoteismul lui sobru si con-
ceptiile lor de etica. Dumnealui insa era un panteist teleo-
logic' valah, plin de avant poetic. Detesta Testamentul vechi,
cu istoria jidoveasca". Si mai rnult detesta calvinismul i pe
calvinisti, indeosebi sovinismul lor incapatanat unguresc
mai ales pe femeile calvine. Fereasca-va Dumnezeu de cal-
vine unguroaice, ca, vai, rau soi de oameni sunt. Mu lt am
suferit de pe urma lor." (Si luandu-si sepcuta din cap, ce o
purta fiind chel, isi facu crucea).
Tata nu vorbea cu noi in familie decat româneste. Urechea
lui finà, atat de talentata pentru muzica nu scapa nici o gre-
scald de pronuntare ori de gramatica. Te intrerupea i tre-
buia sa repeti corectand greseala.
Nu tin minte cum am invatat ungureste. Atata am desco-
perit mult mai tarziu, abia pe a VII-a ori a VIII-a liceala cd
din textul Himnusz"-lui (imnului) maghiar, fantezia imi
compilase_un text absurd, odinioara. Anume in original se
canta:
Oseinket felhozad Kdrpdt szent berczere
Altaluk nyert szép Hazeit Bendeguznak vére,
S mere zugnak habjai Tiszanak, Duneirtak
Arpad has magzatai felviragozdsnak.2
Iar eu stiam, precum cantasem cu copiii de ungur [i]: S
benne usznak"3 (in loc de Bendeguznak). Se vede ca fiind
vorba de valurile Tisei si [ale] Dunarii, mi-am imaginat Ca
trebuie sa fi inotat" ceva (bene usznak = in ele ,inoata). Nici
nu visam cä Bendeguz e unul dintre stramosii ungurilor, ima-
ginat de poetii veacului al XIX-lea, ca toate legendele lor
inventate.

171

www.dacoromanica.ro
Cele cateva luni de gradinita (Gyermekkert4) au decurs
pasnic, fara incidente nationaliste. Indeosebi frate-meu loan,
copil frumos, era mult apreciat de fetite. Mititica Mihaly Ma-.
riska ii facea curte in concurenta cu alte tovarase.
Cand am ajuns pe [clasal 1 primara nu-mi aduc aminte de
conflicte. Cu cat insd inaintam in clase, in tabloul amintirilor
mele, se desprinde tot mai mult atmosfera de intoleranta ce
ma inconjura. (Am descris la sfarsitul unui discurs de 4 ore,
in Camera din Budapesta aceste reminiscent,e, in cadrele dez-
baterii primei legi scolare apponyene).
Doi colegi se distingeau, mai cu seama, in privinta educa-
tiei mele nationaliste: Barabas Samuel, fiul bucataresei eru-
ditului Bra8say Samuel i Debreczény Bela, fiul unui antre-
prenor zidar. Cu o brutalitate, mie 'Dana atunci necunoscutd,
imi tranteau de cap insulta: vad olãh, inocskos Mocz s.a.
Eu irascibil i gata de bataie le ripostam: vad magyar,
szamar8 i toate putinele cuvinte de hula. Sfarsitul era zi de
zi agresiunile corporale, prin palme, pumni i, ca incoronare,
inclestare in tranta i pravalirea pe jos. Flind eu singurul
valah in clasa, duelul se desfasura in conditii dezavantajoase
pentru mine. Riposte le mele trezeau si la alti copii send-
mentul cä sunt insultati in orgoliul lor maghiar i astfel inter-
veneau ca trupà ad hoc.
La sfarsitul päruielii, in furia mea imi varsam apoi veninul
valah, fara considerare la urmari, in traditionalul dicton:
[Ungur bungur tap in cur, / Ia paharul, bea din cur./"
Afara de mine, unicul valah, mai era in clasa un exemplar
unic, evreul Mendel Markus, fiul unui comerciant de scanduri.
Cand sarabanda sovina se dezlantuia prea turbat contra mea,
el sarmanul, intervenea pe cale diplomatic& incercand prin
persuasiune sã domoleasca nationalistii maghiari infierbantati.
Fireste, de obicei, tot rezultatul nu era deck ca si el,
ca büdös zsic166, mai manca un rest de bataie. La randul meu,
cand ajungea dansul in valtoarea antisemitismului declansat,
ii alergam intr-ajutor efectiv. El era slabut, eu eram un copil
bine legat, iubitor de incaierari 4i maestru in a chicari7 cu
piciorul pe contrar. Asa se desfasura educatia fizica pentru
valahi, multumita instinctelor etnice maghiare.
Pe drum spre casä, cum kambii (beldam in aceea§i directie,
Mendel Markus era de multe ori tot asa de stroflocat8 ca si
mine. Totusi, aruncand bratul, unul peste umerii celuilalt,
uitam repede suferintele, multumi0 cä am mai dat §i noi Cate
o palmä, un pumn, un picior cutdruia i cutäruia. i astfel hop-
saleam8 satisfacuti. Mai era insa i un moment moral, care

172

www.dacoromanica.ro
imi oferea tot mereu reinnoita consolare. Nu vazusem eu stam-
pele cu Mucius Scaevola, cu Horatii i Curiatii, cu saltul lui
Curtius?'° Dar statuia imparatului Traian? Ehei, acestia erau
stramosii mei, pe când ai lui Barabes i Debreczeny? Ai
lor au niivalit, in pielea goald, in tara. Doar stiam ca romanca,
pe care un ungur a surprins-o cum Ii usca rufele pe gard, cand
I-a vAzut pe omul gol, cillare, si-a facut cruce si i-a intins o
izmana: na dragA" de atunci ungurul le zice pantalonilor
notirtig. Si erau asa de s'albatici de nici nu stiau sà-si Barba' ori
frigã carnea, ci mancau carnea hoiturilor de cal pe care o
batuceau cu curul gol, folosind-o in loc de sa. Dd-i dracului,
N,ai de ei, unguri. Si orice supArare era coplesita de orgoliul
originei romane i indulcita de dispretul fat.ii de rasa infe-
rioar6.
In copiii valahi ai vremii pulsau in subconstient doctrinele
lui Gobineau, H. S. Chamberlain si Nietzsche. Continuitatea
noastrd in Dacia nu se discuta, se afirma contra tezei ma-
ghiare a veneticilor cotropitori.
Mendel Márkus, tovardsul meu de restriste, se inveselea
el' de veselia mea. Dansul se va fi gandit desigur: Tot noi
evreii suntem si ramanem poporul ales al lui Jabulhil. Tot
de la noi au copiat goii monoteismul lor."

fINTRAREA IN PARLAMENTUL DE LA BUDAPESTA]

Felul de a fi i soiul ungurilor variaza dupà tinuturi si


dupä doza de amestec cu slavi, nemti etc., prin care au asimi-
lat si obiceiuri, ideologie, ba pand si port, dansuri, artà culi-
nara.
Tipuri interesante sunt cele din asa-numitele orase de 0-
rani (parasztvárosok). Acesti tidrani sunt un fel de Grossbauer,
Kleinbürger12, ori ceva intre ele. Cam un gen ca acela descris
de J. si J. Tharaucli3 a compatriotilor lor privilegiati de odi-
nioarà din Limoges. Prejudecati, orgoliu arierat, zapäceald kos-
suthistà, semidoctism marginit ii caracterizeazd. Cánd impà-
ratul Whilhelm vizitase Budapesta, bravii patrioti de la Kecske-
met nu voiau sa creadä cà discursul sAu fusese pronuntat in
odioasa limba german'as. Aceasta ar fi fost o ofensa la adresa
maghiarimii, chiar in capitala, chiar in palatul din Buda. Toate
informatiile ca Whilhelm nu stie ungureste nu i-au putut con-

173

www.dacoromanica.ro
vinge pe cei sceptici. Cum s5 nu stie ungureste? Sunt oa-
meni, ba chiar si imparati care sa nu stie vorbi in limba ma-
ghiara? Asta e imposibil." 5i au ramas cu credinta lor ca
neamtul a comils intentionat o ofensd contra maghiarilor,
deoarece e cu desavarsire absurd a presupune ca nu ar cu-
noaste limba lui Tbhötöm14.
La 1906, cand cu constituirea noii Camere, a fost ales pre-
zident de varstä batranul octogenar Szapanos bacsi (nenea Ste-
fan Szapanos). Dansul umbla in izrnenele traditionale, cu redin-
gotä 48-ista i ii distingea o barba lata, alba, abundent5. La
dezbaterea bugetului armatei s-a intamplat ca in sedinta
din 5 februarie 1907 sà urmeze dupa mine la cuvant, mosul.
Eu imi aromatizasem expunerea cu ardei, statistici i cu decla-
ratii din cele mai odioase pentru urechi maghiare, punand anti-
teza intre armata comuna", toleranta, habsburgica si intre
postulatele sovine cari, prin limba de comanda si de instruc-
tie maghiara staruiau la maghiarizare. Batranul Szapanos stä-
ruia tocmai pentru maghiarizarea armatei. In culoar ma opri:
Tu esti un baiat simpatic si-mi place de tine. Nu pot
insa pricepe Ca ce politica fad. Tot vorbesti de romani, de
scoli romanesti, de regimente romanesti, cand ne gasirn in
Ungaria iar aici tot omul e maghiar. Ca nu suntem in Roma-
nia. Nici tu nu poti fi decat maghiar. Mananci paine maghiara,
bei apa maghiara, respiri aer maghiar, prin urmare nu poti fi
decat maghiar.
Ii ascultasem cu deferenta cuvenita varstei lui. Stiam Ca
nu-mi completa educatia spre a ma supara ca tinerii robeD
obraznici ci, adanc convins ca-mi face un bine, fiind eu
jertfa unei confuzii de gandire. Si i-am raspuns:
E o neintelegere la mijloc, stimate unchiasule. Este in
Ungaria un tinut mare, unde locuiesc valahi. Acolo painea, apa
si aerul, totul este valah, pentru cã noi acolo mancam paine
valaha, bem apa valaha si respiram aer valah. De aceea noi
zicem cu parintele Lucaciu: Minden ember legyen ember és
oldh, aki befer az erdélyi ég alci!15
Dupa alegerile din 1906, in preajma deschiderii CarnerPi,
ne-am intrunit impreuna cu colegii slovaci i sarbi. Dupd ce
am facut cunostinta personala, am stabilit anumite principii
in privinta atitudinii i comportarii noastre in fata Camerei,
in relatia fata de partidele maghiare majoritare etc. si ne-am
constituit, alegandu-1 in unanimitate pe Dr. Teodor Mihali, de
prezident al partidului nemaghiar parlamentar."
Mai mult s-a discutat problema tacticii noastre in dezba-
terile din plen. Dintru inceput s-a decis ca pasirea noastra
174

www.dacoromanica.ro
trebuie sa fie demna dar lipsita de orice sovaire, categorica,
darza, necrutatoare. Era de prevazut Ca vom fi expusi la cele
mai nesabuite insulte. Cum vom riposta, cum vom reactiona?
A ramas ca fiecare sa actioneze dupa cum se va prezenta situa-
tia, insa ca toti cei de MO sa se solidarizeze cu cel atacat.
Ce vom face daca se vor ivi chestii de onoare"? Dam
satisfactie cavalereasca" prin acceptarea unei provocari la
duel? In caz ca suntem ofensati, cerem satisfactie, provocam
la duel? In societatea maghiara i indeosebi in sanul deputa-
tilor stapanea uzul duelului, care, periodic, degenera intr-un
fel de epidemie de dueluri. Ale lui $t. Tisza, t. Rakovszky16
vicepresedintele camerei erau faimoase.
Doi-trei ini, dintre noi, avuseseram oarecare tehnica de
scrima i diferite experiente, in privinta aranjarii afacerilor
de onoare. Rerniniscentele acestea, de pe vremea rixelor la
universitate, ne calificau de specialisti in materie. Considerand
ca in partidul nostru se gaseau vreo 5-6 preoti, cativa advo-
cati, profesori trecuti de varsta cavalereasca", bar restul me-
dici, comercianti si un Oran sorb, la adeca, abia ramanea un
numar de 10-12 insi, cari dispuneau atat dupa codul lui
Barbasetti, cat si dupa al lui Bo 101.17 mai la moda de
toate criteriile, spre a putea cere i da satisfactie" cavale-
reasca. Insa acesti vrednici nationalisti isi petrecusera timpul
cu studii, cu practica meseriei i cu lupte politice. Cei mai
multi nu luasera, in viata lor, o sabie in mana si nu trasera o
singura impuscatura la tinta, cu un pistol de duel.
Cum era, cu siguranta, de prevazut ca, indata ce unul din-
tre noi ar trimite secondanti, in urma unei ofense suferite in
Camera, ori ar accepta, prin secondanti, daca ar fi provocat,
activitatea noastra s-ar reduce repede la aranjarea chestiilor
de onoare, cu care ne-ar onora cu duiumul scandalagiii
maghiari din camera, am hotarat sit nici nu cerem, sa nici
nu dam satisfactie cavalereasca" pentru controverse sau in-
sulte cari s-ar intampla in incinta.
Fireste, in toate cazurile, de aceasta natura, era datoria
prezidentului Camerei sa grijeasca de ordinea si de demni-
tatea dezbaterilor, conform regulamentului. Hotararea noastra
s-a dovedit in scurt timp de prevedere inteleapta. Intre slova-
cul Skia'ak (comerciant), om plin de temperament debater18,
totdeauna gata spre a sari la atac i cutare coleg maghiar,
s-a aranjat un conflict prin interpretari. Inteleptul i stapa-
nitul Hod 2a fu de asemenea expus unei cereri de explicatii",
prin cloi insarcinati quasi secondanti ai lui G. Imrecsanyi, uria-
sul de 2 metri (slovac renegat), din partidul catolic popular al

175

www.dacoromanica.ro
contelui Zichy Nandor (Ferdinand)". Raspunsul nostru a fost
cà nu dam nici explicatii, nici satisfactii, pentru ceea ce se
intampla in discutiile Camerei. Au fost si alte mici incidente
de asemenea natura. Apoi a urmat explicarea definitiva. Con-
form regulamentului ceream, cand unul, cand altul, stabilirea
daca numärul celor prezenti in incinta corespunde ori nu
prescriptiilor reglementare, spre a putea continua dezbaterea.
Prezidentul I. Justh2° foarte corect in privinta observarii
regulamentului, obiectiv i fata de noi, chiar i daca, folo-
sindu-ne de regulament, faceam o mica obstructie fractionata,
orclona totdeauna numaratoarea, daca o ceream.
De data aceea, eu cerusem constatarea numarului depu-
tatilor prezenti. Justh, suspenda dezbaterea, ordonand ca secre-
tarii sa constate numarul. Apoi:
Domnii secretari imi anunta ca de f ata sunt X domni
deputati i astfel suspend sedinta.
Intre timp suna clopotelul, in toate unghiurile Camerei.
Prin toate usile salii intrau, razleti, deputatii. Totusi, vedeam
Ca nu erau in numar suficient cleat daca ramaneau i ai nostri
in incinta. Atunci ma adresai lor:
Teiti, plecati !

Wekerle, primul ministru i Rakovszky, viceprezidentul,


informati de procedura mea, se alaturara i ei grupului ostil,
ce ma inconjura:
Da zise Wekerle eu ma port todeauna leal fata de
voi, dar voi imi faceti neincetat mizerii. Ma siliti sa-mi pierd
timpul in camera in loc sa-mi vad de munca
Iar Rakovszky strigand violent:
Voi ne provocati, ne insultati i apoi refuzati sa ieiti
pe teren, nu dati macar satisfactie. Procedura voastra e nemai-
pomenita
Mai vociferau si altii in jurul meu, in unison cu primul
ministru i cu duelgiul faimos Rakovsky. Eu le ripostam sprin-
ten ca ne facem datoria de deputati conform dreptului regle-
mentar. Nu vom tolera sä ni se astupe gurile etc. iar apoi
cum Rakovszky stäruia asupra lovagicis elegtetel-ului (a satis-
factiei cavaleresti), mi-am dat drumul revoltei:
Ce lovagias elégtétel. Nu suntem nebuni ca sa facem
pe dulegiii. Nu am fost alesi pentru a aranja zilnic chestii de
duel, ci ca sã reprezentam programul poporului nostru. Noi
suntem alesi de tarani, suntem i noi tarani, nu avem nici o
pofta sa facem pe cavalerii de dragul vostru i ne e indife-
rent daca vä place ori nu.

176

www.dacoromanica.ro
Intre timp prezidentul Justh urcase la tribuna. Domnii s-au
imprastiat. Justh deschise din nou sedinta si intreba regle-
mentar daca D-1 deputat doreste ori renunta sa se constate
dacd este camera in ramiar. Eu:
Va rog sa dispuneti numaratoarea.
Constatandu-se din nou insuficientul numar reglementar,
cinstitul Justh suspenda din nou sedinta; vuiet, injuraturi etc.
Te rog zise el sa-mi faci prietenia personala sa
renunti la cererea de a mai constata numarul deputatilor pre-
zenti. E de prevazut ca ar trebui sa suspend sedinta pe timp
mai indelungat, pana sa se adune numarul reglementar. Ar
fi un blam pentru mine.
D-le prezident, cu cea mai mare placere. Asa da, dar
nu cu metode de ale lui Rakovszky.
Redeschizand [sedinta] i adresandu-rni intrebarea, rn-am
ridicat si am declarat ca renunt.

Un functionar al unei banci mari, trimis cu un milion, a


disparut. Se numea Kecskeméthy. Curentat in toata tara, avi-
zata strainatatea, politiile de porturi etc., toate urmaririle au
ramas zadarnice. Prin presa din Ungaria si cea din toate tarile
nu mai putin prin foile umoristice din Budapesta i Viena
cazul devenise celebru.
Era in Camera un deputat, preot calvinist, om maruntel,
linitit Kecskeméthy. Intr-o zi ne urcaram impreuna in ascen-
sor. Dansul deschise vorba:
Ce om simpatic ai putea tu sa-i fii intregii Camere,
daca nu ne-ai insulta si [ne-ai] provoca intruna. Dar tu. in
mod direct ori ironic, mai cu citate, mai deghizat, ataci tot ce
e maghiar. i totusi, precum dovedeste numele tau, si tu esti
maghiar. Ar trebui sa-ti impui o altd atitudine.
Iti multumesc pentru bunavointa, dar vezi, valahul zice
ca lupii isi schimba parul, dar naravul nu. Nu neg ca., din
ascendenta mea port o pickura de sange maghiar in mine.
Consecintele sunt fatale. De cate ori iau cuvantul, voi si ince-
peti cu intreruperile ofensatoare, cu insulte la adresa roma-
nilor, cu insulte contra mea, pentru Ca sunt un roman scapat
de maghiarizare. Eu nu ma las impresionat. Imi continuu calm
discursul. Sicanele devin insa tot rnai dese, mai agresive.
Ripostez linistit, cu linite stapanita obiectiva. Sangele valah
din mine imi conserva intelepciunea. Zadarnic. Agresiunile
12 Memorii, vol. IV 177

www.dacoromanica.ro
voastre se intetesc. i atunci se petrece in mine un fenomen
ciudat. Picatura de sange maghiar, pe care am mo*tenit-o *i
care rnotaise undeva, in fundul fierei, stapanita de sangele
cuminte valah, incepe sa bajbaie (bicseregni kezd). La inceput
incet, apoi tot mai violent, pana ce se ridica la suprafatia iar
atunci cand ma stapane*te, fire*te fac intotdeauna o prostie
*i dau riposte care va ustura.
Keoskeméthy ma ascultase tacand, ca apoi sa-mi raspunda:
Vezi Ca nu poti vorbi, fära ca sa fie tot cuvantul tau
cate o insulta pentru noi maghiarii. Pentru cele ce le-ai spus
acuma, regret cá nu exista posibilitatea de a te pedepsi. De
altcum a* propune sa ti se anuleze mandatul. Ai merita-o, cu
atat mai mult ca porti un nume atat de ilustru maghiar.
Ce sa fac daca numele stramo*ului meu 1-au maghiari-
zat la liceu. Eu il port din nou. Dar nurnele nu e nimic,
sufletul a ramas valah. Iar in ceea ce prive*te Ca numele meu
e ilustru *i maghiar, oricat ar fi de ilustru, nu se poate corn-
para in privinta celebritatii numelui maghiar Kecskeméthy.
Mi-a intors spatele *i astfel a incetat orice contact intre noi.

APROPO MAGHIARIZARE"

In 1907, vara, ma gaseam sub anatema rnagbiarimii, in


urma formulei construità de cel mai mare saltimbanc de echi-
libristica retorica echivoca, baritonul conte A. Apponyi. Dan-
sul, ministrul cultelor *i instructiei publice dupa ce fusesem
aruncat afara din Camera luand cuvantul, constatase ca,
ofensand eu natiunea" maghiara, rn-am dovedit nevrednic de
rnandat. Am comis o crima *i astfel in numele publicae hone-
statis"21, neexistand posibilitate legala spre a mi se anula
mandatul, ma invita ca sa am bunul simt de a renunta eu
insumi la deputatie.
Colegii sarbi, Manoilovici *i Musiciki imparta*eau opinia
lui Apponyi, dar au ramas izolati cu incercarile lor de a crea
atmosfera. Fire*te ca eu nu rn-am gandit nici un moment sa-i
fao placerea lui Apponyi, urmandu-i sfatul. Dintre cei inca-
pabili *i prea la*i spre a actiona, care inclinau prin critici
de palavragii sa deprecieze totul, ce insemna o validitare bar-
bateasca nationala fie zis spre cinstea intregii tagme de
castrati politici, in urma unei invertiri hormonale nu s-a
178

www.dacoromanica.ro
gasit nimeni afara de Amos Francu 5i Elie Daianu, prietcnii
mei din tinerete 5i apoi de la masa romaneasca din cafeneaua
Kihaker din Cluj; nu s-a gasit nimeni [altull spre a ma ataca.
In schimb am primit numeroase declaratii de solidaritate si de
adeziune incurajatoare. Am oprit sa se faca publicarea [aces-
tora] in Lupta", spre a nu expune pe toti acei rornani con-
stienti i cinstiti, la sicanele micilor potentati maghiari din
provincie.
Francu si lianu crezand Ca a sosit momentul ca prin-
tr-o singura lovitura fära rise sa se imbune la cei mari 51
sa-si asigure pielea i interesele la ungurii sovinisti din Cluj,
au ales o tactica pe cat de perfida, pe atat de lase 5i de imbe-
cila. Ei au publicat in Gazeta Transilvaniei" (abuzand de
prietenia lor personala cu cinstitul Aurel Muresianu) o decla-
ratie, ori apel, adresandu-se lui G. Pop de Basesti, in calitatea
sa de prezident al Partidului National Roman. Ca membri ai
P.N.R., ingrijorati de anarhia din sanul Partidului, ei Ii apo-
strofau pe prezident sa intervina si sa faca ordine. Dupil ce
astfel Ii dadura certificatul de buni rornani" Rita de opinia
publica româneasca, simultan au mai semnat o declaratie, cä
anume ei declina orice comunitate cu incendiatorul Ardea-
lului, desolidarizandu-se de mine.
Aceasta au publicat-o in ziarele maghiare. Tin minte Ca
am itit-o in Budapesti Hirlap" (din Budapesta) si in Ellen-
zék"22 din Cluj. In Gazeta Transilaniei" mari romani, in zia-
rele maghiare buni patrioti; in Gazeta Transilvaniei" zelosi
de soarta P.N.R., in Budapesti Hirlap" 5i in Ellenzék" cele
mai soviniste ziare ingrijorati [ca] nu cumva sa-i tina de
revolutionari valahi, de aceeasi panura cu mine. In fine, am
fost i eu bun-bucuros Ca mi s-a oferit temeinica bazd spre a
rupe relatiile cu acesti amici". Nu atat lipsa de caracter i-a
determinat sa procedeze cum au procedat, ci dezechilibrul hor-
monal de care sufereau amandoi. Daianu, asiduu publicist,
eseist, lipsit de verva originala. Prefera insa evitarea riscuri-
lor, folosindu-se de strategia tufelor culturale anonime, de
cronicar dulceag. Cu tot temperamentul sàu molcom si cir-
cumspect, tot a sfeclit-o cand cu rugaciunea basarabeanului",
publicata anonim, tradandu-1 insa manuscrisul. Francu, iste-
ric, zeflemist, palavragiu, de ambitie morbid& lipsindu-i po-
tenta cand ar fi fost sa-si schimbe frazele in fapte. Multi insi
confundau lipsa de coaie a acestor fartati, cu lipsa de caracter.
Tout comprendre c'est tout excuser23.
Fireste ca in urma infierarii de care rn-a invrednicit Ca-
mera, voind sa ma scoata ca as fi contrabandat textul poeziilor

179

www.dacoromanica.ro
incriminate, in procesul-verbal al sedintei cu complicitatea
stenografilor cat i violentele atacuri ale presei rnaghiare:
infamul tradator de patrie", valahul mizerabil", ticalosul
versificator" etc. etc., mi-au creat o atmosfera de ultravalah
intre valahi, ceea ce insemna ura unanima din partea ungu-
rilor.
Intre romani? S-au gasit multi cari vadit evitau de a se
prea expune, prin contactul personal cu mine, spre a nu se
compromite. Din parte-mi, le inlesneam putinta de a observa
acea inteleapta rezerva, impusa de instinctul lor sanatos de
conservare.
Calatorind odata intre Brasov si Cluj, vagonul restaurant
era ticsit de lume. Eu stateam singur la o masuta. La Cucerdea
a intrat deputatul Gadl, secui, viceprezident al Camerei in
acel moment. Cu o privire observa singurul loc liber la ma-
suta mea i intreband daca e liber se aseza vizavi de mine.
Observai, din atitudinea lui zapacita ea numai dupa ce
ocupase scaunul ii dadu seama ca eine Ii ede in fata.
Perplex, cauta in jur de sine. Eu atunci:
Nu totdeuna se poate evita sã ajunga omul in atingere
nedorita.
Intre timp un cunoscut de la o masa mai departat5 II
saluta iar dansul, folosindu-se de ocazie, parasi masa mea.
M-a boicotat.
Cand am luat cuvântul la buget, mai int5i dupa scanda-
lurile din primavara 1907, eram de fata numai vreo 5-6 colegi
romani i slovaci. Cand mi s-a pronuntat numele, dandu-mi-se
cuvântul, s-au ridicat voci pe bancile deputatilor maghiari.
Nu-1 ascultam! S5 iesim!
Si cu totii au parasit sala. Am ramas numai membrii birou-
lui i cei cativa colegi ai mei. In fata lor am dat drumul dis-
cursului. Mare onoare!
Cand treceam de-a lungul culoarului Camerei, ma sim-
team ca acasa, pe colnicul24 codrului, care duce spre Poiana
Mare. So/us eram25. Senzatia singuratatii desavArsite ma stä-
panea. Nu ma vedea nimeni, nu vedeam pe nimeni, fie depu-
tati, fie ministri. Nu salutam, nu ma salutau. Totusi, functio-
narii Camerei i servitorii si-au pastrat vechea atitudine de
politete fata de mine, datorata unui deputat. Ba, prin anumite
atitudini prevenitoare, ma lasau sa inteleg ca imi pastreaza
vechea simpatie. Umilitii starilor sociale se simteau congeniali
cu razvratitul, care cuteza sa infrunte pe sustinatorii conspi-
rati ai sistemului i spiritului feudalismului.

180

www.dacoromanica.ro
/n mijlocul acestei ambiante, de splendida izolare, ma ga-
seam la Olpret in toiul verii. Notarul cercual Carol Szél (un
ungur romano-catolie, om foarte de treaba, care vorbea si
scria romaneste ea un roman) imi comuniea, intr-o zi, ea a
primit informatie oficiala despre sosirea unui inalt comisar",
inspector. Au fost numiti 5 astfel de inspeetori, pe 5 sectoare
ale tarii, ca sa revizuiasca schimbarile cari s-au ivit, de la
cadastrare incoace, in starea reala a cartilor funduare. Fireste
cd si in mosia mea se puteau gasi o multime de schimbari,
cari puteau servi ca baza spre a-mi ridica, in mod simtitor
impozitele. Din pasune de clasa inferioara se alesese pomet, de
putea fi calificat gradina". Din altä pasune, de odinioara, se
facuse arator, din teren inundabil sau mlastinos se alesese lu-
cerniste etc.
Asteptam, nu fara ingrijorare, sosirea omului pacoste, care
avea sa descinda in comuna vecina, la notarul Szél. Erau la
noi socrii i o sora a soacrei mele (Tilica), din Bucuresti. Intr-o
zi stateam eu totii la umbra, in gradinita dintre casa i dru-
mul tarii pe la 41/2-5.
Deodata se opri o trasura taraneasca inaintea portii. Cobo-
randu-se un domn, intra pe usita in curte. Atunci, eu mersei
sa-1 intampin, fara sa am o banuiala ea cine ar putea sa fie.
Dansul se prezenta: Boer, comisar" etc. L-am poftit la umbra.
Conversatia era fireste in limba maghiara. Nici socrii, nici
Tilica nu stiau sa spuna pe ungureste, macar cat au uitat un-
gurii. Iar cand Lencica se aventura sa fie la intelesul secuien-
celor din bucatarie, comitea niste erezii contra bunelor mora-
vuri, prin expresii maghiare de neimaginat. (Aurel a faeut o
mica colectie din specialitatile unguresti ale mamei sale. De
exemplu, in lee de kinyithatja az ablakot" (poti deschide
fereastra, sie können das Fenster afumachen = fel tudja
csinalni az ablakot) felcsinalni", in patois maghiar, inseamna
a umfla", in sensul de a insarcina". Apoi az Annuska (fetita
bucataresei Vero-né) fog anyit kapni Alparétba, jo unt-ot és
smantanat es fog lenni köver, olyan mint egy kicsi fasz (wie
ein kleines Fass) etc.26. Ca mostre sunt suficiente aceste cloud
c itate.
Boer insa a salvat dintru inceput situatia, spre marea mea
linistire. Dansul a declarat pe nemteste cã ar vorbi bucuros
romaneste, dar nu stie limba literaras. Apoi au decurs toate in
limitele curtoaziei. Cucoanele 1-au oferit ojina27 iar el refuzand,
1-au omenit cu dulceata etc. Dupa ce statuse timpul protoco-
lar, pleca spre a-i face vizità si lui Joan. L-am petrecut. loan
sedea sub un mar, citind. Abia s-au terminat prezentarile,
181

www.dacoromanica.ro
cand Boer deschise conversatia cu observarea ea precum crede
el, intre familia noastra si familia Boer exista legaturi de
veche inrudire.
La aceasta, loan 1-a si supus unui exarnen genealogic jar
apoi, facand un minutios expozeu asupra Boerestilor de dife-
rite predicate28 a ajuns la constatarea cä, Boerestii, din care
se tragea mama tatii bunica noastra Rozalia Boer, este o
alta ramura. A doua zi i-am reintors vizita, rnergand impreuna
cu frate-meu Ioan la Osorhei, unde Boer locuia la Szél.
Trecura dupà aceea cateva zile, canc.] se repeta scena pri-
mirii inaltului Comisar" la Olpret. Era tot dupa-amiaza, fa-
milia la acelasi loc in gradina, cand Boer se cobori din aceeasi
träsura taraneasca. Venise ca sa-si ia ramas-bun. Terminase
lucrarea. Poftit sa ia ceva fiind masa asternuta pentru ojina,
a multumit, refuzlind cu motivarea cà vrea sa evite de a-si
intarzia sosirea la locul de destinatie. L-am petrecut pana la
usita, oferindu-i sa-i pun la dispozitie trasura cu arcuri si cu
cai mai sprinteni. Dansul a refuzat, spunand Ca prefera simpli-
tatea, caci astfel evita ca poporul sa vada un rauvoitor in el.
Mi-a comunicat cã in notariatul nostru nu a gash decat
foarte putin de modificat. Apoi, oprindu-se in usa, zise:
Am lost adanc revoltat pentru mielia i brutalitatea
cu care s-a purtat Camera in contra d-tale. Noi, familia Boer,
suntem maghiarizati de pe vremea calvinismului. Nu am uitat
insa ca suntern de origine romaneasca. Traditia s-a pastrat.
Fiul meu e pretor in judetul Turda-Aries. Intereseaza-te D-ta
la prietenii D-tale, de exemplu la Chirtop, sa-ti spuna cum
se poarta el cu taranii romani. De cand era copil 1-am invatat.
Cinsteste-i ea esti din sangele lor i sangele nu se face
apa. Fireste ca vremurile ne-au apucat cum ne-au apucat si
nu putem schimba situatia de fapt, dar se cuvine sa nu uitärn.
Mi-a parut foarte bine cà te-am cunoscut personal. Ii dorezc
perseverare i succes.
S-a urcat in trasura si a plecat, iar eu am ramas adanc
impresionat. Nu am avut ocazia sd-1 mai intalnesc. Cele ce mi
le spusese referitor la fiul sáu, mi-au fost confirrnate.
(N.B. Cand s-au petrecut in Camera scandalurile cu mine,
Alexa Poco129 de la Baia Mare, Tartuffe-ul milionar, zise la
cafeneaua Jagerhorn &are mine, cu henteges" specific pro-
priu unor satmareni, cu alure gentrizante:
Eu, D-le Vaida nu m-as fi lasat sa ma scoata afar* ci
m-as fi blitut cu o suta de insi, chiar si daca rn-ar fi costat
capul.

182

www.dacoromanica.ro
I-am raspuns:
Fiecare judeca cu capul lui. Pentru capul meu erau
prea multi si prea prosti si m-orn pandit ca de capul meu mai
poate fi lips& pentru treburi folositoare, in loc de a-I intre-
buinta ca berbece de spart zidurile. Dealtcum imi permit sa te
felicit si sa-ti admir curajul cu care ai urmarit din loje desfa-
surarea scenelor din circ.
* *
*

Pe timpul propagandei mele pentru Frontul Romanesc",


protopopul Breban din Baia Mare, venind la automobilul meu
[spuse]:
Niii am ce face, sa ma scuzati, cu sentimentul sunt cu
Vaida, ca capul sunt cu Maniu.
Nu-ti face griji parinte. Nu-i nici un bai parinte. Ma
impac cu sentimentul D-tale, dupà ce cu capul D-tale n-as
avea ce face.
A zambit, impacandu-se cu situatia.
*
* *

La Botosani (locuiam la familia Si lion), adunare de pro-


paganda. In sald locurile din fata a podiului erau ocupate
de oraseni si evrei. Taranii se inghesuiau in spatele salii. In
decursul expunerii mele, aratam ca nu suntem antisemiti, insa
pretindem primatiatul elementului romanesc. Romithul ca ele-
ment rural e dazavantajat IAA' de evreu, care dispune de mij-
loace si posibilitati, prin rude, legaturi, mjiloace materiale, ca
sa profite fiii lui, sa li se iusureze ascensiunea sociala, mate-
rial& culturala. Generatia tanara romaneasca trebuie sa fie
ridicata la acelasi standard de posibilitati de trai, spre a putea
concura la studii si in viata etc.
Mid eram in toiul expunerii si pilduirii, un evreu ni-a
intrerupt:
Eu am patru copii si stau la tara, atunci si copiii mei
trebuie sa primeasca ajutoare de la stat.
D-ta, fiind evreu, nu stii sa-ti ajuti? doar esti corner-
ciant, nu esti taran.
Cum sa-mi ajut?

l 83

www.dacoromanica.ro
Daca nu stii sa-ti ajuti nu esti evreu cu minte. Nu ma
pricep sa fac evrei cu minte din evrei prosti.
M-a lasat in pace, a tacut.
*

Pe vremea faimoaselor pertractari", pentru colaborarea


intre P.N.T. i liberali, Maniu ne insarcinase, pe Mihai Po-
povici si pe mine, sa sustinem legatura cu Iorga, informandu-1
spre a-i retine sa ne strice jocul. La o ocazie ne spuse:
Dvs. nu-i cunoasteti pe 'acesti bizantini. Sunteti niste
ardeleni naivi. Sfarsitul va fi ca Bratianu o sà va traga pe
sfoara. Nu puteti evita sa scapati de perfidia lui Bratianu,
dada punandu-i conditia ca tratativele intre el si Dvs. sa fie
conduse de mine. Pe mine nu ma va putea insela acest bizan-
tin. Vedeti (aratand pe biblioteca, spre o fotografie a unui
barbat barbos, cu comanac31 mare in cap), e un stramos al
meu, eu am sange de fanariot. Pe mine nu ma poate trage pe
sfoara Bratianu, pe cand de voi ardelenii, isi va bate joc, orice
yeti face.
Iorga nu ne ierta initimitài1e cu Take Ionescu i dupa ce
intervenind moartea acestuia, fuzionasem cu takitii, ne-a pur--
tat suparare, Inca nici salutul nostru nu-1 mai primea cand ne
intalneam la Camera. Aceasta situatie a fost lichidata cu usu-
rinta, ca orice indispozitie a lui Iorga. Dupa ce participasem
6 deputati national-taranisti la premiera piesei Fatalitatea. in-
vinsd, la Bucuresti, aplaudand frenetic (pe cand liberalii erau
numai doi, ministrul de razboi, generalul Mardarescu si Alex
Lapedatu32) iar apoi la Cluj, Teatrul Maghiar reprezentand
piesa in traducere maghiara, relatille cu Iorga s-au ameliorat.
Fiind eu la Cluj, i-am telefonat directorului Janovics, retinan-
du-mi o loje pentru premiera. Iscusitul evreu, promotor al cul-
turii dramatice maghiare, impreuna cu coreligionarul sàu, ca-
sierul teatrului, Parlagi, mi-au rezervat loja vecina cu cea
retinuta pentru Iorga, spre a-mi fi pe plac.
Acestia cloi fusesera chiriaii localului din casa noastra,
unde instalasera o cafenea moderna, acceptand propunerea mea
de a o nurni Thalia"33, ca sa evit un nume maghiar. Toate
si contractul au fost aranjate de Parlagi, Janovics par-
ticipand ca asociat din umbra. Ramasi fara teatru in Romania
Mare, au stiut totusi sa-si ajute, Janovics obtinand concesiu-
nea si teatrul de -yard din Cluj, iar concesiunea pentru Oradea
Mare [a obtinut-o] Parlagi, datorita lui Goga.

184

www.dacoromanica.ro
Precum imi comunicd Parlagi confidential, ei doi au aran-
jat trecerea castelului lui Ady, din Ciucea, in proprietatea lui
Goga, decorat si cu tablouri i covoare din castelul contesei
de St. Marko34, din Torontal, al cdrei executor testamentar a
fost baronul Max Beck, fostul prim-ministru austriac. Pe cand
am devenit seful primului guvern roman, in toamna 1919, imi
scrisese rugandu-md sd-i inlesnesc obtinerea vizei pentru pa-
saport, ca sa poatd aranja lasamantul ducesei. Ce revansd ridi-
cold din partea mea, fata de acest mare amic al cauzei romane
si neimpdcat dusman al lui Tisza et consortes. Si ce rusine pe
mine ca roman, cand am aflat de suvenirurile" procurate de
prefectul Tavi Bogdan35, pe seama lui Goga, din castelul duce-
sei. Poezia, talentul, idealismul sunt prea .slabe ca sä reziste
/a auri sacra fames63 càci paupertas maxima meretrix37. Un
stat si o natie trebuie sa-si creeze mai intai o clasa de oameni
si familii, indepenclente in privinta materiald i sa-si pldteasca
onest functionarii, ba chiar larg, dacd nu vrea ca ei sã cadd
prada lâcomiei ci, avand ce le trebuie, sa fi trecut in sange
traditia corectitudinii.
Dar sd revin la Iorga. Pe Iorga 1-au cunoscut i 1-au stiut
manevra nu numai sasi i unguri, ci i evreii Janovics si
Parlagi. Spre marea satisfactie a copilului genial dar de pato-
logicd naivitate, imitand pilda tuturor ministrilor de culte
si arte si a directorilor Teatrului National din Bucuresti, ei
reprezentau si in traducere maghiara cate o piesd de a lui
lorga. La premierd era invitat autorul si nu intrelasa sd apard.
De sald plind se ingrijeau atat cei din capitald cat Si evreii
din Cluj. Claquet38-ul oficial functiona la perfectie, iar stu-
dentimea Ii achita delirant gratuitatea biletului. Ce bilet?
Conform traditiei usile erau asediate, deschise cu asalt Si
locurile ocupate. Iorga strdlucea in iluzia succesului. Nimeni
nu putea sti intru cat ii dadea seama de realitate i intru cat
judecata lui era coplesitd de orgoliul si de vanitatea excesivd,
de care suferea. Directorii din Bucuresti maraiau i injurau
in surdind, cdci montarea pieselor lui Iorga trebuia executata
conform indicatiilor pretentioase ale autorului. Dupd premierd
nu mai urmau decat 1-2 reprezentatii, incat deficitul era
inevitabil. Care guvern ar fi cutezat insd sd refuze acoperirea!
Cu reprezentatiile maghiare, Iorga credea ca Ii poate apropia
pe unguri, pe cale culturald si era satisfdcut cd le dovedeste
intelectualilor maghiari superioritatea artei si literaturii ro-
mane. Deficitul lui Janovics Ii acoperea guvernul din Buda-
pesta, care stia sd-i ajute pe maghiarii din tinuturile tem-
porar descopciate", sd-i ajute sã aibe mai multe fiare in foc.

185

www.dacoromanica.ro
Astfel, datorità lui Janovics, ne-am pornenit, impreund cu
sotia mea, vecini de loje cu Iorga. Femeile, ca brasovence s-au
salutat cu sincerd ealdurd. Iorga mi-a primit salutul, parcd
nu ar fi fost deloc supdrat. Fireste Ca in decursul intregii
reprezentantii, am aplaudat din rdsputeri, mai cu seamd ciind
autorul ii fdcu aparitia pe scend, aclamat frenetic de public.
Adevärat cd tAlharul de Janovics a stiut, prin iscusita impdr-
tire de roluri sd creeze un ansamblu, care izbuti sá facd o
inscenare remarcabild ca actiune, dintr-o piesã imposibilã, ca
subiect si ca redactare.
Dupd teatru ne-am dus la restaurantul New York. Acolo,
la un pahar de bere, Iorga, spre surprinderea rnea, imi spuse:
Eu plec la Paris sd-mi tin cursurile la Sorbona. I-am
dat insärcinarea lui Argetoianu sà facd fuziunea cu Dvs. pd.nd
la reintoarcerea mea. Dacd va sti sa o facd dupd gustul rneu,
am sa aprob.
Dar, D-le Profesor, noi nu cu Argetoianu, ci cu Iorga
vrem sá fuziondm.
Ddnsul nu a cedat din punctul sdu de vedere, eu am std-
ruit pe kingd al meu. Asa s-a declansat pertractarea" fuziu-
nii, care s-a terminat cu faimoasa bicefalie", un adevdrat
balamuc. A fost norocul ca o adevaratd fuziune nu s-a reali-
zat, ci a rdmas totul si in continuare in stadiul per-
tractdrilor.
Pe timpul acela, crezdnd ca-1 impresionez pe lorga, i-am
dat sd inteleagd cd am putea sã ne intelegem cu Goga. Efectui
a fost cu totul neasteptat. Mi-a rdspuns:
D-ta se vede cd tot nu-1 cunosti pe Goga. Sufletul lui
e frdmantat de tot ce se scurge mai rdu si mai tiedlos din
sufletele oamenilor si se adund in fundul iadului. 0 sd mai
aveti ocazie sà va convingetii...
Si a continuat pe tonul acesta, cuprins de o furie extra-
ordinara. Am cdutat sd-1 molcomesc, asigurându-1 cä Ii cunose
pe Goga destul de bine si stiu câ nu-si bate capul cu ale-
gerea mijloacelor, cdnd urmdreste realizarea poftei sale de a
parveni prin politicianism. Totusi, pe lfingd talentul de poet,
nu i se poate contesta elasticitatea cu care pricepe sd-si capi-
talizeze reputatia sa de poet si lipsa lui de scrupule, stiind
sd se afiseze ca un pregaitor al sufletului ardelean pentru
unirea; Sa ne mutdm in altä tard", Tu Oltule sd ne rdzbuni",
deci poetul pätimirii", insa nici al rdzyrdtirii, nici al pro-
pagandei pentru Unire. Actiunea aceasta s-a Ricut prin miile
de discursuri politice, prin lupta politicd darzä si agresivä de
la Memorand piind la Alba Iulia; nu prin literaturd, conside-

186

www.dacoromanica.ro
rand modestul numar de cititori, pe can Ii aveau cele cateva
reviste din Ardeal toate impreund care fdra subventiile
de la Bucuresti nici nu ar fi putut exista. Toate acestea le
stiu i Inca multe altele; in privinta lui Goga, insa, in impre-
jurarile politicianiste ale epocii nu il tin de mai rau, deck pe
multi altii. Dar, ca element de zavistie, este mai primejdios
si astfel cred ca ar fi de preferat sa fie incadrat pentru munca
pozitiva, deck lasat sa destrame etc.
Iorga a ramas intratabil. Dupa ce am plecat de la clansul
cautand sa-mi explic pornirea excesiv de patimase, chiar Si
pentru firea lui Iorga, mi-am adus aminte de articolul publicat
de Goga in Lupta" din Budapesta, contra lui Iorga. Acel arti-
col nu a fost deck un cumul de insulte, adresate lui Iorga.
Ne-a atras i nouà deputatilor i membrilor Comitetului P.N.R.,
multe atacuri i lovituri, pe cari ni de zile Iorga a stiut sa le
lanseze nu numai contra indivizilor i corporatiilor, ci chiar
Si ardelenilor, drept colectivitate. Totusi nu aveam nici o vind.
Goga se angajase fata de Mihali Ca va colabora cu Lupta"
a ridicat 6000 coroane. Apoi a publicat singurul articol contra
lui Iorga si a plecat in Italia, la Paris, Alger mai ce stiu eu
pe unde, calatorind luni de zile i trimitand articole otelite"
Tribunei" din Arad. Cand Mihali s-a plans unui intim al lui
Croga de aceasta purtare neloiala, Goga i-a scris lui Mihali
faimoasa scrisoare cii daca va mai continua sa-1 critice, va sti
sä arate ea de ce provenienta au fost fondurile din cari Mihali
Ii daduse cele 6000 coroane. (Scrisoarea trebuie sa se gaseasca
in arhiva mea, dadi nu va fi sterpelit-o cineva intre timp.
Despre existenta ei stie i Maniu i A. Vlad).
Aceste antecedente a trebuit sa le desoriu pentru intele-
gerea scenei care s-a petrecut intre Iorga si mine, pe timpul
2uvernului Armand Calinescu.
Pamfil Seicariu ii trimisese pe Visinescu, secretar de re-
dactie al Curentului" ca sii ma invite la Sun banchet, aranjat
in onoarea lui Seicariu sub un pretext oarecare. Visinescu
venise in adins la Cluj, rugandu-ma sa prezidez acel banchet.
Cu Seicaru fusesem i eu ca toata lumea, in decursul
anilor in variate relatii (vorba vine ca eu i toata lumea, pe
rand in realitate, Seicaru era in relatie dupd imprejurari").
Mie mi-a venit foarte la timp acea invitatie. Imi dadeam sea-
ma de ce a pus la cale banchetul Seicaru, insa ma bucuram ca
rni se oferea ocazie sa pot spune in public tot ce din cauza
cenzurii era cu neputinta de spus. Banchetul a fost [cu]
caeva zile inainte de 24 ianuarie. La mese tot intelectuali.
Am deschis seria toasturilor, ridicand paharul pentru M. Sa Re-

187

www.dacoromanica.ro
gele si am dat apoi cuvantul domnilor, in ordinea cum se
anuntasera. Se incepuse cam pe la 91/2, dar fiind 26-27 de
oratori, randul meu nu veni deck ca al 28-lea, cca pe la ora
31/4 noaptea. Eu imi fixasem ca de obicei cateva idei,
metafore etc. Cum insa antecesorii mei, vorbind la aceeasi
tema, mi le absorbisera, improvizand ori citind discursuri,
scoase in manuscris din buzunar, am fost silit sa improvizez
un discurs cu totul ad-hoc. Eram insa in dispozitie buna, muck
am tras o critica reusita sistemului de guvernare. Era spre
5 dimineata cand am ajuns in pat. Noaptea viitoare, pe la 12,
secretarul de redactie al Curentului" nu stia inca daca cen-
zura va admite ori nu publicarea diseursului. Am aflat ulterior
ca ,Seicaru fusese chemat intruna la Palat de Urdareanu, ba
la Calinescu, pand in cele din urma s-a permis publicarea
discursului meu. Folosisem un true foarte simplu: la inceput
am multumit aceluia", falra aprobarea caruia nu puteam sa
ne intalnim la acele mese; el" vede i urmareste toate cu
atentiune si intelegere etc. Toti cei prezenti s-au ridicat in
picioare. Terminand, la finea discursului, am ridicat paharul
pentru M. Sa etc.
Cenzura silita sa suprime tot discursul, astfel i frazeolo-
gia omagiala, ori lasand-o pe aceasta sa stearga totul sau parti
din rest, a preferat sa admita publicarea integrala. De altcurn,
publicul cititor ar fi ajuns la concluzia ea cine stie ce a spus
strengarul bark' de la Cluj", cum ma numise odata eicaru,
intr-un articol.
Maine-zi, 24 ianuarie, era ziva Ordinului Ferdinand" si
cei decorati sporiti de liberali i goghisti, prin partizani
cari in urma varstei ori studiilor lor, pe vremea luptelor
noastre din Ungaria, nu putusera ori nu riscasera sa actio-
neze ne gasiram la Pa lat. Era o mica adunare populara, de
vechi luptatori, coplesiti de politicienii proteici39, ai arivismului
gangsteroid. Regele, Printul Mihai si M.S. Elisabeta au strans
mainile tuturor, parcurgand cercul. Pentru locul intai a fost
o discutie, ca aceea a grecilor la temnitä, intre Iorga, Cristea
si mine. Fireste ca i-1 ofeream lui Iorga, dar Iorga stia ca nu
ar fi fost protocolar. Refuza sa accepte. Cu Cristea am termi-
nat surnar caci, in fine, dansul era mai in frunte deck orice
demnitar mirean, in urma gradului ski bisericesc. Iorga era
in acel moment suparat pe Rege, pentru ca cenzura Ii supri-
mase un articolas. De aceea la intrebarea Regelui, ca ce face
ori cum se and Doamna, a raspuns ursuz, in vant.

188
www.dacoromanica.ro
Terminandu-se ceremonia religioasa, s-au impartit decora-
tiile noilor decorati. Urelareanu citea i domnii se prezentau
parcurgand sala. Iorga ii facea observatiile, in tot timpul:
... De unde 1-au scos i pe acesta pe timpul ungu-
resc era copil de tata ... asta e un eroic fripturist pared e
identic cu un celebru talhar de urne ce batos paseste, Lind
totdeauna grabit sa-si schimbe din nou partidul
Am coborat apoi cu totii, cu mernbrii familiei regale in
frunte si ne-am supus obisnuitului act solemn, de a fi eter-
nizati prin marele regizor al Julietei"40. Si apoi hai la bufet
Principesa Elisabeta sezand pe un scaun, din cauza acci-
dentului suferit cu automobilul avea o contuziune la pi-
cior conversatia s-a invartit asupra produselor de la mosia
Banloc i indeosebi asupra aerului excelent. (Ii fusesem sfatui-
tor cand ou cumpararea Banlocului. Am izbutit sä retin pe
Carol II sa o coneureze, avand si el intentia de a pune mana
pe acea mosie). Intre tirnp s-a apropiat Anghelescu, fostul mi-
nistru de instructie publica i Argetoianu, iar eu am folosit
ocazia ca sa iau o oranjada i cateva bomboane. Prietenii ye-
nird sä staruiasca, sfatuindu-ma sa ies, ca regele sa ma vada
5 sd ma agraiasca. Le-am raspuns ca am avut si am destula
ocazie sã vorbesc in tihna, in audiente. Unii i altii imi spu-
neau: Te feresti pentru discursul de alaltaieri ti-a spala
capul Kikapsz Sandor rosz fat tettél a tilzre41 etc."
Cand Regele vorbea cu cineva la asemenea ocazii, era inte-
resat sa observe omul, cum unii incearca sd se posteze ast-
fel incat sa-1 provoace, imbiindu-se ca sa-i agraiascd.

MAHALAUA SUFLETEASCA

Cati insi dintre aceasta specie de oameni s-au grabit ca


sag critice pe atunci, in spate, iar mai tarziu racnind vorbe
grosolane la adresa lui, ea sa ramana in nota timpului maha-
lalei sufletesti. Aceasta mahala e un fel de masonerie proprie
Bucurestilor. Ea fluctueaza permanent si intr-un climat pro-
pice conflueaza cu izbucniri vulgare, spre a decadea apoi din
nou intr-o placinta clocitoare. Mahalaua sufleteasca mijeste in
oamenii tuturor claselor sociale. Componentele ei sunt multi-
ple: reziduuri de pe timpul boierilor inculti, fuduli, ireti, fe-
loni (fireste numai cei mai calificati pluteau la suprafata), ravna
arivista, lasitatea constiintelor corupte, ravnitoare de a se
vinde oricand si oricui, pentru dobandirea unei vieti efernere
189

www.dacoromanica.ro
de lux vulgar, fanã munca; doctori mari i gazetari semidocti,
contaminati de virusul frazeologiei filozofice, sociologice, lite-
rare, artistice, ba i teologice, care impestriteaza curentele de
decadenta in strainatate. Nici sa-si termine plamadeala, necum
sfi treaca printr-o necesara fermentare, fie individul ridicat din
Gropile lui Ouatu", fie descendentii unei familii istorice, de-
veniti profesori universitari, gazetari, liber-prefesionisti ori
functionari, intr-un asemenea mediu nu pot ajunge sa-si crista-
lizeze nici caracterul, nici credintele stiintifice. Lichelele ma-
halalei sufletesti misunau prin sala, ravnitori sd-i observe Re-
gele. Acesta insa povestea linistit cu Argetoianu si cu Ange-
lescu, dupa ce astia facusera loc altora in jurul principesei
Elisabeta. Apoi veni un aghiotant regal si ma invital sa ma
plasez mai la periferia inelului din jurul bufetului. Am inte-
les, iar Regele, pardsind pe interlocutorii sai veni la mine. Nu
e farä de interes acea conversatie, de aceea cred ca e util sa
o redau, ca un document al timpului.
Dupa ce rn-a intrebat cum ii merge sotiei mele, stiind ca e
bolnava, mi-a spus cat de satisfdeut a ramas de vizita sa la
Londra. Familia [perechea] regala engleza 1-a primit cu vechia
dragoste. Pe cand era ostracizat de toata familia, acesti doi
prieteni de copilarie nu au incetat sã tina la dansul, mai cu
seamd Regina. Iar ei, indeosebi dansa, cuteza sa-i ia apararea
in contra tuturor. (Inainte de a pleca la Bruxelles, Londra,
Paris, Salzburg imi spusese vesel ca un copil cat e de fericit
ca va revedea pe cei mai buni prieteni ai &Ai din copildrie,
Regina si Regele Angliei, despre a caror inscdunare pe tron
nu putea sa fie candva nici vorba). Apoi continua:
Englezii nu obisnuiesc sa faca potemchiniade, incat ova-
iile cMduroase, spontane, ale publicului, ii erau adresate Tint,
nu mie, ceea ce mi-a dat o mare satisfactie.
La Paris avusese parte, de asemenea, de o primire fastuosä.
(Cand cu defilarea trupelor tinuse un discurs culminand: uncle
va fi armata franceza, va fi si armata romand" ceea ce i-a
fost mult reprosat de nemti).
Dacd permiteti Maiestate, cum ati fost rnultumit de
vizita la Salzburg?
Am vorbit intre patru ochi cu Hitler si in prezenta lui
Goring. Hitler rn-a intrebat dacd a admite ca trupele rusesti
sd treacd prin tara, presupunand ca ar ajunge la un conflict
intre Germania si Rusia. I-am rdspuns ca nu as putea admite
ca Tara sä ajunga camp de razboi, cat timp sunt eu rege si nu
imi pot imagina cà un guvern roman ar consimti la aceasta.
190

www.dacoromanica.ro
Atunci Hieer mi-a raspuns:
In cazul acesta punctul nostru de aparare va fi pe
Nistru
Regele m-a intrebat apoi care e situatia in Ungaria si dis-
pozitia ungurilor fata de germani.
E greu de caracterizat chestiunea, pentru a fi priceputa
de un strain. De fapt ungurul, de orice clasa social5, are o
aversiune contra neamtului", amestecata din ura si dispret.
Ura e traditionala, in urma conflictelor de generatii dintre
casa de Habsburg si maghiari, ba a zice de pe vremea infran-
gerii stramosilor maghiarilor de la Lechfeld42. Dispretul e sen-
timentul pe care il au maghiarii contra oricarui neam de pe
rotogolul pamântului. In ceea ce Ii priveste pe nemti, acest
sentiment se deosebeste numai prin nuanta mai accentuata.
Aversiunea slavilor e oarecumva de aceeasi calitate in contra
nemtilor, ca a acestora in contra slavilor. A zice de la egal
la egal. A romanilor e atenuata printr-un subton de ironie.
Romanul recunoaste neamtului firea rnetodica, ordinea, disci-
plina, corectitudinea, ii pare ins5 excesiv de meticuloasa, ade-
sea ridicolä, prin excesul cum se manifesteaza.
Ungurul zice: nearntul tot caine rarnane si Para de caine"
(eb a német kutya nélkul is)43. Acum cá nemtii se simt ca la
ei acasa in Budapesta s-a nascut vorba: pasarea Turul a zbu-
rat de pe pi1a.trii podului, dintre Pesta si Buda, de peste
Dunare. Ea a fost inlocuita de gandacul svab (Kfichenschwabe,
pe ungureste svabbog5r). Turul e in legenda rnaghiara, soimul
care zbura inaintea ostirilor lui Arpad, simbolul rkboinic.
Intre Doinele rakoziene" ale lui Coloman Thaly44, este
una care se invata in licee:
Nu te increde maghiarule in neamt
Cu orice te-ar ademeni
Caci i daca iti da o patalama,
Cat cojocul tau de mare,
Nu inseamna omenie.
Bate-l-ar sa-1 bath Isus Hristos."
Spre a cita numai cea mai veche si mai intrebuintata ma-
nifestatie a sentimentelor populare, imi permit sa va citez,
Maiestate, cunoscuta cantare, adresata direct casei domnitoare:
Jaj de hunczut a nemet"45. Textul Ii tie tot maghiarul,
de asemenea, melodia.
Sed de exemplu doi ofiteri ai arrnatei cornune, intr-un res-
taurant. La alta masa niste tineri maghiari. Tiganul lautar isi
incaseaza din cand in cand bacsisul. Tinerii trag cu coada
19 1

www.dacoromanica.ro
ochiului spre cei doi ofiteri, iar lautarul pricepe. Reintorcan-
du-se la tarabd, ciocdneste vioara cu arcusul, and semnalul
si incepe sa cante. Indata, dupd primele acorduri, cei doi ofi-
teri cheama grabiti i nervosi pe seful" ca sa plateascd si
pleacd pared ar veni tatarii. Ei ascultd de ordinul pe armata
ca sa nu fie prezenti cand se cantñ acea melodie, spre a nu fi
siliti sà asiste ori sd provoace un scandal. Caci textul cantdrii
e urmatorul: imi permit sd improvizez traducerea:
Vai misel de neamtul (in cazul dat, imparatul)
Manca-l-ar freantu146,
Manca-i-ar plamanii si ficatul
sapte coaste pe deasupra.
Ca astfel (schimonosit), sd piece
In patria lui"
Maiestate Si ungurul are vorba neaose ca romanul
cum sd o traduc? in Ane, in portul Marsiliei". Totusi pand
la urma, ca in trecut, ungurii ii vor santaja pe nemti si se
vor oplosi sub scutul lor.
Regele mi-a mai pus unele intrebdri, referitoare la oamenii
politici maghiari, din partea treburilor publice de pe atunci.
Era yacht in dispozitie bund.
La distanta se formase un semicerc mare. Unii au crono-
metrat timpul eat se intretinuse Regele cu mine. Conversa-
tia durase 45 de minute, un timp neobisnuit de lung. Unii
presupuneau cã ar fi fost discutate criticile pe earl le Eicusem
guvernului, la banchetul lui eicaru, ceea ce nu fusese cazul.
Dupd ce Regele mai vorbi cu cativa insi, familia regala
se retrase. Numaidecat lumea intra in miscare, amestecandu-se.
Eu am traversat sala, diutand un vechi prieten. Trecand pe
langd un grup, format din Iorga. Mocioni si Lupas, Iorga
observd:
D-lui (adicd eu) vorbeste o ord, spune tot ce vrea si
cenzura Ii publica intregul discurs, iar mie imi suprimd ar-
ticolul din Neamul Romanesc". Dvs. ardelenii intreceti pe
fanarioti in bizantinism.
M-am oprit i i-am raspuns:
D-le profesor, imi vine aminte o veche conversatie.
Fusesem triMis ca sd discut, cu un mare barbat al nostru,
chestia colabordrii of erita de Ionel Bratianu. Acel barbat mi-a
spus era, as zice, clascalul nostru al tuturora Dvs.
trebuie sa-i puneti lui Bratianu conditia ca eu sa fiu inter-
mediarul tratativelor. Ca sa nu fiti trasi pe sfoard. Caci Brd-
tianu e un mare mester in siforarii bizantine, lart Dvs. ar-
192

www.dacoromanica.ro
delenii sunteti niste naivi. Eu insa am sange de fanariot, pe
mine nu poate Bratianu sa ma traga pe sfoara." Daca Dv's.
D-le profesor constatati acum ca am evoluat, incat am ajuns
sa-i intrecem pe fanarioti in privinta iscusintei bizantine, pen-
tru mine e cel mai mare elogiu si-1 iau cu recunostinta ca
un omagiu adus capacitatii de adaptare si evolutie ardele-
nesti
Iorga atunci:
Mi se pare ca acel barbat a fi fost eu
Da, D-le profesor
Pentru a-si asigura cineva relatia personalà, suportabila
cu Iorga, trebuia de o parte sa-1 maguleascä, intr-o forma care
sa nu depaseasca decenta. Totusi, multi insi depaseau aceasta
limita, spre si mai marea multumire a magulitului. De altia
parte, din cand in and, cate un apropo i o atitudine iro-
nica, sarcastica, trebuia sa-ti asigure pentru Iorga o pavaza
de avertisment, ea exista si pentru izbucnirile lui rautacioase
o limita, care e bine sa nu o depaseasca.
Ungurii si sasii i-au prins repede slabiciunea. Brandsch,
reintors de la Congresul Minoritatilor" din Geneva, a tinut
sa se prezinte mai intal la Iorga, ca si inainte de a fi plecat,
spre a-i referi lui celui mai bun cunoscator al problemelor
sxtsesti"
Când Iorga s-a reintors din America, banatenii (C. Ba-
ran47) I-au dus la Sannicolaul Mare. Localitatea pavoazata,
pancarte Traiasca marele lorga, dascalul neamului" etc. Mare
placere avea dansul de a lansa caste o sageata veninloasa
unuia ori altuia. Recordul 1-a ajuns cu timbrarea de friptu-
rigi" a lotului de transfugi, cari au trecut, färà perdea de pu-
doare, In si,uvernul Bratianu (Stelian Popescu, Go1di, Lu-
pa*48, Silviu Dragomir, Victor Moldovan). Campania necru-
t3toare contra lui Giurescu, zi de zi, in Neamul Romanesc"
luni de-a randul dovedea §i rautate si ura. Giurescu
tinuse un discurs remarcabil in Camera, ca membru in gru-
parea Gheorghe Bratianu. Intre altele, a atins chestia inva-
tamantului istoric, pledand contra romantarii. Partidul 1-a
sarbatorit printr-un banchet la care a participat i Gh. Bra-
tianu. De atunci acesta a incetat sa mai fie alintatug. lui
Iorga. Ii pisca intruna cu vorbe de critica.
Conflictul Nita Sarbu49 Iorga, pentru rectificarea fa-
cuta de primul in prefata volumului Istoria lui Mihai Viteazu,
la adresa lui Iorga, care se grabise sa publice documentele adu-
nate si descoperite de Sarbu in arhivele vieneze (stiind ca
13 Memorii, vol. IV 193

www.dacoromanica.ro
Sarbu este in preajma aparitiei cartii sale), este prea cunoscut
decat sd-1 mai expun.
Nazbâtiile comise de Iorga ca prim-ministru sunt Inca in
vie amintire. A fost un intreg lant de balamuc. Cu tot riseul
prevederea inevitabilelor absurditati comise personal si ofi-
cial de primul sfetnic al Tronului", a trebuit sa fie numit
;a1cel guvern ca sa-si poatà dovedi incapacitatea, dusa pand
la ridiicol (Eu sunt eu, daca n-as fi eu ..." etc.). Calmul
cinismul lui Argetoianu, cu toate calitdtile lui de cap politic.
nu au putut salva reputatia cabinetului.
Mult ii placea lui Iorga sa asculte anecdote porcoase, (tar
si mai mult sa le etaleze dansul. Apoi slabiciunea lui de a-si
povesti recordurile potentei virile. Nu am inteles niciodata,
dice imi comunica mie c5 ddnsul isi fücea zilnic datoria, (Ul-
tima oara, la 10 mai 1939, in loja fostilor prirn-ministri, cand
D-na Catinca era la distanta de un metru de noi), iar conti-
nudnd, sa-mi insire cuceriri, cum o studenta, amorezata foc
de el, il obsedase, fiind intruna pe urmele lui. L-a petrecut
si in Bucovina, e nostima etc. Ascultam faria a ma putea
decide sa exprim admiratia. Potenta ca potenta cotidiana, dar
sarmana martira Catinca, ce femeie model. Era cu parul ci-
runt si vadit trecutd peste climacteriu.
In 1919, dupa alegeri, ne chinuiam sa injghebam un gu-
vern, din cele 5 .partide. Erau vreo 40 de insi adunati zilnio
in salonul lui Dumitrache ca delegati oficiali. In mijlocul sa-
lonului stateau, fata In fata, Iorga i Cuza. Izbutisera .s5 fie
alesi, fiind ambii prezidenti ai minusculului lor partid, in
sanul caruia se distingea batriinul Zelea-Codreanu tatäl
prin frumoasele lui straie taranesti.
Cei doi prezidenti mai mult ne incurcau i ne zapaceau c5ci
majoritatea dintre noi nu avuse.se ocazia de a-i cunoaste in
trecut. Acesti boangheni din Ardeal Banat, Basarabia ni
Bucovina, priveau cu admiratie i deferenta la ilustrii bhrbati.
Din zi ce trecea, D-rdi prezidenti faceau ins5 consfatuirilor o
tot mai stranie i inexplicabila impresie. C5ci ei isi epuizau
energia in zeflemele si invective reciproce. Mai tftrziu ii s-au
despartit caile. Avandu-si fiecare sefia de partid, in Came-
rile ce au urmat, Iorga ii facea corecturile [de tipar] inter,
venind totusi cu intreruperi i observatii adresate oratorilor.
($i Napoleon stia sa dicteze mai multe scrisori deodata). Car-id
vorbea Cuza, Iorga ducea la culme intreruperile malitioase.
Dar cand vorbea Iorga, nu intarzia nici Cuza sa se revan-
seze. Cuza era insa sumar, se tinea consecvent de un gest si
194

www.dacoromanica.ro
un cuvant: ridica mana la cap si miscand degletele zicea:
iepurasul" (cu s nu cu s). Vedeam gestul, nu pricepeam cu-
vantul. Colegii deputati din Moldova ne-au lamurit, spunan-
du-ne ca tatal lui Iorga burghez cinstit in rest suferea
totusi de icleea fix& ca ar avea in cap un iepuras alb. Despre
acest iepura Ii atragea atentia Cuza lui Iorga. De altcum,
la sfarsit arnandoi s-au impacat, ca si G. Bogdan-Duica cu
Iorga, cumnatul sat', dupa ce, decenii de-a randul, era destul
sa cada numele Iorga intr-o conversatie indiferenta, spre a
deschide o avalanse de injuraturi, din partea lui G. B. DuicA,
pe care o incepea cu ,nebunul". Ace lasi fenomen se producea
insa infailibil si daca pronuntai numele lui G. B. Mika in
mijlocul unei discutii cu Iorga. Fiecare cauta sa dovedeasca
clespre celalalt ca e nebun.
Fapt e ca ambii erau geniali, dar nu erau normali. lorga
patologic de vanitos, tindea sa fie acceptatil opinia lui in
mice privinta, ceea ce interpretand-o pe incetul puteai
izbuti, in chestii politice, sa o intortochezi spre normal. Duica
se tinea de chestii microstiintifice: cAnd a fost inscris Barnu-
tiu la scoala in Zalau, ce a consurnat la Viena, de eau grosi50;
Tiganiada e o opera de mare valoare. DacA limba noastra
s-ar fi dezvoltat pe urmele lui Budai-Deleanu51, am fi ajuns
departe ... etc.
Dintre ale lui Iorga ispravi, totusi tin sa mai notez una
savuroasa, auzitã de la Argetoianu. Duca, fiind numit pre-
zident al Consiliului de Ministri, avea i dansul preocuparea
cum sa-1 imblanzeasca pe incalculabilul Iorga. Preocuparea
aceasta de care suferiseram toti antecesorii si urmasii s5i, era
mai nelinistitoare pentru Duca, deoarece se &sea intr-o etapa
a relatiei sale cu marele invatat, cand acesta nu era dispus
sa-i prirneasca salutul. Argetoianu afland ingrijorarea lui
Duca, s-a angajat sa-i impace.
Esti dispus 1-a intrebat pe Duca sä inveti 50
100 sire pe de-a rostul, pentru a putea dispune de toata sim-
patia lui Iorga?
Duca a facut ochi mari. Nu a priceput unde voia sA ajungd
Argetoianu. Pe atunci aparuse piesa lui Iorga Ovidiu. La sfatul
lui Argetoianu, Duca ii alese un pasaj din Ovidiu, arum-
tandu-1 pe Argetoianu ca este pregAtit. Atundi, un prieten
comun Ii acosta pe Iorga:
Ce aveti contra lui Duca?
Asa i pe dincolo

195

www.dacoromanica.ro
Ei nu, el este un mare admirator al Dvs. A ramas atat
de incantat de Ovidiu incat, de dragul eufoniei, a invatat parti
intregi.
Nu spune
Daca permiteti Ii aduc, ca sa Va convingeti
Ia sa vedem.
Prezentandu-se Duca, acesta 1-a felicitat mai intai pe au-
torul Ovidiului", apoi a recitat textul invätat, iar Iorga a
devenit cel mai calduros sustinator al lui Duca:
Da, intr-adevar e un om cult, cu simt literar
Si toti au fost multumiti, cu Aregtoianu in frunte.
Apropo [de] Gheorghe Bratianu. Fiind odata la Iorga, dupa ce
se suparase si pc Gh. Bratianu, din cauza lui Giurescu, facui
observarea, cã acesta are o limba foarte frumoasa, ca i confe-
rentiar. Intentia mea de a-1 trage de limba pe Iorga, prin
aceasta intrebare, a dat un plin rezultat:
Conferintele lui! Nu-1 vezi cum vorbeste? (si-1 imita). E
facut la rece".
Cum la rece, D-le profesor?
Nu-i tii geneza? Ionel Bratianu, pe atunci tanar, cala-
torea in vagon de dormit la Paris. In compartimentul vecin
calatorea principesa Moruzzi. Din vorba in vorba si-au m i
indulcit plictiseala vremii. Sosind la Paris s-au despartit. Dupa
vreo 5-6 luni, principesa hai sa consulte doctori. Creste
burta. Tumoare? Sarcina? Care ar fi cutezat sa presupuna?
Dupa 9 luni s-a ivit Gheorghe, dezlegand enigma.
Fratele doamnei a pretins de la Bratianu reabilitared
onoarei familiei, amenintand in caz contrar cu impuscarea. S-au
indeplinit formele. Conform acordului, Bratianu, iesind de
la biserica, a petrecut-o pc sotie la trasura ei, iar apoi a mers
si a intentat proces de divort. Fiul nu si 1-a cunoscut decat
dupa atentatul lui Jelea52.
Bine. D-le profesor, ziceti ea a fost facut la rece".
Dar copiii se fac la fierbinte.
Da, insa in cazul ,dat, ea era lipsitä de farmec. Fiind
insa dansa principesa iar clansul boiernas, a lipsit fierbinteada.
A fost orgoliul care il conducea pe Ionel. A fost rece i aceasta
se observa pe intreaga fiinta a lui Gheorghe. Nu am drep-
tate?
Usa spre odaia in care ma astepta Ionel Gaspar era lasata
deschisd de Iorga. Acesta auzea fiecare cuvant, ceea ce sta-
panul casei stia i savura, cu atat mai mult ca impodobea
povestea cu varitate intercalari ironice rautacioase.

196

www.dacoromanica.ro
Iorga a lost un om fatal pentru epoca sa. La inceput an-
tisemit, antiaustriac, antirus, roman de radicalism excesiv,
cu pretentii imposibil de realizat de diferitele guverne. Toate
aceste guverne aveau greutatile lor cu puterile Trip lei Aliante
si rusesti. Antisemitismul degenerase, de la inceputul activi-
tatii publicistice a lui Iorga, in directia vulgara. Fireste a
adus cu sine popularitate. Prin Ardeal a trecut (Preoti Ii
sate . .53), scriind in tren i expediind manuscrisul la pro-
xima garA, incat, pe cand a sosit la Bucuresti, a aparut cartea.
Impresii a la minut, la masa, in tirnpul cat statea trenul in
gara (ca la Dej, uncle 1-am intretinut pe drumul sau spre
Baia Mare, fara sa fi coborat din vagon). Discutia era usoara
cAci dansul stia totul mai bine. Combaterea, prin studenti, a
piesei franceze, la Teatrul National cu scarmanarea cucoanelor,
a fost si este glorificata ca o mare fapta nationala a lui
Iorga. Mai tarziu a atacat Austria. *tia cã nu le ajutd roma-
nilor ftransilvArienil, prin acele atacuri. tia Ca ii creeaza greu-
tati guvernului roman. tia cä autoritAtile de granit5 primisera
ordin sa nu-1 lase sa ntre in Bucovina. Totusi a voit sA treaca.
Prefectul Erast Tarangul54, roman bun, am foarte fin, a tre-
buit sa execute ordinul, oprindu-i intrarea. La acestea Iorga
1-a prezentat ca pe un odios renegat. Antisemitismul sat) a
disparut mai tarziu intr-un ton conciliant, pana la gradul de
ostilitate contra lui Cuza.
Memorie excelenta dar superficiala, metode de lucru in
chestii politice yesnic conduse de preocuparea de a aparea
original si de pompetenta inapelabila. Tot asa, fecund in
chestii litecrare, de la poezie pand la drama. Combatea cu rautate
poezia fara rime", productia epica-dramatica, traducerile din
limbi straine. Dansul ins5 grabit cum era nu-si lua
osteneala sa retuseze, trimitea la tipar improvizatiile, nein-
grijind nici rima, nici ritrn. Cine sa se fi incumetat sA-1 scar-
mene? Toti autorii se trudeau sa nu-1 indispuna, ca sa nu-5i
atraga necrutatoarea persecutare critica dArza, meschina, neier-
tatoare. Consecvent5 intr-o convingere? Nu-i stingherea nici
in activitatea sa politica, nici literara.
Istoriografii i 1iteratii ziceau cã Iorga va fi fiind mare
ca om politic. Oamenii poIitii replicau ca va fi mare ca istoric
si literat. Protectia lui, de la nurniri la catedre, pana Ia
alegerea in Academia Romana era decisiv5. Nimeni nu avea
curajul sa-si atraga malitioasa lui critica dusm5noasa. De pana
unui singur om s-a ferit. Activitatea lui Aurel C. Popovici a
crititat-o numai in surdin5.
197

www.dacoromanica.ro
In timpul guvernarii Cristea, fiind Consilier Regal, il sa-
caia pe Regele Carol intr-un chip lipsit de consideratie, intr-un
fel cum nici intre gentelmani particulari nu permitea bunul
sirnt.
Dupa ce aflase ca Mironescu se laudase de a nu fi primit
nici o data leafa (apuntamente" ii zice in limba diplomatica
româneasca), nici cheltuieli reprezentative, diurne, Iorga s-a
grabit, imitandu-1 pe multimilionarul Mironescu sa publice si el
in ziare ca nu primeste leafa (legalà). Fireste cã si duo faciunt
idern nou est idem35, cad cumulul de lefuri, de la Liga" pana
la calätoriile la Sorbona, Vãlenii, tipografia Neamu1 Roma-
nese" etc. si in fine, dupa refuzul publicat in presà, incasarea
si a 1efii nu era congruenta cu gestul de parvenit, practicat de
Mironescu, multimilionarul.
Spre a putea colabora cu Iorga se cerea o abilitate de actor
rutinat, in escrocheria inventiozitatii de atitudine, de formule
variabile, pana si de mimica, modulare a vocii, gesturi. 0
mimica toata Ii putea influenta daca Ii impresiona vanitatea
patologica.
Cand, cu fuziunea Partidului National cu iorghitii, fusese
convocata adunarea spre ratific.are, Iorga era la Valeni, Ma-
niu si Mihai Popovici zaceau cu febra de 39-400, fiind bol-
navi de gripa. Argetoianu fagaduise c 11 va aduce pe Iorga
ca sa prezideze. Pe la 8 dimineata, Lugosianu veni sa ma
anunte Ca, dupa staruinte repetate, de catre diferite echipe,
Iorga a sosit la Bucuresti. Totusi acum s-au straduit zadarnic
Argetoianu i Davila56 ca sa-1 miste de acasa. Acestia doi
mi-au declarat cä prezenta lor 1-ar indarji si mai mult pe ne-
bunul". Sa incero eu i Lugosianu; ei doi vor ,astepta in masina,
in fata casei lui Iorga. Ne-am prezentat cu Lugosianu. Iorga
ne-a declarat categoric ea nu va veni si nu va prezida ,adu-
narea. I-am comunicat cà pe Maniu 1-am transportat din hotel
la sanator, unde Ii trateazd prof. Lupu57. Lugosianu a in-
cercat sa-i citeasca textul motiunii ce va fi supusd aprobarii.
Iorga 1-a intrerupt, deelarand ca e treaba adundrii sa propund
hotararea. Discutie. Timpul inainta. Era 101/4. Sala era deja
plina cu lurne din Bucuresti si din provincie. Iorga nu voia
sa vina, odata cu capul. Atunci, eu am luat o carte si am de-
clarat câ nu plec, poate sa ma arunce i afara daca vrea. In
fine, dupd un timp s-a invoit sa vina, insa cu conditia ca eu sã

193

www.dacoromanica.ro
prezidez adunarea. Discutie. Vazand zadarnicia argumentelor
ca nu eu ci el e prezident etc. am zis:
Daca nu cedati, m-am mai facut eu ridicol in interes
obstesc. Ce mare lucru ,sa ma mai fac odata ridicol, prezidand
eu, and un Iorga e prezident.
A cedat. Nimerisem punctul nevralgic. A plecat. Sosind in
fata sahi, Iorga s-a dat jos, eu in spatele lui, am strigat
facand semne publicului:
Traiasca D-1 prezident Iorga!
Oamenii au inteles, ovatii furtunoase au izbucnit, s-au in-
tins si intensificat prin salà. Iorga a aparut la tribuna, a oeu-
pat locul prezidial, a conclus dezbaterile conform ordinei do
zi pe care Lugosianu si eu i-o comunicasem a dispus
ca Lugosianu, fiind secretar, sa propuna hotararile, a refuzat
de a-i da cuvantul, sub pretext ca sunt altii prenotati, unui
domn care voia sa provoace discutie (pe care noi i 1-am de-
semnat ca element de galceava). In fine, totul s-a desfasurat
reglementar.
Cele intamplate ulterior cu faimoasa fuziune bicefala",
in infinite sedinte intime de comisii si in public ttimp de luni
de zile], ar pretinde un Caragiale. Le-am trait i savurat, insa
multumesc lui Dumnezeu ea am avut umorul de a le suporta,
fara a dispune de curajul sa incerc, cu slabul meu talent, de
a descrie acea impleticire de farse, care s-a terminat cu ati-
pirea fuziunii" prin epuizarea i plietiseala partenerilor.
Intre 1920 si 1940, epoca politica, tiintifica, literara bucu-
resteana, e caracterizata prin timbrul individualitätii lui Iorga.
Dice sa se fi sfiit unii si altii de fripturism, daca Iorga Ii
practica inconstient ori constient? Dice sa-si fi impus presi
sobrietate i rusine, pe cam! Iorga Ii permitea, zi de zi, orice
exces insultator contra oricui? Jar critica literara, fata de eine
sa fi observat obiectivitatea daca, imitandu-1 pe Iorga, puteai
deveni incontestabil fara pregatirea i titlurile lui Iorga
dintr-un neispravit de azi un publicist" temut de maine?
Firea lui Iorga a fost dezastruoasa pentru intreaga evo-
lutie politica a timpului. i pentru Ardeal. Goga, in atmosfera
creata de Iorga, a putut juca rolul Ca poezia lui a creat am-
bianta pentru Unire", cum Jorga Ii revendica acest merit
pentru literatura lui cotidianà, atat de flusturata. Cine mai
tinea ,searnA ca Goga nu frecventase decat jumatate an coala
romaneasca, plecand de la liceul maghiar de stat din Sibiu, la
cel romanese confesional din Brasov? Totusi improsca in toti
intelectualii ardeleni ca., in urma educatiei la scoli maghiare,

199

www.dacoromanica.ro
nu dispun nici de lirnba nici de mentalitatea româneasca,
pe care si le revendica pentru sine, ca un monopol. Tot cu ase-
menea metode a putut face cariera i avere poetul de cuvinte
rimate en gros si en detaille, Victor Eftimiu, batând recordul
si fatà de Iorga prin umor ridicandu-si un automonu-
ment, un ,bustulet dragut in fata rasei, in onoarea gloriei lui
Victor Eftimiu, eternizat de V. Fftimiu." .5i a räsarit räsadul
grandilocventei, prin ploaia iorghistii cotidiand in tard, parci't
istoria romand s-ar rezuma la Mama lui tefan cel Mare" de
Bolintineanu. Parra rornanul" ar fi fost de neinvins", de
rand e lumea. CAnd totusi se intdmpla ca mai sfeclea treaba,
nu era din vina lui. Erau ruii, turcii, habsburgii, neamtul, lesii,
tatarii, in fine, ultimul palavragiu stia gasi vina in altii".
Romania Mare" era o notiune care insemna ca orice se in-
tampld norocul proverbial al romiinului ne scutestR de grijile
viitorului". Piind la sfarsit, totul se va intoarce spre bine
pentru noi".
Scoa la era pepiniera grandomaniei. Frunzãriti prin càrtile
didactice aprobate de Ministerul Instructiei Pub lice, rebotezat
al Cu lturii Nationale".
Se incuraja editarea tiparitd de reviste, scrise si corn-
pilate de elevii din clasele primare i altele de elevii claselor
secundare. Redactor de pe a VI-a licealü, umplea poloanele cu
bombast literar. Studii" despre Eminescu, Verlaine, Moliere
etc., scrise (plagiate) de liceeni, incurajati de profesori. Profe-
sorii incurajati ca merituosi, de minister (cad ministrul se
multumca sà puna semnAtura). lar efectul? Ace le pepiniere de
nematuri furnizau viitorii publicisti" grandomani, care stiau
totul mai bine, luand discutia contra oricui, iar prin scrisul
lor, fard simt de rdspundere i fdrà scrupule zdpareau per-
manent. Ce sd mai vorbesc de cei cu penele-marfa, la dispo-
zitia oricui?
Biserica? E o tema prea vastid deciit sá intru in detalii.
Totusi, voi face cateva reflectiuni. 0 bisericzi pasivA nu poate
depAsi rolul educativ moral si etic, peste lad i rai i peste
decalog. Restul energiei devine emulare pentru exploatare,
prin aplicarea formelor rituale. Slujbe i iar slujbe, celebrate
de necredinciosi pentru necredinciosii de sus tsi pentru su-
perstitiosii de jos. Poti injura, poti incdlca cele 10 porunci, de
dimineata pand seara, te inchini, postesti (cei de jos), te spo-
vedesti o data- pe an si vei ajunge in rai. Cad canonul (even-
-W.41) ce-ti da popa, proportional cu punga si cu starea sociald
iti asigurd iertarea pitcatelor.

200

www.dacoromanica.ro
Prestigiul clerului? Stateam cu Iorga si cu ceilalti dem-
nitari" langa catafalcul primului Patriarh al Romaniei, Miron
Cristea, in salonul, garii din Bucuresti.
Cine Ii va fi succesorul? ma intreba Iorga.
Cred ca singur 1361an ar putea atinge masura ... Dar
Balan nu primeste. tiu, mi-a trimis vorba. Atunci nu ramane
decat Nicodim.
Da, dar D-ta ii cunosti meteahna?
Am auzit i eu, insia oricum a trecut58 bine de varsta
canonica; de la o vreme omul se astampara.
Da, da termina Iorga dialogul se astampard activ
ca ã continue pasiv.
Apoi am plecat, organizati protocolar dupa demnitati. ma-
inte clerul, in mare tinuta odajdii strdlucitoare, sute de tinsi.
Dupd carul mortuar demnitari i corp diplomatic, in par.
De tot in fruntea tagmei preotesti, in sirul I: tip, tip, mititelul
sfant de la Maglavit, Petrache Lupu. Dansul, ca un fel de
majordomus, la usa catedralei, facea primirile, onorurile, in
straie curate si opincute nou-noute.
In legatura cu Cristea imi vine aminte o scena de cand cu
alegerea lui ca Mitropolit Primat.
Ne gaseam inghesuiti in fata bufetului, la Mitropolie. Un
preot cu camilafca58 deschisese vorba cu mine. Nu aveam idee
ce rang ecleziastic avea si nici cine era. Ca prim-rninistru,
fireste, 11 ascultam cu politete. Deodata ma pomenii cu un
cot zdravan in coaste, de care nu mai incasasem de &and pa-
rasisem epoca zburdalniciilor, din scollle medii.
Intorcandu-ma spre agresor, ma vazui fata in Ltd cu pre-
zidentul Camerei. Iorga ,imi spuse:
Dice stai de vorba u canalia?
Nu am inteles, insa nu puteam sa intorc spatele, fara
vorba, calugarului. De aceea, intors catre el ii spusei un
cuvant de conventie indiferenta. Totul a fost de durata se-
cundelor, insa Iorga era atat de revoltat, incat ma izbi din
nou cu cotul in coaste. Intorcandu-ma catre el 1-am intrebat
dice e suparat si ca cine e popa?
Nu stii? (De uncle sa fi stiut ...). E licheaua canalie care
1-a denuntat pe fostul Mitropolit Primat, de a fost caterisit 5i
trimis la manastire.
Apoi mi-a dat ample explicatii. Galacteon Gordun fusese
un protejat aI :fos.tului Mitropolit Primat. Mat tanar, era in-
trebuintat pentru diferite .comisioane. Intre altele acestea ii
201
www.dacoromanica.ro
aducea medicamentele. Sturdza a pus la cale inläturarea
Mitropolitului (era conservator), ca sa-si aseze pe omul lui
in loc (Mangra a furnizat materialul canonic). Toate intrigile
nu ar fi fost suficiente, dar Galacteon Gordun a stiut sa
bine merite pentru Sf. maica biserica, prezentand reteta, pe
care i-o incredintase Mitropolitul, ca dovada cã acesta su-
ferea de gonoree.
Avea toata dreptatea Iorga, ca rn-a cotit cu revoltd, va-
zindu-mã in tandrete cu spurcaciunea de om fariseu. Mai
tarziu am avut ocazia sa-1 cunosc temeinic pe Gordun. A fost
cel mai ticalos calugar din cati am cunoscut. Stiind sa se
vare pe la Mitropolie, venea la mine, ca ,trimis de Cristea.
Era un pretext, cad. Cristea fi detesta tot anturajul i pe
Gordun indeosebi. Acesta imi aducea regulat salutul IDA"-
tranului", i imi comunica o nimica toata". Apoi pampa fon-
duri. Ii mai dadeam, nu-i dadearn, dar, ca sa nu pierd con-
trolul asupra lui, tineam legatura. Caci, ticalos cum era nu s-ar
fi sfiit de nici o calomnie contra lui Cristea. De aceea eram
silit sa-i dau atentia acestui chefliu pervers. El frecventa si
seanse spiritiste, maimutarind pe Rasputin. Mergea la Roma
si la Londra la congrese pentru unirea bisericilor". Limbi
straine insa nu stia. Totusi, edita carti de predici, sub numele
lui, pe care natural altii ,le plagiau.
Pe timpul guvernarii liberale rn-a prins in culoarul Ca-
mer ei:
VA rog D-le prezident sa contribuiti pentru colegii
nostri de la Oxford. Sunt doi ini i guvernul refuza sa le
trimita sume suficiente pentru trai. Aici e lista de subscriptii.
A contribuit i I.P.Sf. Sa Mitropolitul Suciu de la Blaj, cu
500 de lei.
Am aruncat ochii pe lista si cum Mihai Popovici se apropia
de noi, am semnat 100 lei. Apoi, adresandu-ma lui Mihai:
Tu trebuie sâ dai cel putin 500 de lei, ca i Mitropo-
litul unit. Xiogat esti, copii nu ai, vino semneaza.
Mihai Ii batut pe umar pe Gordun, razand:
Noi ne cunoastern cu parintele.
Si a plecat, pe cand i calugarul izbucni in ras. In chestia
facultatilor teologice, mult discutate i pe atunci, am spus ca
eu le-as concentra la Bucuresti pe ale tuturor confesiunilor.
Gordun se grabi sa ma avertizeze. Ar fi un mare pericol mai
cu searna din cauza unitilor. Acestia au preoti i profesori
foarte invatati i, intrecand pe ai nostri in toate privintele ar
putea sa le primejduiasca situatia ba chiar i biserica

202
www.dacoromanica.ro
Seara i-am spus lui Mihai ca am whit urata purtarea sa,
de a refuza sa contribuie la colecta pentru cei doi teologi.
El mi-a raspuns:
Eu Ii cunose pe acest Gordun, de cand statea la Iasi
alaturea de mine, band sampanie, cu o femeie cracanata in
brate. Ai facut o prostie clandu-i bani. La ora aceasta, desigur
cu banii Mitropolitului Suciu ti ai tai, chefuieste undeva, cu
curva.
Totusi, mai tarziu, acest murdar individ a stiut prin mij-
loace politicianiste sa se vare in coastele Episcopului Barto-
lomeu al Ramnicului (Bartolomeu era om cinstit si nu era atins
de paralizie, precum am avut ocazia sa ma conving in repetate
randuri. Facuse la timp tratamentul lui Wagner von Jau-
reggo, la Viena, cu deplin rezultat).

Mai fatala ne-a fost repezeala lui Iorga in timpul primi-


lor ani ai Romaniei Mari". Alipitii nu-1 cunosteau decal ca
renumitul savant si marele nationalist. Cele 5 partide federale
ale majoritatii se compuneau aproape tot numai din oameni
noi in viata politicà. Alegerea lui Iorga ca prezident al Ca-
merei, in contra lui Goldis, a fost hotarata prin voturile ar-
delenesti. Scoala primara de moravuri politice si parlamentare
mi-am facut-o in 1918-1919. Va trebui sa descriu separat acea
bajbaiala paranoid& asa cum am patimit-o nu numai eu, ci
intreaga viata de stat.
Totusi, trebuie sa recunosc ca din partea lui Iorga s-a
facut totul, ce s-a putut, ca sa-mi usureze situatia in strainatate.
Nu a fost vina lui ca, voind sa paralizeze intrigile lui Bratianu,
a gresit tactica, inlesnindu-le succesul. Ceea ce se urzea la
Bucuresti nu puteam sti la Paris si la Londra, caci nici Iorga,
nici St. C. Pop, prezident ad interim al Consiliului de 1Mi-
nistri i ministru de externe, nu-si puteau da seama, cu toate
Ca erau in capital& Pretexte de schimbare a guvernului se
gaseau destule. Cauza accelerarii, demiterea pe cand eram la
Londra se datoreste tratativelor mele cu R.S.S.°J. Regele Fer-
dinand s-a speriat rau de tot ca Ii duc tara in bratele bolse-
vismului. Era impresionabil i sperios, sarmanul.
Bratianu a fost singurul om al timpului care a stiut sa fie
cu mainile pe haturi. Daca ma reintorceam cu succesele din
strainatate, s-ar fi intarit situatia guvernului si a parlamen-
tului. Era insa prea recenta suferinta refugiului de la Iasi si
lipsa de pregatire, cu ,care Romania a fost silita sa se avante
203
www.dacoromanica.ro
contra puterilor centrale. Trebuia sa mai treaca un timp, ca
sa se uite vina liberarilor pentru nepregatire. Trebuia sa
urmeze incapacitatea lui Averescu, anarhizarea de sus pana
jos, spre a vindeca opinia publica a satelor de farmecul lui
,.Taica Averescu", care a adus pacea". Bratianu avea palatul
la dispozitie, de voie, ge nevoie, prin printul tirbei. Pu-
tea sa-si dozeze etapele. Take Ionescu intrand n guvernul
Averescu si, acceptand apoi guvernul de o lurid spre a
da un titlu gol sotiei sale fara a avea dreptul de a di-
zolva Camera, s-a pretat la jocul lui Bratianu.
Zadarnic vedeai jocul acesta prin sad. El nu putea fi
paralizat nici prin argumente constitutionale, nici prin opo-
zitie darza. Dupa Take a urmat, logic si fatal, Bratianu. El
ar fi urmat i daca in fata lui ar Ii stat oameni mai ,de ca-
litate decat: senilul demagog, impotent politiceste, Averescu;
sclavul femeii, Take si seful alipitilor" i neinchegatilor tara-
nisti i natio-realisti doctrinari, Maniu.
In mijlocul zbuciumarilor acestora s-a celebrat botezul
printului Mihai. Iorga a staruit si am acceptat ,cu totii, ca sã
nu participe la botez nimeni dintre membrii opozitiei. Soli-
daritatea a fost pastrata.
Perechea regald traia in iluzia ca pe ardeleni i-ar impre-
siona in sens mistic actul incorondrii. Era cantecul cu koronds
kiraly62 kiraly eski163 etc., in cazul dat o absurditate.
Maniu se ingrijea in fiecare zi, la club, szi trimita pe
cineva la Iorga ca sa-1 informeze", de fapt ca sa fie Maniu
informat asupra tainelor lui Iorga, cane .zilnic putea sa se
scalde in alte ape. Trebuind sa luarn o hotarare in chestia in-
coronarii, Maniu ne trimise intr-o zi, pe mine si pe Mihai
Popovici, la Iorga, fard de aprobarea caruia nu se putea lua
nki o hotarare de conducerea celor 5 grupari federate ale
opozitiei. Adresandu-i lui Iorga intrebarea, dansul izbucni:
Cu aceasta familie trebuie sa rupem legaturile. Eu nu
voi mai tine nici un contact cu ei.
Dar ce ne facem cu incoronarea? Trebuie sa dam un
comunicat, D-le Profesor.
Iorga lua atunci de pe masa' o carte de vizita, a unui domn"
Socec si stand in picioare langd birou scrise pe reversul ei
rezumatul fragmentar al celor spuse. (Aceasta earth' se ga-
seste intre hartiile mele). ,

Noi ne-am tinut de acest angajament, impus de Iorga.


Noi", adica ardelenii, nu ne-am dus la incoronare, am res-
pectat cuvantul i disciplina. Rdmane ca istoria sa judece,
daca am facut bine sau am comis cea mai mare greseala
204

www.dacoromanica.ro
politica. Spre marea noastrd surprindere si revoltd, Iorga insd
s-a prezentat la incoronare, fdrd a g5si de cuviinth sd dea
vreo explicate. Ne-a dat astfel o lectie, de care totusi nu
am profitat, cdci si dupd aceea, situatia politica ne impunea
sa colabordm cu el, suferind mereu din nou esecuri si deza-
magiri.
Dice insd am inghitit istericalele si nAzdrdvdniile lui Iorga
si ne-am ferit, ea de foc, de liberali, aceasta nu se poate
explica decat prin pseudocatonismul nostru ardelenesc. Fi-
reste nu ne puteam ndrAvi sufleteste, nici cum, cu apucdturile
politicianiste si cu sectarismul propriu liberalilor, calitati bio-
logice ale lor, lard de cari, durere in haosul de sdnge si
de moravuri, mostenite in toate clasele sociale din vechea
tara si indeosebi din capitald nu si-ar fi putut sustine
nici Brdtienii prestigiul, nici partidul disciplina si puterea.
In 1919 la Conferinta de Pace, eu mi-am organizat servi-
ciul de curier. Ionel Cherciu circula intre SibiuBucuresti--
Paris. La inceput BrAtianu ma ironiza, caci curierii lui erau
la inthmplare, cei care cdlâtoreau in tard, ori veneau de la
Buieuresti la Paris (Sa cruthm taxele de tren!"). Dupd 2-3
luni a inceput si Bratianu SA intrebuinteze bunele servicii ale
lui Cherciu (eu suporthnd fireste si atunci cheltuielile). Pe
langa curierul sigilat, pentru Maniu, Cherciu ducea si scri-
sori pentru particulari.
Goga, Moroianu, Traian Vuia si pdrintele Vasile Lueaciu65
erau cooptat in grupul ardelenesc, condus de mine, in cadrul
delegatiei romdne. In ziva de dupd sosirea noastrd, Goga a si
declarat cd nu va face parte din acea delegatie. Impreund cu
Bocu, il combdteau sistematic pe Briitianu. Dupd dezbinarea
lui Aristide Blank si Brdtianu (din cauza purthrii neloiale a
lui Brätianu), Goga s-a dat ,cu totul de partea pungii lui
Blank. Nu a tinut totusi sd renunte de a primi in fiecare lund
apuntamentele" si ca membru in grupul meu din delegatia
romând, fie cd era la Paris Mcdnd intrigi fie cd chefuia
cu Blank la Nisa. Corespondenta dintre ei si ai lui, de la
Sibiu (Bucsanu, Oct. C. T5slduanu)66 se transmitea prin Cherciu.
Intr-un rand vine Caius Brediceanu si-mi arath o scrisoare.
Sosise din Sibiu, adresata lui Goga, insd plicul fiind slab gu-
rnat, Brediceanu voi sd o ambaleze. Mocosind cu ea, vrdnd-
nevränd, cid cdteva cuvinte si descoperi, cu revoltd, cd aceasta
fdeea dovada cd cei din Sibiu bdrfeau tot asa activitatea
Consiliului Dirigent, ca si Goga activitatea lui Brdtianu si a
205
www.dacoromanica.ro
delegatiei romane din Paris, in informatiile trimise de dansul
sibienilor lui.
Era firesc ca nu ne puteam preta sa continuarn a face pe
factorii [postali], pentru un astfel de abuz ticalos. Am dispus
ca scrisoarea sa-i fie trimisa lui Maniu, spre a-1 pune in cu-
nostinth de cauza si a-i cere instructiuni. Maniu ne-a retur-
nat scrisoarea, declarand Ca el nu violeazd secretul epistolar.
Sa o predam lui Goga. Atunci rn-am adresat lui Bratianu.
Dänsul rn-a ascultat i apoi mi-a raspuns, cu zarnbetul lui
ironic, caracteristic:
si D-1 Maniu vrea sa guverneze tara?
Din ordinul meu, Brediceanu a nirnicit scrisoarea si am
sistat functia de factori.
Convingeri etice morale? Trecutul politic, social, a oferit
tot a tat de putin posibilitatea ca ele sã se poatä dezvolta
ba chiar i numai de a se naste pe cat biserica bizantina,
pana ieri dependenta de fanarioti (vezi Fanariotii de Dr. F.
Zallony, tradusa de Bals67, editura Sarga, prin ,1925), a fost
mai rnult o institutie politicianisth, de pilduire pentru strica-
rea caracterelor, prin oportunism nerusinat, preoti amorali
calugari si calugärite fara cultura si sans pudeur. ...68.
Indivizi si familii da, ca flori de nufar in mijlocul bd10-
lor, coplesite de buruieni veninoase, ape infectate de cadavre
si gunoaie. Individualithtile clarvazatoare erau exceptii ne-
putincioase, ca sa izbuteasca a rani baraciunea69 moravurilor.
chiar i daca ajungeau sa dispuna, pentru mult prea mult
timp, de putere in stat. Orice convingere, orice energii si en-
tuziasm sincer de reformare, se toceau repede in lupta cu
nepriceperea, ostilitatea si reaua vointa a vulgului mahalalei
sufletesti din protipendada si a sclavilor obiceiului pamântu-
lui, indiferenti, legati de datini (slujbe, prezicatoare, Sf. Du-
mitru, Sf. Paraschiva, Sf. Ioan de Suceava, aruncarea crucii
in Dambovita, martisor, floricele, mucenici, tuiculite si ape-
ritive plus mititei, ciorba de burta, seanse spiritiste, clefete
amoroase, mode de ateliere de frumusete, sindrofii de pocher,
coafuri, pesti etc.). Bucurestiul e sucursala Parisului intru
arta rnaimutaririi a tot ce pare modern, de la doctrine, lite-
ratura, apucasturi, fara insa a modifica i obiceiul parnantului.
Cdci francezul are cultura i bunele moravuri in stinge, pe
cand media bucuresteanului e determinath, in conceptiile si
etica sa, de indivizi eterogeni sufleteste, adunati din cloaca
gentium levantina, neasirnilati firii de bastina a satelor ro-
mânesti. Din eapitala insa, prin mii de canale (ziare de scan-
206

www.dacoromanica.ro
dal, umor pornografic) se raspandeste virusul pAna in ul-
timul catun de munte. 0 mare pacoste reprezinta i igani-
mea. coala le inlesneste tiganilor parvenirea i ascensiunea.
Memoria i lipsa de scrupule Ii ajuta pe arivist. Numele ii
rnimicrizeaza. Cutare arhimandrit, in numele democratiei, a
putut deveni prezidentul grupului etnic al Romi"-lor. Pam-
fil eicaru, primul gazetar, Ilie Dobre, sub numele de Ni-
-hi for Crainic70, alt mare publicist", poet si profesor uni-
versitar etc. Ei isi imprima specificul lor de conceptii mo-
rdle i sociale si contribuie la corcirea sufleteasca a natiei.
Acesti tigani i semenii lor sunt insa numai specimene raspan-
iiite prin mahalaua sufleteasca din capitald si din provincie.
iIti romani neofiti sunt si mai daunatori regenerdrii acestui
neam deck tiganii. Caci tiganul aduce macar calitatile sale
z rtistice, estetice, muzicale, pe langd destrabalarea sufleteasca.
Armeanul insa, de exemplu, aduce spiritul sau secular de
g ilceava, de fire inadaptabila, de intolerant:a ravnitoare de a
siapini, fie prin teroare, fie prin intriga.
Studiati cartea de telefon a capitalei. Indeosebi numele
de botez cele de familie usor se schimba in Popescu!
Cel de botez se pastreazd cu predilectie in familii. Ce impor-
tanta are? Neofitul conserva in sange trecutul intreg al fa-
miliei, devenind romdn prin limbd, nu insa prin fire, con-
ceptie, traditie. E un asirnilat, un absorbit. Spre a deveni
una cu elementul autohton, trebuie sa treaca prin porecsul de
bsorbtiune, prin procesul de amestec si convietuire, impar-
tasindu-se de aceeasi soarta cu noii sai frati, in noua sa pa-
trie. Ca mlädita altoita pe trunchiul portaltoiului, crescut in
alt climat i alt pamant deck pomul originii sale. Poate cã
prin procesul de absorbtiune, un neam profita in privinta po-
tentialului vital si intelectual. Cert este si usor de remarcat
insa, ca asimilatii Ii pastreazd acabitul specific al originii lor.
Nu mor stramosii niciodata / Razboiul lor in noi si-1 poarta
Cad li-e tarana sfaramata / Dar nu li-e dusmania moarta"
(Goga, raspuns lui D. Zamfirescu).
De aceea asimilatii sunt permanent pe fata ori camuflati,
in primul sir al arivistilor, fie in servicii publice, fie in in-
treprinderi particulare. Ciobani ciorangin, in turma de car-
lani.
Cu toate clefectele lor, grecii, macedo-romanii, albanezii
si bulgarii sunt mai congeniali elementului romanesc, iar ger-
manii, in cel mult 2-3 generatii, sunt cu desavarsire absor-
biti. Deocamdata ramane totusi in picioare sinteza sociologica
a lui Eminescu din Satira a III-a.

207

www.dacoromanica.ro
Pentru mozaicul timpului, merita sa fie descrisa figura de
santajist caraghios a lui Marin Steffinescu'2. 0 merita cu attit
mai mult câ a fost luat in serios de multi contemporani de vaza
si a izbutit sa faca, nu numai cariera, ci sa joace rol ea mare
roman". Ba a reusit chiar fara sa fi dispus de talent. Nici
macar retor palavragiu nu a fost si pe deasupra nu s-a distins
nFci prin stiinta, nici prin cultura. A avut insa calitatea pri-
mordiala pentru Bucurestii timpului, ceea ce acolo se nu-
meste: tupeu, iar in Gorj, obraznicie.
Stiind sa se gudureasca pe langa Iorga, a ajuns profesor
de filozofie la facultatea din Cluj. Era vesnic agitat de a
parveni prin poiitici. Nu-si incalzise bine scaunul la Cluj
cand, voind sa candideze pentru Camera, Maniu l-a scuturat
in bratele mele. Fireste ca dupa ce nu a voit sa priceapa
zadarnicia cererii sale, ci devenise staruitor, in numele sen-
timentului sat exuberant de solidaritate nationala (nu mai
sunt granite") am fost silit sa scap de el prin ironie. To-
tusi, mai venea pe la mine, incercand sii ma convinga ca
dansul ar fi cel mai potrivit candidat pentru prezidentia
ASTREI".
Pe timpul guvernului Bratianu, (prin 1922 ori 23) ne in-
talniram in fata statuii lui Matia. M-a luat cu stirea ca
primit asigurarea lui Bratianu i Averescu, la Bucuresti, despre
indinarile acestora de a-i multumi pe ardeleni. Pe el il doare
grozav (väicareli infinite cautau sa ma impresioneze), dez-
binarea intre frati. Am cautat sa-1 dezmeticesc cu argurnente
politice reale. Zadarnic, vaicarelile patriotarde sentimentale
nu incetau. Plictisit, i-am spus:,
Iti dau eu solutia. Vom pune sub presiune cute loco-
motive vor fi necesare, ca sa stea gata trenurile. Apoi vorn
deschide un mare catastif. Pe toti regatenii indezirabili care
razvratesc linistea in Ardeal, prin alurele lor de cuceritori,
cari se lauda ca au jertfit, nu pe sine, ci 700.000 de morti
pentru infaptuirea Unirii, ii vom invagona. Aceia insa cari
se poarta ca frati buni i romani intelepti, Ii vom introduce
in catastiful deschis, retinandu-i in Ardeal. Si stii P-ta cine
va fi introdus ca primul, cu litere mari? Marin $tefdnescu!
M-a ascultat in 1iniste, dar apoi a inceput din nou ma
doare, ma doare" Totusi, incepand sa ploaie si având el
urnbrela, rn-a petrecut pana aeasa, povestind sentimental.
Peste cateva zile ziarele din Bucuresti, mai cu seama
cele platite de averescani, au inceput sa ma atace pe tema
Trenul lui Vaida", ba chiar si generalul insui, intr-o adu-
nare publica, mi-a reprosat cu mare amaraciune de patrio-
208

www.dacoromanica.ro
tard sentimental, gray i serios, trenul Vaida". Marin $tefa-
nescu ii scalda curul in luntrile tuturor oamenilor politici,
tanguindu-si ziidarnicia emotiilor jul de ,,bun roman". Libe-
ralii secondati de Goga, iar Goga secondat de toata presa
politicianista cu Universul" lui Stelian Popescu ne re-
peta zilnic ca suntem regionalisti", vrem sa distrugem soli-
daritatea nationala, Ca la Alba Iulia ardelenii adevarati au
hotarat Unirea, RIM* conditii etc. De aceea, totusi, Ardealul
a continuat sa fie unificat cu furca", prin proconsuli re-
gateni inscrisi" in partidul de la putere".
Cand am ajuns ministru de interne, in 1928, Marin ste-
fanescu era prezidentul societatii Cultul Patriei". Nu s-a sfiit
sä-mi trimita in scris, cerând pa sã dau ordin, sa-i cumpere
tipfiriturile Cultului Patriei", colectia aceea de frazeologie
vulgara. Mi-a alaturat i ordinul, ea sa nu am decat sa sem-
nez i sa dispun publicarea. Totusi 1-am modificat n sensul
ea la toate oficiile administrative etc., sefii respectivi sa pri-
measca sumele pe care le-ar achita doritorii de a li se trimite
publicatiile Cultului Patriei". Fireste, rezultatul a ramas zero,
ca i incasarile pentru punga lui Marin tef5nescu. Eu insa
am incasat apoi atacuri prin presa si in adunArile Cultului
Patriei", protejate de partidele contrare. Totusi am si pro-
fitat, caci de atunci Marin $tefanescu a intrerupt relatiile prea
cultivate cu mine. Precum mi-a comunicat ocazional omul
serios care a fost rnaresa1u1 Perzan, pe chinsul 1-a putu indu-
pleca Marin $tefanescu sa aprinda, cu sabia sa, Racal-a de pe
mormantul eroului necunoscut. Cum insa se convinse apoi ca
tot Cultul Patriei" nu e decat o trambulina si instrument de
exploatare pe seama prezidentului sat', a cerut sa fie radiat
din rândul membrilor.
Cariera lui Marin .$tefanescu, per tot diserimina rerum73
s-a terminat totusi prin ascensiunea la Universitatea din Bu-
curesti. Generos, luase in casa la Cluj o fata orfana de
la tara. Intr-o zi fu surprins de sotia sa, pe cand voia sä o
introduca pe acea minora in practica expusa atilt de plastic in
hexametri, de Ovidiu si de Horatiu74. Cum Ovidiu a ispasit
prin exil, 1-a ajuns i pe Marin aceeasi soarta, desi avan-
sand. Doamna alertata a alergat la procuror. Tot Clujul rklea.
tefanescu-Goanga nu era insa zadarnic dintre fruntasii libe-
rali. Bunicul fetei a primit o recompensa, doamna i procu-
rorul au tacut, iar Marin a fost mutat in capitala.
14 - Memorii, vol. IV 209

www.dacoromanica.ro
0 alta (figura frumoasa, eiusdem farinaem, a livrat timpului
Ardealul. Ion Rusu Abrudeanu a stat, pand in reajma
bacalaureatului, la liceul romanesc din Brasov. Eram pe a
V-a, el pe a VII-a ori a VIII-a clasa. Cum toti studentii" ne
cunosteam, am ramas in contact si dupA ce am ajuns la uni-
versitate. El facea pe reporterul la ziarul Timpul" si, de
eke ori ma &seam la Bucuresti, 11 serveam cu stiri de prin
Ardeal. Era un natantoc, inapt de a urea pe calea ierarhica
gazetareasca, macar pana la nivelul lui Stelian Popescu. In
refugiul de la Iasi avea casa deschisa pentru ardeleni. Mihai
(Popovici) 1mi povesti ca. avand Russu dupa divort ne-
vasta frumoasa, in anumite seri i se pregatea baia D-lui Mi-
nistru" i atunci, la ora cunoscuta de convivi, stapanul casei
d5nd semnalul, plecau cu totii, cu dansul in frunte, cad va
veni D-1 Ministru". Acesta era Alex. Constantinesou P. Mai
tarziu, la Bucuresti, relatia s-a continuat. Ea nu a ramas ne-
recompensata. Constantinescu P. i-a cumparat o casa, seri-
ind-o pe D-na Russu. Tin minte ca unii deputati se agitau pa
interpeleze, pentru ca Constantinescu stiuse sa minimalizeze
suma taxelor fiscale. Fapt e cã acea casa a cumparat-o mai
tarziu Dr. Valer Pop. Mei Russu nu a ramas fara profit.
Ajuns deputat (fireste, se inscrisese la liberali), interventiile
diferite, indeosebi and cu reforma agrara, Ii ofereau lui
Constantinescu largi posibilitati de a-si dovedi bunavointa,
dna nu gratitudinea fata de Russu.
Intr-o zi primii un volum, publicat de Ion Russu Abru-
deanu Din amorurile Habsburgilor, amorul unei romance. Car-
tea era legata in panza albastra, hartie de lux si cu dedicatie
Stimatului ..." etc. Eram la resortul interne. Am inteles, dar
frunzarind volumul, am vazut ca e un mare fleac. i cu toate
ea patriarhul Cristea Ii pusese la dispozitie scrisoarea mea,
prin care 11 invitasem la timpul salt la authenta, aprobata de
Francisc Ferdinand, revoltat pentru felul cum Russu expunea
rolul Melaniei Ionescu, nu am raspuns deloc la atentiunea
autorului.
Acesta insa nu ar fi fost cel care era, daca pricepand, ar
fi tacut. Dupa ce venise de mai multe cri si se interesase
la sefii de cabinet de soarta cererii pe care o inaintase, cerand
ajutor (din fondul 0.P.), ma acosta o data la Camera:
Draga Alexandre, am avut cheltuieli mari cu tiparirea
cartii
Draga Russule, stau rau cu fondul O.P.
Conversatia s-a desfasurat in cadrele acestea catva timp,
pana ce a inceput sd se laude cu meritul de a fi romantat"
210

www.dacoromanica.ro
rolul Melaniei Ionescu. Atunci nu am mai tinut sà fiu rezer-
vat. Daca nu vrea sà inteleaga, Ii voi destepta la realitate:
Ascult5 Russule i-am spus cartea ta e bun5 pen-
tru mahalagioaice, ca valoare literar5. Iar in ceea ce o priveste
pe Melania Ionescu, ar fi xneritat sä fie incadratà printre mu-
cenici. A fost o fata foarte Insufletità de a actiona in interesul
cauzei nationale, fiica notarului din Ciuci76. De o frumusete
nespus de dragálasa si de o fire cuceritoare. Toate sotiile de
deputati ,cand am fost cu dansele la balul din Arad s-au
indragit de ea, ceea ce este un record pentru o femeie. Sir-
mana fata a murit de tanára, de meningita. Nu stiu dadi a
ajuns de 20 de ani. Cele mai rele guri nu au avut deck vorbe
bune pentru reputatia ei. Rezultä de altcum chiar si din car-
tea ta Ca nu a avut, deck in prezenta ducesei de Hohen-
bergn, intalnire cu Francisc Ferdinand. Nici despre el nu s-a
clevetit, oricat 1-au calomniat, ca ar fi avut aventurii galante
extraconjugale. Iar tu vii si profanezi, chiar si prin titlul
earth, memoria unei romance, de dragul senzatiei. Pentru
asemenea literatur5 nu pot gasi fonduri.
Rezultatul a fost ca Russu a publicat o serie de articole
in Universul", pline de calornnii inventate la adresa ofiteri-
lor romani, preluati din armata austro-ungara. Acestia, afirma
el, ar fi voit sub conducerea mea sã organizeze un complot,
pentru a rupe Ardealul de la Romania si a-1 uni cu Ungaria.
Se puteau publica i asemenea prostii. Publicul le savura.
Stelian Popescupregatindu-si drumul spre scaunul ministe-
rial liberal, s-a pretat dacd nu a chiar urzit prostia sa-si
ofere coloanele lui Russu.
Nu mi-am bdtut capul sa dezmint asemenea absurditki, pe
cari mahalaua nu le citea, fiind prea lungi i prost scrise, iar
mahalaua sufleteascd, citindu-le nu le credea, doar le colporta.
Ca opinie public5, acest strat social de care era infuzatd
toatà ara, fiind compus din arivisti palavragii, permanent la
panda, spre a profita de conjunctura ce se oferea, nu se lua
nici el pe sine in serios.
Pentru ilustrarea oamenilor epocii am tinut sd redau
tabloul catorva tipuri, cari furnicau, ca clientelà, in jurul
oamenilor politici ai tuturor partidelor. Erau 1egion:79 si se in-
titulau cu mandrie de secaturi, smecheri".
Am observat un fenomen surprinzkor, cu mult inainte de
Romania Unita: femeile regkene sunt pdeseori de un caracter
si de o judecata mai virila deck bärbatii. La Carlsbad bk-
batul molitoc plangea, iar sotia Ii ImbarbAta, când pe dansa o

211

www.dacoromanica.ro
torturau durerile colelitiazei80. La tara gospodaria condusa de
ea era de model, pe and el, de multe ori in cariera lui se
dovedea o nulitate. La Viena, trecand pe Graben81 am con-
statat, de and eram student, ca romanii sunt usor de recu-
noscut in mijlocul aglomerarii publicului. Mitica" iubeste sa
se impodobeasca cu un buton macar albastru, primit and
cu ploaia de decorati, de 10 mai ori procurat pentru strai-
natate", de la giuvaergiu. Apoi predilectia pentru diminutive.
La Bucuresti sã cauti i abia gasesti pe cineva cu nume de
botez. A le schimonosi ori ,[a le] inlocui prin diminutive ori
prin nume de dezmierd, e o sclinteala82 inradacinata: Ionel,
Nelu, Nicu, Neagu, Nicusor, Niculiã, Costel, Costin, Costa,
Costisor, Mitru, Georgel, Georgica, Gica etc., mai treaca
mearga. Dar ca sefi de servicii publice sa semneze oficial
Puiu, Bébé, ori pana i guvernatorul Bancii Nationale (pe
bancnotele emisiunii facute de el: Mitita Constantinescu (ti-
parit cu ortografie nemteasca Mititza"), intrece orice limita
in privinta abandonarii seriozitatii, impusa de demnitatea
functiei. Ca ministru am incercat in zadar sa-i dezvät. Le place
madaritu183.
Un alt simptom de infantilism e goana dupa titluri si de-
coratii. Cu cate astfel de interventii am avut de a face,
Doamne! M. Manoilescu, ca ministru a incercat sa ordoneze
scara gradelor functionarilor, in clase. Oricum s-a trudit omul
nu a putut izbuti. Caci cutare categorie, de exemplu de in-
telectuali" nu voia sa accepte, odata cu capul, sa fie incadrata
in cutare grad sau clasa, cu diplome mai modeste. Si mai grea
devine problema and ar fi de inglobat i armata. Totusi
aceiasi oameni se bat in piept cà sunt democrati. Iar atitu-
dinea lor cu subalternii! Tot ,fleacul de om practica privile-
giul de a utui pe servitor, Ipe] soldat: tu", ma", ba".
Cu decoratiile e apoi o frumusete. Nu zic sa se sisteze
in numele democratiei decorarile. Ca trap vanitatea omeneasca
a individului e ahtiata sa se ridice simbolic, macar peste
vulg, prostia acelora cari pot fi satisfacuti primind o tinichea,
ar insemna sa fie intrecuta prin a acelora cari s-ar hotari sd
nu o mai satisfacd, exploatand ravna setei de desertaciuni.
Afard de aceasta, omul e o flint& cu calitati estetice, cari
cer satisfactie prin ceremonial: sarbatori, imbracaminte, ri-
tual etc. Solemnitatile in haine de munca ar pierde orice far-
mec. Oricat se va democratiza omenirea, tot va exista o
gradate de titluri, cari vor fi simbolizate prin imbracaminte:
uniforme, stele, epoleti, decoratii cari indica stratificarea. Ne-o
dovedeste U.R.S.S.

212

www.dacoromanica.ro
Trahimur ornnes studio virtutis
Et optimus guisque maxime gloria dicitur (Cicero)84
Totusi, alergarea puslamalelor indigene si straine dupd
decoratii, era o ,adevarata epidemie prin 1918-1940. De a se
urea insa, ciuplicati si ciuplicate85, cu picioarele pe closet, nu
se dezvata. Closetul turcesc Ii pretinde sangele, ca si deco-
ratia si titlul: Stii cu cine vorbesti ...?"
I-gam ,spus lui Costinescu86, ministrul sanatatii:
D-ta ai putea sa dispui prin ministrul armatei ca sa-i
invete pe soldati cu closet si curatenie.
Mi-a raspuns: '
Sunt prea obisnuiti. Defecatia astfel executata, prin
multe generatii, este mai usoara.
Da, dar noi de Cate generatii avem closete?
La inceput nu pricepeam dice Regele Ferdinand, inainte
de a aproba decorarea cuiva, in fiecare caz se informa exact,
in prealabil asupra omului si decoratiilor pe care respectivul
le poseda. Pe romani Ii cunostea si individual si tinea minte
ce decoratii aveau. Deosebit de scrupulos se documenta cand
era vorba de straini.
La Ministerul de Externe lipsea insd cu totul ordinea si
evidenta. Asa am patit eu, in mai multe randuri, sd ma bla-
mez, oficial si in poza solemna, din cauza dezordinei de la
externe.
Bratianu imi lasase mai multe decoratii de predat la
Paris. Mai intai cordonul Coroanei", unui mare industrias.
Prezentandu-ma cu Trifu87 la ora fixatä, i-am adresat o mica
alocutiune, felicitandu-1 ca, la propunerea D-lui Bratianu,
M. Sa Regele, in recunoasterea meritelor, ca amic a Romaniei,
i-a oferit ca simbol al gratitudinii Tarii ... etc. (atunci Trifu,
deschizand cutia, a asezat in fata francezului Coroana cu
cordonul"). Spre uimirea noastrd, in loc de raspuns, batranul
ne-a poftit sa sedem §1 ne-a multumit, comunicandu-ne insa
ca" dansul era de ani de zile posesorul acestei decoratii. Ne-am
scuzat cu faptul cà fusesem o tara raväsita prin ocupantii
nemti i ne-am luat catrafusele (cutia) [la] subsuoara lui Trifu,
refugiindu-ne.
Tavernier88, redactor la Le Temps" fusese si la Iasi in
timpul ocupatiei, iar apoi lucrase cu Bratianu, pana la retra-
gerea acestuia. Mostenisem pentru el o decoratie pe care am
tinut sa i-o predau solemn. Dupa ce luasem masa la Ambas-
sadeurs", i-am tinut un mic discurs, iar C. Brediceanu, in
213

www.dacoromanica.ro
momentul culminant, i-a asezat cutia cu decoratia in fata ta-
camului. Tavernier a multumit, insa ajungand la plecare pe
Champs Elisées, imi confie:
Decoratia aceasta am primit-o pe cand eram la Iasi
cu spade", ca participant la razboi ..
Avertizat prin acele patanii, am devenit precaut, nemai-
increzandu-ma in constiinciozitatea, dar nici in corectitudinea
domnilor de la Ministerul de Externe (fara a fi banuit pe
atunci ca secretarul general Docan e capabil sa-mi fure si
[sa-mil trunchieze telegramele cifrate).89

Cand, .pe timpul Regentei, Iorga se reintoarse din Ame-


rica, unde fusese invitatul romanilor, iar Titulescu secerase
pseudosuccesul, cu optantii unguri, la Haga, asistasem la des-
chiderea cursurilor de la Valeni". Invitat la masa de Iorga,
trecand ,in biroul sau, a scarmanat guvernarea noastra. Indeo-
sebi s-a expectorat contra lui Titulescu, suparat ca acesta pri-
mise colanul cutare (Ferdinand ori Carol ID.
Ce a facut in definitiv Titulescu, in comparatie cu
propaganda mea, printre romanii din America?
Am inteles si reintors la Bucuresti i-am spus lui Maniu,
durerea lui Jorga. A urmat decorarea lui Iorga cu acelasi co-
lan. Pe deasupra i-am pus la dispozitie permanenta un auto-
mobil si in schimb, am avut in loc de un critic malitios, tin
orator binevoitor, la dezbaterea reformei administrative.
...Pe langa greutatile marl si de ordin principal, un biet
ministru roman trebuia sa fie pregatit in tot momentul sà
fie calomniat si sa inghita ,nu numai infamii, ci adesea sà com-
bata idei nascute din eine stie ce gargauni [ai] bineintentio-
natilor prieteni90

Dupà ce au premers consfatuiri cu prezidentele societatilor


femeiesti i pertractari" cu Stere i altii, s-a cazut de acord,
la propunerea mea, ca femeile cu peste 2 popii sa obtind
dreptul de vot electoral, pentru alegerile comunale.
Anteproiectul legii trecuse peste comisie si fusese prezen-
tat Camerii. In preajma deschiderii sedintei, sosind Mihalache
de la Constanta, imi comunica revolta sa ca femeile cu mai
mult de 3 copii pa beneficieze de dreptul electoral pentru co-
mune . . L-am rugat sä vorbeasca cu Maniu
, Rezultatul a
lost ca mamele prolifice au ramas fard drept de vot, omi-
tandu-se favorul ce le pregatisem

214

www.dacoromanica.ro
In decursul dezbaterii legii, amicul Dr. Dumitru Manu
(Popa Man") s-a gasit in treaba. Luand cuvantul, a cerut sa
se ia o dispozitie in lege ea aceia care traiesc in concubinlj
sa nu beneficieze de drept electoral (o sfânta morala fariseica
si ravna de taxe stolare!91) ... Le-am raspuns Ca o asemenea
dispozitie nu pot admite in lege. Ea ar deschide largi posibi-
litati de calomnii, chiar si contra unor fete bisericesti, de inalt
grad ierarhic. i scandalurile nu ar mai conteni. Am apelat la
sfintiile lor sa-si dea seama de experientele noastre ale tutu-
ror, gandindu-se la persoane bine cunoscute rnirene si ecle-
ziastice. Prea sfintiile lor nu au trebuit sa-si prea intärdte
memoria. Au priceput repede i iu renuntat sa mai staru-
iasca.
Reactionarismul i intrigile medievale, stajenitoare ale pro-
gresului cultural, in sanul poporului nostru i tulburatoare ale
instapanirii practicilor normale, demoeratice, in conducerea
procedurilor administratiei de stat, vor impune mai curand,
ori mai tarziu, separarea bisericii de stat. Numai atunci se
va putea renaste viata normald a diferitelor culte in Romania.
Concurenta libera de politicianism interesat, va asigura selec-
tiunea in interiorul confesiunilor i emularea prin calitatea
superioara a tagmelor preotesti intre ele.

213

www.dacoromanica.ro
NOTE

NOTE EXPLICATIVE
RAZLETE

1. Vaida, loan, fratele autorului, nota 450, vol. II; ulterior s-a
ocupat cu cercetari in domeniul istoriei, iar in 1937 a publicat un
volum de poezii si traduceri, sub pseudonimul Iancu MiIoman Bon-
tanul (325 pagini). 1ntre acestea se gaseste si A mokanyok", respec-
tiv replica _A magyarok". Numele de Bontanul este preluat de la
strabunicul sat', loan Vaida-Bontanul (vezi index de nume, vol. I).
2. Academia Orientala", institut vienez de pregatire a persona-
lului diplomatic si consular austro-ungar. Consulul Holzinger a fost
vice director, respingerea lui Alexandru Vaida Voevod la admitere,
fiind justificata de neagrearea a doi frati in serviciul diplomatic.
3. Romania June: Societatea stuclentilor romani din Viena, Ina-
intea primului rázboi mondial.
4. Cele trei examene de stiintele naturale, denumite tentamine",
constituiau materiile pregatitoare ale medicinei, dupa care urmau
examene riguroase" (rigorosum), dupa Cate 4 semestre de studiu.
3. Lueger. Karl (Carol), nota 248, vol. I/seria 1 (1884?), initial
democrat, apoi antisemit, In 1895 obtine majoritatea social-crestina in
alegerile municipale ale Vienei si devine primar, dupã un prim refuz
al imparatului Francisc Iosif.
6. Schneider, Ernst; Dr. Pattai; Bianchini, adepti ai lui Karl
Lueger i deputati, in Reichsrat-ul austriac, ai Partidului Tandr-
Social Crestin;
Schneider, Ernst Erich (1900?) a fost profesor economist in
Aarhus (1936) si Kiel (1943).
7. Tribuna", ziar politic infiintat la Sibiu in 1884 cu 1. Slavici
ca prim director. Intre 1893-1903 este supus la o serie de procese
politice. insurnand amenzi de 40.066 cor. si 17 ani intemnitari.
8. Popovici, Aurel C. (1863-1917), notele 116 si 231, vol. I/seria 1;
in intimitate purta i porecla de Dipsi. Impreuna cu autorul au vizi-
tat de mai mute ori pe printul mostenitor Francisc-Ferdinand, cash-
gat pentru ideea federalizarii Austriei. Condamnat in tinerete pentril
Replica", s-a refugiat in Romania ca profesor la liceul militar Ma-
nastirea Dealu.
9. Reichstag: Parlamentul german (Camera Deputatilor).
10. Bebel, August si Richter, Eugen, nota 229, vol. I/seria 1.
11. In cele doua grupe de intemnitati, autorul mentioneaza 11 din
cei 15 memorandisti condamnati.
12. Societatea Petru Maior": asociatia studentilor romani din
Budapesta, inaintea primului razboi mondial.

216

www.dacoromanica.ro
13. Comsa, Nicolae, fost presedinte al societ. studentesti Romania
June. Nu cunoastem evolutia in continuare a numitului (Comsa lo-
nel a fost implicat in Banca Centrala" ca director gen. Aceeasi
familie?).
14. Verner Gyula, scriitor magh., ales deputat de Ighiu, in 1903,
castigand in fata autorului.
15. Wekerle Sandor, nota 503, vol. II.
16. Berzeviczy Albert (1853-1936), politician conservator magh.,
scriitor istoric, presed. al Camerei din 1895, ministru al invätaman-
tului (1903-1905). Presedinte al Acad. de St. Magh.
17. SolnocDabaca, denumirea maghiara (mentinuta si in pri-
mii ani dupa 1918) a jud. Cluj.
Congregatie: adunare cu caracter administrativ sau religios (in
cazul dat al judetului).
18. Virilisti: statut de drept civil, privind mostenirea vilduvei
dupa sot, dar nu rezulta dreptul de participare la congregatie.
19. Hodia, Milan, nota 281, vol. II si nota 385, vol. I/seria 1.
20. Francisc (Franz) Ferdinand, nota 396, vol. I/seria 1.
21. Beck, Max Wladimir, nota 381, vol. I/seria 1.
22. Steinacker, Harold (1875?), prof. univ. austriac, de istorie,
la Innsbruck si Praga.
23. Brosch, Alexander von Aareanu (1870-1914), sef al Cance-
lariei lui Franz Ferdinand; din 1912 intra in armata activa si cade
in Walla de la Huitze (Galitia).
Bardolf, colonel, succesorul lui Alex. Brosch.
24. Castelul din Arstetten: localitate austriaca pe valea Dundrii,
in aval de Ibbs an tier Donau (intre Linz si Krems).
25. Moldovan, Vasile (Domnarul): corespondent al ziarului Lupta",
editat de autor la Budapesta, trimis la Bucuresti in timpul rdscoalei
taranesti din 1907.
26. Gyorffy Gyula, poet sovin maghiar, vezi poezia Mocanii si
replica Maghiarii, vol. II, pag. 189-191.
27. Lencica: Elena Vaida Voevod n. Safrano, sotia autorului.
28. Lenica: Elena Safrano, n. Popovici, soacra autorului.
29. Trimiterea exacta a versurilor citate, este Verigilius Ac-
nets, VII, 440-411, ma texul corect!
Sed te victa situ verique effeta senectus,
0 mater, curis nequiquam exercet et arma
Regum inter falsa vatem formidine ludit.
Autorul a parafrazat versurile originale pentru a le adapta la situatia
de zugravire a geloziei, care este tot o orbire, de felul celei la care
face referire Vergilius. Traducerea pasajului complet este:

Insa pe tine, o maica, batranetea


Te-a ruginit de nu mai poti stravedea
De istovirea varstei, adevarul.
In darn (zadar), ea batranetea, te munceste,
Cu-nchipuite spahne, pe cand regii
Se razboiesc;

217

www.dacoromanica.ro
30. Purjész Sigismund (Zsigmond), profesor internist si balneo-
log, la medicina clujeand (inainte de 1918).
31. Apicita: afectiune localizata la Will de pulmon.
32. Renner, Karl, nota 149, vol. II.
33. Krarnar, Karel, nota 494, vol. II.
34. Hofburg; Palatul imperial din Viena (inclusiv piata si parcul
public aferente acestuia).
35. Abdicarea, abdicarea! (in germ.).
36. BUrgermeister: primar.
37. Ciorap Auer - 1885, inventat de Karl Auer von Welsbach
(1858-1929) utilizeazd gazul aerian arzandf. luminos printr-o tesa-
tura facuta in proportie de 99% din oxid de toriu. Ace lasi autor
inventat }i filamentul metalic de osmiu.
38. Naschmarkt: piata alimentard centralii a Vienei.
39. Rathauskeller; local in pivnita Primariei Vienei.
40. Reichsrat: Parlamentul (Sfatul imperial) al Austriei.
41. Frumosul Carol (in germ.), referire la Karl Lueger.
42. Pentru a-i asculta cuvantul, pentru a4 lua la intrebdri (in
latina).
43. Mileniul maghiar: aniversarea a 1000 ani de la ocuparea pa-
triel", organizata cu vaste sarbStoririi in orasele Ungariei i ale Tran-
silvaniei (1896).
44. ,,Astra": Asociatia Transilvand pentru Literatura Romand si
Cultura Poporului Roman", infiintath la Sibiu in 1861, editand perio-
dicul Transilvania" (1867-1946). Intre presedinti au fost: Andrei
Saguna, Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Barseanu.
45. Wilhelm II, rege al Prusiei i impArat al Germaniei intre
1888-1918, contribuind la politica expansionistd a Germaniei si la
declansarea primului rdzbor mondial.
46. Fidelitate de aliantd (in germ.).
47. Csarda - han in pusta maghiark nota 500, vol. I/seria 1.
48. Unguroaice focoase (in germ.), utilizate adeseori in scopuri
politice,
49. Lenau, Nikolaus (1802-1850), svab bdndtean (din actualul
Lenauheim), poet romantic austriac, cantand dorul de libertate (Gel
trei tipani etc.).
50. Metternich-Winnenburg, Klemens, print Wenzel von, nota 611,
vol. I.
51. Kossuth Lajos (Ludovic), 1802-1884, conducàtor al revolutiei
maghiare din 1848/49, guvernator general al Ungariei in 1849. Dupa
infrangerea revolutiei a emigrat in Turcia, Anglia si Italia.
52. Ai lui Pakoczi, rebelul (in germ.), referire la Francisc R. II
principe al Transilvaniei (1704-11), conducatorul rascoalei antihabs-
burgice din Ungaria i Transilvania (1703-11).
33. Insel'atorul inselat, pdcalit (in germ.).
54. Tisza Istvan (Stefan-Pista), notele 132 si 380, 'vol. I/seria 1.
55. Grossesterreicheri: adepti ai ,.Austriei Mari", doctrind fede-
rativa emisd de Aural C. Popovici.
56. Stodola, Cornel, nota 489, vol. II.
57. Cirenaica, partea estic5 a Libiei, cu capitala Cirene, formancl
impreuna cu vechea Tripolitanie, Libia actuala, rezultata dintr-o co-
lonie greceasca, fondatä la 631 a. Chr.
58. Durazo, azi Durres, port albanez la Adriatica; Valona, azi
Vlore, -oras in Albania.

218

www.dacoromanica.ro
59. Bainville, Jaques (1878-1936), scriitor istoric francez. In Conse-
cinfrle politice ale Peicii (1933), denunta conditiile financiare si mi-
litare prea grele, impuse Germaniei la Versailles, membru al Acad.
Fr., 1935.
60. Referire la provinciile Badka si Banatul iugoslav, uncle tru-
pele maghiare si germane au intrat in aprilie 1940.
61. Beldiman, Alexandru A. (1855?), dr. in drept. secretar de
legatie la Viena si Berlin, secr. gen. in Minist. de Externe rom. (1895),
apoi ministru plenipotentiar la Berlin, din 1896.
62. Filipescu, Nicolae, nota 261, vol. II, infocat luptãtor t]entru
unitatea nationalL La 15 febr. 1915 in discursul rostit in numele
Actiunii Nationale" se adreseazd Regelui Ferdinand: Tu esti trimisul
lui Dumnezeu pentru a infdptui visul unei natii Marirea pe care
ti-o =Am, Sire, este sa te incoronezi la Alba Iulia sau sa mon pe
63. -
Campia Turzii".
Korodi, Lutz, initial profesor secundar si ziarist sas, la Bra-
--
sov. Condamnat pentru agitatie se mutd la Berlin.
Ziarul Brasovului" (in germ.).
Liceul Honterus", liceul siisesc din Brasov, denumit dupd
H. Johann (1498-1549); umanist sas si reformator luteran al sasilor
brasoveni; fondator al primei tipografii transilvane (1535); autor al
Rudimenta Cosmographiae (1530), raspandit ca manual de geografie
si astronomie, in Germania si SE Europei, in conceptie heliocentric5;
fondator al liceului sisesc ce-i poarti:i numele.
64. Sch5neberg, fostd suburbie, actual cartier al Berlinului, la
vest de aeroportul Tempelhof.
65. Czernin, Ottokar, nota 202, vol. II.
66. Jancsó Benedek, nota 601, vol. II.
67. Windischgraetz, principe austriac, nota 307, vol. Ifseria 2.
68. In eadrul mernoriilor publicate sub ingrijirea ns. nu apare
o altd referire a autorului asupra vizitelor sale la Berlin. Doar in
continuarea textului se face referire la aceasta.
69. Uniunea intergermand" (a tuturor germanilor).
71. -
70. Reichstag: Parlamentul Germaniei.
Ziarul National" (in germ.).
72. Ziarul de Koln" (in germ.).
73. Uniunea pentru protectia egrmanitatii in strainaate" (in
germ.).
74. Vergeaua prusacd de incdrcare (in germ.); comparatie a rigi-
ditatii germano-prusace cu vergeaua (batul) cu care se incSrcau ar-
mele vechi, pe la 'gura tevii.
75. Ke5dell, Walter (1884-1924), jurist politician, functional. di-
plomatic, apoi ministru german de externe (1927-28).
76. Bethmann-Holhveg, nota 496. vol. II.
77. Zimmermann, subsecretar de stat la Ministerul de Externe
german.
78. Mesaj (informare) cu termen de urgenta (in germ.).
79. In coajil de nucd (condensat - in latind).
80. Sub Tei" (in germ.); alee-corso in Berlin.
81. Principele mostenitor (in germ.).
82. Kiepert, Heinrich (1818-1898), geograf, prof. univ. si carto-
graf renumit, iar Kiepert Richard (1846-1915), fiul lui H. a fost
cartograf.

219

www.dacoromanica.ro
83. State le Unite ale Austriei Mari, titlul propus de Aurel Po-
povici pentru Austria federativa (vezi si notele 116 si 231, vol. I/se-
ria 2).
84. Pentru Germania Mare si totul german.
85. Oficiul pentru colonizarea internd (in germ.).
86. Vorarlberg, regiune muntoasa din vestul Austriei, langa fron-
tiera elvetiana.
87. Familii erariale"; Erariu fiind denumirea consacrata a te-
zaurului public" (Inca la romani), se Pare ca referirea autorului este
la familiile de colonisti asezati pe proprietatea statului.
88. Pentru aceasta nu avem timp! Germanizarea trebuie infap-
tuita rapid (in germ.).
89. Cu temeinicie germana (in germ.).
90. Excelenta, uitati ca sunteti ministrul Romaniei si nu a con-
telui Tisza.
91. Ferdinand I, Rege al Romaniei (1914-1927), nepot de frate al
Regelui Carol I.
92. Cetatenie sau apartenenta (in germ.).
93. Ungara (maghiara), respectiv fara stat (apatrid).
94. Externe (referire la ministerul german de externe) (in germ.).
95. A pune inainte (arhaism din latinul praemitto, misi, mis-
sum).
96. Dr. Samassa; curler de ocazie, transmitand scrisoarea auto-
rului din Elvetia, lui Maniu in zona de razboi, pare a fi o persona-
litate austriaca.
97. Zuckerkandel. Otto, personaj nelamurit. In vol. I apare run
profesor de anatomie Z., (pag. 64, 82 si 84), apoi Z. Otto, dermato-
venerolog (pag. 101), jar in vol. IV, Z. Otto este profesor de chi-
rurgie.
98. Schuller, Rudolf, fost coleg al autorului la liceul sasesc din
Bistrita, care i-a pastrat o sincera prietenie.
99. Ciurcu, Sterie, N., nota 68, vol. II.
100. Vlad, Aurel, nota 326, vol. I/seria 1.
101. Stere, Constantin, nota 141, vol. I/seria 1.
102. ,,Tribuna Poporului", ziar editat la Arad de I. Russu-Sirianu,
0. Goga si 0. C. Taslauanu, autointitulati oteliti" a cdrei sistare s-a
convenit cu ocazia incheierii conflietului Vaida-Goga, mecliata de C.
Stere (vol. I, pag. 140-144).
103. Victoria", banca romaneasca din Arad.
104. 5orban, Wili (Guillaume), nota 332, vol. I/seria 1.
105. Ambulatoriul Terapeutic", spital de recuperare a anchilo-
zelor, din Viena, construit in parcul palatului baroc.
106. Beer, Berchtold, dr. med., proprietar al spitalului de sub
nota 105.
107. Pfemizl, in prezent Prezemysl, oras in Po Ionia.
108. Medic civil cu obligatie de serviciu in razboi.
109. Hold, baron, prof. univ. de drept international, instructor de
clrept al arhiclucelui Maxim fratcle irnparatului Carol IV.
110. Andrassy Gyula (Iuliu) jun., nota 402, vol. II.
111. Carol IV, ultimul irnparat Habsburg (1916-18).
112. Lammasch, Heinrich, nota 508, vol. II, consilier al impara-
tului Carol IV.

220

www.dacoromanica.ro
113. - Forgacs, conte, loctiitor al ministrului de externe comun

--
al Austriei si Ungariei;
Baerenreither, fost ministru german;
De Monts, conte, fost ambasador al Germaniei la Rorna.
114. Referire la Arhiducele Iosif de Habsburg, notele 69 si 521,
vol. II, (cel mai maghiar arhiduce").
115. Lipsiti de evrei (in germ.).
116. Dipsi, porecla data lui A. C. Popovici.
117. Dupa modul (ritualul) comment-ul francez, notele 270 si 271,
vol. I/seria 1.
118. Paukboden, said sau podiu de scrim& De aki romaneseul
paucant (duelist).
119. Wahring: strada in N.V. centrului vienez.
120. Corps: societate sau corporatie studenteasca germana sau
austriaca.
121. Mensura: nota 72, vol. I/seria 1.
122. Membru al unei natiuni inferioare (in germ.).
123. Sala de retorica si de lectura" (in germ.).
124. Organizatie de tineret, organizatie studenteasca Si organi-
zatie regionala.
125. Commers: nota 270, vol. I/seria 1.
126. Adler, V., dr. (in locul initialei V. gasim Friedrich (1879
1960), conducator al P.S.D. austriac, coorganizator al Internationalei
sociaiste II, anticomunist. Atentatorul primului mM. graf Stiargkh.
127. Schtinerer, Georg Ritter von (1842-1929), conducator al Al-
ldeutsch"-ilor austrieci, deputat militant pentru o Germanie mare,
ingloband Austria (influenta hitlerista).
128. Comilitoni, militanti pentru aceeasi cauza, camarazi.
129. Banffy Dezideriu (Dezs6), nota 129, vol. I/seria 1, fispan fiind
romanizarea titlului de prefect (fbispan).
130. Sturdza, Dimitrie, nota 128, vol. I/seria 1.
131. Istoria iredentismului romanesc (in magh.).
133.-- Slavici,
132. Orasul slovac de editare este: Cerna Hora (nord de Breno).
Ioan, nota 134, vol. I/seria 1.
Brote, Eugen, nota 385, vol. II.
134. Francisc Iosif, nota 223, vol. II.
135. Catargiu, Lascar, nota 252, vol. II.
137. --
136. Romanii (in germ.).
Tilea, Honoriu (sau Onoriu), nota 138, vol. I/seria 1;
Ratiu, Ioan, nota 114, vol. I/seria 1.
138. Presedd" (sau preseda"), acuzatie a timpului pentru finan-
tarea tendentioasa a presei.
140. --
.139. Mangra, Vasile, nota 126, vol. I/seria 1.
Hartibaciu, neidentificat astazi in Bihor.
Pocioveliste, sat in corn. Curate le, jud. Bihor, la cca. 8
km nord-vest de Beius.
141. Polificator: mullicunoscator (mester), din latinul (fictor; sculp-
tor, mester).
142. Iuris utriusque (sau utrisque iuris
bele categorii de drept (civil si penal).
- In latina); pentru am-
143. Theresianum: eolegiu sau acadernie militara (liceala), infiintat
de Maria Tereza (1746), la Neu Wien, pentru fii de aristocrati. Gim-
naziu real (1918-38), din 1957 s-a redeschis colegiul.
144. Mates, Andrei: redactor responsabil la Tribuna", Sibiu.

221

www.dacoromanica.ro
145. Ziare austro-germane: Foaie Germand Populard" (redactor
Schreiber), Patria", Panoramicul Est-german".
146. Rixe: certuri, dispute (din latinul rixa-ae).
147. Studentimea arian-nationald (in germ.).
148. Ratenpiller, student austriac cu porecla Casa. veche".
149. Pertia, Titu, student la Viena (pare a fi acelasi cu Pertea, T.,
cu care ulterior autorul a ajuns in conflict de duel) (vol. I, pag. 35,
alin. 1 i pag. 84, alin. ultim).
150. Schottentor: Poarta Scotienilor, denumitS de la garda scotiand
a palatului imperial.
131. Ardem steagul maghiar, Babie.? 11 ardem! (in germ.).
152. Liniste! (in latina). Domnii mei, eu am rezolvarea, Va
propunem sS pregdtim un steag negru-galben, mare, mare de tot. Pe
acesta 11 intindem, de covor, peste intregul podiu (in germ.).
153. Kranzchen: seratd, jour (in germ.).
154. Alumneu: cdmin-cantind, de la latinul alumnus (cel care
hraneste, creste pe).
155. German, Pompei, ulterior cuscru al autorului, prin cdsdtoria
fiicei sale Ileana cu fiul ing. Nicolae G., al acestuia (1931), Samboleni,
sat in Campia Transilvaniei, la cca 12 km est de Mociu, unde apoi
P. German a practicat medicina.
156. Babe" se numeau gazdele studentilor.
157. Fiicele ospitalelor, gazdelor (in latind).
158. Ringstrasse: strada inelara (in germ.) sau Ring-ul din jurul
centrului vienez.
159. Burggendarmen: jandarmi ai cetätii, in spetd ai palatului
imperial (Hof b urg).
160. Muresanu (Muresianu), Aurel, nota 446, vol. II.
161. Str. Leului (Leilor in germ.), la N.V. de Hofburg, in con-
tinuarea palatului.
162. Graben: groapd, stradd comerciald pietonald din centrul
Vienei.
163. Primii trei: precursori ai scolii antropologice, ai super-omu-
lui si ai rasismului, nota 283, vol. II. Rosenberg, Alfred (1893-1946),
principal doctrinar al national-socialismului german.
164. Mitiline (Mitilini sau Lesbos), insuld greceascd din Marea
Egee, langd coasta Asiei Mici, in antichitate capitald a poeziei lirice.
Erserum (azi Erzurum). oras turcesc din estul Asiei Mid,
pe drumul spre Iran (Theodosiopolis-ul bizantin).
165. Osvada, Vasile, Vasilicd granarul (porecla in magh., iar ala-
turi supozitia originii maghiare a numelui).
166. Neusser, Edmund, nota 286, vol. I/seria 1.
167. Bad Hall, localitate balneard la 18 km vest de orasul Steyr
si cca 40 km sud de Linz. Izvoare iodate.
168. Lang, Eduard, nota 78, vol. I/seria 2.
169. Termeni dermato-venerici: 606 Salvarsan, descoperirea lui
Paul Ehrlich (1909); autorul numeste eronat 606 Wassermann, acesta
fiind descoperitorul serodiagnosticului sifilisului; Lupus vulgaris: le-
ziuni dermice ale bacilul Koch (t.b.c.). Eczeme recalcitrante, sunt
alergice sau de alte etiologii. Prurigo sunt eruptii cutanate veziculoase,
de diverse etiologii.
170. Scrofulozd: tuberculoth ganglionard, indeosebi in regiunea ga-
tului, cu supuratii si cicatrice mutilante.
171. Dacd nu se stie cum, unde, dice / Atunci i se dd iodurd de
potasiu.

222

www.dacoromanica.ro
172. Este cunoscut Urechia, Constantin, I. (1883?) prof. univ. de
psihiatrie la Cluj, din 1919. Referirea este la tratamentul sifilisului cu
saruri de mercur.
173. Mercurul, sub forma de inhalatii i unguenti, pe bazii de
sublimat coroziv i alte saruri de mercur, constituiau incercarile de
tratament al sifilisului. inainite de descoperirea tratarnentelor cu sal-
varsan, bismut Si apoi antibiotice.
174. Casa veche din Karlsbad, denumita si Trei stafete", situata
pe Livada veche" (in germ.).
1175. Grossmama: mama mare, bunica; celelalte cloud persoane sunt
rude neidentificate.
176. Cheia albastra" (numele vilei, in germ.).
177. Medici romani din Viena antebelica: L. Popovici nu ru-
noastem alte date; Sturdza, Marius (nota 295, vol. III/seria 1) si Cu-
paresru, Ion, stormatolog (vozi si vol. I, pag. 44).
178. Marktplatz: Piata targului (in germ.).
179. Deckadressen: adrese acoperitoare (in germ.).
180. Buicliu, Cristea si Stoicescu, Gheorghe, nota 178, vol. I/se-
ria 2, profesori medici din Bucurestiul antebelic.
181. Bayreuth, oras bavarez, pe raul Main, celebru prin teatrul
muzical construit (1872-76) pentru reprezentarea operelor lui Wag-
ner.
182. Funder, Fr., dr., directorul ziarului vienez Reichspost".
183. Stella Matutina: renumit colegiu iezuit.
Feldkirch, orasel in vestul Austriei, la frontiera cu El-
vetia.
184. Caset: amprenta, caracteristica (din franc. cachet).
185. Piata Stefan (in germ.) din Viena, unde se gaseste Domul
Sf. Stefan.
186. Freiburg in Breisgau: oras in sud-estul Germaniei, aproape
de frontiera francezd.
187. Cealalta parte (in latina).
188. Berchtold, Leopold Graf, von, nota 338, vol. II.
189. Ina lt (la vedere) Si scurt, fart amanare (procedurala) in
franc.
190. Mihu, loan (1854-1927), avocat din Orastie, a condus o ac-
tiune de pacificare cu guvernul magh. Lasamant de avere mitropo-
liei din Sibiu.
191. Csaszárfürdo: Bane imparatesti veche statiune balneara langa
Budapesta, cu instalatii de aburi, bai de namol etc.
192. Ciorogariu, Roman (1852?), episcop ortodox al Oradiei din
1921. Anterior director al seminarului teologic din Arad.
Ivan, Nicolae, atunci asesor la Mitropolia din Sibiu, dupd
razboi, episcop al Clujului, Vadului si Feleacului.
Rosca, Valeriu (1883?), prof. secund., la Brasov sau Ro5ca,
Petru (1863-1920), prof. secund., la Brasov si publicist.
Badescu, Scipione (1874-1904), poet si jurnalist ardelean, re-
dactor la Familia", colaborator la Convorbiri Literare".
193. Farkas Pal (1878?), politician relevant in perioada dualista;
castiga alegerile de deputat la Orastie, fata de Aurel Vlad.
194. Ginti (neamuri) superioare i inferioare.
195. Artist in a trdi (in germ.); savoir vivre (in franc.).
196. Romani (persoane Si familii) atrasi de relatii cu aristocratia
maghiara, cu specificarea imputarilor aduse de autor in frazele ur-
ma toare.

223

www.dacoromanica.ro
197. Flant: parada, pompa, indeosebi in tinuta.
198. Godju, Emanoil (1802-1870), jurist oradean i luptator pen-
tru drepturile nationale ale romanilor, a constituit, din averea 15.-
sata, Fundatia Godju", pentru burse acordate studentilor romani din
Transilvania si din Ungaria.
199. Foaie de Stiri Budapestana" (in magh.).
200. Csuka, primpretor in Ighiu (... 1905 ...).
201. Khuen liedervary, nota 19, vol. I/seria 2.
202. Kristoffy Jozsef, nota 476, vol. I/seria 1.
203. Episcopi: Radu, Dumitru, nota 95, vol. II. Hossu, Vasile,
nota 320, vol. I/seria 2. Cristea, Miron, nota 419, vol. I,seria 1. Pop,
Ignatie lipsesc alte date.
204. Mihali, Victor, nota 113, vol. II.
205. Tartuferie: farsa, asemanatoare intrigilor din cornedia Tartuffe
(sau Tartufe) de Jean-Baptiste Moliere.
206. Buna dimineata excelenta (in magh.).
207. Bund dimineata stimate domnule deputat (in magh.).
208. Nedelcu, membru in cornitetul de 10 al P.N.R., in 1913.
209. Macsary Lajos (1826-1916), politician relevant in perioada
dualista, deputat (1861-1892), fondator al Partidului Independent.
210. Blaga, losif (1864-1937), profesor, apoi director al liceului
A. Saguna din Brasov; dupd pensionare sfintit ca protopop al Bra-
sovului. Prirnind cu un discurs triumfal trupele romane in 11916, a
fost decorat cu Ord. Mihai Viteazul", dupd reintoarcerea din tarile
nordice si Franta, unde a fost trimis ca si corespondent de presa al
Romaniei, pentru a nu cadea in mana inamicului, in cazul ocuparii
integrale a tarii. Var cu tatal lui Lucian Blaga.
211. Rennweg 6: Drumul alergarii (in germ.) era adresa palatului
Belvedere de Jos (resedinta lui Franz Ferdinand), iar Virgil Ciobanu,
medic roman din Viena, mutat apoi la Cluj.
212. Verzea, Victor, colonel, vezi text vol. I, pag. 271 si vol. II,
pag. 109-114.
213. Miezul lucrurilor (in latina).
214. Popovie", Dusan, orn politic sarb, antebelic.
215. Pocol, Alexe: frunta.s P.N.R. antebelic.
216. Pop de Basesti, Gheorghe (badea Gh.), nota 231, vol. I/se-
ria 1.
217. Agadir, port marocan la Atlantic. Referire la trimiterea
canonierei germane Panther" in 1911 in acest port, provocand un
viu incident franco-german, Ca preludiu al razboiului mondial;
Bethmann-Hollwegg. nota 496, vol. II.
218. Declassé, Teophile (1852-1923), deputat, apoi ministrul co-
lonillor, ministru de externe al Frant.ei (1898-1905 si 1914-15), mi-
nistrul marinei (1911-13) si ambasador la St. Petersburg (1913-14).
Aproape Franta de Italia (1898 si 1902), incheie Alianta Cordiala"
cu Anglia, punand capat divergentelor coloniale, in defavorul Ger-
maniei, care ameninta cu razboi.
219. Abbazia, port si localitate balneara pe coasta croata a Adria-
ticei (azi Opatija).
220. Fiume, azi Rijeka, iar Cattaro, azi Cotor, ambele porturi
adriatice.
221. Raguse, port italian in sudul Siciliei.
222. Cristea, I. (1896-1939), referire la viitorul patriarh Miron
Cristea, al carui nume de mirean a fost Elie (nu Ilie), in vol. II au-
torul ii numeste eronat Dr. Nicolae Cristea (pag. 13, alin, penultirn)

224

www.dacoromanica.ro
incat in nota explicativa 27, vol. II am explicat c5 este cunoscut
sub numele de Miron Cristea. Nicolae a fost un protopop sibian
(1834-1920), memorandist si redactor la Telegraful Roman" (Sibiu).
223. Lukfics Ladislau, considerat ca homo regius (om al stapa-
nirii).
224. Ministru a latere: secundar, ffIrd portofoliu; de la latinul
lateo-ni-ere (a se tine ascuns, a fi ascuns).
225. Bad, Gastein, nota 635, vol. II.
226. Berchtold, Leopold, Graf von, nota 338, vol. II.
227. Ziare austriece: Posta Imperiului" si Noua Presa Liberal"
228. Supilo, deputat sloven (clahnatin), vezi si vol. I, pag. 272,
r. 2 de jos.
229. Am fost fericiti de a scdpa asa de ieftin. Ne-am gr5bit sã
folosim ocazia in mod evaziv, caci altfel am fi fost gray condam-
nati [pentru calomnie] (in germ.).
230. Aerenthal, Alois, Alexa, nota 316, vol. I,'seria 2, diplomat
austriac, ministru de externe austro-ungar.
231. Po lit, M.: rezultfi a fi austriac. Se mentioneazd cd Novi-Sad
era inglobat in Regatul Ungariei.
232. Gessmann: 1. ministru austriac, intim al lui Lueger. Vezi
si vol. I, pag. 126, alin. 1.
233. Isopescu-Grecul, Eusebiu, Constantin, nota 148, vol. II.
234. Str. Carintiei (in germ.), centru comercial si de corso al
Vienei, intre Piata Stefan si Opera de Stat.
235. 1-3raniste, Valeriu (scris dupd vechea ortografie, Branisce,
utilizata de cel in cauza). Mita 112, vol. I'seria 1.
236. Bogclan-Duica, Gheorghe (1865-1934), licentiat in litere, seri-
itor si ziarist. Prof. univ. si rector la Cluj, senator liberal, rnembru al
Acad. Rom.
237. Popovici, Andrei; se pare cã epitetul i se trage din astfel de
manifestari. aim cd doi din fratii Popovici au avut un conflict ar-
mat, cu pistoale (unul din ei a fost Andrei).
238. Burjan, Stephan, nota 509, vol. II.
239. Sttirgkh, conte, ministru de instructiune, apoi prim-ministru
al Austriei, asasinat in 1916, nota 441, vol. I/seria 1.
240. Monolia: demnitar austro-ungar, redactor al ultimatului din
1914 care Serbia, declansand rdzboiul mondial.
241. Apuntamente: lefuri, salarii, venituri (din francezul appoin-
tements).
242. Cafeneaua Curtea Imperiald" (in germ.).
243. Alzerstrasse: Str. Alz, dupd o localitate din vestul Austriei.
244. Willow, Richard Prinz von (1849-1929), ministru de externe
(1897-1900) si cancelar al Germaniei (1900-09), a continuat politica
de expansiune si consolidare militanl a lui Bismark. Ambasador in
Romania (1888-93).
245. Herr von Prohasca: pare a fi o porecld a impdratului, dar
scris cu k).
246. Taafe, Eduard, Graf von (1833-1895), prieten din tinerete al
Imparatului Francisc Iosif, ministru de interne, al ap5r5rii si al
politiei (1867-1879), prim-ministru (1879-93). S-a bazat pe coalitia
conservatoare austriacd, cu politico egalitard fata de nationalitali.
247. Textual: se carnätdreste mai departe.
248. Oboseal5 de monarhie (in germ.).
249. Pe cine vrea sä piardd Dumnezeu (Zeus), mai intai ii ia
m i ntile.

15 - Memorii, vol. TV 225,

www.dacoromanica.ro
250. A voi acelasi lucru si a respinge acelasi lucru, inseamnd
mai ales o prietenie trainica (in latina: Salustus De coniuratione
Catilinae").
251. Anscenitate: a fi pe scena, a se arata, a se pune in fat5.
252. Schwarzenberg, familie princiz-ra, sec. 15-19; Karl, Fill)
(1771-1820), feldmaresal, comand. suprem in rdzboiul de eliberare
contra 1W Napoleon (1813-14).
253. Diener-Dénes, Iosif (1857-1937), om de incredere al lui
Karoly Mihaly. (Pentru Karoly, nota 517, vol. I/seria 1). D.-D., publi-
cist critic de arta si istoric de arta.
254. Brandach, Rudolf, deputat sas in Camera din Budapesta, apoi
in Parlamentul Romaniei Mari.
255. Szakolczai, nota 491, vol. II.
256. Gut Morgen: (bund dimineata, in germ., prescurtat de la
Guten Morgen, iar Mmorgen este o abreviatiune de tipul M-neata).
257. Imediat (in ital.).
258. - Tara cainelui: zona Clujului. legata probabil de saracie.
- Mut hunczut: mut smecher in mixturd romano-maghiard.
259. Segatini, Giovanni (1858-1899), pictor italian peisagist al
Alpilor, devine apoi simbolist.
260. Cu indarjire, cu inversunare, fOrd limita (in franc.).
261. Curtea: Sf. Ana".
262. Ziare italiene: Curierul de seard" si Secolul".
263. I mei prigeoni, corect: Le niie priyioni: Inchisorile mele.- Be-
ferir Ia detentiile austriece suferite de S. Pellico.
264. Cherniker Revue"; Revista Chimica" (in germ. si franc.).
265. lin fats Demetrius, de Schiller (in germ.).
266. Teatrul orasului (cetatii) (in germ.).
267. Institutia de Credit Elvetiana (in germ.).
268. .,Hotelul Familiilor" (in franc.).
269. Gradina ghetarului (in germ.); masiv muntos de pe care co-
boara in vale o limbd de ghetar.
270. KUsnacht: localitate pe malul lacului Zurich.
271. Hohle Gasse (drum de trecere peste munte, in debliu).
R.Otli (livadd sau Iãneata 3 localitate pe malul lscului Vierwald-
stiitte): Tell,plate (platoul lui Tell, pe malul lacului Urner. F1iel n
SiAltdorf (la sud de lacul Urner). In ultima a avut loc sagetarea
marului de pc capul copilului: localitS1i si locuri legate de perso-
najul le:Jendar Wilhelm Tell, in lupta elvetienilor impotriva stdpanirii
habsburgice.
272. Scoala noii Castanerii" (in franc.).
273. Franzelute rotunde (jimle din germ. Semmel sau din maghiarq
Zsemle sunt de origini straine ca i chif15, din magh. kifli). , .
274. Fripturd de vita (in engl.).
275. Dar D-le Dr., eu am placerea mea nentru tineri. Fiecai e.
mânanca cat doreste, de aceea este masa de pension (in franc.).
Doamncle batrane si asa abia isi manjesc farfuria (in germ.).
276. Pentru copii (in franc.).
277. Bot de pore (in franc.).
278. Mezelarie (in franc., preludt si in rom.).
279. Dati-mi, daca sunteti amabil, paine de menaj (in franc.).
280. Cafeaua Coroanei".
281. Romania nu este o problemd, ci este problema (in germ ).

226

www.dacoromanica.ro
282. Delbrüch, Clemens von (1856-1912, politician german, prese-
dinte al Prusiei de vest, apoi ministru de comert si industrie al im-
peri ului.
283. Naumann, doctrinar al expansiunii germane spre orientul mij-
lociu, prin cartea mentionata.
284. Spatiul vital" devine doctrina expansiunii celui de al doilea
Reich. national-socialist.
.283. Domn batran" (in germ.) avea rolul de nas al vulpii (Fuchs).
din organizatia studenteasca (Corpsul) respectiv.
. 286. Inchinarea hoch!" are completarea sollst du leben (sa
traiesti inalt, in germ.).
287. Revista (ziarul) ,,Ilustrat de Leipzig" (in germ.).
288. Ilustratia" (in franc.).
289. Cu orice pret, sa coste cat ar costa (in franc.).
290. Vulgul (multimea) vrea sa fie inselat (amagit, in latina).
. 291. Hataceste (greseste) omul atata vreme cat nazuieste (din
Faust, de Goethe).
292. Trecere nestanjenita, libera trecere.
293. Erzberger, M. (1875-1921), deputat german din 1903, con-
ducator al aripii stangi de centru. In fruntea imperialismului in 1914.
apoi militant pentru o pace de intelegere. Semneaza capitularea de
Ia C'ompiégne (1918), apoi vicecancelair i ministru de finante; este
asasinat in 1921.
294. Liechtenstein, principe, politician austriac social-crestin.
295. Nefatarit: arhaism pentru nefatarnicit.
296. Astutie: dexteritate, abilitate, disimulare, prefacâtorie, inse-
latorie, perspicacitate (arhaism).
297. Freiburg (Fribourg, In expresie franceza), oras in sud-vestul
Elvetiei.
298. Gonad: aprindere de intestine cu diaree; enterita.
299. Pravaz, Chorles Gabriel (1791-1853), medic francez, inven-
tatorul seringii moderne, cu ac gaurit (de Pravaz).
300. Neo-freudistic: psihanalitic.
301. Pâclisanu, Zenobie ( 1886-?), absolv. teologie de la Viena, di-
rector al cultelor minoritare in Min. Cultelor. A publicat studii de
istorie bisericeascd.
302. Intai sa trdiesti (in latina), cu continuarea deinde philosa-
phari: apoi sa filozofezi.
303. Dupa legea artei (in latind).
304. Este un caz foarte interesant. Dvs. aveti nu papilom in
jurul orificiului vezical al uretrei (in germ.).
305. Tehnica operatorie WEilfer consta in functionarea rectului ca
o cloaca, comuna pentru fecale si urind, suprimandu-se vezica.
306. Stammumschlag: impachetari (comprese) cu cearsafuri unde
pe tot corpul (in germ.).
. 307. Nevasca: forma arhaica pentru nevastuica.
308. Beti Dvs! (in germ.).
309. Salol: salicilat de fenil, utilizat in acea vreme ca antiseptic.
310. Cateter: sonda introdusd intr-un vas sau o cavitate a or-
ganismului.
311. Katzenstein: clizma picatura cu picatura - cu galbenus
de ou si alte proteine diluate, pentru hranire i rehidratare pe cale
intestinald.
212. Pe cai naturale (in latina).
. 313. Strada Skoda (in germ.).

227

www.dacoromanica.ro
314. Sensul este de mobilitate (a incheieturilor indeosebi), astazi
notiunea de motilitate referindu-se la contractii si relaxari ale or-
ganelor cu musculatura neteda (intestine etc.).
315. Nesigur, indoielnic (in germ.).
316. Scrieti cel putin trei luni (in germ.).
317. Maynert este scris mai jos, de autor, Meinret.
318. Fui! D-le Dr., sunt oare femeile nebune?
Asta nu, dar un neurolog pricepe cum trebuie sa trateze
femeile. (in germ.).
319. Olecran: articulatia cotului, formata pe prelungirea cubitu-
sului, pe care se aseaza radiusul.
320. In cel mai adanc devotament simtamintele celei mai
inalte simtiri dinastice ... in neclintita fidelitate (in germ.).
321. Eu sunt din Budapesta Asaa? In insula bordel
a Europei Permiteti D-le Dr! ...
Stati linistit D-le capitan ce mai fac inaltii traclatori ai
Dv., Karoly, Andrassy, Apponi si Tisza?
Dar D-le Dr! ...
Stati linistit D-le capitan, pentru ca sa va pot examina ... Da,
dornnii sunt toti inalti tradatori. De aceea avem razboiul si nu pu-
tern ajunge la pace.
Eu protestez D-le Dr! ...
Fiti fara griji, Europa ii va asigura pacea. Doar este asa
de simplu. Se construieste un mare baraj la defileul Cazanelor, pe
Dundrea de jos. Atunci se umple Marea Panonica. Acolo se vor creste
rechini, iar inotatoarele kr vor fi vandute chinezilor, care le apre-
ciaza mult. Budapesta va fi insd mentinuta ca o insula bordel a
unei Europe pasnice (in germ.).
322. Hawelok sau Havelock, dupa Sir Henry Hawelock, un par-
disiu cu gluga, care, protejeazd gatul de soare sau de intemperii.
323. Monismul: afirmarea unitatii lumii, cu caracter ateist, popu-
larizánd darwinismul. Haeckel (1834-1919) este reprezentant al ma-
terialismului stiintific, cu opera principala Enigmele universului
(Welträtzel).
324. Ati citit monismul? Trebuie sã recunosc ... am in-
cercat.
Dar Perigeneza Plastidulei? Da, asta am citit-o, si hti in-
teles ceva? Ce inseamna perigeneza plastidulei? In jurul circula-
tiei (metabolismului), aparitiei sau nasterii formatiei plasmatice.
-- Uite, uite, Dvs. mai stiti greceste
Atata mi-a mai ramas, dar trebuie sa marturisesc ca dupa ce
am citit gata cartulia, eram intelept ca mai inainte". (citatul final
este din Faust de J. W. Goethe).
Asa pateste unul care tine pe altii mai destepti. Vedeti. intr-o
zi, ca student, m-am intins comod pe canapea si am vrut sal..citehc
Perigeneza plastidutei. Foarte curand, insa, am recunoscut cã risi-
pesc vremea inutil, fara a intelege ceea ce vrea Haeckel sa spuna.
Ce prost trebuie sa fii tu Beer de nu pricepi pe Haeckel Ru5inat
am citit mai departe si rn-am silit sa inteleg. A fost zadarnic.
Atunci rn-am gandit: totusi nu sunt prost, despre aceasta am ocazia
zilnica sa ma conving. Cum se face cu toate acestea de nu pot sa-1
inteleg pe Haeckel? Unul din noi doi trebuie sd fie prost. Evident
este Haeckel, altfel nu ar scrie asa ca sa nu-1 pot intelege. In
acel moment am azvarlit la podea Perigeneza plastidulei si am in-

228

www.dacoromanica.ro
vatat de a citi numai astfel de cdrti, al cdrui autor este destul de
destept ca un om normal sä le poatd intelege ... (in germ.).
325. Strada Tribunalului national - Str. Florian (in germ.).
326. Suciu, Vasile (1873-?), mitropolit gr. catolic de Alba Iulia
Fagdras (la Blaj) si prof. de teologie din Blaj.
327. daalen, candidat sustinut de printul mostenitor F. Ferdinand
ca episcop primat al Austriei.
.328. - Kadisch, ziarist - Revista national-evreiasce.
- Danzer, ziarist - Reichpost".
329. Grossdeutschland: Germania Mare.
330. Kaiserofensive: ofensiva Impdratului (Wilhelm II).
331. Hauslick, profesor, militand pentru armonia convietuirii eu-
ropene a popoarelor estice si vestice.
332. Cornunicate Höfer". Din context rezultd a fi o agentie pen-
tru comunicate de rdzboi.
333. In nebunie zace metodd (in germ.).
334. Sunteti un om de rásdrit.
335. Potter, Tiipfer: olar (in olandezd resp. in germ.).
336. Havariat: neologism din francezul avarie, uzual havaria, adap-
tat de autor in havariat, cu sensul de avariat suflete5te (in magh.).
337. Sterenyi (Stern), deputat in Camera de la Budapesta.
338. Fehérvary, baron, fost prim-ministru al guvernului "Mungo",
epitet format pe baza Partidului Muncitoresc (Munkás Part).
339. Ballhausplatz: Piata Casei de bal, din Viena (in germ.).
340. - Csernoch Janos (1852-1927), episcop primat al Ungariei, de
trei ori deputat;
- Blaho, personaj conducétor slovac.
341. Arhidieeeza: Arhiepiscopie, respectiv Mitropolia de la B.; aj,
al carei avocat era Iuliu Maniu.
342. Sibolet: cifru cod (se pare din germanul verschiebes: a schimba,
a muta, a deplasa).
343. Bohatiel, Leo (1884-?) inginer-arhitect, constructor si Dr. in
drept, angajat hi cdile ferate maghiare 5i romane, pand la functia
de subdirector general, de unde demisioneaza in 1920. Ca antrepre-
nor particular realizeazd: Muzeul botanic, antrepozitele Albina- Si
liceul Principesa Ileana din Cluj, Fabrica de locomotive din Resita
etc. Inrudit cu autorul prin bunicul Alexandru Bohdtiel, al acestuia
(vol. I, pag. 238, alin. 2).
344. Referire la Olga Sérdteanu, mdtusa D-nei Vaicla, care se
afla in Romania. Notele 336 si 349, vol. I, seria 1.
345. Ulita inaltd si str. Albert (in germ.).
346. Ora de inchidere (in germ.).
347. Anuarele Prusace" (in germ.).
348. Condé: familie nobiliarà francezd, ramurrt colateralLI a Bur-
bonilor. Ultimul, Louis Antoine Henri (1772-1804) este capturat 5i
executat de Napoleon.
349. Nu se poate face nirnica (in germ.).
350. ... spune-mi ce vrei tu? (in germ.).
351. Willi, Willi (diminutivul lui Wilhelm) ce vreau eu? (will este
indicativul prezent de la wollen = a vrea; iar i este prescurtarea de
la ich = eu).
352. Spitalul Rudolfin: spital din Viena, fondat de Rudalf II
(1576-1612).
353. Minister maghiar, fard sarcini de portofoliu.
354. Inima vienezd de aur (in germ.).

229

www.dacoromanica.ro
355. Mircea si Aurel, cei dol fii ni 'autorului,Sreaventand scoala
in Elvetia.
356. Am semnat declaratia de fidelitate redactata .de Petru Mi-
hail. SS Mihail (Teodor).
357. Confinare: fixarea unui domiciliu fortat, del-lux/lit:a in pri-
mul razboi mondial, cu statut apropiat.de :arest. ' . :

358. Din paranteza, cu numele celei de a 'doua . sotii, rezulta


influenta acesteia in semnarea cieclaratiei de fidelitate, de entre
Teodor Mihali. , ;

359. Wilson, Thomas Woodrow (1856-1924), avocat, prof. univ.,


presedinte al S.U.A. (1913-21); a emis principiul dreptului la auto-
determinare al natiunilor; a avut rol important.. in. .tratatul de la
Versailles si este creator al Ligii Natiunilor, ca sistem de securitate
colect
360. Alegerea din Sasca", referire Ia sarnavolnicii ale autoritd-
tilor maghiare (brosurd publicatd de autor).
361. Scotus Viator, pseudonimul lui Seton-Watson, nota 224,
vol. II. .

362. Denunciant: denuntator (din germ. Denunziant).


363. Fronleichnamfest: (Festum corporis Christi), minunata trans-
formare a hostel sfintite in Corpul Domnului; procesiune catol. si
reform. de joia Trinitatii.
364. M-me C. Schratt, initial prietend a impdratesei; dupd asasi-
narea acesteia, intimd sau metresa (?) a imparatului Francisc Iosif.
care o frecventa la vila ei.
363. Carol, devenit ultimul imparat habsburg sub numele de
Carol IV (1916-18).
366. Se observa intentia si esti dezavuat.
367. Textual: maghiarul de gala. In fapt, costum negru, !ndeosebi
din catifea, vestonul fiind incheiat peste piept cu fireturi.
368. Ziarul Militar" al lui Danzer.
369. floetzenclorf, Konrad: geaeraiissim al ,armatei austriece in tim-
pul razboiului.
370. Ulita (strada) Lunga din Viena (in germ.).
371. Ulita Robert Koch.
372. Cotorosi: a scotoci, din maghiarul. kotonaszni.
373. ,.Societatea Politica Austriaca" (in germ.). .

374. Falkenhayn, Erich von (1861-1922), general ; german, seful


Marelui Stat Major (1914-16), ministru de razboi, comandant al ar-
matei 9 impotriva României (1916-17), iar apoi comandant al ar-
matei 10. impotriva Rusiei Sovietice.
375. Lasciat'ogni speranza. Apostroful prescurteazd inscriptia de
pe poarta Infernului" lui Dante: Lasciate ogni speranza voi che'en-
trate!: Lasati orice speranta, voi cei ce intrati!
376. - Simionovici, dcputat bucovinean in Reichsrat-ul Austriei;
- Onciul, Aurel, cavaler de, nota 435, .vol: Vseria 1 si de-
putat in Reichsrat-ul din Viena.
377. Principele mostenitor (in germ.): . .

378. Clironom: erede, succesor, mostenitor de tron.


379. Maestrul corb, cocotat pe un arbore... (in franc.).
380. Manualul economico-politic despre Romania (1917).
381. Mackensen, August von (18491945), felcirnarcsal :german, co-
mandant austro-german in Galitia si Serbia (1915) si germanoibulgar.
atacand Romania din sud. A condus batalia de la Marasesti, fiind
infrant (august, 1917). . :: -

230

www.dacoromanica.ro
382. Suburbia Livada de omF Si restaurantul Parcul orasului"
(in germ.).
383. Gesamtmonarchie: monakhie totala (in ger.). Referire la re-
intoarcerea absolutismului habsb.drgic.
384. Comparatie cu incendierea la 356 a.Chr. de catre BerrisLat
a templului Artemision", datand din sec. 6 a.Chr., din orasul Efes
pe coastaAsiei Mei.
385. Din paranteza rezulta calea de trirnitere a rapoartelor au-
torului catre Francisc Ferdinand- prin adresa de acoperire"; Olga
Urbaneck Steinacker V; C. Brosch (nu putem identifica per-
soana Olgai Urbaneck si a lui V.C. Cel din urma pare a' fi Virgil
Ciobanu, clupd-ciurn rezultd din contextul ce urmeaza).
386. Bontescu, Victor, nota 76, voL II.
387. Popa:-Liseanu, Gheorghe (1866-1945), istoriograf, membru co-
respondent al Acad. Rom. A publicat izvoare literare antice si me-
dievale, deputat liberal.
388. Efor: epitrop, consilier eparhial.
389. CriptOgrafie:-. serisoare Secreta, cu ajutorul unui cod de semne
conventioriale. ,
390. Altetea Voastra Imperiala (in germ.).
391. Prognatisrn: proeminenta anterioara a maxilarelor sau a
arcadelor dentare.
392, Sabadeanu, Elena, intemnitnta in conditii inumane, in piv-
nita cazarmii din ClujCetatuie, din 1916.
393. Riedel, se- al:ravitalierii armatei austriece, cu rang de mi-
nistru.
394. Scumpa patrie .poti. -fi.:linistita (in gerrn.
Lieb' Vaterlancl
este o abreviere de la Liebes).
395. Societatea Leo" (in germ., dupa Papa Leo XIIII).
396. Curtea imperiala (in germ.).
397. ParcultSfatului (Primariei in germ.).
398. Esau, ca fiul prim nascut al lui Avrarn, urmand sa-15i mos-
teneasca parintele. la tron, a Post inlaturat de fratele mai mic Ja-
cob, prin inselarea tataltii care nu mai vedea (Vechiul Testament).
399. Pi:licher:- haimana, vagabond, pierde-vara (in germ.).
400. Aveti deplina dreptate..Am comite cea mai mare prostie:
401. Dr. Florea Lupul (sau Lupu) (1863?). Dr. in drept si avocat
al statului, austriac, Cumnat cu Aurel Onciul si colaborator in publi-
cistica. .

402. Wahring,- cartier nord-vestic, fata de ringul central al Vienei.


. 403. Clopotel. Ion (1892?), ziarist si scriitor. Redactor 11 Ga-
zeta Transilvaniei", Romanul" din Arad, director la Societatea de
Maine", cu caracter socialist;
Radot.i, Alexandru (?), personaj apArut in vol. I, pag. 1(13
Si 194;
Braniste, Valeriu, notele 112, vol. I,seria 1 si 264, vol. III/
seria 2.
404. Auditor: organ judiciar interogator.
405. Inchisaarea stelelor' din -Seghedin.
406. Inca unul; na da acesta este al treisprezecelea, daca nu ma
insel (in dialect german-vienez).
407. Klosterneuburg, localitate la cca 10 km nord-vest de Viena,
pe malul drept al Dunarii.
408. Proprietate Dr. A.V.V. (in germ.).
409. Politic .de neincredere lin germ.).

.231

www.dacoromanica.ro
410. Porumbaru, Emanoil M., ministru al lucrarilor publice 1896197,
1903/04 si ministru de externe al Romaniei 1914-16.
411. Sectio alta: operatie prin sectionare adanea.
412. Individul ar trebui spanzurat, da spanzurat. Aceasta ar meri-
ta-o. Farã multa discutie, ar trebui spanzurat (in germ.).
413. Die Stodola, exagerati prea mult izbucnirile patriotice ale
D-voastra, domnii ar putea sa intre la banuieli. Am reusit, doar CU
cel mai mare efort sa ma retin de a nu izbucni in ras, cand ati
vrut sa-1 spanzurati pe Wilson. Nu esti tu Milan de parere Ca Dl.
Stodola ar treblui sa fie mai prudent? Vienezii nu sunt doar cu
totii atat de prosti ca sa creadd totul?
Nu, zise Ho&,a. Cornel poate sd-si permita totul, eadi ei sunt
cu totii lipsiti de sentimente nationale si prostiti
Deci, liber D-le Stodola, inainte pentru lmparat si Patrie
(in germ.).
414. Sosea sau strada Tarii (in germ.).
415. Aveti generozitatea sa cuprindeti acest mod de procedura
intr-un memorandum? Polzer-Huditz II va supune M. Sale (in germ.).
Polzer-Huditz, conte, secretar particular al imparatului
(Carol IV).
416. Inalt rescript: arhaisrn, cu sensul de mesaj.
417. lubite conte Tisza (in germ.).
418. Gyöngyös, oras la cca 70 km nord-est de Budapesta.
419. Zita, imparateasa a Austriei, sotia lui Carol IV.
420. Andrassy Gyula jun., conte, nota 402, vol. II;
Navay, neidentificat bibliografic;
Vászony (Weiss) Vilmos (1868?), politician si publicist,
avocat, deputat, ministru de justitie in guvernele Esterhazy si We-
kerle.
421. Erdély Alexandru <Sandor). Taal cu iaeelasi ume, fost mi-
nistru de justitie in guy. Banffy, .1895. Erdély Alex. jun., deputat la
Budapesta.
422. Localitâtile mentionate din zona Somcuta Mare: Hosufalau,
azi Satulung, cca 17 km SV de Baia Mare; Pribilesti, cca 5 km
vest de localitatea precedentd; Coltirea, cca 8 km nord de Satulung;
Ardusat, cca 20 km vest de Baia Mare. Liniile de cale ferata s-au
trasat rdspunzand intereselor familiilor latifundiare.
423. Aristocratii mentionati: familiile Bako, Tisza Kalman si fiul
Stefan, prim-ministri ai Ungariei; Banffy, Teleky Laszlo Gyula, Telky
Pal, contracandidat al autorului la alegerile de la Somcuta Mare in
in 1906 si Degenfeld (mama lui Tisza Stefan era nasc. Degenfeld).
424. Cronica scandaloasa budapestana (in franc.).
425. Regulamentul de serviciu (in germ.).
426. Esterhazy. Moric (1881?), prim-ministru 1918. Se refugiaza
in Elvetia la revolutia din 1956.
427. Si ce se va supara Andrássy ea a asteptat degeaba ... (in
germ.).
428. Chereches, Ion. Sub numele de C. 5,4efan se- identifica ab-
solventul de drept si acad. comerciala, avocat la Banca Româneasca
din Satu Mare si primar la Satu Mare.
429. Dan, Sever, nota 168, vol. III/seria 1.
430. Veperd, localitate maghiara, aproape de frontiera Austriei,
unde erau confinati (domiciliu fortat) o seama de romani.
431. Bruck an der Leitha, oras austriac in landul cel mai mic
si mai estic al Austriei, Burgenland, cu capitala Eisenstadt, atribuit

232

www.dacoromanica.ro
Austriei in 1919, prin plebiscitul propus la Paris de ciltre Alexandru
Vaida Voevod.
432. Ehrlich, nu este acelasi cu descoperitorul salvarzanului.
433. Seipl, Ignaz, (1876-1932), cancelar austriac, a intervenit bi-
nevoitor pentru gratierea, de catre Carol IV, a grupului Pop Da Yid,
condamnati la moarte intr-un proces de spionaj, inscenat de Tisza
.5tefan (f. prim-min.); Prof. la teologie, deoutat crestin-social, ministru
pentru probleme sociale 1922-24, cancelar 1926-29, ministru de ex-
terne in guy. Vangoin 1930-32.
434. Rodomontada: lauddrosenie, fanfaronada (din franc.).
435. Draga D-le Dr., Dvs. trebuie s. va ocupati cu organizarea
Romaniei Mari, Cehia Mare, Serbia Mare, Po Ionia Mare s.a.m.d. sunt
in curs de a lua flint& i, natural, Romania Mare, Austria Mare?
Noi vom fi faramitati. Noud ne ramane Viena, un cap mare hidro-
cefal, fard corp, un monstru si un corp de copil, caci pe langa
Viena ne raman numai locurile de vilegiatura.
436. 0 splendida victorie (in germ.; Siech fiind o inmuiere dia-
lectala nord-germana pentru Sieg).
437. Nu va bucurati D-le Dr.?
Da, stimatta doamna, ziarele, comunicatele oficiale eu
sunt deja prea sceptic. "' .

438. Bichis-Ciaba (Békéscsaba), oras maghiar la cca 20 km vest


de actuala frontiera romana, care impreund cu orasul Gyula a avut
o comunitate importantã de romani, astazi deznationalizati in mare
masura.
439. Schuller, fostul coleg de liceu S. Rudolf al autorului,
trait intre timp la Budapesta, dar Schuster se numea fostul director
al liceului din Bistrita;
Tripon I., apare in vol.. I, pag. 49 ca membru in Comitetul
P.N.R.
Onisor, Victor, rezulta a fi fost coetan cu autorul (1874
1932), avocat si prof. secund. la Bistrita. secret. gen. la resortul in-
terne din Consiliul Dirigent, apoi prof. univ. la Cluj.
440. Ziarul Ilustrat de Leipzig" (in germ.).
441. Sala Poporului din Primarie (in germ. Viena).

PERSONALITATI ACCENTUATE

1. Zamoyski: descendent ,dintr-o veche familia aristocratica po-


loneza, un cancelar si hatman 11578-1581) urmarind suprematia asu-
pra tarilor roMane. ,,
2. Real politic: preluat <lin, germanul Real Politiker, mai corect
in romaneste, politician realist .sau realist politic.
3. Mania circulara; in termeni moderni: mania ciclica, periodic:a
sau recurenta.
4. Katatonia, rum- Catatonic. Boala psihica cu stari indelungate
de irnobilitate, ln 4-3rdstratie'.:
5. Valah cu par pe limba (in magh.). Vezi si nota 353, vol. H.
6. Sfanta .Alianta".:.-organizatie internationala, creata la Paris in

233

www.dacoromanica.ro
1815 de catre imparatii: .Alexandru I al Rusiei. FranciSc I al Aus-
triei si regele Frederic-Wilhelm al Prusiei, cu scopul inabusirii mis-,
carilor revolutionare si de echilibrare nationala din Europa (fara
aderarea Angliei). Sf. Alianta s-a destramat in urma revolutiilor din
1848-49.
7. Fericiti posesori (in latina). ..
8. Kossuth, Lajos (Ludovic), 1802-1834, principal conducator al
revolutiei maghiare din 1848-49 si guvernator general 'al Ungariei,
dupa declararea independentei fata de Austria, la 14. apr. 1849. Dieta
din Cluj a nobilimii i burgheziei maghiare si-a insusit. din progra-
mul revolutiei maghiare: Uniunea Transilvaniei cu Ungaria", la 15
martie 1848. Disconsiderarea natiunii romane conduce la riposta ar-
mata a acesteia, sub conducerea lui Avram Iancu. Semnarea Proiec-
tului de pacificare", mediat de N. Balcescu si C. Boliac este tardiva
(iulie 1849), revolutia maghiara fiind deja infrárit, iar. Kossuth fiind
obligat sa emigreze in Turcia, Anglia si apoi in Italia. .

9. Pandant: pereche, corespunzator (preluat din-- franc.).


10. Czatoryski, Adam Jerzy (1779-1861), print .polonez, seful gu-
vernului in timpul rascoalei din 1830-31: Refugiat. in Franta de-
vine conducatorul ernigratiei monarhiste (In literatura numele prin-
tului mai apare sub formele: Czartoryskij si Czatoryscy).
11. Contractul pentru angajarea unei legiuni romanesti transilvane
a fost semnat in numele printului de mai sus, de catre M. Czaika
Czaikovski si de Ion Ghica (1817-97), ca reprezentant al revolutio-
narilor romani din Muntenia.
12. Ofiterii i subofiterii polonezi, desemnati cii eonducerea le-
giunii romane, apar cu grafii diferite in contract, respectiv in actul
informativ anexat. Acestia sunt detasati: in serviciul legiunii romline,
care se va f orma in Pesta si vor ocupa, In legiunea romdnti, gra-
dele pe care guvernul ungar va considera oportun sd le decerneze
(in franc.).
13. Görgei Arthur (1818?), conducatbr militar al armatei revolu-
tionare magh. din 1848-49, notificand comenduirii rusesti capitularea
la 13 aug. 1849.
14. Dobritan: denumire romanizata a ol-asului Debretin sau De-
brecen, unde au avut loc tratativele intre N. Balcescu si Kossuth L.
15. Personalitatile enumerate de autor, ca depasind normalul, in
sens benefic sau malefic sunt, in general, cunoscute sau accesibile
prin informatii enciclopedice, unele fiind chiar comentate in textul
Memoriilor". . . .

16. Longhchamp: celebru hipodrom francez, 'in apropiere de


Paris.
17. Barfeala, clevetire (in franc.).
18. Coree: boala nervoasa, caracterizata prin miscari involuntare,
repetate (ticuri) ale fetei, gatului sau ale membrelor superioare.
19. Despre descendentii de sub 8 b (veri primari cu mama ingri-
jitorului editiei): fiul mai mare, George Stanescu, a fost profesor de
istorie la teologia ortodoxa din Cluj, publicand Caderea lerusali-
mului" etc. Fiul mai mic, Ionel, a fost un legionar timid, necom-
bativ. A disparut, nu in 1924, ci dupd rebeliunea din 1940, traind
un timp retras la Rosenheim (Germ.).
20. Tatal in cauza a fost compozitorul Si primul director al Con-
servatorului din Cluj, Gh. Dima (1847-1925), initial profesor si di-
rijor coral la Brasov.
91. Manie errans: mania ratdcitortilui,, a .umbla.fara' rost.

234

www.dacoromanica.ro
22. Captarca bun'dvointei (in Litiml, la acuzativ).
23. Damenspendee stabilirea t'perechilor de dans, asociatà de tin
dar diferit partenerelon sati fondului .de binefacere.
24. Reduta"I sail! procestithi, ast.li Sala Mernoranclului", in se-
diul Muzeului Etnografic din Cluj;
25. Excelenta. voastra, Domnule baron presedinte (in magh.).
26. Sera mena, excelenta voastra, D-nd baron (in magh.).
27. Reprezentantii puterii in procesul Memorandumului:
Banffy :Dezsi:4 (Dezideriu), prefect al jud. SolnocD5baca Si
Bistrita-Wasaid, deputat apoi prim-ministru (1896-99), nota 129, Vol.
I/seria 1.
Jeszenszky, Alexandru, Procuror in procesul Memorandului si
al Replicii" lui AureI.C. Popovici.
Tisza Stefan4.notele 132 si 380, vol. 1,seria 1.
Goluchovsky, Agenor (p849?), consilier de legatie la Paris, apoi
ministrul Ling. hi Bucuresti (188794) si min. de externe austro-un-
gar (1895-1907), .

28. Persomije romanesti, mentionate in procesul Memoranclumului"


si in perioada urmdtoare:
Francu, Amos;' nota 438, vol. I/seria 1, aparatorul D-rului
loan Ratiu;
Dr. Isac, Aurel, apdratorul D-rului Vasile Lucaciu;
Dr. Muresianu, Aurel, aptiraorul D-rului Daniil P. Barcianu.
nota 446, vol Hitt t. t

Iuliu, Coroianu,, memorandist condamnat si intemnitat la Se-


ghedin. In prealabil a divorVat de sotie, casatorindu-se cu Dorina
Ratiu, fiica D-rului Ion Ratiu;
Sturdza, Dimitrie, nota 128, vol. I/seria 1;
Slavici. Ion, note 134,tvol. J/seria 1;
Rusu-5iriani4 Joan, nota 135, vol. I/seria 1;
Brote,'Eugen, prezentare text, vol. I, pag. 132;
Popa Campianu, din Prigor, jud. Caras-Severin;
Cosma, Maria P.::[Partenie], vkluva fostului director al Bäncii
Albina" (Presed. al Cons, de Administratie);
Cristea; pare a: fi Nicolae memorandistul si nu Elie-Miron,
viitorul patriarh:
Ivan, Nicolkie, viitor episclop al Clujului, al Vadului si aI Fe-
leacului; .

Ddianu, Elie, nota 320, vol. II;


Podoab5,' V., director.la *Banca Economul", Cluj.
29. Intriga vtcleand (in .rnagh),,
30. Opozitia". Si Foaia de stiri BudapestanA" (in magh.).
31. Lazár, TAUrel, nota 430, vol!' I/seria 1.
32. Organizarea Orzilor nationale rornanesti si persoanele care au
colaborat se gses i in' 01. It, .pag. 12. Acestea s-au repetat si in
vol. III, datoritn."hrnuntelbr' suplimentare, indeosebi referitoare la
Amos Frencu_ ...:.::
33. Acatios: de la aefitãciOs, a ' se sagAta de diverse persoane sau
motive.. .1..
1 ,
. ....tr. .

34. AllAstrirea rufclor la spdlat, respectiv spoirea cu piatrA v-


na'ha (SO4..Cu) a.: caselor,ttiirane0; reminiscentA din timpul iobdgiei
ardelene, oantl nobilul ii rennostea locuintele iobagilor dupd culoa-
rea ; , : .

235

www.dacoromanica.ro
35. C.B. rezulta a fi familia Coriolan Brediceanu, cu fiul mai
mare Tiberiu, folclorist si compozitor (1877-1968), vezi i nota 337.
vol. I/seria 1, iar al doilea fiu, Caius (1879-?), delegat la Conferinta
de Pace din Paris, ministru ni min, plenipotentiar (nota 337, vol I/
seria 1). Fiul lui Tiberiu, Mihai, de asemenea dirijor i compozitor,
iar fiica lui Coriolan, Cornelia a fost sotia lui Lucian Blaga.
36. Arghirofilie: aviditate pentru bani (de la latinescul argentum).
37. Cocea, N.D., nota 37, vol. II.
38. Tiberius Julius Caesar, imparat roman (14-47 d. Chr.), fiu
adoptiv si succesor al lui Augustus. Referire la homosexualitatea prac-
ticata de Tiberius, indeosebi pe insula Capri.
39. Zelea-Codreanu, Ion (Zelinschit profesor ziarist, tatal lui
Corneliu Z.C. A fost deputat de 6 ori, incepand ,cu 1919.
40. Ati f pe cumnata mea, ati f pe mama mea, f si
pe mine (in franc.).
41. Camarasescu, Ion, nota 78, vol. II.
42. Ravitaliere: aprovizionare, refacere a rezervelor (neologism
franc.).
43. Rascanu, Ion, nota 84, vol. II.
44. In lipsa de mai bun (in franc.). Completarea dictonului este:
diavolul se culca cu nevasta.
45. Ajurna: a =arm (in franc., ajourner).
46. Oplosi (arhaism): a se adaposti, a se aciuia, a se pripasi.
47. Zmacitura: forma arhaica pentru a smuci (miscari scurte si
repezi, deplasari bruste), referire i la intrigi repetate.
48: Trios:\ triada, grup de trei (in latind).
49. Seance: neologism francez pentru sedinte i indeosebi pentru
sedinte spiritiste.
50. Acabit: calitate, soi (neologism franc.).
51. Mallarmism: poezie cerebrald, voit obscura, ermetica, de o
rard muzicalitate, bogata in sensuri filozofice. Dupa Mallarmé, Ste-
phane (1842-1898).
52. Futurism: curent literariartistic, pornit din Italia la incepu-
tul sec. 20, tinzand sa coreleze literatura si arta cu civilizatia moderna
a vitezei si a masinii, incearca sa redea ritmul trepidant al civiliza-
tiei moderne.
53. Spatiul mioritic ondulat". Derivare din zona de formare a
poporului roman, dupa L. Blaga, cu referire la spatiul colinar-montan,
ondulat.
54. Rilke, Rainer Maria (1875-1926), poet si scriitor austriac. Li-
rica de inspiratie folclorica, religioasa si filozofica.
55. Emuli: concurenti, rivali, persoane care cauta sé depaseasca
pe altii. In cazul dat are sensul de emulati, inclemnati la depasire.
56. Nu rezulta semnificatia datei de 26 august 1945 (poate 23
aug. 1944?).
57. Bacalbasa, Constantin (1856-1935), ziarist, fondator al mai mul-
tor publicatii periodice. Autor al Bucuregilor de a/UT-data (4 volume).
58. Rebreanu, Liviu (1885-1944), celebru romancier si director cu
intermitente al Teatrului National din Bucuresti.
59. Munteanu-Ramnic (1877-?), prof. secundar, deputat din 1920
si 1931.
60. - Kant, Immanuel (1724-1804), prof. univ. la Konisberg, fon-
datorul filozofiei clasice germane. La 1755 a elaborat o ipoteza cos-
mogonica evolutionista (ipoteza Kant-Laplace). Si-a expus sistemul

236

www.dacoromanica.ro
f lozofic in Critica ratiunii pure (1781) si In Critica ratiunii practice
(1788);
Goethe, Johann Wolfgang (1749-1832), scriitor-poet, ganditor Si
om de stiinta german. Sinteza a creatiei sale este poemul dramatic
Faust, personajul principal fiind un simbol al tragicei cautdri a ade-
varului;
Voltaire, François-Marie Arouet, (1694-1778), scriitor si
d itor francez, rationalist, ireligios si criticant al privilegiilor si a fa-
natismului. Autor dramatic, poet, povestitor i romancier satirico-fi-
lozofic, pamfletar si istoric.
61. Nicolae, Iorga, a fost prim-ministru intre 18 apr. 1931 si 5
iunie 1932.
62. Referire la coalitia guvernamentald si parlamentara din 1919/20,
denumita federatIe" sau fuziune", in care Al. Vaida V. a fost pro-
pus prim-ministru, iar N. lorga presedinte al Camerei Deputatilor.
63. Personalitati caracteristice perioadei 1910-1918:
Carp, Petre, nota 259, vol. II;
Filipescu, Nicolae, nota 261, vol. II;
Delavrancea, Barbu D. (Barbu tefanescu) (1858-1918), scriitor,
avocat si om politic. Nuvelist si autor dramatic al trilogiei Apus de
snare, Viforul 5i Lucenfdrul;
Panu, Gheorghe (1848-1910), om politic si scriitor, junimist;
Cantacuzino, Grigore Nababul (1837-1913), sef al Partidului
Conservator, mare latifundiar. Prim-ministru 1899-1900 si 1904-1907;
Fleva, Nicolae (1840-1914); ziarist si avocat, fruntas liberal,
iar din 1899 fruntas conservator;
Cantacuzino, Grigore jun.
Cantacuzino, Jean (Joan, C. 1863-1934), prof. univ. la Bucu-
resti, medic bacteriolog, fondator al scolii de microbiologie i medicina
experimentala;
Maiorescu, Titu, nota 260, vol. II;
Marghiloman, Alexandru (1854-1925), nota 32, vol. II;
Bratianu, Ion I.C., nota 138, vol. I/seria 1.
64. Prin insusi acest fapt (in latina).
65. Montreux-rFeritet, nu poate fi identificat ca atare pe hartile
actuale. Pe litoralul estic al lacului Leman se gaseste orasul Montreux
(Chatelard), in Elvetia, iar la 15, respectiv 18 km est de Belfort, in
Franta, pe directia Basel, se gasesc localitatile Montreux Vieux, res-
pectiv Montreux Chateau.
66. Reprezentanti ai puterilor antagoniste:
Sasonov (scris de autor i Sazonov, vol. II, pag. 226, r. 2 de
jos), ministru de externe al Rusiei tariste.
Czernin Otocar, ministru de externe al Austriei (1916-18),
vezi Si nota 202 vol. II.
Busche, von dem, ministrul Germaniei la Bucuresti (1914-16).
67. Prima persoand de referire: ca ultim ministru al Romaniei la
Viena, inaintea primului razboi mondial, rezulta a fi fost Mavrokor-
dat, vezi vol. II, pag. 230, rand ultim;
Porumbaru, Emanoil M., nota 623, vol. 11.
68. Trainul (vietii), neologism francez; train de vie: mod de
viata.
69. Cioci sau stancute (Corvus monedula Soemmeringi) sunt ciori
de talie mica, gulerate gri, de originc rupestra, azi sedentare, adap-
tate la mediile umane, uncle cuibaresc prin poduri.

237

www.dacoromanica.ro
70. Este cunoscut Cancicov Mircea, orn politic liberal, subsecre-
tar de stat Ia agricultura, apoi ministruu de finante intre 1934-39;
Cancicov Vasile. Th (1872?), licentiat in drept, ziarist, deputat con-
servator (tachist)) in 1899 si 1905. Dar nu identificam pe I. Can-
cicov.
71. Tachist: aderent al lui Take Ionescu.
72. Nota 1 1 autorului: Napoleons Leben, von ihm selbst, vol. III.
Napoleon auf St. Helena. Ubersetzt tind heransgegeben von Heinrich
Conrad. Verlag, R. Lutz Stutgart, 1913, In traducere: Viata lui Na-
poleon de et Insu$i, vol. III. Napoleon pe Sf-ta Elena. Tradusa si ecii-
tata de Heinrich Conrad, Ed. R. Lutz, Stuttgart. 1913.
73. Exemplificari de personalitati accentuate benefice si malefice
pentru omenire:
Cromwell, Oliver (1599-1658), conclucatorul revolutiei burgheze
engleze din sec. 17, impunand parlamentarismul fat:a de puterea ar-
bitrara a regelui. Ridica Anglia la o mare putere navala;
Rousseau, Jean Jaques, nota 257, vol. II;
Bissmarck, Otto, nota 133, vol. II;
Cavur, Camillo Benso, conte de (1810-1861), conducator al
nobilimii liberale moderate si a burgheziei monarhiste. Promoveaza
unificarca Italiei in jurul dinastiei de Savoia. Prim-ministru al re-
gatului Sardiniei (1852-61), apoi al regatului Italiei unificate (mart.--
iun. 1861). A sustinut unirea tdrilor romane.
Marx, Karl (1818-83), filozof si economist german, intemcie-
torul comunismului tiinlific. Impreuna cu Friedrich Engels au in-
tocmit Manifestul Partidului Cornunist (1848);
Washington, George (1731-99), comandant suprem in timoul
Razboiului pentru independenta coloniilor engleze din America de
Nord (1775-97) si primul presedinte al S.U.A.;
Metternich, Klemens, notele 561 si 611, vol. II;
Napoleon I Bonaparte (1769-1821), imparat al Frantei (1804-14
si 1815), dupa stralucite campanii ca general francez, devine Consul,
din 1799 si imparat din 1804. Dupa campania dezastruoasa din Rusia
(1812) este infrant in 1813 de coalitie (Rusia, Austria, Prusia si An-
glia), silit sa abdice si
este exilat pe insula Elba. Revine in Franta
in 1813 (cele 100 zile), este infrant la Warterloo de armata anglo-
prusiana si exilat pe insula Sfta Elena, unde a si murit. Codul civil
Napoleon din 1804 este si astazi in vigoare, in Franta.
74. Ghica. Ion (1817-1897), scriitor si om politic (Scrisori (ntre
V. Alecsandri, Amintiri din pribegie etc.). Academician, frunlas al
revolutiei din 1848, ministru i prim-ministru (1866-67 si 1870-71),
profesor de economie politica.
75. 1301cescu, Nicolae (1819-52), om politic, istoric i gânclitor
revolutionar, unul dintre conducatorii revolutiei de la 1848, din Tara
Romaneasca 5i membru in guvernul provizoriu. In 1848-49 a militat
pentru drepturile nationale ale romanilor din Transilvania si pentru
unirea fortelor revolutionare romane i maghiare. Dupa 1849 a luptat
pentru unitatea revolutionara a popoarelor, murind in exil, la Pa-
lermo. A publicat lucrari importante cu caracter istoric si social.
76. Popea, loan, vezi vol. I, pag. 30-31 si nota 64, vol. I/seria 1.
77. Paralela intre denumirea de catre germani si de catre alte
popoare, respectiv de maghiarii insisi.
78. Dezbina i stapaneste (in latina).
79. Atuul, scris de autor in ortografie franceza.

238

www.dacoromanica.ro
80. Bunul imparat Franz". Referire la Francisc I, vol. I, pag. 71
si nota 249/seria 1.
81. Dragostea (afectiunea) mea popoarelor mele; citat din Impa-
ratul Francisc I al Austriei.
82. Referire la imparatul Wilhelm II al Germaniei, nota 612,
vol. IL

MAI CATE 0 VORBA DE GLUMA

1. Teleologie: conceptie filozofica, considerand ca procesele din


univers s-ar desfasura in conformitate cu anumite scopuri; finalism.
2. Pe stramosii nostri i-ai dus pe creasta sfanta a Carpatilor /
Prin ei sangele lui Bendeguz a dobandit o tara frumoasa 1 si vu-
iesc spumele Tisei si ale Dunarii / Semintele de eroi ai lui Arpacl
au inflorit I.
3. i inoata inauntru (in apa, in loc de sangele lui Bendeguz).
4. Traducerea in maghiara din romanescul gradinita de copii sau
rmanul Kinderg.iften este asthzi improprie. In limba magh. se nu-
meste ovoda.
5. Insulte: valah salbatic, mot murdar; replici: maghiar salbatic,
magar.
6. Jic lan puturos (in magh.).
7. A chicari: (sau a ticari), a misca lateral caruta pentru a o
urni din loc, in puterea animalelor de tractiune. In cazul dat a da cu
piciorul intr-o parte si alta.
8. Stroflocat: flocait, strofocat.
9. Hopsali: romanizare a germanului hopsen (a sdlta, a topdi,
a sari).
10. Mucius Scaevola: luptator din Roma antica. Nereusind sa
omoare pe regele etrusc Porsena, si-a ars bratul ca pedeapsd, ufir-
mand cd mai sunt 300 tineri jurati ca el, sa-1 omoare pe rege. Acesta
a incheiat pace cu romanii.
Horatii, numele a 3 frati romani, care lupta in locul armatelor
romane cu cei trei curiati, pentru a decide care popor sa conduca.
In prima ciocnire cad doi dintre H. si sunt raniti cei trei C. Ulti-
mul H. simuleaza fuga, urmarit de ranitii care se distanteaza intre
ei, incat ii poate ucide pe rand.
Curtius, Marcus: persona j legendar roman, nota 465, vol. I/se-
ria 1.
11. Jabulh: o forma veche de exprimare a lui Yehova sau
Yahve.
12. Taran chiabur, mic burghez (in germ.).
13. Fratii Tharaud, scriitori, membri ai Acaclem. Franceze (nota 515,
vol. II).
14. Töhôtörn (sau Tuhutum), duce al maghiarilor, cuceritor al
Transilvaniei in sec. X, dupd infrangerea voevodului roman Gelu si
juramantul de supunere al romanilor la Astileu (Es16.115).
. 15. Tot omul sd fie om i valah, aceia care incap sub cerul ar-
delean.

239

www.dacoromanica.ro
16. Rakovszky Stefan (1858-7), politician, deputat (1896 si 1906
1909), Din motive de board a renuntat la cariera militara, devine vi-
cepresedinte al Camerei, dar ramane mare duelgiu. In 1914-18 se
inroleaza in armatd, luptand pe fronturile rus si italian.
17. Cocturile de onoare, denumite dupd autorii lor: ,.Barbasetti",
respectiv Bolgar", stabilec critcriile partilor pentru a putea ce_re si
da satisfactie cavalereasca" in duel, precurn si reguli de desfasu-
rare si limitare a disputelor.
18. Debater: agresiv, disputant (din franc. débattre).
19. Zichy Nan( lor (Ferdinand), grof (1829-1911), latifundiar, Ci -
rical-conservator, apoi fondator al Partidului Poporului.
20. Justh Gyula (Iuliu), nota 25, vol. I/seria 2.
21. De: consideratie, reputatie, onestitate publicd (in latina).
22. ,,Ellenzek": opozitia", ziar clujean, aparul inainte de primul
razboi mondial si interbelic.
23. A intelege totul insemneaza a ierta totul (in franc.).
24. Colnic: drum ingust (carare) de trecere printr-o padure Sail
peste tin deal.
25. Solus: singur (in latina), combinat cu verbul rornanesc a fi.
26. Erori de limbd maghiard ale sotiei autorului, crescutd la Bra-
sov (din tata grec sau macedoroman si mama romanca).
27. Ojind sau ujina: gustare de dupd-ainiaza (cafea, ceai ctc.),
din maghiarul uzsonya.
28. Predicat (arhaism): titlu nobiliar, derivand din punerea ini-
inte. Indeosebi la aristocratia rnaghiard, in cadrul trignomenului se
punen inainte predic tul, inclicancl localitatea de origine.
29. Pocol, Alexa, deputat in Camera din Budapesta. este com-
parat CU personajul de comedie a lui Moliere.
30. Henteges, din maghiarul hencegni: a se Iduda, a face pe gro-
zavul,
31. Comanac: acoperdmant cilindric al capului, din land sau pdsla.
purtat de cdlugari si cdlugdrite.
32. Gen. Mdrddrescu, Gh. (1864-7), ministru de razboi in guy.
"LC. Bratianu (1922-26), comandant sef al Corp II si III de arrnatd.
1916-18;
Lapeclatu, Alexanclru (nota 315, vol. lIseria 2), in corn-
pletare: MO de decesul comunicat familiei, in 1954, in fapt a murit
in anul arestdrii (1950). gazat in celula din Sighet. cu ocazia unei
deparazitari. Prof. Univ. la Cluj, membru al Acad. Rom. din 1911 si
presedinte (1936-38). Insotitor al tezaurului romanesc la Moscoi,a,
unde a stat 3 Juni. Consilier la Conferinta de Pace din Paris (1919-20).
33. Thalia sau Talia, muza comediei in mitologia greceasca.
34. Se refera la ducesa Mileva de San Marco (nascuta Nacu, du
origine macedoromand) din corn. Comlosul Mare (jud. Timis), cart'
in schimbul arhivei domeniului (si implicit a comunei) pierduta fdra
urmd (deocamdata) in Ungaria sau Austria, a cedat familiei Goga im-
portante i valoroase obiecte de arta i rnobilier din patrimoniul
castelului. Protestele reprezentantilor comunei fatid de aceasta nele-
giuire nu au dus la nici un rezultat, cornuna atestatd documentar
din 1453 rarnânand vaduyita de marturiile scrise ale istoriei sale.
35. Bogdan, Octavian, prefect de Timis.
36. Blestemata foame de aur (in latind).
37. Saracia este cea mai mare prostituata (curtezand).
38. Claquet: a clarnpani, a merge gura ca la 0 rnoard stricata (in
franc.).

240

www.dacoromanica.ro
39. Proteic (proteism): schimbator in pareri i obiceiuri (dupd
Proteus sau Enterobacter).
40. Julietta", firma fotografica de prima tinuta, in Bucurestiul
interbelic.
41. Iei bataie Alexandre, ai pus lemn rau pe foc (in maghiara,
propozitia a doua fiind un proverb uzual).
42. Lechfeld, localitate in lunca raului Lech, la sud de Augsburg.
uncle Otto I a condus victorios bat:ilia contra maghiarilor (10 aug.
955), stavilind cu aceasta penetrarile maghiare in zona germana.
43. Caine este neamtul in sine si daca nu are caine (eb = ku-,
tya = caine).
44. Tinily, Coloman (Kalman, 1839-1909), istoric, politician si poet
maghiar (Lupta pentru libertate a lui Rcikoczi etc.).
45. Vai ce viclean (misel) e neamtul (in magh.).
46. Freant: boala franceza sau sifilisul (in magh, francia be-
tegseg).
47. Baran, Coriolan, nota 504, vol. IIIiseria 1.
48. Lupas, loan (1880-1967), istoric, prof. univ. la Cluj, relevand
in lucrarile sale contactul economic, politic, cultural si social dintre
odic, trei tari romane (Studii istorice, Istoria Unirii Ronidnilor, Ras-
coala taranilor din Transilvania, 1784 etc.).
49. Sarbu, Nita (Ion) 1865-1922), dr. in istorie (Istoria lui Mihai
Vodd Viteazul, vol. I (1953-98) ed. la Buc., 1904; vol. I, partea II
(1598-99) ed, la Buc. 1907.
50. Grosi: Groschen (monedd divizionara austriaca, numita de
autor si gro5ità).
51. Budai-Deleanu, loan (1763-1820), scriitor, istoric si lingvist.
reprezentant al Scorn Ardelene: Lucrari de gramatica, ortografie si
istorie si poemul eroi-comic Tiganiada.
52. Jelea: atentator contra lui Ion I. C. Bratianu; ne lipsesc nma-
nunte.
53. Preoti si Sate, lucrare publicata de N. Iorga dintr-o calatorie
in Transilvania.
54. Tarangul, Erast, roman bucovinean, prefect austriac in Bu-
covina.
55. Daca doi fac la fel, nu este acelasi lucru (in latina).
G. Davila, rezulta a fi Alexanclru D. (1862-1929), fiul rneclicului
Carol D., dramaturg Si om de teatru, director gen. al teatrelor.
57. Lupu, Nicolae (1884?), prof. de clinica medicala la Univ. din
Bucure5ti.
58. Meteahna: patima, slabiciune, boala, deficienta, manie. In speta
este cazul de la Husi al episcopului Nicodim, care a deflorat un
copilandru (cca. 1923). Trimis la manastire, a fost ales apoi patriarh
(1939), ca om docil, mentinut de regimurile: carlist, antonescian si co-
munist. Dupa informatii obtinute de la un fost direotor general din
Ministerul Cultelor, Gh. Stanescu, alegerea a fost inspirata Regelui
Carol II de catre prim-ministrul A. Calinescu, tocrnai pentru ca cel
propus avea un trecut pretabil pentru santajare.
59. Camilafca: potcap preotesc sau calugaresc acoperit cu un Val
negru, purtat de obicei de ierarhi.
60. Wagner von Jauregg (1857-1940), psihiatru, prof. univ. la Graz
si Viena. A tratat cu malaria (febra vindecatoare) paralizia progre-
siva sifilitica etc.; premiul Nobel.
61. R.S.S.: Republica Socialista Sovietica, titlu din 1919, inainte
de Uniunea R.S.S".

16 Memorii, vol. IV 241

www.dacoromanica.ro
62. Rege incoronat (in magh.), notiune legath la regii maghiari de
un juramant fastuos, cu asumarea sarcinilor majore in stat.
63. Casa.torie regala (in magh.). Regii Ungariei isi puteau alege
orice flied de aristocrat, fard a se impune un anurne rang princiar.
64. Socec, nume imprimat pe o carte de vizità, utilizatd la in-
tamplare de N. Iorga pentru a inscrie respingerea colaborarii cu
dinastia, in preajma incoron5rii de la Alba Iulia, determinand nepar-
ticiparea opozitiei la incoronare. Dar el a participat.
65. Goga, Octavian, nota 138, vol I/seria 1. In politicã a fost
ministrul cultelor, in guy. Vaida (1919-20), ministru secr. de stat in
guy. Averescu (1920-21), ministru de interne in guy. Ayerescu (1926
27) si prim-ministru (dec. 1937febr. 1938);
Moroianu, George, nota 232, vol. II;
Vuia, Traian (1871-1950), inginer Si inventator roman, re-
zident la Paris. Autorul primului avion care s-a ridicat de la sol
cu ajutorul trenului propriu, pe pneuri (1906). A colaborat cu dele-
gatia rom. la Conferinta de Pace din Paris;
Lucaciu, Vasile, nota 434, vol. II, fost si secretar gen. a
P.N.R. din Transilvania, vezi si vol. I, pag. 122 si 132-134.
66. Bucsanu, Constantin (1883?), dr. in drept, adept al lui
0. Gaga, membru al Part. Poporului, deputat (1919-20. 1920-22 si
1926-27), subsecretar de stat la interne in guy. Averescu (1926-27);
Thslauanu C. Octavian, notele 477, vol. I seria 1 si 9, vol. II.
67. Autorul mentioneazd in vol. II, pag. 77 ca instructiya car-
ticica Despre Fanarioti, de Marcu-Filip Zallony, cu o prefata de Iorgu
P. Bals, Ed. Alcalay;
Bals, Iorgu P., prezentat ca traducaor al lucrdrii de mai
sus.
68. Fart pudoare (in franc.).
69. A rani: a curäti gunoiul (mai ales de grajd). Bardciune: an-
haism, reprezentand o baltd mocirloasas sau apEi stStutd, imputita.
70. Dobre (numit dc autor Nicolae in vol. II 51 Eie in vol. III.
iar Oupd alte surse bibliografice, Ion) este numele de origine a lui
Nichifor Crainic. Vezi nota 67, vol. II.
71. Ciobani cirangi (sau boitari): bdietandri, cu rol de a pdstori
tineretul ovin (carlanii) in apropierea stanei si de a da oile Ia strungá,
in timpul mulsului.
72. Stefdnescu, Marin (1880?), studii la Sorbona, prof. univ.
de filozofie teoretica. la Cluj. Se pare cd nu a purtat si numele de
Goanga, atribuit de autor dupa. St.-Goangd, Florian, profesor de psi-
hologle si rector la aceeasi universitate (Goanga, adoptat al familiei
de stupari).
73. Prin atatea greutati (in latind).
74. Referire la arta dragostei celor doi poeti latini. indeosebi Ia
Ars antatoria, de Ovidiu.
75. Din aceeasi fdind (in latina"), cu sensul peiorativ de aceeasi
teapà sau din acelasi aluat.
76. Ciuci, sat, azi Stana de Mures, jud. Alba.
77. Hohenberg, ducesd de, doamnd de onoare a perechii printului
mostenitor Fr. Ferdinand.
,79. Legion: multime, in numilr mare de oameni (preluat din fran-
ceza, cu acelasi sens).
80. Durerile cauzate de calculi biliari (crize de colecist).
81. Graben: arterd comerciald majord (pietonala), in centrul Vie-
nei, pornind de la P-ta Sf. Stefan.

242

www.dacoromanica.ro
82, Dezmierd Si sclinteala: forme regionale vechi pentru desmier-
dare si scranteala.
83. Madari: a dezmierda (sau a se dezmierda).
84. Traducerea textului citat de autor: toti suntem atrasi de dra-
gostea pentru virtute si (chiar si) cei mai buni stint puternic ade-
meniti de glorie. Textul original al lui Cicero, din Pro Archia: Tra-
himur omnes studio laudis iar traducerea: toti suntem atrasi cle
glorie si (chiar si) cei mai buni stint puternic atrasi de aceasta.
85. Ciuplicati i ciuplicate: aplecati, stand pe vine (regionalism
din Transilvania de Nord).
86. Dr. Costinescu, Ion (1871?) industrialist, medic, ministru al
sanatatiiSi ocrotirii sociale in guvernele Gh. Tatdrescu (1934-37) si
in guy. Miron Cristea I (1938); ministru ad interim pentru industrie
sicomert in guy. Gh. Tatdrescu (1935-36).
87. Trifu: functionar diplomatic roman, lucrand la legatia din
Paris, in timpul Conferintei de Pace (1919-20).
88. Tavernier, redactor la ziarul Le Temps" din Paris. Vezi si
text vol. I, pag. 107-108.
89, Docan, vezi si text vol. II, pag. 70.
90. Fraza cuprinsa intre puncte de intrerupere apartine ca atare
autorului. Urmatoarele patru intreruperi punctate au fost operate de
ingrijitorul editiei, pentru a elimina repetitii privitoare la dezbate-
rile reformei administrative, care se gasesc in vol. II p. 271-74
91. Taxe stolare: taxe bisericesti pentru botezuri, cununii etc. (ar-
haism). Notiunea deriva de la stola roman& camasa-rochie larga, in-
cinsa cu brat', purtata si de preoti, peste alte vestminte.

www.dacoromanica.ro
INDICE DE NUME

A
Adler V., med., 28, 221 Babes (din Salonta), 48
Ady Endre, 144, 185 Babes, Emil, 51
Aerenthal, Alois Alexa, 60, 225 Babes, Vichentie, 48
Babes, Victor, med., 51
Alecsandri, Vasile, 238 Babiè, Milivoi, 34, 222
Alexandru I, tarul Rusiei, 234 Bacalbasa, Constantin, 163, 166,
Alexandru eel Mare (Macedon), 144 236
AlimiTinisteanu Pia, n. Br:Alarm, 42 Baerenreither, f. min. germ., 26,
Alpers, deput. germ., 95 63, 65, 221
Bahumin, 145
Andry Gyula jun., 23, 81, 93,
Bainville, Jacques, 15, 223
129, 130, 132, 228, 232 Bako, farm, 130
Andreev, Nicolai Andreevici, 144 Bals, lorgu P., 206, 242
Andrei (Crucea Sf. A.), 107 Baltes, Andrei, redact., 221
Angelescu, Constantin, min. invat., Balzac, Honoré de, 144
189, 190 Bdnffy Dezideriu (DezsO), 29, 31,
Apathy Stefan (Istvan), vicepres. 151, 152, 221, 235
Cain., 175 Bdnffy, fam.
Barabds Samuel, 172
Apponyi Albert, 25, 93, 164, 178,
Barbasetti, cod de onoare, 175,240
228
Barbu, locot. austr., 122
Aretino, Pietro, 144 Barbu, Patriciu, 8
Argetoianu, Constantin, 186, 189, Barcianu, Daniil P. 8
190, 194, 193, 196, 198 Bardolf, colonel, 11, 47, 49, 53, 100,
Auer, Karl von Welsbach, 12. 218 217
Auffenberg, g-ral, 15 "Baritiu, Gheorghe, 218
Bartolomeu al Minnie., episcop,
August (Caius Iulius Caesar Octa- 203
vianus Augustus), 236 Bildescu, Scipione, 47, 223
Avereseu, Alexandru, g-ral, mare- }Wan, Nicolae, mitrop., 201
sal, 76, 159, 160, 204, 208, 242 Bdleescu, Nicolae, 139, 141, 142, 143,

244

www.dacoromanica.ro
144, 145, 168, 169, 234, 238 Böhm-Ermoli, armata austr., 100
Baran, Coriolan, 193, 241 Brandsch, Rudolf, 69, 193, 226
Bärnutiu, Simion, 193 Braniste (Branisce), Valeriu, 50, 51,
Bdrseanu, Andrei, 218 52, 53, 54, 56, 62, 121, 130, 225,
Babel, August, 8, 216 231
Beck, Maximilian Vladimir, Baron Brassay Samuel, 172
von, 10, 12, 28, 43, 44, 110, 116. Bratianu, fam., 205
1123, 124, 133, 185, 217 Bratianu, George (Gheorghe), 141,
Beer, Berchtold, med., 25, 59, 90, 162, 193, 196
91, 93, 94, 220, 228 Bratianu, Ion C., 139, 143
Beldirnan, Alexandru, min. rom. la Bratianu, Ion, I. C., 21, 22, 24, 46,
Berlin, 15, 17, 18, 21, 22, 23, 24, 47, 59, 61, 62, 63, 76, 77, 81, 112,
77, 219
116, 117, 153, 159, 160, 166, 167,
Beldirnan, D-soara, 23 184, 192, 193, 196, 203, 204, 205,
Bendeguz, capet. magh. descalec., 206. 208, 213, 237, 240, 211
171
Berchtold, Leopold, Graf von, 45, Bratianu, Pia, 42
46, 62, 64, 223, 225 Breban, protop. B. Mare, 183
Berzeyiczy, min., 10, 217 Breckner, 16
Bethmann-Hollweg, Theobald von, Brediceanu, Caius, 205, 206, 213,
5, 17, 18, 57, 77, 219, 224 236
Bianchini, 7, 216 Brediceanu, Oriolan (fain. C.B.),
Bianu, Eugen, 154 157, 236
Bielohlavek, 99
Bissmark, Otto, Prinz von, 15, 145, Brediceanu, Cornelia, med., eds.
168, 169, 225, 238
Blaga, 236
Blaga, Iosif, 52, 224 Brediceanu, Mihai, dirij., cornpoz.,
Blaga, Lucian, 224, 236 236
Blaho, dr., 98 Brecliceanu, Tiberiu, folclorist, corn-
Blank, Aristide, 205 poz., 236
Brumenfeld-Scrutator, 160 Brosch, Alexander von Aarenau,
Bodor, 10 10, 11, 41 49, 58, 116, 217, 231
Boér (inalt comisar), 181, 182 Brote, Eugen, 30, 31, 152, 221, 235
Bogdan, Octavian (Tavi), pref.
Budha (Buddha), 144
Tim., 183, 240
Bogdan-Duicd, Gheorghe, 63, 193, Buicliu, Cristea, prof. med., 42,
225 223
Bohdtielu. Alexandru, 33, 229 Burg, Kornel, sef g. Predeal-Ung.,
Bohdtiel, Leo, 99, 229 69
Bona, Zaharia (Zachi), 165, 166 Burjan, Stephan, 64, 225
Bo lgár, cod de onoare, 175, 240 Bursan, sef g. Predeal-Rom., 63
Boliac, Cezar, 234 Byron, George Gordon, 144
Bolintineanu, Dirnitrie, 200 llow, Richard, Prinz von, min.
Bonteseu, Victor, 116, 231 ext. cancel. germ., 65, 225

245

www.dacoromanica.ro
87, 88, 99, 108. 109, 121, 220
Clason, dna., 136
Calvin, Jean, 144 Claus, Carl Friedrich, 7
Cancicov, I., 238 Clemenceau, Georges, 132, 133 .
Cantacuzino, Grigore jun., 166, 237 Clopotel, Ion, 121, 231
Cantacuzino, Grigore-Nababul, 166, Cocea, N. D., deput., 158, 159, 160,
237 236
Cantacuzino, Jean, 166, 237 Com5a, Dimitrie, 8
Cantacuzino, Mihail, 13 Comsa, Ionel, 217
Cantacuzino, Sabina, n. Bratianu, Coin5a, Nicolae, 9, 217
4') Condo (fam.), 229
Can 5a, Iona 26, 97 Conia, C., 28
Caragiale, Ion Luca, 42. 199 Constantinescu, Alexandru (PorCu),
Carlyle, Thomas, 144 50, 210
Carol I, rege al Rom., 11, 31, 51,
Constantinescu, Mitii (Mititza),
53, 56, 62, 76, 77, 152, 156, 166, 212
220 Coroianu, Iuliu, 132, 233
Carol II, rege al Rom., 163, 187, Cosma, P. Maria, 152, 156, 235
188, 189, 190, 191, 192, 241 Costinescu, Ion, min. sanat., 213,
Carol IV, imparat austro-ung 5,
2413
66, 106, 119, 124, 128, 129, 131, Co5buc, George, 42
132, 230 Crilciunescu, Alexandru, stud. med.,
Carp, Petre, 166, 167, 237 26, 36
Catargiu, Lascfir, prim-min., 30, 221 Cristea, Elie (I.) - Miron, episc.,
Catilina, Lucius Sergius, 68 patriarh, prim-min., 49, 57, 58, 121,
.Cavour, Camillo Benso, 168, 238 152, 188, 198, 201, 210, 224, 243
Calinescu, Armand, prim-min.. 187, Cristea, Nicolae, proton., 224, 235
188, 241 Cri5an. Gheorghe (Ghitil), 117
Camar55escu, Ion, 139, 236 Cromwell, Oliver, 168, 238
Campeanu. preot Prigor, 152, 235 Csernoch. episc. primat, 98
tech, Reymont, 144 .Csuka, primpretor, 48, 224
Chamberlain, Houston Stewart, 38. Cuparescu, Ion, med., 41, 223
71, 145. 170, 173 Curiatii (frati), 173, 239
Cherciu, Ionel, 205 Curtius, Marcus (erou legend.),
Cherche5, Ion, 133, 232 173, 239
Chirtop (din Turda), 182 Cuza, Alexanclru C. (AC.), 159, 160,
Ciano, Galeazzo, conte, 13 194, 193. 197
Cicero, Marcus Tullius. 213, 243 Cuza, Alexandru loan (Voda), 38,
Ciobanu. Virgil (V.C.) med., 53, 116, 139
117, 118, 128, 231 Czaikovski, Czalka M., 143, 234
Ciorogar (iu), Roman, episc., 47, 52 Czartoryski, Adam Jerzy, print po-
Cipariu, Thnotei, 218 Ion., 14:3, 234
Ciunai, 14 Czernin, Ottokar, conte, min. aus-
Ciurcu, N. Sterie, med., 23, 26. 33, tro-ung. la Buc., 16, 46, 47, 53,
37, 38, 39, 40, 41, 43, 72, 73, 86, 34, 36, 73, 76, 111, 116, 167, 219, 237

246

www.dacoromanica.ro
Engel, 99
Erdely Alexandru (Sandor) deput.
Dan, Sever, 134, 232 Bpesta, 129, 2:12
D'Annunzio, Gabrielle, 144 Erdelyi, Joan, 179
Danzer, redact., 95, 107, 108, 109. Erzberger, M., 80, 81, 227
110, 113, 229 Esau 5i Iacob (fiii lui Avram, V.
Davila, Alexandru, dramaturg, 198, Testament), 12), 231
241 Esterhäzy, Mork:, prim-min., 132,
Davila, Carol, med., 158, 241 ')32
Ddianu, Elie (Ilie) protop., 152, 153,
154, 179, 235
Debreczerty Bela, 172 F
Degenfeld, contesd, 16, 232 Faikenhayn, Erich von, g-ral., 110,
Delavrancea, Barbu (Barbu Stela- 230
nescu), 166, 237 Farkas Pal, 47, 223
DelbrUch, Clemens von, 76,100,101, Fazekas, Georg von (pseuclon. lui
227 Geo de Pattere), 98
Delcassé, Theophile, 57, 224 Fazi, cons. rorn. la Geneva, 79
De Monts, conte, arnbas. al Germ. Fehervary, baron, prim-min., 97,
in Italia, 26, 65, 66, 21 229
Diener Dénes Iosif, 69, 226 Ferdinand I, rege al Rom., 23, 160,
Dima, Gbecrghe, compozitor, 234 203, 213, 220
Dobre, Die (Nichifcr Crainic). 207, Filipescu, Nicolae, 16, 21, 22, 73,
242 166, 219, 237
Docan, seer. gen. ext., 214, 243 Fleva, Nicolae, 166, 237
DornS5neanu, g-ral., 98 Forgacs Pal, conte; min. Ung. la
Dombacher, 38 Belgrad, vice min. de ext., 25,
Domide, Gherasim, 8 59, 60, 61, 62, 64, 221
Dostoievski, Fiodor Mihailovici, 144 France, Anatole (Anatole Francois
Dragomir, Silviu, prof. univ., 47, Tibault), 144
155, 193 Francisc (Franz) I, II, impar.
Duca, Ion Gheorghe, 117, 118, 195, austr., 170, 234, 239
196 Francisc, Ferdinand, print mo5t.
Duliskovies, 85 austro-ung., 5, 10, 11, 15, 16, 47,
49, 53, 54, 58, 68, 79, 97, 101, 106,
116, 117, 126, 154, 170, 210, 211,
216, 217, 231
Dttimiu, Victor, 200 Francisc, losif I, impar. austr. 11.
Ehrlich, Paul, descop. salvarsan, 222 12, 13, 18, 58, 68, 69, 98, 100, 101,
Ehrlich, prof. Univ. Cern:RIO, 135, 106, 107, 126, 151, 169, 170. 216,
233
221, 230
Elisabeta, printes5 rom. (f. regin5
a Grec.), 188, 189, 190 Frank, med. neuro., 24, 84, 86
Emil, meditator, 137 Frâncu, Amos, jurist, 150, 151, 152,
Erninescu, Mihai, 37, 145, 200, 207 153, 154, 155, 179, 235

247

www.dacoromanica.ro
Frederic (Friedrich)-Wilhelm, re- Goluhovski, Agénor, 152
ge prus. (tatill lui Friedrich cel Gardun, Calaction, 201, 202, 203
Mare), 234 Gorki, Maxim (Alexei Maximovici
Frentiu, colonel, 98 Peskov), 144
Friedjung, redact., 59, 60 Giirgei Arthur, 143, 234
Funder, Fr. redact., 43, 59, 60, 61, Goring, Hermann, 190
62, 63, 66, 76, 80, 81, 94, 95, 132, Gramatovici, cons. bucov. Viena,
138, 223 106
GyOrffy, Gyula, 110, 217

Gad], deput. vicepres. Cam. B-pesta,


180 Habsburgi, dinast., 64, 65, 67, 68,
Gaalen, Augustin. conte-pater, 95, 82, 111, 113, 120, 144, 169, 170,
124, 229 191, 210
Gal, Iosif, med., 48, 49 Haeckel, Ernest, biol., 93, 94, 228
Gaspar, lonel, sef cabin. Al.V.V., Ilallaky, 48
196 Hatieganu, Emil, 154, 155
Gdietan -Ciocanel. 158 Hauch, 34
Gelu, voevod transilv., 239 Haus lik, 95, 96, 229
Gengis- Han, 144
Hecht, med., 88
German, Nicolac, ing., 222
German, Pornpei, med., 36, 222 Herr von Prohasca (porecla imp.
Gerovsky, 85 Francisc Iosif), 225
Gerstl, med., 40 Herostat (incendiator templu Ar-
Gerth. med., 42 temision), 230
Gessmann, 12, 102, 109, 110, 225 Hitler, Adolf, 144, .190, 191
Ghenadie, mitrop. primat, 31 Hod Za, Milan, 6, 10, 14, 15, 25, 43,
Ghica, Ion, 139, 141, 142, 168, 234, 49, 68, 69, 94, 97, 99, 103, 126,
238
127, 128, 129, 130, 175, 232
Giurescu, Constantin C.G., 141, 162, Hoetsch, prof. univ., 17
193
Gobineau, Joseph Arthur, conte de, Hoetzendorf, Konrad von, g-ralisim
38, 71, 173 austr., 108, 137, 138, 230
Goethe, Johann Wolfgang, 144, 164. Hohenberg, ducesa de, 211, 242
227, 228, 237 Hohenzollern-Siegmaringen, dinast.,
Goga, Octavian, 51. 54, 70, 76, 141, 113
152, 158, 159, 160. 162, 184, 185, Hold, baron, prof. univ., 6, 25, 127,
186, 187, 199, 205, 206, 207, 909, 128, 129, 130, 131, 132, 220
220, 240, 242
Holzinger, consul gen., 6
Gojdu, Emanoil, 40, 224
Goldis, Vasile (Lati), 51, 52, 55, 56, Honterus, Johann, 219
37, 193, 203 Horatiu (Quintus Horatius Flaccus),
Golescu, Alexandru, 139 209
Golestii (fratii), 139 Horiatii (frati), 173, 239

248

www.dacoromanica.ro
Hossu, Iuliu, episcop, 95 Jeszensky, Alexandru (Sandor), 235
Ibassu, Vasile, episcop, 49, 224 Justh 1., presed. Cain. B-pesta, 176,
Rristos, Isus, 79, 115, 191 177, 240
Hugo, Victor, 144

Kabaljuk, 83
Ianeu, Avram, 141, 130, 134 Kadisch, 95, 229
Iakobarsld, 143 Kant, Immanuel, 164, 236
Iakubowski, beat., 143 Kaposi, prof. med., 39
Ignatiu de Loyola, 144 Karoly Mihai (Mihaly), prim-min.,
Iliescu (Turtucaia), g-ral, 76 25, 69, 93, 154, 228
Hies, V., 10 Karzl, med., 101
Imrecsányi G., 173 Kecskeméthy, 177, 178
Inculet, Ion, 159, 160 Keildell, Walter, Freiherr von, 17,
Ioanitescu, D.R., 163 13, 19, 219
Ionescu, Melania. 210, 211 Khuen-Hédervdry Carol, 49, 57, 38,
Ionescu, Take (Dumitru), 11, 21, 224
22, 31, 184, 204, 238 Kiepert, Heinrich, geogr., 19, 219
Iorga (din Lugoj), 99, 121 Kiepert, Richard, cartogr., 219
Iorga, Catinca, 194 Klein, 48
Iorga, Nieolae, 11, 117, 141, 147, Koneéni, med., 92, 93
150, 154, 160, 162, 163, 164, 165, Konya (Conia), Carol, 38, 39
184, 185, 186, 187, 138, 192, 193, Kopriva, 99
194, 195, 197, 198, 199, 201, 202, 203, Korodi, Lutz, 16 17, 18, 20, 21, 22,
204, 295, 214, 237, 242 76, 77, 78, 100
Iosif, arhiduce austro-ung., 26 Kossuth Ludovic 4Lajos), 14, 107,
Isac, Aurel, avoc., 150, 152, 153, 233 139, '143, 144, 145, 169, 218, 234
Isdceanu, 106 Krarnar, Karel, 12, 218
Lsopescu-Grecul, Eusebi u, deput. Kramer, 90
Viena, 94, 111, 114, 233 Kremslehner, 38
Ivan, 37 Kristoffy, Jószef, 49, 58, 96, 97, 101,
Ivan, Nicolae, asesor, episcop, 52, 103,1104, 224
70, 152, 223, 235

La Fontaine, Jean de, 112


Jabulh ,(Yehova, Yahve), 173 Lammaseh (Lamas), prof. univ.,
Jagov, Freiherr von, 18 consil. a1 Impar. Carol IV, 23,
Janovics, dir. Teatru magh., 184, 132, 220
185, 186 Lang, Eduard, prof. med., 39, 222
3an.csd, Benedek, 16, 30, 219 Lao-Tzi, filoz. chin. s. 6 a Chr.,
Jazsi, Oskar (Oszkar), 134 144
Jelea, atentator LI.C. Bratianu, 196, Lazar, Aurel (Oradea), 154, 235
241 Lenau, Nikolaus, 14, 218

249

www.dacoromanica.ro
Lenin (Ulianov), Vladimir Rid, 21 Marcella, sord sanit., 88, 89
Leo al XIII-lea, papa, 119 Marghiloman, Alexandru, prim-
Lichtenstein, med., 124 . min. sub ocupatie, 112, 166, 167,
Licurg, 145 237
Liechtenstein A., Prinz von, 81, 155, Maria, regina Rom., 120, 163
227 Maria-Josefa, arhiclucesd austr., 124
Liszt, Franz (Ferenc), 14 Maria-Tereza, impar. austr., 221
Lucaciu, D-na, 152 Maria-Valeria, arhiclucesd austr.,
Lucaciu, Vasile, 7, 8, 152, 205, 235, 106
242, Marinetti, Filippo Tommaso, 144
Ludwig, Frau. 43, 1)9 Maritica (tata), 40
Lueger, Karl, 7, 12, 13, 28, 34, 126, Marx, Karl, 168, 238
216, 218 Masarik, Thomas Garrigue, 75.
Lugosianu (Lugojanu), Ion, 198, 199 Maupassant, Guy de, 144
Lukács Ladislau (Laszlo), 58 Mavrocorclat, min. rom la Viena,
Lupas, Ioan, prof. univ., 192, 193, 237
241 Max, arhiduce austr., 127, 220 '

Lupu, Nicolae, med., 158, 159, 161, Mayer, comisionar, 40


162. 198, 241 Ma3nert (Meinert), prof. med.,: 91,
Lupul (Lupu), Florea, avoc., 121, 228
931 Mayrinck, G., scHt., 91
Luther, Martin: 144 Mdrddrescu, George, g-ral, 184
Mendel, Markus, 172
Menger, Anton, 34
Meinl, 126
Mackensen, August von, g-ral., 167, Vera, med., 41
230 Metternich, Klemens, Prinz Wen-
Maier, brutar, 91 zel von, 14, 168, 169, 218, 238
Maiorescu (Major), Ion, 139, 141, Miguette, fetita franc., 82
143 Mihai, principe most. si rege al
Maiorescu, Titu, 166, 237 Rom., 188, 204
Mallarmé, Stephane, 144, 236 Mihalache. Ion, 161, 214
Maltzahn, Freiherr von, 18, 19, 20 Mihali, Eleftera (Liti), 133
Man, Dumitru (Popa M.). 121 Mihali, Petru, 103, 230
Mangra, Vasile (Vichentie), mitrop., Mihali, Teodor, 10, 11, 25, 49, 50,
31, 47, 52, 61, 103, 121, 202, 921 53. 56, 62, 77, 86. 103, 104, 106,
Maniu, Iuliu, 10, 24, 49, 50. 51, 53, 132, 133, 155, 187, 230
54, 56, 62, 81, 98, 105, 152, 159, Mihali, Victor, mitrop., 50, 224
161, 165, 183, 184. 187, 198,. 204, Mihalici, med., 24
205, 906, 908, 914, 220 Mihalits, med., 88, 89
Manoilescu, Mihai, min. ext., 212 Mihalovits, med., 100, 132
Manuilovici, deput. sdrb. B-pesta, Mihu, doan, med., 46,. 47, 48, 49,
178, 51, 54, 152, 155, 223
Many, d-na, 59 Mille, Constantin, ziarist, 112

250

www.dacoromanica.ro
Mironescu, Gheorghe (Bonbon), Novae, Nicolae, 30
prim-min., 198 Nóvay, 129, 232
Mocioni (si Mocsonyi), aristocr. bd- Nucleus (pseuclon. Al. V.V.), 33
nateni; ultim. admin. si maestru
de vanat. al reg. Carol II, 192 0
Mocsdry Lajos, 51, 224
Moldovan, med. austr., 37 Oanea, L. (Onea in vol. II), 155
Moldovan, Ionia seer., asoc. si Olar, 47
urmas Mihali Teod., 155 Onciul, Aurel, cavaler de, deput.
Moldovan, Vasile (Domnarul), 11, Viena, 111, 112, 113, 114, 113, 116,
217 120, 121, 230
Moldovan, Victor, 193 Onisor, d-na, 137
Moliere (Jean Baptiste Pogue lin, Osvad5, Vasile, 38, 222
zis M.), 200 Otto I, cel Mare, rege si imp. germ.
Monolia, demnit. austro-ung., 64, (936-973), 241
225 Otto de Habsburg, 170
Monte-Nuovo, printesia, 135 Ovicliu (Publius Ovidius Naso), 209,
Mont long, sef presil Min. Ext. Vie- 241
na, 59, 60, 62
Moroianu, George, 205, 242
Moruzzi, principcs5, 196
Munteanu, Leonte, cleput. Buc., 116 Panu, Gheorghe, 166, 237
Munteanu-RAmnic, D., min., 164, Parlagi, cas. teatru magh., 184, 185
236 Parma, duces5 de, 137
Muresan (Muresianu), Aurel, avoc., Parma, Sixtus de, 132
37, 150, 179, 222, 235 Pater - rector (iezuit), 44
Musiciki, deput. sArb B-pesta, 178 Patitia, Rubin, 8
Musset, Alfred de, 144 Pattai, 7, 216
AIusi, metresii, 108 Pattere, Geo de, consul gen., 6, 25,
96, 97, 103, 127, 128, 229
Pacleanu, min. rom. la Berna (1914),
15, 76
Napoleon, I. Bonaparte, 144, 145, Niclisanu, Zenobie, 84, 227
168, 229, 238 Pellico, Silvio, 71, 226
Naumann, 77, 78, 227 Pei lea (Pertia), Titu, 28, 33, 222
Nedelcu, 51, 224 Pet Ofi Sandor, 144
Piddol, baron, 32
Neusser, prof. med., 33, 39
Pitsch, d-na, 27
Neusser, Edinund, prof. med., 101, Pocol, Alexa, deput. B-pesta, 56,
992 182, 224, 240
Nicodim, episc. Husi, pptriarh, 201, Podoabd, V., dir. bailed, 152, 153,
241 154, 235
Nietzsche, Friedrich, 38, 145, 170, Poe. Edgar Allan, 144
173 Polzer - Huditz, conte, seer. Ca-
Nitescu, Voicu, 62 rol IV, 128, 129, 130, 131, 132, 232

251

www.dacoromanica.ro
Po lit, M., 60, 225 Purjész Sigismund (Zsigmond), 12,
PoP, David, 119 218
Pop, Ghita, 48 Pu5cariu, (B-pesta), 48
Pop, Ignatie, 49 Puskas (fost Pu5cariu), 48
Pop, Simion, 42
Pop, Valer, 210
Pop de B5se5ti, Gheorghe, 8, 54,
56, 179, '224 Racoti, Alexandru, 121, 131
Pop-Cieeo, Stefan, '62, 105, 155, 203 Raclu, Dernetru (Dumitru), episcop,
Popa, ept. austr., 98 49, 224
Popa, 0., med., 37 Raicu, 132
Popa-Liseanu, Gheorghe, deput. Rakoczi, Francisc II, 14, 218
Buc., 116, 117, 118, 231 Rakovovsky Stefan (Istvan), 175,
Popea, loan, 168, 238 176, 177, 239
Popescu, Stelian, dir. Universul", Rakus, 33, 99
193, 210, 211 Rasputin, (Novih), Grigori Efimo-
Popovie", Du5an, 55, 224 vici, 202
Popovici, Andrei (Andreitil), 63, 225 Ratenpiller (Altes Haus"), 33, 34,
Popovici, Aurel C. (Dipsi), 5, 7, 8, 35, 222
10, 12, 13, 15, 16, 17, 19, 20, 21, Ratiu, Dorina, 151, 152, 235
22, 23, 26, 33, 43, 44, 45, 47, 53, Raftiu, loan, 7, 8, 30, 31, 33, 151,
66, 69, 70, 71, 72. 73, 74, 75, 76, 152, 221, 235
77, 78. 80, 81, 83, 84, 102, 109, Ril5canu, loan, g-ral, 159, 236
113, 116, 120, 132, 135, 141, 156, Rebreanu, Liviu, 163, 236
157, 166, 197, 216, 218, 221 Renner, Karl, 12, 28, 135, 136, 218
Popovici, A. C., cl-na 5i fiicele, 73, Richter, Eugen, 8, 216
83, 133 Riedel, 119, 231
Popovici, A. C., Margareta, 102 Rieger, 99
Popovici, Cezar, 109 Rilke, Rainer Maria, 236
Popovici, Durnitrache, med., 194 Rittinger, 103, 104, 105
Popovici, L., med., 41, 223 Roman, 37
Popovici, M., 28 Rosenberg, Alfred, 38, 222
Popovici, Mihai, 108, 109, 184, 198, Ro5ca. Valeriu, 47, 223
202, 203, 204, 210 Rousseau. Jean Jacques, 75, 144,
Popovici, Teofil, 26 168, 238
Porumbaru, Emanoil, min. ext., Roux, prof. chirurg, 24, 86, 87
122, 232, 237
Porutiu, Dora, 154 Rozvan, Stefan, 48
Pravaz, 'Charles Gabriel, med., 84, Rozvan, tati-cl, 48
227 Rudolf, print mo5ten. austr., 170
Prezan, Constantin, mares., 209 Russ (Rusu), Louis, 38, 39
Prichler, med., 134 Rusu Abrudeanu, chna., 210
Pro5teanu, Octavian, 28 Rusu Abrucleanu, Ion, 210, 211
Puiu, 40 Rusu-Sirianu, Ion, 30, 152, 220, 235

252

www.dacoromanica.ro
Stanoevici, Stance, stud. Viena. 34,
35
Sacher (hotel-restaurant), d-na., 37 Stänescu, George, 234, 241
Safrano, Lenica (Elena, n. Po- Stanescu, Ionel, 234
povici), 11, 57, 217 Starcea, colon., atas. mil. Viena,
Salakonski, 143 99, 108, 109, 121, 122
Samassa, prof., 24 44. 45, 77, 220 Steed, Henri Wickham, 15, 75
San Marco, Mileva, clucesa de (n. Steinacker, Edmund (Harold), 10,
Nacu 185, 240 43, 43, 109, 110, 122, 123, 217
Sasonov (Sazonov), min, ext. rus, Store, Constantin, 11, 25, 51, 61,
167, 237
63, 111, 112, 113, 114, 115, 116,
Sabacleanu, Elena, 119, 122, 231
117, 132, 214, 220
Sarateanu, Olga, 99, 229
Sterényi (Stern), 97, 229
S'arbu, NitS, istoric, 193, 226
Stodola, Come]. (Kornel) C., 6, 14,
Schein-11 lug (Scheimpflug), 120, 121
15, 25, 43, 96, 103, 126, 127, 128,
Schiller, Friedrich von, 72, 73
218, 232
Schmerling, 51 Stoica, Sever, 34
Schmidt, Pater, 66, 67
Stoicescu, Gheorghe, prof. med.,
Schneider, Ernst Erich, 7, 216
42, 223
Schönerer, Georg Ritter von, 28,
Sturdza, Dimitrie, 30, 31, 151, 152,
95, 221
202, 221
Schranf, 7 Sturza, Marius, prof. med., 41, 223
Schratt, cl-na., 106, 230
Stilrgkh, conte, ministru, 64, 225
Schreiber, 33 Suciu, Aurel, memorand., 8
Schuller, Rudolf, 24, 45, 86, 87, Suciu, Ion, 58
132, 133, 137, 154. 220, 233
Schuster, (lir. lie. Bistrita, 233
Suciu, Vasile, mitrop. Blaj, 49, 95,
202, 203, 229
Schwarz-Buis, 75, 133, 134
Supilo, 60, 225
Schwarzenberg, 69, 226
Szakolczai, 94, 96, 97, 100, 101. 103,
Sci6ak, deput. slov. B-pesta, 175
125, 226
Seipl, Pater, 135, 138, 233
Szapanos Stefan (Istvan), deput.,
Segatini, Giovanni, pictor, 71, 226 174
Serb, C., 48 Szél Carol, notar cercual, 181. 182
Seton-Watson, Robert Wiliam (Sco- Szentkereszty, baron, 151
tus Viator), 15, 103, 230 Szeps, incuscr. cu Clemenceau, 135
Shaw, George Bernard, 144
Shelley, Parcy Bysshe, 144
Si lion, fam. Botosani, 183
Simionovici, deput. bucov., Viena, Saguna, Andrei, baron de, 218
99, 102, 109, 121, 122 Sehipul, I., seer. red., 153
Slavid, Ion, 30, 152, 216, 221, 935 Seicaru, Pamfil, dir. Curentul",
Sotec, 242 187, 188, 192, 207
Socec, g-ral., 76 Serban de Voila, Nicolae (Lit5),
Soulakowski, sublocot., 143 56
Slam( iller, ministru, 135 Siancu (Huedin), 155

253

www.dacoromanica.ro
Sorban, Wili (Guillaume), 25, 133, Traian (Marcus Ulpius Traianus),
220 173
Steffinescu, Marin, 208, 209, 242 Trifu, function., dipl., 213, 243
Stefanescu-Goangd, Florian 242 Tripon, I., 137, 233
Stirbei, Barbu, 160 Tschirski, min. germ. la Viena, 44
TOThtitom (Tuhutum), duce magh.
cuceritor, 174, 299
Tunder, 129
Taafe, Eduard Graf von, prim-mM. Turcu, Mr., 155
austr., 67, 223 Turcu, med., 37
Tarangul, Erast, prefect bucov.,
197, 241
Tarouca, Sy lva, 101 T
Tavernier, redact., 213, 214, 243 Tarul Rusiei, 107
Tasso, Torquato, 144
Td1slauanu, C. Octavian, 205, 220,
94>
T6t2rescu, Gheorghe, prim-min., Urbaneck, Olga, 116, 231
243 Urdfireanu (Urdarianu), mares. pa-
Telek, fain., 130 lat., 188
Teleky Law 16 Gyula. 130, 232 Ureche (Urechia), Constantin, prof.
Teleky Paul (Pal), 130 med., 39, 223
Tell, Wilhelm, 74, 226
Thál Coloman (Kalman), 191, 241 V
Thamucl, Jerome si Jean (frati),
173, 239 Vaida, loan, 11, 32, 96, 181, 216
Tiberius, Iulius Caesar, imper., 158, Vaida Voevod, Alexandru, 5, 28
236 105, 117, 122, 124, 164, 182, 183,
Tierpitz, amiral, 17 231, 233, 237, 241, 242
Tilea, Honoriu, 30, 221 Vaicla Voevod, Aurel, 102, 133, 181,
Tilea, Tit-Liviu, 9 230
Tilica, (n. Popovici, mdtusa D-nei Vaicla Voevod, Ileana, 75, 86, 87,
Vaida-V.). 181 88, 89, 90, 100, 122, 132, 134
Tisch ler Mor, 155 Vaida Voevod, Lencica (Elena), 11,
14, 24, 40, 41, 42, 43, 57, 62, 65,
Titulcscu, lricolae, 164, 214
69, 72, 73, 74, 77, 83, 86, 87, 88,
Tisza Stefan (Istvan), prim-min., 5, 89, 90, 100, 122, 132, 134, 136, 154,
6, 14, 15, 16, 18, 21, 22, 24, 23, 31, 217
45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, Vaida Voevod, Mircea, 41, 41, 102,
54, 55, 56, 57, 58, 61, 62, 63, 64, 133, 137, 230
65, 66, 77, 8), 81, 82, 84, 83, 86,
93, 98, 99, 101, 102, 103, 108, 114, Vászony (Weisz) Vilmos, 129, 232
115, 119, 123, 126, 128, 129, 132, Vergiliu (Publius, Vergilius Maro),
1:34, 135, 145, 154, 153, 170, 175, 12, 21,7
185, 218, 928; 232 Verlaine, Paul, 200

254

www.dacoromanica.ro
Veró-ne, bucdtdr, 181 Wilson, Thomas Woodrow, 103, 104,
Verner Gyula, 10, 217 126, 145, 230, 232
Verzea, Victor, colon., 33, 54, 76, Windischraetz, print, 16, 46, 170,
924 219
Vészi Iosif (Jozsef), 54, 55, 56 Wisoski, 143
Visinescu, redact., 187 Wolf, 34
Vlad, Aurel, 9, 25, 47, 53, 62, 103, Wölfre, chirurg Graz, 87
105, 132. 154, 187, 220, 223
Vlahicle, seer. gen. Preseclintie, 119
Voltaire (Francois-Marie Arouet),
144, 237 Yunker, dir. revistd, 103, 104, 105
Vrhlickk, Jaroslav, 145
Vuia, Traian, ing., 905, 942
Zallony, Marcu-Filip, 206, 242
Zamfirescu, Duiliu, 207
Wagner, von Jauregg, med. 203, 241 Zamoyski, conte pol., 139, 233
Washington, George, 168, 238
Zavoisky, erditor, 41
Wassermann, August von (sero-
cliagn. sifil.), 222 Zelea-Codreanu, Ion, 158, 194, 236
Weiskirchner, primar Viena, 72, 121 Zeus (d-m3), gazdd pension, 135
Wekerle Alexandru (Sdnclor), prim- Zgardelli, med., 59
min., 10, 25, 48, 110, 132, 1:35. Zichy, Nandor (Ferdinand), 176, 240
176, 217,232 Zigre, farn. - Oradea, 48
Westorp, conte, 17
Wiesner, Julius, 7 Zimmermann, 17, 21, 22, 219
Wilde, Oscar, 144 Zita, ultima irnpOr. auctro-ung.,
Wilhelm. II, impdr. germ. 13, 18, 129, 132, 137, 232
58, 63, 65, 66, 77, 79, 101, 104, Zuckerkandel, Otto, prof. chirurg,
173, 218, 239 24, 87, 88, 124, 220

www.dacoromanica.ro
CUPRINS

Prefatd 5

Razlete 7
La Bethmann Hollweg 18
Jubileul Rominiei June" 26
Manifestdri contra serbarilor Mileniului" 29
Serata a Rorniniei June" 35
Medic balnear 39
Izbucnirea rizboiului 1914 42
Conditii de pace" oferite P.N.R. de care Tisza . 46
0 farsa. protocolara 50
Participarea Ia funeraliile Regelui Carol I 62
Un obsedat al patriotismului habsburgic 66
Refugiul in Elvetia 69
Simpozion pentru pace 79
Incercarea liii Erzberger 80
Operatia de la Viena *i activitatea in Ambulatoriul
Terapeutic" 85
Iuliu Maniu ca ofiter de front 98
Moartea imparatului *i incerciri de salvare a impreiului 100
Urmari ale intrarii Romaniei in razboi 107
Intrigi ipcntru rasturnarea dinastiei romane 1111
Perspectiva unui spital de campanie 123
Ciderea lui Tisza 126
Personalitati accentuate 139
Nicolae Bilcescu . . . . . . . . 139
Dr. Amos Francu . . . 150
Aurel C. Popovici 156
Dr. med. Nicolae Lupu 158
Nicolae Iorga 162
Mai cite o vorba de gluma 171
Contactul cu gridinita unitariand . 171
Intrarea in Parlamentul din Budapesta 173
Apropo maghiarizare" 178
Mahalaua sufleteasca . 189
Note explicative 216

www.dacoromanica.ro
remember
In preziva §i, apoi, pe durata primului räzboi
mondial, Alexandru Vaida Voevod se afla
refugiat in Elvetia, impreuná cu Aurel C.
Popovici. Ultima secventa a Memoriilor
sale evoc6 demersurile diplomatice
intreprinse pentru realizarea unitatii
nationale a românilor. lntr-un context politic
sufocat de intrigile marilor puteri,
germineaza §i se Impline§te idealul
României Mari.

--1
EDITURA
ts04i
DACIA

itg
Lei 28000 ISBN 973-35-0668-0

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și