Sunteți pe pagina 1din 356

www.dacoromanica.

ro
ALEXANDRU VAIDA VOEVOD
MEMORII VOL. II

www.dacoromanica.ro
Coperta de GALIN STEGEREAN
Colectia REMEMBER
Apare in coordonarca lui
VASILE IGNA

C) Editura Dacia, 1995

Asemeni primului* volum din aceste Memorii, si al doilea apare cu


sprijinul oferit de Fundatia SOROS pentru o Societate Deschis5

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU VAIDA VOEVOD

MEMORII VOL. II

Prefat5, editie ingrijità, note


0 comentarii
de
ALEXANDRU $ERBAN

EDITURA DACIA
Cluj-Napoca, 1995

www.dacoromanica.ro
ISBN: 973-35-0456-4

www.dacoromanica.ro
PREFATA

Primul volum al memoriilor lui Alexandru Vaida Voevod


se extinde de la indepeirtatele relateiri ale bunicilor sdi, din
vremea luptei de afirmare nationalei a anilor 1848-49, pcind
to infeiptuirea Marii Uniri din 1918, ideal pentru care a mi-
litat rteintrerupt incei din timpul primei tinereti.
Astfel, implicat incei din studentie in viata politicei, Ale-
xandru Vaida Voevod se dedicei tribunei parlamentare, la
numai 33 ani, pentru a ajunge .7; dupei mai putin de un de-
ceniu si jumdtate sei comunice Camerei din Budapesta
Declaratia pentru validarea dreptului la autodeterminare
al Natiunii Romdne din Ardeal, Banat si Parti le Ungurene",
la 18 octombrie 1918. Apoi, ca purteitor al mesajului Unirii,
catre vechea turd si ceitre Regele ei, Alexandru Vaida Voe-
vod este cooptat in noul guvern al Rominiei intregite si in-
soteste in martie 1919 pe prirnul ministru Ion I. C. Brdtianu,
in calitate de reprezentant al Ardealului si vicepre.sedinte al
delegatiei, la Conferinta de Pace de la Paris.
Cel de al doilea volum al memoriilor lui Vaida Voevod
incepe cu revenirea sa in tard, in toamna anului 1919, parti-
ciparea la sedintele Consiliului Dirigent de la Sibiu, apoi
deschiderea Corpurilor Legiuitoare la Bucuresti dupe'. ale-
geri promovarea lui Vaida ca presedinte al Camerei De-
putatilor si constituirea unei coalitii majoritare de guver-
nare ( Federatia") cornpusd indeosebi din partidele regionale
ale provinciilor alipite, impreund cu grupul Iorga-Cuza si
teiranistii" din Vechiul Regat. La numai cinci zile dupei
aceastei insceiunare, la propunerea lui 0. Goga (se pare in in-
telegere cu I. Maniu), sfatul Federatiei" recomandei Regelui
numirea aceluiasi Vaida Voevod ca presedinte al Consiliului
de Ministri. Urmeazei activitatea febrilei de constituire a cm-
vernului, de colaborare cu Parlamentul, de participare la
consfatuirile Federatiei" si ale clubului Partidulur National
Romdn, de prezentare a programului guvernului, iar in pa-
5
www.dacoromanica.ro
'fa lel, tratativele cu minitrii marilor puteri, acreditati la Bu-
curesti, pentru inlaturarea preambulului umilitor din Trata-
till de Pace, in vederea reintoarcerii Romdniei la Conferinta
de la Paris. Inca inainte de a pleca in Franfa, primul-ministru
organizeaza repatrierea din Rusia a fostilor voluntari arde-
leni i o data cu acestia a romdnilor prizonieri, din fosta ar-
mat(' austro-ungara, introduce calendarul gregorian, in co-
relare cu tarile vest-europene, asigura alegerea mitropolitu-
lui primat, viitorul patriarh al Romdniei i convinge pe prin-
tul mostenitor Carol sa renunte, in favoarea dinastiei, la casa-
toria sa cu Zizi Lambrino.
In decembrie 1919 Vaida Voevod se reintoarce la Paris,
de data aceasta ca prim-ministru i presedinte al delegatiei
romdne. In numai 3 luni de prezenta la Paris si la Londra,
desfasoara o ampla activitate diplomatica, facdndu-se cu-
noscut de toate personalitatile politice europene, redreseind
atmosfera de ostilitate creata Romdniei i cdstigdnd simpatia
marturisita a corifeilor Conferintei, Georges Clemenceau qi
Lloyd George. Sesizand puterea fortelor oculte ce dirijau din
umbra hotardrile Conferintei se inscrie in loja masonica din
Paris, impreuna cu principalii sai colaboratori.
Dupti ce Alexandru Vaida Voevod cdstiga intdi ade, iunea
_Frantei, continua tratativele la Londra, care se inche cit
recunoasterea alipirii Basarabiei, /a 3 martie 1920.
La indemnid Angliei, interesata sa tatoneze relatiile ce
se pot initia cu foul stat sovietic, delegatia roman(' ct
acordul prealabil al regelui Ferdinand ia legatura cu Co-
misarul Poporului pentru afacerile externe al U.R.S.S., in
vederea bunelor relatii de vecinatate si a incheierii unui tra-
tat de neagresiune. Dezavuata la Bucuresti, accost(' orientare
duce la demiterea guvernului Vaida Cicio-Pop, la 12 mar-
tie 1920.
Un capitol intitulat Iuliu Maniu de catre autor trateaza
despre prietenul si coetanul sau, incepdnd cu originea aces-
tei prietenii 5 cu activitatile complotist-revolutionare, carac-
teristice tineretii, pentru a constata cum prim mirsta i expe-
rienta ajung amdndoi la intelepciunea Ulan(' festina lente.
/n prelungirea acestei idei, autorul neglijdnd voit or-
dinea cronologica, a evenimentelor insereaza amintiri de
la Conferinta Nationala de la Sibiu din 1893, despre audienta
la arhiducele Iosif de Habsburg din 1918, despre incidentul
citirii unei poezii-pamflet in camera maghiara etc.
Bun cunoscator al vietii politice interne si internationale,

6
www.dacoromanica.ro
Al. Vaida-Voevod isi conduce cititorul prin labirintul vietii
publice, prezentandu-i oameni, fapte i intdinpleiri din epoca
interbelicti, pan& la 1933.
Ca notel specialti asupra editiei trebuie artitat di la alai-
tuirea ambelor volume ne-am confruntat cu dificultdti de
ordin structural privind succesiunea textelor, doar unele din
caiete purtdnd datarea scrierii, cdt i datoritti caracterului
de adevtirat remember, asternut oareCum in voia aducerilor
aminte. Pe Idngti firul conductitor al cronologiei evenimen-
telor, adesea neglijat, apar reveniri la teme anterioare, cu
noi precizdri i chiar repetitii, care evident nu au lost re-
citite de autor, cele mai suptirtitoare fiind inititurate tacit
la editare.
Aducem multumiri Dnei. Pro_ f. univ. Dr. Frieda Edelstein,
pentru competentele traduceri din limba latinti.
Volumul al treilea si ultimul va cuprinde indeosebi pe-
rioada din 1933 pdnd la sfdrsitul celui de al doilea rtizboi
mondial, pe idngd alte reflectii ale autorului.
,
ALEXANDRU $ERBAN

'7

www.dacoromanica.ro
PRIMA CAMERA $1 PRIMUL GUVERN
PARLAMENTAR AL ROMANIEI MARI

(6 I 1946 Sibiu)

Ilcintors de la Conferinta din Paris, in toamna 1919,1 am


participat la sedintcle din Sibiu, ale Consiliului Dirigent. De
obicei se tineau intr-o odaie a hotelului Bulevard" ori a
Prezidentiei, la etajul I. Toti sefii de resort intrerupfmdu-si
munca i audientele, aceste sedinte se perpetuau la infinit.
Tineau de pe la orele 10 11, pana pe la 3 4 dupa-amiaza.
Apoi, Maniu2 le suspenda iar, reincepandu-le pe la 7-8-9
seara, erau continuate !Dana noaptea tarziu. Astfel, nu prea
apucam sà ajungem la masa de pranz, decht dupa vorba:
tarde venientibus ossa, meg abbol is a rossza3. Noaptea, res-
taurantele se inchideau la 11, conform ordinului iar noi, dad
exemplu do supusi ordinelor noastre, nu 'Mai gaseam putinta
sa cinarn. In cloud randuri am uzat de sunca uscata si pai-
nea ca piatra, din straita lui V. Braniste4, aduse ca merinde
din Lugoj, inainte cu zece zile. Iar publicul, opinia publica,
colporta ca Domnilor le este usor, ei huzuresc in bine ...".
Discutiile erau foarte importante pentru binele natiei si
viitorul Orli. In fruntea mesei prezida Maniu. Goga5 sedea
de-a dreapta lui, noi ceilalti de-a lungul mesei i alaturea pe
scaune. *edeam i ascultam, tot mai plictisiti, dialogul ne-
sfarsit intre prezident i Goga. Zile si nopti de-a randul ei
rumegau aceeasi temi, aproape fard variatie. Goga sustinea
ca trebuie si ludrn contact cit Partidul Tdranesc, in nastere,
si sa trecem in opozitie. Dupa pertractari interminabile, Goga
se lasa induplecat s1 piece la Bucuresti, spre a studia situa-..
tia. 0 data. cu reintoarcerea lui se schirnba macazul. Se rein-
cepurd persuasiunile, prin pertractari in dialog. Ascultam,
uimiti de rabdarea inepuizabild a lui Maniu. Colegii ieseau,
stdtedu cateva . minute afard fumand o tigareta, reintray;
plictisiti, se indepiirtau spre a absenta tot mai mult. Curand
am invatat i eu metoda aceasta, care inlesnea suportarea
vorbariei lui Goga. El pleda acuma pentru Averescu6. Un
om exceptional, de o popularitate imensa, armata intreaga
9
www.dacoromanica.ro
e Cil dansuL Ce 1907? Totul e uitat, caci Aerescu a adus pa-
cea (de la Buf tea); poporul 11 iubeste pe taica Averescu".
Dansul a refuzat sã candideze, dupd ce nu i s-a incredintat
formarea guvernului. sa vadd Regele cum va fi! . 7. Noua,
ardelenilor, ni se impune o singura tactica: sã urmarn pilda
lur Averescu, sa ne abtinem de a participa la aceasta Camera,
sa-1 silirn pe Rege sa o dizolve i sa-1 demita pe Vaitoianu7,
omul de paie al lui Bratianu.
Maniu asculta cu linite stoica noile elucubratii aduse de
Goga din Bucuresti. Cand ajungea si el, intermitent la cu-
vant, incerca sa-1 convingd pe preopinentul sau de absur-
ditatea unei astfel de tactici politice. Cum s-ar putea
argumenta Maniu ca noi ardelenii sa demonstram contra
primului Parlament al Romaniei Mad", care simbolizeazd
insasi unirea noastra nationala!? Chiar noi, ardelenii i ba-
n4enii, pentru care Romania a intrat in razboi, care de ata-
tea generatii am adus nesfarsite jertfe, sa tulburam cele mai
inaltatoare momente ale istoriei neamului nostru? Si cum
sa profanam noi memoria eroilor Romaniei, cazuti pentru
Ardeal? Nu a ramas nici un argument neinsirat de Maniu,
"atat de consideratii politice interne si externe, cat si de na-
turd sentimentala. Cand controversa dintre Goga si Maniu
se intrerupea acesta din urrha fiind chemat la telefon
interveneam noi, ceilalti, staruind sag convingem pe Goo
de absurditatea propunerilor sale. El nu accepta nici un aran-
jament, nici o alta solutie, decat demonstratia prin absenta
deputatilor si senatorilor, de dincoace de Carpati, de la des-
ehiderea Corpurilor Legiuitoare romane. Aceasta atitudine
absurcia, neinteleasa de noi, si-a gasit mai tarziu talcul sim-
plu. Goga nu era nici prost, nici incapabil de a-si da seama
de rnonstruozitatea planului politic, pentru care ar fi voit
sa ne castige. El se reintorsese din capitala, inteles cu Ave-
rescu, prin Octavian Taslauanu. La Sibiu incepuse numai
intriga, pe care apoi, ca ministru in primul guvern, a incer-
cat sa o puna in practica gla Bucuresti.
Goga era scutit de orice 5crupu1e, prin pavaza reputatiei
sale de poet laureat al epocii, datorita atat talentului sau
cat si marelui premiu ce i s-a conferit de Academia Romana.
Eu ii urmaream cu atentie activitatea, prin poeziile publicate
in diferite ziare si reviste, mai cu seamd in Luceafarul"3,
intemeiat de P. Banut 0i. acaparat, prin metode nu de tot
lipsite de iz §antagist, de catre O.C. Taslauanu9. Poeziile lui
Goga dovedeau talentul superior, in campia arida a lanului
fabricatelor prost rimate, de ritm siluit, lipsite de idei, gan-
10
www.dacoromanica.ro
dire si conceptie originalä. Dupii Eminescu si Cosbuc, iatä,
Ardealul promite, in fine, un nou poet mare. Nu era nein-
fluentata, prin sentimentul regional, judecata opiniei pu-
blice si a mea in ceea ce-i priveste pe ardeleni. Iar
regatenii - mai gingasi deck noi vedeau in Goga un crai-
nic al romanismului ardelenesc, lor tot atat de strain pe cat
de necunoscut. Notiunea lor despre ardeleni oscila si osci-
leaza intre imaginea unui Oran luptator, in lanturi, si intre
randasul boanghen, pripasit in capitala. Goga deveni, in mod
firesc, simbolul romantat al frachelui ghe ghincolo":
un fat halan, ce adumbrit de spice
A adormit pe-un asternut de glugd.10

care asteapta sa se trezeasca, dupd ce Ii va fi ,,razbunat 01-


tail", cum zicea Aurel C:PopoviAtI
Cand aparuse primul volum de poezii al lui Goga, gasin-
du-ma la Bucuresti, mi-am procurat toate produsele literare,
aparute in timpul din urma si un teanc de fotografii regale
(de la Mandy"). Fireste, am dus cu mine la Olpret i vo-
lumul poezillor lui Goga.
Adunand toti membrii familie.i am citit in auzul lor, poe-
zie dupa poezie, de la inceput 'Dana' la sfarsit. Cu totii au ra-
mas adanc impresionati si insufletiti. Nimic mai firesc, con-
siderand atmosfera politica apasatoare din acea epoca. Or--
eke dezamagiri am indurat mai tarziu, in viata politica, [del
pe urma frivolitatii atitudinilor lui Goga, totusi mi-a ramas
in suflet un reziduu de simpatie fata de el; oricat de necru-
tator Ii cornbatearn si ii detestam lipsa lui de caracter in
viata politica, relatiile personale dintre noi nu au fost in-
trerupte. Din astfel de imponderabili sentimentali se naste
acel halo, in jurul unui om, care reprezinta opinia publica
ce-I inconjoara. Ca mine erau multi si de aceea a putut Goga
sa-si permitä a fi cum a fost si a face tot ceea ce a facut.
Sosit din Paris la Sibiu, am dat de o situatie stranie in
sanul Consiliului Dirigent. Cand, la 2 decembrie 1918, Ma
niu ii constituise la Alba Iulia in casa avocatului Dr.
Velican dupa un expozeu in fata Marelui Sfat", el fu-
sese ales prezident in unanimitate. Repartizarea resorturilor
nu-i fusese chiar usoara. Sifituindu-se in prealabil cu mine,
am lost de acord cu el, staruind numai pentru numirea lui
Emil Hatieganul2, pe care refuza sä-1 coopteze in Consiliul
Dirigent. Refuzul ski nu I-am putut infrange deck declarand

11
www.dacoromanica.ro
cd fara a fi considerat si E. Hatieganu, refuz si eu sa primesc
de a face parte din guvernfil provizoriu.
Pe când Maniu se gasise la Viena, in noiembrie 1918, ocu-
pat cu organizarea regimentelor romanesti cum organi-
zarea revolutiei acasà, in Transilvania, dizuse cu totul in
sarcina mea puteam aprecia munca prestata de Emil Ha-
Veganu, datorita talentului sat/ organizatoric si firii sale ex-
peditive, nesovaitoare, ca om de actiune in mijlocul haosu-
lui. Realizand, la Budapesta, acordul cu Oszkar Jaszi13, mi-
nistrul pentru chestiunile nemaghiare in guvernul revolutio-
nar M. Karoly14, am pleat cu ultimul tren la Cluj. Sosind,
in loc de ora 7 dimineata, pe la 11 prin D-na Dora Poru-
tiu si fratele ei Eugen15 IBianu] le-am cornunicat clujeni-
lor acordul cu guvernul revolutionary conform caruia trebuie
sa organizam garzile noastre nationale", separat de ale ma-
ghiarilor i sasilor, administratiile financiare judetene avand
sa ne puna la dispozitie sumele necesare pentru sustinerea
lor. De asemenea, consiliile comunale" vor trebui organizate,
fara amanare, in fiecare comuna, pentru mentinerea ordinei.
Dr. Amos Francu18 fantaza sa constituie legiuni, centurioane
si decurioane", dupa modelul lui Iancu din 1848 i, speriat
de venirea secuilor, staruia ca romanii din Cluj si comita tele
de nord sa se refugieze in Muntii Apuseni, pentru ca, scu-
titi de acestia, sa-si infiiptuiasca organizarea.
Sosind la Dej pe la ora 4 a dupa-amiezii, i-am dictat nu-
maidecat lui Dr. Ionica Moldovan17 (din Rebrisoara), secre-
tarul lui T. Mihali18, instructiunile ce aveau sa le puna in
practica romanii, fära amanare, in toate judetele ardelene,
conform acordului ce-1 incheiasem cu Jászi. Punandu-1 pe
Mihali sa iscaleasca, le-am tiparit la tipografia Bernath. Dr.
Onea (din Sangeorzul Roman) a si plecat cu acestea spre a le
raspandi. Asa s-a pus capat anarhiei haotice. Caci, pe lânga
fanteziile lui Francu unii ii mai pierdusera capul si in alte
parti, de exemplu la Sibiu si la Brasov, unde organizasera
in pripa garzi, impreuna cu ungurii si saii. Promiscuitatea
aceasta a incetat apoi numaidecat.
Deja pe la ora 5 Emil Hatieganu ne comunica la telefon
ca la Cluj constituindu-se Consiliul National Roman", in
frunte cu dansul el s-a prezentat in fata C.N. Maghiar",
aducandu-i la cunostinta lui Apathy,19 care prezida, ca ro-
manii vor proceda ca oganizatie independenta. Plangandu-se
Hatieganu de greutatile pricinuite prin propaganda fan-
tezista, demoralizatoare, desfasurata de vorbariile lui Francu,
1-am insarcinat sa ia in mana, ca prezident, conducerea orga-

12

www.dacoromanica.ro
nizarii. Prin aceasta s-a pus capat fataielilor sovaielnice in
Cluj si in Transilvania iar opera de organizare consolidata
s-a putut infaptui repede.
In sfatul tinut la Oradea-Mare (12 oct. 1918) hotarasem
ca fiecare dintre noi t. C. Pop,20 Go1dis21 i Suciu22 la
Arid, Mihali i eu la B-Pesta, Cluj, Dej etc. sä poata de-
creta i aplica rnasurile impuse de imprejurari, in nurnele
Comitetului Partidului National. In astfel de circumstante,
Emil Hatieganu a restabilit neobosit ordinea cea mai perfectä.
De aceea nu puteam sa ma impac sa se comita contra lui
nedreptatea de a nu face parte din Consiliul Dirigent.
Totusi, Maniu cu eleganta stiu sa-1 aseze matt", con-
stituind doua resorturi juridice: cel al legislatiei incredin-
tandu-1 lui E. Hatieganu iar cel al organizarii justitiei, lui
Dr. Aurel Lazar23. In fapt, potriveala lor ar fi pretins rolu-
rile inversate, Lazar fiind pregatit ca sociolog iar Hatiegvu,
bu in organizator i magistrat foarte apreciat Inca sub vechiul
regim, cu toate ca era roman. Maniu repartizandu-mi mie
resortul pentru minoritati, Goldis si-a manifestat dorinta ca
acel resort sa-1 aiba el. Vazandu-1 pe Maniu sovaind, rn-am
grabit sa declar ea sunt de acord. S-a hotarât ca parintele
Dr. V. Lucaciu24 si 0. Goga, fiind membri in Comitetul Par-
tidului National dar aflati atunci in strainatate, sa fie mem-
bri in Consiliul Dirigent.
0 smanta2a a fost orniterea lui Dr. Teodor Mihali. Ca fost
prezident al clubului nationalist nemaghiar in camera si ve-
chi viceprezident al Cornitetului P.N.R., trecand cu vederea
animozitatile unora, ar fi trebuit evitata aceasta greseala de
tact. Intrigile lui Goldis au izbutit insd iar Maniu si-a luat
revansa, dovedind cid nu stie sa ierte.
Apoi fiind trimisi la Bucuresti ca delegatie a Aduna-
rir de la Alba Iulia episcopii Dr. Iuliu Hossu26, Dr. Nico-
lae Cristea27, Vasile Goldis si cu mine, spre a .preda M. Sale
Regelui Ferdinand Actul Unirii, am fost numiti ministri fara
portofoliu: .Stefan C. Pop, V. Goldi i eu.
Ca si la 12 oct. 1918, in decursul sedintei Comitetului Par-
tidului National, in casa lui Aurel Lazar din Oradea Mare,
izbucnirile isterice ale lui I. Suciu se repetau rnereu si in
consfatuirile Consiliului Dirigent la Sibiu. De data aceasta,
Suciu isi indrepta furia contra lui Aurel Lazar. Ins& in afara
de permanenta acestei rancori28, Suciu izbucnea pe neastep-
tate, pe tema unor mici divergente de opinii, vocifera nesta-
panit [si] siirea de pe scaun, oferindu-si dernisia. Se cerea
nurnai putin timp de rabdare spre a-1 calma. Cum [insaj dez-

13

www.dacoromanica.ro
1antuirea acestui fel de scene nu putea fi prevazuta, niei pe
langd cea mai mare precautiune si cum acestea se repetau
zilnic de mai multe ori, se poate intelege cat de anevoios
inaintau lucrarile Consiliului Dirigent.
Armata romana, iritregita cu contingentele ardelene, lup-
tase pe Tisa i inea ocupata Budapesta. Se rnanifestau pri-
mele conflicte intre fecionii unitatilor de dincoace de munti
si ofiteri sau subofiteri de dincolo. Ardelenii nu erau Inca
obisnuiti sa fie tratati per: tu", ma", Mama-ti" etc. si
pe deasupra cu palme si cu pumni in fata; nici cu retinerea,
m beneficiul plutonierului, ba si al comandantilor superiori,
a ceea ce li se cuvenea bor. Protestul era calificat drept re-
beliune. Nu puteau obtine dreptate, ci persecutari (Acest obi-
cei al parnantului a mai inflorit si in decursul regimului an-
tonescian i dupal aceea. Poate democratizarea" armatei sa-i
gaseasca remedierea. Carol II a incercat totul ce a putut,
[dm] fara rezultat.) Mobilizarea se facuse 1:intru romanii de
confesiune gr. orientala si gr. catolica, neputand chema sub
arme ungurii i nemtii, de alta limba i alte legi.
Se ivisera i afaceristii ardeleni. Oameni care nu-si ba-
tusera capul cu cauza nationala", devenisera subit ferventi
protagonisti ai acesteia. Aveau pricepere pentru toate pro-
blemele, dispuneau de solutii radicale, savurau rolul de cri-
tici indomptabili29, ai tuturor celor muncitori. Natural, ni-
meni nu era atat de competent ca dansii, de a fi candidat
pentru camera. Vanatorii de posturi inalte si grase repre-
zentau o categorie mai inofensiva. Cei mai periculosi erau insa
fanaticii, sincer entuziastii care, orbiti de sovinism, tindeau
sa dea cu barda in luna, lipsiti i de pregatire, de picepere
si de judecata politica, fie in chestii interne fie in cele ex-
terne. Colaborarea cu asemenea elemente, pentru conducerea
unei ini, e cea mai grava problema. Unul, i e suficient SO
rastoarne, ba chiar sa nimiceasca o Ora, daca e ridicat de
valul fortelor colective elernentare i euvântul lui exprima
declansarea patimilor izvorate din instinctele multimilor.
Aceste instincte se condenseaza din componente contradic-
torii, generoase i bestiale: dorul de ceva nou", de ceva
bine", libertate (a rupe zagazurile vechii legi1itiF, d-cptate
(sociala la fel pentru toti"), razbunare (individuala sau
insumata in grupuri colective), ura (de clase, de nationali-
tate, de credinte), mania de jefuire (a rabali"39 averea pri-
vata ori a comunitatii), patima de a distruge orice si a oricui,
fara interes personal, de dragul setei de distrugere. Prin
aceasta etapa a cataclismului trecuseram in 1918-19. La
14
www.dacoromanica.ro
sfarsitul lui 1919 se mai iveau doar unele fenomene razlete
de spasmuri intarziate. Totusi, ce importanta mai aveau, dupa
infaptuirea Unitatii Nationale!
Ne-am dus la Bucuresti pentru deschiderea Corpurilor Le-
giuitoare. Liberalii (id est Bratianu31) au priceput sa regizeze
cu multa dibacie incurcarea greutatilor politice. Resursele
tarii le secatuisera neintii. Intrigile i zavistiile dintre parti-
dele vechi au perseverat prin razboi si [prin] Conferinta de
Pace. Marghiloman32 care, jertfindu-se pentru binele obstesc,
salvase tot ce se putuse salva, pana i o importanta forta a
arrnatei, era timbrat drept tradator", de presa liberalà. Take
Ionescu33, de vanzatorul Banatului". Averescu (fostul gene-
ralisim), ca pactizatorul cu Mackensen". Hotararile de la
Alba Julia erau interpretate de sefii tuturor partidelor isto-
rice, ca fiind Unirea cu Vechiul Regat, fara conditii, obliga-
toare de a recunoaste vechea Constitutie a Regatului. Recu-
noscand pe Regele Ferdinand si dinastia, am fi recunoscut §i
Constitutia. Ergo si dreptul electoral, cu cele trei Colegii §i
repartizarea pe judete a numarului mandatelor pentru Ca-
mera si Senat, fixate in acea Constitutie. i alte absurditati
per fide.
Cei alesi in Ardeal, Banat, Bucovina si Basarabia sosise-
ram la deschiderea Camerelor cu iluzia de a participa la crea-
rea noii i democraticei constitutii. Aveam un intreg plan de
infaptuiri legislative, generoase, progresiste. Acestea erau
menite sa ne ridice neamu1 la inaltimea tarilor carora, dato-
rita institutiilor, le era asigurat progresul spre civilizatie, prin
administratie, justitie [si] cultura, intemeiate pe control con-
stitutional, garantat de Camere liber alese. La Bucuresti am
dat de un haos, care era temelia insasi a vietii publice. Ne
simtearn ca intr-o casa de nebuni. Autohtonii gaseau ca. to-
tul e firesc si bine. Ei vedeau in conceptiile noastre lipsa
experientei de a guverna. Eram, pentru ei, oameni de opozi-
tie, straini de arta si beneficiile guvernarii, un fel de tarani
maniaci, bieti boangheni declasati. Nu ne-o spuneau dar ne
lasau sa ne simtim inferioritatea i politica si sociala. Gran-
domania grofilor" unguri, in contactul lor politic si con-
ventional, era democratica, in comparatie cu aceea a proti-
pendadei parvenitilor politici bucure§teni din zilele acelea.
Situatiile de fortd majord, cArora trebuia sa le satisfaca" viata
politica, sub raport intern si extern, se desfasurau in mod
automat. Regizorii Ion I. C. Bratianu, Stirbei34, regina
Maria si dob2e"33 Ferdinand manevrau abil. Noi, pe
atunci, nu puteam patrunde i pricepe nexul cauza1,36 care

15
www.dacoromanica.ro
provoca efectele. Auzeam ce auzeam despre camarili, insa ea
functiona atilt de discret, incat ne-au trebuit ani de zile de
amare experiente spre a-i patrunde misterele i a-i invata,
macar in parte, rosturile. Pe deasupra, tulbura apele i ches-
tia casatoriei printului Carol cu D-na Zizi Lambrino'si alte
atitudini ale lui (abdicarea Nr. I), viata publica
Cocea37 (un psihopat sexual si scriitor" amoral, ca multi
al(ii, care isi fAceau mutual reclama de efemera reputatie ca
autori" prin volume" si critici reciproce), atacase inainte
de razboi familia regala, fdra rusine. In Facia", revista
saptämanala, reoglindind propriul sal nivel sufletesc, satis-
fAcea setea de pbrnografie a marelui public, inclusiv a liceeni
lor. Intre altele, prezentase familia regalã, pe coperta, ca
un card de plosnite de diferite marimi. In 1919 continua,
nurnar de numär, insultele murdare pe aceeasi coarda, pre-
zentand pe Ferdinand (unificatorul") ca betiv iar pe Ma-
na (mama ranitilor") ca o Venus vulgivaga.38
In alegeri, doctorul Lupu39 se intovaräsi cu Cocea si cu
ali cativa reprezentanti ai democratiei integrale" si reusi sa
aleaga patru deputatl in capitalä, cu semnul clopotului".
Alegerile fiind conduse de generalul V5itoianu pe atunci
liLeral dintre partidele istorice", liberalii erau reprezen-
tat,i destul cle numeros in acea prima Camera a Romaniei in-
tregite (imi repugna sä o nu/mese Mare", conform uzului
grandoman al unei tan mici si a unei natii de cca. 15 mi-
lioane). Marghiloman izbutise sa fie ales, cu toate atacurile
Si calomniile cu care fusese combatut ca tradator". In rea-
litate, dânsul isi jucase roIul facand saritura lui Curtius",49
in timpul ocupatiei Orli de catre germani. La recomandarea
lui Bratianu refugiat in Moldova Regele 11 numise
constitutional, pe Marghiloman, ca prezident al Consiliului.
El i colaboratorii sal au tiput piept greutatilor, jucandu-5i
roiul, au salvat vieti i averi, au induplecat pe nemti sa puns
la dispozitie trenul Take Ionescu"41 etc.; au stiut sa tiiinuiascá
organizarea unitatii de armata care a fost cadrul si pav.aza
ordinii interne si a apärarii contra Ungariei lui Bela Kun,42
dupa retragerea germanilor. Totusi: tradatorul"!
Averescanii si Takistii s-au abtinut de a candida. Vuia
presa liberalil de atacuri in contra lor. Averescu era timbrat
si el de traciator", ca a pactizat cu dusmanul", scriind un
hilci lui Mackensen, in plina desfasurare a razhniului, cc-
rand sa-i crute de devastare via din Turnu Severin. Indrep-
tarea", ziarul averescan, raspundea punand in discutie ras-
punderile" pentru consecintele nepregAtirii räzboiului. Am-
16
www.dacoromanica.ro
bele parti aveau temeinice argumente de a se spurca red-
proc, uzand de libertatea presei, conform traditiei, mai mult
tiganesti deck românesti, a obiceiului piimantului bucures-
tea n.
Take era si el incoltit de penele platite ca tradator". Ne-
gociaza cu Pagid [Pasici]43 la Paris, pe tema Banatului, inainte
de sosirea lui Bratianu. Revendicarea sarbeasca era un cap
de pod" in fata Belgradului, pe teritoriul tarmului sting al
Dunarii, ceea ce Take Ionescu acceptase in principiu. Bra-
tianu, refuztind consecvent, spre a-1 scoate pe T. Ionescu
vanzator al Banatului", am pierdut Torontalul. Diversiu-
nea a izbutit. Opinia publica" 1-a recunoscut pe Bratianu
ca re\ endicatorul drepturilor integrale romanesti. Take a
tradat Banatul". Ca Bratianu declarase in sedinta din 22
februarie 1919, a Comisiei Teritoriale, prezidata de Tardieu:
Ori ne dati Banatul intreg, ori tragetd hotarele farii con-
cursul Romaniei. Cu cat mai nedrepte vor fi granitele, cu
atilt mai curand imi va da istoria dreptate!".
Aceste cuvinte grandilocvente au fost uitate, iar cand
le-am eitat In edinta [Camereib din 25 dec. 1923, la sfar-
situl discursului meu, ele au fost omise comitandu-se un
fals , din stenograma publicatã in Monitorul Oficial". Asa
se fabrica istorie pentru un public, din care, daca unul la
100.000 si-a luat osteneala sa arunce o privire pe harta spre
a afla unde este Banatul. Fireste, nu simte nfci o lipsa sa se
documenteze, despre relatiile etnografice, istorice, sociale,
inainte de a sustine o parere. Cu atk mai putin de cele ex-
t.( me
Iorga savura situatia, avand larga ocazie s straluceasca
in aureola de mare pontif al nationalismului in tegral, criii-
and pe totd i totul. Stapanea un haos de optnii, de sfilsieri,
insulte, critici trase de par, discutii asupra gradului de N. i-
novatie a oamenilor politici si a partidelor. Pe deasupra, se
pretindea demobilizarea armatei. Cei demobilizati pretindeau
locuinte, imbracaminte, hrana. Faptul unic in istoria politica
a mfaptuirii Romaniei Mari" era coplesit de vuietul
diversiunilor, aruncate, praf in ochii lumii, cu premeditare
politicianista, spre a asigura Partidului Liberal si Bratieni-
lor prerogativele de dictatura, cu ajutorul colaborärii prin
camarila.
Deputatii din noile provincii nu intelegeau nimic. Erau
buimaciti in mijlocul acestor stari, pentru ei cu totul noi si
neexplicabile. Erarn aproape singurul care irni puteam da
se dma intruckva de miile de masinatiuni politicianiste. De
2 -- Memorii, vol. II 17
www.dacoromanica.ro
pe timpul memorandistilor mergand la Bucuresti an de
an, apoi in cei 18 ani petrecuti acolo de Aurel C. Popovici, in
fine, avand rude si arnici iar pe urrna, vizitand medicii si
pacientii in diferite orase, pe lânga cei din capitalà, cat si
pe fruntasii partidelor politice cunosteam multa lume din
Regat. In afara de aceste experiente, citisem, pe cat mi-au
fost Ocesibile, produsele literare, reviste (Convorbiri", Va-
tra", Viata Romaneasca", literaturâ beletristica embrionara
pe atunci), urmarisem activitatea generosilor" i capitularea
lor in bratele colectivistllor"44, propaganda sociala i socia-
11:,ca (Mai mult m-am documentat din Neoiohilo.a lui Ghe-
rea)45. Urmarisem destituirea in mod infam prin Sturdza46
a mitropolitului prirnat, Ghenadie.47 Avusesem cunostinta
personala i intalniri cu cei mai multi conducatori ai vietli
politice i culturale din Regat: Bratianu, Sturdza, Cantacu-
zino (Nababul)48 i fiii sai, Marghiloman, Take Ionescu, C.C.
Arion,49 V. A. Urechia,50 Mortun,51 Radovici,52 Stere,53 P.
Carp,54 Maiorescu,55 Disescu,56 I. Lahovary,5i cei din condu-
cerea Ligii",58 diferiti ziariti, intre ei mai irnportanti
Mille,59 Beldiman,60 Ionas Gradisteanu,61 Virgil Arion,62 fete
bisericesti ca monseniorul Netzhammer i arhirnandritul Dio-
nisie, apoi staret al Manastirii Busteni (ulterior al Sinaei) si,
in sfarsit, N. Filipescu,63 Nicolae Iorga64 si alti deputati, din
diferite partide etc. etc.
Cu toate inipresiile dobandite intuitiv i prin lectura, si
asupra mea plana ceata vartejului, tulburätoare de judecata.
Si pe mine ma stapanea inaltatorul sentiment trezit in
urma realizarii idealului national inclinat s aprobe, cu
generoasa superficialitate [si] fara mult discernarnant, tot ce
era rnmanesc. Daca dupa 20 de ani de colaborare cu regatenii
si dupa colaborarea la Conferinta Pacii - - cu I. I. C. Bra-
tianu i cu oamenii sai, ma &earn insumi in astfel de dis-
pozitie, ce puteam sa astept de la ceilalti ardeleni, bucovi-
neni i basarabeni? Curand, ne-am convins cã nici nou-nas-
cutii membri ai Partidului Taranist regateni nu se deo-
sebeau mult de noi. De asemenea, micul grup al iorghistilor.
Acestia i taranistii ni se pareau noua prea obsedati de groaza
liberalilor, dar urgiseau i celelalte partide istorice i politi-
cianismul", o notiune neinteleasa pe atunci, pentru alipiti".
Noll& ni se parea naiva teama lor. Noi avuseseram de furca
cu rafinata oligarhie rnaghiard. Degeaba incercau prietenii
regateni sa faca accesibil intelegerii noastre ceea ce ei nu-
meau politicianism", sectarism", oculta", camarila". Noi
arnaneam convinsi Ca ei exagereaza, cã dracul nu e asa de
18
www.dacoromanica.ro
negru" (totusi, viitorul ne-a invatat ca nici cele mai extreme
exagerari nu se apropiau de realitatea himalaica a ramifi-
c5rii i inaltimii practicilor politicianiste).
Diferitele partide regionale luand contact intre ele i cu
taränistii, respectiv iorghitii, s-a desemnat do fiecare gru-
pare un comitet de cate 10 insi: ardeleni, bucovineni, basa-
rabeni i taranisti. Pe iorghisti ii reprezentau doi prezidenti:
Iorga si A. C. Cuza65. Ne intalneam zilnic in salonul lui Dr.
Dumitrache Popovici (Str. Lascar Catargiu 24, mai tarziu
[pe] Str. Biserica Amzei Nr. 30). Iorga i Cuza sedeau la
mijloc, fata in fatà si se tachinau in cursul discutiei, prin dia-
loguri controverse; Maniu se trudea sa concluca discutia me-
todic. Noi, ceilalti, sedeam razleti [si] ascultam surprinO, neo-
Lisnuiti cu dezbateri atat de dezlanate. A tinut zile intregi
pana ce am izbutit sa incheiem o colaborare Intre cele cinci
partide, pentru alcatuirea tfnei majoriitat de guvernare, nu-
mita Federatia". A urmat apoi discutia asupra persoanei care
sd fie propusa Regelui de prim-ministru. Iorga i Cuza au
refuzat categoric. Maniu a fost rugat mai mult sa primeasca,
astfel incat i acest punct al ordinii de zi a pretins dezbateri
cu continuari. In afara de discutiile in plen, continuau sta-
ruintele in culise, pe langa Maniu. Zadarnic. Atunci, dupa ce
se facuse apel la dansul din toate partile, intampinandu-se
rezistenta lui, cu motivarea ca nu poate primi-- fiind da-
tor sa desavärseasca organizarea Ardealului ca prezident al
Consiliului Dirigent Goga, luand cuvantul, ma propuse pe
mine. El facu apel la mine, declarand câ sunt dator sa pri-
mese, situatia politica internä i externa nemaipermitand ta-
raganarea. Restul expunerii lui erau cuvinte obisnuite in ase-
menea situatii. Maniu i Iorga se alaturara propunerii lui
Goga iar ceilalti aplaudara, aclamándu-ma.
De cinci zile eram prezidentul Camerei. Ategerea mea se
intamplase intre urmatoarele: in ziva cand inceta functia pre-
zidentului de varsth, a venerabilului V. Stroiescu,66 fiind ve-
rificate jurnatate din numarul mandatelor, trebuia sá se aleaga
prezidentul Camerei (Discursul lui V. Stroiescu a fost ster-
pent, recte confiscat din Monitorul Oficial." A fost prea ne-
pia:cut potrivnicilor sefi istorici", ca idei critice i conceptii
democratice. Aceasta a fost prima falsificare de legi, regula-
mente si opinii, cu care s-a deschis seria falsurilor, continuate
cu timbrul legal, in Romania Mare").
In acea zi pe la 12,30, Maniu trimise pe seful sau de ca-
binet, C. Savu,67 la mine, spre a-mi comunica urgent sä merg
la ora 2 la Camera, pentru a primi sa fiu ales de prezident.
19

www.dacoromanica.ro
Erau la mine, cu necazurile lor, orfanele generosului rneu
arnic, Dr. N. Ciurcu.68 Nu am putut intrerupe conversatia incat
abia dupa ora 1 am reusit sa-mi schitez cateva puncte pentru
cl)sciwsul re trebuia sa-1 rostesc. -05 trebuia sa primesc era
atAt de firesc, incat nici nu puteam sta pe ganduri. Plictisit
de atatea sedinte, in care se codeau cu totii si imbiau unii
al.tora demnitatile, ce impuneau I raspunderi i, obisnuit ca
atunci cand nimeni nu lua initiativa, sá sar in bresia (Deci la-
ratia pregatita pentru sedinta din Oradea Mare 12 oct.
1918; audienta la arhiducele Iosif69 in Buda; intalnirea cu
M. Karoly etc.), am luat la cunostinta ordinul lui Maniu, ca
o ditorie fireasca ce am s5 indeplinesc. La ora 2 am fost la
Camera.
Acolo am fost rugat sa primesc o delegatie a Partidului
Liberal. Au venit in cabinetul prezidial (Camera era in Ate-
neu) corifeii liberali: Vintila Bratianu,70 Dr. C. Angelescu,71
Sassu,72 Marzescui3 etc., cu totul vreo 10-15 insi. Purtato-
rul de cuvant a fost Vintila Bratianu. Dansul mi-a comunicat
ca Partidul Liberal a hotarat ca toti deputatii lor sa voteze
pentru alegerea mea ca prezident, asigurand astfel o frumoasa
solidaritate, prin unanimitatea alegerii unui prezident arde-
lean. Cum insa ei stau pe punctul de vedere /din care
cati`di i dernisionase guvernul lor de a nu semna trata-
tul minoritaTilor", impus Tarii de Conferinta Pacii, deputatii
liberali nu vor putea vota pentru alegerea mea, deck daca
ma. angajez sa declar, in discursul meu inaugural, ca astept
de la viitorul guvern, oricare ar fi acesta, ca va refuza, de
asemenea, semnarea tratatului minoritatilor".
Perfect informat si in curent cu toate nuantele si grew-
le conceptiei celor mari" de la Conferinta Pacii, am simtit
numaidecat scopul ascuns al demersului ademenitor liberal.
Fara a sta pe ganduri, le-am raspuns domnilor ca le multu7
mese pentru increderea ce mi-au manifestat din partea Par-
tidului Liberal, dar ca nu ma pot angaja sa fac o asemenea de-
claratie in calitate de prezident al Camerei Deputatilor, fiindca
nu pot angaja moraliceste viitorul guvern. Printr-o asemenea
declaratie, fiind ales in unanimitate, ar insemna nu numai sfi
prejudiciez atitudinea tactica a viitorului guvern, stanjenin-
du-i libertatea de actiune, dar a angaja i pe aceia care ar
vota alegerea mea. Astfel, i-as crea dificultati nu numai gu-
vernului ci i Tarii, care i-ar putea periclita interesele su-
perioare.
De aceea, multumind inca o data Partidului Liberal pen-
20

www.dacoromanica.ro
tru increderea ce mi-a dovedit, spre regretul rneu, nu pot
accepta conditia.
Ne-am clespartit in pace.
A cincea zi dupa alegerea mea ca provident [al Camerei],
t urmat propunerea lui Goga, in sfatul Federatiei", de a
recomanda Regelui numirea mea de prevident al Consiliului
or Ministri.
Cat de pe neasteptate se intamplase acea sc,=.na, pe at:^6.
do linistit am luat la cunostinta proclamarea, multi mindu-le
si] d(clarand ca primesc. Era timpul sa se termine cu per-
tractarile si imbierile i sa ne putem apuca de lucru, de
munca construetiva.
Dupa experienta cu Goga i Maniu, in decurs de ani de
vile si in situatii atat de variate, nu pot suprima banuiala ca
ar fi proced'it conform unei intelegeri. Maniu era indemnat
de simtul datoriei sa nu lase Ardealul pe maini nedibace. In -
acelasi timp se simtea stánjenit, nestapanind nici o limba
straina si era obisnuit [ca], in chestiuni externe, sa ma pund
le mine 1-1 treaba. Ajuns prezidentul Consiliului Dirigent si
pentru dansul se indeplinise sufleteste clictonul: es weichst
1( MensL mit seinen höcheren Zie.en" 4: poato ca era in-
cierrinat sa ma vada intr-o situatie pa care eu o prim,sem CU
cuvintele: ajute-mi Dumnezeu sa scap Rua de a ma blama"
Goga avea interes sa ma expuna izolarii ori newtralizarii prin
iunctie, ca sa-si poata tese intrigile pledând, mai la largul
sau, pentru Averescu. Asemenea reflectiuni nu ma puteau
insa influenta caci de aceea sunt actiunile oculte ale prie-
tenilor concurenti, in calea omului politic, ca sä le paralizeze,
iar atacurile fatise, ca sa le invinga, combatändu-le.
Prima preocupare mi-a fost sa iau mäsuri pentru alimen-
tarea populatiei capitalei. Nu mai era faina deck pentru câ-
teva zile. Am dispus ca grail pe care nemtii 11 adunasera in
slepuri, prin porturi, sa fie adus la Bucuresti ca sä fie maci-
nat. Refugiatii se reintorceau din Moldova, de asemenea cei
internati i confinati'a de ocupanti etc. Lipseau i locuintele,
hainele, rufele (lingeria", cum Ii zic neofrancezii inculti).
Compunerea guvernului nu era usoara. Trebuia sa-1 corn-
pun astfel incat Federatia" sä fie rnultumita, aceasta con-
stand din deputati i senatori care pentru mine si pentru
ei insisi erau ilustri necunoscuti". Cu cei din noile provin-
cii nu am avut prea mare truda. Goga intra la culte, Bon-
tescu'6 la industrie si comert, A. V1ad77 la finante. I-am ofe-
rit lui Take Ionescu externele, dar a refuzat. (Mai tarziu,
intr-o conversatie, cand i-am imputat acest refuz, cat i nead-
21

www.dacoromanica.ro
rniterea intrarii lui Carnara*escum cu ocazia renianieril
guvernului dupa demisia lui Averescu, el a ascultat ii ii*-
tit. Apoi, netezindu-*i mustata cu aratatorul drept i stang
gestul lui caracteristic mi-a raspuns: Ai dreptate, D-le
Vaida, am facut o prostie" Protestand eu, dansul a ripos-
tat: Nu o gre*eala, ci o prostie am facut. Recunosc, ce pot
face mai mult?" A*a era Tachita, gura de aur", cum il nu-
meau partizanii din popor: intim, cald, fara fasoane, spiri-
tual, cult, multilateral i, nediscutat, primul orator al epocii.
Intre timp, am depus toate staruintele, direct *i prin in-
termediari, spre a-1 indupleca pe generalul Averescu sä pri-
measca portofoliul internelor. Stiam ca, dintre ardeleni, sfa-
tuitorii lui erau Goga i Taslauanu, ambii lipsiti de scrupule
cand era in joc parvenirea i hamisirea lor de auri sacra fames79.
Ei nu dubitau, faceau totul spre a-1 convinge ca prestigiul su
flu va scadea prin intrarea in cabinetul prezidat de mine. Si
a*a, acel cabinet va putea fi rasturnat cu u*urinta. Astfel,
aveam cel mai bun sprijin in cei doi in*i, pe langa contac-
tul zilnic ce-I sustineam cu generalul. Si actiunea oculta a
lui Bratianu imi venea intr-ajutor. Dansul avea interes ea sa
ma blamez, luandu-1 in guvern pe Averescu tradatorul" *i,
cunoscandu-i firea haina a omului, cat *i nedibacia lui in
cbestii politice, nutrea speranta lichidarii accelerate a doi
contrari politici, intre care era exclusa colaborarea sincera.
Intre altii, veni la mine C. Argetoianuo, pe atunci intim
al lui Averescu. El reclama trei portofolii. Viceprezidentia,
pentru *eful", al internelor, pentru sine. I-am anatat greu-
tatile repartizarii resorturilor, trebuind sa tin seama de gru-
purile diferite. Tarani*tii, timizi i lipsiti de experienta, imi
fagaduisera tot spirjinul lor, prin Bujor (profesor universitar
din Ia*i) i Mihalache81, dar au refuzat sa desernneze mini*tri.
Trebuia sa-i impac i pe bucovineni i basarabeni. Astfel, nu
am putut ajunge la intelegere cu Argetoianu. A cincea zi, pe
cand ma gaseam tocmai la Averescu (in palatul Soutzou:
utu)82, in mijlocul unui nou asalt de persuasiune", intrand
Otetele*eanuo, imi comunica invitarea telefonica a Reg.elui,
pentru audienta, Intrerupand discutia, am alergat la Palat. Am
fost primit numaidecat:
Ce e cu formarea guvernului? Se taraganeaza cam mult.
Majestate, ma nazuiesc sa-1 induplec pe generalul Ave-
rescu sz intre in guvern, primind portofoliul internelor.
Crezi Ca va accepta?
Sper, Majestate i, &ea* voi reu*i nu e vreme pierduta
intarzierea numirii cabinetului. Prefer sa aduc Majestatii

22
www.dacoromanica.ro
Voastre lupul legat de plociumb, in mijlocul staulului, decat
st ameninte turma, dând tarcoale in jurul gardttlui.
Regele Eicu semne vii de aprobare i ma concedie, In
blind dispozitie.
Reintorcându-md la Averescu, am rezumat sumar decursul
audientei, comunicand generalului ca Regele a aprobat intra-
rea sa ca ministru de interne in guvern si, fard a mai intra
in discutie, am terminat cu vorba cã voi cere Regelui orâ,
pentru depunerea jurdniantului. LuAndu-mi r6mas bun si ri-
dicandu-md sa. plec, Averescu a acceptat.
Jurdmantul avu loc in aceeasi seard. Terminându-se for-
malitatile, regele Ferdinand I-a luat pe Averescu de mind
si I-a tras dupA sine, mergAnd inainte, spre cabinetul sdu.
A doua zi s-au si inceput mid semne de intrigi. Generalul
Wascanu84 a refuzat sä primeascd portofoliul rAzboiului. Pre-
textul era cd A. Vlad ar fi ofensat armata. Ofiterii primind
solda in lei, cei din armata de ocupatie din Ungaria schim-
bau leii in coroane. Acestea, trimise la Bucuresti, erau pre-
schimbate, la curs de lavoare, in lei. Acest trafic se repeta in
stil mare. Uzau de el si unithtile aliate i acaparatori civili:
Albina83 achitase, in coroane depreciate, un debit pe care
il avuse la o bancA budapestand.
Atacat in camera, Aurel Vlad, ca ministru de finante, a
ripostat cä din partea unor membri ai armatei se abuzeaza
de acel schirnb (Se confiscase un sac intreg de coroane, tri-
mise cu treriul de postil la Bucuresti. Ele apartineau unui
ofiter dintr-o trupä aliata).
Dupd declaratia lui Vlad, acesta primi o scrisoare insul-
tkoare de la maiorul I. Antonescu,86 adjutantul generalului
Prezan. Ministrul era timbrat de sclav-unguresc", eliberat
de armata pe care ar fi insultat-o.
In urma rectificdrilor cuvenite, date de Vlad in Camera
si de mine in Senat, intervenind eu la Rege, acesta chemá in
audienta pe generalul Prezan,87 generalul Rdscanu care, la
ordinul Regelui intrase in guvern pe Maniu i pe mine.
scultând relatarea celor petrecute, atat de catre mine, cat
de Care generalul Prezan, Regele a hot5rat: S-a dat
sat'sfactie i prin urmare trebuie ca maiorul I. Antonescu
srt teard scuze de la A. Vlad, in prezenta generalilor Prezan
si Räscanu, a lui Maniu si a primului-ministru. Nu pot ad-
mite ca -un ofiter subaltern sd ofenseze pe un ministru al
eu, in functie". Generalul Prezan, sezand la stanga Rege-
lui, §i-a ciocnit cälcdiele laolaltd: la ordinul MajesOtii
Voastre" (Dar nu a executat ordinul ci, numai dupd violente
23
www.dacoromanica.ro
insistente din partea mea, dupa saptämani de tEiraganare, I.
Antonescu fiind in concediu." Datorita lui Iorga a pus la cale
o palida scrisoare de scuze a adjutantului sau favorit. Cum
s-a revansat apoi I. Antonescu MO de protectorii sai, Dl.
si D-na Prezan cand a ajuns Conducatorul Statului"
ramane sa descriu la timpul sau).
Averescu s-a grabit, deja in primul Consiliu de Ministri,
sa intre in actiune. A pus in discutie inten0a sa de a numi
prefectii; tonul era indiferent, potrivit unui fapt divers. In
acelasi ton, 1-am rugat sa compuna lista, ca sa o putem dis-
cuta in primul Consiliu de Ministri. Cand ne-am adunat [in]
viva urmatoare, am observat ca. scaunul cu spatar mai
malt care fusese in fruntea mesei, era mutat .1a mijlocul
mesei de consiliu. Averescu era asezat pe el. M-am asezat
langa el. Tot timpul cat prezidase I. I. C. Bratianu, Phere-
kyde88 ori generalul Vaitoianu, ordinea scaunelor ramasese
neschimbata. Cine era sa se ocupe cu asemenea fleacuri? Mos
ranase, usierul, din propria initiativa, ori femeia de servi-
ciu? Faptul cà generalul ocupa locul dovedea a cui a fost
ideea.
Abia se incepuse discutia [ca] se auzi zgomot, ca din do-
sul scenei, c5nd se apropie tumultul multimii. Atunci gene-
ralul: Vine poporul sa manifesteze . .§i sculandu-se: sa-i
primim, sunt invalizii ...". Iesind, i-am oferit intaietate dar
apoi, in mijlocul aclamatiilor ritmice, invatate la cazarm5:
ura, ura, ura", am facut un pas inainte si le-am multumit
fratilor", in numele guvernului; ura, ura, ura". Apoi, cu
un gest de politete, i-am oferit locul generalului. Dansul le-a
multumit, de asemenea, invalizilor". Erau cu totul vreo
40-50 de mahalagii, intre ei i cativa invalizi. Demonstratia
de simpatie" fusese improvizata de agenti ai sigurantei, cum
am aflat ulterior. Tot in primele zile ale guvernului, Regele
plecand la Sinaia, guvernul se prezentase la gara, conform
protocolului (destul de absurd). Dupa plecarea trenului regal,
minitrii ne-am oprit in sala de asteptare, discutand chestia
Inlaturarii unui abuz. Averescu ascultase in tacere. Deodata,
se repezi la noi zicand: Ce? Credeti ca v-am eliberat ca si
fiti stapanii nostri? Nu vom tolera!". In vocea lui calma, era
atata pornire dusmanoasa, incat era intrecutà numai de pri-
virea plina de ura. Cei doi-trei ardeleni, insa i colegi rega-
teni, am ramas consternati incercand sa-1 imbunam.
Intre timp, Goga i Taslauanu reusisera sa-i ademeneasca,
intr-o anumita masura, pe Vlad i pe Bontescu. Ziva, noaptea,
Goga staruia pentru fuziunea Partidului National Ardelean
24
www.dacoromanica.ro
cu Averescu. [Ca] acesta se bucura de popularitate imensa in
Vechiul Regat, are experienta politica, va sti sa dea la mir"
liberalilor. Cântecul rasuflat din Sibiu il continua la Bucuresti.
Am convocat Consiliul de Ministri la mine acasa (fosta casa
Titu Maiorescu). Suferearn de amigdalita si am prezidat, cu
tuate ea eram chinuit de febra.
Goga pleda [acum] neobosit, pentru necesitatea demisiei.
Am ascultat si am opus argumente, fara a fi prea staruitor,
caci doream sa-i incurajez sa provoace criza [de guvern] prin
demisia lui Goga i Averescu. Atitudinea lor demoraliza; in
loc de a se apuca de muncd, ministrii si parlamentarii discu-
tau pro si contra campaniei sustinute de Goga i [de] gru-
pul sat'.
Dupa un timp i-am rugat pe domni sa discute mai de-
parte, eu fiind silit sa ma retrag pentru cateva minute. Am
trecut in alta odaie i rn-am intins pe pat. Reintorcandu-ma
dnpa vreo 20 de minute, mi s-a comunicat ca ei sunt aproape
cu totii de parere ca guvernul trebuie sa-si dea demisia. Ma
asteptam la acest rezultat. Le-am raspuns ca sunt hotarat
sz: nu demisionez, cat timp dispun de increderea majoritatn
si a Regelui. Nu am nimic in contra ca aceisa ce prefera s5
se retraga din guvern sa-si dea dernisia. La aceasta Averescu
si Goga mi-au anuntat demisia lor. Ne-am despartit apoi ama-
bil si, chernandu-1 pe Vlad, i-am aratat situatia.
In fiecare noapte ne intalneam cu ministrii Americii,
Frantei (Saint Aulaire), consilierul de legatie englez si dis-
cutam, sprijinit de Maniu, conditiile intre care as putea semna
tratatul de pace. Acestea erau: eliminarea preambulului umi-
litor pentru prestigiul Tarii; de asemenea, a articolelor care,
tacand impresia ca evreii ar beneficia de privilegii, ar fi pro-
vocat curente antisemite. Suntem pe cale buna sa obtinem
castig de cauza. Demisionand, am trezi in sanul Consiliului
Suprem impresia lipsei de seriozitate. Bratianu ar avea pro-
fitul demagogic iar Tara ar avea de .suferit. De aceea, si din
rnulte alte cauze pe care le-am expus, voi cere Regelui re-
inanierea. Totodata, i-am adus la cunostinta diferitele ite,
inea:cite de intrigi. Aurel Vlad, cap politic clar i caracter
leal, strain de falsitate ori de interes fie din vanitate, fie
din arivism a inteles repede situatia. Rugandu-1 sa-1 con-
vinga pe V. Bontescu, mi-a promis i s-a tinut de cuvant.
In dimineata urmatoare rn-am inteles cu Bontescu in cinci
minute. Pe la 11 a.m. am discutat cu Bujor si Mihalache. Ei
nu erau constituiti. Nu se puteau hotari a alege prezident,
crezand cd nu e democratic". Prezideaza unul ori altul, la
25

www.dacoromanica.ro
intdmplare. Bujor (ca mai batrAn; prezidentul senatului) si
Mihalache au refuzat mai intai sã delege ministri. Atunci,
,expuniindu-le situatia Tarii, sub raport intern, dar indeosebi
din punct de vedere extern, le-am comunicat ca un ulti-
mat Ca trebuie sa" am rAspunsul Partidului Taranesc, pini
la 1 I 4, când voi avea audienta la Rege. Dacd ei nu-mi de-
leaga doi insi ca ministri, poart5 räspunderea. Voi fi silit s5
propun Regelui sâ numeasc5 un guvern din liberali si natio-
nalisti, din noile provincii. Tara nu poate ramilne farà gu-
vern, in chiar momentul cdnd trebuie votatà i promulgatä
Unirea" i aceasta trebuie aprobatd prin tratat de ma-
rile puteri. La 12 1/2 domnii s-au reintors, acceptand sâ delege
doi membri in guvern in locul lui Goga si Averescu (L-au
refuzat pe Mirto89. fin-idea abia Ii Ricuserd cunostinta. De ase-
menea, pe Raducanu99, cu motivarea ca" e omul bAncii Blank).
Am cazut repede de acord ca, pentru culte, sã intre Borce01,
profesor universitar din Iasi, iar pentru instructie publica,
Bujor,91A profesor la aceeasi universitate. Regele a aprobat
accsastd solutie.
Intre timp, Consiliul Suprem din Paris acceptand modifi-
cArile propuse de mine, am dispus telegrafic ca generalul
Coand5 sà semneze Tratatul, in numele guvernului roman.92
Eram in impas cu privire la alegerea ministrului d-, in-
terne. Pentru prezidentia Camerei, dup5 ce demisionasem,
fusese propus Vasile Go1di. Nu-1 luasem in guvern, iar cand
ma intrebase Maniu cum de nu i-am oferit un portofoliu,
i-am faspuns cà, atunci când va forma el guvernul, va putea
s6-1 ia de colaborator, Maniu rn-a avertizat cà Goldis se va
rdzbuna fdcand intrigi, la care eu 1-am linistit spunand ca
fund membru in cabinet i s-ar inlesni si mai mult intri-
gile i le-ar creste valoarea. Goldis a fost apoi candidat pen-
tru prezidiul Camerei, din partea conducerii Federatiei".
Iorga, acceptand in ultim'ul moment sà-si pun5 candidatura,
obtinut rnajoritatea de voturi. Contra lui Go1di i pentru
Iorga au lucrat cAtiva ardeleni, care cunosteau firea com-
plex& a lui Lati"93.
Nurnarul deputatilor era atat de mare incat abia incdpeau
in sala Ateneului. Iorga practica o -disciplina spartan5. (De
multe ori regele Ferdinand lungea vorba. Ii placeau si anecdo-
tele, nu numai sd le audd ci i s5 le povesteasci 1ntr-un rand,
vazand pe ceasornicul de pe biroul regal ca trecuse 1 1/2,
mi-am permis sa ma scuz: Majestate, Va rog s5 nu fie cu
suparare, dar eu trebuie s'a fiu, pe la 2, in scaunul meu la
26
www.dacoromanica.ro
Camera. Altfel ma cearta DI. Iorga, cum nu am mai fost
certat de cdnd eram in clasele primare". Regele rn-a concediat,
rdzand. II cunostea pe Iorga ...). Conform regulamentului de
pe atunci, sedintele tineau nelimitat; oratorii puteau sã vor-
t.eascct in prelungiri, ore dupa ore. Astfel, de exemplu, A. C.
Cuza nu mai ispravea, spre marea delectare a deputatilor ti-
neri. Era o reprezentatie interesanta cu gIume ieftine la adresa
,,zidanilor"94 i cu intepaturi reciproce mai mult ori mai
putin spirituale intre orator si prezident. Ei apartineau
aceluiasi partid". Totusi, nu se crutau ci se intreceau in a
nu-si rarnâne datori. Iorga Ii aseza cdciula de bland alidtu-
rea pe birou, ca prezidentul Camerei franceze, cilindrul. and
sunetul clopotului prezidential nu razbea sa calmeze zgomo-
tul, lua cdciula in mana, semnalizdnd Ca va suspenda sedinta.
Neizbutind sa restabileasca linistea cu gestUl magic, se ri-
dice i punându-si cAciula pe cap, pardsea sala. Intreaga scena
era ca in Camera franceza, adaptatd obiceiului surorii de la
gurile Dundrii", datoritd inlocuirii ciindrului (numit la Bucu-
cresti Jobin", dupd firma de-pdldrii care i-a obisnuit pe bucu-
resteni sa poarte cilindrul) cu caciula nationala.
Iorga fiind obsedat ca, dacd nu lucram", Regele va -chema
pe Bratianu la putere, forta nu numai infinitele sedinte de
Camera, ci i consfdtuirile Federatiei". Acestea se tineau
seara i urmau sa fie consultatii, pentru a da instructiuni gu-
vernului, Ca sa cunoascd vointa reprezentantiIor natiunii. Na-
tural Ca si ardelenii, mernbrii Partidului National, voiau sa
fie informati asupra activitatii guvernului. De aceea, ei se
intalneau la club. Acolo ascultau expuneri fard rost, pdreri
si idei de valoare platonica i rapoarte care, in fond, nu spu-
neau nimica. Eram un biet om chinuit. Din sedinte de Ca-
mera, la sedinta de club de partid, de acolo, la sedinta Fe-
deratici". and, in fine, scapam, ma grabeam cu Maniu la
intalnirea cu ministrii marilor puteri. Comunicatia lor tele-
grafica cu Consiliul Suprem intampina greutdti din cauzele
tehnice ale timpului postbelic. Dieputatii si senatorii voiau sã
fie informati" i despre aceste relatii, dar nu era cu putinta
sä se etaleze toate chestiile discutate, fara a comite indiscretii
si fdra de a risca atingerea nuantelor de ordin tactic, aparti-
ndtoare rezervatiei mintale.
Intre astfel de imprejurari s-au suspendat sedintele corpu-
rilor legiuitoare. Fiind legi in pregatire, nu era ce sa Se puna
la ordinea de zi. Intriga unora a gdsit tardm roditor in lipsa
de experienta si [in] naivitatea altora, spre a germina buru-
iana nemultumirii. Sosit la clubul ticsit de parlamentari, in-
27
www.dacoromanica.ro
grijorat de a nu intarzia de la intalnirea cu minitrii straini
pe la rniezul noptii episcopii Radu i Frentiu95 rn-au
intampinat cu ultimatum-ul ca, parlamentarii fiind dornici
sI lucreze, daca guvernul nu dispune convocarea camerelor,
ei vor convoca sedintele. Le-am ripostat ci ar comite o ile-
galitate i i-am intrebat:
De cand urnesc arhiereii revolutii?
La care, Coltor96 se amesteca in vorba:
Cum de le faceti astfel de imputhri arhiereilor?
Daca se preteaza la asemenea amenintari puerile ...
de altcum de ce te amesteci in discutie?
Apoi am facut un referat banal lucruri comune care
a calmat spiritele. Oamenii Ii pareau siesi foarte importanti,
in calitatea de nou-nascuti parlamentari. Se plictisisera in
lipsa de ocupatie, mai cu searna cei doi apolitici caci fiind
greco-catolici nu gaseau indeletniciri distractive VI patria
lui Ion Luca Caragiale.
Pe tema numirii .ministrului de interne, am avut destule
greutati. Facusem apel la Carnarasescu. Dansul mi-a spus ca
Irebuie sa ceara aprobarea *efului sat', Take Ionescu. Apoi
.ni-a comunicat ca nu i s-a dat voie, dar va fi fericit oricand
pe vii tor sa poata colabora cu mine. Un om bine crescut Si
civilizat, insa eu i-am raspuns tot complezant, dar mai putin
bine crescut: sper ca astfel de situatie nu se va oferi". Iorga
ma imbulzea sa ma hotarasc pentru cutare ori cutare per-
soaria. Intre acestea staluia mai cu seama pentru Lupu. II cu-
nostea si, fiindu-i frica de scandal in Camera, dorea sa-1 neu-
tralizeze, a*ezandb-1 in fotoliul ministerial *i prinzandu-1 la
munca serioasä. Am cedat, in fine, persttasiunilor, nu insa
fara a-mi lua precautiunile de acoperire. I-am poftit, pe ge-
neralul Rascanu ajuns ministru de razboi, din ordinul Re-
gelui pe Iorga i pe Maniu, in cabinetul de pr;m-rninistru
al Camerei. Apoi am trimis sa-1 invite pe D-rul Lupu. Dupa
ce i-am comunicat Ca D-nii Iorga i generalul Ra*canu il re-
comanda pentru portofoliul internelor, i-am adresat intreba-
rea despre convingerile ce marturiseste cu privire la ideea
rnonarhica si dinastie, cat si in privinta arrnatei. Dansul a
invocat ca martori pe Iorga i pe Ra*canu, care *tiu cat de
patriotic s-a purtat ca prefect, in timpul rascoalelor din 1907.
Dansul e pentru armata, din convingere, e dinastic *i devotat
ideii monarhice i Regelui. Domnii prezenti, Iorga i Rascanu,
au exprimat garantii pentru dansul, autorizandu-ma sa ma
refer la ei fata de Rege cand ii voi propune pe D-rui
Lupu ca ministru de interne.

28
www.dacoromanica.ro
Bujor era un om intelept si intelegator, totusi a provocat
un incident penibil, considerand atmosfera timpului. La toate
ocaziile solemne, serbäri, aniversari etc., era vechiul obicei
ca acestea sa fie precedate de slujbe. Preotii isi primeau ono-
rariul, publicul asculta indiferent, nimenea nu-si inàla gan-
durile. (La o serbare de acestea, in aer liber prin 1938
stand eu lânga Iorga, cu cilindrele in mana, cum ne gaseam
la umbra si batea un vânt rece, Iorg 11 opri pe D-rul Ange-
lescu, ministrul cultelor si al instructiei, care trecea prin
fata noastra: 1,Domnule ministru, da ordin ca popii D-tale
sa o mai scurteze. Vântul ne va imbolnavi. Asta nu mai e au-
tocratie, ci o adevarata po-po-cratie" . Vorba volanta carac-
. .

teriza spiritul colectiv.) Bujor reprezenta punctul de vedere


ca nu ar mai trebui oficiate slujbe cu ocazia deschiderii uni-
versitatilor. Inaltele scoli sunt pentru toate confesiunile si,
astfel, deasupra tuturor credintelor. Avea omul dreptate. Pe
cat stiu, la nici o universitate din 1,ume nu existä acest ritual.
Totusi, Bujor a ramas singur cu opinia sa, dar nu a mai sta-
ruit, clandu-si seama de unanimitatea opiniei publice solidare
cu popocratia, de care tot insul isi batea joc in particular.
Intre timp, sedintele Camerei vuiau de discutii. Era co-
racteristic ca temele de critica nu se deosebeau ca pornire,
fie câ oratorii apartineau opozitiei, fie Ca faceau parte din
Federatie. Suparatoare a fost numai pentru tendinta anti-
ardeleneasca chestia cu traficul de coroane Si cu armata.
In rest, interpelärile socialistilor, Cristescu-Plapumarul"97
si Moscovici98, erau intemeiate. Acestea se refereau la pro-
blemele muncitoresti: lefuri, hrana, locuinte, imbracaminte.
Ei veneau si in audiente si discutau ce ar trebui i ce s-ar
putea face, considerand greutatile rnomentelor prin care tre-
ceam. Cristescu se agita, rapit de temperamentul san sang\ i-
nic. Devenea patetic, ca in fata unei adunäri. 11 ascultam si
ma delectam, pana ce ii intrerupearn pentru aA calma: De
ce te iriti, D-le Cristescu? Nu e sanatos ... vezi D1 Mosco-
vici si eu ce linititi discutam ..."; radea si el, calmandu-se.
Moscovici era nu numai agitator, ci un socialist convins si
cu larga pregatire, incat imi facea placere a discuta cu el.
Nu era un ergoteur"99 ci un doctrinar rezonabil, care nu
confunda in afirmarea credintelor sale de solutii posibilitä-
tile din tara noastra cu acelea din Virile apusene, de mare
industrializare. Oameni intelepti erau i F1ueras109 si Juman-
cam, socialisti delegati in Consiliul Dirigent de catre gru-
pul socialistilor romani din fosta Ungarie.
Cu ocazia validarii mandatelor, deputatul I. Zelea-Codreanu

29
www.dacoromanica.ro
(tatal capitanului" de mai tarziu), apartinator grupului Iorga,
impreuna cu un numar de colegi, a contestat validarea lui
Cocea. Acesta li zicea scriitora i trecea drept un individ
pervers si amoral. Zelea-Codreanu, in sedinta secretä, a dat
citire procesului-verbal dresat in fata tribunalului cu
ocazia ascultarii acuzatului, in procesul atentatului comis con-
tra lui Davila. Ace la relata orgiile perverse practicate de Co-
cea pe trupul victimei, pe care acest fecior rustic nu le-a mai
putut suporta. Revoltat, Coêea si-a descarcat furia.
Camera a ramas foarte irnpresionata. Totusi, Cocea apar-
tinand grupului Dr. Lupu ca unul dintre cei patru deputati
alesi sub semnul clopotului" interventia desfasurata de
D-rul Lupu, in alianta cu Gaga, la deputatii scriitori" si la
ardelenii prieteni personali ai lui Goga, a reusit sa salveze
mandatul lui Cocea.
Astfel, prima Camera a Romaniei Mari" s-a onorat de
a avea in sanul sau pe Cocea, declarat specialistul oficial de
phallo-lingv.usio2. Incurajat de acest record, Cocea s-a avan-
tat in Facla", caracterizandu-1 pe regele Ferdinand cd ar fi
betiv iar pe regina Maria ca o Ninon de Lenclosm. Stefan
Cicio Pop, ca ministru de justitie, veni revoltat la mine. Imi
ceru autorizatia sa dispuna a intenta proces pentru lezrna-
icstate. Fireste, naiv ori prost cum eram, nu am sovait nici
un moment sa aprob.
Am alergat la I.I.C. Bratianu. I-am expus chestiunea,
cerand sa nu fiu ,atacat de ziarele liberale, in numele liber-
tatii presei". Bratianu rn-a ascultat cam plictisit, apoi mi-a
raspuns ea nu voi fi atacat. Ar dori si el si obtin rezultat,
dar acesta e exclus, deoarece nu voi face proces. Am protesta t,
declarând Ca nimic nu ma va impiedica. Bratianu a ramas.
pe langa convingerea sa. In dimincata urmatoare, Stefan Ci-
cio Pop, plouat, imi raporta ea procesul nu se poate intenta.
S-a consultat cu primul prezident al In altei Curti de Casatie,
care 1-a convins cà nu trebuie intentat proces. Nu numai tra-
ditia e in contra, caci Carol I nu a permis nici un proces
de lezmaiestate, dar procedura ar deschide avocatilor largi
posibilitati de aineca procesul in scandal. S-ar cerc citarea
de martori, tot personalul de la palat, problema s-ar discuta
din punct- de vedere constitutional si al libertatii presei, sub
fel de fel de aspecte. Presa s-ar ocupa de comentarii etc. M-am
convins i eu, indata, ca Bratianu avusese dreptate i rn-arn
clat batut, renuntand de a intenta proces
Numirea primarului capitalei era urgenta. Toate informa-
tiile asupra diferitelor persoane care puteau veni in combi-
30
www.dacoromanica.ro
natie m-au determinat sa' ma hotArAsc pentru doctorul Gheor-
ghian, un ginere al lui Bragadiru104. Regele a aprobat. Pe cánd
in incinta Camerei se vota alegerea lui Cristea ca mitropolit
primat, D-rul Lupu a intervenit pentru un domn Musceleanu,
unul dintre cei trei tovarasi ai lui, ales deputat sub semnul
clopotului. Cu tot talentul de demagog, dovedit in campania
elcctorala, impreund cu Cocea i D-rul Lupu, totusi, Musce-
lertnu nu se bucura de o reputatie i un prestigiu suficient,
spre a ocupa postul de primar in capitala Romaniei Mari".
Se poate cà voi fi apreciat gresit. Cad cei patru deputati,
inclusiv Dr. Lupu, izbutiserà sa fie alesii, pentru Camera, ai
acestei capitale. Ei cutreierau mahalalele cu un clopot mon-
tat pe un automobil, danganind strident clopotul si fagaduind
totul. Oamenii seriosi radeau de acesti iresponsabili, alega-
torii i-au onorat cu votul increderii lor, de dragul clopotu-
lui; spectacol nou ca la Paris". Astfel clopotul" a sunat la
scara ascensiunii politice a D-rului Lupu. lorga si generalul
Rascanu i-au deschis usa, eu 1-am propus [iar] Regele 1-a nu-
mit ministru, pentru a-i oferi ocazie sá schimbe demagogia
in reforme democratice. Ajuns la suprafatà a stiut sa plu-
teasca toata viata, datorità .firii sale labile, temperamentului
sal sangvinic i lipsei de scrupule camuflat5 .eu lozinci de
democratie in mijlocul vâltoarei caleidoscopice105 a schim-
barilor. A variat lozinci, partid, atitudini, dupd cum ii cerea
oportunitatea schimbarii avantajelor reasigur5rii. A ajuns re-
cordul national, jucând rol politic si traind la uri standard
larg, fdra a fi dispus de castig profesional, de avere moste-
nita ori Clobanditas. Fireste, nu a fost singurul dar, in mij-
locul multimii acestui fel de existente, produse ale sfarilor
sociale politice culturale ale timpului, dânsul rnerita sã
fie recunoscut, yrednic de a obtine cununa de lauri natio-
n ali.
Protejatul sAu, Musceleanu, veni la mine, la ministerul de
externe, pe la 41/2, impreund cu un iorghist si cu un taranist.
La ora 5 trebuia sã fiu la Cotroceni, avand audienta impreuna
cu Iorga, la Regina Maria si la Rege, in chestiunea printului
Carol. Iesisem din birou ca sa plec, când ma .intiimpirrara dom-
nii. Mi-au comunicat ea yin din insarcinarea celor trei par-
tide sustinatoare ale guvernului ca sa-mi ceara numi-
rea D-lui Musceleanu ca primar al capitalei (insusi portpa-
rol-u1). Grait, ca s'a nu sosesc nepunctual la Cotroceni, rn-am
scuzat i 1-am invitat pe acesta s'a urce cu mine in masinâ,
pentru a discuta. Am plecat. Pe drum imi expuse dorinta lui.
I-am rAspuns ca sunt deja angajat. Fara a fi numit de Dr.
31

www.dacoromanica.ro
Gheorghian, Musceleanu, ridicand tot mai mult vocea, in-
fierbantandu-se, incepu atunci o critica acerba in contra can-
didatului meu:
Da, zise el, am crezut ca ardelenii sunteti mai demo-
crati. Acum vreti sa ne impuneti ca primar pe acest
carciumar de al lui Bragadiru. Eu sunt din neam boieresc,
ma bucur de increderea poporului capitalei. De aceasta ar
trebui sa va dati searna
Masina ajunsese intre timp pe podul Sf. Elefterie. Ascul-
tasem linistit, dar atunci Ii intrerupsei:
Domnule, nici cand eram student n-as fi tolerat un
astfel de ton. Scade momentan vocea i tonul; daca nu, voi
lsa sa opreasca i te dau jos!
Scuzati, D-le prim-ministru, temperamentul meu, zise
el, dintr-o data calm.
Asa da, pofteste, continua.
Vedeti, eu ma bucur de o mare popularitate. Impreuna
cu D-rul Lupu, VA putem asigura, in alegeri, mandatele din
capitala i majoritäti in tara...
Nu incerca sä ma ademenesti, D-le, cad daca e vorba
de manclat, e destul de mare tara aceasta. 5tiu eu sa conduc
campanii electorale. Nici Tisza nu a reusit sä ma impiedice
si dobandesc mandat. Te rog sa iei la cunostinta ca pen-
tru postul de primar al capitalei il tin mai potrivit pe
D-rul Gheorghian deck pe D-ta. Hotararea mea e 1uati, Ma-
i( statea Sa a aprobat-o. Prin urmare, sa nu mai discutarn
ci sa facern pace.
Sosisem la Cotroceni. Ne-am despartit amabil, dispunand
c masina sä-1 cluca in oras. Cand Gheorghian a ramas pri-
mar si dupa alegerile averescane din 1920, Musceleanu evita
si ne intalnim in incinta Camerei, ba chiar sa ni se intal-
neisca privirile. Omul era precaut, ca nu curnva observand
Averescu sa-i piarda bunele gratii. Mai tarziu, ne-am in-
talnit din nou, dupa fuziunea cu Partidul Taranesc, in care se
reintorsese. In acel timp, Musceleanu a ramas un devotat"
CU re nu sovaia si stea la adunari publice in sirul inti-
milor de pe tribuna, subliniind cu aplauze frenetice", expu-
nerile mele (Parca ar fi fost singura astfel de experienta pe
care am facut-o cu oamenii, in decursul vietii!? ...)
Ca regele Ferdinand era un timid, mi se parea firesc,
dupa toate dezastrele traite in timpul razboiului. De aseme-
nea, nu am fost prea surprins ca asimilat obiceiului pa-
mantului (obicei turcesc-bizantin) i datorita celui prusac, adus
cu sine prin educatie (de la burcusi", cum li se spunea in
32
www.dacoromanica.ro
traditia granicereasca) gasea drept cel mai bun remediu,
bataia rupta din cer". Totu§i, aveam greutati din cauza firi
lui.
Cu ocazia unei conlucrari", imi atrase atentiunea ea pe
tramvaie sunt arborate stegulete rosii, staruind ca acestea sa
fie inlaturate §i sa se pazeasca prin soldati ori prin jandarmi,
ca sa nu mai fie arborate din nou. Sperand sd-1 linistesc,
i-am spus ca aceste stegulete, cu marimea cam de 15 x 30 cm
fiind de hartie sunt muiate de ploaie §i se zdrentuiesc
in tre doua statii terminale iar contingentul armat, disponibil
in capitala, e prea mic spre a posta cate doi oameni pe plat-
formele vagoanelor de tramvai. S-a impacat cu explicatia, dar
fara a se lini§ti. Neintervenind hutoritatile, ploaia a topit re-
pede simbolurile revolutionare, fara de incidente. Prin pazd
armata a§ fi instigat, provocand conflicte.
Regele era bun de inima si generos. Avea simt cavaleresc.
Se imbarbata cateodata. Firea lui molatica, lipsita de initia-
tiva, era insa accesibild sugestiilor. Contemplativ, prefera de-
sigur botanica, plimbarile in natura si tolectia de timbre, fiind
filatelist pasionat. Cu agendele politice propriu-zise a putut
§i a trebuit sa inceapd sd se ocupe, abia in 1918 ... ,
Prezentandu-i eu cloud chitante, pe care senatorul Pocol
de Baia-Mare le obtinuse de la colonelul regimentului de ro-
§iori avansand suma de cateva sute de mii pentru solda
restanta nelichidata de minister, Regele a dat numaidecat
dispozitii. Aducandu-i la cunostinta un caz monstruos, pe-
trecut la Targu Mure§, s-a revoltat. Un ofiter i§i junghiase
amanta cu sabia, §i o aruncase moarta de la etaj. Un astfel
de individ nu poate ramane in cadrele armatei", declard re-
gele. Stäruintele lui dupd cat am aflat indirect nu au
putut [insa] obtine rezultat. In cazul locotenent-colonelului
Diamandy a izbutit sa impuna dreptatea, in alte cazuri, nu
(general Doma§neanu, colonel Popa, ofiterii preluati din ar-
mata austro-ungara si rusa etc.) ... ,
Pentru aducerea acasa, de la Vladivostok a voluntarilor
ardeleni, alegerea mea cazuse pe capitanul de rezerva V. Ca-
dere06. II cuno§team si personal dar mai mult il recomanda
Mernoriul" ski, din timpul razboiului. Mi§u07, pentru mo-
ment ministrul palatului, se prezentà la mine impreuna cu
Madge (asupra acestuia va trebui sa revin. Era informator al
guvernului englez, dar si al meu, cand eram la Londra). Misu
vepi rn numele Majestatii Sale Regina Maria sa-mi comunice
ca dorinta M. Sale este sa insarcinez pe printul si printesa
Bibescu cu misiunea de a-i repatria, de la Vladivostok, pe vo-
3 - Memoria, tol. 1.1 33
www.dacoromanica.ro
luntarii ardeleni. Perechea princiara nu cere diurne i retri-
butii, ci se multumeste numai cu cheltuielile de transport.
(Prezenta lui Madge era, evident, un mijloc de presiune mo-
rald asupra mea). Am raspuns ca sunt foarte recunoscator,
atat M. Sale Reginei, cat i perechii Bibescu, pentru buna-
vointa. Nu pot insa sami schimb hotardrea. E un abuz ce se
practica in diplomatia romând, de a numi ca ministri in strai-
(là tate fie oameni bogati, fie cu sotii bogate, ori [de] a trimite
astfel de oameni in misiuni speciale. Aceasta inseamna ca
statul roman primeste bacsis. Averea particulara a ministru-
lui ori zestrea sotiei inlocuieste, in multe cazuri, ceea ce sta-
tul ar fi dator sa contribuie drept cheltuieli de reprezentare.
Dacd in-am decis, sa.-1 trimit pe Cadere la Vladivostok, am
lost determinat de cunoasterea i aprecierea lui, ca potrivit;
totodata, avand insa si in vedere ca are sa indeplineasca mi-
siunea, ca slujbas al statului, in subordinea mea. Ca atare,
are sa execute ordinele mele. Si cum as putea da eu ordine
perechii Bibescu, acceptand ca aceasta sa faca, din amabili-
tate, un serviciu statului?! Nu am cedat staruintelor lui Misu,
ba, apeland la judecata lui Madge mie abia cunoscut pe
atunci am obtinut chiar identificarea lui cu punctul meu
de vedere. (Conversatia a decurs in limba francezd.)
Va fi datoria lui Victor Cadere si a lui Voicu Nitescum de a
descrie ce au avut de patimit pentru munca executata in
mod stralucit. Anabasis-u1"09 lui Nitescu, din Iasi la "Vladi-
vostok in plina revolutie e numai in parte descris. Iar
ceea ce a prestat si a suferit V. Cadere, facandu-si integral
si cinstit datoria, va tF.J6-ui sa fie relatat de dansul
Intre timp, apropiindu-se Craciunul, trebuia [ca] inainte
de reintoarcerea mea la Paris si Londra sa aranjez alege-
rca mitropolitului-primat. Arhiereii din Vechiul Regat erau
compromisi cu totii ca antipatrioti". In timpul ocupatiei,
acestia se oplosiseran°, care cum a putut, si au semnat apelul
catre armata de a inceta lupta contra nemtilor. Nu este aici
locul sà explic cauzele mai addlici si mai vechi ale atitudinii
inaltului cler. Fapt e insd cã acesta a ramas consecvent inain-
tasilor sai. (De exemplu, in martie 1821, mitropolitul-primat
Dionisie, [impreuna] cu patriarhul Tarigradului, Grigorie, in
fruntea celor 18 arhierei, se adresa arhiereilor i poporului
valah, intre altele: zice Scriptura ca nu este imparatie
si stapanire deck de la Dumnezeu i veri-care se impotriveste
acestei de Dumnezeu, peste noi oranduita puternica impa-
ratie, acela se impotriveste vointei lyi Dumnezeu". i apoi
sà ii urati (pe oamenii lui Tudor Vladimirescu) i sa
34
www.dacoromanica.ro
fugiti de &Irish ca de niste calcdtori ai legilor D-zeiesti
ei sunt blestemati, afurisiti, neiertati si nedezlegati dupd moarte
ci supusi vesnicei anateme; pietrele, lemnele i fierul sd se
topeascd, iar ei niciodatd s.c 1 ")
Favorizat in acest chip de soartd, cunoscut in Regatul Ve-
chi ca nationalist, fost secretar mitropolitan i episcop la Ca-
ransebes, ales de nationalist si confirmat prin interventia
acestora la Viena incheindu-si compromisul i cu Buda-
pesta, prin Burdea, intre culise pe deasupra, doctor (in
filosofie) i figura de Hristos, a fost usor sd cad de acord cu
toate partidele sd fie ales Cristea de mitropolit-primat, in
unanimitate.
Cu o zi inainte de alegere, 1-am chemat pe Cristea la mi-
nisterul de externe. Comunicându-i sd se pregdteascd, cà
maine va fi alegerea, el in ton calm-afon imi rdspunse cd ar
prefera sd se facd alegerea dupd CrAciun, dorind sa fie la
Caransebes de särbdtori. L-am ldmurit cã ar risca sa-si piardd
rnitra de mitropolit-primat. Fiind vacant si Sibiul, candida-
tul aproape fdrã concurent este adlanin. Poate cã Saftu112 isi
va crea un partid destul de puternic. Apropiindu-se vacanta
corpurilor legiuitoare, nu mai pot amiina fixarea zilei pentru
alegerea rnitropolitului de Sibiu, iar dacd ar fi ales altul,
acesta ca nou mitropolit al Ardealului poate cdpdta
pofta de a candida pentru scaunul de mitropolit-primat al
tärii. In fine, pricepu si Cristea ce riscd in aceastd situatie.
Atunci rn-a intrebat cum am de gând sa realizez atát de re-
pede alegerea. L-am lArnurit cä Sfantul Sinod este complet
in capitald [in] afard de episcopul Ignatie al Aradului. Voi
dispune ca maine dimineata sd fie si el aici. (Am dispus sa
i se pund la dispozitie tren special.) Cristea, fireste, nu a mai
sporit vorba in aceeasi zi, suspendând Iorga sedinta, cand
era sd les i eu din said, rn-a oprit un preot basarabean, in
reverendd brund-cenusie:
D-voastrd vreti sd faceti maine alegerea mitropolitu-
lui-prirnat?
Da.
Dar nu ne-ati spus pe cine propuneti de candidat.
Pe cel mai potrivit: pe Dr. Miron Cristea, episcopul
Caransebesului.
Apoi, eu cred cà ar trebui mai intdi sà intrebdm pe
ilegatori dacd ei 1-ar primi.
Cdnd v-au ales, ei v-au dat depline puteri sã votati
dupd cum vä dicteazd tiint i constiinta. D-voastrd, depu-
tatii, puteti judeca nlai bine si in cazul dat cine e vrednic si
35

www.dacoromanica.ro
cine nu sa ocupe scaunul de mitropolit-primat. De uncle vrei
ca alegatorii D-tale sa-si-poata da seama?
Am crezut ca sun teti democrat.
Eu o cred si acuma!
Am redat acest dialog ca sa ilustrez cu un exemplu felul
de interpretare a notiunii [de] democratie", de catre multi
membri ai corpurilor legiuitoare, indeosebi din sanul basara-
benilor.
edintele Carnerelor, [ale] clubului, audientele, rezolvarea
chestiunilor curente si consiliile de ministri imi rapeau orice
moment liber peste zi. Eram mult stanjenit si prin faptul ca,
fie ca. ,eram invitat, fie ca trebuia sa ian masa la restaurant,
pierdeam timp.
Voi aminti numai marea sedinta cand am comunicat pro-
gramul guvernului si aceea in care a avut loc rafuiala intro
Bratianu si Marghilornan, respectiv intre mine si Bratianu.
Semnificativa pentru atmosfera momentului a fost scena
child Marghiloman a urcat la tribuna. Afunci, parintele Dr.
Vasile Lucaciu, iesind de la locul sau, a strigat: nu-1 ascul-
tam" si, pasind in fata tribunei, i-a aruncat vorba tradato-
rule" ... apoi a iesit singur din salà, riimanand credincios
siesi ...
Rezolvarea problemei modificarii calendarului deveni tot
mai necesara, mai cu seamd in urma contactului cu straina-
tatea, a traficului postal, telegrafic [si] comercial. Nu mai
mergea vesnica recalculare a datelor la calendarul stil vechi,
nici metoda lui Ionel Bratianu de a introduce calendarul gre-
gorian la diferite ministere pe rand, pe nesimtite. (Pre-
textul lui Bratianu fusese ca sa nu froaseze" clerul. De
fapt, nu voia sa ofere opozitiei ocazie pentru atacuri. Ne-au
facut ulterior basarabenii destule neajunsuri, pe tema calen-
darului, cu privire la sarbatorile pe care le voiau tinute dupa
stilul vechi, iulian. In Transilvania, Mangra luase initiativa
introducerii in biserica a calendarului nou. Mitropolitul Dr.
V. Miha1i113 a ramas intransigent, considerand ca deosebi-
rea Ltd de confesiunile maghiare prin calendar asigura
si un scut contra maghiarizarii).
Am numit o comisie pentru studierea si stabilirea intro-
ducerii calendarului gregorian. Dintr-insa faceati parte toti ar-
hiereii greco-ortodocsi si greco-catolici. Prezident era Borcea,
fiind ministrul cultelor. La inteptit am participat si eu la se-
dinte. Nuanta ccinfesionala s-a manifestat dintru inceput. Un
alt neajuns s-a ivit in urma faptului Ca Pastele evreilor Ca-
deau deodata cu cele crestine. Norocul era 'ca ministrul Bor-
36

www.dacoromanica.ro
cea, fiind zoolog i pe cat de zdravan, pe atht de sangvinic,
stapanea discuii1e, cu glasul sau de stentor. Initial unii episcopi
incercasera din habotnicie ignorant& discutia pe tema
de credintä. Totusi, in final, au trebuit sa accepte Ca in reali-
tate nu e vorba decat de astronomie. Ins& cata vreme pier-
duta cu imblatit de pleavä.
Intre timp, Goga nu contenea sa incerce a face propaganda
averescana intre deputati si senatori. Sedinta Partidului Na-
tional ardelean fiind convocatä, intr-o zi, la mine acas& (lo-
cuiarn impreuna cu Mihai Popovici, in casa fosta Maiorescu),
pe cand se adunau participantii, Goga ii continua vesnicul
cantec, in prezenth mea, fara cea mai mica consideratie. L-am
ascultat i 1-am combatut catva timp, dar apoi i-am spus:
Nu inteleg atitudinea ta. Ori apartii Partidului Natio-
nal, ori nu stiu in ce calitate participi la sedintele noastre?
Va sa zica sa plec?
Depinde de tine.
A plecat. Ii provocase pretextul Apoi a urmat pledoaria
lui la club, in plenul parlamentarilor ardeleni pentru fuziu-
nea cu averescanii. L-am combatut cu toata verva, bleat a
rams izolat cu o mana de oportunisti (Taslauanu, Groza"4,
Givulescu, cumnatul sau, Bucsanu, fratele sau Jeni Goga ai
cativa ot,e1iti"115).
S-a prezentat la mine o delegatie de sasi, compusa din se-
natori i deputati. S-au interesat indeosebi in privinth viito-
rului .scolilor i bisericii bor. Le-am dat toate asigurarile li-
nistitoare. La o observatie a tanarului deputat pe atunci
Hans OttO Roth116, ca sasii nu au fost si nu pot fi iredentisti,
fiind departe de masivul etnic, i-am raspuns: D-ta esti ta-
ndr in politica, eu sunt specialist in privinth aceasta. Ungurii
si-au aranjat raportul cu Germania ca sa poath maghiariza
mai intai elementul german catolic din Ungaria, D-voastra
[sasii] era sa urmati ca desert".
Esential era pentru sasi sa nu li se etatizeze scolile ci sa
rarmina confesionale, sub conducerea bisericii, doar contro-
late de stat
Primii o telegrama din Londra, iscalita Boerescu, rninistrul
hostru. Era o cauza pentru mine de neinteles impotriva
atasatului militar, colonelul Rosetti. In ziva urmatoare sosi
o altà telegram a, semnata tot de Boerescu, prin care imi adu-
cea la cunostinta ca cea precedenta fusese expediata de A.
Bibescu, in absenta lui i fara asentimentul sau. Despartin-
du-ma numai cateva zile de plecarea la Paris si Londra, am
raspuns ca voi lua dispozitii la sosirea mea. Anton Bibescu
37
www.dacoromanica.ro
se suparase Ca Rosetti insarcinat sa compuna registrul
membrilor legatiei noastre, pentru protocolul ministerblui de
externe englez nu-1 introdusese ca print", ci ca simplu
A. Bibescu. Acesta, ginerele lui Asquith117, in supararea sa,
a expediat telegrama, semnandu-1 pe Boerescu. Aflând Boe-
rescu de acest procedeu, mi-a relatat faptele, iar eu, sosind
ulterior la Londra, i-am primit pe domnii de la legatie. A.
Bibescu a inceput:
Excelenta, permiteti sa Va expun, exprimandu-mi re-
gretele.

L-am intrerupt:
Dula:a ce D-ta iti exprimi regretele in fata D-lui Boe-
rescu, sunt convins ea D-sa e multumit cu satisfactia primita.
Dati-va mainile, incidentul s-a incheiat.
Si-au dat mainile si am vorbit despre che-stiuni mai im-
portante
Mult mi-a dat de lucru casatoria printului Carol cu D-soara
Sisi (ori Zizi) Lambrino, fiica unui ofiter superior. Ea fusese
logodnica secretarului lui Marghiloman i apartinea protipen-
dadei sociale bucurestene. Dupa ce Printu1, paräsind frontul,
a trecut prin liniile frontului romanesc, austro-german, rusesc
si se cununase la Odesa cu D-soara Lambrino, parintii lui au
tolerat sa stea impreuna la mosia Izvoarele (proprietatea prin-
tului), petrecandu-si lunile de miere. Cum armata ocupase
Budapesta, generalul Vaitoianu (Weithofer?) se prezenta la
Print, din ordinul Regelui, obligandu-1 sa mearga cu dansul,
spre a-si face datoria de soldat. Cand am format guvernul,
se gasea in garnizoana la Bistrita. Dansul coresponda clan-
destin cu sotia sa. Scrisorile erau interceptate de siguranta
civila si militara. Seful serviciului, Ghica, mi le prezenta spre
cenzurare. Acestea erau, aproape fara exceptie, frazele obis-
nuite de dor si suspine. limonada poetica, stil Werther, minus
talentul lui Goethe. Fiind inofensive, dispuneam sa fie pre-
date. Mai serios a trebuit sa ma ocup cu chestia abdicarii
Printului. Acesta Ij trimise simultan abdicarea ca moste-
nitor al tronului Regelui, lui Iorga, unui deputat socialist
om serios (al carui nume Ithi scapa) i unui deputat care ii
zioea republican. Pe toti ii autoriza sa aduca actul la cunostinta
publica.
In intelegere cu Regele, ne-am hotarat atunci cu Iorga,
sá facem impreuna un demers personal, pe langa Carol. Toti
cei care au primit\ textul abdicarii, dandu-si seama de raspun-
dere, au renuntat sa divulge imprudenta lui Carol. Pentru
a provoca o diversiune, am dat profesorului Dascovici118 un

36
www.dacoromanica.ro
interviu care, inainte de a fi publicat in Dacia", fusese pre-
zentat M. Sale si aprobat de Rege. Vorbeam acolo despre o
nemtoaica generoasa, care a stiut sä renunte de a pretinde
casatoria. Ziarele de senzatie au avut ce rurnega cateva zile.
Eram irfsa zeflernist caci intrelasasem sa spun ca nerntoaicei
nui facusem un copil, ceea ce Carol nu evitase sa-i lase,
drept suvenire, D-nei Zizi.
Un ofiter canadian stiuse sa ajunga in intimitatea perechii
regale, pe timpul refugiului de la Bicazul Rornanesc. Regele
ma sfattri- ca, inainte de a pleca la Bistrita, sa iau contact cu
acesta. Ei, parintii, ascultasera de sfaturile lui in privinta ati-
tudinii lor fata de Carol. Dansul ii cunoaste bine pe Print si
va fi in masura sa-mi dea pretioase indicatii. Invitat de mine,
canadianul s-a prezentat spre a cina impreuna, intr-un se-
pareu la Capp. Un tilnar locotenent, Capsa, a asistat la con-
versatie, facand pe interpretul.
Abia incepusem sa rnancarn, cand chelnerul veni sa-mi
comunice ca doi domni, deputati olteni, ma roaga sa-i pri-
mese, avand sa-mi aduca la cunostinta reva foarte urgent. Ie-
sind la acestia, cei doi se intelege, iii numele deputatilor
senatorilor din Oltenia rn-au rugat, cam categoric, con-
siderand prograrnul democratic al guvernului, ca prefectii sa
fie propusi de parlamentarii din fiecare judet. Ma obisnuisem
in decursul deceniilor ca rninistru de externe voluntar,
neretribuit, al cauzei nationale ardelene de a asculta cele
mai mari prostii, cu seninatate, i de a face pe prostul, cu
succes deplin, cand trebuia sa ma documentez asupra gandului
ascuns al cuiva. Prin contactul cu sute de oameni politici
Viena, Budapesta, Karlsbad, Bucuresti, Paris, Londra, Berlin
fiind trecut peste scoala autoeducatiei, de a nu ma lasa
blufat prin surprindere, am ascultat cu indiferenta pe cei doi
democrati" olteni. Felul derhocratiei lor Ii cunosteam din
Neoiobtigki lui Gherea si din literatura politico-sociala, de la
Eminescu pana la Cocea. Ei, fie credeau ea 'au de a face cu,
un fanatic, orbit de patima doctrinara, fie ca erau emisaril
pentru a executa o intriga puerila, din partea lui Averescu
ori Bratianu. Le-am raspuns promt tot in ton cam cate-
goric cd nu admit amestecul puterilor in stat. Cauzele? Ei
fiind avocati si deputati, Ii pot da searna.
Am plecat cu o amabila strangere de maini, la canadianul,
pedagog de print. Dansul mi-a comunicat din fir a par tot ce
incercase perechea regala la sfatul lui cu printul Carol.
S-a obtinut tocmai rezultatul contrar. Am raspuns ca, vero-
simil, chiar incercarile prea aspre vor fi fost cauza insucce-
39
www.dacoromanica.ro
sutut. I-am povestit cum tatal meu sosit da Viena spre a
participa la promotia mea de doctor plecase suparat, cu
proxirnul tren, afland ca fusesem la Bayreuth, la Ade la Morano
(Müller)119. Trecand vreo doua saptamani, fara sa ne scriem,
prirnii o scrisoare, in care tata ceda: daca numai u dansa
imi pot gasi fericirea, fie; tata o va primi ca pe fiica proprie;
vorba de repros nu-i va spune nici ei, nici mie; eke zile va
avea isi va indeplini datoria de a se ingriji dupa puterile
sale ca sa fim scutiti de lipsuri etc. Aceste siruri rn-au
zguduit adanc. Cum? Batranul ramas vaduv in urma nas-
terii fratelui meu nu s-a mai recasatorit ca sa nu fie silit
sa-si imparta dragostea, pastrand-o intreaga pentru copii. Dupa
ce no-a ingrijit mai bine deck o mama, gasindu-si scopul
vietii in educatia noastra, acum sa fiu eu atat de orbit si in-
grat, sa-i di-strug toate asteptarile, sa nu tin seama nici de
sfaturije sale izvorate din cea mai sincera iubire altruista?
As fi fost un ticalos! Si am gasit taria sa reduc tot mai mult
corespondenta, }Dana ce ea s-a maritat cu un dirijor de or-
chestra, potrivit unei cantarete wagneriene. Pe total meu
1-am linitit cu intorsul postei.
Concluzia mea a fost c metoda aplicata de tata fata de
mine, care in acel timp eram un obsedat, a fost cea nimeritä,
pe cand cu severitate, rn-ar fi manat verosirnil inainte, pe
calea cerbiciei darze. Poate ar trebui incercata metoda conci-
lierii i cu printul Carol. La aceasta, canadianul mi-a raspuns:
1)-ta ai avut un parinte care s-a interesat i s-a ocupat
o \data intreaga de educatia copiilor, care s-a jertfit pentru
ei. Printul nu a avut parte de acest noroc. El a crescut ala-
turea de parintii sal". Totusi, din tot schimbul de idei cu ca-
nadianul, nu a rezultat pentru mine altceva decat intarirea
convingerii ca, fata de firea printului Carol, vor trebui fun-
damental schimbate metodele intrebuintate pana atunci.
Inainte de a pleca la Bistrita impreuna cu Iorga, ne-am
prezentat la Cotroceni in audiente. Am fost primiti, mai in-
tai de Regina Maria, in budoarul ei. Intregul aranjament al
incaperii era de un distins estetism armonic. Totul, indivi-
dualitatea, mobilierul, 'Dana la ultimile nippes-uri.12° i indeo-
sebi toaleta, exterioriza personalitatea ei dintr-o bucata si
simtul ei pentru frumos. Pasirea Reginei, felul ei de a se
comporta, la orice ocazie i cu oricine, manifesta cea mai
spontana naturalete. Odaia in care ne-a primit era luminata
temperat. Intrand, Maiestatea Sa incepu numaidecat sa ne
spuna cä e de acord ca sa mai facem o incercare cu Carol.
Nu credo insa ca vom reusi. El e englez", continua Regina.
40
www.dacoromanica.ro
Are sangele meu, cand si-a pus ceva in cap, nu e chip sa-I
poata indupleca cineva sa cedeze. 0, ferneia aceea mi 1-a
instrainat pe Carol ... eram aproape copila can0 1-am nas-
cut . -.. am trait ca doi carnarazi acum a cazut eu totul sub
stapanirea ei.- Si aceste mici canalii, Seicaru121 i tovaräsul
sari, care se preteaza sa le contrabandeze corespondenta
Je voudrai les étrang1er ces petites canailles!"122. Si Regina
sublinia exclamatia patetica, cu gestul pumnilor stransi. in
timpul scenei stateam amandoi in fata ei iar dansa, stapa-
nita de revolth, facea cate un pas si gesticula cu bratele, in
manecile largi.
Noi am asigurat-o ca ne vom da toata silinta spre a-1
-aduce pe Print pe calea cea buna i ca avem speranta de a
reusi. Apoi ne-a primit Regele Ferdinand. Ca si montura
scenei, s-a schimbat i ambianta. Regele, foarte linitit, ne-a
poftit sa sedem. I-am cerut autorizarea sa putern proceda cu
totul liber, dupa cum vom crede pentru a obtine revenirea
Printului asupra abdicarii. Dânsul ne-a concediat. Ambele
audiente, impreuna, nu au durat mai mult de 15 20 de mi-
nute.
Pe drum spre capitalà, Iorga a observat in masina ea
Regina e stapiinith de gelozie, pentru pierderea iubirii si in-
crederii fiului ei. Nu am putut deck sà impartasesc aceeasi
impresie. Totodata am marturisit cat de mult rn-am delectat
in scena mare, atat de naturala, de care ne Meuse parte re-
volta Reginei (vrednica de o mare tragediana, in rolul lady-ei
Macbeth; 4-lumai de nu ar fi sfarsitul inaintarea padurii
Birnam, catre Dusinan ....123).
Seara am plecat cu tren special. Telefonasem la Brasov
astfel, acolo, s-au urcat in tren i Mircea cu Aure1124. La
cina i dupd cafeaua de dimineata, Iorga, in -buna dispozitie,
se tinea de glume.
Dupa sosire, Printul ne-a avizat, brin aghiotantul sau,
maiorul Condeescu125, ca ne va primi dupa amiaza, intre 4 si
6. Pentru ora 6 s-a convocat o adunare publica in Gewer-
beverein-Saa1"126.
Dimineata am vizitat biserieile, unitä i ortodoxa. Aceasta
din urrna era instalata intr-o incapere modesta. La cea greco-
catolica, Iorga a exceptionat stilul baroc, ramas pe urma
catolicilor, de la care fusese cumparath de uniti. Directorul
liceului sasese, Berger, fost i arhivar al orasului, ne-a pri-
mit apoi, prezentandu-i lui Iorga diferite documente vechi,
care puteau sa-1 intereseze. Era extraordinara abilitatea sa-
vantului, cum citea la prima privire, cutare act scris in limba

41
www.dacoromanica.ro
§i cu litere slavone. Ba [pe] altul 11 traducea, prima vista, In
romaneste, fárá sa-41 mai fi citit in limba originala.
Mdsa am luat-o in vagon. Fiind eu prim-ministru, Iorga
a staruit cu toate protestele i opunerile mele ca sa ma
prezint eu primul in audienta. atii", zise el, -Printul mi-a
fost elev. D-ta vei netezi drumul, eu am sa-1 iau mai fara
manusi".
Prin Ghica, directorul general al Sigurantei, eram in le-
gatura cu aghiotantul Condeescu i astfel perfect informat
despre tot ce facea Printul si despre ceea ce se referea la
dansul. Prin Siguranta fusese trimisa la Bistrita o duduie",
cu care fusese colat"127 rnai demult, Printul. Dansa era in-
sarcinata in luna a sasea, tot dupà Carol, cu toata casatoria
survenita. Ea adusese cu sine si copilita de 5-6 ani, de ase-
menea, un rezultat mai vechi al aceluiasi colaj. Siguranta Ii
angajase duduii o odaie la hotelul din Ungarn-gasse128. Printul
o vizita acolo. La Bistrita, noaptea bunilor burghezi se incepe
pe la ora 9. Dupa ce se intuneca, Printul Ii dadea capela pe
ochi, ridica gulerul mantalei si se furisa pana la hotelul du-
duii. Credea ca precautiunile luate 11 scuteau de priviri in-
discrete. Fireste ca precautiunile luate oficial, prin postarea
de agenti, ofereau o garantie mai prevazatoare decat rnasu-
rile lui. Condeescu era nu numai un soldat distins, ci i un
om cult, devotat Printului, la care tinea cu iubire sincera.
La ora 4 rn-a primit Carol in casa medicului-colonel pen-
sionat, Reinl, unde locuia. I-am multumit i i-am declarat ca
va trebui sa fiu cu totul sincer, rugandu-1 sa rni-o permita,
in interesul Orli si al dinastiei. Dansul rn-a ascultat cu un
fel de atitudine indiferenta, apatica. Incerc sa redau, in re-
zumat, cele expuse:
Poporul roman, asezat de destin intre mare, Nistru si
Tisa, intre Asia si Europa apuseana, a fost in tot trecutul
sau ca suprafata geografica a tinutului locuit de el
jertfa luptelor dintre Asia si Europa. Minunea ca a rezistat
s-a putut inchega ca natiune se datoreste limbii i confe-
siunii sale. Pe stratul de cultura bizantina s-au asezat multe
influente, bune i rele, din partea popoarelor riverane si con-
locuitoare, ramanand totusi specificul sal etnic consolidat.
Poate ca adormirea in care a vegetat veacuri de-a randul
poporul roman, vesnic impiedicat de a se putea consolida in
natiune organizata cu viata de stat, i-a cumulat calitati si
energii latente, care Ii vor produce rezultatele in viitor. Lup-
tele interne pentru obtinerea unei stapaniri efemere au im-
piedicat i ele putinta evolutiei linitite. Totusi, cand s-au
42
www.dacoromanica.ro
implinit vremurile, s-a gash intelepciunea *i abnegaPa in ma-
rea generape, de a infaptui Unirea Principatelor. In Ardeal,
lupta pentru recunoa*terea ca natiune a elementului roma-
nese, inceputa de marele episcop Inicocentiu Micu-Clain129,
nu a incetat !Jana la infaptuirea României Mari. Pentru aceasta
lupta a fast determinant faptul existentei Statului Roman
liber. Multi factori internationali, ai echilibrului european, au
contribuit la posibilitaple injghebarii Principatului *i apoi, a
Regatului roman.. Intre Sincai 130 *i Petru Maior131, Napoleon
al 111-lea132 *i Bismarck133 au fost multiple componentele care
au contribuit sa conflueze prin nex eauzal la rezultatul na--
terii Statului Roman, de care generapa noastra se poate
bucura. Totu*i, credinta mea adânca este ca, fara intelepciu-
nea *i metodica rabdare a regelui Carol I, neamul romanesc
nu ar fi putut dobandi unirea aproape integrala a tuturor
conationalilor sai. Pe langa inalta sa intelepciune, regele Ca-
rol I dispunea de rara calitate de a nu pripi nimica, *thud
cä rezultatele mari se obtin numai cand pregatirile indelungate
le-au premers, a*teptand ca timpul sà produca momentul
prielnic infaptuirii acestora. Acceptand coroana Romaniei
nici starile sociale arierate, nici incultura, nici lipsa de pri-
cepere a maselor, nici necuviintele nu 1-au putut clatina in
indeplinirea datoriei asumate, de a regenera starile din Ora.
Ardelenii priveau cu sufletele inaltate de nadejde *i cu vene-
ratie la intemeietorul dinastiei romane. Venind adeseori la
Bucure*ti, pe cand nu existau atat de raspânditele carp pc:I--
tale ilustrate, eu cumparam la atelierul Mandy numeroase
fotografii ale familiei regale *i le imparteam printre cunoscu-
tii de dincolo de munp. Cu nimic nu le-a* fi putut face o
bucurie mai mare. Intre alte fotografii era una pe care regele
Carol I aparea cu Altetea Voastra Regala, in uniform& de
mic dorobant. Carol cel Mare *i Carol cel Mic", scrisei [eu],
pe cand bunicul meu, in varsta de aproape 80 de ani, privea
cu drag pe cei doi Caroli. Omul care in trecutul sau traise
o viata politica zbuciumata, ma corecta indicand portretele:
Nu! Acesta e Carol intemeietorul CrEtie*iei, dar Carol eel
Mare va fi acel copil. Sub el se va na*te Daco-Romania."
De cand Alteta Voastra ati vazut lumina zilei, acesta a fost
visul fiecarui ardelean. Cu aceasta credinta mangaietoare in
inimi, au trait *i am murit ai no*tri. Iar acum, s-ar putea ca
Altetea Voastra Regala sa nesocoteasc& toata aceasta iubire,
devotamentul intregului popor roman, adus prinos viitorului
mare rege; sa le nesocotiti, sa le jertfiti, pentru o femeie? ...
De ar fi o Ileana Cosanzeana, nu se poate s& jertfiti o
4:3

www.dacoromanica.ro
Ora, o coroana si adorarea unei natiuni, in schimbul unui
amor. Dar, nimic nu Va impiedica sa Va satisfaceti si dato-
ria de print mostenitor al tronului si dragostea totodata. Cum
ar putea fi oprit primul barbat al Orli, dupa rege, de a be-
neficia de acelasi drept ca ultimul cetatean? Voiti sa corespon-
dati? Voi da ordin Ca, in fiecare ord, sa Va stea la dispozitie
cate un curier, prin care de Cate ori yeti dispune sa
transmiteti i sa primiti scrisori. Voiti sä Va intalniti? Nu
aveti deck sa alegeti unul din castelele din Ardeal i puteti
sta impreuna in deplina libertate, cu tot confortul. Nu msa
pe ascuns.
Fara a provoca senzatie
Totul depinde de libera hotarare a Altetei Voastre Re-
gale.
Da, D-le Vaida Voevod, asa nu s-a vorbit cu mine ni-
ciodata.
Sunt autorizat de Maiestatea Sa Regele de a executa
orice dorinta a Altetei Voastre Regale.
Simteam ca s-a spart gheata. Printul imi confirma im-
presia, prin-intreaga lui atitudine. Invocand faptul Ca Iorgl
asteapta, am cerut voie sa plec. Iorga desigur va fi descris
cum a decurs audienta lui.
La ora 6, in Gewerbevereins-Saal, ticsità de lume, Prin-
tul fiind asezat intr-un fotoliu, in fata estradei, am tinut cate
un discurs, mai intai eu, apoi Iorga. Publicul a aplaudat cu
insufletire omagiile pe care le-am adus amandoi Printului.
De acolo am rners cu totii la colonelul Bob, comandanttil pie-
tii, unde Doamna (o sofa a D-rului Gottfried Knall) ne-a
ospatat cu un bufet delicios.
La un semn al aghiotantului, sub pretext cã am o chestie
oficiala de aranjat, mi-am luat invoirea de la Print si caseni.
Era totul aranjat ca sa o vizitez pe duduia" din hotel. Inainte
de a apuca sa urc in masina, pe cand coboram treptele, au-
zind Ca Printul incepuse sa coboare, rn-am tupilat in Orli-
ciul pivnitei, 'Dana ce el a trecut si a plecat cu masina. Apoi
agentul acoperit nt-a condus la hotelul din Ungarn-gasse.
Intrand in ultima odaie, de-a stanga treptelor, la primul
etaj, i-am predat mai intâi duduii cutia cu bomboane Capsa.
Suferind eu de aversiune contra parfumurilor prea violente,
rn-a izbit un miros de parfum cam comun. Prezentandu-ma
duduii (era fata unui membru al orchestrei filarmonice, de
origine vienez), am rugat-o sa-mi comunice cum a procedat.
Ea, de statura thijlocie, castanie batand in blond, nici urata
nici frumoasa, rotogoala era cam in luna a sasea sprin-

44
www.dacoromanica.ro
Lena in mi§cari, Ii tiuse si-si aplicase lectia cu care fusese
trimisa in misiune special& la Bistrita. De cate ori o vizita
printul, dornic nu numai de femela, ci i de un surogat de
viata familiala, era intampinat cu caldura, dar i cu scene de
repro§, jucate cu rafinaria proprie chiar §i celei mai putin
intehgente femei. Cum?", ii imputa ea Printului, copila
aceasta nu Tu rni-ai facut-o? Burta asta nu poarta fatul dra-
gostei Tale? Ca sunt de familie modest& e adevarat, dar eu
Te-am iubit de dragul Tau, nu ca sa te casatoresti cu mine ...
Acurn ai uitat? Ti-ai uitat copiii?" i in tonul acesta nazuia
sa-1 instraineze de sotia sa, de cauza hotararii sale de a abdica.
In patul de copil dormea o fetita, de 4-5 ani, blonda, izbitor
de asemanatoare cu Carol.
Misiunea mta de prim-ministru, in rolul de agent secret,
era terminata. Mi-am luat adio de la duduia" complice, cu
vorhe de lauda §i de incurajare. Impresiile zilei mi-au intarit
convingerea Ca, pentru printul Carol, factorul principal de
care erau determinate ciudatele lui escapade era de ordin
psihologic: lipsa cäldurii mediului familial, din copilaria lui,
11 mana spre cautarea acesteia, ceea ce Ii ducea fatal la ga-
sirea de surogate, de Ersatzuri"134. Remediul? Poate 1-ar fi
putut descoperi profesorul Freudl35. In nici un caz insa nu
oamenii politici. i totuO, opinia publica", de cafenea §i [de]
sindrofii, cauta vulgare diagnoze fiziologice, ori anatomice,
pentru explicarea fanteziilor princiare. Iar dansul orbecaia
pe plaiuri aride in loc sa-§i fi cautat vindecarea in bratele
uneia din splendidele femei anglo-saxone. Dar cine ar fi putut
sa-1 indrumeze?
Pentru oamenii serio§i, de tipt.4 calugarilor de la manasti-
rea Neamtu, al celibilor din Blaj, al lui Candide"136, ori al
preotilor sociologului" Chevalier, din realistul sau studiu
Clochemerle"137, totul se reducea la morala cre§tina". Ast-
fel de medicament nu era aplicabil unui print, necum unuia
de firea lui Carol. *i ursitoarele au continuat sa incalceasca
firele destinului sat' §i ale destinului tarii
Pe drum, ih gara la Brasov, ne-am intalnit cu perechea
regala. Parintii au ascultat. multumiti referatele noastre. Erau
plecati, cu tren special la Bistrita, ca sa petreacd sarbatorile
Craciunului impreuna cu fiul lor impacat, dezmintind astfel
toate zvonurile, in legatura cu abdicarea printului Carol".
La Bucureti ne a§tepta, pe Iorga §i pe mine, din nou var.-
tejul politic. Trebuia sa plec urgent la Paris §i [la] Londra.
Pregatirea materialului imi rapea tot pe atata timp ca [§i]
rezolvarea problemelor curente, audientele, participarea la *e-

45
www.dacoromanica.ro
dintele de partid si de corpuri legiuitoare, lungi consilii de
ministri etc.
Nu ajungeam in pat inainte de ora 3 noaptea. Mai ci-
team Candide", de Voltaire, spre a da gAndurilor o diversiune,
pand ma coplesea somnul. La 8 dimineata saream din pat, la
9 reincepea munca zilei.
In acord cu Regele am luat masura fiind iminenta nas-
terea copilului D-nei Zizi Lambrino ,ca acesta sd nu fie
inregistrat nicaieri in tark ca fiul legitim al lui Carol, prin-
tul mostenitor de tron al României. Pe aceasta cale arbitrara,
trebuiau evitate rnultele urmari grele, care s-ar fi putut ivi
in viitor. tefan Cicio Pop, ca ministru interimar al justitiei
(titularul Ion Pelivanm era la Paris), a trebuit sa dea dispozi-
tii, telegrafiind tuturor oficiilor de stare civira din tar* sa
se conformeze acelui ordin. (La drept vorbind, a fost o ne-
dreptate, o ilegalitate si violare de constitutie. Pretextul era
Ca acea cdsatorie [de] la Odesa, fusese incheiata cu nesocoti-
rea statutului pentru mernbrii familiei regale. De fapt, acel
statut a fost alcatuit, când lui Carol II ii trebuia un pretext
pentru excluderea printului Nicolae din sanul. membrilor
familiei regale tot din cauza mezaliantei. Copilul lui Carol
cu Zizi Lambrino a fost insa nascut din pat legal, casiltoria
bisericeascd fiind pe atunci in Rusia institutie legala de stat.
De aceea, orick am fi invocat arguitiitil39 juridice si interese
superioare de stat, totusi a fost o infamie de a decreta de
spurium copil nascut din flori pe copilul care era sa
se nasca, iar pe mama-sa, de concubina. Chestiunea dreptu-
rilor copiilor nelegitimi ramâne si ea controversata si nu in-
cape indoiala ca, pand la urmä, va fi solutionata in ,favorul
lor si al mamelor sucumbatem legilor biologice din Olpret:
sdngele porunceste". Carol a fost apoi trimis in cdlatoria din
durul lumii. Ca aghiotant si mentor 1-a fost atasat inteleplul
L-ondeescu. Reintors, a lost vindecat de obsesia Zizi Lambrino.
Durere insa, nu si de complexul cAsniciei de surogat ...

www.dacoromanica.ro
ICONFERINTA DE PACE]
Paris si Londra

Am descris in lt loc unele din intamplarile mai intere-


sante, petrecute cu ocazia *ederii mele din decembrie pana
in martie la Paris *i [la] Londra. Poate unele dintre acestea
le voi repeta. Totu*i, tin sa amintesc cateva pe care le cred
de importante *i caracteristice pentru acel timp, cat *i pentru
felul meu de a proceda ...
Reintors la Paris, am avut necaz cu presa. Administratorul
ziarului Le Temps" incheiase intelegerea cu Bratianu, in
numele celor cinci mari cotidiene. Reprezentanti de ai acestora
se prezentau zilnic la legatie, spre a primi *tiri *i informatii.
In schimb, Bratianu achitase un milion de franci. Acest servi-
ciu era condus (cu putina pricepere) de V, Antonescum. Din
momentul numirii guvernului de sub prezidentia mea, ziarele
au incetat sa mai aduca vreo *tire in legatura cu Romania.
Insistentele atasatilor de presa din grupul meu ramasera za-
darnice. L-am chemat pe administrator. Dansul staruia ca zia-
rele franceze sunt administrate pe baza comerciala. De aceea
acestea sunt silite sa-*i ajute finantele [atunci] cand se ive*te
ocazia, iar Conferinta le-a oferit o epoca de recolta. Ceea ce
a cheltuit Bratianu a fost pentru timpul cat a fost dansul
prim-ministru *i prim-delegat. Scurt: trebuie sa achit *i eu
di milion, spre a putea fi servit. Silit de imprejurari fiind
asteptata sosirea lui Apponyi143 a* fi plait bucuros, dar
nu aveam disponibil decat un milion, la o banca franceza.
Caci metodele politicianiste ale timpului au fost puse in prac-
tica, in contra mea, de guvernantii antecesori. Toate credi-
tele deschise la Paris, pentru dispozitia guvernului roman, au
fost ridicate de V. Antonescu afara de acel singur milion
in preziva sosirii mele. Se apropia scadenta pentru diferite
comenzi facute de Bratianu, cand continuarea platilor ar fi
trebuit sa -urmeze. Nu puteau fi suspendate diurnele mem-
brilor diferitelor comisii *i cheltuielile reprezentative. Oferte
de credite bancare aveam, insa nu ma puteam hotari sa fac
47

www.dacoromanica.ro
uz de ele, ca sa nu-mi stric reputatia, in interesul creditului
mare de conversiune a bonurilor de tezaur, mostenite de la
Bratianu si a creditului de investitii.
Intre aceste imprejurari, am apelat la Ph. Berthelot144,
fara ca recomandarea lui sa-mi fi ajutat la Kamerer, seful con-
tabilitatii oficiului de externe francez (caz descris in alt loc).
Targuielile i pertractarile mele au izbutit, in fine, sä impace
presa pariziana cu 500.000 franci, ca sa deschida coloanele ei
si pentru cauza Romaniei.
Cred Ca am descris tot in alt loc -cum Banca Nationala a
Romaniei nu a gasit suma derizorie ce i-am cerut, pentru
cumpararea, in valuta franceza, a biletelor de tren, pe Sim-
plon, pentru trei persoane, pand la Paris. Afland de acest
impas al meu, batranul Blan1045 s-a grabit sa-mi puna la
dispozitie orice credit. Tot liberalii pusesera la cale ca
sosind la Conferinta sa ma pomenesc cu rezervele finan-
ciare ridicate. Prin redactorul Tavernier am aflat ca. Tardieu146
erede despre ardeleni ca sunt atasati, cu simpatiile lor, ideii
de reintoarcere a Habsburgilor. Fireste ca i aceasta opinie
era pusa la cale de V. Antonescu, in urma sugestiei sefului
sat. Dar ca absurditatea a putut prinde la un om din fruntea
bàrbatilor francezi, ca Tardieu, dovedeste pe ce subred ma-
terial cladesc naivii nostri, atribuind judecata politica bine
documentata celor care determina in anumite momente soarta
statelor si a neamurilor.
L-am cercetat pe Tardieu. Ne-am lamurit. El rn-a inter-
pelat ca de ce nu am dezmintit astfel de zvonuri printr-un
interviu. I-am raspuns Ca nu aflasem mai curand de acestea,
iar dupa ce aflasem imi pareau prea absurde. M-am dus apoi
la Robert de F1ers147 care afland despre ce e vorba mi-a
cerut material si a scris un articol in Le Figaro", ce a in-
semnat, ca redactare i continut, mai mult decat zeci de in-
terviuri. Fireste ca am publicat pupaza pe colac i Lin
interviu
La o zi dupa sosirea mea, ma cherna la telefon secreta-
rul lui Ph. Berthelot. El imi comunica, din partea sefului
sat', ca acesta se intereseaza de cauza pen tru care armata ro-
mana nu deschide frontul, spre a permite trecerea unor tre-
nuri cu cartofi cumparati in Romania pentru populatia info-
metata din Budapesta. Ma roaga sa iau masuri. Am staruit
la Dl. Ph. Berthelot sa ma primeasca, dorind sa-i dau lamu-
riri. Prezentandu-ma la ministrul de externe, am- expus ca-
zul (1-am mai descris?): In Wahllenbergasse ori in Schwindt-
gasse Nr. X, arondismentul IV din Viena locuieste D-soara
48
www.dacoromanica.ro
Gyorfy, agenta guvernului maghiar. Diinsa a incheiat un con-
tract cu contele Auersperg care locuieste in palatul ski
din Auerspergplatz arondismentul XIII. Conform acestui
contract, Ungaria va primi din arsenalul austriac un numar
de atatea pusti Man licher, cu munitiile trebuincioase si ath-
tea baterii de tunuri. Plata se va face cedand Vienei vagoa-
nele de cartofi pe care Ungaria le negociase pentru Bu-
dapesta in Romania. Trenurile cu armament, vagoanele
Nr. atat si atat, sunt in cutare statii austriece, langd frontiera
Ungariei". Tinand in mând raportul, i-am citit D-lui Ph.
Berthelot cifrele si localitatile. Apoi am ; continuat: Marii
aliati au comisia de experti militari la Viena si la Budapesta
(faimosul maior Vix). Desigur ei isi indeplinesc (omeniti de
magnati si magnate) cat de corect misiunea. Totusi, cople-
siti de muhca, le mai scapa din vedere eke un detaliu, de
care noi statele succesorale trebuie sa tinem seama.
Astfel, in cazul dat, am pune cu placere la dispozitia Buda-
pestei infometate furnitura de cartofi. Nu putem insa admite
ca aceasta sd lie intrebuintata pentru procurare de arma-
ment, spre a servi uciderii soldatilor nostri, care au eliberat
Ungaria de vandalismele lui Bela Kun. Excelenta Voastra
aveti desigur posibilitatea sa controlati datele ce am avut onoa-
rea sa Vi le servesc. Guvernul francez dispune de agenti aco-
periti iscusiti, care sunt in masura fara sa froaseze sus-
ceptibilitatea comisiei interaliate sa confirme ori sa dez-
minta aceste date. Daca ele nu vor fi confirmate, Va rog
sa-mi comunicati si eu voi da ordin fara intarziere ca frontul
romanesc sa se deschida, pentru trenurile de carton, pe seama
Budapestei infometate".
Ph. Berthelot a ascultat expunerea mea cu obisnuita lui
râceala, fara a raspunde ceva. I-am predat apoi copia docu-
mentului, cu datele. Ne-am despartit cu amabilitatea oficiala
obisnuitä. Despre carton" nu a mai cazut vorba intre noi,
insa atitudinea lui Berthelot fata de mine a devenit mult mai
calduroasa, la toate intalnirile ulterioare.
Aceste date importante le primisem de la D. Isopescu-Gre-
cul148, numit ministru la Viena. Dansul, ca fost deputat in
Reichsrat si profesor universitar, se bucura de nenumarate
relatii personale in lumea politica si sociala din Viena. Con-
siderand luptele intre partidele din Viena, pentru Isopescu-Gre-
cul, ca roman, excelenf jurist si om iscusit, postul de minis-
tru nu a fost o simpla sinecura de factor postal, spre a preda
si primi note", ci implinirea unei inalte datorii patriotice.
Cunoscator temeinic al tuturor subtilitatilor politicii austriece

4 Memorii, vol. II 49
www.dacoromanica.ro
si perfect intelegator al celor exterrre, avea intuitia clara ce
trebuie sa faca spre a promova interesele romanesti. Cum?
La aceasta se pricepea, stiind sä trateze pe diferitii sefi ai
momentului si mai zapaciti si mai blegi decat antecesorii lor.
Viena de pe atunci avea un om cu capul treaz i cu judecata
politica limpede, pe Dr. Karl Renner (Rudolf Springer)149. Cu
acesta Isopescu-Grecul si-a continuat prietenia, spre binele
sau si al Romaniei. Totusi, indata ce datorita intrigilor
liberalii au putut actiona direct, I-au inlocuit pe acest om che-
mat, cu un protejat.
La Budapesta a fost intronat, ca potrivit de a -impiedica
democratizarea institutionala a Ungariei, G. Diamandy, cel
mai lipsit de scrupule din corpul apaticului rest diplomatic
,liberal. S-a facut la Budapesta totul ce trebuia evitat i ni-
mica din ceea ce ar fi fost sd se faca, in interesul Ungariei si
al Romaniei: guvern maghiar care sa infaptuiasca sufragiul
universal, direct si secret, impozite progresive i reforrna
agrard.
La Paris se lanseaza intrigi cd ardelenii tin la Habsburgi
si se anuleaza creditele; la Bucuresti se refuzd de a pune la
dispozitie, prin Banca Nationala, a francilor pentru biletele
de tren ale primului-ministru. Mai tarziu, furtul si escamo-
tarea telegramelor mele, de la Paris si Londra, falsificarea
numelui meu, sub o radiotelegrama, data din Bucuresti, când
eu ma gasearn la Londra; trimiterea, in numele meu, la Var-
sovia, a lui Morar i Balutd si tot la Varsovia a unei comisii
de ofiteri ca sa se plimbe calea manzului, in timp ce, trimis de
mine, Ciotorin° era in pline negocieri la Copenhaga, ajutat
de englezi. In acelasi timp, taraboi mare pe terna tradarii"
Banatului, prin Take Ionescu, a vânzarii tarii" cdtre nemti,
de. Marghiloman si a complicitatii", cu Mackensen, a gene-
ralisimului Averescu. Contraactiunea acestora, de aparare prin
ponegrire, functiona si ea, pe terna raspunderii", sprijinita
de Goga ca ardelean, de Bocum ca banatean si de parintele
Lucaciu ca martirul cauzei nationale pentru dezrobirea" Tran-
silvaniei.
In mijlocul acestei atmosfere de tiganiada politica, in ju-
rul reputatiei Romaniei, creata de cei mai distinsi fii ai ei",
credinciosi legii parnântului", a trebuit sa duc negocierile
cu marii aliati"
Mai intAi rn-am prezentat la Clemenceaun2. In tot decursul
acestei audiente era de fata si Ph. Berthelot (externe). Am
fost primit de mosul" cu toata bunarointa. Era multumit ca
tratatul rninoritatilor cu modificarile conditionate de mine

50
www.dacoromanica.ro
fusese semnat de generalul Coanda, conform ordinului meu
telegrafic. Apoi am adus vorba asupra recunoasterii Unirii
Basarabiei. Clemenceau a divagat in reprosuri la adresa corn-
portarii lui Bratianu i mi-a comunicat Ca, incepand de maine,
dansul va inceta sa mai fie prezidentul Consiliului Suprem.
Atunci, prinzand ocazia, eu i-am multumit pentru tot ce a
facut, ajutand Romania sa-si poatal realiza Unitatea Natio
nala (cred cã am redat scena in alt loc). I-am descris cum in
satele ardelene, poporul revoltat (Suia, Vasilica Ludosan), dor-
nic de razbunare, se potolea la amintirea numelui de Cle-
menceau. Toti ii cunosteau i ii respectau cu veneratie si re-
cunostinta. Nu am putinta de a exprima mai bine sentimen tele
taranilor romani, fata de dansul, decat descriind scena pe-
trecuta. Intrucat va pleca de maine si nu mai am sa ma tern
Ca ar putea face impresia unei intentii de magulire, 11 rog
acuma sa primeascd aceasta povestire ca un omagiu adus
marelui Clernenceau, prin taranii romani din Carpati.
Batranul rn-a ascultat, fara a m'a. intrerupe. Apoi, ridi-
candu-se de la birou, a venit la mine si strangandu-mi mana
a zis: Sunt foarte rniscat (je suis tres tou'iché) de ceea ce
mi-ati spus. Fiti asigurat ca Dl. Millerand153, succesorul meu,
este perfect informat asupra tuturor problernelor romanesti.
Cauza D-voastra voi recornanda-o atentiei lui i interesului
sat' deosebit".
In dupa-amiaza zilei urmatoare prirnii, prin telefon, in-
vitarea sa ma prezint in fata Consiliului Suprem. Era numai
o ora pana la termenul fixat i nu-mi puteam explica ce va
fi cauza acestei grabe. Mi-am aranjat dosarul cu _actele care
presupuneam ca., eventual, vor putea sa-mi trebuiasca.
La Quai d'Orsayl54 i-am &sit intruniti pe cei mari". Spre
surprinderea mea, prezida Clemenceau. Dansul sedea la o
masa separatil, pe un podiu. Eu am fost invitat sa ma asez
la cca 2 m distanta, in fata lui. La stanga mea sedeau in sir,
unul langä altul: Tittoni,155 Lloyd George,156 Hoover,157 Bal-
fourla; in fund, in capatul salii, Foch159 i numerosi secre-
tari, raportori delegati. In spatele lui Clemenceau si la stanga
lui, statea in picioare Ph. Berthelot.
Salutand in toate partile, rn-am asezat. La toate asernenea
ocaziile ma cuprindea o dispozitie ironica, din cauza solem-
nitatii scenei, solemnitate ce impuneau acesti oarneni
mari", supusi in imprejurari normale acelorasi nea-
junsuri, griji hi slabiciuni omenesti. Totodata, mi se parea cã
as sta ca un acuzat in fata lor, pe cand pledand pentru

5]
www.dacoromanica.ro
o revendicare ori alta ei erau de fapt acuzatii, de a nu fi
Wisit solutiile fagaduite .

Dispunand ca Ph. Berthelot sä-mi citeascA telegrama pre-


zidentului Wilson,160. Clemenceau imi comunic6 dorinta aces-
tlid de a fi informat cum de Romania nu si-a retras incA
trupele din Ungaria, pe linia stabilita la Conferinta161. Am
raspuns cã starile climaterice din tara noastra nu au facut
cu putinta retragerea trupelor, zapezile fiind maxi. Trebuia
considerata i linistea populatiei din Ungaria i indeosebi si-
tuatia din Budapesta. Dupd cum inaintase frontul nostru,
armata a transportat echipamente, rezerve de aprovizionare,
armament, depozitandu-le in magazii pe teritoriul maghiar.
Intemperiile sezonului au stanjenit returnarea acestor bunuri
etc ... (Stiam din gura maresalului Foch cà fiecare soldat
transportând 3-5 kg pe zi, numai eke 1 km, spre linia de
front stabilita de Conferintd, armata noastra ar fi ajuns de
mult dincolo de Dealul Craiului162. Pe cand imi faceam ex-
punerea, stiam ca. la spatele meu, maresalul Foch ma asculta.
Eram convins &A nu ma va trada, caci dAnsul ne sustinuse
in complicitate cu dânsul in urma sugestiei sale, controlat
aprobat discret de el cerusem printr-un memoriu con-
vocarea sedintei prezidate de Clemenceau, in care pledasem
pentru intrarea in actiune contra lui Bela Kun.
Incoltit de Lloyd George si constrans de Clemenceau care
imi puse verde intrebarea ca sa-i raspunda lui Wilson
am declarat Ca voi da ordin telegrafic ca frontul nostru sä
fie retras pe linia stabilita de Conferinta.
Lloyd George zise atunci:
Ce garantie avem ca ordinul primului-ministru va fi
executat? Noi avem experienta ca ordinele se dau ca sd nu
fie executate, cum facea Dl. Bratianu.
Am primit palma pentru tactica specific bucuresteana,
cand BrAtianu telegrafia ordine lui Pherekyde, de care acesta
stia ca nu trebuiesc executate. Natural ea' i cei mari" dis -
puneau de larga experienta, in privinta acestei tactici balci-
nice prea simpliste. Ce puteam insã face? Am cautat sà scap
prin tangentä" si am replicat:
Eu sunt al treilea prim-ministru dupa Dl. Briitianu.
Conform Sfintei Scripturi si Dumnezeu iartd pacatele Orin-
tilor celei de a treia generatii de copii.
Cu un zambet, Lloyd George ma corecta instantaneu:
0 nu, nu intr-a treia, ci numai intr-a saptea genera-
tie ... eu cunosc bine Slanta Scriptura...
Asistenta a ras, eu am dat din umeri cu resemnare. Insa,
52
www.dacoromanica.ro
apropo-ul meu constient adaptat situatiei create prin re-
prowl gray, ce ma silise primul ministru englez sa-1 inghit
si rectificarea lui spusa cu zambet schimba intreaga at-
mosfera. Folosind aceasta schimbare, am continuat:
Voi da ordin ca armata sa se retraga, cu cea mai mare
urgenta posibila, pe linia stabilita de D-voastra, iar dacd s-ar
ivi imposibilul Ca, din orice cauze, sil nu-mi execute sau
sa nu-mi poatä executa ordinul, imi voi inainta telegrafic
demisia Maiestatii Sale Regelui. .

In .cateva cuvinte, Clemenceau s-a declarat multumit si a


spus ca acum se va trece la chestiunea Basarabiei. Inainte
de aceasta insa, a dispus ca Ph. Berthelot sä dea citire tele-
gramei pe care Consiliul Suprem decisese sa o trimità la Bu-
curesti. Ascultand aceasta admonestare, am cerut cuvantul si
am spus:
G5sesc firesc ca, interesandu-se si prezidentul Wilson
de starea lucrurilor privitoare la Romania, s-a hotarat trimite-
rea acestei telegrame. Totusi, imi permit sd atrag atentiunea
Consiliului Suprem ca. ramanand redactarea neschimbata
daca ar ajunge la cunostinta presei, acest text s-ar putea
exploata de ziarele germane si maghiare, in sensul de a face
impresia ca Romania nu este o tard aliata, ci fostä inamica.
Tara noastra a suferit o ocupatie dusmanoasä si a fost ne-
milos exploatata (am citat cazuri concrete). Pentru romani
ar fi dureros sa se ofere ocazie publicisticii ostile, sa poat5
face comentarii pe contul relatiei tarii lor cu Consiliul Suprem.
De aceea imi permit sa cer sa fie atenuate unele pasaje ale
telegramei.
Clemenceau isi intoarse privirea intrebatoare spre cei mari".
Atunci Balfour veni la Ph. Berthelot si, luand hartia din
mfma acestuia, fugi cu ochii peste sirurile telegramei. Apoi
zise cd modificarile se vor face. Ulterior, am aflat prm
Madge, ca telegrama fusese redactata de Balfour.
Dupd aceastä scena, Lloyd George isi aseza pe masa o harta
a Basarabiei, ceea ce facui si eu. M-anisculat si, mergand ina-
intea lui Lloyd George, i-am atras atentiunea cd harta sa
geografica nu da relatia reala a starii etnografice din Basa-
rabia. Pete le colorate, prin forma lor compacta, arata gresit
repartizarea etnica, intrucat comunele sunt in parte curat ro-
manesti, bulgare, rusesti etc. Insd sunt si. amestecate si nu
reiese clar tabloul celor cu preponderente majoritati romanesti.
A urmat o scurta discutie, in decursul careia Clemenceau imi

53
www.dacoromanica.ro
lua indirect parte. Nici Lloyd George nu era prea staruitor,
insa repeta ca noi cerem sa ni se recunoasca i Basarabia, cu
toate ca nu ne-am supus verdictului Conferintei i nu am re-
tras nici macar trupele.. Clemenceau, cu vadita intentie bi-
nevoitoare, rezuma:
Vom discuta problema chestiei basarabene dupa ce veti .
fi retras trupele din Ungaria.
Eu, atunci, am riscat o sugestie, adresandu-ma preziden-
tului i lui Lloyd George:
Va multumesc. Va sa zica ne yeti_ recunoa§te aparte-
nenta Basarabiei hotarata de basarabenii in00, in virtu-
tea autodeterminarii dupa ce vom fi retras armata
Lloyd George, vioi dar cu bunavointa:
Nu! Atunci abia vom lua chestiunea in discutie.
Eu am facut o mi§care tradand deceptie §1 uitandu-ma la
Clemenceau, voiam sa cer cuvantul. Batranul insa se gni-113i
sà rezume:
Chestia va fi dezbatuta dupa ce veti retrage trupele
0 in acela0 timp, privindu-ma, facea semne cu mana stanga,
care Ifrii dadeau sa inteleg sa nu mai continuu. Maria lui, fiind
acoperita de masa prezidentiala, nu se vedea de la locul unde
*edeau ceilalti. Am inteles gestul patern al batranului iar
dansul a declarat discutia inchisa, spunandu-mi ca pot pleca.
M-am ridicat §i salutahd pe cei mari", am plecat spre usa.
Clemenceau mi-a facut cinstea de a ma intovara0, luandu-0
calduros adio de la mine, cand i-am exprimat indatoratele
mele rnultumiri. A fost pentru ultima data ca a prezidat iar
pentru mine, ultima oara ca 1-am vazut. Pastrez memoriei lui
cel mai recunoscator devotament. Din partea lui m-am bucurat
intotdeauna de sprijin binevoitor, politic 0 personal.
Nitti163 "devenise primul ministru al Italiei in tim-
pul absentei mele in tara 0 se gasea la Paris. Facandu-i
vizita protocolara, disparu repede banalitatea conversatiei.
Nitti, un om de evidenta cultura universala (vezi scrierile
lui, publicate. ulterior) 0 de temperament, era la curent cu
firele politicii care se torceau in culisele celor mari". M-a
pus in cunostinta cu multe chestiuni, atragandu-i §i eu aten-
tia asupra altora. Mai important, intre cele aflate de la el,
a fost comunicarea Ca Englitera tinde la o intelegere cu So-
vietele, fara a proceda solidar cu aliatii ei. Natural ca nu I-am
intrebat cum §i prin cine i-a ajuns la cuno#inta, insa, ex-
primand eu unele nedurneriri, a tinut sa-mi dea indicatii
54
www.dacoromanica.ro
lamuritoare. Totodatä, mi s-a confirmat, din mici impon-
derabile, cA Italia continua sa-i tind la cald pe unguri. Aceste
informatii rn-am grabit sd le exploatez; ele mi-au servit apoi
§i la Londra, feta de Loyd George.
Primind invitarea, pe ziva urmatoare, am luat pranzul,
singur cu L. Barthou164, intr-o odaie separata. Barthou a fost
un om de mari calitati si bra prezidentul comisiei pentru
afaceri externe a Camerei franceze etc. etc. Cate teme nu
s-au discutat in timpul rnesei! Problema Basarabiei era pen-
tru mine cea mai arzatoare. In legaturä cu aceasta am arun-
cat vorba ca un fapt divers [despre] greutatea ce voi
avea cu englezii, acestia fiind in discutii cu U.R.S.S. ca, pe
cale de intrepusi neoficiali, sa gaseasca un aranjament. Bar-
thou avu atunci o izbucnire:
Nu se poate! De unde ati aflat?
Regret ca nu sunt in masurd sit vd pot numi izvorul.
D-voasträ sunteti insa in situatia sã controlati veracitatea
spuselor mele.
Ai dreptate. Ei bine, daca se confirma, atunci nu vom
putea permite ca Lloyd George sa ne-o ia din nou inainte.
Prea ii iau englezii libertatea sã procedeze de capul lor.
Si la ministerul de externe i-am prezentat nedumerirea
Foca lui Maurice Paleologue165, in acelasi chip. Cand am fost
in audienta la Ph. Berthelot inainte de a pleca la Lon-
dra punand iarasi in discutie chestia Basarabiei si ma scu-
lasem sa-1 parasesc, dansul, petrecandu-ma pana la trepte
mi-a spus: V eti avea intregul nostru sprijin. Ministrul nos-
tru la Londra o sa va stea intr-ajutor. Tachez a convaincre
les Anglaises" ...iso
0 delegatie de trei svabi bandteni venise la Paris, in
numele conationalilor lor, sa ceard Conferintei sa-i incorpo-
reze Romaniei, cu intregul ABanat. L-am insärcinat pe Noti
Constantinide167 cu elaborarea memoriului acestora, care si-a
indeplinit, cat se poate de perfect, mandatul. De asemenea, s-a
prezentat o delegatie de trei slovaci, in numele slovacilor
din partile Ciabei, cu cererea ca ei sä fie incorporati statului
roman. Memoriul lor a fost elaborat de Gh. Crisan168, care si
el s-a distins, in mod deosebit.
V Antonescu mi-a refuzat orice colaborare, cu motivarea
cd el nu mai face parte ca delegat la Conferinta, ci e numai
ministrul Romaniei la Paris. Era prea ocupat cu incercarea
executdrii rneschinelor intrigi contra activitatii mele, cores-
55
www.dacoromanica.ro
punzAnd practicii sectariste liberale, fara de nici o conside-
ratie fata de interesele si reputatia tarii
Pe drum spre Anglia, ca atasat militar pentru Londra,
Ion Antonescu fiind in trecere prin Paris, ne-am intalnit
in fata hotelului Powers". Eram insotit de Misu. Atunci
i-am facut cunostinta personalä acestui maior, care pro-si o-
case incidentul cu Aurel Vlad. Totusi, atitudinea lui fudulä,
de om increzut, nu se manifesta in toata amploarea gran-
domaniei de mai tarziu, a Conducatorului Tarii".
La D-soarea Elena Vacarescu169 facusem viziti impreund
cu Lencica. Din cand in cand participam i eu la saptama-
nalul ei five o'clock tea"-M. Cercul ei de prieteni era inter-
national, in frunte cu personalitatile politicii, culturii si artei
franceze. Pe langa inalta cultura, ea dispunea de mare ta-
lent retoric, superior poate si celui al Doamnelor Alexandrina
Cantacuzino (Didina)m si Pop (Craiova). Conferintele D-soarei
VOcarescu erau perle. Mai distinsa propagandista, desigur,
nu ar fi putut gasi Romania. Se zvonea Ca Bratianu o aju-
tase cam pe subtire la indeplinirea rolului ei reprezen-
tativ. Despre Titulescu [ulterior] stiu ca a fost de larghetea
lui obisnuita i fata de dansa .

Maniu imi reclamase ca banatenii se plang mereu Ca nu


s-a facut destul in interesul dob-andirii intregului Banat: Ar
trebui ca ei [insisi] sa poata pleda pentru Banat. I-am spus
si-mi trimita la Paris pe cei mai inversunati. I-a trimis pe
Dr. Ion (Nita, Ravasol) Sarbu, autorul istoriei lui Mihai Vi-
teazul (popa din Rudäria) si pe Imbroane.172 I-am dat pe
mana lui Caius173 ca sa le pun:a la dispozitie toate dosarele
cu intregul material intrebuintat la Conferinta, in chestia Ba-
natului. S-au con vins curand ca nu a fost nimic intrelasat,
[ceea] ce rezonabil a putut fi invocat pentru sprijinirea re-
vendicarilor noastre. Cei doi nu ar fi fost banateni i, i mai
putin cu firile ce le aveau, daca s-ar fi impacat cu situatia.
Ca sa-si dovedeasca priceperea speciala, unul ca istoric, altul
ca banatean, s-au apucat sa elaboreze un memoriu. Eveni-
mentele insa nu se opreau. Sediul Consiliului Suprem s-a
mutat pe atunci la Londra. Am plecat i eu acolo, iar mai
tarziu au venit i Sarbu cu Imbroane, cu un studiu votumi-
nos. Cautau sa dovedeasca cum facusera sarbii cu cultura
lor ca evolutia culturala, i astfel renasterea politica ro-
mâneascd, a luat nastere din manastirile banatene. In rest,
repetau cele sustinute pe timpul lui Bratianu. Ar fi dorit sa
fie primiti de Lloyd George, spre a-1 convinge ea trebuie sa
cedeze intregul Banat. Acea audienta nu a putut fi obtinuta

56
www.dacoromanica.ro
§i ar fi fost desigur infructuoasa, caci Conferinta se inche-
lase, dupd ce prin comisii speciale studiase starile etno-
grafice din partile Torontalului, care nu pledau pentru postu-
latul nostru.
Bratianu astepta linitit uzarea reputatiei lui Averescu
si Take Ionescu, tocind, priri goghisti, solidaritatea in sanul
arcielenilor i paralizand coerenta membrilor Consiliului Di-
rigent, Marele regizor stia sa astepte, pregatindu-si momen-
tul prielnic. Bratianu, ajungand sef al guvernului, dupa Ave-
rescu si Take, chestiunea l3anatului a fost lichidata in inte-
resul bunei vecinatati cu Iugoslavia", votandu-se legea
batandu-se tarusii de frontira. Cine ii mai batea capul cu
declaratia ce o facuse in sedinta Comisiei Teritoriale, pre-
zidate la 22 februarie 1919 de Tardieu: Ori ne dati Bana-
tul intreg, ori trageti hotarele fara concursul României. Cu
cat vor fi mai nedrepte, cu atat mai curand istoria imi va
da dreptate". Citind aceste cuvinte patetice ale lui Bratianu
in discursul meu din Camera, de la 25 decemhrie 1923
ultima propozitie profetica a disparut din textul stenografic,
publicat in Monitorul Oficial". Cum oficialitatea liberala nu
gäsea la indemana urne sau fonduri, se impaca sa falsifice
4exte, furand cuvinte
Sosind la Londra, Boerescum mi-a comunicat cä suntem
in vitati arnandoi la cina la Cozens-Hardy175. In afara de noi
nu erau de fata decat stapanul casei i fiica sa. Am descris,
in alt loc, menu-ul. (Mancarurile autohtone: supa de lapte
cu taitei i tocana de miel, Irish-stew176). Cunoscusem, din
Paris si cu ocazia primei mele vizite la Londra, pe unii din-
tre minitrii englezi.
Darea de seamd asupra activitatii mele la Londra e foarte
bine rezumata in cartea lui V. V. Tilea, Actiurtea diplomaticd
a Romdniei,m care a ramas singura publicatie serioasa dupa
Conferinta de Pace, intemeiata pe documente de presa Si
oficiale. Dupa cat am reusit sd ma docurnentez, literatura
asupra celor petrecute e foarte manca138, in toate urn-
bile (polemica lui Clernenceau si Foch; amintirile lip-
site de seriozitate ale lui Nicholson, care poarta timbrul
do petulant179 al autorului; Tittoni, Nitti fragmente). Opera
de mare valoare a memoriilor lui Lloyd George da ca un
intreg cu multa obiectivitate materialul asupra raz-
bojului si a Conferintei, explicand i geneza razboiului. Emil
Ludwig180, descriind pe Kaiser-ul, are multe caracterizari ale
individualitatii acestuia. Totusi, ca monografie documentata,
in literatura postbelica, a ramas singura cartea lui V. V. Ti-

57
www.dacoromanica.ro
lea. Astfel, imi ramane sa descriu numai unele amintiri, din
timpul activitatii mele la Londra.
Arhiepiscopul de Canterburyin mi-a facut cinstea de a
primi invitarea mea la masa, impreunä cu sefii unor secte
importante. Dupa masa am avut o discutie pe tema memo -
riului celor trei episcopi maghiari. Unitarianul englez pre-
zent, polemizase de mai multe ori, intr-un ziar, cu Ciotori
maintea sosirii male sustinand ca, in Ardeal, coreligionarii
sai ar fi fost persecutati. Am aratat ca venerabilul episcop
unitar, Ferencz JOzsef, om de DO ani, s-a nascut chiar in ace-
lasi sat cu mine. Tatal sau fusese administrator la o mosie,
care intre timp trecuse in proprietatea familiei mele.
Fiind stare de razboi si nelinisti in tara, Consiliul Diri-
gent a pus la dispozitia episcopului organele administratiei
locale din judete, sa-i stea la indemana, spre a-i inlesni vi-
zita Ville canonice. Dar in memoriu" nu e citat nici un in-
cident fiindca nu s-a intamplat nici unul. In privinta uni-
tarienilor din,Ardeal, sa mi se permita a ma tine drept foarte
competent. Tatäl meu a locuit ca licean in familia fostului
lor superintendent182. Pe noi, copiii, ne-a dat la scoala in
Cluj, la liceul unitarian. In clasele primare, eu insumi am
facut catehizare impreuna cu colegii unitarieni. Tatal meu
zicea Ca e indiferent unde vom invata istoria jidanilor (bi-
blica), aceasta fiind aceeasi. Facand lectiile de religie la uni-
tarieni profitam invätand limba maghiara, pe care nu avu-
sesem ocazia sa ne-o insusim de copii mici.
Va insir i astazi pe cei 7 profeti, asa cum rn-au in-
vatat unitarienii (i-am insirat in continuare).
Dornnii au zambit, unitarianul noros s-a muiat. Totusi,
acest habotnic, chaplain183 Bowie, a inceput sa frunzareasca
in memoriul episcopilor maghiari. Atunci, eu:
D-voastra cautati cazul plebanului romano-catolic din
Cluj si al celui din Gherla?
Cerandu-i memoriul, cu un gest, 1-am deschis la punctele
respective si am continuat:
Imi pare bine ca pot sa invoc arbitrajul unor fete bi-
sericesti i aparatori ai libertatii constiintelor, ca D-voastra.
lata aceste cazuri. Dupa cum sunt redate in memoriu, ele
sunt revoltatoare pentru orice om cu simt de dreptate, ne-
prejudecat. Dar ce s-a intamplat in realitate? -
Comandantul trupei romane din Cluj a lasat sa-1 detina
pe plebanul romano-catolic, pe cand parasea catedrala, dupa
ce isi terminase predica. E un abuz din partea armatei? Da,
in aparenta. De fapt, insa, predica a fost tinuta de ziva Sfan-

58
www.dacoromanica.ro
tului Stefan, primul rege al Ungariei *i increstinatorul aces-
tem. Era o zi oficiala de sarbatoare a Ungariei. Plebanul
Hirscher, om cult si mare orator bisericesc intretesand
texte biblice a *tiut sa desfaware o agitatie politica, de-
ghizata cu crestinism *i onctuozitate.184
Cazul plebanului (Csiky?) din Gherla e tot pe atat de
edificator. Predica lui a fost rostita in ziva Sfintei Wird.
Cum? Autoritkile trupelor romane de ocupatie, care s-au
luptat contra lui Kun Bela, nu respectä cultul Sf. Marii? Ei
bine, Sfanta Maria este patroana Ungariei, care isi zice Reg-
num Mariannum"85. Biblia a trebuit iarasi sa serveasca la
atatarea contra trupelor si adrninistratiei romane, cu invoca-
rea mamei lui Isus Hristos. De altcum, si acest pleban a fost
pus in libertate, dupa avertismentul primit cu arestarea.
Arhiepiscopui de Canterbury clkina intelegkor din cap,
ceilalti aprobau spusele mele prin tacere. Chaplain Bowie
tacea si el, mahmur. Atunci am continuat:
Rezultatele acestui fel de agitatii au dus la catastrofe
pentru familii maghiare si au contribuit la ingreunarea po-
liticii de stat, care isi cla toata silinta spre a asigura multu-
mirea minoritatii maghiare. De exemplu, la liceul catolic-ma-
ghiar din Arad, elevii claselor superioare au organizat un
complot in tara ocupata conspirand statutar sa ocupe
cu forta: primaria, prefectura, politia, posta *i comenduirea
garnizoanei. Fire*te ca acest complot copilaresc a fost des-
coperit.
.
Arestati, elevii au fost condamnati la inchisoare. Ei
1

s:-au distrus cariera, familiile sunt disperate. Voi interveni


la Maiestatea Sa Regele, dupg ce se vor mai uita faptele lor,
ca sä fie gratiati. Vina lor e varsta, cand tineretul e accesi-
bil sugestiffor romanelor de detectivi si predicilor pline de
sugestii, cu invocari de texte biblice. De aceea, preotii care
abuzeaza de amvon, fiind ei adevaratii vinovati, ar merita
inai curand sa primeasca, in public, cateva lovituri de varga,
deck ca tinerii, care au fost instigati de ei, sa indure ani de
zile de inchisoare *i distrugerea viitorului lor. Imi dau searna
ca aceastä parere din gura unui prim-ministru trebuie
sa faca impresia ca a* fi un barbar, insa nu am crezut de
bine sa nu va fac.marturisiri sincere.
Arhiepiscopul de Canterbury a aprobat parerea mea, de-
clarand Ca e condamnabil abuzul de a folosi religia pentru
propaganda si instigatii politice. Intelege pe deplin situatia
Jar pe viitor isi va controla informatiile care i s-ar adresa.
Acum judeca cu totul altfel acel memoriu. Era un barbat

59
www.dacoromanica.ro
zdravan, un cap viril, model de englez frumos, insprance-
nat. Venise la masa in costumul de gala.
Unitarul, invitat de mine sa vina in tara spre a cunoaste
starile din proprie intuitie, mi-a multumit pentru informatii.
Totusi, caracteristic pentru reputatia de care ne bucuram"
in Imperiul Britanic a fost gestul sau privitor la brosura cu
programul meu. Ma ruga sa-rni pun sernnatura pe marginea
filei, cu punctul referitor la libertatea cultelor. Zambind, i-am
indeplinit dorinta.
Cu cardinalul catolic de Westminster, pe care il vizitasem
la el acasa, am aranjat mai usor chestia acuzatiilor din me-
moriul celor trei episcopi maghiari. Terminand expunerea
mea, el mi-a dat asigurarea ca pe viitor, orice reclamatii si
plangeri i-,ar parveni, le va trimite scaunului papal de la Roma.
Un alt sef, al unei secte importante, rn-a primit tot la
el acasa. Dupa ce mi-a oferit loc, dansul s-a zgulit186 pe per-
vazul semineului, langa focul deschis. Mi-a oferit i mie sa
ma asez de-a dreapta lui. Am multumit dar nu mi-ar fi fost
la indemana sa vorbesc, cu un inalt demnitar bisericesc, in
astfel de atitudine. Am gasit si la dansul intreaga intelegere.
Mare le rabin, Dr. Herz, rn-a primit, de asemenea acasa si
a ramas pe deplin multumit cu explicatiile rnele. Totusi, dupa
cateva zile rn-a vizitat, impreuna cu Dr, Gaster, pek care il
cunoscusem si personal, dupa ce par renomée187 imi
era de mult cunoscut. Mare le rabin ma ruga sa introduc in
viitoarea constitutie un pasaj cä evreii vor beneficia de toate
drepturile cetatenesti. I-am aratat cum in constitutie nu pot
fi insirate nominal unele minoritati, iar altele omise. No-
tiunea de cetateni, Vara "deosebire de limba, religie etc".,
cuprinde pe toti cetatenii, astfel i pe evrei. Daca ar fi nu-
miti nurnei evreii, ar face impresia ori ca la mijloc e un
privilegiu, ori ca este rezultatul unei presiuni, careia corpu-
rile legiuitoare romane au fost silite sa-i cedeze. La tot ca-
zul s-ar provoca nasterea unui curent de antisemitism, care
nu le-ar fi folositor evreilor, dar nici tarii. Datorita si in-
terventiilor in discutie ale D-rului Gaster, cdnfirmand argu-
rnentele mele, rezultatul explicatiilor a fost Ca marele rabin
rn-a parasit pe deplin rnultumit (Gaster fusese persecutat de
Sturdza, prin anii 90. Stabilindu-se la Londra; nu i-a pas-
trat totusi ranchiuna tärii. Din contra, in toate maniTestarile
sale era solidar cu interesele romanesti. A fost savant etimo-
log).
Millerand, cu care am avut a face la Londra, era un om
surmenat, obosit. Tittoni, un domn echilibrat. Scialoja188, in-

60
www.dacoromanica.ro
iocuitorul säu, un om neted. Cand s-au botOrat tratativele cu
Rusia, tuturor celor mari le era racoare" sa ne ofere ospita-
litate pe teritoriul thr. Italienii nu au sovait ci, dupà 24 ore,
ne-au pus la dispozitie orasul din Sicilia, pe care il vom
alege. Consideránd cat de greu era accesul, apoi legatura le-
legrafica i telefonica, i-am multumit D-lui Scialoja, pentru
amabilitate.
Intr-una din sedintele plenare, s-a intrerupt discutia pen-
tru ceaiul de ora 5. La bufete era obisnuita aglomerare. in-
tiimplator stäteam lang.5 Scialoja prim-delegat in abserta
lui Tittoni cand indaratul meu o voce anunta:
Monsieur le president!
Dandu-ma la o parte ii facui Inc lui Clemenceau. Scialo'a,
care si el facu loc, primise in acel moment ceasca de ceai.
S'il vous plait Mr. le président.199
Se adresa mosului oferindu-i ceasca. Dar Clemenceau:
0 non mon chére, merci, mais vous appartenez i la
famille des Borgias . _199
Am ras cu totii, fireste i italianul.
Lordul Curzon;191, un barbat zdravan, m-a ascultat cu des-
tul interes si mi-a spus sa-i elaborez un memoriu. Nu stiam
in acel moment ca peste 24 ore voi primi stirea demiterii
mele. Trebuie sa rectific o nuanta in expunerea relatata in
cartea lui Tilea, referitor la Ucraina. Luptele interne din Ru-
sia erau la apogeu. La Bucuresti se ridicau voci ca sa inter-
venim alaturi de Polonia, de Kolceak, Judenici, Kornilov192
etc., si din sanul unor eroi civili de cafenea, ba i de acei in
uniforma. Abia inainte cu o generatie Ii parasisera mormin-
tele antecesorilor, fie pe plaiurile Bosforului, Caucazului,
Leopold-Stadt-ului vienez, ori ale Alt-Stadt-ului din Praga,
fie pe aiurea in larga lume, ei invocau pe Stefan cel Mare, cu
impulsiunea copiata de la Bucuresteni. Eram insa de acord
cu Bratianu Ca Romania avea sd-si satisfaca destule indatoriri
urgente, deck sa-si permita gesturile pripite ale unei incercari
de eroica sinucidere. Pireste, nu am cnidit nici o clipa in
rezistenta de a nu baga degetul tarii intre scoarta si copac.
In acest punct lealitatea lui Bratianu a fost perfectii. Nu am
fost atacat de presa liberalà, in numele patriotismului.
In mijlocul acelei atmosfere, ma vizita un domn care ii
zicea ministru al Ucrainei i conte Margoline" (?). De fapt,
am riimas cu impresia cd era polonez, cooptat ca ministru,
ori de unii ucraineni, ori de la sine putere. Pe atunci, in
Ucraina era o incredibila secetä de oameni carturari. Nepu-

61
www.dacoromanica.ro
tand sa-i fiu de vreun ajutor, i-am dat unele informatii si
vorbe bune. (Ace lasi caz ca i cu primirea la Bucuresti a re-
prezentantului populatiei din Arcibeidjean.)193
Avand loc un banchet al asociatiei de sub prezidentia lor-
dului Ceci1194, intemeiata pentru propaganda in interesul Li-
gii Natiunilor, rn-am intalnit din nou cu ministrul ucrainean".
Discursul a fost tinut de Venizelos, in numele tuturor. Ca sa
nu fie vreo nemultumire protocolara, eram asezati tot cate
cinci insi,la mese rotunde. Astfel, fiecarui participant i-a
revenit caste un loc de frunte. (Cei mari nu sunt mai putin
caraghiosi deck vulgul, cand reprezinta sefi" democrati.)
Dupa terminarea mesei, ucraineanul venind la mine, ma in -
treha daca 1-as putea prezenta printului Sapiehal95. MerWinfl
la acesta, am stat de vorba cu el, interesdndu-ma cum sta
Po Ionia in fata zvonurilor din ziare, ea bolsevicii sunt in
preajrna de a-i ataca. La sfarsitul convorbirii cu ministrul po-
lonez, am facut doi pasi i i-am strans mana ucraineanului.
Apoi, reintorcAndu-ma la Sapieha, i-am cerut voie sa i-1 pre-
zint. Acest print polonez mi-a facut impresia prototipului
sehlachtitului196. Baia t frumos, inalt, elegant, cu alurele mul-
tor indivizi acreditati ca ministri in strainatate. Sila rneseriei
le impune vesnica politete siluita. Totodatii, neputand mani-
festa o opinie personala dar nici sa persevereze in misticismul
de a apare ca un tampit spiritual ilustru, ei ii insusesc tim-
brul unei individualitati de suficienta labia
Printul Sapieha ma asigura Ca armata poloneza (carpita
din unitati provenite de la armatele tarista, austriaca, ger-
mana i nou-recrutatii voluntari polonezi), e perfect instruita.
Nu au dispus de armament si echipament. America, insa,
le-a trimis, iar aeum sunt siguri ca-i vor infrange pe bolse-
vici. Ei, polonezii, au drepturi istorice asupra Ucrainei, pana
la Marea Neagra, inclusiv Odesa etc. (Acest polonez dorea
.sa-i fie prezentat sarmanul ministru al Ucrainei" ca sà se
inteleaga". Halal intelegere, dar i-am facut micul serviciu.)
Tin sa inserez i impresiile ce mi-au ramas, cu privire la
Paderewski197, alt polonez. El a fost prezidentul delegatiei po-
loneze la Conferinta Pacii. Era, incontestabil, unul dintre.cei
mai mari artisti la pian, ai timpului sàu, cunoscut i admirat
in toate tarile. De statura mijlocie, destul de robust, parul
sdu buclat, amestecat cu fire albe i fata mai mult latà, il
deosebeau de capul cu par neted al lui List198 si de infatisa-
rea de semiindian a lui Sauer199. Miscari vii si atitudini ele-
gante desavarsite 11 caracterizau pe polonez si artist, care a
62
www.dacoromanica.ro
incantat cu virtuozitatea sa o lurne intreaga. Ce contrast
intre Paderewski i Sapieha!
Primind cotele granitei proiectate intre Po Ionia i Roma-
nia, 1-am chemat pe Flondorm, expertul pentru chestiuni bu-
covinene. I-am supus aprecierii trasarea, prin care Valea Cere-
musului unna sa fie cedata Poloniei. Flondor constata cu supa-
rare pierderea acelui teritoriu. Ca sa-1 consolez ii spusei:
n definitiv, Valea Ceremusului e un tinut stancos, ro-
mantic, cu paduri exploatate, locuita de hutului saraci si de
evrei, tot saraci. Stanci pitoresti avem destule in tara 5i in
Bucovina. Daca insa, d-ta tii la Valea Ceremusului, am sa
fac o adresa catre delegatia poloneza, rugand sa renunte la
aceasta, in favorul nostru. Ma voi duce insurni la Paderewski.
Flondor a acceptat vesel. Spre a-i potenta buna dispozitie
petrecandu-l. am observat zambind:
Ma tern ca Paderewski ne va implini dorinta
Pregdtind nota, rn-am prezentat la Paderewski. Expunand
verbal continutul ei, dansul, foarte gentil, mi-a dat asigura-
rca cii o va supune hotararii delegatiei. In prealabil insä,
trebuie sa ceara expertiza generalului Rozwadovski201, daca
Polonia nu are un interes strategic special, pentru mentinerea
Vaii Ceremusului. Rezultatul a fost ca, dupa 48 ore, am primit
aotificarea delegatiei poloneze, dupa care, conform copiei ala-
turate, s-a cerut Conferintel atasarea Vili Ceremusului care
Romania, tara vecina, arnica. Au stiut polonezii ce fac, re-
ducandu-si cu un gest de calduroasi arnicitie numarul mine-
ritarilor, a caror prezer4a insemna numai litigii i sarcini
bugetare.
Ma reintorc insa la conversatia cu lordul Curzon. Ceea
ru s-au priceput nemtil si faci poate infiptui Englitera, un
stat ucrainean, de cel putin 20 milioane de locuitori. Intru-
cat contele Czernin202 a gasit reprezentanti de-ai acestui po-
por, Ii va gisi i Imperiul Britanic i, dand educatie engleza
viitoarei generatii, ar putea sa europenizeze, nu numai statul
ucrainean ci prin pilda pasnica a acestuia sa induplece
5i pe rusii man, albi, cat i pe celelalte natii din Rusia, sa
ia aceeasi evolutie.
Pentru Romania, o astf el de organizatie statali ar fi de
cel rnai mare interes vital caci, avand ca vecina o Ucraina
arnica, i-ar fi asigurata putinta 1inititei dezvoltari etc. etc.
Lordul Curzon rn-a ascultat i mi-a pus diferite intrebari,
insa nu inceta sa revina asupra faptului ca ucrainenii nu dis-
pun de o pitura de intelectuali i ca, din cauza acestui manco,

63
www.dacoromanica.ro
nu s-ar putea organiza o administratie de stat normalä, Ad-
mitand eu fireste ca la inceput acel stat ar fi departe de a se
putea cornpara, in functionarea serviciilor publice, cu cele en-
gieze, ori ale vechilor state europene, insa capabil de a evo-
lua foarte repede ucrainenii fiind un popor viguros si
destept Curzon a inceput sa princla interes, pe incetul,
mi-a cerut, in fine, sa-i elaborez un rnemoriu. Dar, indata
dupa aceasta audienta, eazand eu prin demiterea de la Bucu-
resti, totul a ramas balta. Presupun ca, deoarece in sanul .

guvernului de coalitie al lui Lloyd George si intre acesta pi


celelalte guverne aliate, divergentele de pareri devenisera tot
mai numeroase si mai acute, apoi faptul Ca situatia lui Wilson
in senatul american se dezvolta tot mai dificilã impreju-
rL.ri pe care Curzon le cunostea II impiedicau pe ministrul
de externe englez sa se ocupe de planuri, care trebuiau sa-i
para irealizabile. Si critica pe care a facut-o Churchill203, in
fata mea, referitor la tactica aliatilor in Rusia, de asemenea
nu mai putin sprijinul ce mi 1-a dat Lloyd George spre a
putea sa aranjez relatia noastra cu bolsevicii pledeaza pen-
tru temeinicia acestei presupuneri. In fine, mai concludent
este esecul lui Curzon cu incercarile sale de a impune aranja-
mentul intre greci si turci, Atatiirk204 reusind sa nesocoteasca
hotararile Conferintei.
Lordul Hardinge205 (fost vicerege al Indiei) a asistat la pri-
ma mea audienta la Lloyd George. Pe dansul 1-a pus premie-.
rul sa-mi citeasca telegrama prezidentului Wilson, referitoare
la garantiile libertatii cultelor, in viitoarea constitutie rorniinä.
De asemenea, oferta de tratative de pace, adresata Poloniei
de Cieerin206. Invitat de dansul, Hardinge a discutat cu mine
oferta unui vas militar de instructie", pentru dezvoltarea
marinei noastre. Pe tema aceasta aiunsesem in impas. Ma
gaseam in embarras de richesse207. St. Aulairem, ministrul
Frantei la Bucuresti si mare amic al Rornaniei imi facuse
aceeasi oferta. Calatorind cu trenul special care ne-a dus
la Paris, in frunte cu generalul Coanda contele de St. Au-
laire imi mai vorbise despre avantajele. ce le-am obtine de la
Franta, in comparatie cu cele ce mi le-ar oferi Anglia.
Considerand microscopieul nostru litoral, imi &gleam seama
ci graba dezvoltarii marinei noastre va fi determinata de alte
cauze. Acurn, imi explica lorul Hardinge cat de important:a
ar fi pentru noi acceptarea ofertei engleze. Englitera e prima
putere .maritima mondiala. Cand s-a reintors dansul din In-
dia a vazut intreaga Rota franceza. Este aceea o flota, in
comparatie cu flota engleza? Sunt francezii marinari, in corn--

64

www.dacoromanica.ro
paratie cu marinarii englezi? Apoi au urmat explicatii ania-
nuntite, datoritd 6rora mi-am imbogâtit modestele cunostinte
marinaresti. Important& era insa pentru mine nuanta de mic
conflict de interese intre cei doi marl aliai, pe tema vasului
de instructie". Cu aceeasi atentiune, cuvenitd gentiletei ami-
cale, de care ma invrednicea reprezentantul Imperiului Bri-
tanic, Ii ascultasem i pe St. Aulaire. La sfarsit Ii &dui si
lordului Hardinge rAspunsul pe care il dddusem francezului,
ca sunt foarte recunos6tor si câ, indata ce o voi fi primit,
voi supune oferta marelui stat major, respectiv amiralitàii
noastre
Invitat, impreund cu Boerescu, la guvernatorul Bancii An-
gliei, am cinat fiind de fata nepoata amfitrionului cu sotul
ei, speakerul Camerei. Conversatia a fost caracterizatà tot
timpul de acea fireasca familiaritate, proprie ospitalitalii en-
gle7e Pentru englezi, ori esti dintru inceput un prieten
parca ai crescut impreund cu ei si cu ai lor, de când erai co-
pil -- ori esti inexistent. Un fluid, liber de tensiune ori re-
tinere, pluteste intre oameni; un ton de fireas6 omenie reci-
proca. Aceeasi ambiantd si la dna la care am participat im-
preuna cu Albert Thomas20, invitat de Asquith (numai vreo
cinci b5rbati). In mediul francez staspaneste o vioiciune de
alta expansivitate, poate determinatá de temperamentul ra-
sei, msà sinceritatea pared este mai acoperitä de formulele
politetii, care sunt o notEl specified_ a limbii franceze. Ge-
miitlichkeit-u120 german e foarte plãcut, insa deosebirea din-
tre acesta i cel englez, cred a o exprima mai bine calificând-o
ca deosebirea dintre umorul nemtesc al lui W. Busch211 sau
cel din Fliegende Bleitter212 §i intre cel englez, care e aromati-
zat de obicei cu un accent de corozivitate. In mediul gprman,
exteriorizarea dispozitiei dominante s-ar putea simboli7a ca
en anand din Bilgelfalte213, corecta ca pe struna metodica; in
cel englez. ca reoglindind smokingul ori fracul, drept vestmânt
obisnuit in societate
Cred 6 e destul de interesanta ca sá o retin o con-
versatie cu A. Bonar Law214, fost prim-ministru, iar in cabi-
netul Lloyd George, reprezentantul partidului conservator si
vice prim-ministru. M-a primit si el in fata semineului. Inte-
rLs5ndu-se asupra tratamentului ce au avut de suportat ne-
germanii i nemaghiarii, in decursul räzboiului, i-am schitat
interodrile a1 deportarile in confinare", procesul inscenat
do agentul provocator David Pop, depresiunea sufleteascd, an-
tagonismul dintre armatele austro-ungare si germane, intre
5 Memorii, vol. 11 65

www.dacoromanica.ro
contingentele maghiare si austriece, intre cele slave, romane,
italiene si cele maghiare sau nemtesti. Popoarele erau dusma-
nele cele mai arze ale monarhiei habsburgice. Fiecare slay,
italian, roman ori neamt-national dorea infrangerea centrali-
lor, era un membru firesc al mafiei dusmanilor interni.
Fusesem la o nunta, cu fetita mea de 7 ani. Copiii si-au
avut masa lor. La sfarsitul mesei, un baietas de cca 1 3 ani
intreba de marna-sa daca i-ar permite sa o peteasca pe fetita
mea. Doamna imi povesti razand nostimada iar eu, fireste,
imi dadui invoirea. Baiatul era in uniforma elevilor din The-
resianum"215,- având astfel si sabioara de parada. Pe drum,
spre casa, avu 1oc urmatorul dialog intre mine si fetita mea:
Te felicit, Ileana, ai facut o cucerire. Baiatul a intre-
bat daca mama-sa ii permite sä te peteasca. DAnsa rn-a in-
trebat iar eu sunt vesel sa capeti un barbat asa de dragut.
Dar tie ti-ar placea? Fetita ma asculta si se gandea ... apoi
zise:
Baiatul imi place dar nu m-as marita cu eL
Pentru ce, daca-ti place?
El e neamt ...
Casatoriile se incheie in cer. Nu se poate sti eine va fi
hotarat sa devina barbatul thu. Daca baiatul va fi om de
treaba, de ce nu te-ai marita cu el, numai pentru cä e neamt?
Eram foarte surprins, asteptand raspunsul. Fetita se tru-
dea, casutand cuvintele spre a-mi explica. In fine, zise:
Uite, tata, el e neamt, eu sunt românca. Nu mi-ar pia-
cea sã traiesc cu el. De Cate ori i-ar bate pe nemti, eu sa ma
bucur si totusi sa fac asa pared mi-ar parea rat'. Apoi, de
cate ori ii bate pe români, el sa se bucure si eu sii ma prefac
ca nu sunt trista. Nu mi-ar place asa o viath ...
Astfel se reoglindeste, intre popoarele habsburgilor, dispo-
zitia lor sufleteascä, drastic si tragic. Bonar Law a ramas
foarte impresionat ...
La Londra, Balfour rn-a primit in biroul sail de la minister
si mi-a oferit loc in fata semineului. M-a poftit sii nia sirra
comod, asta insemnand sa-i imit pilda. Dansul se aseza in
fotoliul larg si scund, intinzandu-si picioarele pe un scaun
plasat inaintea focului deschis. Neobisnuit cu o astfel de ati-
tudine, am sezut totusi normal (nici la Bucuresti nu am putut
invata sa-mi arunc un picior pe scaun si sa ma asez pe cal-
cai, nici la Londi-a sa stau culcat la foc).
La ceaiurile din Paris si Londra, in casa lui H. W. Steed216,
pe atunci directorul ziarului Times", ne inthlneam, asa-zi-
cand, toate neamurile, indeosebi sud-est orientalii si balcani-

66

www.dacoromanica.ro
cii, dar i pana la japonezi. Cu stapanul casei eram in priete-
nesti raporturi personale Inca din Viena, unde fusese cores-
pondentul Timesa-ului si prezidentul asociatiei presei strasine.
Onorurile casei le facea M-me Rose. Era cel putin cu 1 0 ani
mai in vdrstii deck Steed. Locuinta lor era comuna. Dânsa
era corespondenta unui ziar englez. Ajunserd cunoscuti, pe
chid Steed fusese corespondentul ziarului Times" la Roma
iar, mutat la Viena, Ii intovkasi i dansa. Contesa
era o femeie de cultura univefsald, cu mult umor si tempera-
ment viu, cunosckoare adanca a. culiselor politicii externe eu-
ropene, cat si in relatii personale cu o multime de oameni
politici, din toate neamurile.
Impreund cu Lencica, apartineam cercului intim al casei
Steed-M-me Rose. Dansa Orinsese prietenie deosebità fata. de
Lencica. Pe cand ma gdseam la Londra, i-a scris scrisoarea
pe care Lencica a pastrat-o i pe care o cOpiez in cele ce ur-
meaza:
Pe plic: Notting Hill W. II Notting Hill II Timbru
11. 450 M 11. 45 2 12 Two Penny
1 Feb. 20 1 Feb. Half Penny
(Scrisoarea]
Te'ephone Landdowne House 7
Park 2347 Holland Park. W
Janvier 31. 1920

Tres .chère Madame Vaida217


Commeprende qu'il ne vous garde pas rancune de lui avoir
nie ce que vous affirmez qu'il vous a pris sans permission,
M. Steed me prie de vous rendre compte du grand succès
personnel qu'a obtenu a Londre Son Excellence le Président
du Conseil de Roumanie. Des discours qui ont eté prononcés
en public, le telégraphe vous aura informé mais il est plus
important que vous sachiez quels propos ont été tenus au
sujét de votre mari et a son insu. Afin que vous no soyez
trop orgueilleuse, il faut vous avertir que M. Vaida doit beau-
coup a son prédécesseur. Sa simplicité, sa sincerité et son
franc-parler ressemblent si peu aux fawns de M. Brkianu,
que tous les gros bonnets ici se sont mis a chanter en coeur:
For he is a jolly good fellow". Plaisanterie a part, des per-
sonnages aussi importants que Lord Hardinge, le chef perma-
nent du Ministere des Affaires Etrangeres, ancien Vice Roi

67

www.dacoromanica.ro
des Indes et M. Bonar Law, le Vice Président du Conseil, ont
dit A M. Steed qu'ils avaient été trés impressioneés par l'hon-
netete et la droiture de M. Vaida et qu'ils étaient persuades
qu'avec des gens comme lui, A la direction de ses affaires, la
Rournanie aurait bientôt une situation morale et politique trés
differente de celle qu'elle a eue jusqu'ici. En entrant au-
jourd'hui avec M. Steed au dejeuner, donne par M. Boeresco,
Lord Hardinge a dit Bon type ce Vaida! Nous somme trés
contents de l'avoir connu. Il ne fait pas des phrases". Pour
ceux qui connaissent les diplomates et les hommes politiques
anglais cela veut dire beaucoup. Ils ne se donnent pas flci-
lement et ils ont horreur de la finesse et de la lombardise.
Je ne sais pas quelles ont eté ou quelles seront les consequen-
ces positi'ves imm6diates du voyage de l'arni Vaida, mais je
sais qu'il a crée en deux ou trois jours, dans les sphcres
officielles, une atmosphere plus favorable A la Roumanie que
la diplomatie roumaine a su créer depuis que le rayaume
existe.
Nous n'avons eu qu'un regret celui de ne pas 1, ous
avoir vue A cote de votre mari. Cela espérons n'est qu'un
plaisir remis.
Choisissez pour votre visite un moment oil le temp sera
plus favorable qu'il n'a été ces jours-ci et nous tacherons de
vous faire voir Londres et ses environs.
Aujourd'hui, Samedi, bien que déjà fatigue, le Premier
Ministre nous a honoré de son visite pour le the. En entrant
il m'a dit Madame, vous ne m'embrassez pas comme quand
nous nous sommes quittés A Paris?"
Tranquillement je l'ai embrassé sur les deux joues et
Tilea m'a dit doucement: C'est la vengeance de Vaida". Tant
mieu puisque c'est moi qui I gagne!
Soignez-vous bien afin que l'évènement se passe vite et
dans les meilleurs conditions. Espérons aussi qu'il scra le
messager de la vraie paix.
Il vous embrasse tendrement chere madame Vaida, comme
on embrasse les êtres bons et beaux pour lesquelles on a de
l'admiration et de l'amour.
Bien A vous Clernence Rose
Pe ultima pagind a scrisorii, Steed adaugd cu scrierea lui
mdruntà:
P.S. Lu et approuvé. Dans toute cette histoire veridique,
c'est moi qui fais la plus pietre figure. Tristesse du sort!
Mais je me console en pensant que je dois 'etre une espece de

68
www.dacoromanica.ro
mascotte. Voila tous mes amis et compagnons de conspiration
qui deviennent de grands personnages!: Masaryk 218, Benes219,
Trumbitch229 et maintenant Vaida, sans oublier l'inoubliable
Lupu. Je pourrais dire d'eux comme Waldeck Rousseau221 a
dit de Lesseps 222-223, par rapport a la France, qu'ils m'ont
fait l'aurneme d'un peu de gloire". Si seulement leurs meilleurs
moitiés voulaient me faire l'aumône d'un peu d'amitie. N'im-
porte. Contre toutes les cruautés ii faut endoucir le coeur.
Vive la Roumanie! quand meme la Roumanie, a qui la visite
de Vaida a fait tout bien. Puissent tous ceux qui ont le triste
_courrage d'etre jaloux de son succes, le lui pardonner pour
le bien de la patrie!
Wickham Steed
Pentru iugoslavi i noi romanii, casa lui W. Steed i a
M-mei Rose era o oaza. Steed lua i atitudine critica, in Ti-
mes", contra politicii guvernului englez, indeosebi a lui Lloyd
George §i a lui Wilson. Era, impreund cu Seton Watson (Sco-
tus Viator)22A, aprig sustinator al cauzei anti-austriece, adica
al popoarelor negermane i nemaghiare. rn definitiv, interesul
cauzei engleze, mai apropiat §i mai indepärtat, a§a cum il
vedea dansul, Ii determina judecata politica. Ca temeinic cu-
noscator al starilor din monarhia Austro-Ungara i§i dadea
scama ea Francisc Iosif225 i evolutia pe care ideea nationala
o luase in veacul al XIX-lea macinasera temeliile statului
habsburgic. A-1 salva in mod artificial, prin pilatri diplo-
matici precum marile puteri prelungisera agonia Turciei
sultanului, cu carji efemere, de dragul echilibrului european"
ar fi insemnat a contribui la rena§terea unei Germanii in-
tarite.
Forte intrinsece nu mai putea produce monarhia danu-
biana. Rusia era i ea zguduita in toatä existenta ei. Era lo-
gic ea politica engleza sa-0 pregateasea aranjamentele vii-
toare pe plan extern, sub perspectiva veacului XX ca
mare putere dominanta, europeana i mondiala. Era logic.
Logica insa, in relatiile dintre oameni §i colectivitati, nu ur-
meaza totdeauna in butul226 axiomelor i premizelor dare
infaptuirea rezultatului final, prevazut ca apodictic. Atat
Germania, cat §i Rusia (15.R.S.S.) s-au reintarit i reorgani-
zat. i astfel, prin 1 943-44, pe cand tam noastra era sub
ocupatie germana, ne-a fost dat sa ascultam la radio sfaturile
amicului W. Steed, de a ne da de partea ruOlor aliatii
anglo-americanilor pe care ruii i-au slavat de cotropirea
germana. A§a se dezminte logica" in poltica, interpretarea
69

www.dacoromanica.ro
notiunilor variind dupa interesul celor MARI, iar cei rnici
trebuind sa accepte si ,sa aprobe ca logic" ceea ce invata-
sera sa creada ca e absurd. Aceasta se numeste adaptare.
. . . ieanele urzite prin intrigile din Bucuresti, pe langa
falsificarea telegramelor mele, se manifestau si in alte forme,
datorita secretarului general de la externe, Docan, cu corn-
plicitatea lui Marzescu si, in afara de furtul si intarzierea
transmiterii acestora, regizate sub conducerea lui Bratianu.
De exemplu, chestia nurnirii lui Boerescu, ca rninistru al Ro-
rnaniei la Londra: inainte de plecarea mea din Bucuresti il
propusesem Regelui spre numire. Regele aprobase si sem-
nase decretul. Astfel, sosind eu la Londra, il prezentasem ca
pe noul nostru minittru cu ocazia diferitelor inthlniri cu
rnembrii guvernului si cu alti inalti demnitari englezi. To-
tusi, decretul de numire nu era publicat. Zadarnic telegra-
fiam lui Stefan C. Pop. Zadarnic imi raspundea cá zilnic
staruieste la palat. Norocul meu si al lui Boerescu era greu-
tatea circulatiei de pe atunci, cu care puteam invinui in-
tarzierea.
... Problerna rnacedo-romand era pe cale buna, sa fie
aranjata satisfacator. Venizelos227 sosind la Londra, ma vizitd.
Dupa ce s-au discutat diferite chestiuni de actualitate, am des-
chis conversatia asupra nnacedo-românilor. Voi cauta sa re-
dau, pe cat se poate de fidel, dialogul nostru:
Cum D-voastra repatriati grecii refugiati si astfel, pastt-
nile din Valea Vardarului nu vor mai putea fi folosite de
turmele macedo-romanilor, comune intregi de-ale conationa-
lilor nostri cauta sa fie colonizate in Romania. Pe_de alta
parte, transeele -din razboi au trecut, in multe locuri, astfel
incat populatia satelor a fost silita sa plece. Si din aceasta,
o parte doreste sa se stabileasca la noi in Ora.
Mi-as permite sa Va fac o propunere concretà, ca baza de
discutie, pentru definitiva aranjare a problemei macedo-ro-
mane. Cred ea este in interesul ambelor tari si natiuni ca,
acest singur htigiu vechi si dureros sa fie rezolvat defini-
tiv. In acest scop sa se instituie o comisie greco-romana,
pentru evaluarea averilor acelora care ar dori sa emigreze la
noi, spre a fi despagubiti de statul roman. Statul grec nu
ar avea de a face cu particularii emigrati, ci ar face decon-
tarea cu statul roman.
Aceia insa, dintre rnacedo-romani, care nu ar voi sa se
expatrieze, sa primeasca dreptul ,de a-si sustine scoli si bi-
serici si de a beneficia de limba lor, chiar in dezbaterile
70

www.dacoromanica.ro
Consiliului Comunal. Aceste drepturi ne-au fost recunos-
cute de guvernele ostile din Ungaria, chiar si In timpul ce-
lui mai exagerat sovinism. (Aceasta a fost esenta expunerii
mele, ilustratd cu invocAri i exemple.)
Sunt de acord cu D-ta, cà trebuie sa aranjam chestia
cuto-valaha.228 Am impresia Ca propunerea D-tale oferà po-
sibilitatea sa o traducem in practica. Intrebuintarea ca limba
de instructie, in scolilë primare, am admis-o i in trecut. Nu
inteleg chestia cu limba de dezbatere in Consiliul Comunal.
Vorbind intre ei si in familie limba lor, e firesc sà
dezbata agendele comunale tot in aceasta limba, in care se
pot exprima mai precis. Procesele-verbale i actele pentru
autoritatile superioare s-ar redacta in limba greaca.
Aceasta s-ar putea admite, in fine, stint convins cá
vom gasi solutia, desi, sa-ti marturisesc, as regreta foarte
mult emigrarea cuto-valahilor. E un popor deosebit de ta-
lentat. Ei au dat Greciei o multime de artisti, comercianti,
industria0 de frunte. Apoi advocati, medici i alti intelec-
tuali distirii. Dintre barbatii nostri politici si dintre mem-
brii corpului diplomatic grec, sunt multi insi de origina cu-
to-valaha. De exemplu, i dintre cei mai eminenti colabora-
tori ai mei sunt cuto-valahi (a insirat mai multe nume, din-
tre care mie abia unul-doi imi erau cunoscuti). Emigrand nea-
murile lor, Grecia ar suferi o reala pierdere pe viitor; to-
tusi, va trebui sa ajungem la o intelegere. Oricat a regreta,
ma consolez cu faptul ea' intre Romania i Grecia a existat
Si in trecut o reciprocitate in privinta aceasta. Noi am be-
neficiat, in viata de stat, de energiile i priceperile cuto-va-
lahilor, la D-voastra in schimb, au fost asimilati nenumarati
greci. Intre altii, membrii corpului D-voastra diplomatic sunt
in majoritate de origina greceasca: Pherekydes,229 Diamandy,
Germany, Philodor. Mytilenys23° etc. etc. Asa ne-am corn-
pensat reciproc
Oferta de imprumut, in numele unui grup american, prin
capitanul Shwab, am mentionat-o in alt loc. Pentru inlo-
cuirea bancnotelor vechi, cu altele noi, a facut oferta o firma
engleza, de renume mondial. Aceasta tiparea si bancnote ame-
ricane, de dplari. A ramas ca sa-si trimita reprezentantul la
Bucuresti, spre a thata cu o comisie pe care trebuia sa o
numesc dupd reintoarcere (Schimbul bancnotelor" 5-a fa-
cut apoi sub guvernul Averescu, impreuna cu loviturile mari
de ,,spert", prin cei informati la timp, ca se va conta cu 1 :3).
Compania Marconi", din actiunile careia, se zicea cd Par-

71

www.dacoromanica.ro
ticlul Liberal al lui Lloyd George ar detine importante pa-
chere, mi-a facut o oferta avantajoasa: ne va organiza re-
teaua de telegraf si telefon i va pune la dispozitie functio-
nari-instructori. Telefonia fära fir e pe cale de a fi perfectio-
nata i, indata ce -inventia va putea fi aplicatd practic, va fi
introdusa si la noi in Ora. Achitarea se va face prin arnorti-
zare, timp de 30 de ani, cOnd intreprinderea va avea sa treaca
la stat, in stare perfectO, la inaltimea progresului tehnic de
pe atunci. Cota de participare la beneficiu, a statului, va
creste an de an iar, in caz de mobilizare, toti functionarii
vor fi militarizati.
A rOmas ca acea companie sa-si trimità reprezentantul
la Bucuresti dupa reintoarcerea mea iar eu sa nume.,c co-
misia de experti cu care va avea si negocieze. Cat 1-a cos-
tat ulterior pe stat cOzand guvernul abandonarea ideii
de a moderniza tehnica telefonicd si telegraficd?
Un grup englez Conzens Hardy oferea construirea
retelei feroviare in Basarabia. Caracostea, seful comisiei de
experti pentru chestiuni C.F.R. fost subdirector al C.F.R.
si inrudit cu Bratianu s-a opus macar sã discute oferta;
avem noi inginerii nostri", prin noi insine". Zadarnic am
opus argumentele mele: Lipsa capitalului de investire, care
nu ne va permite nici dupa 30 de ani un export rentabil al
produselor basarabene caci, nici dupa 30 de ani, reteaua nu
va fi construita. Ce pierdere rezultO pentru populatie si pen-
tru stat din cauza aceasta! Apoi, interesul Angliei ca sa-si
apere capitalul investit ar asigura mai mult decdt o ar-
mata buna vecinatate cu Rusia.
and insa prin noi insine" era in pericol sa fie aplicat,
in beneficiul bugetar si politic al statului, nu &seal un sin-
gur liberal sa poata pricepe. Zic sO poata pricepe". Cdci, cre-
dinta ca ei sunt singurii chemati de a reprezenta adevara-
tele interese ale statului era atat de mult trecuta in convin-
gerea acestui partid de sectari, incat, identificand statul cu
partidul lor si interesele statului cu ale lor, nu puteau pri-
cepe nici cele mai logice argumente, care atingeau credinta
si sentimentele lor, fixate in instinctul de autoconservare al
indivizilor.
Timp de 20 ani nu s-a putut face nimica pentru asana-
rea sufleteascO, in urma vesnicelor schimbari de guverne.
Rezultatul luptei, sustinute _pentru salvarea dictaturii libe-
rale, a fost dezastrul Orli cand, implinindu-se vremurile,
ne-am pomenit in fata socotelilor ursitei. Iar romanul plä-
tete si ispaseste, dar totusi nu invata minte

72
www.dacoromanica.ro
In mijlocul preocuparilor grave si a raspunderii, de fie-
care clipa, a functiei, mi se impuneau si preocupari banale
care atingeau cateodata grotescul. Norocul meu ca firea imi
permitea sa tree cu umor, gasind cu usurintä solutiile.
Intr-un timp, la Paris se nascuse, in sanul cola-
Loratorilor mei ardeleni,. un curent, dorind ei sa fie infor-
mati" asupra activitatii mele de ordin tactic. Sfredelusul clra-
cului era Coltor: Vesnica nemultumire, pe ,tema de ambitie
nesatisfacuta fusese fomentata231 de Moroianu232. Acesta nu
se putea impaca sa nu fie el seful comisiei financiar-eco-
nomice. Serban233 era mai tantir, dar extrem de rnuncitor,
priceput si pedant in implinirea datoriei. Moroianu., excelent
pe itru propaganda verbala printre publicisti si oameni poli-
tici, era lipsit de pasiune pentru munca marunta, de miga-
leala, fara de care nu se poate construi temeiul rezultatelor,
nici mari, nici macar mici.
Fireste, colaboratorii mei isi aveau instructiunile, dupa
caz si imprejurari: nuantarea stirilor pentru presa care
in cazul ea' nu vedeau tiparul circulau de la ureche la
ureche. De exemplu: referatele lui Tocineanu, maiorul-ofi-
ter de legatura in Banat, care stiuse sa procure textele te-
legramelor lui Fontenai, insarcinatul Frantei la Belgrad, re-
feritoare la republica banateand"; purtarea maghiarofila a
generalilor francezi la Timisoara (De Labit); telegrama lui
Bela Kun, radiografiata pentru Lenin etc. Puse discret la
dispozitia cutarui corespondent (numai pentru D-ta"), aces-
tea ajungeau in cateva zile la cunostinta sefilor mari". De
altadata trebuia inscenata provocarea motivarii unei recti-
ficari ori a unei desmintiri.
Prin Coltor sustinearn legatura cu italienii. Cand intrigile
acestora si atitudinea lor fata de unguri, la Budapesta, nu
mai erau de suportat, i-am spus lui Coltor Ca, daca el continua,
voi fi silit sa nu mai intervin ca presa bucuresteand sa crute
de atacuri tactica italiana. Rezultatul a fost interventia lui
Nitti. El ordon5, pe cale radiofonica, ca ambasadorul Imperial,
din Londra, sa-mi comunice urgent, in numele guvernului
italian, cà s-a dispus sa nu se mai Lea greselile din trecut,
Italia dorind sa sprijine interesele romane. Un consilier de
legatie astepta in salon, spre a-mi face aceasta comunicare,
in timp ce, in odaia de alaturi, eu primeam prin Caius sti-
rea telefonica de la Paris, despre demiterea mea si despre
numirea guvernului Averescu. Trecand la italian, in salon,
am ascultat mesajul lui Nitti si cerand Lugosianu234 bi-
roul nostru din Paris i-am dictat rornâneste ordinul meu,

73
www.dacoromanica.ro
ca sa nu se aventureze baietii din biroul presei la colportarea
de stiri dgunatoare amicitiei noastre cu Italia. Voind apoi
sa-i traduc consilierului ce telefonasem, acesta imi declara, pe
deplin multumit, ca a priceput cuvant de cuvant. Nu e de
rnirare, caci grijisem de [alegerea] cuvintelor dictate.
In nenumarate cazuri am izbutit cu tactica mea, doban-
dita prin experienta de aproape trei decenii, in contact cu
rafinatii oameni politici maghiari, zapacitii austrieci, teore-
ticienii doctrinari germani, cehii repeziti, croatii subtiri,
sArbii brutali, francezii superficiali si. englezii realisti. Am .
invatat insä, inainte de toate, cd nu-i poti transmite de-a-
proapelui tau aperceptia de a citi in sufletua cuiva gandul
sau ascuns prin vorbe si ca in interesul reusitei nu e
permis sa comunici tactica ta, nici celor mai intimi ai tai.
Accasta ar putea fi divulgata ori schimbatA, in interesul ob-
tinorii rezultatului, dacA nu chiar invertita. De aceea 1-am
trimis pe Moroianu, cu un grup de distinsi corespondenti
straini, prin Transilvania, iar Maniu 1-a numit secretar ge-
neral la prezidentia Consiliului Dirigent. Pe ceilalti colabo-
ratori i-am impacat, cu ocazia unei excursii in decursul
rnesei mai cu glume, rnai cu vorbe de talc ...
Penibila era sa devina prezenta la. Londra a d-nei Hor-
tensia (Tani) Goga.235 Intr-o zi' ma pomenisem cu ea la Pa-
ris. Venise, zicea, ca sa cumpere rufdrie si panzeturi, pe
seama unei scoli sau a unui orfelinat. Zilnic era prin bi-
roul unde lucrau secretarii. In mod firesc se interesa de toate
chestiile. Le-am spus tuturor -sd se poarte fata de dansa, cat
se poate de prevenitor §i complezant.
Catva timp rnai tarziu, urcandu-md in compartimentele
rezervate pentru mine si suita mea, spre a pleca la Londra,
o gdsii si pe D-na Tani in tren. Pleca la Londra, dupd ce nu
gAsise la Paris albiturile (lingeria") cAutate.
Sosind in capitala englezd, dupd primirea oficiald, fie-
care membru al delegatiei am obtinut Cate Lin apartament
rezervat la unul din marile hoteluri. Zilele urmatoare luani
masa in largul restaurant al hotelului. and intram, in frunte
cu D-na Tani, tot publicul se intorcea spre noi iar, dupd cc_
ne asezam, se mai furisa Cate o privire scrutiitoare, lunecand
peste societatea noastra. Ce puteam face decat pe prostul",
oferind, bineinteles, locul din fruntea rnesei, singurei doamne
din societate. A treia, a patra zi, Magde, care imi era unul
din valorosii informatori, tinu sd ma avertizeze, in frantu-
zeasca lui stalcitA, Ca eu poate nu cunosc unele prejudecati
englezesti. De aceea isi permite sA-mi atragd atentiunea asu-
74
www.dacoromanica.ro
pra impresiei nefavorabile ce ar putea sa se nasca in opi-
nia publica, vazandu-ma mereu in societatea D-nei Goga, in
timp ce sotia mea e la Paris si insarcinata.
I-am raspuns: D-ta cunosti relatia dintre Goga si ne-
vasta-sa i aceea dintre el si mine. Sarmana femeie a venit
desigur ca informatoare a lui Goga, incercand sa-i fie ser-
viabila, prin trimiterea de rapoarte asupra actiyitatii mele.
Putin imi pasa. Insa, secretarii mei sunt banuitori si cum
dansa este zilnic in biroul lor, interesandu-se de noutati, ei
tin actele sub cheie. Cunosc felul de prejudecati engleze in
chestli matrimoniale, ramase ca traditii din timpul victorian.
La tot cazul, Ii multurnesc cã mi-ai atras atentia. Am luat
prea usor si mai mult cu umor, decat gray, prezidarea prin
D-na Goga a mesei primului-ministru roman, intr-un restau-
rant din Londra ticsit de public. Voi cauta sa Temediez farsa.".
Sfatuindu-rna cu V. V. Tilea, am aranjat un plan stra-
tegic. Valer Braniste si Petra Porutiu236 avand un aparta-
ment dublu, ni s-a servit tuturor masa, la pranz si la cina,
in salonul lor larg. Cum intre timp sosiserd si Nita. Sarbu
cu Avram Imbroane, din Paris, ei luau masa in restaurant.
Astfel D-na Tani nu era singura. Greutatea de a nu o ofensa
facea de lucru la ora pranzului i
antecamera
-
a fost evitata prin intrarea lui Tilea in biroul unde dansa isi
fund usa deschisa spre
el o inchidea. Folosind momentul, eu o tu-
learn furisandu-ma afara i dispaream peste culoar in apar-
tamentul de refugiu. Un joc cam copilaresc in vremuri asa de
serioase, dar a trebuit sa-1 joc i pe acesta.
Cand, dupa numirea guvernului Averescu, ne reintorcearn
cu totii la Paris, se gasea si D-na Goga printre noi. Nu aflase
nici la Londra lingerie". Apoi, dupa intrunirea camerei,ave-
rescane, sedea zilnic inmpreuna cu soru-sa, Lucia in loja
de la Ateneu langa scaunele noastre, spre a putea comu-
nica lui Goga impresiile si franturile de conversatii pe care
reuseau sa le prinda. Colegii, deputati mai tineri, au prins
intentia si le serveau cu nazbatii, spuse ca din nebagare de
searnii. Iar la tribuna printre apropourile, mult-putin spi-
rituale, ale prezidentului Camerei se dezbateau legile pen-
tru Romania Mare". Asa a fost, este si ramane tragicome-
dia speciei umane, in toate timpurile i pretutindeni
La Paris nu am stat deck cloud zile, pentru audientele
protocolare de adio i predarea agendelor, profesorul I. Can-
tacuzino237 ramanand prim-delegat interimar iar Caius Bre-
diceanu subsecretar de stat. Dansul a fost primul in tara cu
acest titlii, pe care reusisem sa i-1 obtin prin Misu. Ramane
75
www.dacoromanica.ro
sa mai notez unele observatii referitoare la oameni si impre-
jurari, de pe timpul Conferintei.
Bratianu era matinal, gurmand si gurmet238. In schimb,
se culca pe la ora 9, cel mult 1 0 seara. Dupa o masa abun-
den-Ca si selecta, trebuia sa-si Lea siesta, dormind pana la
ora 4. Cand II ajungea un necaz, remediul lui era somnul. Se
povestea in familie (Pillat)239 ca, cu ocazia mortii totane-sau,
ar fi dormit 24 ore. La receptii serale mergea numai silit de
indatorirea protocolard a functiei si cauta sa plece cat de
curand. Ii placea sä conduca masina si o lua cu iuteala verti-
ginoasa. Doamna Eliza il trata cateodata repezindu-1, chiar
si in fata mai multora. Era o femeie superioara ca intelect si
cultura. Desigur, Bratianu avea o buna si rafinatä sfatuitoare
intr-insa, in chestii de tactica politica, intrigi de partid, ex-
pediente. Fata de mine, ea facea pe neinformata, interesan-
du-se de mersul lucrurilor, cdci de la Ion" nu ar putea auzi
nimic. Dansa rn-a poftit cu sine la ceai, la amica lui Aristide
Briand249, unde a venit i contesa de Noailles241, poeta, nas-
cuta Brancoveanu. Indemnat de D-na Eliza, am caracterizat,
in fata acestor doamne, purtarea unora dintre generalii fran-
cezi, in partile ungurene i banatene. Asupra delicatei poete
franceze, de origine greaca, am facut impresia de l'home sau-
vage242 dar, deschizandu-se ancheta, a urmat condamnarea
generalului-comandant din Timisoara.
Bratianu era un Realpolitiker243 i totusi un sentimental.
Fiind tip lirrifatic, suferea permanent cu gatul, tonsili1e244 si
corzile vocale, ceea ce Ii ragusea vocea aproape permanent
si-i ingreuna modularea, ca printr-o surdina. Dispunea de un
umor simpatic si de un cuceritor farmec al personalitatii.
Aveam impresia ca poza de rigiditate il costa un efort. Era
antrenat sa ia usor rneschinariile, intrigile i lipsa de omenie
a contemporanilor i sa le exploateze pentru scopurile sale
politice. Se debarasa de colaboratorii care nu-i erau cu to-
tul devotati, plasandu-i pe linie moarta si se pricepea sa-si
slabeasca contrarii de partid, atragand dintre fruntasii lor pe
aceia care puteau sa-i faca lui servicii, ori neutralizandu-i
ca sa fie contrarii lipsiti de serviciile lor.
Colaborand si combätandu-ma cu fruntasii politici ai tim-
pului, am avut ocazia sa-i cunosc destul de intim, incepand
cu gencratiile batrane, pana la cei din generatia de jertfa".
Asa le placea sa se numeasca ai lui Codreanu245. Aceastd ge-
neratie se sporise in mod vertiginos, dupa infaptuirea Uni-
tatii, datorita pletorei de absolventi ai diferitelor scoli pri-
mare, medii i superioare, fara a fi fost selectionati. Inter-

76
www.dacoromanica.ro
ventiile politice usurau dobandirea certificatelor i diplome-
lor, pe seama nedotatilor si a lipsitilor de stradanie si de
caracter, din toate straturile sociale. Orgoliul de a fi in po-
sesia unei calificari era, fireste, Myers proportional talen-
tului si harniciei depuse pentru dobandirea acesteia. Toti
voiau o ascensiune rapida si, cum nu-si puteau satisface ari-
visniul exagerat, se tanguiau ca sunt generatia de jertfa. Ar-
delenii, banatenii si macedonenii se simteau si ei in
dreptul lor de fii ai patriei romane libere sà astepte ca
statul sa le aseze mura in gurd. Curn insd liberalii stapaneau
la centru functiile importante i vegheau cu gelozie, ca sa nu
ii s- sliibeased forta acestei mafii, noile provincii (alipitii")
au lost inundate cu functionari favoriti din Bucuresti.
Era lupta pentru hegemorne a Partidului Liberal. Furtul
de urne i asigurarea majoritatilor parlamentare prin vio-
lente si abuzuri nu au fost deck mijloace asiguratoare pen-
tru hegernonia partidului istoric". Masele mari taranesti abia
inccpeau sa se trezeasca din letargia neoiobagiei. Burghezia,
strat subtire, era compusa din functionari care, nefiind ina-
movibili, tremurau pentru existenta lor. Dintre ei se alegeau
si tipurile lui I. L. Caragiale.
. Cele trei colegii garantau majoritki oricarui guvern: in
suflete perseverau tarele sddite dinainte cu generatii in adan-
curile instinctelor de autoconservare prin metodele stapani-
rii fanariote. (Pe langa Istoria lui Tudor Vladimirescu, de
Aricescu,246 este poate mai instructiva carticica Despre fana-
rioti, de Marcu-Filip Zallony, cu o prefata de Iorgu P. Bals,
Ed. Alcalay Bucuresti i Neoiobägia,247 pentru explicarea
sociologica a fenomenelor patologiei societatii bucurestene.
Aceste fenomene sunt mai bine reoglindite in personajele
scrierilor. lui Cezar Petrescu246.)
Romania antebelica, nedispunand de industrie, nu dispu-
nea nici de un strat de muncitori constienti. Tinerii generosi"
(Stere,249 Mortun, Radovici s.a.) descoperind, dupd zbuciu-
mari zadarnice, ca bat apa in piud, in splendida izolare doctri-
nara, s-au dat dupa par, intrand in Partidul Liberal.
In urma cataclismului social, drept consecinta a razboiu-
lui mondial 1914-18, din stat centralist dictatorial, si Ro-
mania Noud fu silita sa se drapeze cu hlamida democratica
a sufrajului universal, croita pe trupul social al beneficia-
rilor reformei agrare. Clasa muncitorilor din industrii ii zi-
cea socialist& fara a fi dispus de numar si de un interes su-
ficient in sanul muncitorimii, impestritate prin sezonieri. In
afara de Cristescu (patron i incult), Moscovici (cult si evreu),

77
www.dacoromanica.ro
mai erau doi-trei advocati, sefi in 1919. Presa liberala facea
mare taraboi pe tema comunistului" Constantinescu-I4,25°
Coloman Muller (Timisoara) i Rakovsky:251 In Ardeal aceastd
presa salva patria de primejdia comunistului Rosvan, din
Oradea. Rakovsky era doctrinarul, facea insd impresia Ca doc-
trinele sale serveau mai mult spre acoperirea bulgarisrnului
sau, ca si la Boris Stefanov, iar ca svabul Muller, servind
cauza maghiard, deghiza acest rol cu comunism era evident.
Idila antebelica, de pe vremea regelui Carol I, cu schim-
baffle de guverne dispuse de Rege, la intervale corespunza-
toare aprecierii sale a gradului de hamiseala ce stapanea in
sanul opozitiei, a facut loc unor problerne cu care nici un
ser de partid nu-si batuse capul ifl trecut. Zbuciumarile pen-
tru guvernanti, spre a 5e adapta trebuintelor impuse de vre-
murile noi, s-au declansat prin revolutia din 1907. Lascar
Catargiu252, cinstitul boier, murise. Partidul Liberal, in fata
alternativei de a se sinutide prin inanitie, in urrna se-
fiei lui Sturdza, oH de a-1 inlocui pe omul maniac a pre-
ferat sa-si trirnità seful" la sanatoriu.
Greutatile mostenite de I. I. C. Bratianu, ca postulate ale
vremii, care trebuiau inldturate i inlocuite printr-un popor,
cu colaborarea unei societati turbulente straine de pro-
blemele sociale, economice, culturale si de moravuri Ii im-
puneau o opera, asemanatoare sculptorului, in fata unei gra-
mezi de lut, din care ar trebui sa creeze statuia Pallas Athe-
nei, in cateva luni. Poate sa reuseasca sa o faca, dar lutul
tot lut ramane, iar daca o va turna in gips, opera lui tot
nu se va putea apropia de perfectiunea inchegata a marmurei.
Las sa-mi alerge gandul la cele trecute vremuri si la oa-
menii care erau intruchiparea vremurilor. Cum s-ar fi putut
adapta unii ca I. Ghica,253 Kogalniceanu,254 Ioan Maior (Maio-
rescu),255 I. C. Bratianu,258 lumii noi? Dar acea generatie, mai
apropiata de Ropsseau,257 in sentimente si mai straina de is-
pita mairnutaririi Machtpolitik258-ului bismarkian, cred cd
s-ar mai fi putut conforma perioadei neutralitatii, din 1914=-16
apoi evenimentelor in legatura cu razboiul si tratativele
de pace. Cred insd ca nu ma insel daca sunt convins Ca
Lased!. Catargiu, Sturdza, Carp25° ori T. Maiorescu265 nu ar fi
putut vasli luntrita Romaniei prin valurile politice din 1914-19,
cu atata dibdcie ca I. I. C. Bratianu. Dintre contemporanii
sal, Take Ionescu, distins ca jurist, stralucit ca orator, cu-
noscator de limbi straine i dispunand de vasta cultura, per-
sonalitate plina de farmec, barbat frumps, era totusi lipsit
de nuanta bruschetei virile proprie lui Bratianu, atAt de

79
www.dacoromanica.ro
oportuna in anumite momente. Rolul franco-anglofil, jucat
de Take lonescu in mod sincer j firesc, i-a facilitat mult
lui Bratianu sustinerea neutralitatii, pand in ultimul mo-
ment. Ceea ce Ii lipsea lui Take Ionescu era mitos-ul in
jurul numelui sau, de care se bucura Bratianu, in larga
masura. Ca a stiut beneficia, in profitul tarii, de acest im-
ponderabil, care cade atat de greu in cumpana prestigiului
si reputatiei unui sef, este insa integral meritul lui Bra-
tianu
P. P. Carp, desigur un cap politic exceptional, ar fi fost
in Prusia un excelent sef de fractiune conservatoare. Dar
in Romania taran nor arierati prin biserica, a boierilor lu-
xuriosig i frantuziti, a bacanilor i functionarilor semidocti,
nu am putut intelege cum de a Lacut politica militanta. Nici
cea mai buna ideea politica nu se poate realiza fard directa
ori indirecta colaborare a poporului. El avea dispret suveran
contra vulgului i admira Prusia. Pe Aurel Popovici i pe
cei care il urmam, ne tinea de un fel de nebuni inofensivi.
Caci, at:A de distrugerea monarhiei habsburgice prin ori
fard a fi realizat Grossostreich"-ul Ii aparea o imposibi-
litate, ca i infrangerea prepotentei hegemoniei maghiare.
Titu Maiorescu se deosebea de P. P. Carp numai la coloritul
si exprimarea conceptiilor sale ...
Nicolae Filipescu261 era un temperament vindicativ, per-
manent gata la datorie de atac; om de fierbinti sen-
timente de patriot. De unde si cum si-ar fi putut impune
Filipescu calmu1 nonsalant al lui Bratianu, spre a-si std-
pani sangele i a-si echilibra ori a-si infrange limba? Ci .

toate ca si dansul se mai calmase, de cand ii rapusese in


duel pe Lahovary i condamnat la inchisoare scrisese
intelepteste: Ciitre un nou ideal, totusi nu i-a fost dat sa
poata persevera prea mult pentru realizarea unei idei
Nababul, Grigore Cantacuzino, a fost un batrdn, distins
mai cu seama datorita faptului ca era cel mai mare latifun-
diar al tarii. Era unul dintre acei oameni politici care Ii
permiteau luxul de a sta departe de meschinariile intrigilor
de partid, considerand ca astfel ii pot salvgarda mai sigur
interesele particulare Intre acestia 1-as seria i pe Ionas
Grddisteanu (numit Cercelus", pentru cã a purtat pand la
Ir oarte un cercelus de aur in ureche, pe care cucoana mare",
mama-sa, i 1-a aplicat la sfatul unei tiganci, ca scut contra
deochiului si a bolilor molipsitoare). Era un om de inima
si nu numai pentru cã luptele noastre din Transilvania
erau obiect de admiratie la Bucuresti ci din sincer in-
79
www.dacoromanica.ro
teres, era un sprijinitor i devotat sfatuitor al memorandisti-
lor. Cella Iti conervatori, takisti i liberali din lotul II, nu
pot veni in consideratie alaturea de Brätianu.
Ar mai fi de insirat Nicolae Iorga, ca om politic prin-
tre sefii" timpului. El e insa caracterizat prin sine insusi.
A fost un imens magazin de stiinta, subiectiv in criticile
sale de orice natura, intolerant cand se simtea atins in
punctul sau nevralgic al vanitatii copilaresti si tot pe atilt
de usor de c8stigat printr-o magulire, chiar i lipsita de fi-
nete. cat de sumar judeca, rezultd suficient dadi redau o
scena, petrecuta scurt timp inainte de plecarea delegatiei
noastre la Conferinta de la Paris: incercam sa-1 induplec
lu reda0.a Neamului Românesc" Sà vina cu noi, ca un
mare si competent istoric. Credeam in ignoranta mea
ca* la Conferinta, istoricii ar putea avea un rol hotarator
(noroc cä nu a fost asa). Iorga, ofensat cà nu fusese invi-
tat ca delegat ceea ce eu nu puteam sti imi raspunsese
al-Aland asupra uii closetului, pe care erau desemnate obis-
nuitele 00:
Aveti doi delegati!
Nu inteleg
Bratianu si Take Ionescu, 0+0-0!
(18 II 1946 Sibiu
comite o intrelasare vinovata, daca nu i-as recunoaste,
ceea ce dupd judecata mea i se cuvine lui Alexandru Mar-
ghiloman. Fiul unui fost mare arendas, tlevenit mare pro-
prietar, A. Marghiloman dispunea de o importanta avere.
Dotat cu calitati intelectuale exceptionale, avand b cultura
universala superioarä, erd gentleman-ul desavArsit in toate
manifestarile individualitdtii sale si un Lebenskiinstler262.
Grajdul sat' de cai de curse era celebru. Hainele si le co-
manda la Paris, iar rufaria ii era spalata tot in orasul lu-
minii. Menu-urile sale, gatite de bucatar francez, erau ser-
vite de lacheu francez, iar când sunai, tot servitor francez,
in livrea, iti deschidea usa casei. Prima lui sotie a fost prin-
tesa Eliza *tirbei.. In protipendada bucuresteaná, A. Marghi-
loman era magister elegantiarum. Totusi, acest bärbat ele-
gant si distins, impregnat cu cultura sociala exterioara si nu
mai putin cu cea stiintifica i literard francez5, era, in su-
fletul sau, prototipul românului de bastinA. Nu numai dis-
cursurile se distingeau printr-o limbá neaos româneasca, ci
si conversatia sa particulara se caracteriza printr-un timbru
colorat de ecourile unor cuvinte i metafore, evocatoare ale

80
www.dacoromanica.ro
izvoarelor inrudite cu acelea inspirate ale limbii lui Creanga.
Strain de frazeologia dulcegariei sentirnentale patriotice a
epocii, discutand probleme politice, el analiza situatia cu
obiectivitate nepartinitoare. Cand era consultat in chestiu-
nea noastra nationala, nu se oprea la vorbe, ci gasea e -pe-
ditiv sfatul potrivit, adesea mai valoros deck- interventia
sau ajutorul material. Va trebui sa pomenesc unele cazuri
de acestea:
Prin discursul säu, singurul tinut in prima Camera a
Romaniei Unite pledoarie mai mult de acuza contra lui
Bratianu decat un expozeu de aparare a dobandit sim-
patia si stima deputatilor (in afara de liberali si de marele
copil, care a fost ornul de suflet curat, parintele Lucaciu).
Pe cat imi repugnau pseudo-francezii bucuresteni, snobi ai
Parisului, fatä de Marghiloman nu am avut, niciodata, ma-
car o adiere de repulsiune. Impresia mea era ea stau in fata
unui om intreg si a unui roman nefalsificat de francofilie.
(21 III 1946)

Am avut si la Londra cateva incidente amicale". Dupd


obtinerea sprijinului ce mi-1 oferise Lloyd George, spre a in-
cepe tratative de pace cu o comisie ruseasca, trebuia sa de-
semnez localitatea pentru intalnire. Opinia publica engleza
era pornità contra comunistilor.
Primind telegrama comisarului resortului externelor al
U.R.S.S., Cicerin, raspunsesem acceptand negocierile i comu-
nicandu-i ca-i voi propune ulterior localitatea. Lloyd George
imi dadu sa inteleg ca Englitera nu ar fi tara potrivita. (Eu
eram cobaiul de experienta. Acceptand rolul, am dobandit re-
cunoasterea Basarabiei ca parte integranta a Romaniei.) Lloyd
George spusese asa in treacat Ca poate o localitate de
king& unul din lacurile Alpilor italieni ar fi potrivita. Eu,
simtind talcul sfatului, rn-am adresat mai intai ministrului
Frantei, Cambon, vorbind despre Cannes ori Nice. Preväzu-
sem cã voi fi refuzat iar Cambon, dupa o noapte de chibzuire,
foarte diplomatic, mi-a insirat motive care ar impiedica gu-
vernul francez sa ne acorde ospitalitatea, oricat de mult ar
dori sa o faca.
Scialoja, italian de esenta pura, amabil, mi-a propus Si-
cilia. Stia bine ca marea insuld era relativ greu accesibila
pe atunci i nepotrivit situata pentru comunicatia telegrafica
telefonica. Facusem toate aceste demersuri senin, spre a le
demonstra Ca tuturor le aduceam un serviciu politic, de care
se fereau cu totii: de a relua contactul cu rusH.

6 - Memorii, vol. II 81
www.dacoromanica.ro
Lloyd George mi-a recomandat, in fine, Kopenhaga, unde
se gdsea insarcinatul englez, neoficial, O'Grady.
Vanutelli, delegat italian din diplomatie (nepotul cardi-
nalului), om tanar, tinea adeseori contact cu mine. Sub pre-
text de indiscretie amicala, mi-a aratat procesul-verbal al
sedintei (secrete), a discutiei comisiei pentru stabilirea frontie-
relor: cehoslovaco-ungare, romano-ungare i sarbo-croato-un-
gare. Dansul pledase pentru atribuirea, dorita de Romania,
a granitei banatene. Eu, citind, i-am multumit calduros, cu
toate ca era usor de citit i gandul lui Vanutelli, ea in comisie
pledase pentru o frontiera care sa asigure pe viitor vesnice
conflicte i frecaturi intre Iugoslavia i Romania. Diagnoza
intentiei fratesti a lui Vanutelli mi-a fost confirmata dupa
cateva saptamani.
Plimbandu-ma cu Alexandru Lapedatu, ne-am intalnit cu
savantul DE MARTONNE263. Era unul dintre consilierii spe-
ciali ai Conferintei, pentru probleme geografice, etnografice
etc. si, desigur, cel mai temeinic si obiectiv cunoscator al
chestiei Banatului. Cunostea toate tinuturile locuite de ro-
mani, pe care le cutreierase si era un sincer simpatizant al
poporului roman. De Martonne tinu sa ne avertizeze ca sa
primim una dintre cele trei propuneri ale comisiei pentru
delimitarea frontierei banatene, intre Serbia si Romania. Lo-
cuind el la cativa pasi, ne-a poftit in biroul sal. Pe drum
i-am reprosat ca in .sedinta comisiei am fost nedreptatiti, ro-
manii fiind sustinuti numai de Vanutelli care, fiind majorat,
s-a vazut silit sa accepte decizia. Atunci, de Martonne scoase
cu indignare procesul-verbal din dosar si ne arata textul dis-
cutiei. Adevarat ca italianul pledase in sensul textului ce
mi-1 daduse spre citire, insa, in continuarea dezbaterii, re-
nuntase sa ne sustina. Acelasi siretlic ii incercase si in chestia
frontierei ceho-slovaca-maghiara, pledand, in numele echi-
tatii, pentru reducerea teritoriului ceho-slovac, in favorul Un-
gariei. Fireste, pana la urma renuntase sa insiste si in punctul
acesta. Ii crease insä un alibi tiparit, oficial, ad usum vakuly
rnagyar"264, aratandu-mi mie, ca prieten", cele spuse de el
referitor la Romania, iar ungurilor cele referitoare la Ungaria.
Am descris aceasta apucatura diplomatica" italiana ca un
esantion .

De Martonne ne-a prezentat apoi trasarile discutate de


cei patru maria si ne-a comunicat dispozitia de catranire ce
stapan ea in sanul lor, contra lui Bratianu. Iar Bratianu fiind
in preajm a demisiei, de Martonne ne-a recomandat in-
contestabil sincer sa nu ezitam a incepe tratative, caci am

82
www.dacoromanica.ro
a vea sanse sa putem obtine desi nu intreguI Banat dar
la tot cazul o granita prin care am izbuti sa salvam tinuturi
românesti amenintate.
Alexandru Lapedatu, cu mine, am declarat Ca" nu avem
autorizarea lui Bratianu, care e seful delegatiei i prim-mi-
nistru in functie, plecat la Bucuresti. De fapt, Bratianu Meuse
diversiunea rasunatoare pe tema Banatului spre a-1 compro-
mite pe Take Ionescu ca tradator", pentru ea discutase cu
Pasié un eventual compromis, pe baza unei zone sarbesti,
cap de pod" in fata Belgradului. Fireste ea i Bratianu ii
dadea seama cã majoritatea cotropitoare din Torontal nu era
rormaneasca. In anul 1921, dupa Averescu si Take Ionescu,
urmand din nou la guvern I. I. C. Bratianu, el a dispus far&
nici o emotie sh se voteze legea baterii tarusilor° de frontiera
banateana, intre sarbi i noi cu toata opozitia noastra ba-
nateano-ardeleana caci: nu putem sa traim in conflict cu
un stat vecin, anqic".
, R. PINAUD, colaborator la Revue des deux Monds"265
intim cunoscator al tuturor relatiilor de partid si al oameni-
lor politici din Viena, dar si al organizatiei monarhiei (clua-
lismul), era pentru ramanerea Burgenland-u1ui266 in teritoriul
ungar. L-am ascultat cum urmarea sa slabeasca, i pe calea
acesta, elementul german din Austria etc. Apoi i-am raspuns:
Afara de prof. Eisenmann, D-ta esti singurul francez,
din et-4i mi-a fost dat sa cunosc, care a patruns in priceperea
incurcatelor stari austro-ungare; acestea raman, pentru un
strain din Apus, cu atat mai greu de inteles, cu cat mai adanc
incearca sa le patrunda. Totusi, sper sa te conving ea ai apu-
cat-o pe calea gresita. Interesul puterilor Antantei este ca ele
sa se asigure, prin slabirea elementului german, contra unei
viitoare agresiuni. Ce contingent armat poate da teritoriul
Burgenland-ului, ce capacitate economica reprezinta? Con-
siderand ca regele Ungariei jura, cu ocazia incoronarii, ea
va pastra teritoriul Orli i va redobandi teritoriile pierdute",
cred Ca, primind mica enclava de nemti din Burgenland, pe
iumatate maghiarizata, s-ar naste intre Ungaria si Austria un
litigiu perpetuu, o rana pe care discutiile de drept public,
atilt de proprii pasiunii de dominatie a maghiarilor, nu ar
lasa-c niciodata sa se inchege. Considerand ca Ungaria va
r,:;.rnâne si pe viitor satelita i aliata Germaniei, cred ca prin
cedarea Burgenland-ului in beneficiul Austriei s-ar obtine
un profit moral-politic mai mare decat prin cedarea care
Ungaria a unui mic petic de pamant si a unei picaturi de
germani.

83
www.dacoromanica.ro
Pinaud a discutat cu mult interes ideea si s-a lasat con-
vins. Reintors de la Viena, impreuna cu sotia sa, a primit
invitatia Lencicai la masa. Cu multa satisfactie mi-a comu-
nicer ca. Burgenland-ul a fost atribuit Austriei.
PASIC267 era primul-ministru i eful delegatiei sarbesti.
Barba lui mare, carunta ii acoperea fata, impiedicand privirea
indiscreta care ar fi incereat sa-i scruteze gandul din mimica.
Arta cu care, afard de limba sarbeascd, nu pricepea nici o
lin tbd det. at ceea ce Ii convenea, Ii inlesnea situatia, conform
trobuintei. Era incontestabil un om politic de mare experienta
§i un vulpoi balcanic, cant in multe focuri. Cu invocarea im-
prejurarii ea nu prea ii este de-a'ndernana limba francezd,
restrangea conversatia la timpul necesar, pentru a exprima cu
multd competent:a dorinta va Vestnié, Trumbié ori Popovie sa
discute chestia neplacuta, spre a-i referi.
VESTNIC, fost ministru i diplomat sarb, facea, vesnic
impresi a omului supgrat. (Socrul lui Aristide Blank, la o doua
sotie).
POPOVIC, in varsta de cca 42-43 ani, era ministrul Ser-
biei la Londra. Dupa plecarea lui Paié 0.-Vestnie, lipsind si.
niinistrul de externe Trumbie268 (delegat si el), Popovié a fost
seful ad interim al delegatiei sarbesti. Am lucrat impreund cu
el fiind i eu singurul delegat roman. Ne-am inteles sa nu
discutarn chestia Banatului. Cei 4 mari" adusesera aeja de-
cizia lor. Ar fi insemnat numai sa ne dezbinam zadarnic. In
schimb, ne-am inteles ca atitudinea noastra, in contact cu
Consiliul Suprem, verbal si prin note, sa ramana solidard.
Insa incercarea mea de a-1 convinge despre necesitatea solu-
tionarii problemelor bisericesti-scolare, cu toate argumentele
staruitoare, a ramas zadarnica. Eu propuneam ca, pentru cres-
terea preotimii romane din Serbia, sa se finanteze de care
statul roman o academie teologicd la Belgrad, condusd de un
episcop roman. Eparhia romana din Serbia sa fie bugetata
de Romania. In schimb, o episcopie sarbeasca la Timisoara
sa aibd sub obladuirea sa o academie teologica, pentru educa-
rea preotimii pe seama parohiilor sarbesti din Romania. Ambii
arhierei sà dispuna de scoli normale confesionale, pentru
cresterea invatatorilor din eparhiile lor. Sarbul, la toate ar-
gumentele mele, imi contraargumenta, sustinand cã e inad-
misibil ca sá functioneze cloud episcopii ortodoxe pe acelasi
teritoriu. Eu invocam cazul patriarhiei de Karlovac269, care in
vremca stapanirii maghiare avea sub jurisdictia sa comunele
sarbesti din Banat, pe cand parohiile romanesti erau sub
aceea a diocezei romane din Caransebes.,

84
www.dacoromanica.ro
Am cautat sa-1 induplec ca sa facem dei-nersuri spre a
obtine o dispozitie de la Consiliul Suprem, prin care Ungaria
sa fie obligata sa-si schimbe emblema. Nu era admisibil ca
raurile: Dunarea, Tisa, Drava si Sava, cele trei piscuri Ma-
tra, Tatra si Fatram si simbolurile de zoologie heraldica ale
provinciilor trecute la statele succesorale sd fie uzurpate de
Maghiaria. Ardtam cum, incepand din clasele mici, copiilor li
se infiltreaza misticismul simbolismului heraldic, trezind orgo-
liul grandomaniei in sufletele generatiilor viitoare. Acesta
produce sovinismul national la maghiari iar la nemaghiari un
complex de inferioritate, substrat psihologic pentru predispo-
zitia indiferentismului fata de propria nationalitate, daca nu
de dispret fata de aceasta, ca premizd a maghiarizarii. De la
salile de invatamant ale gradinitelor de copii mici, emblema
Ungariei era afisatd si interpretata in toate scolile. De ase-
menea, e explicata notiunea Sfintei Coroane a Ungariei".
Aceasta e definità astfel ca notiune de drept constitutional;
sfanta coroana a Ungariei este reprezentanta liber aleasa a
natiunii maghiare, impreuna cu regele incoronat. Aceasta for-
mula cuprinde:
1. Tot poporul Ungariei, fara deosebire etnica, alcatuieste
natiunea maghiara.
2. Camera reprezintd aceasta totalitate (cens, falsificari elec-
torale, vot pe fata etc.).
3. Regele nu intra in exercitiul drepturilor sale deck daca
s-a incoronat (prestand prin jurâmant semnat pe diploma
inaugurald" si apoi cu ocazia incoronarii cd va respecta pri-
vilegiile oligarhiei maghiare).
4. Aceste privilegii sunt astfel asigurate, garantarea lor
rezidand in imbinarea rituala de credinta: juraminte regale,
ceremonial religios, sfante coroana, cruce desi strambd
pe coroana; coroana primita de la Papa inainte cu 1000 de
ani, conform legendei inventate mult mai tarziu, dupa sfan-
tul" Stefan, primul rege crestin al Ungariei; Ungaria sub pa-
tronatul Maicii Domnului, doci Regnum Marianum".
Nici Uri neam pe rotogolul parnantului, deck ungurii, nu
au fost mai iscusiti inventatori de metode si falsificari, pro-
duse spre a-si servi interesele de clasa si cele politice. In re-
petate intalniri am ilustrat cu pilde reale interpretarile
practicate de regimurile politice unguresti, incercand sa-1 in-
duplec pe sarbul meu sa recunoascd importanta schimbarii
heraldicii emblemei Ungariei. El persevera in intransigenta
lui, raspunzandu-mi razand: Lasa-le jocul cu animalele heral-
dice si necazul ce-i va roade privind simbolurile raurilor noas-
tre. Noi rdmanem cu teritoriul".
85
www.dacoromanica.ro
Frapanta identitate de conceptie politica a sarbului cu
aceea a lui I. I. C. Bratianu! De multe ori incercasem sa-1
conving i pe dansul de importanta schimbarii emblemei Un-
gariei. Si Bratianu ma asculta cu un zambet plictisit, ca, la
urma, sa-mi raspunda tot: lasa-le ungurilor emblema, bine
ca noi ramanem cu pamantul." Nici unul, nici altul nu-si
luau osteneala sa incerce macar a pricepe firea maghiara, de
care totusi, pe viitor considerand tratatul minoritatilor
ambele tari trebuiau sa tina seama, atat in interesul aranja-
mentelor interne, cat si al relatiilor externe. Ambii se mul-
tumeau sa savureze triumful momentului. Erau individuali-
tati congeniale, sub un anumit raport, produsul mentalitatii
evolutiei istorice [si] social-politice, de pe teritoriul situat
geografic intre gradele 35 si 45 de latitudine si 20-30 de Ion-
gitudine.
DMOWSKY271, primul delegat polonez [era] un barbat zdra-
van, tip frumos, burlac, din tinutul fost rusesc al Poloniei.
Neted, in contactul oficial si personal, de cultura universala,
logic si documentat in argumentare. Fiind invitat la ,masa,
la dansul, impreuna cu Bratianu, am petrecut, trei ini im-
preuna, cateva ore foarte instructive, infrumusetate prin am-
bianta calda poloneza. Instructive, pentru multele informatii
autentice, primite in privinta starilor reale politice, sociale
si economice din Polonia in statu nascendi272. Realizarea re-
nasterii statului lor national, dupa martiriu i nenumaratele
jertfe, era supremul lor ideal. Insa fata de intreg teritoriul
Rusiei tariste, industria fusese mai progresata pe teritoriul
polonez. Debuseul lor era asigurat in intreaga Rusie, pand
la Oceanul Pacific. Una dintre problemele mai grele, ce aveau
de solutionat nou-nascutul stat, o crea viitorul marii industrii,
nu numai din cauza pierderii pietii, ci si considerand prein-
tampinarea somajului muncitorimii.
GRABSKI, ministru polonez, om de la roata, participa re-
gulat la sfaturile de la hotelul lui Trumbiá.
TRUMBIC ajunsese ministru de externe sArb. yusese de-
putat in Reichsrat-ul din Viena i primarul frumosului oras
Ragusa Vecchia273 din Dalmatia. De profesiune advocat, era
la Paris impreuna cu doamna. Despre dalmatini era veche
vorba la Viena Ca ei sunt francezii intre slavi. Acest renume
se datora infiltratiei culturii italice in Dalmatia, de pe timpul
stapanirii venetiene (si anterioara). (La Viena, studentii dal-
matini vorbeau, intre ei, de obicei italieneste).
Trumbié era un barbat aratos, elegant, de maniere fine
si fire simpatica. A avut mult de fured cu firea balcanica a lui

86
www.dacoromanica.ro
Pa-i si tovara-sii politici ai acestuia, veritabili Balkandiplo-
maten"274 in comparatie cu care, barbatii nostri politici bucu-
resteni erau fiecare un Richelieu. De mai multe ori am avut
chestii de aranjat cu Trumbiá. Ce contrast intre dânsul, ade-
varat european, respectiv Paié si semenii lui. Relatia noastra
cu Trumbié, intelegerea cu el, era tot asa de civilizata Ca si
cu dalmatinii Smodlaka, Cingria s.a., dar ei aveau destul de
furca cu fratii lor din BeIgrad.
Americanii nostri romani, cuprinsi de febra nostalgiei, uzau
de toate mijloacele spre a obtine posibilitatea de a se repa-
tria. Nu numai tembelismul bucurestean, ci sfiala de acest
element contaminat de libertatea americana reprezentand
un ferment progresist pentru guvernantii metodelor fanariote
ale partidelor istorice" regatene a adus cu sine aplicarea
sabotarii americanilor", prin oficialitatea romând. In loc de
a trimite in America un ministru plenipotentiar inimos, care
sa stea intr-ajutor acelor zeci de mii de români ardeleni
banateni, la legatia [noastra] americana a fost lasat un tip pa-
tologic, un secretar Lahovary, cu sfinti la Jerusalim", care
se ascundea dinaintea românilor si le fdcea incurcaturi. Acest
Lahovary, fireste, se ferea sa ia contact, macar neoficial cu
lumea oficiala. Bratianu trimise, in fine, in America, pentru
repatrierea românilor, un comandor, Pantazi, in vara lui 1919.
Pretextul era ca acesta avea sotie americana Obisnuit, la
sfiirsituI carierei sale de ofiter, cu metodele de disciplina bru-
tala, dânsul, in contact cu romanii transilvaneni, Ii trata ca
pe niste recruti, pusi la dispozitia inapelabilului sàu arbitrar.
Ei, scandalizati, neobisnuiti cu asemenea maniere, nici din
partea jandarmilor unguri, s-au revoltat (pacat a nu I-au
invatat omenie). El i-a declarat de bolsevici". Autoritàtile
americane pentru emigranti au facut un raport, caracterizand
cu aspra critica procedeele oficialitâtii romane fata de ceta-
tenii proprii i [ail Romaniei. Acest capitol al gestiunii co-
mandorului Pantazi (recte Bratianu) este una din paginile mai
compromitatoare ale reputatiei guvernarii romane, in fata
strainathtii (in fruntea oficiului american pentru emigranti
era o inimoasa femeie).
Scarbitj de reprezentantul guvernului bucurestean, roma-
nii, ajutati de bunavointa autoritatior americane si de cele
ale Serbiei, Ii luau vizele de repatriere la consulatul sat.-
besc si debarcau in cete-cete la Le Havre. Acum dadearn in
Europa de etapa noua a pfbstiei i lipsei de omenie oficiale
bucurestene. Eu delegasem la Le Havre un tanar (Gabor din
Voila) si altul in gara Paris, spre a sta in ajutorul celor so-

87
www.dacoromanica.ro
siti. La legatia romana nu voia nimenea sa stea de vorba cu
ei. Ministrul Victor Ahtonescu om de casa al lui Brat'anu
sub pretext cd nu-i cunoaste i ca actele nu le sunt in
ordihe, dispusese sa fie trimisi la mine, scuturandu-se de sar-
cina de a-i primi. Ei erau ardeleni, dansul flusturar, si urcau
bietii oameni cele trei etaje la Hotel Powers si-mi caiau pa-
taniile lor cu autoritatile romane. Trebuia sa certific pen tru
fiecare cà e roman, din comuna cutare, judetul cutare. Iden-
tificarea era foarte usoara. Abea rostea cateva cuvinte, stiam
ca romanul este de prin vreun judet din sud, de pe valea So-
mesului, de prin Bihor, Maramures etc. 11 intrebam cat de
departe e satul lui de capitala judetului, cine e preotul etc.
Nu ma adresam insa in ton de investigatie, ci prieteneste,
oferindu-le ocazia sa toceasca cu pantalonii lor fotoliile im-
bracate cu moire276. (Curand romanii mei au zdrentuit stofa
iar hotelierul a inlocuit-o fara dezdaunare cu alta garni-
tura.) Zadarnic am cautat sa-1 induplec pe Victor Antonescu
sa simplificam metoda p ntru obtinerea vizei. El se ferea sa
nu se furiseze in tard vreun cetatean strain". Parca ravneau
taranii straini sa vina din America in tara noastra, in loc sa
ramana acasä. n schimb, napadeau- peste granita galitienii si
kazacii276 din Rusla.
Romanii transilväneni dupa un scurt popas la Paris
unii deosebit de grabiti, chiar fara a se opri In Franta ple-
cau acasa, traversand Iugoslavia. Ce-i pasa legatiei romane,
lui Victor Antonescu, de ei? Ce-si batea capul consulul Ro-
maniei, fudulul cumparator al granelor latifundiarilor valahl,
D-lui Dreyfuss277, cu soarta lor? El francmason de grad
superior isi oferise ospitalier palatul de pe Champs Elisées,
primului-ministrul roman, pe tot timpul Conferintei, ca lo-
cuinta, cu bucataria si cu bucatarul. Astfel, se demonstra ca
antisemitismul romanesc nU este decat o calomnie.
Totusi, guvernul de la Bucuresti nu a putut ramane, fata
de romanii reintorsi din America, la infinit consecvent tac-
ticii sale de dolce far niente. Caci pe liniile ferate din Iugosla-
via, gentile si lazile romanilor erau sistematic jefuite. Plan-
gerile i reclamatiile lor au silit, in fine, guvernul, sa ordOne
o interventie diplomatica. Victor Antonescu fiind la Bucuresti
impreuna cu Bratianu legatia s-a declarat lipsita de atri-
butia indeplinirii unei misiuni diplomatice atat de delicate.
De aceea, ne-am hotarat, la propunerea lui Misu, doyenul di-
plomatilor români, sa ne prezentam impreuna Ia Trumbié,
ministrul de externe al Iugoslaviei. Primindu-ne, noi am ra-
mas in picioare in fata lui, intr-o atitudine de oarecare gravi-

88
www.dacoromanica.ro
tate oficiald iar Misu i-a comunicat ordinul primit de la gu-
vernul nostru, de a-i aduce la cunostinta, guvernului sarb.
jacmdnirea suferitd de cetätenii rorndni in trenurile de tranzit
särbesti. Trumbié a ascultat linitit i a rdspuns Ca e sur-
prins de cele aflate i ne multumeste ca i le aducearn la cu-
nostintd. Va trimite raport urgent guvernului sau, care de-
sigur va grdbi sa inldture repetarea acestor cazuri. Apoi ne-a
oferit loc i toti ne-am aprins tigaretele.
Da, D-lor colegi", zise Trumbié, stiu Ca se intarnpld
multe abuzuri i vd asigur cà guvernul face tot ce poate pen-
tru a stabili ordinea legald i stari normale in tard. Veti
intelege insd ca dupd toate suferintele rdzboiului, retragorea
truoclor noastre, repatrierea lor regimentele vorzi de prin
pacluri i munti, provenite din armata austro-ungara greu-
tatile cu organizarea administratiei si comunicatiei nu au
putut fi Inca pe deplin inraturate. Totusi, fireste, voi stdrui
si sunt sigur [ca] guvernul meu va da dispozitii urgente."
Apoi, luand o cartolina, mi-o intinse zicand: am prImit
aceastd harta, de pe care au disparut aproape de. tot siarbii ..."
Dispusesem editarea unei mid harti etnografice, pe o carte
de corespondenta, ca un memento de propoganda a starilor
etnice din Banat. Caius Brediceanu o executase, pe baza da-
telor statistice oficiale. Regret cd ai primit-o, D-le Ministru,
pentru cã, spre a nu-ti face suparare, am dthpus sd nu ti se
trimita. Ca sunt asa de putini sdrbi indicati pe harta noastra
se datoreste cartografului Dr. Cvii6. Pe hartile lui au dispdrut
aproape de tot romanii, ca sã reapard pe ale noastre."
MICA ANTANTA" s-a nascut din initiativa lui VENIZE-
LOS, la 18 mai 1919. Dânsul invitase, in biroul sdu de la
hotelul angajat de delegatia greaca, pe reprezentantii, Sta-
telor succesorale". Bratianu rn-a avizat i ne-am prezentat
impreund. Din partea Cehoslovaciei a venit Kramaf, a Polo-
niei, Dmowski, a Iugoslaviei, Trumbié. Afard de Venizelos
era prezent si Politis, delegat [grec] si pe atunci profesor la
Universitatea din Bordeaux. Venizelos a propus ca pe viitor
sa rananem in contact permanent si sa ne coordonam atitu-
dinea Ltd de Conferinta. Principial am cdzut de acord, fard
discutie. S-a stabilit sá ne intalnim zilnic la hotelul sarbilor,
in salonul spatios al lui Trumbié, amfitrionul nostru.
In afara de iugoslavii arnintiti pand acuma, participau,
cand unii, când altii, la discutiile cu noi. Indeosebi tin sã amin-
tesc pe dalmatinii Smodlaca i Cingria. Cu primul locuisem
impreund in Viena, la Pension Zenz, dupd ce fusesem operat.

89
www.dacoromanica.ro
Chemandu-ma seara tarziu, sub pretextul unui consult me-
dical, facusem cunostinta prin Frau Zenz, evitand astfel mice
suspiciune de relatie politica intre noi. La Paris reluasem
cunostinta la ceaiurile saptamanale de la H. W. Steed si
Madame Rose.
Dintre cehi, prim-delegat era Kramaf (caci Masarik lucra
mai mult din umbra, intre culise, pe la cei Mari"). Cu Kra-
mai"- eram in veche cunostinta din Viena. Dânsul fusese unul
dintre ciei mai activi deputati din Partidul Cehilor Tineri in
Reichsratul austriac. Tn timpul primului razboi mondial, fiind
implicat intr-un proces de inalta tradare, fusese condamnat
la moarte i apoi gratiat de Imparatul. Tip caracteristic slay;
parul tuns potrivit, vertical, mustati i barbison; inalt de
cca 1 75 cm; temperament viu; om cu pregatire politica, ru-
sofil fervent, deghizat in carapacea slavofila. Se temea ca Ro-
mania se va angaja sa-i dea armament lui Petlioura278 si in-
tervenea la ocazii potrivite i nepotrivite, pe langa Brat:arm
si pe langa mine la o ocazie si pe lânga sotia mea, pe
Champs Elisées cautand sa ne dernonstreze ce greseala
am comite, daca am face-o. (Fireste, nimic nu era mai de-
parte de noi decat intentia de a vari degetul roman intre
scoarta si copacul rusesc). Era penibil sa-1 vezi pe vajnicul
sef ceh din camera austriaca, in discutiile cutarei comisii a
Conferin,tei de la Paris. Mai cu scama sa-1 auzi zicand de
exemplu: monsieurs nous ne pouvons pas regarder avec les
mains dans le poches que = meine Hem, wir können nicht
mit den Minden in den. Taschen zuschanen. class . . 279 Unii
secretari francezi, fanti tineri, notau pe ascuns astfel de bo-
sisme"280 din gura cella si lasau colectia sa circule, in jurul
mesei. Tot pe atat de putin se deranja Kramaf de-a tine la
scadenta angajamentele luate fara preaviz ca i Benes,
insa amandoi stiau sa le ia in prealabil cu cea mai fireasca
amabilitate. De concurenta omului cinstit si superior ambilor,
Milan Hod2a281, s-au ferit ca cle foc. Cu toate staruintele mele
si fagaduintele lor, nu 1-au chemat la Conferinta. Prezenta
lui era indispensabila, acasa in Slovacia, cu toate ca Hod2a
vorbea i englezeste, iar franceza lui cultivata ar fi putut
dispensa urechile necehe de cacofonia iremediabilel pronun-
tari a lui que" pe ceheste: qua, qua, qua ... din gura lui
Bene.
Indata ce chestia minoritatilor" se puse in discutie; Bra-
tianu ma insarcinã sa iau contact cu conducatorii cehi, dan-
sul va discuta cu cei polonezi, pentru a cadea de acord asupra
unei tactici solidare de rezistenta contra tratatului minori-

90
www.dacoromanica.ro
tatilor", refuzând cu totii semnarea. Kramaf era pe atunci
rninistru de externe i delegat al Cehoslovaciei. Revoltat con-
tra interpretArii Punctelor wilsoniene", ce le dAdeau 'Daná
si cercurile guvernamentale engleze, Kramal- .insd promise 61
ceho-slovacii vor fi solidari, refuzAnd semnatura acestora, im-
preund cu noi i cu polonezii. Pe langA cei din urmd vor de-
pune i ei toatà solicitudinea, in acest sens; de asemenea,
contra incercArilor de salvare a Austro-Ungariei. BrAtianu a
obtinut acelasi rezultat satisfAcAtor din partea polonezilor.
In sanul marilor aliati" stApanea naiva conceptie cà prepo-.
tenta germanA ar putea fi definitiv infrantà prin conditiile
tratatului de pace, perpetudnd pe lângA midi ciungAriri de
frontierA existenta monarhiei habsburgice. Wilson tinea
mortis la infailibilitatea celor 14 puncte ale sale, care la po-
zitia X enuntau: Va conveni sA li se acorde popoarelor Aus-
tro-Ungariei, cArora voim sä le asigurArn locul kr intre na-
tiuni, usurdrile (les facilites) cele mai intregi (entières) de
dezvoltare autonornA". Acea cea mai intreagA dezvoltare au-
tonomd" ar fi rdmas un petic de hartie, aranjatd in Ungaria
in beneficiul oligarhiei etnice maghiare, privilegiatà pe dea-
supra in tinuturile nemaghiare si de tratatul minoritä-
tilor, multumitá traditionalei perfidii maghiare. Iar in Austria,
prin irnbecilitatea tembelismului tacticii si metodelor de
Fortwursteln282 s-ar fi continuat mai departe fardmitarea ener-
giilor nationale, in profitul pangermanismului si panmaghia-
rismuluir aliatii urmAndu-si calea spre Orient, spre triumful
lor final. Daca pan A la sfArsit Conferinta s-a terminat totusi
cu dezmembrarea Austro-Ungariei i cu crearea statel or na-
tiunilor succesorale, acest rezultat nu se datoreste nici pa-
trunderii, nici intelegerii, nici prevederii celor Mari". Acestia
erau lipsiti de cunoasterea situatiei politice germane re-
zultatul traditiilor sociale si al ideologiilor (H. E. Cham-
berlain, Gobineau, Nietsche283). Iar in labirintul austriac or-
becdiau, pe &And in labirintul maghiar nu puteau nici mAcar
incerca sä se orienteze, orbiti de culorile liberale".progre-
siste", falsificate i strAlucitoare in lumina .generoaselor re-
flectoare francmasonice. HotdrAtoare, pentru crearea statelor
succesorale, a fost neobosita actiune a ziarului Times". Acest
ziar a combAtut zi de zi absurdele incercAri de solutii si corn-
promisuri, nAscute din ignorantA si din graba incheierii tra-
tatelor de pace. Nu erau deck trei oarneni care, din patriotism
englez curat, au dus aceastd grea si mare luptd. Unul a fost
HENRY WICKHAM STEED, directorul Times"-ului. Dansul,
ca fost corespondent al ziarului londonez, ani de zile, la Roma
si Viena, a pAtruns cu sArguintà si clarviziune toate misterele,

91
www.dacoromanica.ro
cauzele i culisele fenomenelor politice din monarhia habsbur-
gica. Dispunand de o pregatire politica vasta, teoretica
practica, se bucura de cunostinta personala a tuturor cercurilor
sociale si a personalitatilor conducatoare politice, din sanul
diferitelor nationalitati ale monarhiei. Pentru judecata lui, de
imuabila obiectivitate i claritate in privinta Austro-Unga-
riei cu adevarat:
Quidquid latet adparebit
Nil inultum remanebit284

Combatand ziva-noaptea, in redactie, in sedinte, interve-


nind pe la puternicii zilei, alergand, dovedind absurditatea
solutiilor prin formule tranzactioniste, a putut avea satisfac-
tia deplinului triumf final la Paris si la Londra.
LORDUL NORTHCLIFFE, proprietarul-editor al ziarului
Times", convins de competenta indiscutabila a punctului de
vedure sustinut de Steed, a fost neclintitul sprijinitor al aces-
tuia nu numai prin autoritatea i prestigiul de care se
bucura in cercurile politice ale Conferintei ci i datoritã
influentei ce o exercita asupra opiniei publice engleze, prin
ziarele sale. Dar acesti doi barbati, providentiali pentru infap-
tuirea statelor nationale succesorale ale monarhiei dualiste,
vor trebui sa-si gaseasca biograful, in sanul acestor natiuni
eliberate care, cu gratitudinea oferita lor prinos, sa le eterni-
zeze meritele i memoria.
SETON WATSON (Scotus Viator) a fost al treilea publi-
cist englez, temeinic cunoscator al starilor din Austro-Unga-
ria si al natiunilor negermane si nernaghiare. Si dansul si-a
avut partea de merit nepieritor in lupta pentru imprastierea
nebuloasei conceptii wilsoniene si a otelirii conceptiei lui Lloyd
George contra tentatiei oportuniste de a ceda presiunii unora
dintre membrii cabinetului sau, aderenti ai salvarii.monarhiei
habsburgice.
Nu am putut evita sa intercalez aceste amintiri si reflec-
tiuni, fiind vorba de ceho-slovaci. Ramane numai sa notez,
ca mai tarziu, cand a devenit actuala semnarea tratatului mi-
noritatilor, polonezii i-au adus la cunostinta lui Bratianu
cu regrete i scuze neputinta de a se tine de vechiul an-
gajament. Po Ionia fiind un stat in statu nascendi si evreii fiind
in dosul tratatului minoritatilor, ei nu pot sa-si permita ca
refuzand semnarea sa-i indispuna pe cei Mari". Alergand
la Benes, care intre timp sprijinit de Masaryk ajunsese
leaderul cehoslovac, el mi-a marturisit ca cehii semneaza deja,

92
www.dacoromanica.ro
cdci un stat a cärui existenta se datoreste Conferintei, nu
poate sa"-i bruscheze pe cei Mari". Aceeasi experientà am
facut-o cu Beneg mai tdrziu, când, dupa reintoarcerea mea
la Conferintä ca prim-ministru ar fi trebuit sà ne inte-
legem, conform fagaduintei primite de mine de la Bene;, asu-
pra cedArii prin compensatii a comunelor apsene285 din Ma-
ramures.
EDUARD BENES. Nu ma voi ocupa cu biografia lui. E
treaba cehilor. Am sä notez numai impresiile mele personale
despre felul lui de a fi. Era un individ de staturd mijlocie,
blond, agil, sprinten la vorba. Când intra intr-o sald de se-
dinta se fofila, furisandu-se costs de-a lungul peretelui, ca
o pisica precauth. Facea impresia câ, pared, grata, ar voi sà
ascunda. ceva. Norocul lui a fost marea autoritate i pestigiul
de care se bucura eruditul Masaryk. La umbra acestuia isi
putea trage sforile, exploatând cu dibAcie, fárd scrupule, ig-
noranta naiva" a apusenilor in privinta sthrilor incurcate
austriece si ungare pentru ei imposibil de relevat. Mai std-
pdnea in cercurile apusenilor un cuvânt magic, nAscut pe urma
groazei de nemti si a urii trezite contra lor, de acea groaz1
Acest Sesam deschide-te" care avansa increderea fran-
co-engleza era invocarea martiriului suferit in trecut de
cehi, din cauza boch286-ilor i interesul mondial de a-i neu-
traliza pe bochi, prin crearea unui stat independent ceho-slo-
vac, care sâ izoleze elementele boch, absorbind ca o mesà vi-
rulenta ràzboinica a boch-ilor. De panslavism si de firele sub-
terane, cu Moscova i Petersburg-ul, era usor sd se debaraseze,
invocând fata de unii catolicismul, fata de altii masoneria Si
curentele ilusite"287 din sEinul lor. Pentru anglicani servea,
ca paravan, minoritatea calvinisth slovacl Astfel, adaptarea
tacticii lui Beneg era mult inlesnità, in comparatie cu a noas-
tra. Cad, fatà de ortodoxismul nostru, plana umbra opaca
a bisericii rusesti, ca un avertisment, lipsa unei confesiuni
protestante intre români i. neputinta apusenilor de a pa-
trunde misteriosul amalgam al notiunii de greco-catolic" (les
Uniates").
Francofilia romaneasca nu trezea un ecou sincer, deciit
la unii francezi, care cunosteau situatia geografica a Tarii,
in sud-estul Europei.
OAMENII PRESEI. Cu Trenul Take Ionescu" plecaserd
la Paris multi oameni distinsi din Bucuresti. Intre ei, si nu-
merosi profesori universitari i publicisti. Meritul a fost al lui
Marghiloman, sprijinit din flanc de Stere, V. Verzea a.a.,
reusind sà convinga pe factorii politici germani din jurul lui
93
www.dacoromanica.ro
Mackensen ca. expediindu-i din tail agitatia contra ocu-
pantilor va pierde virulenta.
TAKE IONESCU era tartorul in ochii nemtilor. Lipsa de
pricepere politica si de capacitate imaginativa in a-si da seama
de realitatea sentirnentelor i gandurilor altor popoare
acest manco al diplomatiei germane nu o dovedeste ni-
mica mai drastic decat faptul ca Take Ionescu era supraevaluat
ca demagog primejdios si, in acelasi timp, taxat ca om ne-
serios. Astfel s-a jucat cu succes piesa, pe scena dublata, cea
pe seama nemtilor cu violente de agresiuni si antipatii reci-
proce de verbalism politic, si cea de dupa culise, in familie,
unde fiecare actor pricepea iscusit sa contribuie i fara
proba generala la completarea ansamblului, jucandu-si ro-
lul, in interesul cauzei comune. Asa se explica i ideea despre
individualitatea lui Take Ionescu, sugerata conducatorilor ger-
mani din Berlin si _Bucuresti la nasterea careia a contribuit
dansul, prin atitudini potrivite si declaratii premeditat sea-
pate" spre zapacirea metodicei diplomatii nemtesti.
Sosind la Paris oamenii trenului Take Ionescu"; energi-
ile lor, refulate sub ocupatia de acasa, s-au declansat instan-
faneu intr-o vie activitate fropagandistica pentru cauza ro-
maneasca. Prin presa, in discutii cu factorii intelectualitatii
literare si politice, prin informarea membrilor guvernului fran-
cez, s-a inviorat interesul, simpatia i aprecierea pentru Ro-
mania. Sub conducerea expeditiva i priceputa' a lui Take
Ionescu, un curent de energii renascute a dat impulsuri noi
activitatii neoficiale romanesti. Take Ionescu, bucurându-se
de simpatii in Franta, ca darz antantofil dintotdeauna si in-
deosebi din timpul neutralitatii, dar i de aprecierea multor
barbati de stat englezi, a putut contribui, in mare masura, la
potolirea impresiei ce o lasase Pacea de la Buftea"288 in
opinia publica a tarilor apusene. Colaboratorii sai se recrutau
din toate breslele si partidele. Ca vor fi fost mai numerosi
amicii sai de partid nu era deck firesc. Astfel, ziarul La Rou-
manie" era editat in limba francezd, de fratii Fayure i de
Honigmann, apoi, in chestii financiare se consulta cu banche-
rul Aristide Blank; intimitatea consfatuirilor sale se perpe-
tua cu Pavel Bratasanu (Nenea Pdulica)298 1i cu alti vechi
adepti ai sài, ceea ce nu excludea munca lui continua cu
banateanul Traian Vuia (primul om care, cu aparatul con-
struit de dansul, a izbutit sa se ridice in aer, prin mijloace
proprii de bord), cu S. Bocu, Octavian Goga, G. Moroianu,
Vasile Stoica290 etc., ardeleni care se gaseau in Franta.

its

www.dacoromanica.ro
Astfel au contribuit nemtii datorità priceperii, jertfirii
de sine i abilitàii lui Marghiloman sa ofere ocazie
larga barbatului politic roman, celui mai simpatizat in strai-
natate si mai potrivit, prin firea lui calda i atragatoare, in
rolul de a pregati la Conferinta o ambianta binevoitoare pen-
tru cauza romaneasca.
Durere, rigiditatea vechiului exclusivism sectar, bratienist,
al Partidului Liberal, pe de o parte, iar de alta orgoliul nas-
cut din antagonismul politicianist al arnandurora, au impie-
dicat orice posibilitate de a stabili intre ei o treuga Dei"291,
pe timpul Conferintei (incercarile mele [sunt] descrise la alt
loc). Astfel, criticile reciproce dintre ei nu au incetat pana
la plecarea lor din Paris. Treaca-mearga atitudinea personald
dintre Take" si Ionel", dar mai pagubitoare se manifesta
comportarea partizanilor takisti". Simpaticul batran, Pau-
licä Bratasanu, in fata celei mai precaute incercari de pacifi-
care, chiar i numai la pomenirea calma a numelui lui Bratianu,
era cuprins de o furie spastica. Goga practica predilecta lui
indeletnicire a intrigii, ca arta pentru arta" si a zeflemelei
cinice contra lui Bratianu. Ca banatean, Bocu se multumea
si atribuie lipsei de dibacie a lui Bratianu vina pentru ea"
ni se refuza cedarea intregului" Canat. La randul sal, Bra-
tianu, pe calea presei liberale la Bucuresti, iar la Conferinta
prin informatii date gazetarilor, arunca vina pentru pierde-
rea Banatului" in .sarcina lui Take lonescu. Ca argument era
invocat faptul Ca Take Ionescu i Paié, luand contact inainte
de deschiderea Conferintei, au incerca t sa cada de acord, sâr-
bul multumindu-se cu un cap de pod", de 50 km raza, in
fata Belgradului (vezi cartea lui Buré?). A fost un simplu
schimb de idei neoficial, al unei formule de compromis. Cum
insa opinia publica" de acasa in loc de a-i proslävi pe Bra-
, tianu, Marghiloman si Take Ionescu, pentru inaltul lor pa-
triotism dovedit in interesul Tarii, prin perseverarea con-
secventa in neintrerupta abilitate mladioasa, de sef al guver-
nului pe timpul neutralitatii [iar] pe secundul ca agent al
Antantei" carcotasii lor partizani 11 atacau pe Bratianu
pentru infrangerea in razboi" pe Marghiloman ca tradator",
iar pe Take Ionescu pentru ca. a vandut" Banatul. Toti trei
crau barbati de calitati exceptionale, de cultur i experienta
politica superioare i dispuneau de un temperament stapzinit,
spre a suporta criticile usuraticilor, meschiniloy i ignoranti-
lor stupizi, cu resemnarea filosofica a constiintei datoriei
implinite. Fiecare tia ea ingratitudinea este nu numai obi-
ceiul pamantului" romanesc, ci al tuturor neamurilor i ca
95

www.dacoromanica.ro
nu exista minciund istorica mai mare clecat: Sertatus popu-
lusque rornanus beneficiis atque injariae memor esse solet292.
In schimb se confirrna peste milenii: Proprium est generi
humano odisse quem laedere.293 In definitiv, toti trei au ra-
mas pana la sfarsit sefi mai proeminenti i respectati ai par-
tidelor istorice.
Take lonescu se bucura de mai multe simpatii intre aces-
tia si a putut sa beneficieze", timp de o lurid de zile, de e-
fii unui guvern schelet". Ajutat de temperamentul sau no-
rocos, a suportat cu usurinta votul de neincredere al camerei
mostenite de la Averescu. Complotul era bine pregatit. Cul-
mea nerusinarii ariviste a atins-o Goga, propunand la tribund
votul de neincredere, el care, atat in timpul stapanirii ma-
ghiare, cat si ulterior, la Paris, era satelitul cel mai bugeto-
fag al fondurilor lui Take Ionescu i aderentul cel mai gala-
gios in consecinta.
Marghiloman si-a luat intreaga revansa fata de atacu--
rile lui Bratianu si a barfelilor presei liberale i pseudode-
rnocratice, raspunzand lui Bratianu in marele sau discurs,
cu ocazia dezbaterii, in Camera, a programului rneu de gu-
vermre (la Ateneu). Nou alesii deputati, necontaminati Inca
dc 1. irusul politicianist, au. dovedit multa obiectivitate de ju-
clecata si bun simt, recunoscand prin aplauze meritele lui
iviarghiloman. Singur parintele Lucaciu, ridicandu-se din,
scaun si mergand in fata tribunii, stria Nu te ascultam,
trad ttorule!" i parasi sala, neurmat de un singur om.
Bratianu a ramas stapanul situatiei pana la sfarsitul Con-
ferintei. Demisionând la Ia§i294, a ldsat ca Marghiloman sa-1
substituie, in partibus295, ca prim-ministru tradator", la Bu-
cur sti. Dupa aceea, in momentul potrivit, lasa sa fie numit
gu ci ilul Coanda, omul sail de paie. Chestia Banatului si a
trat9tului minoritatilor a stiut sä le exploateze abil contra lui
Take Ionescu. Astfel, dupa Marghiloman, devenise i acesta
tr;idator". A mai ramas sa fie lichidat Averescu, guvernarea
mea fiind intercalatã numai spre a fi i eu admis, ca bol-
sevic". Maniu s-a ferit de grâtarul national" al lealului
Rege Ferdinand", facand intre timp experienta cã acel gra--
tar e servit de jarul lui Stirbei, atatat de foiul lui Bratianu,
iar frigerea rnielului manevrata de mana delicata a M. S.
Regina Maria.
Recunosc totusi, ca nici unul dintre cei care ne-am suc-
ceclat ca presedinti la consiliu, prin manevrarea dibace a lui
Bratianu, ba nici cu totii impreuna, nu am fi fost atAt de
potriviti ca dansul, pentru rolul ce 1-a jucat in timpul neu-

www.dacoromanica.ro
tralitätii si dupa parasirea Conferintei de Pace. Caci dansul
Isi cunostea tara i poporul. Take Ionescu era prea euro-
pean", Marghiloman prea francez", Averescu prea apoli-
tic zmacit296 dintr-o extrema intr.-alta de ultraarivistii
Goga i Taslduanu si de cinicul si desteptul Argetoianu, iar
Maniu i cu mine, prea doritori de a accelera instapanirea
metodelor de legalitate si constitutionalism in administratia
.de stat. Bratianu insd stia cum trebuie guvernat pentru a
multumi apetiturile singuraticilor, proportional cu valoarea
lor pentru partid si cum trebuie stamparata setea de scan-
dal a opiniei publice" naive. Caci rutina unui barbat de
stat, pe langa un sac de minte, trebuie sa dispuna si de fan-
tezie prodigioasà, in inventarea diversiunilor, pe seama mul-
timii lacome de senzatii si de infaptuiri folositoare obstei.
Curn fantezia i superficialitatea judecatii mediteraniene e
mai vie si mai pripitä cleat a nordicilor, timbrarea de tra-
datori, pe calea presei, a contrarilor politici, ofera cel mai
comod si mai ieftin mijloc. Cetatenii au tema cotidiana, de
discutie controversata pro si contra conform tempera-
mentului lor subiectiv i dupa partidul cdruia Ii apartin pen-
tru moment. Sefii calomniati, imunizati fga de libertatea
presei" nestematul bun constitutional" Ii \rad de
treaba. Prin gazetarii bine selectionati, Bratianu dispunea de
un stat major de pene maiestre in arta de a murdari pe con-
trariu, fara a-1 otravi serios. Astfel, nu-i inchidea calea clek a
se inscrie in Partidul Liberal, matamorfozandu-se din takist,
conservator, averescan etc. cam tradator, cam spertar, cam
hot intr-un liberal curat ca si cristalul" (de exemplu Th.
Florescu,297 Stelian Popescu298 etc.). Bratianu mai dispunea
de avantajul aliantei de nezdruncinat datorita cumnatiei cu
printul Stirbei, pe sora caruia avusese prevederea sa o di-
vorteze, in timp util, de Marghiloman, Ajunsesera amandoi la
lirnita de varsta matrimoniala, iar Bratianu si-a asigurat ast-
fel permanenta colaborare a familiei regale. Ce usor a putut
sl ma inlature ca bolsevic" pe cand absentam din Ora
sieram pe cale de a intra in tratative de pace cu U.R.S.S.
Timid cum era, Regele Ferdinand mi-a dat sa inteleg destul
de lamurit. k audienta de 4 ore (17-21), prima dupa sosirea
mea de la Londra, referind asupra activitatii mele si a re-
zultatelor obtinute, a fost tot timpul foarte amabil. Numai
cand am pomenit telegrama trimisa lui Cicerin despre care
ii raportasem telegrafic a facut observarea:
Trebuia sa ceri aprobarea Regelui.

7 - Mernorli, vol. II 97
www.dacoromanica.ro
Pentru a expedia telegrama? Aveam doar autorizarea
Maiestatii Voastre de a proceda cu deplina latitudine.
Da, Insa vezi, D-ta ai telegrafiat: Romania doreste
pace si intelegere cu toate Wile invecinate, ca sa poata pro-
gresa pe baza de institutii democratice" ...
Dar, Maiestate, .e firesc ca Tara va trebui sa progre-
seze creandu-si institutii democratice, iar cand raspundeam
lui Cicerin nici ca puteam raspunde altfel ,

A continuat apoi conversatia amabila, cu care Regele isi


acoperea jena. Cad nu am evitat sa-i expun contrastul din-
tre calmul cu care primisem stirea ca am fost demis dupa
primirea aprobarii regale de a ma duce si la Roma si
dintre proasta impresie ce o Meuse demiterea asupra barba-
tilor de stat straini, cu criticile lor dispretuitoare la adresa
Tar ii. In Apus procedura parea cam balcanicä. De altcum,
ma prezentasem la audienta zambind si cu tin cadou sim-
bolic, pentru Ferdinand lealul", un exemplar de lux al vo-
lumului Tratatului de la Versailles, pe care lasasem sa-1 corn-
pacteze cu o legâtura deosebita. Pe fata coperta era imbra-
cata cu o placa de argint, lucrata artistic in relief, cu sta-
tuia celebra, fara cap, scoasa din mare in portul Samotrake.
Aceasta reprezinta pe zeita Nike, splendid sculptata, in ati-
tudine triumfdtoare si este asezata la Louvre in fata intra-
rii. Volumul 1-am oferit Regelui zicând: mi-am permis sa
aduc M. Voastre acest suvenir, ca un simbol al pacii, care
s-a incheiat tot Vara cap". Mi-a multumit, zambind si ofe-
rindu-mi thc.
Dupa cele 4 ore de audienta mi-am ingaduit, cu politetea
euvenita, sa fac atent pe M. Sa cà e asteptat la Cotroceni.
Dar sa revin asupra oamenilor presei din Paris si Londra:
In urma ordinului lui Clemenceau, presa din Paris era
oprita sa publice stiri referitoare la Banat. Eu staruiam sa
editam un buletin in limba francezd. Bratianu s-a lasat in-
duplecat cu mare greutate, sa se invoiasca cu finantarea.
Redactarea a incredintat-o insa blandului profesor de filo-
zofie Mircea Djuvara,259 fire cu totul straind de calitati ga-
zetaresti si necunoscator al problemelor ardelenest si bana-
tene.
Poetul futurist, Emil Isac,300 fusese trimis de Maniu la
Berna. Eu staruiam sa trimitem ca propagandist, in Elvetia,
pe gazetarii rutinati, Iosif chiopul si Ghita Pop, impreuna cu
Petrestu Comnenm. Bratianu s-a opus motivand cu lipsa
de fonduri pAna ce am declarat cà voi ingriji eu de finan-
tare, primind st.,imele necesare de la Consiliul Dirigent.

98
www.dacoromanica.ro
Atunci, in fine, dupd targuieli §i scaritari302, a aprobat mi-
nimul necesar. In afar& de ve§nica marcare de economii, Bra-
tianu nu avea incredere in Petrescu Comnen, nefiind Inca su-
ficient politicianist. Mai tarziu, inscriindu-se la liberali §i
jertfind numele patriotic comun de -Petrescu, in beneficiul
celui imperial al Comnenilor, a avansat repede in grad, pri-
mind cu precadere un mandat §i facand- carierd de diplomat,
din gratia lui Bratianu.
La Berna, cei trei au facut buna isprava printre corespon-
dentii straini.
JEAN VIGNEAU, redactor la Presse Parisienne" a fost
tot timpul un cdlduros sustinator al cauzei noastre.
R. de FLERS avea un distins dar de scriitor §i un re-
nume respectat. Colectia sa de carti rare reprezenta o va-
loare istorica remarcabila. Un volum cuprindea semnaturile
originale ale tuturor regilor Frantei §i portretele lor, de cand
se gaseau xilografii. Avea manuscrise de-ale lui Jean Jacques
Rousseau si alti contemporani ai acestuia. Manuscrisul Noii
Heloise e scris intr-un caiet cu scrierea citeata a lui Rousseau,
pe linii trase la aceeasi distanta. Dupa ce, prin operele sale,
a zaidacit omenirea, a ramas nemuritor prin rafturile biblio-
tecilor, facand dovada ca a avut multa minte, dar n-a fost
toata buna". Apoi, manuscrise de-ale lui V. Sardou,303 so-
crul sau. Sotia sa era o distinsa blondina, libera de orice gest
care ar fi tulburat naturaletea ea.
PERTINAX (Marchizul de Geraud), unul dintre princi-
palii comentatori francezi ai problemelor internationale, era
prieten cu Steed. Invitat la masa, in prezenta doamnei, i-am
adresat cateva cuvinte de multumire pentru serviciile aduse
intereselor Romaniei, oferindu-i o decaratie, in numele M.
Sale. Brediceanu, deschizand cutia cu decoratia, o aseza in
fata lui Pertinax, privind buimacit cu ochii sai miopi, eau-
tand rdspunsul. Doamna insa era atat de impresionata, In-
ca izbucni in lacrimi. t e tinuta a avut Steed care, in de-
cursul inult activei sale vieti, de mari succese politice, a avut
consecvent taria sa refuze orice decoratie!
Presa si presa. In afara de rare exceptii, ziaristii bucu-
re§teni au, in general, insusirea obiectivitatii profesionale.
Ca sa poti fi obiectiv, trebuie sa te epurezi de reziduurile
oricarei opinii subiective. Numai datorita unei astfel de ex-
purgatii poti obtine perfectiunea de jurnalist bucurestean. 0-
data astfel calificat, viitorul indrumator al opiniei publice
trebuie sa faca, cu precautiune, alegerea patronului sau. Daca
patronul are interes sa barfeasca si ca calomnieze un partid

99
www.dacoromanica.ro
ori un sef politic, tanihul ziarist trebuie sa dovedeasca fan-
tezie fecunda si o variatie zilnic noua in privinta pletorei de
cuvinte insultatoare, savuroase. Ordin de la sef. and DI.
Director" in schimbul unui portofoliu ministerial ori a unei
acaparari mai grase face stanga'mprejur, inscriindu-se in
partidul contrar, oferind si ziarul sau ca zestre, de azi pe
maine, colaboratorul gratifica pe prietenii vechi cu urdorile
penei sale si inalta imnuri de slava" fostHor adversari. In con-
tul pungii unui arhiereu, a unui mare industrias, comerciant,
pe tema impogitelor sustraso, a unor aventuri ,amoroase
s.a.m.d., publicistul de mare renume al zilei de maine, mai
pisca si personal taxa legala" obisnuita a tacerii binevoi-
toare. Putin noroc nu-i va lipsi, pe ascensiunea spre etajul
al 12lea al viitorului sal blockhaus. Scurt: nu pregatirea,
stiinta, talentul, nici omenia, convingerea, onestitatea, asi-
gura gazetarului bucurestean un viitor de aur", ci obiecti-
vitatea" profesionall Succesul Ii ofera libertatea presei, ga-
rantata prin constitutie.
Literatii care au ambitie trebuie sa tind mana bund cu
detinatorii privilegiului obiectivitatii gazetaresti, iar tinerii
scriitori, daca vor sa obtina un renume de efemera glorie, vor
sti sa bage de seama. Presa determina calificarea lor de mari"
ori de fleac", nu talentul lor real, nici publicul care, inainte
de a citi scrierile, ii insuseste judecata din cotidiene.
Presa franceza e moasa morala a celei bucurestene. Era
in preajma sosirii la Paris a contelui A. Apponyi. Propaganda
maghiara lucrase in tot timpul prin Elvetia dibaci
intensiv.. Cu asiduitate neobosità pricepusera ungurii sa ac-
tiveze si la Conferinta prin interpusi iscusii, rubedenii
prieteni aristocrati, preotime catolica, protestanta, evrei,
francmasonerie.
Cinci ziare mai erau angajate in interesul propagandei fa-
vorabile Romaniei. Bratianu achitase un rnilion de franisi in
scopul acesta: Redactiile trimiteau zilnic cate un secretar la
legatie, unde ministrul Victor Antonescu le cornunica ceea ce
Bratianu judeca necesar sà apara in acele ziare, in interesul
tacticii sale.
Eu, ramas singur dupa plecarea lui Bratianu si a lui
Antonescu am continuat personal, ori prin Noti Constant-
nide,3" Coltor, Gh. Crisan sau I. Pillat, sa aranjez acest ser-
viciu. Reintors insa, ca prim-ministru la Paris, dupa intru-
nirea Parlamentului, am gasit situatia cu totul alta. Toate 5
ziarele au incetat sa ne pund la dispozitie coloanele lor. In-
100
www.dacoromanica.ro
formandu-ma, am aflat ca va trebui sa platesc si eu un mi-
lion administratorului ziarului Le Temps", care va aranja
la randul sat' cu celelalte 4 ziare. Aceasta mi-a cumunicat-o
insusi directorul lui Le Temps". Dansul mi-a declarat câ
nu are dreptul sa se amestece in chestiune, aceasta aparti-
nand atributiei exclusive a sefului administratiei. Acesta, pre-
zentandu-se la mine, mi-a spus urmatoarele: Ziarele mari
sunt intemeiate de societati pe actiuni ori pe altä baza co-
rnercialii. Administratia lor se face comercial. Nu e usor de
a le sustine, capabile sa rdzbeasca in concurenta. Conferinta
de Pace a adus cu sine un sezon manos. 1\le-am folosit de
situatia favorabilä, dar Conferinta se apropie de sfarsit. Dl.
Bratianu nu a considerat aceasta stare faptica. Schimban-
du-se gbwernul roman, va trebui i Dvs. sa ne achitati un
milion de franci iar eu voi repartiza suma intre cele cinci
administratii ale noastre".
A urmat o discutie, in decursul careia eu am insirat
toate argumentele imaginabile, spre a obtine amanarea, pana
ce In-am vazut silit sa-i marturisesc adevarata situatie finan-
ciara in care ma &seam, pe care de altcum intelesesem ca
dânsul vechi client al lui Antonescu o cunostea. Cu 24
de ore inainte de sosirea mea la Paris, Antonescu ridicase,
pana la ultima centima, toate sumele aflatoare la banci, de-
pozitate pentru trebuintele statului roman. 0 singura depu-
nere de un milion nu reusise sa o ridice, in urma unei im-
prejurarc oarecare. Cu ocazia plecarii mele din Bucuresti,
contasem pe totalul sumelor depuse la Paris si eram prevd-
zut cii actele de acreditare. Se apropiau termenii de scadenta
pentru mai multe comenzi incheiate de guvernul Bratianu.
Ramas fara resurse, ma vedeam constrais sa caut un im-
prumut de cca 10 milioane, spre a putea face scadentele,
evitand alergarea dupa un credit de consolidare a datoriilor
flotante, ori de a mai spori imensul numar de bonuri de te-
zaur uzurare. A incerca gasirea unui imprumut mai mare ar
fi insemnat sã maresc, de la inceput, discreditul guvernarii
mele.
Cu ce mijloace meschine, politicianiste eram lucrat din
partea liberalà, experimentasem cand cu plecarea mea la Pa-
ris. Banca Nationala imi refuzase un credit de 100 mii franci
francezi, pentru a putea achita biletele la trenul Simplon.
Pretextul a fost ca Banca Nationala nu dispune de valuta
franceza. La sfatul lui Trifu305, ma adresai cinstitului batran,
bancherul A. Blank306 care, venind la mine mi-a pus suma
la dispozitie, oferindu-mi credit nelimitat. Fata de procedura

101
www.dacoromanica.ro
Bancii Nationale nu a manifestat deck un gest de dispret.
Eu ma multumeam cu costul celor trei bilete, pentru mine,
Trifu si Gh. Crisan, stiind Ca sumele depuse la Paris sunt
suficiente pentru toate cheltuielile curente si scadente. Aces-
tea fiind ridicate de V. Antonescu, rn-am trezit fara resurse.
Astfel, 1-am chernat pe Brediceanu si am lasat sa-i prezinte
administratorului ziarului Le Temps" cartea de contabili-
tate, spre a-i dovedi Ca pentru a nu ramane fara resurse,
chiar si pe seama diurnelor functionarilor, nu-i pot achita
dectit jumatate de milion. Tot ajutorul presei franceze, din
trecut, si-ar pierde orice valoare daca in preajma sosirii
lui Apponyi, in fruntea delegatiei maghiare ni s-ar re-
fuza posibilitatea propagandei românesti, din partea ziarelor
franceze. Dansul a plecat spre a se sfatui cu achninistratorii
celorlalte 4 ziare. Reintors, a cazut -de acord, primind un
cec de 500.000 franci.

Presa englezai. Cu Steed am avut vechi relatii prietenesti,


de la Viena. El fusese corespondent la Roma al ziarului ,,Ti-
mes" din Londra. Nurnit apoi la Viena, ne intalneam ade-
seori. Locuia impreund cu M-rne Rose, o contesa italiana,
corespondenta si dansa, a unui ziar londonez. Antecamera
lor era comuna, apartamentele se gaseau in dreapta si in
stanga. Relatia dintre ei era familiar& insa ea era mai in
viirsta decat dansul cu peste 10 ani. Cred Ca rolul ei se mar-
ginea la camaraderia colegiala si la conducerea menajului co-
mun. Perechea era in relatii familiale cu Dr. George Moroianu
(de origine din Sacele), atasatul comercial al Romaniei la -
Viena, pentru Austria si Germania. Moroianu a fost un aprig
propagandist al cauzei noastre ardelene, de pe timpul cand
fusese student la Anvers, Paris si Londra, intretinand prie-
tenesti relatii cii corespondentii marilor ziare engleze, fran-
ceze si belgiene, cat si cu distinsi fruntasi din strainatate
(lordul Fitzmaurice39. /
La Viena luam masa impreund cu Steed si M-me Rose,
Moroianu, Aurel C. Popovici, eu si alti prieteni romani, dis-
cutand probleme politice. Pentru discutii politice ii vizitam
si acasà.
Sosind la Conferinta, in iarna 1919-20 si afland ca pe-
rechea SteedClemence Rose locuia la Paris si primea lu-
mea la ceai in fiecare saptamana, ne-am grabit sa-i vizitam,
Lencica si cu mine. Cu ocazia revederii, M-rne Rose si Len-
cica s-au imbratisat si s-au sarutat calduros, reinnocland ve-
chea lor prietenie din Viena. tiind ca't de mult ii placeau
102

www.dacoromanica.ro
lui Steed tigaretele romanesti, luasem cu mine o cutie i i-o
oferii. Primind-o, dansul o i deschise i ii imbie pe oaspetii
prezenti. Tin minte Ca majoritatea lor erau croati dalmatini,
intre ei Cingria i vechiul meu cunoscut din Pension Zenz"
Smodlaka. Nu-mi aduc aminte sa fi intalnit la acele ceaiuri
cehi ori polonezi. Nu lipseau insa dalmatinii i adeseori erau
prezenti i japonezi (Mitsui?). Conversatiile erau stapanite de
che.aiunile politice de actualitate, de ceea ce se spunea des-
pre singuraticii marl", controversele dintre ei, anecdote, cer-
turi. Steed era desigur mai bine informat deck oricare din-
tre factorii hotaratori", iar ei recurgeau destul de des
spre a-i cere parerea, sfatul i interventia. M-me Rose par-
ticipa la .discutie, cu multd cunostinta de cauza, interes
vioiciune. Cand se intampla o clocnire de pareri, intre doi
insi, ea ii arunca judecata in cumpana, transand obiectiv
litigiul, cu materna bunavointa, decretand: mes chers mi-
nistres, ne parlez pas des betisesm i calma cu umor spiri-
tele. Individualitatea ei, respectata i iubita de toti, ras-
pandea acel farmec de atmosfera familiarä, de euforie si in-
timitate.
Vazand ce placere Ii produsesem lui Steed cu tigaretele
romanesti, am lasat sa mi se trimita cateva pachete, prin cu-
rierul saptamanal. Cand ne-am dus proxima data cu Lencica
la five o'clock tea M-mei Rose, am luat cu mine un pachet
cu 1000 tigarete si ma bucuram anticipat de plikerea ce am
sa i-o procur lui Steed. La sosirer M-me Rose imi spuse ca
dansul lucreaza retras in birou. Am batut la usa i, intiand,
i-am comunicat in cloud vorbe cà nu am sa-1 deranjez, ci tin
numai sa profit de ocazie, de a-i preda aceste tigarete ro-
manesti. Cu aceasta am si facut un pas spre a iesi. Steed
insa ma pofti sa sed, punand stiloul deoparte i deschizand
urmatoarea discutie:
Iti multumesc pentru atentiune dar, te rog sa nu te
superi ca ma gäsesc in imposibilitatea s'a primesc.
(EA, sutrprins.) Cum se poate, D-le Steed?
Am primit o cutie cu placere dar nu pot primi 10 cu-
tii. Sunt dator sa refuz, fata de linistea constiintei mele.
Trebuie sa apreciezi, D-le ministru, cã in situatia mea sunt
silit sa-mi pastrez, cu totul neinfluentata obiectivitatea ju-
decatii politice. Imi cunosti parerea politica in privinta ches-
tiei iugoslave si române. Prietenii mei dalmatini mi-au ofe-
rit acest suvenir de Metrovie. (arata 4pre un portret al sal,
desenat in penita). L-am primit cu placere. Mai tarziu mi-au
oferit un tablou, tot de M6trovié, de 3><2 metri, care valora

103
www.dacoromanica.ro
eel putin 100.000 franci. .A trebuit sa refuz caci era prea va-
loros, nu numai ca opera de arta, dar si prin renumele ar-
tistului. M-as fi simtit prea obligat sa risc de a fi expus pe
viitor sa ma suspectez intruna, eu insumi, in legaturd cu
chestia iugoslava, de a fi stanjenit in privinta desavarsitei
obiectivitati a judecatii mele. Am preferat sa ma scutesc de
acest pericol, iar prietenii mei, in frunte cu Mekrovie, au
respectat decizia mea. ,

Pricep si cunoscandu-va destul de bine, precum cred,


stimez consideratiile acestea frumoase, de complex sufletesc.
Spre scuza mea insà, fie-mi pennis sa constat c5, desi nu
ma tin de omul cel mai cuminte, pand in momentul acesta
nu rn-am tinut de un mare prost. Acum vad cã sunt timbrat
ca atare.
Cum asa?
Trebuie sa fiu cel mai mare prost, sa ma fi putut
gandi ca oferind lui Steed un pachet cu 1000 de tiga-
Fete as putea tulbura, macar cu o adiere, limpezimea ju-
decatii sale politice si iubirea sa de adevar. Certific cã tre-
buie sa fiu un prost exceptional.
Zâmbind, Steed imi intinde mana:
Multumesc pentruligarete.
GIBBONS, publicist american, era un barbat de cca 45
de ani, zdravan, plin de naturalete fireasca, americana. In
relatia cu dansul disparea orice reticenta, facand loc unei
dispozitil firesti, ca intre doi insi legati prin veche cunos-
tinta intima. De la dânsul am aflat cele mai documentate si
exacte informatii, referitoare la problema sionista palesti-
niana. InsarcWat de revista sa, studiase la fata locului in
Palestina aceastä complexa problema, din toate punctele
de vedere. Referatul, retiparit in brosura ce 1-am primit
de la dânsul se gasea, pana la refugiu, in biblioteca mea.
Conditiile lui de colaborator la revista erau de -a trimite
lunar un studiu asupra celor _petrecute la Conferinta. Ono-
rarul ce-1 primea era suficient ca sa tina locuinta si sa poata
tr5i la Paris impreuna cu sotia, cu doi copii si cu bonele
acestora. Dansul mai era angajat si de corespondent al unui
mare ziar american, pentru informatiile curente. Sotia lui
era, de asemenea, corespondenta Unui ziar ori a unei reviste.
liltimul semn de viata primit de la acest distins american a
fost o earth' ilustrata din Tonkiri, Indochina, la 4 IV 1931: Sa-
lutations chaleureuses, Herbert, Adams Gibbons".

104
www.dacoromanica.ro
Oferind un dejun la Ambassadeurs", unui grup de 12
corespondenti de ziare mondiale, din diferite tali, pe Steed
il aveam in fata mea, la mijlocul mesei, ial- in dreapta mea
era plasat H. A. Gibbons. Stäpanea o conversatie animatä.
Steed nu-si impunea nici o rezerva in privinta criticii celor
4 mari". Avea ce avea cu Wilson, care incurcase itele de-a
binelea si, incapatanandu-se asupra unor puncte, incerca za-
darnic s,A' se descurce. Aducandu-mi aminte ca in Declara-
tia" mea de la 18 octombrie, din Camera ungara, il compa-
rasem cu Hristos, aplicand prima bomba la fundamentul pu-
tred al Ungariei milenare", abia faceam din cand in
c And Cate o observatie. Stiam ca. Gibbons fusese elevul lui
Wilson, la Universitatea Columbia si credeam de bine sa am
fata de el consideratia ca amfitrion. Totusi, cum 'gurile come-
senilor devenisera tot mai slobode, cand meniul ajunsese la
friptura si sampanie, am crezut de potrivit momentul, sa-mi
arunc si eu grosita"309 in joc. Ca roman incepui leu
simt cea mai adanca recunostinta fata de prezidentul Wilson.
Cu cele 14 puncte el a ridicat perdeaua de nori ce intuneca
sperantele poporului nostru si ne-a trezit credinta ca, pe
urma acestor raze de rasarit, se va inalta soarele libertatii
nationale si pentru noi romanii, ca pentru toate neamurile
nemaghiare din Ungaria. Uzand de dreptul de autodetermi-
nare, ne-am proclamat, la Alba-Iulia, Unirea" noastra cu
Regatul Roman, la 1 decembrie 1918. Asemenea au procedat
si fratii nostri din Basarabia care fusesera rapiti de Ru-
sia Tarista din trupul etnic romanesc ca si cei de sub
stapanirea habsburgica a Bucovinei. Astfel, pe baza intentii-
lor wilsoniene, prin libera hotarare, ne-am autodeterminat
apartenenta statald sub suveranitate romana.
Eu, reprezentand Transilvania si Banatul, ca membru al
guvernului Bratianu si unul dintre delegatii Romaniei, recu-
noscut ca atare din partea Conferintei, ascult cu adanc re-
gret criticile dvs. contra prezidentului Wilson. Caci, aceste
critici a caror indreptatire nu pot sa nu o simt si eu
ma ating, ca [pe] bunul crestin, cand cineva ii criticii miste-
rul credintei, suferind momente de zguduire in intimitatea
sufletului sat" De mult DI. Bratianu a cerut sa fie primit de
prezident, fara sa fi fost invrednicit cu un raspuns. Asteptam,
mereu asteptam, dar raspunsul nu vine. Am intelege, dadi
ni s-ar spune: prezidentul are probleme rnai importante de
aranjat, mai aveti rabdare; de asemenea, daca ni s-ar tri-
mite vorba ca prezidentul isi imparte audientele dupa sim-
patii si ca Dl. Bratianu nu-i este simpatic, de aceea nu-si
105
www.dacoromanica.ro
jertfeste timpul problemelor romanesti. Dar a ne tine in
aceasta penibild situatie de nesigurantd, mi se pare in contra-
zicere cu uzantele internationale, practicate in masurd atilt
de larga de prezidentul Wilson, conform traditiilor demo-
cratice americane".
Aceasta a fost esenta expunerilor mele. Cei prezenti au
comentat cu observatii, cat timp vorbeam, iar apoi a inceput
Steed cu intregul sau registru de mici malitii i mari iro-
nii sä analizeze purtarea lui Wilson Ltd de primul-mi-
nistru roman. Gibbons a observat numai cä trebuie sa fie
vreo neintelegere, greseala de notare oH asa ceva. Intre timp
ajunsesem cu meniul la fructe. Cand ne asezaseram la masa,
Gibbons imi spusese Ca va fi silit sä piece inainte de termi-
narea pranzului i incepand servirea fructelor, el se scuza
fata de mine, sculându-se. L-am petrecut Wind la trepte, iar
de adio mi-a spus: Am sd vorbesc cu prezidentul. Sunt si-
gun ca-1 va primi pe DI. Bratianu, fard amanare. Nu poate fi
la mijloo decat un malentendu310".
Cateva zile dupd aceea, Bratianu ne-a chemat la sine si
ne-a comunicat ca Wilson 1-a chemat in audienta, unde va
pleca impreund cu Misu, peste o jumatate de ord. Sd-1 as-
teptdm. Dupd cca 35 de minute s-au intors. Eram de fata:
Misu, Diamandy, Antonescu, Derussi3ll si eu. Asupra audien-
tei Bratianu a alunecat, fard a intra in detalii. In schimb,
in prezenta noastrd, a dictat lui Derussi decretul-lege" pri-
vitor la incetdtenirea evreilor. Bebe Brdtianu lua filá dupd
spre a le bate la masind. Cei prezenti ascultau in tdcere.
Cand dactilograma intregului decret fu prezentata, aceasta fu
citita cu voce tare i Bebe a plecat sa expedieze telegrafic
textul, pe adresa lui Pherekyde. Acesta era prim-ministru
ad-interim si ca atare a dispus publicarea decretului-lege,
fard intarziere.
Precum am aflat ulterior, continutul corespundea ideilor
lul Wilson. Asistenta noastra, in timpul redactarii, va fi insce-
nat-o Bratianu, verosimil, spre a da actului caracterul unei
hotardri luate in consiliul de ministri. Asa s-a petrecut ul-
tima scend a demagogiei tantose liberale", de genul prin
noi insine". Dar cine va sti in viitor sa profite mai mult de-
cat in trecut, din adevarul fabulei lui Alexandrescu ade-
var atat de instructiv si tragic referitor la soartea broastei,
cand ea, mica cat un on, a vrut sa fie cat un bou"?
RENE PINAUD, colaboratorul revistei Revue des deux
Monds", despre care am mai vorbit in legatura cu plecarea lui
la Viena, ca expert, cu comisia pentru plebiscitul din Bur-
106
www.dacoromanica.ro
genland, era bine orientat asupra relatiilor politice din Austria.
Nu am cunoscut al doilea francez atat de orientat,- cu care
sa-mi fi putut face iluzia de adl convinge despre oportunita-
tea cedarii Care Austria, prin plebisGit, a acelor tinuturi ale
Ungariei. In linii mari, cunoscator al incurcaturilor interne
ale_galcevilor habsburgice, mai era profesorul Eisenmann
R. Cheradam, gazetarul care, dandu-si aere de atotstiutor,
in realitate nu pricepea problema.
TAVERNIER, de la Le Temps", ii facea datoria ca an-
gajatul lui Bratianu, executand rolul de corespondent la Iasi
si la Paris. Locuia intr-un apartament de la etajul II sau liii
al unei case de raport. Doamna, model de gospodina fran-
ceza, ajutata de o servitoare, servea o masa gatita de clgnsa
femeie culta, Ii indeplinea cu eleganta rolul social de
doamna. Ca mama a celor 5 copii, conducea educatia lor;
sotul ei find ocupat cu indatoririle sale profesionale. Ca
aproape toti intelectualii francezi, el era francmason, ea insa,
catolica practicanta. Fiind introdusa in Franta sêpararea bi-
sericii de stat prin guvernul Combes312 Doamna Taver-
nier si-a aranjat educatia religioasa a copiilor, ca multe alte
mame, ajutata de preotimea culta, sustinuta de credinciosi.
Dimineata, copiii cartierului erau imbarcati in camioane
de ale preotilor i dusi la scoala. La amiazi, Ii adunau aceiasi
preoti, le serveau masa, le supravegheau invatatul, purtarea,
jocurile, iar seara, Ii transportau acasa. Astfel se neutraliza,
prin mame, efectul lozincii congresului invatatorilor Fran-
tei: Ni patrie, ni dieu313 i eliminarea din cartile didactice a
cuvintelor Patrie §i Dieu. Iar sotii, buni francmasoni, stiau
sa-si conserve linistea in viata publica, coordonandu-si senti-
mentele de liber-cugetatori cu cele de iubitori ai linitei cas-
nice. NU a patit-o insusi Jaurés314 cu fiica sa, care nu s-a
lasat retinuta de a se face calugarita?
Ce absurde fenomene sociale nu produce credinta, fie in
diavol, in conceptia imaculata, in minunatii misterioase, fie
in doctrine ideologice, ca ale lui Rousseau, Marx, Gobineau,
Nietzsche, democratie etc. indata ce acestea degenereazd in
ortodoxism?
Tavernier a fost corespondent al marelui ziar francez
in timpul triunghiului mortii", a refugiului la Iasi si la
Bicazul Romanesc. La Paris amandoi eram in contact perma-
nent. Acest contact deveni mai calduros când m-am reintors ca
prim-ministru la Paris, pentru ca, mai tarziu, prin 1923, pre-
_Wand Bratianu guvernul si Tavernier fiind la Bucuresti, sa
nazuiasca a ma convinge de avantajele unui compromis de
107
www.dacoromanica.ro
intelegere cu liberalii. Cunosteam insa, pe atunci, destul de
exact oamenii si culisele, pentru a-mi da seama de izvorul
sentimentelor sale liberaloide-gazetaresti. Am schitat si rolul
luf Tavernier in preajma plecarii lui Pinaud la Viena, ca
sfatuitor in problema plebiscitului apartenentei Burgenland-
ului".
Pe HERVE316 1-am cunoscut prin generalul Iliescu316. Cle-
menceau hotarase expulzarea din Franta a generalului Ili-
escu (Turtucaia). Bratianu alergase la generalul Joffre, spre a-i
cere interventia. Reintors, m-a insarcinat sa-1 caut pe Ili-
escu in tot Parisul si sa-1 avertizez. Era pe la amiazi. Am
FRIA pe Sherlock Holmes, pand ce, mergand pe urma lui,
1-am gasit pe general intr-un restaurant, la masa cu prieteni.
Intrand, le-am fost prezentat si atunci 1-am cunoscut pe Hervé,
celebrul gazetar care scrisese ca tricolorul Frantel ar trebui
Implantat in varful gramezii de gunoi (fumier). Insa I-am
cunoscut prea fugitiv ca sa-mi fi putut face o parere despre
el. Impresia mea a fost ca este un om putin serios si cam
palavragiu..
L-am poftit afara pe Iliescu si i-am cornunicat mesajul lui
Bratianu: sa fie pregatit pentru orice eventualitate cad Cle-
menceau poate va dispune ridicarea si expulzarea lui. Sa
mearga acasa la hotel si sa-si inlature eventualele dosare.
Surprins si revoltat, generalul a intrat impreuna cu mine in-
tre convivii sai si le-a comunicat stirea primal S-a nascut,
in miniatura, o scena ca odinioara la clubul iacobinilor371,
apoi in mijlocul girondinilor318, in preseara petrecuta impreuna,
inainte de a pleca la ghilotina. Cei 8-1 0 insi vociferau, gesti-
culau si protestau, cu temperament francez.
Iliescu a declarat ca nu se va supune. El, fostul generali-
sim al armatei romane, aliata armatelor Antantei, nu poate
fi expulzat. Se va opune cu forta. Daca insa un astfel de or-
din ar fi dat, el va pretinde sa fie condus la gara de generali
francezi, de gradul lui, se va imbraca in uniforma de parada.
cu toate decoratiile franceze si va merge pe jos pana la gard.
Eu 1-am mai rugat din nou sa plece la hotel, promitandu-i
sä yin si eu acolo. Apoi m-am grabit sa-1 instiintez pe Bra-
tianu. Dansul ne-as trimis, pe Bébé Bratianu si pe mine, la
hotelul generalului Iliescu, fart intarziere, spre a-i sta in-
tr-ajutor. Sositi, ne-am plimbat pe culoar asteptandu-1. Intre
timp sosira doi agenti, care erau -usor de recunoscut. Ei s-au
asezat discret, acoperiti, la distanta de la camera generalu-
lui, astfel ea sosind omul pandit, a intrat neobservat de ei
in odaie si ne-am putut furisa si noi, deodata cu el. A scos
108
www.dacoromanica.ro
repede mai multe dosare. Bebe cu mine am luat cAte am pu-
tut ascunde sub pardisiele de ploaie i, coborând repede pe
scan laterale, le-am asezat in automobilul ce ne astepta. Apoi,
reintorcându-ne, am repetat, salvand restul de dosare. Astfel
nu am ajuns sa pranzesc deck dupa ora 4. Nu am intrebat
si nu mi s-a spus ce mister acoperea toata aceasta procedura
tainica. S-a zvonit Ca Iliescu s-ar fi indeletnicit cu unele spe-
culatii (de bursa?), 'care 1-au indispus pe Clemenceau. Fapt e
ca un advocat bucurestean, locotenent-colonel in retragere,
fost adjutant al lui Iliescu in timpul razboiului, era un individ
suspect si ca acesta sustinea lumea bucuresteana no-
toric nu era gingas in alegerea unor afaceri manoase. De
alta parte, generalul Iliescu apartinea putinilor intimi fami-
liari ai lui Brátianu. Clemenceau s-a lasat induplecat sa-i
dea pasuire lui Iliescu, pana ce fiica lui a fost operata de
apendicita". Astfel a mai putut ramane 2-3 sAptamâni la
Paris, cand apoi a trecut, far& alai, in Belgia. Era un om jovial,
caruia ii placea traiul bun si larg. In legatura cu d'ansul, cred
ca am datoria ã expun cazul colonelului V. Verzea. Ca li-
cean in clasa a VI-a a liceului românesc din Beius, Aurel C.
Popovici organizase o modestä societate secretâ. Cel mai agil
colaborator al sau fusese liceanul din clasa a III-a secundara,
Victor Verzea, fiul preotului Verzea din SAcelele Brasovului.
Ei citeau putinele carti românesti, pe care le adunaserà de
la pdrinti i cunoscuti.
Primind veste despre acest complot, guvernul maghiar a
ordonat o cercetare. Biblioteca primejdioasà" (de exemplu
Poezii de losif Vulcan, planul i descrierea Parisului, Dorul,
editat de Socec Bucuresti si alte asemenea carti criminale),
a fost exilata prin confiscare, liceul amenintat cu inchiderea,
copiii ascultati iar capii rautatii, Aurel C. Popdvici si Victor
Verzea, au fost pedepsiti cu Consiliul habeundi319. Popovici
a trecut la liceul din Brasov iar Verzea la scoala militara din
Bucuresti.
Dup'd refugiul la Bucuresti in urma condamnarii sale
Popovici s-a intalnit din nou cu Ver-
--
in procesul Replicei
zea, spre a-si continua prietenia de complotisti din copildria
beiusana. Am descris in alt loc cum am prestat i eu jurà-
mantul conspirativ, dictat de Verzea in muzeul unui regi-
ment de artilerie, la Bucuresti, primind i carticica cu statu-
tele organizatiei etc. Facand eu pe curierul Memorandistilor
inchisi la Seghedin i Vac, treceam adeseori muntii si ma
g5seam in intima prietenie cu Popovici 1 cu Verzea, in tim-
pul celor 18 ani, inainte ca Popovici sa se fi mutat la Wena.

109
www.dacoromanica.ro
Verzea, capitan prin 1893, avansase, incat prin 1900 era co-
lonel. Cate planuri i idei nu s-au discutat intre noi, spre
emanciparea i unirea natiei.
Fiind tineri, temperamentul vulcanic al lui Popovici ga-
sea, la inceput, terenul infierbantat in sufletele noastre, pentru
incercari de fel 0 fel de comploturi, atentate, conjuratii. Tre-
cand anii i sporindu-ni-se experientele, am invatat sa ne
dam seama de realitatea starilor de evo1utie politica, sociala,
culturala i economica, in care se zbatea poporul roman din
patru unghiuri. Tot asa sa nu nesocotim situatia geografica
a romanismului, abia trezit la constiinta existentei sale etnice,
un embrion a nu/nar i un urias ca fantast, in imaginatia
ptunnului sdu de carturari, la mesele de cafenea. Am desco-
perit ea sentimentele noastre ne seduc pe cdrari care se pierd
in prapastii ori in mocirle, in mijlocul stabilitatii momentane
a echilibrului european", amenintat permanent cu prabusirea.
coborandu-ne din stratosfera avantului planurilor noastre, .
pe petecutul de pamant dpstinat noua de ursita, Intre Asia
si Europa, am descoperit cd mica noastra alcica de lut se
oploseste intre uriasul cazan slay i intre uzinele- germane ale
lui Krupp.
Tamaduiti de marea deceptie provocata de aceasta desco-
perire, Aurel C. Popovici a scris si publicat cartea sa despre
Grossosterreich", eu si generatia mea am trecut la activi-
tate", .spre a dobandi pe cale de truda infinità ceea ce nu se
putea lua prin asalt.
Lui Verzea i-a revenit rolul de a face pe informatorul se-
filor politici. Trecand la Cluj, Budapesta, Viena, dansul ne
aducea i ducea informatii. Adeseori venea si direct din in-
credintarea Regelui Carol I. Dupd inlocuirea lui D. Sturdza,
datorita intelepciunii lui I. I. C. Bratianu ajuns seful Par-
tidului Liberal politica romaneasca a fost emancipata de
intrigile care incercand aservirea activitatii Tartidului Na-
tional Roman, de dincolo de munti, scoparilor politicianiste
liberale sustinusera dezbinarile in partidul nostru, prin
angajati clerici.
Pe colonelul Verzea 1-am vazut mai pe urma, inainte de in-
trarea Romaniei in rkboi, cand am reusit sa conduc delegatia
$tefan C. Pop, Aurel Vlad, Goldi, Nitescu la inmor-
mantarea Regelui Carol I. (Inscenarea mea a reusit datoritä
tacticilor: tehnica tacerii, marea arta a disimularii, maiestria
de a observa i cunoasterea sufletelor". Cum? Am descris in
alt loc.) Era in plin razboi european. Verzea mi-a spus: Pu-
teti fi pe deplin linititi. Cand vom intra in actiune, nu ne
110
www.dacoromanica.ro
vom opri pana la Budapesta. Vom intra alegandu-ne mo-
mentul. De fataielile lui Goga si ale parintelui Lucaciu, nu
va, pese. In momentul cand lui Bratianu nu o sd-i mai con-
vina, ei vor dispare de pe scena, undeva in Italia. Pe Regele
Carol il deplang. Totusi, a fost un noroc pentru dânsul ca
prin moarte a scapat de suferintele trupesti si de zbuciuma-
rile sale de. constiinta. De altcum, ajungea tot mai mult in
conflict cu unanimitatea vointei nationale. Eu Ii pdstrez o
pioasa amintire, recunoscatoare pentru inalta incredere cu
care rn-a onorat. Cand rn-am reintors mai pe urma de la Bu-
dapesta, dupa ce ma trimisese cu ocazia dezbaterii ce ati avut,
respingand oferta de intelegere a lui Tisza, rn-a primit in
audientá. I-am referit asupra executarii ordinului säu, dar
cu unanimitatea celor 70-80 de fruntasi cu drept de cuvant,
nu ati putut lua in considerare sfatul transmis prin mine.
La sfarsitul audientei mi-a multumit, zicand:
Nu-ti pot da, in public, un semn al recunostintei mele,
pentru toate serviciile ce mi-ai facut in legaturd cu condu-
catorii romani de dincolo. De aceea, iti dau personal, ca o
amintire din partea mea, aceasta decoratie".
Si colonelul Verzea, scotand din pupitrul bibliotecii cu-
tia cu cordonul Coroana României, o deschise spunând: Cu
atat mai mult tin la acest suvenir", iar ochii i se umplurd
de lacrimi
A trebuit sá redau pe scurt aceste date referitoare la Ver-
zea, conturate sumar, ca sà poatd fi intelese cele ce urmeazà.
Eram in preziva intoarcerii mele la Paris si Londra, in
1919, cand am fost ascultat de magistratul militar superior,
ca martor in procesul intentat contra coIonelului Verzea. Cu
ocazia refugiului, din Bucuresti la Iasi, al familiei regale si al
guvernului, Bratianu trimisese o masind dupa Verzea, care
era directorul general al postelor i telegrafelor. -DAnsul zà-
cea in pat cu febra. Voind sa se scoale, doamna Verzea
fiica-sa, cu accese de tipete i izbucniri isterice, s-au aruncat
asupra lui, conjurându-1 sa nu le pdraseasca i, bolnav cum
era, sä nu se expund gerului. Sthruintele lui nu au reusit sà
calmeze iritarea i rezistenta fizicd a femeilor. (Argumentele
cele mai logice nu erau considerate de firea geloasa a d-nei
Verzea, precum experimentasem si eu, in chip destul de
drastic:
Sosit la Bucuresti ca sà fac o importanta comunicare lui
Bratianu i Regelui prin Verzea acesta era absent. Era
la vie. L-am chemat la tefelon si s-a prezentat doamna. I-am
comunicat ea am sa-i spun sotului ei ceva foarte important
111
www.dacoromanica.ro
si urgent, rugand-o staruitor sa-1 cheme la aparat, aratandu-i
cä drumul lung il facusem numai pentru a putea vorbi ca-
teva minute cu Colonelul i cä sunt silit sa plec cu proximul
tren. Doamna a refuzat sa-1 cheme, cu motivarea Ca el trebuie
sa-si vada de culegkori. Stie ea ca noi, cu politica noastra,
ii induplecam sd plece. Insistentele mele rugaminti au rd.-
mas zadarnice. Tonul in care cererea mea era refuzata
insemna in sine o insult5. Crescendo, se apropia vertiginos
de expresii violente. De aceea am avut precautiunea sa bat
in retragere, cerand scuze pentru incomodare si terminand
cu ui sarut mainile", spre a salva reputatia ardeleana, de
oarneni bine crescuti", vrednici de a fi admisi in societatea
inalta" bucuresteana. A trebuit sa ma intorc la Viena, fdra
isprava).
Pentru ca Verzea ramasese la Bucuresti in 1916, i s-a in-
tentat pocesul in 1920. Pretextul a fost refuzul de a executa
ordinul primit. Pedeapsa ar fi fost insa prea mica, pe acest
temei, spre a produce senzatie. Dar, in fata evidentei i mult
discutatei tradari incercate de coloneii Sturdza si Crainiceanu,
guvernul Bratianu trebuia sa poata dispune si de un trada-
tor" ardelean, de marca. Fiul fostului sef al partidului liberal
nu putea ramane timbrat de trddarea cornisa dupa discursul
de la Dacia" i scuzele tradatoare ale parintelui fard sa
fie acoperit de un tradator" autentic ardelean. Acuzele con-
tra lui Verzea, desi nu puteau atinge culmile celor dovedite
in sarcina lui Sturdza, trebuiau totusi sd excite macar fante-
ziile, in masura similara. De aceea se colporta printre gaze-
tan i, prin acestia, in public, ea Verzea ar fi vinovat pentru
cd a primit sa fie primarul capitalei, sub guvernul Marghilo-
man,.. pe timpul ocupatiei nemteti i ca a comis tradare ca
director general al postelor, informandu-i pe nemti, prin te-
lefonie subterana clandestind.
(Sturdza fusese la Cluj §1 apoi la Alba Iulia, la adunarea
din 1 decembrie 1918. Prin E. Daianu320 Ii daduse un me-
moriu lui Mihali, cu rugamintea sa-1 predea lui Bratianu.
Mihali mi 1-a dat mie, iar eu, venind la Bucuresti cu Actul
Unirii", 1-am predat lui Bratianu. Continutul e o disculpare,
Sturdza arkand cum ajunsese pe timpul respingerii, prin
nemti, a armatei romane peste Carpati la ideea ca salva-
rea tarii nu se poate spera deck prin imitarea generalului
conte Yorck321, cu ocazia inaintarii lui Napoleon in .Rusia. Vezi
Ranke322.)
Ascultat ca martor, m-am prezentat in fata ofiterului in-
structor. Era *i Verzea de fata, impreuna cu advocatul sail.
112

www.dacoromanica.ro
Am raspuns la intrebarile ce mi le-au pus. In esenta, am
descris toate cele expuse asupra cazului Verzea, in rezumatul
de mai sus. La sfarOt am tras concluzia ca, dansul primind
rolul de a face pe primarul capitalei, a adus cetätenilor un
serviciu, in colaborare cu Marghiloman. Care e meritul mai
mare? A te refugia, lasand tara in balta, ocupantilor, ori a
salva cu demnitate ce se mai poate salva, spre binele comu-
nitatii nationale §i a ocrotirii intereselor cetatenilor? In pri-
vinta caractérului *i a vredniciei de roman a lui Verzea, el
a fost crainicul tuturor barbatilor politici ai Romaniei, in
frunte cu Bratianu, Take Ionescu, Filipescu, de asemenea al
membrilor conducatori ai biroului Partidului National Roman
din Transilvania. Detinator al tuturor tainelor politice, dece-
nii de-a randul, ce prWi ar fi trebuit sa fim cu totii daca
ne-am fi increzut intr-un om nevrednic de incredere. Dar
fie! Regele Carol I-ul insa, nu se poate suspecta cã ar fi
fogt victima necunoagterii sale de oameni §i a lipsei de in-
formare asupra lui Verzea, inainte de a-1 onora cu increderea.
Dupd ce se terminase ascultarea mea, anchetatorul m-a
petrecut in biroul sàu. Acolo am repetat mai pe larg amintiri
in legatura cu Verzea. Fiind sceptic ca un om cu trecutul lui
poate fi dat in judecatk pe un astfel de temei subred, ma-
gistratul a mai atins suspiciunea cu zvonul telefoniei clan-
destine subterane, care pe atunci era departe de a fi fost
pus:a in practica. Verzea a fost, in fine, condamnat, de§i eu
rämasesem cu impresia cà nici ofiterul instructor nu era mai
convins decat mine, de vinovatia sa.
Bratianu a tinut sa ramand credincios politicianismului
§i in Romania Mare". Ba, a imbogatit viata constitutionala
a tärii cu o masura original4: demiterea guvernului, in ab-
senta §efului sau sustinut de majoritatea parlamentarà si de
autorizarea telegrafica din partea Regelui, de a-si continua
activitatea in strainatate. Politicianismul liberal 'nu dorea in-
telegere, colaborare, metode constitutionale, ci haos i incurcgi-
turi, care se pot perpetua mai sigur prin frecvente schimbari
de guverne §i alegeri frauduloase.
Multumità obi§nuintei Regelui Ferdinand, de a .aseza po-
picaria guvernului dupa pofta inimii lui Bratianu, transmisa
prin *tirbei, Bratianu rasturna cu u§urinta toate nougi" §i,
farä a-§i obosi majoritatile liberale, Ii putu vota i legea
electorald i constitutia, dupa plac, ori mai precis, potrivite
confortului politic al Partidului Liberal. Cu atat mai mult,
membrii opozitiei, eram siliti s ne trudim.
In mijlocul alergaturilor §i activitatii parlamentare, ui-
8 Memorii, vol. II 113
www.dacoromanica.ro
tasem si cu de Verzea. Numai eke o vorba ticaloasa, tracta-
torul Verzea", din gura D-rului Lupu ireparabilul derna-
gog imi mai aducea aminte cazula. Dar fiica sa, maritatä
cu un inginer (Lupascu?), venind la mine, imi solicita in-
terventia, in interesul amnestierii tatane-sau ... Comunican-
du-i la o ocazie ca atat Alexandru Lapedatu, cat si generalul
Iliescu sunt tot pe atat de convinsi si ei de nevinovatia lui
Verzea, ca si mine, am luat contact cu acestia. Iliescu fusese
generalisimul armatei romane, in 1916. Nimenea nu putea fi
mai autentic documentat, cu privire la vinovatia ori nevino-
vatia lui Verzea. Prezentandu-ma la dansul, mi-a povestit
pe larg tot cazul si s-a declarat gata sa marturiseasea, in fata
oricui si oricand, ca. Verzea sufera nevinovat, fiind condam-
nat printr-o sentinta nedreapta. Mi-a promis ca va interveni
pe langa Bratianu, in favorul eliberarii lui. Cu Lapedatu
ne-am inteles de asemenea usor. Fiind si el convins Ca, in
cazul condamnarii lui Verzea s-a comis un Justizmord"323,
discutia noastra s-a ocupat numai cu modul de procedare.
Eu trebuia sä iau garantia ca. fiind in opozitia neimpacata
contra liberalilor nu se va ridica nici o voce care sa-i atace
pe acestia, pentru gratierea tradatorului". Am izbutit, aju-
tat si de Maniu, pe cand Lapedatu s-a angajat, autorizat de
mine, sa garanteze discretia opozitiei fata de Bratianu. Si.
presa de partid cat si aceea pur profesionala, de scandal, au
tacut. Si parlamentarii au trecut la ordinea de zi, asupra eli-
berarii lui Verzea. Dansul .5-a mutat la vie. Era vecin cu via
lui Mihalache si se intalneau sub cerul liber. Liberalii fiind
iarasi cu picioarele in scaritele puterii, maurul Verzea isi fa-
cuse datoria, putea sa plece.

CINA CU GENERALUL ILIESCU SI MINISTRUL FAVRE324.

Nu stiu in urma carei imprejurari am fost invitat la cina,


impreuna; de generalul Iliescu. Favre era un barbat de cca
46-50 de ani, de statura mijlocie. Cum in Franta, la dife-
rite resorturi, functionau mai multi subministri cum au
fost introdusi mai tarziu subsecretarii de stat, la ministerele
noastre Favre ocupa un astfel de post la ministerul de
interne. Pentru mine aceastd intalnire era cu atat mai inte-
resanta. Puteam sa aflu unele in formatii autentice, direct de
la izvor.

114
www.dacoromanica.ro
Conversatia s-a desfasurat viu, dintru inceput, pe tema
masingiilor electorale. Gratulandu-i pentru succesul majori-
tatii lui Clemenceau obtinuta multumita strategiei lui Fa-
vre acesta nu s-a lasat rugat, ci a inceput sa-mi tradeze
unele din apucaturile sale profesionale. Greutatea era sa do-
bandeasca in alegeri cat mai multe voturi rurale. Metodele
puse in practica au fost aceleasi in toate departamentele" Fran-
tei. Tin sa amintesc una care, conform spuselor lui Favre, a
dat rezultate pe deplin multumitoare. Pentru acele alegeri,
Leon Blum32intocmise programul nou", pentru omul nou".
Diferitele partide de stanga emulau care de care, cu lozinci
ademenitoare, democratice", salvatoare a republicanismului.
Favre, insarcinat din partea guvernului cu conducerea campa-
niei electorale, conta, fireste, pe voturi burgheze i taranesti.
Dar cu ce lozinci demagogice sa combati radicalismul, fara
a te compromite drept conservator, reactionar?
Cand tensiunea agitatiei intre partide ii ajunsese culmea,
in pietele tuturor oraselor din departamentele Frantei apa-
rura agenti electorali imbracati in salopete. Precupetele as-
teptau musterii. In toiul targului, oamenii in salopete in-
trait' in actiune: Cu cat ouale? Cu cat ceapa? Cartofii, truc-
tele, smantana, mierea etc. Cum? Vreti sd ne infometati?
Uzurari antisociali! Exploatatori ai clasei muncitoresti!" Si:
rastoarna cosurile cu oud, rastoarna lazile cu fructe, imprastie
gramezile de legume. Proteste violente, tipete, tot targul in
fierbere, pentru si contra precupetelor. Acestea reclarna in-
terventia sergentilor de politie, care asistau pasiv, privind
invalmaseala. Ei insd dand din umar raspundeau: sunt sindi-
calisti, se incred cã vor obtine majoritatea de voturi pentru
Dl. Leon. Rezultatul a fost un val de revolta, de azi pe maine,
contra acelor radicali, care a contribuit mult la obtinerea
majoritatii guvernamentale.
In decursul mesei au urmat discutii in legatura cu pro-
bleme romanesti, dar i frantuzesti. Cum pe mine ma interesa
de mult demografia Frantei, am adus vorba la aceastd fatala
chestiune. Deputatul Franklin-Bouillon, raportorul comisiei ex-
terne al Camerei dupa o discutie documentata asupra pro-.
blemei natalitatii in Franta, imi daduse volumul care continea
referatul depus in Camera de comisia insarcinata cu studie-
rea acelei probleme vitale. Sub amintirea datelor autentice,
insirate in acel studiu, ramasesem foarte impresionat. Favre
confirma, cu multe detalii, stdrile triste care ingrijorau fac-
torii conducatori ai destinelor Frantei. Da", zise el, avem
un deficit de cca 30.000 de nasteri pe tara, fata de cifra de-

115
www.dacoromanica.ro
ceselor. Pe o raza de 50 km in jurul Parisului nu se gaseste
o doica. In Bretania, partea cea mai conservatoare a Frantei,
in oddile de dormit, irigatorul nu lipseste de langa pat".
L-am ascultat cu mult interes, lara a afla vreun detaliu nou.
Apoi 1-am intrebat ce masuri se pregatesc din partea statului
pentru combaterea lentei sinucideri a natiei. El mi-a martu-
risit ca tot ce se poate face de stat i de societate se poate
rezuma la urmatoarele: legi i proceduri prohibitive contra
fabricarii i vanzarii mijloacelor de irripiedicare a conceptiei
(prezervative, pesare326, irigatoare etc.). In acellsi tinp o in-
tensiva propaganda, prin eruditi conferentiari, in interesul
perpetuarii neamului, menit sd-si traiasca continuitatea eter-
nitatii pe pamânt. Aceste conferinte s-ar tine in biserici. Efec-
tul lor ar fi trezirea sentimentului colectiv al instinctului
maternitatii. Expozitii de copii, elogiul mamei, premii, in-
lesniri fiscale ademenitoare, in proportie cu numarul copiilor
si sarcinile familiale etc.
Dupa ce terminase cu toate proiectele de dispozitii pa-
triotice, Ii raspunsei:
Toate aceste intentii de propaganda, oprelisti, conditii
de realizari, filosofdri sunt frumoase, bune la o discutie de
savanti francmasoni.
Eu sunt francmason!
i eu dar eu sunt i medic ...
i eu (ne strângem mainile zâmbind).
Amandoi: ne vom intelege mai usor".
Achitând niste prajituri intr-o cofetarie, o intrebai pe van-
zkoare dacd e pariziana, daca e maritata i daca are copii.
Era o femeie splendida: forta vitalà ii stralucea in ochi. Ras-
punsul ei confirmand toate intrebarile mele, imi exprimai re-
gretul ca o franceza, asa splendida, nu are deck un copil.
Ea imi riposta: eu mi-am facut datoria, sä Lea si al-
tele". Iata lozinca femeii franceze
Acum sa presupunem ca un Demostene ar izbuLi, intr-o
biserica, sã entuziasmeze patriotismul femeilor adunate, la
dimensiuni atat de active, incat mergand acasà, fara exceptie,
toate cate au fost hipnotizate de avantul conferintei, sd se
lase fecundate cu succes. Cand insa vor incepe primele deza-
gremente ale sarcinii, cate vor renunta sa caute o debarasare?
$i cate dintre ele vor putea fi induplecate sa urmeze sfatul
conferentiarului i pentru a doua oara?
Prohibirea politieneasca a mijloacelor anticonceptionale?
Cuin? Un prezervativ ocupa un loc minimaj. Un mamos corn-
plezant prescrie i al:Aka un pesar oclusiv, un cetatean viti-

116
www.dacoromanica.ro
cUltor dispune de o ()aid, o teava de cauciuc si un cui, spre
a-si improviza un irigator iar un bleg, prea neinderndnatie
pentru a pune insusi in practicd metoda de coitus interrup-
tusJ27, va primi, desigur cu multumire, gratioasa smuciturd de
ztich-zeirdic328, din partea sotiei.
Cu asemenea mijloace stiintifice, filosofice, politiale, fiscale,
nu se poate famddui rail. Nu exista decdt realizarea prin
educatie a vechiului dor normal al femeii de a avea copii,
trezirea acestui instinct la viatA noua. Favre intrebd:
Dar cum?
Nu existA decdt o singurd posibilitate, practicatA pdnd
nu de mult la toate popoarele crestine: educatia religioasd
a fetelor, a viitoarelor mame.
Sd ne reintoarcem la trecut, la superstitie, la inculturà?
ParcA barbatii ludnd media am fi cine stie ce
culti si pared femeia, insusindu-si anumite cunostinte superfi-
ciale, ar dobAndi o culturd care sd merite acest nume? In
comparatie cu bunicile ei, ea nu reprezintA decdt o fiinta pe
jumAtate dezrAddcinatd din solul credintei sale milenare. Acea
credintd ii servea de reazem solid, in mijlocul zguduirilor din
viatd si de un indreptar indicator al cdrdrii drepte, spre tinta
multumirii sufletesti. Educatd in constiintd CA menirea femeii
este sd nased in dureri, considera o nenorocire de a rdmdne
stearpA, si un pAcat, pierderea sarcinii. Cultura" a invdtat
femeia sd citeascd, sa creadd in echivalenta ei biologied cu
bdrbatul, sd desconsidere deosebirile fiziologice dintre sexe,
sA se zbatd dupA dobAndirea drepturilor egale cu ale bAr-
batului". In loc de a determina prin educatie ocupatiile po-
trivite firii si. organismului viitoarelor mame, prin educarea
identicA cu aceea a viitorilor barbati, progresul" a realizat
in toate statele culte" hibridizarea fetelor, defeminizarea
lor, suprimarea instinctului de a rAvni sd fie fecundate si.
substituirea acestuia prin sinamAgiri falacioase, imprurnutate
din arsenalul demagogic al cutArei virago329-isterice, care de-
testa. femeia fabricA de copii" si glorified femeia profesio-
nista., concurentA a bArbatului. Nu sunt contrarul egalei in-
dreptAtiri intre sexe, in lupta pentru existentd. Dar ar trebui
realizate, pe calea educatiei, urmAtoarele premize:
1. Vocatii care nu distrug instinctul de mamA si nici nu
impun snobismul ori avantajele sterilitatii.
2. Glorificarea, incepdnd din scolile primare .de fete, a
chemArii de mama.
3. Reducerea cantitAtii materialului de invAtAmAnt stiin-
tific, pentru toate scolile de fete

1 17
www.dacoromanica.ro
4. Educatia fizica si indeosebi turistica, mai sistematic
cultivate.
5. Educatia religioasa prin personal cult (maici i cati-
heti).
Toate bune.. Sunt de acord, in afara de punctul ultirn.
Am ajunge din nou la evul mediu
Cred ca suntem destul de progresati in privinta stiin-
telor pozitive, deck sà ne temem c revelatia va inlatura evo-
lutia. Ambele credinte impreuna pot servi omenirii, in bund
intelegere. Ca doctrinele dominante in veacul al XIX-lea,
nascute pe urma Revolutiei Franceze, aü contribuit la dezvol-
tarea stiintelor si, in urmare, la progresul confortului omenirii,
e un miracol al progresului. Insa, acest progres nu a schimbat,
prin innobilare, firea omeneasca, nici nu a contribuit prin
sporirea potentialului capacitatii de judecata a straturilor largi
ale omenirii la ridicarea valorii lor morale. Rautatea, in-
vidia, pizma, micimea de suflet, credulitatea i toate viciile
bestiale ale profunzimilor sufletului omenesc ne demonstreaza
contrarul.
Femeia, tinuta relativ departe de arena luptei pentru exis-
tenta a vietii publice si sub scutul sentimentului de ocrotire
al gererozitatii constiintei obstesti, acum, in numele ideilor
democratice, a primit egala indreptatire de a participa la
brutalitateg luptei de concurenta cu barbatii.
Nici o feminista nu si-a dat seama ca despre egalitate de
drepturi nu poate fi vorba, deck daca premizele conditiilor,
intre care se da lupta, sunt egale pentru concurentii sexelor,
prin handicapare. Ce ar zice marii barbati de stat, conduckori
ai legislatiilor, alaturea cu parlamentarii demagogi ai pro-
gresuluia, in frunte cu minitrii instructiei publice, daca la o
cursa de cai, intre alergatorii concurenti, nu s-ar practica
handicaparea?330. S-ar mai gasi cineva in public, sa riste ma-
car un ban, mizand pentru vreunul din caii concurenti? La
tot cazul, rezolvarea problemei feministe este o rusine pentru
epoca noastra. In majoritatea statelor, femeile sporindu-se mai
mult deck barbatii, problema existentei lor a devenit acuta,
iar rezolvarea s-a accelerat superficial si usuratic -.- de man-
tuiala. Ca in cele mai multe cazuri obtinerea, de catre o fe-
meie, a unei diplome, echivaleaza cu un brevet antisocial
pentru individ i colectivitate nu intereseaza pe modernii
biopoliticieni, sociologi, publicisti si mai putin pe oamenii po-
litici.
Pentru Favre, Multe dintre observatiile mele au fost sur-
prinzdtoare. Discutandu-le, le-a primit pe unele in principiu,

118
www.dacoromanica.ro
nu gAsea insa ca s-ar putea pune in practicd, fiind mai cu
searn5 in contrazicere cu spiritul tirripului si din _cauza re-
zistentei femeilor culte. Cand insa, am apelat la dânsul, ca
medic, a ramas pe gânduri. Anume, 1-am pus in fata urinal-
toarei imagini: cu toata injectia de ser Behring, aplicat la
timp, micul copil moare de difterie. Ce consolare ii dai ma-
mei cu stiinta si arta D-tale? Dac'd insä e credincioasà, man-
gdierea ei ramâne imaginea copilului, ca ingeras in rai si spe-
ranta ca. Maica Domnului ii va ajuta sa mai aiba. copii. In-
stinctul de perpetuare a neamului este inviorat prin credinta".
Daca credinta ar fi un ser, am refuza oare intrebuintarea
acestuia?
Truda de a corci femeia intru bdrbat e o degradare bio-
logica, antifeminista, antisocia15. Cat timp bárbatul, prin or-
ganismul sdu, e predestinat sas secreteze sperm& iar femeia,
prin ovarele ei sd produca" ovule, egala indreptatire", in sen-
sul demagogiei vulgare de astazi va rAmane un nonsens
biologic, absurd si tragicomic. Caci, pe lângd aceste cloud se-
cretiuni specifice, cate altele nu determind heterogenele cri-
terii ale sexelor si manifestarile vitale produse de acestea ...
Cu FRANKLIN BOUILLON331 am avut mai dese ocazii de
a ma intalni si de a discuta. Un temperament vit.', de derna-
gog, vorbind despre unul ori altul, avea ticul sa' sublinieze
opinia sa proprie, cu frecvente exclam'ari de je m'en fou si
fantu332. La inceput rn-au frapat aceste rafale de interjectii,
caci in decurs de 10-20 minute ele au succedat mai des si
mai numeroase, din gura simpaticului deputat, deck suma
acestui fel de interjectii auzite parasind guri franceze. Apoi,
obisnuindu-mi-se urechile, ma simtii ispitit de a arunca si eu
Cate un je m'en fou", la adresa celor patru mari", pentru a
fi la unison cu distinsul meu preopinent. Totui, lipsind pro-
nuntiei mele aroma pariziand, am suprimat tentatia ca sa nu
ma descalific ca olpretean.
Despre Phillippe Berthelot si Camerer (ori Kamerer), se-
ful contabilifatii la Ministerul de Externe Francez, am vorbit
in alt loc.
HUARD era redactor la Le Temps" §i Venerabilul" lb-
jel francmasonice Ernest Renan". Am descris cum, in intele-
gere cu Brätianu, am facut cunostinta cu dânsul si am intrat
in lojä, impreund cu C. Brediceanu, M. $erban, Gh. Crisan,
I. Pillat, Tr. Vuia si V. Nitescu. Dupd indeplinirea formali-
thtilor rituale am participat de 4-5 ori la lucrarile" lojei.
La templul" din Rue Cadette au fost abonate ziare si reviste
anglo-americane, cand trupele aliate, retrase de pe fronturi
119
www.dacoromanica.ro
inundaser6 Parisul. Dar scurt timp dupd aceea nu a mai pus
piciorul in acel local nici un soldat aliat. Cauza a fost destul
de stranie. De la conducerile anglo-americane sosise ordinul
care interzicea promiscuitatea. Francezii erau sub altà obe-
dientd deck anglo-americanii. Mi s-a explicat. Francmasone-
ria francez5 urmiirea scopul de a rdspandi, in toate clasele
sociale, educatia gandirii politice prin discutii libere in se-
dintele sdpthmanale ale lojelor. Englezii erau obligati sd evite
discutii publice i datori s5 se ocupe cu opere caritative. Pe
de altA parte, dupil ani de zile de discutii spre gasirea inte-
legerii, a urmat dezbinarea, din urmatoarea cauza: cu ocazia
primirii in francrnasonerie, englezii depuneau jurAmAntul pu-
nând mana pe Sf. Scriptura, pe Mare le Ziditor". Francezii
aveau nedumeriri. Ei invocau faptul cà prin aceasta i-ar im-
piedica pe mahomedani, pe evrei i pe unii din apartinAtorii
altor credinte necrestine, de a intra in organizatie, ori i-ar
sill sd fie sperjuri si in aceeasi situatie i-ar sili sã ajungà si
pe ateii francezi. De aceea au adoptat fAgaduinta solemn5, cu
mána dreapta pe inimá. Din aceasta cauz5 s-a rupt legatura
intre francmasoneriile franceze i engleze. Ce confirmare a
experientei mele de acasà! Parca a* fi auzit refuzul protopo-
pului ortodox" din Lugoj de a admite inmormAntarea uni-
tilor" in cimitirul greco-oriental si a episcopului unit" de a
intra in acel petic de pArnânt sfintit" de concurentul sdu;
absentarea clerului arhieresc unit" de la incoronarea rege-
lui Ferdinand, pentru a nu intra in catedrala din Alba Iu lia;
rugArnintea protopopilor ortodox" si unit", ce o adresar5
ziaristilor prezenti, ca sld nu publice in Gazeta Transilva-
niei" cà ei au sfintit impreund barica Ckatea", ca sA nu fie
supusi dojenilor mitropolitilor respectivi; refuzul cuthrui preot
dintr-un sat in Moldova, de a permite inmormantarea copi-
lului unui sectant" in cimitirul satului, ci silind párintii sa-1
ingroape intr-o 145, de unde c8inii an dezgropat si au sfiirte-
cat cadavrul; cearta absurdd intre ,,ortodoci i uniti" pe
tema Pater Filioque333 §i a Duhului", respectiv ai Spiritului"
Sfânt; Miscarea stilistä absurdà si erezia psihopatologic5 cu
Petrache Lupu etc. etc.
Habotnicia culturii ori inculturii francmasonice apusene
si a celei claricale românesti izvordste din aceleasi tenebroase
porniri? Risum teneatis amici!334.
La lucrArile lojei se discutau sansele partidelor franceze
in apropiatele alegeri (1919). Conversatia se invârtea mai mult
in jurul lui Leon Blum. Majoritatea burghezilor prezenti, as-
culta expunerile celor cativa insi, care trudeau sa-i lumineze.

120
www.dacoromanica.ro
Procopseala nu va fi fost prea mare, in afard de satisfactia
prezentilor de a fi in treabä. Fireste cä rostul adevkat al
francmasoneriei e cu totul altul: protectia reciproca frkeascd
de a reusi, parvenind

COLABORAREA REPREZENTANTILOR
STATELOR SUCCESORALE

Dupd intelegerea din 18 mai 1919, in cas5 la Venizelos, a


urmat prima intdlnire la hotelul sarbilor, in salonul spatios
al lui Trumbió. Pe lânga Trumbié mai veneau cand unii, cand
altii, dintre sarbo-croati-dalmatini; Grabsky, dintre polonezi;
Kramat, din partea cehilor, din partea noasträ, nu am lipsit
deck arareori, G. Diamandy si cu mine. Nu au luat parte ni-
ciodatd Brdtianu, Paiô, Dmovsky, Masarik, Benei, Venizelos,
in schimb, la toate consfkuirile a participat Politis334A. Fie-
care parte venea cu textul sâu, referitor 1a cutare chestie de
supus Conferintei. Dupd ce se cAdea de acord urma redactarea.
Din expunerea propunerilor i pdrerilor diferite, Politis for-
mula textul definitiv, cu multà dibdcie, satisfacand cererile
tuturor pktilor. Era un om suleget, tänar, brun, tip frumos,
cu manierele netede grecesti, proprii culturii eline. Aceastd
cultura, mostenità prin milenii, i lustruità de eleganta for-
melor estetice ale etichetei rafinate bizantine, este o insusire
generica. greceasca. Ca prof esor al Universitkii din Bordeaux,
Politis era nu numai stapAn perfect al limbii i terminologiei
juridice franceze, dar i un maestru al stilului. Asa s-a nds-
cut, in mod firesc, obiceiul Ca redactarea notelor noastre cã-
tre prezidiul Conferintei a cAzut in sarcina lui. Dupd impre-
jurari, Intâlnirile acestei Mici Antante": (botezatä astfel mai
tArziu de Take Ionescu), aveau loc zilnic oH din cand in cdnd.
Acestea au tinut pfind ce si-au mutat cei patru maH" sediul
la Londra. G. Diamandy a fost cel mai expeditiv colabora-
tor. Mai multe interventii ne-au costat aplanarea divergen-
telor iugoslavilor (ei isi ziceau sârbi, revendicând pentru Ser-
bia meritul unirii lor nationale). Orick de deosebiti am fost
ca firi, Misu, Antonescu, Diamandy i eu, am stiut totdeauna
sã ne prezentam la unison.

121
www.dacoromanica.ro
DUPA FORMAREA PRIMULTJI GUVERN AL ROMANIEI
MARI

In tot timpul colaborarii mele cu Bratianu, am avut ocazia


sa-mi dau seama de de2avantajele ce rezultau pentru delegatia
romana §i indeosebi pentru situatia lui Bratianu, in urma fap-
tului ca guvernul roman nu era iesit dintr-o reprezentani
parlamentara. Am atras atentia primului-minsitru. Dansul
curma discutia, invocand imposibilitatea de a tine alegeri.
Avea dreptate, caci pe langa legea electorala in vigoare, s-ar
fi nascut un torso335 de camera, :-En Vechiul Regat, iar pentru
partile unite nu se putea improviza de azi pe maine, introdu-
cerea sufragiului universal.
0 data Camerele intrunite si guvernul constituit cu
Cate peripetii! programul acceptat de unanimitatea majori-
tatilor deputatilor si senatorilor, rn-am grabit sa plec la Paris
si Londra. Trebuia sa fac tot ce se putea, gpre a dobandi sim-
pa tia si bunavointa conducatorilor marilor puteri. Dar nu mai
putin important era si dobandirea creditului moral, regenera-
torul celui material, pentru a putea incepe recladirea, pe te-
rnelii noi, a tarii ma-rite. Am descris in alt loc vizita
mea de prezentare ca prim-ministru la Clemenceau, Poincaré,
M. Paleologue si la alte persoane oficiale franceze. De ase-
menea, reluarea contactului cu Barthou, Ph. Berthelot, de
Flers si intalnirea cu Nitti etc.
Interpretarea programului meu de guvernare i§i facea efec-
tul, incat ambianta atmosferei in jurul Rornaniei se imbuna-
tati repede. De mare folos imi fusese faptul cá dupa forma-
rea guvernului, reusisem sa obtin, de la Consiliul Suprem",
eliminarea preambulului urnilitor pentru Tara, a tratatului
minoritatilor si a articolelor privilegiatoare pentru evrei. Dis-
pusesem in schimb, telegrafic, semnarea tratatului de pace
[cu Austria], prin generalul Coanda, care se gasea la Paris.
Eliberat de rolul ingrat de a seconda tactica de semetie
excelentâ, cand aveai ce vinde dar putin compatibila cu
situatia de släbiciune a beneficiarului dependent, consideram
ca Bratianu prea intinsese cbarda. Pe baza principiilor wilso-
niene, sustinea cu intransigenta ca unirea Basarabiei, Buco-
vinei si Transilvaniei, deci Unirea", s-a infaptuit prin libera
hotarare a poporului. Totodata, invoca tratatul cu marile pu-
teri, cu toate Ca in acesta nu era inglobata intreaga Bucovina,
necum Basarabia §i nici precizate granitele in vestul judete-
lor Transilvaniei si Banatului, notiuni geografice neprecise.
Acestui punct de vedere sustinut de noi i se obiecta ca alter-
122
www.dacoromanica.ro
nativa trebuie sa fie: ori tratatul cu aliatii, ori autodetermi-
narea. Daca acceptam tratatul din 4 august 1916, ca existent
de plin drept, cu toate consecintele derogarii prin actul de
pace de la Buftea, nu mai poate fi in discutie Basarabia fsi]
partile Ungariei 'Dana la Tisa, cu populatii de alta aparte-
nentd etnica deck cea romaneasca. Prin tratatul din 4 augu'st,
Romania a devenit aliata cu Rusia I cu puterile apusene ale
Intelegerii. Cu toate schimbarile interne 'rusesti, tratatul din
4 august 1916 nu a fost denuntat de parti. Cum sa dispuna
totusi puterile aliate i asociate asupra unui teritoriu aparti-
nator uneia dintre ele, in beneficiul Romaniei, aliatei lor si
a Rusiei? In privinta Torontalului nu se poate contesta faptul
ca majoritatea acelui tinut nu e romaneasca, ci sarbeasca,
germana i maghiara. Bratianu a ramas intransigent, susti-
nandu-si pretentiile, iar dictatorii Conferintei s-au revansat
cu preambulul i conditiile, umilitoare pentru noi, ale trata-
tului minoritatilor", anexat tratatului de pace ... Pe baza ra-
poartelor reprezentantilor din Bucuresti, marii aliati s-au la-
sat convinsi ca-mi voi da demisia, daca nu-mi vor aproba
modificarile conditionate pentru a putea semna tratatul mi-
noritatilor. Au cedat in fine, iar eu am dispus semnarea tra-
tatului. Mare sprijin mi-au dat Vopica, ministrul Americii la
Bucuresti si Saint Aulaire, ministrul Frantei la Bucuresti, in
decursul tratativelor ce le-am avut cu acestia, impreuna cu
Maniu. Negocierile puteau continua numai noaptea tarziu,
caci imensul numar al deputatilor i senatorilor voiau sa lu-
creze". Trebuia sa-i tin la curent, iar eu nu puteam sa spun
in public, nici tactica mea, nici ca pertractam cu reprezen-
tantii marilor aliati, nici ca Supremul Consiliu" al Confe-
rintei nu putea sa raspunda, cu intorsul postei", referatelor
reprezentantilor si propunerilor mele, mai avand i alte ches-
tiuni de rezolvat. Intrigile liberalilor in numele patrio-
tismului prindeau mai cu searna in sirurile parlarnentari-
lor ardeleni. Sedintele corpurilor legiuitoare tineau zilnic, pana
seara. Atunci urma un sfat al celor 5 partide ale majoritatii,
unde Iorga incurca mereu itele, cerand lamuriri. Ca prezident
al camerei, el era stapanit de vanitatea lui feminina, sa nu
parà mai putin patriot deck liberalii, precum si de obsesia
cà schimbarea guvernului, pusa la cale- de camarila liberala,
nu se poate impiedica deck prin continua munca" parla-
rnentara. Eu eram silit sa asist la acele sedinte fard rost.
Iorga nu admitea suspendarea sedintelor, pentru pregatirea
anteproiectelor de legi urgente. Pe la 9 seara, in sala Clu-
bului ardelenilor" se adunau multimile tumultoase, imblatind

123
www.dacoromanica.ro
paie de idei si silindu-ma, la randul meu, sa imblätesc paie
de diversiuni. Cei mai apolitici i accesibili intrigilor unora
(liberali, averescani, Goga) sau naivitatii altora ajunsi par-
lamentari, lipsiti cu totul de pregatire au fost episcopii
Radu i Frentiu. Turma greco-catolicA, grupata in jurul lor,
se insira alaturea cu cea ortodoxA, condusa in tovarasie de
consistorialistii manevrati de Goga, supralicitandu-se reciproc
in manifestarea ravnei de a munci". Iar eu trebuia sa vas-
lesc barca guvernului, prin valurile zApacelii acestei colecti-
vitAti, bagand de seama ca sarmana bardi sA nu se sfarme nici
de stancile intrigilor politicianiste, nici sa se impotmoleascd
pe nisipurile insufletitilor naivi si ale ignorantilor, lipsiti de
putinta orientarii in chestiunile externe si cazand cu atat
mai uwr jertfd coalitiei alcovurilor bucurestene.
Pe deasupra, eram silit sa rezolv agendele oficiale curente,
audient`e, consilii de ministri, lucrari" cu Regele, sà pierd
vremea in frac la parazi, la slujbe, la mese si ceaiuri de
la Palat (in jacheta), ba sa-mi rup minute si pentru a ma re-
pezi la restaurant, spre a manca ceva la repezeala i, in fine
tarziu dupa miezul noptii, inainte de a ma culca sA dau
dispozitii in chestia amorului printului Carol, care, ca plocon
aclus RomAniei Mari, isi incepuse seria renuntarilor la succe-
siunea la tron.
0, ce senzatie de euforie am savurat cand, in sfarsit, pu-
team privi linitit muntii i campiile inzApezite, prin fereastra
trenului Simplon, in drum spre Paris. Iar la Paris si Londra?
Acolo ma asteptau discutii cu oameni, pe a caror obiectivitate,
ba chiar simpatie, puteam conta i asupra 'carora, ca ardelean,
puteam face usor impresia dezinteresarii si obiectivitAtii. Acei
oameni nu erau condusi in hotararile lor de interese politi-
cianiste, nici de partid, nici de familie si nu le tulburau ju-
decata, nici ravna de a parveni, nici auri sacra fames. Pe ei
voi reusi lesne sa-i fac sa priceapa ceea ce nu puteai spera
sa inteleaga un Frentiu on Radu plini de orgoliul demni-
tatii lor ierarhice ori un Ragan, sclav al iluziei de a putea
deveni succesorul lui aguna, prin sezutul in scaun; ori un
Goga, care de mult isi resemnase tinta politica finala: sA ne
mutAm in alta tara" iar testamentul sail politic pentru Ardeal
era: Tu Oltule sä ne razbuni" (Amorem meum populis meis336,
pe statuia hidrocefalului imparat Francisc al II-lea).
Ce usor voi putea duce la bun sfArsit obtinerea unui tra-
tat de pace satisfacator, cu acei apuseni avand experiente poli-
tice externe si interne calite. Avusesem ocazie sa-i cunosc
suficient, ca sa le patrund firea, calitatile, slabiciunile lor
124

www.dacoromanica.ro
sufletesti i sentimentale. Tot atat de bine am patruns call-
tatile lui Bratianu, Take Ionescu i Marghiloman, datorita co-
laborarii intime cu ei indeosebi cu Bratianu in privinta
tacticii comune austriacante337 a acestora, ca sustinatori ai
aliantei Rornaniei cu Austro-Ungaria, Vilna la semnarea, cu
puterile Intelegerii", a abandonärii mastilor, la 4 august 1916,
iar a rolului meu, pana la 18 octombrie 1918. Grea a fost si-
tuatia lor in timpul neutralitatii" si a ocupatiei, dar si a
mea, ramas un actor izolat, timp de peste doi ani, pe scena
austriacanta. Faptul insa ca am reusit sa gasesc posibilitatea
de a-1 inlatura pe Tisza din postul sau de dictator neirnpacat
intru infranarea curotelor centrifugale ale popoarelor mo-
narhiei habsburgice si de zbir al romanilor a echivalat toate
riscurile. Certificatul ca am fost la inaltimea situatiei 1-am
obtinut chiar de la Tisza, in momentul cand .primind su-
gestia de la Berchtold, Funder i Montlong338 a dispus ca
Burg Kornel, seful politiei de frontiera din Predeal, sä ma
lase sa trec cu prietenii, farà pasapoarte, la inmormantarea
Regelui Carol I, spre a starui ca Romania sa se alature Pu-
terilor Centrale. pratianu ne-a primit, impreuna cu Vlad,
dupa cei1aii ardeleni i ne-a dat raspunsul, publicat in Tran-
silvania". Pe noi doi ne cunostea si de ani de zile avea in-
credere deplina atat in discretia, cat si in complicitatea co-
laborarii noastre.
Cum, in linistea compartimentului, treceau atatea scene`
prin amintirea mea, imi dadeam seama ce scoala indelungata
am parcurs, evoluand prin contactul de decenii cu atatia frun-
tasi politici austrieci, unguri, germani i romani, militari su-
periori, diplomati francezi, englezi, italieni, cehi, sarbi, spre
a-mi fi putut insusi unele abilitati de la mari frego1isti338 ai
diplomatiei, Machiavelli340, Talleyrand341 i Fouché .342
La Paris am luat mai intai contact cu Madge. El fusese
trimis ca accoucheur la Bucuresti, cand principesa Maria de
Edinburgh nascuse pe principesa Marioara. Regina Victoria
tinea sa asiste i un specialist englez la nasterea stranepoatei
sale romance. Mai tarziu fiind membru in consiliul de ad-
ministratie. al Resitei" intim cu *tirbei i cu Bratianu,
opinia publica" a medicilor romani revoltata, s-a impacat cu
prezenta lui Madge in tara, an de an, de mai multe ori. Fi-
reste Ca el servea ca informator familiei regale si lui Bra-
tianutirbei, tot asa ca i oficiului de externe englez. Ma
gaseam in buna relatie cu el de la Paris si apoi pe timpul pri-
mei mele vizite, ca prim-ministru, la Londra. L-am invitat
la masa si 1-am gasit dispus sa-mi dea toate informatiile re-

125
www.dacoromanica.ro
feritoare la cele ce se petreceau intre cCilisele celor din Con-
siliul Suprem. La Londra ma informa in prealabil iar ulterior
zilnic, despre tot .ce ma putea interesa, incat, la o ora dupa
terminarea sedintelor oficiale, eram orientat. Pentru mine avea
importanta deosebita sa stiu mai cu searna ce- se discuta si
se hothra de sfatul celor patru mari, dupa ce eram ascultat si
concediat. Acestia erau hotaratorii, fie ca se schimba reprezen-
tantul unuia ori altuia dintre state. In realitate insd, sedin-
tele se prezentau ca o mica adunare populara, din cauza pre-
zentei expertilor, secretarilor, unor militari superiori, delegati
specialisti etc.
Avea omul senzatia de a fi un biet acuzat, in fata unui
tribunal, mai cu seama daca apartinea corpului diplomatic.
Eu rn-am vindecat curand de aceastä obsesie, dupa ce ma
familiarizasem cu fetele celor intotdeauna prezenti i fiind
obisnuit, ca vechi parlamentar, de a vorbi in public.
Importante au fost audientele mele la Ph. Berthelot, Cle-
menceau i intalnirile cu Barthou si Nitti, inainte de a pleca
la Londra. Mirosind la Nitti inclinari de VI aghiarofilie, 1-am
insarcinat pe Coltor ca dupa plecarea maa sa infumeze
pe prietenii lui din presa italiana cd la Bucuresti nemultu-
mirea este in crestere, contra italienilor, pentru tendintele lor
promaghiare. Am izbutit momentan sa o zagazuiesc dar nu ma
voi mai expune mult timp daca nu vor inceta tinuta lor echi-
voca. Pentru potentarea efectului i-am spus sa-i dea infor-
matiei" caracterul unei indiscretii ce o comite, ca om de in-
credere al meu, de dragul prieteniei italo-romane. Coltor si-a
indeplinit rolul in chip maiestru. Nitti, informat, a tinut sa
dispuna prin Imperiali, cu telegrama fara fir de pe contra-
torpilorul pe care trecea din Genova la Roma sa fiu asi-
gurat de sincera prietenie italiana etc.
Pe Clemenceau 1-am induiosat povestindu-i, drept simbol
de gratitudine, calmarea revoltatilor din Suia i impacarea
lui Vasilica Ludosanu prin invocarea numelui lui Clemenceau.
El a mai prezidat Consiliul Suprem, pentru ultima data, clupa
ce imi comunicase ca de maine incepand va prezida Millerand,
caruia i-a recomandat problemele romanesti si chestia Basa-
rabiei. Totusi a mai prezidat in altd zi, vadit pentru a-mi sta
in ajptor. Barthou, odata pus pe lucru, mi-a pregatit calea
pentru aranjamentul cu ajutorul lui Lloyd George a
relatiei dintre Rusia i noi. Ultimele cuvinte ale lui Berthelot,
luandu-si adio pe trepte, au fost referitoare la recunoasterea
Basarabiei: tdchez a gagner les anglais, nous avons donné des
instructions, que notre ambassadeur vous aide ...343

126
www.dacoromanica.ro
rn preajma plecarii mele la Londra,.fiind in societatea mi-
nistrilar Misu, V. Antonescu i Pelivan, ne-am intalnit in
Rue de Boetie cu maiorul Ion Antonescu. Nu-1 cunoscusem
personal 'Dana atunci, dar prin conflictul cu Vlad imi Meuse
destul necaz ca sã nu doresc cunostinta cu acel om zvapaiat,
grandoman. Ne-am dat mana cu destula racealä. In acele
cateva minute at a stat grupul nostru impreuna, Antonescu
a exteriorizat intreaga sa morga" de dispret suveran, fata
de niste bieti minitrii civili
Prezenta D-nei Tani Goga (n. Cosma, prima sotie si prima
lui treapta spre ascensiunea dintru poet spre viitorul de aur
politicianist"), in compartimentul rezervat mie si colaborato7
rilor mei, rn-a surprins. Venise la Paris, zicea ea, pentru procu-
rarea de rufarie pe seama unui orfelinat (lingerie", in Inn-
bajal mahalagiilor bucuresteni), Negasind, pleca acum la Lon-
dra, sub acelasi pretext. Sosind CU vaporul la Dover, ne-am
urcat cu totii in compartimentul rezervat pe seama noastra.
In gara Londra primirea oficiala, reprezentantul guvernului
englez, rnernbrii legatiei romane. La hotel, apartamente re-
zervate pentru noi, dna la Cozens ,Hardy; seara, de la 11, pand
noaptea tarziu, primirea la hotel a gazetarilor de la marile
cotidiene i pe aceia ai revistelor financiare, feministe etc.,
asa incat, in dimineata urmatoare, interviurile mele au inun-
dat Englitera. Meritul acestei organizari a fost al lui V. V.
Tilea. Rolul meu era usor, cad nu, era declit sä variez lectia
programului guvernului.
Ramane sa schitez impresiile mele cu privire la unii oa-
meni politici englezi, desi am mai vorbit despre ei.
LLOYD GEORGE, premierul, era de statura mijlocie, sprin-
ten, plin de vioiciune. Atitudinea mea in fata Consiliului Su-
prem ultimul prezidat de Clemenceau ii castigase sim-
patia. Era o nota comuna a felului sau de a fi, cu felul meu.
Cand plecam, dupà prima mea vizita la Londra, el imi spu-
sese de adio:
Cu omul e es, intelegerea nu a fost cu putinta, dar
noi suntem amandoi shepherds (ciobani). D-ta din Transilva-
nia, eu din Wales, oameni din munti, noi ne intelegem. Voi
face tot ce voi putea pentru Romania ...
La acestea eu i-am raspuns:
Sunt foarte recunoscator Excelentei Tale pentru aceste
cuvinte bune, dar, daca nu ni se recunoaste apartenenta Da-
sarabiei, omul din ses sapa groapa in care omul din munti
va fi impins.
Am descris in alt loc discutia rnea -cu Steed si-mi este
127
www.dacoromanica.ro
suspecta contributia sa la amabilitatea exceptionala a premie-
rului englez. Parerea lui Steed se reoglindeste, de altcum,
din scrisoarea trimisa Lencicai de M-me Rose si din reflectiile
marginale ale lui Steed, pe acea epistola ...
In prima dimineata la Londra, am aranjat, fara anchetà,
conffictul de la legatie [.. 1 Nu intelesesem nimica [la Bucu-
resti, din telegramele succesive]. La Londra rn-am lamurit.
Ancheta, 'scandal? Am procedat cum era mai simplu.
Prezentandu-se certatii la mine, rn-am adresat mai intai
ministrului:
D-le Boerescu, esti suparat pe D-1 Bibescu?
Nu.
D-le Bibescu, esti suparat pe D-1 Boerescu?
Nu.
Dati-Va mana si sa trecem la ordinea de zi.
Si-au dat mana, veseli cà au scapat fara ancheta. De multe
ori se pot aranja litigii intre romani, apeland la sentimentul
lor de bunatate iertatoare. Mai cu seama cu regkenii, care
sunt mai generosi in fundul sufletului deck ardelenii. Acestia
din urma tin minte si rar renunta, de dragul pikii, la satis-
factia razbunärii. Intre oamenii politici majoritatea corci-
turi rasiale putem face adeseori procentajul sangvin, dupa
atituclinea diferita. Sangele porunceste": cel bulgaresc nä-
thn, dar totusi mai tratabil deck cel armenesc. Cel grec,
romanesc, ucrainean, mai conciliant. Sarbescul, italianul, alba-
nczul trebuie sa aiba macar multumirea unei aparente de
rev inse. Cel unguresc, sa strice cel putin aerul cu un viscol
de injuraturi grotesco-fantastice, inainte de a putea fi conci-
liant.
Neamtul inainte de Hitler trebuia distigat prin im-
perative categorice" citate din Goethe, invocari din Nietsche,
H. E. Chamberlain34.4, evitand pe Heine. Sentimentalism, tra-
ditionalism, acceptarea absurditatii ca individualitatea lui Frie-
derich cel Mare este cea mai germana, numai asa izbuteai sa
te poti apropia si de sufletul pangermanului. In potirul hipno-
tic e bine sa arunci si c'keva picaturi de sentimentale amin-
tiri din Suferintele teintirului Werther345 si putinti dulcegarie
c 1 aroma de Gartenlanbe346. In epoca lui Hitler acestea tre-
buiesc inloctrite cu Detlev von Lilienkron347 si Rainer Maria
Rilke348.
Francezul cere vioiciune si, fard a folosi cuvintele, sa-1
Iasi cu impresia ca esti admiratorul acestei grande nation349.
Deplange scaderea biologica a Frantei caci, disparand limba
francezd, omenirea ar pierde mai mult din frumusetea vietii
1 28

www.dacoromanica.ro
decat prin disparitia cantecelor si a muzicii". Pe langa Ca
aceasta metafora intrebuintata de mine o consider adevarata,
orice francez o aude cu satisfactie, ca un ornagiu datorat lirn-
bii sale.
Englezii, in inchipuirea continentalilor, sunt niste oameni
flegmatici, pana la indiferentism. Acest tip 1-au creat revistele
umoristice germano-evreiesti, franceze, austro-ungare anec-
dotele evreiesti i caricaturistii diferitelor foi umoristice. Ima-
ginea realizata est4 falsa, nascuta in urma contrastului intre
timpul, apucaturile i felul de a fi propriu englezului i acela
al continentalilor, cu care el venea in contact in calatoriile
sale. Curn putea sa fie comunicativ bietul fiu al Albionului350,
cu oameni care nu-i cunosteau limba, precum nici el nu le-o
vorbea si nu le-o pricepea pe a lor. Nu prea avea posibilita-
tea sa se inteleaga cu cineva, afara de portarul si eventual cu
chelnerul hotelului. In rest se orienta din calauza Badeker351,
in izolarea sa, de vorba cu sine insusi, pe plaiurile ondulate
mioritice. La ei acasa insa englezii sunt un popor plin de vi-
talitate, farä snobism, sociabil, plin de Gemiltlichkeit"352,
in masura cu mult mai mare decat germanii, prin. caldura
notei de intimitate fireasca. Cu englezul, omul ajunge repede
a nu-1 simti ca strain, ori ramane ca un ins oarecare, ca mul-
timea de necunoscuti, el pentru tine si tu pentru el. Faptul
cel mai surprinzator a fost pentru mine in contactul social
dar si in cel politic predilectia englezilor pentru vorba de
gluma in doi peri". Ungureste se zice szeirös nyelvid oldh"
(Valah cu par pe limba)3"3. Am practicat in multe ocazii, re-
ciproc cu englezi, aceasta aromatizare a conversatiei: ridendo
dicere verum354.
Italienii, prin temperament, dau irnpresia de bucuresteni.
Extreme le se ivesc la tot pasul: destepti sunt toti, dar repre-
zentand toate nuantele colii, intre inteleptii seriosi i usura-
ticii pripiti. Injuraturile sunt un dezastru biologic -pentru ita-
lieni, ca i pentru romani. Ce dictionar irnbelsugat nu cul-
tiva unii, intre corpo di Bacco355 si intre p Madorta356 i cu
cata fantezie a progeniturii de origine romana nu pas-
tram noi la tara prin scaunasul pe care Maica Precista i-a
dat tata lui Isus Hristos", plus anexele de epitete ornante?
Iar pand si in colturi de saloane, cu domrii in fracuri, se aude
pomenirea partiala a mamei de-aproapelui. Aceasta delapi-
dare de pletora [defulare] a energiei supararii acumulate este
un tic, prin care se descarca complexul neputinjei refulate,
la popoarele dintre zona bizantina-mediterana si cele euro-
pene". Legalitatea" pentru cele dintai era peste multe ge-
9 - Memorii, vol. II 1 29

www.dacoromanica.ro
neratii, totalitarismul arbitrariului diriguitor. Capul ce se
pleaca sabia nu71 taie", determina etica pedagogica pentru
dezvoltarea caracterelor. Injuraturile inlocuiau curtea de Ca-
satie, procurand macar satisfactia de a-1 fi putut insulta vir-
tual, pe tiran. De aceea, nici românul nu e capabil, fie, de a
completa, fie de a se preta la acte individuale de violenta.
Energiile necesare pentru actiuni si le-a pradat in explozii,
nocive numai curateniei gurii sale, dar cu totul inofensive
pentru linistea celui injurat. In tarile ctilte si civilizate" a
stapanit un alt obicei de legalitate". Coduri scrise defineau
ceea ce trebuia respectat ca legal. Instante judecatoresti pre-
scriau minutios procedura civil& penalà, comerciala etc. Rind
si metodele cele mai umane", pentru pedeapsa prin foame,
erau stiintific aplicate , pe bald de calorii -- in capitolul
munca g'ilnica pe viata. Iar spAnzuratoarea se practica nu nu-
mai lege artis357, ci estetic si conform stiintei biologice exacte,
adaptate prescriptiilor strict crestinesti: iubeste-1 pe aproa-
pele tau ca pe tine insuti"; dupd ce arderea pe rug iesise din
moda.
Pe american 1-as caracteriza ca un simpatic strengar, de
o naiva si nezdruncinata fire copilareasca, in acelasi timp un
mut hunczut358, adica un siret rafinat, rnimicrizat [mimetizat]
prin acea fire. Englezii si americanii impun in mod firesc
simpatie prin cuvantul lor natural, sincer si drept. Oamenii
din sud-estul Europei au invatat la scoala si in familie: sd
nu mintesti!" Viata insa i-a silit sal experimenteze ca limba
le-a fost data de Dumnezeu ca sa-si poata ascunde gandurile.
Caci: Willst du nicht mein Bruder sein schlag'ich dir den
Schädel ein359.
Hoinarind, in propaganda, prin toate tinuturile, printre co-
munele apsene, in Mehedinti, Muntii Apuseni, NAsaud, Gorj,
Cadrilater, Storojinet, Bugaz, Moldova-Veche, S;itmar, Val-
cea, Neamt, Mures etc. etc., cunosc nu numai tabloul florei
si faunei in suficienta masura dar si tipurile antropolo-
gice, atat de diferite ale oamenilor. Din acest punct de ve-
dere, pretutindeni se prezinta o mare variatie rasiala. Prin
1902-1903 am incercat sa selectionez tipul romanesc. In pri-
vinta masuratorilor craniene, rn-am orientat dupa metodele
lui Topinard303. Pentru simplificarea determinarii brahi-doli-
ho-mezo etc. cefaliei381 mi-am comandat din Paris un aparat
special. Am inceput sa experimentez, masurand craniile in
familie si in satul meu natal. Cu cat mi se sporea materia'ul
masuratorilor, rn-am convins ca pe aceasta baza ar trebui sa-mi
fixez un mare numar de prototipuri românesti, care sa-mi
130

www.dacoromanica.ro
serveasca de stereotipuri, incat inevitabil as ajunge chiar la
rezultatul opus deck cel urmarit i astfel am abandonat ideea.
Totusi, pot constata . cã intre sasi (Sibiu) si intre albanezi
(Bucuresti), dolihocefaIia este destul de frecventa. Intre ro-
mani, pe alocuri si sporadic.
Eucura Dumbrava362, in romanul Haiducul tradus in
mod rnaestru in romaneste de D-na Eliza I. Bratianu ob-
serva in introducere cum in vane inguste ale Carpatilor se
gasesc sate, care sunt vadit descendentele unui fragment de
populatie alogena, de origine stráveche. Aceastà impresie am
avut-o i eu i cred ca am relatat-o in alt loc.
In toata abundenta lor literatura rasiala, nemtii nu-1 po-
menesc pc Bismarck. Nici portretul lui nu e reprodus in
vreuna din colectiile de tipuri nordice publicate in editura
Lehmann din München,. Cum? Pe de o parte cultul marelui
cancelar, pe de alta, totschweigen363, in galeria ilustrilor crea-
tori ai Germaniei unite? Da, caci spre rusinea lui Bis-
marck a fost brahicefal iar greutatea lui encefalica nu a in-
trecut media creierilor unui om normal. Diagnozele rasiale, eu
le faceam fireste, de obicei discret, pentru mine insumi. Nu
puteam fi atat. de temerar sa rise afirmatia ca Madgearu nu
e numai somatic un armean veritabil, ci si mai mult psihic;
Iunian, cu tot numele neoroman, este un armean de pesima
specie, dar Aznavorian, care a avut omenia sa nu-si schimbe
numele, face dovada C si intre armeni se gasesc buni ro-
mani". Ca Scurtopoulus (Lupiso) i Poulopoulos (din mama
izraelita), impreund cu multi Gheorghiade (s), au stiut sa se
asirnileze si sentimental ethnos-ului roman, dovedeste vechea
afinitate greco-romana. De asemenea, este completa contopi-
rea a atator Minovici, Popovici, Ioanovici, data de apropiata
inrudire a sarbilor. Distinse elemente reprezinta in legiu-
nile alogene asimilate minoritatea celei mai pure rase stra-
vechi europene, a albanezilor i macedo-romanilor. Dar oare,
fara sa fi studiat pe Gobineau si Topinard i fard a fi incercat
sa se inalte la aprecierea lui H. E. Chamberlain si Giinther364.
care moldovean va sovai un moment sa pronunte diagnoza Ca
in Potarca366 pulseaza i sange de strabuni bulgari, jar in
distinsii publicisti Pamfil Seicaru i Nikifor Krainic366, cu tot
1b
numele de botez prea grecesc si cel patronimic prea legendar
romanesc (Crai = Kiraly), N. Dobre367 nu s-a putut meta-
morfoza ca sa nu-1 tradeze culoarea de pasta Schmoll". Mie
personal tiganii imi sunt simpatici, ca propagandistii folcloru-
lui nostru muzical. Ca sunt capabili de a inainta repede, ur-
rand scara cultural-sociala, o dovedeste organizatia Romilor".

131

www.dacoromanica.ro
Preziclentul e un arhimandrit al bisericii noastre clominante
ortodoxe eicaru a fost prima pand a ziaristicii roma-
nesti, iar Crainic, ca profesor de esteticd bisericeascd, si-a
intrecut toti concurentii in frumusetea de a pleda pentru hie-
rocratia368 romdneascd.
Nu am putut suprirna reflectiile precedente, care s-au ri-
dicat la suprafata amintirilor mele, trezite la deplina inten-
sitate din clipa nasterii lor. Dupa intalnirea mea cu Ion An-
tonescu la Paris si dupa irnpdcarea celor doi inalti demnitari
ai Rorndniei la Londra, fãcând eu asernenea reflectiuni in-
terne cu deplina demnitate impusd de functia mea, atitu-
dinii mele externe dar i savurdnd orgoliul cu care print-ul
accepta formula mea democraticd paterna, amintirea rn-a abd-
tut de la continuarea schitdrii celor petrecute in capitala en-
glezd. Dar sd continuu.
Am vizitat diferiti sefi de secte, convingiindu-i cA prin
noua constitutie, in Romania va fi respectatd libertatea tutu-
ror credintelor. Informat de Madge si de prietenii lui V. V.
Tilea, Leaper si H. Nicholson, asupra diferitilor bdrbati de
stat englezi, am izbutit sd dobdridesc bunavointa lor.
LORDUL HARDINGE, a asistat la cea dintdi primire' a
mea la oficiul de externe, Ddrisul facea, pentru Lloyd George,
pe interpretul limbii franceze. M-a primit apoi, stdruind sd
curnpardm un vas de scoald, pe seama viitorilor nostri mari-
nari. M-am pomenit cu un embarras de richesse389, cdci Franta,
prin St. Aulaire, ne imbiase anterior cu un vas francez. Ambii
isi landau marfa. Francezul mai cu rezervd, englezul vorbind
peste umdr de marina francezd, cam in tonul: aceea e o
Roth?" Eu a trebuit sä ma refugiez in portul sigur al exper-
tilor tehnici, pe care ii voi consulta dupa reintoarcerea in
tard. In afard de vas ar fi trebuit sd plätim i lefurile perso-
nalului de instructie. ASQUITH era un om linistit, cdrunt,
cap de intelept. CURZON, bdrbat robust, fAcea impresia cd
11 apasd gAndurile. Am vorbit cu el despre pacea de la Brest-Li-
tovsk si despre Ucraina.
H. FISHER ministrul instructiei publice, era amic si sfä-
tuitor al lui Lloyd George. Am inceput sa-i cer profesori pen-
tru limba englezd si ajutor personal pentru terminarea re-
dactdrii textului forrnulei pentru recunoasterea unirii Hasa-
rabiei. n ticluisem in prealabil, iar Boerescu ii tradusese in
limba engleza. In conversatie, fArd a intrebuinta manuscrisul,
eu ajunsei sa-1 propun frantuzeste, iar Boerescu sa-1 inter-
preteze, traducdnd in englezeste, pand ce am obtinut apro-
barea.

132
www.dacoromanica.ro
W. CHURCHILL. Am avut sansa sa-i castig increderea,
incat a devenit comunicativ. Conversatia si felul ski vioi de
a fi 1-am descris in alt loc.
BONARD LOW era zvelt, fin, sentimental. Spre caracteri-
zarea intuitiva a situatiei sufletesti ce stapanea, in timpul
razboiului, intre romani, i-am descris scena si conversatia
avuta cu Ileana, in halta de tramvai, dupd cununia lui
A. Racoti cu D-soara Lupu: Imi place baiatul dar el e nearnt.
Canci ii bate pet nemti eu sa ma fac ca-s tristd si cand ii bate
pe romani sa ma prefac ca pared imi pare bine ... Sti tata,
nu mi-ar placea ..." etc.. B. L. a ramas foarte impresionat.
Cate o patanie traita, povestità intuitiv, ori o anecdota reve-
lkoare,, un apropo port produce intre rriprejuraiii
un elect, ba si un rezultat mult mai mare deck datele sta-
tistice, etnografice, istorice ori de drepk.
BALFOUR. (3m inalt, linistit, fard porniri si prejudecati.
Am descris ultima sedinta a Consiliului Suprem, unde Misu,
decanul diplomatilor nostri, a asudat un litru de transpiratie,
obisnuit a nu avea opinie personala si marginindu-se a its-
punde ca va comunica guvernului. Sosind ca prirn-ministru
la Paris, Clemenceau mi-a dovedit simpatie paterna, prezi-
dand Inca inainte de a se retrage din politica. Eu, nefiind de
cariera" cuviincios am tinut sa-mi manifestez opi-
niile. Citind Philippe Berthelot telegrama adresatii guvernului
roman, mi-am permis observatiile descrise in alt loc. Nu
aveam idee ca textul era redactat de insusi Balfour. Cum
Berthelot statea langa biroul unde prezida Clemenceau, Bal-
four se ridica de la locul sau, dintre Lloyd George, Tittoni,
Hoover si, mergand la estrada, luâ blancheta din mana lui
Berthelot. Dupa ce o citi, zise: da, .rnodificarile se vor face".
Ulterior, Balfour rn-a prirnit in biroul sau, la Londra, cand
mi-am luat adio, inainte de plecare. A venit inaintea mea si
mi-a oferit loc intrLun fotoliu, 1Cmga al sal, invitandulma sa
ma asez. Dansul, asezandu-se, si-a intim picioarele spre fo-
cul deschis, punandu-le pe un scaun special, in fata flackilgr
si invitandu-ma, frantuzeste, sa-i urrnez exemplul. Ar fi tre-
buit si eu sa iau o pozitie aproape orizontala, ceea ce mi-ar
fi fost deloc la indemana. Am preferat sa secl in capul oaselor,
cum erarn dedat de pe continent iar conversatia a decurs to-
tusi calduros, datorita naturaletei marelui englez (Asemana-
tor am patit cu unul din sefii unei secte importante, care,
primindu-ma, s-a asezat pe bordura semineului, incalzindu-si
tot timpul palmele peste focul deschis si invitandu-rna sa ma
asez si eu, zgulit 1anga foc, de cealalta laturii a bordurii. Nu

133
www.dacoromanica.ro
dm facut uz de amabilitatea sa ospitalierä, dar am discutat
apropierea dintre bisericile anglicana i ortodoxa si 1-am li-
nista pe deplin, in privinta libertatilor confesionale din Ro-
mania)
Am tinut sa ma prezint personal la capii confesiunilor en-
gleze mai importante iar ei s-au revansat, primind invitatia
mea la o masa comuna, in frunte cu arhiepiscopul de Canter-
bury, al bisericii de stat. La cafea, am reusit sa-mi acorde in-
crederea pentru viitor. Nu au putut urma invitatia mea ma-
rele rabin, din cauza regimului ritual, si cardinalul roma-
no-catolic, din cauze asernanatoare. Cu primul aranjasem ins&
in cea mai deplina intelegere, datorita cinstitului profesor Gas-
ter. Cardinalul de Westminster dupa ce ascultase expune-
rea mea, cum e intrebuintata biblia abuziv, din partea con-
fesiunilor maghiare, ca paravan pentru scopuri politice mi-a
multurnit, promitandu-mi cã pe viitor va trimite, spre rezol-
vare la Vatican, toate memoriile i jalbele maghiare.
Discutie mai grea am avut cu unitarul Chaplain Bowie..
Acesta polemizase cu Ciotori, in zeci de numere de ziar, pe
tema ea unitarienii ar fi persecutati in Romania si se tineau
de mine ca scaiul de oaie. Am reusit totusi sa-I impac, incat
a facut i declaratii pe calea presei. In chestiuni de opinii pi
de libertate a credintei, anglo-saxonii de orice confesiune
s-ar tine sunt solidari. Respectarea i libertatea convinge-
rilor individuale sunt principii sacrosancte, pe care tot,insul
are dreptul de a le marturisi. Reputatia ca ortodoxismul ro-
manesc este intolerant si faima antisemitismului ne-au cau-
zat cele mai penibile greutati in strainatate si mai cu searna
in opinia publica a tarilor anglo-saxone. ne vor crea i pe
viitor.
.

Nu voi intra in insirarea diferitelor banchete, mese, cea-


iuri la care am participat ori pe care le ofeream eu, datorita
prevederii i sfaturilor lui V. V. Tilea. Observ numai cà n
situatii de aranjamente internationale i diplomatice, acestea
vi au importanta exceptionala evident& pentru crearea unei
atmosfere de destindere si de relatii personale si sociale, eli-
berate de formalitatile rigide ale reticentei oficiale.
.In ehestiile bisericesti, am avut norocul sa le cunosc
suficient de clar. in clasele primare, la unitarienii din Cluj,
invatasem i religia, in acelasi timp cu limba iar ulterior ra-
mäsesem la curent cu trecutul acestei confesiuni. M-am_putut
orienta tot asa de bine ca i asupra confesiunii luterane_A. C.
si a celei calvinesti H. K., facand liceul la sasii din Bistrita,
Scriind brosura Postul virtute, petrecerea pacat? si mai tar-
134
www.dacoromanica.ro
ziu articolul pentru a ne reintoarce la ortodoxie in fata
arnenintarii de inglobare a bisericii unite in autoritatea ro-
mano-catolica acestea au contribuit la permanentul meu
interes fata de problemele bisericilor noastre. Mai intensiv
a trebuit insa sa ma ocup de acestea cand cu crearea diecezei
maghiare de Hajdudorogh (Intalnirea mea, in vagonul de dor-
mit cu fantele frivol, uditorele370 Rossi, pe care ignoranta spe-
culantului de voturi, pentru viitoarea alegere papald cardi-
nalul Merry de Val ii insarcinase ca organ de legatura cu
guvernul, clerul si societatea inalta din Budapesta). Atunci
am elaborat mai multe memorii, unul pentru arhiducele Fran-
cisc Ferdinand, altul pentru Filipescu, spre a fi trimis iezui-
tului Ghica [la Roma], iar altul pe seama iezuitilor din Viena.
Astfel, eram perfect documentat asupra tuturor confesiunilor
din Ora. Stagiul, in chestiunea semita, mi-1 facusem pe tim-
pul lui Lueger, apoi ca ministru de stat la Bucuresti, corn,
pletand cunostintele mele speciale dobandite in camera un-
gara. Cunoscusem i consistorialisinul ortodox si blalenismul
unit, influentele ramase asupra firii primului, de pe timpul
bizantin i cele ale iezuitismului infiltrat in cel de al doilea,
dupa scaparea de calvinism. Pentru cel ce vrea sa le vada,
urmele epocii calviniste sunt manifeste, la ambele confesiuni,
'Dana in zilele noastre, tot asa ca si paleo-slavismul cultului
bizaRtin. In masele largi, dar i la intelectuali, formele exte-
rioare: bizantinism-Slavism si calvinism-catolicism sunt in in-
terferenta-: Misticismul e ancorat In cultul icoanelor si in po-
liteismul antic, pastrat de credinciosi i tolerat de cler. Stiincl,
pe de alta parte ea, in lurnea anglo-saxona, diferitele culte
(secte) se impaca. i cu franernasoneria in frunte cu pere-
chea regala dispuneam de toate posibilitätile de-a dobandi
increderea confesiunilor. Pe cat de usor Imi era mie (relativ)
tle a manevra cu acestea, e firesc ca Bratianu nu se putea
descurca in paienjenisul confesional. El era obisnuit cu bi-
serica de stat, dominanta". Adica, in realitate dominata de
Partidul Liberal, de exemplu inlaturarea mitropolitului pri-
mat, Petreseu371, prin Sturdza -- cu politia si internarea
lui in manastire. Sau inlocuirea episcopului cinstit si savant
de Roman, printr-un preot, care avusese norocul ca mult ta-
lentata lui sotie sa divorteze in momentul cand ministrul de
interne din cabinetul Averescu ajunsese in situatia sa
se cunune cu ea. Serviciu pentru contraserviciu; mitra con-
tra mitra372.
Unul dintre ministrii diplomati din anturajul lui Bratianu,
acreditat la Viena pe timpul agitatiei din cauza intemeiern
135

www.dacoromanica.ro
diecezei de Hajdudorogh, se interesa de ce ne opunem noi.
ardelenii? Spre marea mea surprindere, excelenta sa nu 'avea
idee despre ceea ce este biserica unita. Alt ministru, diplomat
de cariera, asista la o discutie cu cel mai pornit aparator al
punctului de vedere ca. unitarienii ar fi persecutati in Roma-
nia. El, diplomatul, voind sa ma ajute, incepu sa-i explice ca
greco-catolicismul e tot un rezultat al miscarii de reformatie.
Am a*teptat sa vad cum o scoate la capat. Insa, observând cd
Chaplain Bowie incepe sa se enerveze, am luat vorba din gura
diplornatului si M.A. a-I dezavua, am confirmat expunerea
lui, spre a intoarce apoi directia comentariului cu 180°. Apoi,
de! In astfel de irnprejurari, zadarnic ne ascundem dupa ve-
chea noastra formula tocita: Ungurii sunt sustinuti, au prie-
teni. Noua ne sunt toti dusmani".
Cei mai mari du§mani ne sunt: ignoranta si indolenta
noastra. Cu diplomat.' de familie", tembeli, care au sa re-
prezinte interesele t aril prestand cheltuielile de reprezen-
tare ale legatiei din zestrea sotiilor, nu se poate face branza
s-o spun rnoeäneste in concurenta internationala. Fi-
rete, nici cu oameni improvizati, remunerandu-i pentru ser-
vicii politiciarciste, cu o legatie ori o ambasada si cu ocazia de
a specula cu valuta. In legatura cu afirmarea ignorantei oa-
rnenilor politici regateni, invoc numai Inca unele intamplari
traite:
Armand Calinescu ma intreba pe cand era prim-mi-
nisfru daca si la uniti altarul bisericii se zideste spre rasa-
nit. 1-am raspuns ca de acest obicei se tine seama la toate
confesiunile cretine si astfel, fireste, si de catre cea unita,
cand se poate. Caei de exemplu, in satul meu, biserica unita
fiind zidita de unchiul meu pe un platou, are altarul exact
spre rasarit. Get ortodoxa, in al car& document ctitorial sunt
i eu semnat flind initiatorul si sprijinitorul construirif
acesteia are altarul asezat spre sud. Cad frontispiciul nu
putea fi in locul unde e altarul, intorcand partea posterioara
spre plata din---fata si spre soseaua principalà. Calinescu s-a
declarat niultumit.
In preajma intrarii in vacanta de Pasti a Camerei, sub
guvernarea Averescu, Take lonescu, "ministrul de finante,
coborand la handle noastre, ne spuse: Am vorbit cu prezi-
dentul sa enunte vacantele mai lungi, sa puteti sta si voi de
sarbatori in sanua familiilor." Ardelenii ne-am u'itat surprin§i
la dansul, raspunzand cã nu pricepeam. La aceasta el ne in-
treba daca nu suntem uniti. Aflând ca suntem uniti si orto-
doesi, dar c'd ritul si sarbatorile sunt la fel, nu a mai sporit
136

www.dacoromanica.ro
vorba, ci s-a intors la scaunul sau ministerial, mai bogat cu
o informatie asupra stärilor din tenebrosul Ardeal. i totusi,
dansul era cel mai bine orientat dintre barbatii de stat re-
gateni, in privinta starilor de dincoace de munti.
In afar& de unii gazetari, fiind disparent numarul acelora
care au cultura si pregatirea spre a merita onoarea de a fi
astfel numiti, restul nu are nici cea mai mica idee despre sta-
rile confesionale din Ardeal. Intre ei s-a distins celebrul scrii-
tor", doyenul scriitorilor, Duiliu Zamfirescu (Viata la tard).
Acest diplomat fudul i ingamfat a fost, la timpul sat, unul
dintre primii care a publicat literatura. Nu e de uitat ca, inca
prin 1880-90 Cosbuc se trudea in posta redactiei" a re-
vis tei Vatra" sä faca pe colaboratorii benevoli sä priceapa
care este deosebirea intre ritm Si rirna. Literatura romana era
Inca in stadiul plamadirii. Dupa Alecsandri, Balcescu i sen-
timentalismul primitiv al lui Bolintineanu, ca si al tovarasiTor
sai de suferinta, Zamfirescu Ii cuceri usor situatia de Inter
vaccas bos est abbctsm. Camerei averescane, din 1920, trebuin-
du-i un prezident reprezentativ", fu ales Zamfirescu. Sta.-
pan asupra miscarilor si formelor protocolare insusite si de
el ca de toti diplomatii nostri in jurul meselor de carti
din sträinatate, de la pasire, pana la modularea vocii si a in-
tonarii cuvintelor; bietul om era poza si aplomb pseudoaristo-
eratic. Intr-o sedinta, deputatii grupului sasesc au ridicat o
chestiune in privinta drepturilor autonome-ale confesiunii lor.
Spre a-i multumi, prezidentul a tinut sa le dea atentiune chiar
el, ca mai documentat in probleme bisericesti, de pe timpul
cand fusese la legatia romana din Roma. Ridicandu-se cu
multa demnitate din scaunul prezidential, Zamfirescu se adresa
Sasilor: Tin sa asigur pe d-nii reprezentanti ai bisericii lu-
terane germane ca, fiind iminenta incheierea Concordatului
cu- Sf. Scaun, toate plangerile lor vor fi aranjate in chip mul-
tumitor.". i incet, pazind demnitatea miscarilor, se aseza.
Intorcandu-ma catre sasi, eu Ii felicitai pentru suceesul ca
vor deveni, pe viitor, fii obedienti ai Papei de la Roma:
Am aruncat pe hartie aceste amintiri, in chiar ziva de 11
iunie 1947, dupa ce vazusem pe mitropolitul Ba lan sosind la
vila rnitropolitana, cu patriarhul Moscovei la dreapta sa, in
träsurã cu 5 cai albi. De ce s-a trudit o viata intreaga I. C.
Bratianu tatal, ca sa scape de iconari"? Bizantul e viu!.
SPICUIR3. Voi reda unele spicuiri din amintirile mele de
la Paris si Londra:
MASA LA LORDUL MAYOR371. Primit de Doamna, pe care

137
www.dacoromanica.ro
o conduc la masä. Masd lungd, decoratd la distante de 1-1,5
metri cu obiecte de artä din aur. Sunt cadourile fostilor pri-
mari. Doamna pieptAnatd neted, in haind surd de kind, ca
preotesele noastre pe timpul copildriei mele. Conversatia in-
timd in limba francezà: Sunt cdskorit? Am copii? Sotia la
Paris, din nou insdrcinatd, in luna a 8-a., Sä trimit si D-nei o
ilustratd ca sd se bucure cu noi de nou-ndscutul. Ea, durere,
nu a avut norocul sà aibd copii. Dacd sunt credincios? Intre
timp, banchetul se termind.
Banchetul oferit de guvern. Exprim multumiri pentru
sprijinul dat Tarii i bundvointa amicald de care, personal,
am avut parte. Conversatia in limba franCezà.
Masa la guvernatorul Bäncii Angliei, in faniilie" (ergo,
seara in smoking). Guvernatorul, nepoata sa, sotia speaker-ului
Camerei, eu i Boerescu. Atmosferd intimä, conversatie, in-
formatii importante.
Mese diferite, cu invitati de ai *mei ori numai eta insumi
invitat.
Vizitez Loyds375.
Vizitez, cu 45erban i Nitescu, sediul central al Francmaso-
neriei engleze. Doi domni ne primesc cu politete rece. Noi nu
stim englezeste, ei nu vorbesc franceza. Ne aratd muzeul lor de
decoratii i podoabe profesionale, ne dau diferite imprimate si
anuare. Din anuar vedem cum se incheie lantul solidaritätii
fratesti, prin francmasonerie (social economic cultural
sentimental), in frunte cu regele si pdnd la ultimul englez,
undeva pe o insuld ascunsä, la mii de kilometri de Londra,
in Commonwealth-ul imens, fard a se ocupa de pater filioque".
La Paris, numai de cloud ori am putut sd-mi rup timp,
pentru a vizita, imensa comoard culturald, Louvre-ul, iar la
Londra, o singurd data am putut da o roata, mult prea nein-
semnatä, prin British Museum, compiimarea intregii culturi
umane a tuturor epocilor. La Paris am mai putut avea ragaz
sã vizitez expozitia din Grand Salon §i din Petit Salon, cu
operele lui Meritrovié i cu colectia marilor pictori spanioli:
Goya, Murillo, El Greco, Velasquez etc.
La o expozitie modernd de picturd am avut multumirea
de a vedea apreciatd, dupd merit, arta marelui artist Stoe-
nescu376, dar acceptate i tablouri ale D-soarei Miti Popea din
B1-asoV.
Am vizitat mai multe redactii in ambele capitale. Tipogra-
fiile lor sunt astfel organizate incdt putdnd uza de toate
inlesnirile tehnicii moderne cel mai mare ziar poate fi
redactat, editat i expediat in cAteva ore. Directorul oricdrui

138
www.dacoromanica.ro
mare cotidian din Bucuresti, pe langa o munca de 12 ore,
este un biet salahor in comparatie cu turnatorul plumbului
pentru cilindrul stereotip, intr-o uzina de redactie din capitala
Frantei ori a Angliei.

PARCURILE SI PADURILE franceze sunt deosebit de in-


grijite. Toata tam e o gradina. Semanaturile, campurile sunt
plivite, buruienile srnulse, arse, ca szl nu se sporeasca prin
samanta. De-a lungul soselelor asfaltate i drumurile vi-
cinale sunt starpite buruienile, pomii curatiti de omizi iar
crengile rarite. Normanclia intreaga este Canaanul merilor si
perilor fructiferi, pentru poamele specifice producerii cidru-,
lui, vinului usor din mere si pere. Rar, cand aveam o dupa-
amiaza libera, ma lovea dorul padurii. Mergeam cu Lencica
intr-un codru din apropierea Parisului, lasam rnasina intr-o
poiana i, patrunzand intre copaci, ne intindeam in desisul
racoros. In excursia pana la St. Ma lo am observat Ca pana
si in unele sate mici nu lipseste cazarma cu inscriptia Gen-
darmerie nationale. Democratia a separat biserica de stat, dar
se vede a trebuit sa sporeasca paza ordinii publice.
Pivnitele, in tinuturile din Champagne, sunt sapate in
subsolul calcaros, de creta moale, iar omul fara conducator
ar putea sa se rataceasca prin ele. Excursiile in orasele born-
bardate (Reims, Arras locul natal al lui Robespierre), apoi
pânà ja Nantes, St. Ma lo cu masina prin Normandia
Bretania ofereau multe impresii i revelatii. Mormanele
de pietre i moloz, de sub care ieseau ea in pesteri oamenii
intorsi acasa", catedrala arsa din Reims, ici-colea eke un
rest de zid la Arras, cu vase de bucatarie ori o firma ramasa
intacta ca prin minune pe bucata de perete. Orasele de
provincie ofereau un contrast izbitor cu Parisul. Mediul si
oamenii patriarhali, pastrarea i conservarea monumentelor,
bisericilor vechi etc. dadeau aspectul tmui colt al epocilor
demult trecute. Putini locuitori cu mult Gentathlichkeit bur=
ghezesc democratic, de oras provincial. Mont-Saint-Michel, cu
vechea manastire, este o minune a arhitecturii si sculpturii,
dar nu mai putin o dovada de pricepere artistica si a spiri-
tului pios de pastrare, francez. Celebra specialitate culinard
de Mt.-St.-Michel, clatitele subtiri (crêpes) fara dulceata
ori branza cu marar sunt cu tot dreptul celebre, desi, in
amintirea mea, raman superioare cele de la familia Comsa,
din Sa
Dupa reintoarcerea la Paris rn-a impresionat izbitor con-
trastul intre capitala i provincie. Parisul, orasul lumina",
139
www.dacoromanica.ro
modern, stralucitor, plin de viatd, o frumoasd in toaletà de
lux, impodobita cu giuvaierele artei, §tiintelor, progresului
totusi de cäldura familiard ce rãspânde§te farmecul senti-
mentului de patrie, in sufletul tuturor cetatenilor lumii.
Provincia este bunica pästrAtoare a traditiei virtutilor su-
flete#i ale vechii rase galo-franceze, conservatoare §i in pre-
zentarea exterioard. Amabilitatea i .naturaletea, izvorâte din
stravechea cultura" sociald cultivatd odinioard la curtile ma-
rilor regi i panã in casele ultimilor cetateni calitdti au-
reolate de maniere democratice, de sine intelese, incilzesc
timbrul contactului social. i totu*i, efectul administratiei cen-
traliste este o piedied fatalà, retardatoare in calea renaterii
energiilor franceze acumulate.
Cum se poate explica enomenul paradox cd poporul cel
mai democratic i cel mai dotat cu calitati politice a *tiut s5
fie in fruntea natiunilor numai cand a avut in frunte condu-
catori mari, care au uzat de metode dictatoriale? ... in epoci
democratice, francezii nu au putut ie§i din incurcaturile ideo-
logice i din conflictele doctrinare.
Tinutul Parisului e bogat in cariere de cremene. Plim-
bandu-ne cu Lencica intre trandafirii expozitiei din Ba-
gatelle377 am zdrit §i ridicat un vdrf de sdgeatd din epoca
neoliticá, dintre bucatelele de cremene, cu care era pietruitä
edrarea. Fulgerâtor mi-am dat seama cA in acel tinut geografic
a trebuit sã fi fost, in timpurile strdvechi, un important cen-
tru de genez6 culturald. CAci cremenea se gdsea in abundentd,
subsolul oferea u§oare pentru adAposturi sigure
in stiincile de calcar moale, iar pämântul le era priincios
plantelor hrAnitoare (careti,3787 ghinda, jir, fructe de padure
etc.); de asemenea, hranei animalelor.
Fire*te cà am vizitat §i castelul istoric Malmaison. Ca
toate castelele istorice, epigonii 1-au pastrat §i pe acesta de
muzeu. Ce amintiri nu sunt pAstrate si acolo! Dar cand ni s-a
ardtat baia modestA, in care Iosefina379 nu s-a putut scalda
decAt zgulindu-se, am vAzut i iscusitul mecanism prin care
vana se putea ascunde cu u§urinta dinaintea privirilor in-
Câci, a lua baie trecea de necuviincios pentru o
discrete.
femeie onestä. Amant, da! Baie? ba! Imi veni aminte desenul
din Fliegende Blätter380, de odinioard. Vecina o intreabd pe
tAranca din Bavaria, la care locuiete o familie de englezi:
Ce oameni sunt?
Sunt nite porci! inchipuieste-ti, ei i§i spald zilnic pi-
cioarele, ea noi fata

140
www.dacoromanica.ro
LOUVRE. Caracterul Louvrului e deosebit de acela al
muzeelor vieneze. Intrând, am nimerit mai intai in salile asi-
riene si egiptene. Statuile si toate obiectele acestea ori de
cAte ori le-ar vedea omul impresioneazd prin grandoarea
conceptiei si perfectiunea tehnica a executarii lor. De acolo,
ratacind calea, am ajuns in salile artei medievale crestine,
bisericesti. Altare, amvoane, hristosi si madone, sfinti, asceti,
in majoritate sculpturi din lemn, pictat. Contrastul cu sculp-
turile masive de granit dinainte a produs un efect deprimant
asupra mea, täindu-mi elanul sentimentului estetic, desi arta
crestina ma impresiona intotdeauna, la orice muzeu, vizitat
in trecut. Am incercat sa-mi explic acest fenomen psiholo-
gic prin aversiunea mea contra ascezei. Intâmplarea rn-a con-
dus apoi in salile sculpturilor antice grecesti. Si instantaneu,
am fost cuprins de seninatatea dispozitiei ce o trezeste reo-
glindirea perfectiunii vietii, fie intr-un aspect simplu, un pei-
saj, un portret, o scena, statui sau edificii. Corpul omenesc
ramane insa cel mai perfect model pentru adevaratii sculptori
maxi. Iar grecii vechi raman totusi cu toti Mestrovicii
veacurilor maiestrii neintrecuti. Francezii au §tiut s'a adune
o ceata intreaga de zeite si zei de-ai mitologiei antice. Intr-o
salita e rezervat locul de onoare pentru Venera de Milo. Aici
ne-am asezat cu Lencica pe o limed, admirand zeita. Cativa
demobilizati din armatele aliate isi exprimau, cam indiscret,
multumirile si nemultumirile fata de plastica anatomiei, dupa
gustul lor subiectiv. Originalul tabloului de Leonardo da Vinci
Mona Lisa nu rn-a extaziat. Vazusem mai inainte multe
copii. Ca si acelea, si originalul imi evoca impresia cã modelul
a fost o nefriticA.

www.dacoromanica.ro
IULIU MANIU

Cu Iuliu Maniu am facut cunostinth personala cand erarn


pe anul II la Universitate. Casina Romana" din Cluj era
frecventata de studentime, fiind sustinuth de intelectualii ro-
mâni, ca local de intalnire pe seama studentilor romani, care,
dupa dizolvarea societatii Iulia", duceau o viata de caferiea.
Fiind la Cluj, la mosul meu, obisnuiam sa merg la Casina,
iar intre colegii cu care ne intalneam era i Iuliu Maniu.
Hotararea de a raspunde la Valaszirat"-u1381 studenti-
mii maghiare, prin care aceasta intrase in polemica cu Me-
moriul" studentimii din Bucuresti,si Iasi a fost luata intr-o
5edinta tinuta de 20-30 de studenti români, la Casina. Me-
moriul" fusese publicat si in limbile franceza si germarth iar
apoi raspandit in strainatate. El denunta lumii persecutarile
romanilor ardeleni, prin metodele politicii guvernului maghiar.
Valaszirat"-ul a fost raspunsul semnat colectiv de studenti-
mea maghiara" din Budapesta si Cluj.
Din partea noastra, la propunerea lui Maniu, s-a acceptat
textul unei .declaratii, semnata i trimisa ziarelor maghiare
si romane, dezmintind cele sustinute in Valaszirat" si in
ziarul lui Moldován Gergely382, renegatul politic, numit de gu-
vern la catedra de limba romand a Universitatii din Cluj, in
locul vrednicului profesor Gr. Si lasi. Urmând apoi actiunea
lui Aurel C. Popovici, pentru redactarea i editarea ,,Repli-
cei", dupa condamnarea lui Popovici, tot la Casina din Cluj
s-a luat hotararea, de catre studentime, sa se raspunda prin-
tr-un Memoriu in chestia procesului Replicei". Acel memoriu
[urma] sa-1 semneze personal intreaga studentime romana,
de la universitatile din Viena, Budapesta, Graz, Cluj etc,,
fiecare semnatar declarandu-se solidar raspunzator cu Aurel
C. Popovici, ca autor i raspanditor al Replicei". Comithnd
astfel Laudatio (nem) criminis383, guvernul unguresc va tre-
bui sà dispund darea in judecath a noastra, a tuturor. Acest
proces va dezvalui i compromite metodele asupritorilor gu-
vernului maghiar, in fata lumii culte i qvilizate".

1 42
www.dacoromanica.ro
Cum initiatorii i sustinkorii acestei idei erau Iuliu Ma-
niu si cu mine, plenul colegilor a primit propunerea noasträ
cu mare insufletire i unanim", insdrcinându-ne sa reclactäm
sd prezenthm colegilor spre semnare Memoriul". Stabilind,
impreuna cu Maniu, in mai multe discutii, planul colaborArii
si executarii, a rämas ca eu sa ma angajez cu redactarea.
Reintors la Viena rn-am apucat de lucru i, terminând bro-
sure, ne-am intalnit cu Maniu la Budapesta si am cdzut de
acord asupra definitivului ei continut.
Am descris in alt loc peripetiile colectArii sernnâturilor
colegilor clujeni i budapestani, dupd ce semnard vienezii al
putinii colegi din Graz. Dorind si teologii bläjeni sa se soli-
darizeze cu actiunea noastrd, am caldtorit la Blaj, unde am
izbutit sa obtin toate semnAturile, fãrä ca prezenta mea si
contactul cu studentii faculthtii de telogie sä fie bAnuit de
corpul profesoral. -
La Sibiu, Ion Mota384, consultând pe Eugen Brote385, mi-a
retinut manuscrisul, refuzAnd sa participe la actiunea care
putea sa aibd urrndri grave pentru interesele bisericii". Cei
de la episcopia Gherlei fiind informati, din partea mitropo-
liei sibiene, asupra demersurilor mele sosind la Gherla
rectorul seminarului mi-a facut cu neputinta sà iau contact
cu teologii. -
In vacanta de varà am stat la Timisoara pentru tipArirea
Protestului studentimii române, in chestia procesului Repli-
cii". Tipografia sud-ungard, la care se tipdrea Dreptatea",
facuse ofert5 mai avantajoasa. Executarea lucrárii datorith
posibilitátllor tehnice a durat peste 6 saptamâni. Atunci
am inceput sà colaborez si in redactia Dreptdtii". Cdnd am
terminat, iar brosura, editatà in 1000 de exemplare, era gata
spre a fi expediata, veni Maniu la Timisoara. Impreuna cu
el, cu V. Braniste, N. Comsa si C. Diaconovich388, ne-am sfd-
tuit asupra greutastilor raspândirii. Cdci era de prevAzut or-
dinul guvernului maghiar ca protestul" sä fie numaidecdt
confiscat. Sã impArtim brosura printre studenti,. ca fiecare sã
le expedieze in aceeasi zi, la poste diferite din tara, sã o ex-
pediem de la posta centralti din Budapesta ori Viena, pe ce
adr.ese, cdror ziare si reviste etc. etc.?
In mijlocul acestor discutii primii o scrisoare de la cativa
colegi clujeni, prin care imi aduceau la cunostinta Ca Ii re-
tracteaz'a semnkurile (Epistola se gäseste in dosarul actelor
referitoare la demonstratiile contra serbarilor Mileniului").
Considerând blamul ce ar fI rezultat, deed solidaritatea
noastra ar fi fost dezavuatd de colegii intimidati, am hotd-
143
www.dacoromanica.ro
r5t, impreuna cu Maniu, sa renuntam la raspandire i s'a ni-
micim intregul tiraj. (Datorita generoasei solidaritati de con-
ceptio a tatalui meu, dânsul nu mi-a facut nici o imputare
pentru cheltuielile destul de considerabile ce costasera
calatoriile mele, tiparul etc., nici pentru semestrele pierdute.)
Din Colaborarea aceasta a rezultat, intre Man.0 si mine,
o prietenie intima, politica si personala. Petrecând dânsul
doug semestre la Viena, eram permanent impreuna. In sanul
tinerimii universitare fermenta idei revolutionare. Acestea
s-au condensat, in fine, in hot:t-area de a organiza o tovara-
sie clandestina de complotisti. Studiind metodele iredentisti-
lor italieni, idealul zilei era Marrini387. Tineretul universi-
tar" eram vreo 20-25 insi convocat de noi, termina
prin alegerea unei comisii de trei, insarcinatk cu elaborarea
statutelor societatii secrete. Comisia era compusa din Pompi-
liu (Pompi) Dan, din Zarnesti, Iuliu Maniu i cu mine. Ne-am
apucat de elaborarea statutelor. Mai intai am cazut de acord,
ca nun-iele societatii sa fie Avram Iancu". Starripila sa aiba
ca emblema: un vultur care tine in ghiare un sarpe, sfarman-
du-i capul cu ciocul. Odata hotarat acest important fapt con-
spirativ dupa discutii temeinice si introdus in procesul ver-
bal ne-am sfatuit .asupra definirii scopului societatii". 0
astfel de definitie pretinde o redactare precis:a. Fiecare cu-
vant trebuie sa fie bine rumegat ca sa nu poata fi interpretat
fals, nici aplicat abuziv. Apoi, aplicarea practica: nici un
membru nu avea sa qtie cine Ii erau tovarasi. Avea cunostinta
numai despre acela care 1-a invrednicit sa-1 coopteze in so-
cietate. Orice ordin it primea de la acesta i avea sa-1 execute
fara discutie. La aceasta obedienta era angajat prin juraman-
tul, a carui redactare izbutisem sa o precizArn, dupà inde-
lungate si scrupuloase discutii. Am luat toate precautiunile
necesare, ca sa nu fim descoperiti de politie. Nu ne intal-
neam la aceiasi dintre noi, la care fusesem in prealabil. Asa
puteam fi linititi Ca politia ne va pierde urma. In eel mai
rau caz, va crede cã ne intalnim pentru a ne pregati impreuna
un examen (unul era la drept, altul la filosofie, iar eu la me-
dicina).
Dupa luni de zile de temeinice pertractari, lucrarea s-a
terminat. Colegii convocati s-au prezentat la sedinta. Maniu
si Dan rn-au propus pentru oficiul de raportor. In decurs de
cateva sedinte, am ispravit cu cititul i insusirea articolelor.
Toti eram foarte multumiti, mai cu searna insã noi, trei
care lucraseram cu atata zel. Au lamas numai de luat unele

144
www.dacoromanica.ro
dispozith pentru punerea in practica a functionarii societkii
Avram Iancu".
Indata, la deschiderea conventiculului388, a luat cuvantul
Dr. Lazar Popovici. Dansul promovase nu de mult i facea
a doua jumatate de an ca medic militar (4sistenzarztstellvert-
reter389). Foarte gray, ne fact' o marturisire de credinta. Se
gaseste in dilema, zicea, de a depune juramantul pentru Avram
Iancu" si a-si incalca pe cel prestat fata de imparatul, ori de
a ramâne credincios imparatului, renuntand sa jure pentru
societatea secreta, spre a evita sa devina sperjur. Noi mem-
brii comisiei de trei sa cautam a solutiona problema spre
a-i face cu putinta solidarizarea sa cu noi.
Am ramas cu totii ca trazniti. Opinia celor prezenti s-a
scindat numaiaecati. Dan si eu am apelat la sentimentele na-
tionalp ale lui Popovici, argumentand ca juramantul MO de
Francis Iosif Catarama" nu-1 poate lega pe un roman
sa nu-si indeplineasca datoria Ltd de neam. Ace la fiind un
juramant impus, contra vointei lui, un santaj etc. Lazar Po-
povici (din Otlaca380), sustinut si de Victor Colceriu (Baia Mare)
a ramas intransigent, sustinand convingerile sale morale, cres-
tine.
Cand, dupd lungi discutii, cei trei am acceptat proppnerea
lui Lazar Popovici, ca sa incercam gäsirea unui procedeu de
compromis, deodata, Victor Colceriu ne puse in fata unei in-
trebari si mai grele. El nu mai avea de facut deck ultimul
riguros, spre a fi promovat de doctor. Fratilor incepu el
curand voi lua diploma si ma voi aseza undeva, acasa. Fi-
reste cà ma voi casatori. In statutele societatii Avram Iancu"
se dispune, pe langa juramant, pastrarea celui mai desavarsit
secret. As /rea sa stiu daca nici sotiei nu e permis sa-i co-
municam nimica?".
Eu fiind raportorul, cum V. Colceriu mi se adresa mie
fixanau-ma, Ii raspunsei revoltat: Bine Victore, sa, legi un
astfel de secret de gura unei femei? Cum iti inchipui asa ceva?"
Dansul insa, foarte calm, continua: Relatia intre soti e cu
totul alta deck ne-o inchipuim noi. Dar oricum ar fi, dati-va
seama ca statutele, pe a caror respectare juram cu ocazia in-
trarii in societate, prescriu ca primind un ordin trebuie
sa-1 executam, fara amanare. Ce se intampla insa daca ma
cheama un bolnav i sunt in provincie, intr-un sat de munte,
de exemplu la o nastere. Retinut, eventual cateva zile, so-
seste scrisoarea cu ordinul ce mi-1 trimite Avram Iancu".
Ca sa ma poata informa, nevasta desface scrisoarea i afla se-
cretul. Eu am jurat sag pastrez. Ce ma fac? Mi-am calcat
10 Memorii, vol. II 145
www.dacoromanica.ro
juraniantul ori nu? Ar trebui prevazute toate eventualitatile
si modificate statutele, corespunzator realitatilor vietii".
S-a incins apoi o vie discutie, care a continuat in decurs
de cateva sedinte, fara sa putem cei trei membri ai co-
misiei de redactare sa nascocim o formula acceptabila. Cum
sedintele de redactare, apoi dezbaterile anteproiectului de sta-
tut s-au taraganat de primavara pana la inceputul vacantei
de vara, problemele au ramas nerezolvate, continuarea discu-
tiei amanandu-se pe toamna. 0 parte dintre colegi s-au pro-
movat, alti au plecat la alte universitati, cei nou sositi erau
embrioni" tineri, iar eu, ramas singur, rn-am apucat de stu-
diu si de gazetarie. Maniu plecase la facultatea din Buda-.
pesta, Pompi Dan la cea de filosofie din Cluj. Totusi, expe-
rientele ce le-am dobandit au fost destul de importante pen-
tru tpata. acea generatie: festina /ente391.
Dupa cativa ani, pe cand ma bucuram de increderea in-
tregii generatii tinere, Mangra392 starui, la o ocazie, sa incep
organizarea unui complot in sanul studentimii, pentru a
arunca in aer edificiul parlamentului din Budapesta". L-am
ascultat linitit 'Yana ce si-a stors toate argumentele. In acel
Limp, Mangra era martirul atitudinii sale nationaliste. Gu-
vernul imguresc ii destituise din postul de profesor al semi-
narului _teologic (academia), din Arad. Eram si eu un mare
admirator i stimator al lui. Totusi, i-am raspuns categoric
ea a organiza comploturi ar fi un dezastru national. Suntem
aproximativ 200 de studenti romani la universitatile din Au-
stro-Ungaria. Complotul ar fi desigur curand descoperit
intreaga studentime romana luata la goana iar viitorul ei ni-
micit. Natia ar ramanea, pentru 30-40 de ani, lipsita de con-
ducatori. Prin bombe nu se pot solutiona litigii intre popoare.
Noi, romanii, trebuie sä facem scoala politica, sa progresam
ca neam pe toate taramurile si nu putem risca sa expunem
strivirii modestul nostru nutriar de viitori conducatori. Discu-
tia a tinut timp mai lung. Asista si Valeriu Braniste. Ramasi
singuri, Braniste zise: Pe cat ii vezi de radical pe Mangra,
baga de searna i fereste-te de el". Era natural ca parerea lui
Braniste sa intampine contraziceri categorice din partea mea.
Totusi, prevederile lui Braniste au fost mai tarziu confirmate,
prin rusinoasa tradare a lui Mangra.
Dupa ani de zile radeam impreuna cu Lazar Pdpovici si
cu Victor Colceriu cand intalnindu-ne venea vorba de
societatea Avram Iancu". Ni se nazarise noua, celor trei din
comisie", ca cei doi colegi mai bâtrani au stiut sa-i puma
capat ravnei noastre de complotisti, prin complotul lor. Ei au

14 (.3

www.dacoromanica.ro
6fAr§it, torpiland in ultimul moment toata ideea complotului,
pe tema chestiei juramantului si a secretului fata de nevasta.
Banuisem noi iret1icu1, insa, in fata seriozitatii atitudinii lui
L. Popovici si V. Colceriu, cat si a respectului fata de ei,
nIci unul nu am cutezat sa ne tradam banuiala.
Tot in anii aceia mai participasem, impreuna cu Maniu,
la un complot, pastrand secretul cu atka sfintenie, incat nici
unul nu 1-a comunicat celuilalt, deck dupa decenii, in 1921.
Intre timp ajunsesem la o prietenie atat de intima politica
ai personala, de nu mai existau reticente intre noi. Totusi,
am pastrat juramântul dat in scris. Dupa ce Aurel C. Po-
povici, condamnat in procesul Replicei" i, intovarasit de V.
Braniste, se refugiase la Bucuresti prin. Fiume si Con-
stanta eu Ii vizitam trecand foarte adeseori, fara pasaport,
prin Predeal. Dansul era in cea mai stransa prietenie cu capi-
tanul Victor Verzea. Pentru a fi organizat o societate literara
clandestina, intre elevii de la liceul din Beius, fusesera eli-
minati Popovici pe a VI-a, Verzea pe a IV-a clasa liceala
in urma ordinului guvernului unguresc jar, modesta lor
biblioteca (Alecsandri, Rousseau, Vulcan), confiscata. Popovici
a trecut la liceul din Brasov, Verzea in Romania, la scoala
militara. Intre anii 1895-1910, la Bucuresti, erau zilnic im-
preuna. Nationalisti insufletiti, faureau planuri: ridicarea cul-
turala a romanilor, emanciparea lor politica, economica, ire-
dentism. Fiind eu mult in societatea lor, solidaritatea concep-
tillor noastre era tot pe atat de nezdruncinata, pe cat de ne-
stapanita ravna de a pasi la infaptuiri care sa fericeasca
natia.
Intr-o zi, fiind singur cu capitanul Verzea, acesta mi-a
comunicat ca exista o societate secreta, in care as putea fi
primit de dansul. Fireste cã am acceptat cu mare entuziasm.
si nu mai putina emotie. Mergand cu mine la Muzeul Artile-
riei, mi-a dictat formula de juramant, pe care eu am scris-o
pe o fisa cu cerneala violeta (pe atunci la rnoda in Regat)
am semnat-o constient de gravitatea momentului. Mi-a predat
apoi o carticica, de marimea unei cutii de chibrituri, cu sta-
tutele tiparite. Eram obligat sa le invat si apoi sa nimicesc
carnetelul.
Trecand spre casa peste un pod, pe Valea Prahovei, am
aruncat acel volumas prin fereastra compartimentului in val-
toarea valurilor. Continutul, fireste, 11 stiam pe de rost. La
Budapesta rn-am oprit, ca de obicei, cateva zile, in societatea
colegilor romaui. Am fost inscris un semestru, prin Maniu, ai

117
www.dacoromanica.ro
la facultatea de drept. Intarziind cu o ocazie, am dormit la
Maniu, intr-un pat picioris"393, cu dansul. Dar secretul 1-am
pastrat.
Cafenelele natiei, pe atunci, erau Café Micsek si Café Tu-
rin. Intre studenti era si un lugojan, student la farmacie.
Fiind eu iarasi la Budapesta, acesta ma ruga sa ne asezarn
singuri la o masa. Mi-a spus ca dansul a mostenit 20 mii de
fiorini, dar cu viata usuratica ce o dusese la universitate, si-a
cheltuit toata mostenirea. Viata lui nu mai are nici un rost
e hotarat sa-i puna capat. Dar e hot:drat sa-si Each' datoria
de roman, savarsind o fapta mare, istorica. De aceea ma roaga
sa-i aduc din Bucuresti o bomba, fiind decis sa arunce in aer
parlamentul unguresc.
I-am raspuns ca toga ideea este o prostie. Nici la Bucu-
resti nu stau bombele pe garduri. Cum isi inchipuie ca eu
as putea capdta i aduce cu mine o bomba? Dar, nici edifi-
ciul monumental al parlamentului, nu se poate arunca in aer
cu o bomba, ba nici cu zece. SA* se apuce de studiu si sa re-
nunte la ideea sinuciderii romantice. Dansul insa, nu a incetat
sa ma roage staruitor sa-i procur o bomba. Atunci, i-am
explicat Ca, specialitatea lui fiind chimia, poate sa-si constru-
iasca singur cate bombe vrea, de exemplu procurandu-si ful-
micoton i producand explozia cu ajutorul unor acizi, care
[intail izolai i apoi ajungand in contact, sa produca o cal-
durd peste 100°C. Ori cu ajutorul unei baterii electrice, pro-
ducand detenta explozibilului prin electricitate. Contactul
electrozilor 11 poate aranja cu ajutorul unui ceas Wecker394,
la ora 0i minuta a.a.m.d., schitand pe masa de marmura ordi-
nea de lucru. Restul Ii poate gasi in orice carte de fizica si
Ohmic. Dupd un timp, el fiind multumit, ne-am despatit
prieteneste.
Dupa cateva1 luni, cand ma &seam din nou la Budapesta,
colegii romani mi-au comunicat ca elevul meu in chimia
tehnica, din Café Turin, le povestise ce-mi ceruse, insd totusi
a renuntat sa se sinucidd ca atentator. Urmand sfatul meu
fratesc a preferat sa-si asigure traiul, primind un post de
detectiv-informator, la politia de stat ungureascd
Dupa decenii, stateam la masa, in 1920 sau '21 cu Maniu,
in societatea prietenilor, care participaserd la primul congres
al Partidului National, tinut la Alba Iulia. Discutam amin-
tirile care ne legau, de pe timpul unguresc, de acest oras is-
tonic. Vorba ajunsese asupra revolutiilor si conspiratiilor. Deo-
data", Maniu exclama: Am fost i eu membru intr-o socie-

148
www.dacoromanica.ro
tate secreta" i povesti exact patania mea, traita si de dansul,
cu capitanul Verzea. Pe el il chemase Aurel C. Popovici la
Bucuresti, intr-o chestie de drept, iar Verzea se folosi de
ocazie sa-1 coopteze. Tot in nizeul Artileriei Ii dictase Ver-
zc-a formula de juramant, iar el o scrisese i semnase, tot cu
cerneala vioIeta. Ajuns preziderftul Consiliului Dirigent, i-a
fost trimis actul original, din Bucuresti. Tot asa am primit si
eu pe cand, in 1919, eram prima data prim-ministru
manuscrisul meu cu juramântul semnat de mine. Cerneala
e violetà, un cuvant e sters. Nu am putut afla cine mi-a
acest document (era intre hartiile arhivei mele).
Complotul urzit de Aurel C. Popovici si de capitanul Vic-
tor Verzea ramasese steril, in decursul deceniilor. Cu oca-
ziile deselor noastre intalniri, cu Maniu Si Popovici, dupa
semnarea juramantului, nu a mai cazut niciodata vorba des-
pre acesta.
Popovici a intemeiat la Bucuresti institutul Minerva",
lmpreuna cu un numar de actionari entuziasti, in majoritate
ardeleni j banateni. A fost primul institut modern de arte
grafice i tipografice in Romania. Dupa ce se lovise de situa-
tia reala; focul de paie, politicianismul, starea arierata a ma-
sPlor de Ia tara si din provincie, suficienta numarului restrans
al intelectualilor colectivisti" din capitala, Popovici a cre-
zut sa poata urni prin ziarul Romania Julia" apatia
tembelä, din balta vorbäriilor grandilocvente, spre actiuni
serioase, culturale, sociale, politice. Ce ne ajuta destepta-
ciunea? Trebuie sa crestem caractere!", repeta el intruna
strigatul in pustiu. Publica zilnic articole in ziarul Romania
Juna". A editat o carte de povesti, [o] colectie de proverbe
din intelepciunea poporului, Nationalism si Democratie". Dar
sfarsitul a fost falimentul Minervei" i cumpararea actiuni-
lor depreciate, cu cca un milion, de [catre] Grigore Cantacu-
zino, fiul Nababului" (bdrbatul D-nei Alexandrina C.), care,
in 1914, a vandut Minerva", cu cloud milioane, propagandei
germane.
Intre timp, Aurel C. Popovici legase prietenie politica cu
Nicu Filipescu. Conceptiile lor conservatoare i-au apropiat.
Cedand sugestiilor lui Popovici, staruintele lui Filipescu au
izbutit sa infiinteze Micii Dorobanti","15rima incercare de a
Intemeia o organizatie, in sanul tineretului, pentru trezirea
spiritului de solidaritate nationala si de irwhegare a caracte-
rului, Lipsindu-i generatiei de atunci priceperea si interesul
pentru scopul urmarit, dupa ce fusese organizata cu insufle-
tire, Micii Dorobanti" a fost condamnata sa dispara curand

149
www.dacoromanica.ro
in noianul indiferentismului. Atunci, Aurel C. Popovici reusi,
prin neincetate staruinte, sa Ii induplece pe N. Filipescu
ajuns ministru de razboi sa intemeieze liceul Manasti-
rea Dealului". Intregul program si organizarea sunt in con-
formitate cu ideile lui Aurel C. Popovici. Ani de zile dansul
a profesat acele idei cu insufletire perseverenta si a putut
avea satisfactia de a le vedea realizate, datorita faptului ca
Filipescu a dovedit deplina pricepere pentru ele, incat
ajungand ministru de razboi le-a pus in practica.
Cat studiu, cat zbucium sufletesc, ce tarie de convingere
a desfasurat Aurel C. Popovici i cate greutati materiale nu
a trebtlit sa invinga, in timpul refugiului sal din Bucuresti!
Minerva" ii consumase aproape toate resursele materiale,
de care dispusese dansul i sotia, in momentul procesului
Repliceia. Veniturile sale la Bucuresti constau din doua pro-
fesuri de limba germana. Una era la $coala de Razboi. Nu
stiu cat vor fi profitat tinerii ofiteri de limba lui Kant si a lui
Goethe, dar stiu cu ce entuziasm ascultau stralucitele lui
expuneri asupra necesitatilor de a indruma viitorul curs al
evolutiei neamului, pe calea reformelor culturale, nationale
§i sociale. Numai astfel se putea asigura indreptatirea ro-
manismului, de a se invrednici de o ascensiune, in mijlocul
natiunilor lumii. Cunoscand el temeinic virtutile, dar i sla-
biciunile romanilor din toate tinuturile, Ii &idea seama ce
tara ereditara apasa trecutul, asupra generatiei sale. Starile
din Principate, descrise cu atata cunostinta de cauza si so-
brietate cinstita de Sulzer396, clainuiau Inca fatal in Regat.
Alte masti, acelasi cantec".
Astfel, in gandul lui -Aurel C. Popovici s-a cristalizat tot
mai mult ideea ca, rornanii hind acelasi neam intre Tisa si
Nistru, deosebirea dintre cei din Ardeal si Banat, respectiv
fratii lor de dincolo de Carpati, se datoreste numai educa-
tiei, prin institutii i metodele guvernarii, de care cei dintai
s-au putut bucura soit disant396 dar totusi multumita
Habsburgilor.
In fata raporturilor internationale, care pareau de ne-
zdruncinat, in Europa stapanind in acea perioada: Triplh Ali-
anta397, Echilibrul european", varsta lui Francisc Iosif etc.
pentru infrangerea prepotentei maghiare i emanciparea
spre autodeterminate a romanimii de dincoace de Carpati
in timpul celor 1 8 ani petrecuti la Bucuresti, Aurel C. Po-
povici a ajuns la convingerea pe care a sintetizat-o in cu-
vantul Grossösterreich398. Odata infaptuita regenerarea mo-
narhiei, ca Staatenbund399, unirea nationala devenea o ches-

3 50
www.dacoromanica.ro
tiune de logica istOrica a evolutiei sociale. Iar tendinta spre
instrtutri si metode apusene, trebuia sa urmeze si in Vechiul
Regat, in mod firesc [si] in mod automat.
Deosebirea intre conceptia solutiei, prin ideea lui Dr.
Karl Renner (Rudolf Springer), de a organiza monarhia hab-
sburgica, pe bath- de Bundestaatm §i a lui Aurel C. Popovici,
de a o reintineri ca Staatenbund, se caracterizeaza prin aceste
criterri de baza ale ideologiei. Semnificativ e de constatat
fenomenul politic, cum a fost primita de lumea politica
romaneasca expunerea temeinic fundamentata a ideii Gros-
sosterreich in cartea publicatä de Aurel C. Popovici, cat si
propaganda, pe care el o facea, atat prin saptarnanalul Gros-
sösterreich, cat si verbal. In Regat reusise sa castige de fer-
vent sustinator pe Nicu Filipescu si pe numerosii partizani
ar acestuia. Take Ionescu era sceptic, fiind convins ca descom-
punerea si lichidarea rnonarhiei habsburgice e numai o chestie
de timp si este inevitabila. A. Marghiloman, fire distinsa,
straina de temperamentul agresiv, francofil in toate, observa
in chestia Grossösterreich o atitudine de Laissez faire,
laissez a11er401. Carp aproba teoretic, practic insa ca toate
miscarile si manifestarile nationalismului si zbuciumarile
lui Aurel C. Popovici i se pareau ca tentative contra morilor
de \rant, on ca incercari de a sparge, cu capul, catedrala Sf.
*tefan. I. I. C. Bratianu, cel mai realist barbat politic roman
al epocii, sobru si curnpatat, statea in expectativa. Regele
Carol I aprecia cu vadita bunavointa propaganda lui Aurel C.
Popovicl. (Subventiile destul de modeste pentru editarea ope-
rei lui Popovici, date de ministrii din diferitele partide, sunt
un indiciu al atmosferei de la palat.) Stere reprezentantul
democratiei radicale antagonist al conservatorului reac-
tionarcr, Popovici, se intalnea totusi cu acesta in punctul
Grossösterreich. Iorga, in perpetua lupta pentru detmerea
monopolului nationalismului in once forma si pe once
taram s-ar fi manifestat se ferea de atacuri fatise sr se
multumea ca din cand in cand sa-i aplice cate o intepatura
copilareasca indirecta marei Austrii". (Intrebandu-1 pe Po-
povici [de] cauza atitudinii lui Iorga, el imi raspunse,_rzbuc-
nind intr-un ras de bariton sanatos: i-am trimrs vorba sa se
astampere, de altcum, il sfaram"...)
In Ardeal, la inceput eram cam singur sustinator al con-
ceptiei lui Popovici. Apoi s-au atasat, dintre deputati: Mihail,
Vlad, Maniu, *tefan C. Pop.. Intr-un discurs tinut la camera,
am cutezat s'a discut si chestiunea Popovici si despre Grosseis-
151
www.dacoromanica.ro
terreich. Ministrul de interne, contele Andrássy402, rn-a corn-
batut in replica.
Alexandru Mocionim, afland prin telefon, despre audienta
la Francisc Ferdinand, a lui Cristea (pe Bunea 1-a retacut
Cristea), a spus: Dann miissen wir unsere Politik einer Revi-
sion unterziehen404. (Mi-a comunicat V. Braniste, mare mo-
cionist, care nu-1 pomenea si nu-1 agrala altfel pe Alexandru
Mocioni decat: Sein Hochgeborener Ilustritatea Sa, Me lto-
saga .. .405.
La Budapesta am fost inserts ca membru la societatea
Petru Major" si, fiind ales in comisia de candidare a comi-
tetului, I-am propus pe Maniu de prezident ...
Ca la Cluj si la Viena, patima jocului de carti in sanul
colegilor romani era o board cronica, iremediabila. Eram aproape
singurul care nu jucarn carti i nici nu am invatat arta Ca-
labrias-ului" ori a Alsos-ului"406. Cand cautai pe vreun co-
leg, puteai fi sigur Ca la ora cutare il vei gasi la masa de
carti. De aceea, interesul pentru literatura era foarte sca-
zut, aproape inexistent. Cu toate biletele puse la dispozitia
studentilor, cu pret redus, din partea universitatii (la. Viena),
-rar se gäsea un student roman sa foloseasCa ocazia de a vizita
un teatru. Si mai rar puteai sa-ti gasesti tovaras pentru opere,
operete, muzee, expozitii de arta, concerte, conferinte. Astfel,
am fost silit sa raman singur, savurand repertoriul intreg al
divinei Dusa407, la Karl-Theater si scurt timp dupa aceea
al concurentei deja in declin Sarah Bernhardt408
(aproape acelasi repertoriu: Ibsen, Dumas: Dama cu canielii
etc.). Adevarat Ca ele uzau limba italiana, respective fran-
ceza, dar piesele puteau fi citite in prealabil, in traducere
germang. Atractie fata de literatura si arte, nu prea aveau
eontemporanii anilor 1890 1900, afara de absolventii liceu-
10i rorhanesc din Brasov si ai liceelor sasesti. Asa se explica
indiferentismul celor veniti de pe la alte licee, maghiare de
stat si confesionale romanesti. Nu era numai neglijenta pro-
fesorilor de limba si literatura, care emulau in truda de a
dovedi rezultate in limba maghiara si in exagerata elogiere
a rnarimii operelor autorilor maghiari, ci si intreaga ambianta
sociala, culturala, a mediului din orasele si oraselele in care
se gaseau ginmaziile si liceele. 0 mica buighezie, functionari
si tarani, reprezenta elita locuitorilor. Acestia, in afara de
grijile existentei, discutau politica [si] clefete locale, iar ca
distractie, intelectualii romani si unguri cultivau jocul de
carti, recreindu-se cu sprituri" de vin acru, amestecat cu
borviz".
152
www.dacoromanica.ro
Carti, gnu; teatru, nu; conferinte, nu; reviste literare de-
ck doua-trei unguresti, iar romanesti: Familia" lui Iosif
Vulcan, dincoace de munti i Convorbirile", dincolo. Aces-
tea vegetau cu un numar ultramodest de abonati nerestan-
tierh Intre aceste imprejurari, fireste, nici colaboratorii nu
se prea puteau dezvolta i imbulzi. Nu analfabestimul era
cauza, cad pentru editorii-tipografi Calendarul plugarului",
acela al Astrei" i Visul Maicii Domnului" asigurau an de
an rentabilitatea.
Dar sa nu uitam cA primul roman dupa Ciocoii vechi i noi
(roman?), dincolo de munti i dupd Tiganiada (epos?), .cle
dincoace, a fost Dan al lui Vlahutd409, daca nu voim sa-i
recunoastem- dreptul de prioritate Noptilor carpatine, a lui
Pop-F1orentin41Q.
Muzee, expozitii de arte frumoase? Nu existau rdci in ca-
pitale [in] afard de rudimentare inceputuri. Muzica tiganeasca
era abundenta i intre primasi" nu unul atingea culmea ge-
niului de compozitor si de tehnician (Barbu Lautaru, Bihari,
alamon, Pongracz, Köcze, Gogi etc.). Cad, de! cheful fard
muzica nu ar fi fost chel. Dincoace de munti s-au distins ca
pedigogi culti i componisti Iacob Muresianu41' la Blaj, Gheor-
ghe Dima412 i apoi N. Popovici413 la Brasov, iar rnai tarziu,
Tiberiu Brediceanu414 si Guillaume orban415, elevi ai lui Mu-
reianu. Bucovineanul Porumbescu416 murise de tanar. Valurile
Dunarii, compozitia stralucita a rnaestrului Ivanovici417, de
muzica militara din Regat, a dobandit celebritate mondiala.
Dar tinerii, ieiti dintr-un astfel de mediu, nu puteau,
decat exceptional, &I nu fie contaminati de obiceiul pamântului
lor natal. Aceasta explica ciudata intamplare ce am avut-o in
camera de lectura a Romaniei June"418, cand eram pe anul
II la universitate. Citeam revista Die Zeit"419, cand intra un
rigorozant", un coleg cu semestrele terminate. El citi zia-
rele. Apoi mi se adresa:
Ce citesti embrioane"?
0 poezie foarte bine scrisa i ii intinsei revista.
Ce, cu fleacuri de acestea te ocupi?
Nu am raspuns nimica de surprins ce eram. Caci colegul
batran" era unul dintre putinii care fusese i prezident al
Romaniei June". Nu era cartofor i venise la universitate
de la un liceu de stat din Ungaria. El ii Meuse studiile cu
harnicie, insusindu-si, la Viena, limba germana.
Erau i exceptii. Locuiam 1a aceeasi baba", impreuna cu
un coleg banatean mai tartar. Oddite ne erau vecine. Termi-
153
www.dacoromanica.ro
nase licetil romano-catolic din Timisoara. Sarguincios la stu-
diu, nu juca carti, vizita concerte, expozitii de bellearte, tea-
tre, se straduia jenat, Pentrul a nu fi zeflemisit sa se
cultive si prin lectura. Dar toate aceste indeletniciri le prac-
tica cu o anumita shard., tainuind cã a fost la opera, la con-
cert etc.
intr-o dimineata, intrand pe neasteptate in camera sa,
el in pat, ascunse ceva grabit sub perna. Oricat s-a zbatut
contra agresiunii mele, am izbutit sa-1 infrang si sa pun mana
pe obiectul ascuns. Era un faseicol al editiei Reclam", o
pie§,a de Ibsen. Mi-a marturisit apoi cd voise sa-1 cunoasca
pe acel autor, pe atunci la moda, spre a ma putea blufa, pe
neobservate. -
lin original era Kultur-snobul" T. M. din Orastie. Lite-
ratura germana era pasiunea si marota lui. Dupd-masa facea
un sport, intreband de exemplu cand s-a nascut cutare scrii-
tor ori poet, cand a inceput Goethe sa yiziteze pe Friderica
Brian, ce opere a scris Gottfried Keller, uncle s-a refugiat
Schiller din scoala rnilitard ,etc. etc. Mi-am cumparat dictio-
narul blograffilor autorilor germani, in editia Reclam" si am
invatat cateva biografii ale unor Fr. Muller, I. Maier, Wagner,
Schuster etc. Mid a inceput apoi examinarea in. fata comese-
nilor, mi-am recunoscut completa ignoranta, dar mi-am luat
totodata revansa. L-am examinat eu asupra datelor referitoare
la autorii insirati mai sus, aducandu-1 foarte repede pe prie-
tenul T. M. in cea mai penibila situatie de ignorant al date-
lor referitoare la diferiti Mil lleri si Maieri etc. Apoi am scos
volumasul cu datele biografice din buzunar si 1-am asezat pe
masa zicand: si eu imi port stiinta in buzunar".
T. M. era cam snob si inainte de a ajunge la 30 de ani
s-a imbolnavit de schizofrenie. Poeziile publicate de el in
diferite ziare si reviste, prin anii '90, erau apreciate ca ori-
ginale de critica timpului. Eu le cam ironizam. Spre a-i face
o surpriza, cat de mult rn-a impresionat poetul prin metafo-
rica sa caracterizare a muzei", invatasem si i-am declamat
urmatoarea aloeutiune, adresata poetului de muza sa: Eu n-am
un omnibus de gdnduri / Pentru multimea de pe strode/. / Cel
mult in slujbä mai inaltli 1 0 birje find de paradet. T. M. a
fost un precursor, vestitor al futurismului, inventator de corn-
paratii paradoxe bizare, culori si senzatii de miros, auditive,
sunete vizuale (Heine, in Florentinische Ndchtc420, mult pla-
giat de carpaci poetici).
Preocuparile politice comune au dat nastere unei intimi-
tati si atasament tot mai prietenesc, intre Maniu si mine. in
154

www.dacoromanica.ro
timpul de un an, cat a stat la Viena, eram mult impreuna.
Straini de aventuri sexuale, Bind ambii embrioni", practi-
cam experiente sfioase, de cunoastere a lumii, noud necunos-
cuta, imaginandu-ne ca este o datorie sociald de a contribui
la indreptarea viciilor si la salvarea, prin sfaturi intelepte,
macar a unor rataciti, de pe calea moravurilor crestine.
In exercitiul acestei functli voluntare, frecventam din cand
in cand diferite cafenele de noapte. Odata introdusi de co-
legi din semestrele implinite in tainele comportärii
prin acele 1 locuri, ne-am desavarsit adaptarea metodica pro-
tocolara, a procedurii misionare. Preferam sà rtscam a hoinari
numai noi doi ini fard experti tehnici spre a fi scutiti
de zeflemelele cinice, care ne stingeau elanul.
Incepeam inspectia in suburbia Hernals, la Café Austria",
coboram in Josefstadt, la Café fin de siecle"421, descindeam
la, Schottenthor422 in Café Seitz"; spre Am Peter (s P1atz423)
la Eldorado". Astfel ne inchegam tabloul nuantelor sociale,
de diferite clase, intre democratic, burghez si aristocratic.
Cad Eldorado" mai pdstra traditia amintirilor neuitatelor
nopti, cand mostenitorul de tron, Rudolf424, descindea in se-
paréul de langa intrarea subterana la Eldorado" [impreund]
cu tovarasii sai de chef, ba 1i cu vizitiul sau favorit (Fischbein
ori Bratfisch?). -
La inceput, nu ne simteam prea la indemana in noul me-
diu. Acasa, lumanari (de seu ori stearina) sau modeste lampi
de petrol, iar aid candelabre si lustre bogat luminate. Apoi
domni veseli i cheflii. Impresionanta era, mai cu searna, mi-
sunarea cucoanelor, gatite in toalete moderne, cu paldrii co-
chete, care se rasfalau discret, ca la ele acasa, chicotindu-se
cu cunoscutii lr. Nici in ziva de Pasti nu se puteau vedea la
Bistrita ori la imleu, ba nici chiar la Cluj, atatea femei ele-
gant gatite, ca in aceste cafenele. Ne simteam marturisesc
foarte straini in acest mediu aristocratic. Totust, ne dã-
deam seama ca dezbracarea acestei senzatii de stangacie era
pentru noi o datorie de autoeducatie. *i am razbit, multu-
mita faptului ea, pe cat de modest si de retinut era curajul
nostru, pe atat de expresiva se manifesta i tindea sa se puna
in practica validitatea femeilor. Cu o privire fara risc de
a da gres ele ne faceau numaidecat diagnoza, ea suntem
boboci" din provincie.
Asezandu-ne, abia apucasem In catva sa ne dezmeticim,
cand o femeie frumoasa, dichisità, trecand pe la masa noastra
se opri i, intrebandu-ne deed se poate aseza, lua loc pe scaun,

155
www.dacoromanica.ro
fara" a mai astepta rAspunsul. Ea a fost moasa fecioriei noastre
provinciale. Dar ce s'as vorbim cu ea? Eram perplecsi. Dânsa,
insa, ne-a condus cu multà sigurantà i peste aceastd punte
fAra gardinA428. Darf ich mir'was bestellen?426 a fost prima ei
intrebare. Noi, galanti i instinctiv destul de precauti, cu
gandul la bugetul nostru, ne-am graft comandäm si ei
un Schwarz", ce ni se servise i nou'a. In schimb, s-a re-
vansat, comunicându-ne intregul roman sentimental, pe urma
Caruia ajunsese la cariera ei de acuma. Iubea pe un tinar,
parintii preferau pe altul. Nu se putu hotári sä se mArite fard
iubire. A fugit cu iubitul ei. Era un bäiat dragut dar sArac;
a trebuit sa se lupte cu greutatile. S-au separat, dar ea nu
s-a putut hotAri sa se reintoarca la pàrinti. Nu-i permitea
demnitatea. i astfel, a preferat umilintei viata liberd de
acuma.
Episoade augmentau savoarea povestirii. Noi am rArnas
impresionati. Eram usor accesibili sentimentelor generoase.
Apoi am inceput, cu puteri unite, Maniu argumentand cu mo-
tive morale, eu cu pilde intuitive igienice, sà o persuadam pe
noua noastrà prietend, ca sä se reintoarcd la casa Orinteascd,
la viata moralä de femeie casnica. Ea ne-a ascultat cu buna-
vointa maternä, opunand contraargumente. Dar, de la Uri timp
se va fi plictisit? a plecat cu sermls Kinder, tschau, auf
Wiederseh'n427. Iar noi am patit Schwarz-urile428, ca sa ne
continuAm inspectia. Pe când eram la usà, ne intalnir\a'm cu
duduia care ne onorase masa. Pleca, in societatea unui domn
cu guler lat de blana. Ne saluth amabil ca pe vechi cunoscuti.
Primiram salutul, cu tot respectul cuvenit unei distinse prie-
tene.
Experientele noastre sociale se imbogilitiserà repede. Indi-
ferent de cafenea ori [de] fatä, povestile biografice se repe-
tau intruna: tân'arul iubit facea loc unui locotenent (de obi-
cei, husar), ori unui baron etc. Urma amorul, fuga de acasà,
abandonarea din partea seduatorului, ori lipsa lui de nuj-
loace, orgoliul caracterului ei, de a se reimpaca in familie,
cafeneaua de noapte. Iar staruintele noastre morale?
Ne-am consolat ajungand la convingerea ca" nu am ales
bine farâmul pentru asanarea moravurilor sociale-sexuale.
Dupd experiente, de cateva decenii, in medii sociale de grade
si etnicitali diferite, comunicându-ne impresiile cumulate, am
constatat, cu resemnare mioapa ca prin persuasiune nu se
poate vindeca nici prostia, nici ticAlosia §i, cu atat mai putin,
naprAsnicia imboldului sexual. Vietätile se trudesc sà-si gà-

156

www.dacoromanica.ro
seasca complementul intregitor, spre a-ei asigura perpetuareo
speciei. Naturalia non sunt turpia429, pentru Virgnimea noas-
tra:
Hai, sä mer(g)em lele'n lunci
Sä ne mäsureim de lungi . . .
Tu pe spate, io pe foale
Tu sä numeri stelele
Eu tie märgelele.
Hopa-tupa, io deasupra
Io pe tine, tu sub mine
$i-un deirab din mine-n tine,
Ca sá meargei si mai bine.

Cate asernenea chiuituri" am cules eu in diferite tinuturi!


(Cosbuc le stia aproape pe toate. Avea o eolectie bogata.)
Res non verba petunt nuptae,
Non nomina, da res.
Gratius est quam si
Carmina mille dares430.

Au si ungurii, dar sunt farä perdea. Nemtilor nu le per-


mite limba nici injuratuTile triviale, nici subtilitatile porno-
grafice. Muzicalitatea limbii innobileaza orice euvant i da sa-
voare estetica oricarui gand necurat. Cu atat mai mult sunt la
largul lor francezii. Iar clasicii lor, Voltaire si Anatole France,
sunt neintrecuti in literatura lumii (Chevalier, cu Clochemerle,
a ajuns de asemenea un record).
astfel ne-am stabilit, impreuna cu Maniu, la echilibrul
filosefic, dansul ramas credincios postulatului calvinesc de
morala erestina, eu cu sfatul lui Goethe.
(Mefisto in Faust)
Ihr durchstudiert die gross und kleine Welt
Urn es am Ende gehn zu lassen
Wie's Gott gefeilt431.

Primul contact cu colegii studenti, de la Bucuresti si


1-am avut cu ocazia predarii steagurilor", la Predeal.

157
www.dacoromanica.ro
La Conferinta" Partidului National, tinuta la Sibiu in
1893, participasera fruntasi din toate tinuturile de dincoace
de munti. Adunarea se desfasurase in Freundschaftsaal432 (o
sala mare, pe locul unde s-a zidit edificiul administratiei fi-
nanciare). Taranimea prdzenta, in frunte cu salistenii, in haine
de sarbatoare. Prezida Dr. Ioan Rafiu4433, raportor, secretarul
general Dr., Vasile Lucaciu434 (Deserierea, adaptata tactidi
pentru publicitate, se gaseste in Tribuna"). Regizorul execu-
tarii aranjamentului a fost Ion Russu-Sirianu. In eulise, Eu-
gen Brote, viceprezidentul P.N.R., tragea sforile. Intre oaspetii
din Bucuresti se gasea fruntasul Partidului Liberal, Gogu
Cantacuzino435, ulterior ministru in guvernele Dimitrie
Sturdza436. Rolurile pentru inscenarea aplauzelor, in momen-
tele potrivite, le impartise cu dibacie I. Russu-Sirianu437, intre
tineretul, imprastiat prin multime. Fireste, noi, studentii in-
sufletiti, satisfacearn inconstienti o. misiune de propaganda
memorandista" anti-mociOnista. Alexandru Mocioni rama-
sese consecvent pe langa conceptia sa ea, imparatul Austriei
nu putea primi in audienta in calitate de rege al Ungariei
de deputatie de eetateni ungari, care dezavuau guvernul
regelui Ungariei, la Viena, in fata imparatului Austriei. Di-
mitrie Sturdza asigurase insa Comitetul P.N.R., prin E. Brote,
ea deputatia va fi primita. Mocioni pledase pentru amanarea
ducerii Memorandumului. Dr. I. Ratiu, ca prezident, isi cid-
dea seama ca, in cazul lmui esee, politica P.N.R. ar ajunge
pe linie moarta, cand aceea5i opinie publica ce pretindea
plecarea fara arnanare" a deputatiei memorandiste s-ar
intoarce contra Comitetului P.N.R., acuzandu-1 de lipsa de
prevedere. Mocioni trecea de tradator" al intereselor natio-
nale. Ion Slavici438 il calomniase ca e maghiaron, serveste in-
teresele politice ale Casinei magnatilor" din Budapesta, al
carui membru este si e inrudit cu unguri (cumnat). Dilema
in care se gasea Dr. I. Ratiu era: a conduce deputatia la Viena
si a nu fi primita, ori a arnana din nou plecarea. Atmosfera
era atilt de otravita incat, unanim, membrii Comitetului P.N.
staruiau pentru prezentarea Memorandului fara amanare".
Pentru Dr. I. Ratiu se impunea sa se supuna opiniei pdblice
a natiunii, ori sa se retraga de la prezidentie §i. din viata pu-
Mica. Nimenea nu ar fi ,inteles, in acele momente, o astfel
de atitudine. Nu ar fi inteles nici daca ar fi destainuit intri-
gile, carora se datora seducerea opiniei publice, intrigi politi-
eianiste, urzite de D. Sturdza si lansate prin I. Slavici, E.
Brote si I. Russu-Sirianu, pe calea ziarelor, soaptelor, min-
ciunilor si calomniilor contra lui Alexandru Mocioni. Fireste
158

www.dacoromanica.ro
ci odiul se revarsa, cu inversunare, contra oricui, daca cuteza
sa exprime, oricat de timid, intentia de a discuta punctul de
vedere sustinut de Mocioni. Timbrat numaidecat mocionist",
trecea de tradator.
Prea multe nadejdi erau nutrite, in legatura en re-Zulta-
tele asteptate pe urma prezentarii Memorandului in fata Im-
paratului. Era firesc. Generatia in varsta de 40-60 de ani isi
aducea aminte de timpurile dintre 1849-1867, cand romanii
se bucurau de tratament de favoare, cand limba româna era
limba oficiala, cand deputatiuni romanesti erau primite la
Imparatul i Rescriptele preainalte" se adresau Natiunii
credincioase romane", n limba romana iar Saguna i Sulutiu,
primiti de Imparatul si de ministri sal erau personalitati gratissi-
mae439. Prea isi bateau joc ungurii de imparat si de dinastie.
Imparatul va fi trezit la realitate prin Deputatia Mernoran-
dista", va-Vedea ea se poate sprijini pe romani in contra un-
gurilor. Generatia mea, intregul tineret ins& care avusese de
suferit in timpul Dualismului, de la 1867 incoace, ii detesta
pe Francisc Iosif, slabiciunii i rautatii lui Ii atribuiau toate
suferintele, nedreptatile, persecutiile indurate de neamul ro-
manesc i toate jignirile, umilintele si preterarile440, ce avu-
sese sa le rabde fiecare dintre noi, fara a putea reactiona,
numai pentru cd era roman. Scoala primara, medie i universi-
tatea, nu mai putin cleat viata public& oficiile statului, pana
si contactul cu ungurimea diferitelor clase sociale, trezea, in
sufletul tinerei generatii romane, sentimentul cã ungurii sunt
privilegiati, ei s-au nascut cu brevetul superioritatii, iar tu,
fiind roman, trebuie sa te pleci i [sa tel umi1eti, oplosindu-te
in complexul inferioritatii.
Huzd meg magad a mamaliga mellet
S nu fdcse lama. moi Mokany!441
rasuna cand in surdina, cand strident, din partitura disarmo-
nica a -ciardasului in Dur", contra doinei, in Moll"442.
Reactiunea sufleteasca vibra ins& puternic in sufletele ro-
mane tinere. Aceasta s-a condensat in aversiune contra Im-
paratului, din ura traditional& refulata, contra ungurilor. Pen-
tru acel tineret, ducerea Memorandului era singura solutie ce
trebuia data problemei noastre nationale. Cad, daca Impara-
tul primea deputatia cum asigurase Sturdza, prin Brote
atunci nu putea intarzia infrangerea ungurilor. Dacia insa re-
fuza sa-i primeasca pe memorandisti, atunci urma, in mod fi-
resc renuntarea la politica noastra traditionala", abando-
159

www.dacoromanica.ro
narea oricarei urme de speranta, ca. Impäratul ne-ar putea fi
de ajutor. Ce roman ar mai putea fi atat de prost sa nu fie
convins cà Imparatul ori nu poate sa ne ajute fiind prea
slab, ori nu ne face dreptate, fiincica nu voieste
Pe viftor vom trece la concentrarea fortelor nationale,
spre a lucra pentru Unirea cu fratii nostri din Romania (Aceastä
conceptie am exprimat-o ca raportor asupra chestiei na-
tionale la congresul studOntesc din Buzau, la care condu-
sesem delegatia ardeleand vezi Tribuna". Iar la o in-
fratire" cu colegi slovaci, la Viena mi-am terminat discursul:
de mult stà stramba crucea pe coroana Sfantului $tefan443.
sa incercam sa o indreptam. Dar daca nu se va indrepta,
fran ga-se!"
Citind mitropolitul V. Mihali acel discurs in Tribuna",
ma avertiza prieteneste s5 fiu mai prudent.)
Epoca dintre 1890-1910 e caracterizata prin cloud curente
distincte, in privinta nuantei de pasire a reprezentantilor ro-
manilor si de exprimare a conceptiei lor, in contact cu ofi-
cialitatea maghiard:
Batranii, cu amintirile absolutistnului" impAratesc,
epoca de renastere pentru romani, prin Plevna, cand comanda
suprema fusese a printului Carol. Acesta Ii restitui sabia eroi-
cului Osman Pasa444, in nurnele triumfatoarei ostiri romane.
Bagheta magica e tot la Impdratul, amicul regelui Carol, al
Romaniei libere (Ca Romania libera" fusese silità, intre timp
sub presiunea diplomatic5, pusa la cale de unguri sa re-
traga din circulatie monedele cu inscriptia: Carol Regele Ro-
manilor", era ignorata ca un fapt divers, fard importanta. De
asemenea, cd Tara" se lcgase de Tripla Aliant5, faptul [eral
tinut in mare secret de regele Carol I si de sefii partidelor
romane).
Tineretul, mai cu seam5 studentimea, pe cat de mo-
desta la numar (cu totul cca 200 de insi la toate università-
tile din Austro-Ungaria,) dar cu atat mai turbulenta, ireden-
tista, staruia pentru intransigentà.
In mijlocul acestei presiuni, intre ciocan si nicovaM, pre-
zidntul Dr. I. Ratiu a trebuit sa se supund vointei nationale,
fära a demoraliza obstea prin discutii. Efectele politice de-
zastruoase ale insuccesului fie ca deputatia era primita
ori nu -- i-ar fi fost reprosate tot Comitetului Memorandist,
Ca sd-si dea demisia din prezidentie ar fi insemnat o dezer-
tare de la datorie si provocarea unei anarhii In sanul Parti-
dului National. Batranul luptator a tdcut cu resemnare si,
160

www.dacoromanica.ro
ludnd asupra lui cu abnegatie raspunderea, a executat hotd-
rarea reprezentantilor natiei.
Dupd reintoarcerea, fOr6 rezultat, de la Viena, a urmat
conferinta in continuare. Regizorii, tot cei vechi, oamenii lui
Sturdza. Deceptia politica se consola, fireste ca de obicei -
tindndu-se de critici, nu atat contra guvernului unguresc, nici
contra Imparatului, ci in contra conducdtorilor. COci pentru
opinia publicd" româneascd este mai Para' risc, de a uita con-
vincrea" de ieri, ignoranta propriei lipse de judecatd politicà si
de a face pe profetul post festum445, decilt de a impOrtOsi vi-
novAtia cu conducatorii. Iar acestia, fie cä se simt criticati
pe nedrept, nu sunt nici detinitorii puterii de stat, nici dom-
nitori, ci de ai nostri", inofensivi, siliti sá inghitd i sà rabde.
In numele micului grup de mocionisti, in plenul conferin-
tei, luã cuvântul Alexandru Mocioni. El exceptiona ca mem-
brii din Comitetul Memorandist sO facd parte din comisia in-
sdrcinatd cu examinarea si referatul gestiunii Comitetului.
Primit cu intreruperi, sala a respins considerarea punctului
&Ott de vedere. Sala stia CO are a face cu un trAciãtor al so-
lidaritãtii nationale". Pe lângd aceasta, membrii Comitetului
se bucurau de multe simpatii personale.
Jo afard de iscusinta regizorilor, mai contribuia insA o
irnprejurare, la lipsa de popularitate a mocionistilor. Oameni
de cea mai mare bund-credinta, dispunând si de experiente
politice bogate, ca Dr. Aurel Muresan446, directorul-proprietar
al Gazetei Transilvaniei, sustineau in coloanele ziarelor
punctul de vedere reprezentat de Alex. Mocioni. Apoi
numerosi fruntasi bdnateni. In schirnb, din &haul ardelenilor,
multi insi oameni care preferau a nu se expune prin ac-
tiune dar dornici sd jpace un rol de arbitri, criticOnd tot
ce filceau altii, se oploseau in dosul discutiilor, cu aparente
de neutrali, intre Mocioni 5i Comitetul Memorandist, Fard
si aibd astfel riscurile rAspunderii 5i ale cheltuielilor nal-
tionale", ei formau clica supranationalisti,lor. Prototipul lot
lost, in decursul intregii sale vieti, Dr. Amos Frâncu. Om cte
culturä, dotat cu talent retoric 5i cu spiritualitate malitioasa
fEmininâ, nici unul dintre fruntasii vietii publice romdnesti,
nu a rdmas crutat de observarile lui corozive, incepOnd cu
regele Carol I 5i pdnd la Partenie Cosma447. Pe el il imitau
alti insi, care preferau sA stea deoparte, lipsindu-le vlaga
clinamismului pentru actiuni. Astfel de indivizi incurcd lu-
crurile, la sfaturi, zidpAcind pe cei dezorientati i crednd con-
ditii prielnice celor de rea credinta. Generatie de generatie,
aceste tipuri existä, in detrimentul cauzei. Ei sunt perpetua-
11 - Memorii, vol. if 161
www.dacoromanica.ro
rea acelor ingeri, pe seama cArora Dante nu ga-seste ispgisire
pentru vina de a fi rdmas nehotarati, sgi se supuna Domnului
ori lui Lucifer.
La atmosfera de intransigentà nationaM a contribuit, in
mare parte, entuziasmul ignorantei i inexperientei politice
a tinerimii. Noi nu ne 15sam stapaniti decdt de sentimentele
noastre. Noi eram propagandistii i claceurii448 cei mai agili,
contra mocionismului.
Cum in sala conferintei nu s-au putut arbora steaguri
tricolore, domnisoarele sibiene au decorat-o cu tesaturi ro-
mânesti iar trei steaguri mari, unul rosu, altul galben, al
treilea, albastru, fluturau la distante, de pe galerie
deasupra publicului ticsit. Aceastä imprejurare a servit frun-
tasului bucurestean Gogul Cantacuzino ocazia binevenitä pen-
tru declansarea unei viforoase izbucniri de entuziasm. Cum
dupa conferinM, o gradina publicd era plind de lume adu-
natd la mese s-au ridicat diferite toasturi. Intre acestea si
unul in onoarea ilustrului oaspe bucurestean, amic al arde-
lenilor. Acesta a multumit printr-un vibrant" discurs. Urcat
pe o masgi a exprimat sentimentele sale de admiratie fata de
ardeleni si [de] luptele lor. Indeosebi a elogiat marele entu-
ziasm al generatiei tinere, in fraze emotionale perfecte, pro-
prii demagogilor bucuresteni, cu care ei acopera necunostinta
subiectului ce-1 trateaza'. La sMrsit a propus ca cele trei
steaguri, care au impodobit sala Conferintei, s'a fie impdrtite
studentilor din Bucuresti, Iasi i Cluj, pAriä in ziva in care
tricolorul se va inchega, unind pe veci acest mândru sim-
bol. 0 delegatie s piece numaidecat, spre a le preda la Pre-
deal, delegatilor colegilor universit'atilor din Bucuresti si
Iasi.
Acest discurs a fost prirnit cu aplauze i ovatiuni cu ade-
värat delirante. Oratorul a fost ridicat in brate, de pe mas5.
Insufletirea noastrd, a numerosilor studenti, atinsi in senti-
mentele noastre iredentiste, nu mai cunostea margini. Dl.
Gogu Cantacuzino ne-a comunicat apoi cgi dânsul va da dis-
pozitii ca delegatiile studentilor din Regat sâ soseascil la Pre-
deal, poim'aine dupgi-masà, cu trenul accelerat; apoi, ca pentru
reprezentantii nostri sa se trimitgi permise de trecere a fron-
tierei, pe nume fictive.
Repede, am organizat grupul care trebuia sà ducà stea-
gurile la Predeal. Bilantul nostru financiar nu era insgi su-
ficient, pentru a putea cdlátori apoi, i acasli. Totusi, pentru
doi-trei ini, puteam acoperi, pe deasupra cheltuielilor per-
sonale si drumul la Predeal. Dar, mai doream sã ne prezen-
162
www.dacoromanica.ro
tam intr-un numar mai impozant. Mangra, bun sfatuitor al
nostru, ne-a indrumat atunci la Brote, vice-prezidentul Par-
tidului. Comitetul ne va pune, desigur, la dispozitie sumele
necesare, din casa Partidului, fiind vorba de un scop atilt de
frumos.
Brote ne-a spus ca profesorul Barcianu449 este casierul
care, indata ce va avea aprobarea D-lui prezident Ratiu, ne
va solvi sumele necesare. Din partea sa ne doreste bun succes.
Prezentandu-ne, doi insi, la Doctorul Ratiu, spre marea
noastra surprindere, dansul a incertat sa ne induplece sa re-.
nuntam la predarea steagurilor, invocand argumente de or-
din politic. Noi insa, argumentam cu parerea lui Brote si a
celorlalti sustinatori ai frumoasei i simbolicei manifestari
nationale. Omul, stapanit si calm, care era prezidentul Ra-
tiu, zadarnic s-a enervat incat, de la un timp, curmand dis-
cutia ne-a atktorizat sa-i comunicam profesorului Barcianu
ca 11 autorizeaza sa ne puna 100 fl. la dispozitie.
La Brasov, fiecare cielegat" am primit cate un certificat
de trecere a frontierei, pentru trei zile, ca Popescu, Niculescu,
Dumitrescu etc. Autoritatile de la granita austro-ungara nu
ne-au facut nici o dificultate. Grupul nostru, de 10-15 insi,
a fost primit dincolo de lantul frontirei, pe peronul romanesc,
de o rnultime, in urale. tn fruntea publicului, inconjurat de
vreo 15-20 studenti Si alti inteiectuali, ne astepta sim-
paticul i venerabilul batran V. A. Ureche, prezidentul Ligii
Culturale. Urcandu-se pe o masa din restaurantul garii, el
citi un discurs pregatit cu aluzii politice. In numele grupu-
lui ardelean, vorbi seniorul nostru, Doctorand Lazar Popo-
vici, fost prezident al societatii Romania JUna", din Viena,
iar eu am declamat o poezie de-a lui Ioart40, din care imi
amintesc o strofá:
Sá trtiictscd-n veci Unirea
Tuturor romdnilor,
Cel mai nuindru si mai falnic
Al. natiunii noastre dor,
Gloria sei-i streduceasca,
Ca si soarele ceresc,
Thispeindind in lumea largd
Numele cel ronuinesc.

Apoi s-a facut predarea steagurilor, pentru colegii din Bu-


curesti si Iai, fiecare reprezentant raspunzand, tot in sens
iredentist, ca le vor pastra cu sfintenie, pana va suna ceasul

163
www.dacoromanica.ro
mare, ca acestea sa fie unite cu steagul galben, ramas in pas-
trarea ardelenilor, ca etern simbol al unirii tuturor roma-
nilor.
Luand rnasa in restaurantul garii, pana la sosirea altui
tren cu care am plecat la Sinaia, invitati de colegii din
Regat s-a tinut- lant seria discursurilor inflacdrate. Era
seard si intuneric pe cand am sosit la Slnaia. Colegii regateni,
4 5 insi improvizati intru delegati, faceau impresia ca sunt
tot atilt de straini de localitate, ca si noi. Ne-am dus prin
niste carciumi de rnahala, iar pungulitele lor fiind, evident,
si mai golute deck ale noastre, rnodestele consumatii le-am
achitat noi, grijind sa nu depasim bugetul rezervat pentru
biletele de tren pe seama reintoarcerii. Plimbandu-ne apoi
haimana, pand dupa miezul noptii, pe strazile pustii ale Si-
naiei, ne-am adapostit, in fine, in sala de asteptare a garli,
motaind pe 1:IA1-lei si [pe] mese, pana la sosirea primului tren
spre 1 ransilvania. 0 parte a insufletirii, cu care pornisem
din Sibiu, se evaporase in urma impresiilor ea elanul dis-
cursurilor nu era in concordanta cu seriozitatea retorilor.
Aveam senzatia unor straini naivi ce am fi precum ne-o
marturisiram dupa ce, plecand colegii spre Bucuresti, ra-
rnasesem singuri. M-am reintors la Cluj, ramas cu o pitula"
in buzunar (10 creitari).
Farmecul ce era adanc sedimentat in sufletele noastre, din
prima copifarie, in privinta Regatului Roman, nu a fost atins
_

de micile suferite in noaptea de la Sinaia. Romania


reprezenta, pentru noi, tara visurilor de basme, a zanelor,
eroilor, miracolelor. Inca nu eram de värstri scolara cand;
acompaniat de tata la pian cantam pe langa Desteapta-te Ro-
mane,_ Hai so. dam mana cu mana, Drum bun, drUm bun, toba
bate, Asteizi cu bucurie romanilor veniti, insa si Romanie, mama
dulce i Latina ginta e regina. Iar de Craciun, declamam in
fata bunicului Peng Curcanul oH alta poezie de glorie roma-
neasca.
De:eptia a urmat mai tarziu, cand am aflat adevarata
farsä pe care fara a banui culisele o jucasem insufletiti
si nebanuitori, pusi la cale in serviciul politicianismului bu-
curestean de partid. Gogu Cantacuzino, fruntas liberal, ornul
lui Dimitrie Sturdza (Mitita"! Se putea sa nu fie beneficia-
rul unui nume de dezmierd, dupa obiceiul slay?) voia sa vina
la putere. Predarea steagurilor", pe pamant rornanesc, a fost
o demostratie iredentista, prima aranjata de studenti romani,
de dincoace si de dincolo de munti. Faptul ca aceasta s-a ti-
nut la Predeal era agravant, incat guvernului conservator,
Lascar Catargiu, i se crease o situatie penibila note, ex-
164

www.dacoromanica.ro
plicatii fata de ministerul de externe austro-ungar. La tot
cazul, nu putea sà scape de aparenta ea tolereaz5 manifestatii
iredentiste I astfel nu merita increderea marii sale aliate
austro-ungare, pe cand Sturdza si partidul sau, fiind leali",
stiau sd le opreasca i [sa le] suprime. Mai tarziu pana si
dupd 1918 am avut ocazia sd-mi imbogdtesc experientele,
ca liberalii Ii angajau anumiti sefi" studentesti, care iasce-
nau actiuni, prin colegii lor nevinovati, entuziasti, manifcsta-
tii similare cu predarea steagurilor". Nationalismul era scan-
teia, antisemitismul bomba. Obiceiul pamantului!

Regele Carol I nu admitea deck doua particle. Cu juni-


mistii a avut noroc. Petre Carp era germanofil din convin-
gere i detesta intrigile politicianiste. Pe deasupra nu-i facea
greutati Regelui. Firea lui de grandseigneur451 si de je m'en
fich-ist452 dispretuia meschinariile politicianiste, de care se
folosea cuscrul salt Sturdzabigot, dar Vara scrupule spre
a acapara i mentine puterea. Partizanii lui Carp se recrutau
din elita intelectuald i morala a Orli, barbati pentru care
politica nu insemna mijloc de existenta si [de] acaparare.
Lascar Catargiu, boier moldovean, traditionalist, ca sef
al Partidului Conservator, se interesa calduros de chestia
nationald", evitand sä o exp]oateze in interese de partid.
Pastrand corectitudinea fata de Trip la Aliantd" careia i se
alaturase in taina si Romania totusi observa tactica, fata
de rornanii de dincoace de munti i fat5 de cci din Macedo-
nia, sa nu stie dreapta ce face stanga".
Cat timp D. Sturdza le-a fost sef, liberalii hdmesiti
fiind un conglomerat nu puteau fi tinuti prea mult in opo-
zitie, fard a se destrama. De aceea, Sturdza, interneindu-se
pe firul Ariadnei453 al color trei colegii, a remuneratiei prin.
numiri, a pedepsei prin destituiri, pe lozincile de liberalism",
democratie" si nationalism", maestru in arta bizantinismu-
lui traditional, mo§tenit ca obicei al pamantului, ii crea
situatii pentru a-si duce la pasunea puterii turma sa
flamanda. Regele aviza". Cand Carol I aprecia ca Partidul
National (pleonasm demagogic), Liberal (masca lipsei de scru-
pule) si Democratic (satrapie volnica) a ajuns la limita astep-
tarii de a se putea infrupta, trimitea vorba lui Lascar Ca-
targiu, iar acesta, oferindu-si demisia, [ii] facea loc lui Sturdza.
Carp era o cantitate, dad" nu neglijabila, dar in nici un
caz primejdioas5, tot asa nici conservatorii, neavand in cete-

165
www.dacoromanica.ro
le lor multirnile de hamesiti, care, din partea lui Sturdza, se
imbulzeau la troaca cu lapte. Conceptia lui Carp era atilt de
dispretuitoare, despre lupta partidelor, incat, intre el si
Dr. Teodor Mihali avu loc in 3914 urmatorul dialog:
Carp: Conte le Tisza va ofera numiri de secretari de stat,
prefecti, rnagistrati, slujbe. De ce nu incheiati pace cu un-
gurii?"
Mihali: Daca ne-am vinde pe Ufi blid de linte, cauza na-
tionala ar fi pierduta. Noi nu ne luptam pentru posturi, pe
seama unuia sau altuia dintre romani, ci pentru recunoaste-
rea intregului popor roman, ca factor politic egal indreptatit
in viata de stat."
Conversatia a continuat fara ca Mihali sa reuseasc5 a-1
convinge pe Carp Ca noi, conducatorii romanilor de dincoace
de munti, nu sun tern un fel de nebuni.
Take Ionescu, om genial, a incercat sa-si realizeze sand-
toasele sale idei reformatorice, in cadrul Partidului Conser-
vator. Intre timp, G. Cantacuzino-Nababul ajunsese seful
acestui partid. Acest mosulica, de modeste calitati politice,
irnpreuna cu boierii sai nu puteau tolera ca fiul unui corner-
ciant sa-i adurnbreasca. Atunci, Take Ionescu incerca sa al-
catuiasca un nou partid (Conservator-Progresist). Fiind [insal
in contra tacticii Regelui, care nu admitea decat alternarea
la putere a calor doua partide istorice", curand dupa orga-
nizarea takistilor", cu multa insufletire promitatoare, cetele
lui Take Ionescu au inceput sa se destrame, pierzand spe-
ranta de a ajunge la guvern.
Totusi, tactica regala dovedeste, inca o data mai mull,
intelepciunea lui Carol I si adanca lui cunoastere a starilor
si firii poporului sat. Caci sa ne Inchipuim ce haos ar fi sta-
panit in tara daca toti nechematii reformatori ar fi avut Ii-
ber acces la putere". Ce anarhie neinfranata ar fi caracte-
rizat stapanirea lui Carol I §i ce piedici desfranate ar fi za-
clarnicit inaintarea Rornaniei! in schimb, cu cele douà par-
tide s-a perpetuat un singur rau, desi destul de mare, cel
exprimat atat de plastic, pe cat de real, de Eminescu, in
Satira a III-a. Acesta nu se va putea insa elimina cleat prin
cultura lenta si munca de generatii. Caci latina ginta va fi
Jost odinioara regina intr-ale lumii ginte mari. Iberi-
cul Traian a avut insa inspiratia sa colonizeze Dacia epu-
rata de dacii neastamparati cu pletora de agricultori, ta-
rani si ciobani, cu vieri si baiesi (nu mineri"), ca sa spo-
reasca panem et circense454, pe seama proletariatului alegâ-
tor din Roma. Descendentii. eke unui legionar casatorit cu o
166
www.dacoromanica.ro
dac5 i ai cate unui fenerator Alfius455, din urbea etern5, vor
fi ldcomit sd ramand in aceasta Dacie Traianã si dupa retra-
gerea legiunilor", in mijlocul tardnirnii daco-romane de phi-
madd. Aceasta, desigur, ca orice taranime, a preferat sä nu-si
pdräseasc5 pasunile si a continuat paterna rura bobus exer-
cere456, decat sd fie mutatd de Roma, ca o figura' pe tabla
sahului roman.
n. campiile deschise de la sudul Carpatilor, amestecul po-
pulatiei a fost, desigur, supus mai multor fluctuatii. Ca in
toat5 Peninsula Balcanicd, se vor fi efectuat colonizari Ofi-
ciale mai putin masive, dar cu atat mai numeroase mutäri si
amestecuri, in urma refugierii dinaintea valurilor de invazii
barbare. De unde au r5s5rit de altcum atat de variatele ti-
puri antropologice, prin v5i1e sudice ale Carpatilor? De unde
numele: German, Man, Tatar (escu), Avar(escu), Coman si
Comanescu, Bulgar(asi), Harap, Sarbu, Chira, Magher, Mad-
gear, Grecu etc.?
Popoarele Imperiului Bizantin erau latinizate nurnai prin
limbd. Originea lor etnica a fost insa foarte variatd, cum in-
dica mai mult decdt vocabularul portul, tesdturile, fol-
clorul, obiceiurile, povestile. Prin crestinismul bizantin se in-
tretese tot pe atata ca prin numirile calendaristice fru-
rnoasa, poetica, antropomorfizanta rnitologie antica: sàrbà-
tonic (Zeus, Sf. Ilie), naiadele (ielele), oreadele (fata padurii),
sanzienele (zanele), cultul amorului (legatul", rnatr5guna,
ceremonialul slujbei asupra unui obiect), cultul Mithra (ira-
nic)457, originea cuvintelor cioban, bostan etc.), Sfantul Soare,
solomonarul (Rübezahl)458, pricolicii (vezi Peer Gynt459, vezi
mostrele tesaturilor, ritmul dansurilor nordice; de aka parte,
bisericile de lemn in stil gotic; vezi mostrele de covoare in
linii i culori egiptene) etc. etc.
Ce vreau sd ating prin aceste observ'atii? Doresc sä atrag
atentia viitorilor nostri specialisti etnologi asupra unor fe-
nomene care indica originea bizantino-balcanicd a neamului
romanesc, impregnat tot mai subtire cu aceste reziduuri, pe
cat el se intinde din sud-est spre nord-vest, aratand la b-
mita din nord-vest urme si lingvistice mai surprinza-
toare, de romanitate vesticd. Cei din zilele noastre nu pot
izbuti sd-si facd macar o panda imaginatie despre ce forta
moralA nestemath, de rezistenta nationala, a reprezentat con-
tiinta de nezdruncinat a originii romane, in sufletele gene-
ratiilor rornanesti ale vcacurilor XVIII si XIX! Aceasta ere-
dinta fantastic5 vibra rnandrà in copiii generatiei mele, bieti
romani razleti, izoiai prin scolile Riaghiare, expusi orgoliului

167
www.dacoromanica.ro
si batjocurilor rasei dominante", tratarnentului de milogiti-
torelati. opunandu-i dispretul fiilor Romei, contra barba-
rilor turanici. Iar dincolo de munti, soartea lui Gheorghe La-
zar-J(0 ne poate servi ca pilda intuitiva pentru intreaga am-
biant sociala-culturala-etnica a epocii de la inceputul yea-
oului al XIX-lea. De asemenea, ostilitatea cu care a fost
intampinat, in 1 848, secretarul Adunarii" de pe Cknpul (nu
Campia!) Libertatii, Bai itiu461, tirnbrat de comunist" din par-
tea autoritatilor romane, era sa fie extradat ungurilor si flu-
ma datorita armatei reactionarului" tar a putut sa se sal-
veze pe teritoriu austriac. Saguna462, sosit in capitala Prin-
cipatului Munteniei, spre a cere intrarea in Transilvania a
arraatei rusesti, contra ostirilor kossuthiste maghiare, a fost
expulzit fära ragaz de oficialitatea romana si a trebuit sd se
intoarca, in dricul iernii, la Sibiu.
Daca istoriografia noastra este sa serveasca educatiei ge-
neratiilor viitoare, ca sa-si insuseasca o gandire politica so-
bra, prin orizont istoric, [aceasta] are datoria sa arate cinstit
veridic starea precara a epocilor trecute. Are sa demon-
streze intuitiv gradul inferior in care evenimentele au sur-
prins evolutia poporului roman, din punct de vedere al ni-
velului cultural, social, economic [si] al constiintei politico
nationale, dincoace i dincolo de Carpati. Trebuie sã ai ate
lara rornantism sentimental numarul disparent al inte-
lectualilor, atat de heterogeni ca doctrine imprumutate, greu-
tatile materiale ale calatoriei, lipsa de a putea primi informa-
tia asupra celor ce se petreceau in tara, la Viena si in Eu-
ropa. Nu se poate o apreciere mai tendentios schimorrositil
si mai superficiala, deck, de exemplu, editia franceza a isto-
riei Transilvaniei, de N. Iorga. Si nu mi-a fost dat sã gasesc
o istorie mai nepartinitoare deck cea in limba engleza de
Seton Watson (Scotus Viator). Deck a romanta in proza tre-
cutul neamului, mai bine sä acceptam poeziile lui Bolint-
neanu, Alecsandri463 si ale contemporanilor lor, ca istorre na-
tionalä! Nu e mai glorios pentru inaltarea constiintei na-
tionale [de] a marturisi adevarul? Cruda realitate: un popor
al carui cheag e unitatea limbii, o turma lipsitä de orice
mijloc de progres politic si o ceata de preoti inculti. Apoi: un
Sincai, P. Major, G. Lazar, Barnutiu464, Baritiu, Saguna, Iancu,
generatia Unirii Principatelor, cu sprijinul lui Napoleon III;
Ion Maiorescu, Cuza Voold465, dascdlii ardeleni, Ion Bra,tianu,
L. Catargiu, Rosetti466, Kogalniceanu, Alecsandri, Titu Maio-
rescu, Eminescu467 si Carol I, anii 1849-1 867 un salt mare

1 68
www.dacoromanica.ro
pe calea progresului in Ardeal si Banat, temeiurile unci ge-
neze de stat ordonat, Rept Roman, 1919 Romania Mart,.
Ce progres, ce realiziiri miraculoase, in timp de cateva
denera0i! Calitati atavice uriase s-au declansat din corpul
etnic valah, cand s-a desteptat din somnul cel de moarte, la
constiinta fiintei sale romanesti. Explicarea acestui fenornen,
unic in istoria neamurilor, nu e o datorie pentru istoricii nos-
tri? Cand se vor lepada de vaicareala romantata, deprimanta,
care le formeazd ravna _trudei ca toata lumea a fost si este
dush ana romanilor", Impäratul i-a inselat", da, iobagia"
(parc flU ar fi fost iobagie in lume decat pentru romani) etc.
Numai idei mari pot da nastere unei actiuni marl. De la
generatia lui Sincai si P. Maior, intemeietoare a credintei
originii romane, Ardealul nu a mai produs istorici de con-
ceptii epocale. Carpaci epigoni au polemizat pe tema con-
tinuitatii" cu carpaci maghiari. Nu adanceau cauzele sociale
care au cleterminat Unio Trium Nationurn468, nici ale con-
flictului politic de-a lungul secolelor intunecate", intre ecle-
7lile militante apusene i intre cele contemplative rasaritene,
ci se impirau cu afirmarea câ romanii au fost expu5i perse-
cutarii, pentru credinta" lor. Ba, unii mergeau pana acolo sa
ltrThuie feudalilor calvini o parte din meritul de a fi con-
tribuit la trezirea constiintei nationale romanesti, pe cand
altii revendicau, pe seama obtuzilor zeloti469 iezuiti aceasta
parte de merit. Totusi, determinant pentru feudalii calvini ca
si pentru cei catolici, in luptele lor contra admiterii romani-
lor ca a patra natiune", a fost interesul politic i prostia
religioasa a epocii. De asemenea, in conflictele cu Habsbur-
gii, pe care feudalii i-au declarat detronati, in cloud randuri.
E mai mult ridicol dealt rusinos de tragic sa-ti fie dat,
in veacul al XX-lea, ca savanti" membri ai Academiei, pre-
zentand istoria fragmentara romaneasca de acum 150
200-300 de ani, cand abia mijea ori nu exista deloc ideea
nationala stapanitoare, sa-i vezi judecand starile de atunci,
sub perspectiva opiniei publice stiipanitoare in zilele noastre.
Ba, s-au gasit pene savante care le faceau imputare Huniazi-
lor de a fi tralat" natia, maghiarizandu-se i, totodata, Ii
condamnau ca apostati pentru Ca au trecut la catolicism. (Sa-
vanti pentru babe si copii. Durere i pentru multi barbosi cu
creieri infantili.)
Ungurii ,,istorici" retac faptul convertirli la calvinism a
lui Rakoczi i reintoarcerea sa la catolicism, pe urma insis-
tentelor mamei sale. De asemenea, istorici" romani Ii atri-

169
www.dacoromanica.ro
buie mare merit mamei lui Saguna, pentru -cii, _cedand in-
sistentelor ei, Saguna nu a trecut la catolicism.
Considerand datinile epocii, cand femeile erau scutite si
in societatea culla de a cadea prada ispitei, fiind crescute in
analfabetism (a beta 61.047°, bigotismul se explica. Rakoczi a
preferat sa nu-si piarda tovarasii magnati catolici, tot asa
cum a revenit asupra aplicarii fagaduintei de a infaptui re-
forma agrara", la care ravneau multimile sarmanilor, ruteni
si romani. Iar Saguna, cap politic prevazator, ce rosturi pu-
tea avea in cadrele intolerantei si coplesitoarei mafii a cle-
rului catolic maghiar, pe cand in sanul bisericii ortodoxe
romane arierate, geniului ski i se ofereau posibilitati de in-
faptuiri organizatorice epocale. Mare noroc a avut si in spi-
ritul de echitate al baronului P. Josika471 (sangele nu se face
apa), de origine romana, care a recunoscut inaltele sale cali-
tati si 1-a impus ca vicar, contra magnatilor si consistoria-
listilor" ortodocsi ,romani, dupa episcopul Moga472.
Fenomenul mai interesant pe care 1-a demonstrat veacul
al XIX-lea si inceputul celui de al XX-lea a fost lupta intre
doctrinele feudalismului oligarhic absolutist si ale ideilor marii
Revolutii Franceze. Cat de grea e trecerea gandirii politico-so=
ciale a celor mai luminati si bine intentionati conducatori de
popoare, de la conceptiile mediilor si curentelor, care le-au
determinat geneza individualitatii! Si ce rezistenta enormä
intampina realizarea celor mai salutare reforme, din partea
multimilor seduse, la fanatism radical-utopic, de unii dema-
gogi de buna credinta si de exploatatorii speculanti ai situa-
tiilor create de acestia, in interesul lor egoist. Progresul"
este ins& stanjenit mai mult prin inertia reziduurilor avi-
tice473 din sufletele popoarelor, care in definitiv sunt aceleasi
pretutindeni. Revolutia Franceza, condusa de tineri culti, a
cedat dictaturii lui Napoleon, au urmat apoi acelea a lui Met-
ternich, Bismark, Wilhelm al II-lea, Hitler; in Franta, aceea
a iluziei democratice, deghizata prin Francmasonerie; in Spa-
nia si Portugalia acelea a lui Franco si Salazar. $i care e
deosebirea intre tarismul totalitar si in tre practicile de gu-
vernamant ale U.R.S.S.? Care e criteriul deosebirii dintre to-
talitarismul hitlerist si cel stalinist? Prin ce se deosebeste
democratia" anglo-americana de cea ruseasca, daca nu prin
iluzia sugestiei de fiecare zi ca, fie Truman ca succesor al lui
Fr. D. Roosevelt si adjutantii sai din Congres fie Marele
Soviet, cu Stalin in frunte nu ar fi deck executantii voin-
tei acelor alegkori, care din libera lor hotarare i-au impu-
ternicit, prin votul lor, sa le determine soartea.

1 70

www.dacoromanica.ro
Und heilig wird's die Menge dir bewahren.474
Und die Gewohnheit nennt er seine Amme.
Sei im Besitze und du wohnst im Recht
Und heilig wird's die Menge din bewahren.474
Iar bunul neam valah, romano-bizantin, muncitor, des-
tept, tolerant, scutit in timpul veacurilor de intoleranta
prostie mondiala prin sangele sail de broasca i pacienta sa
de oaie", cum zice Baritiu, ii arata numai din cand in cand
dintii, spre a se scufunda iarasi in apatia asteptarii zilelor
mai bune:
Nu stim ce e scris in stele,
Pot sti vind zile grele .
Nu gim vremea ce aduce
Dar romdnu-sj face cruce
se-ncrede in puterea
Unui mare Dumnezeu!
Fatalismul resemnarii i-a fost inoculat de situatia sa geo-
grafica. Ea 1-a oprit sa poata progresa, dar i-a asigurat exis-
tenta amorfa. Teama de iad i speranta recompensei in rai,
i-a sustinut mistica morala iertatoare, filosofia proprie apli-
cata de: tout comprendre c'est tout excuser475. Dar i-a atro-
fiat simtul increderii in sine, substituind vechii zei ex ma-
china476 ai mitologiei sale bizantino-romane, cu divina provi-
dentä crestind. Odata trezit insa la constiinta existentei
valorii sale nationale, ajutat de agera exploatare a situatiilor
internationale si de noroc, a putut in timp de cateva generatii
sa-si cucereasca locul cuvenit intre neamurile civilizate ale
lumii. Pentru imaginea mea, etapele ascensiunii sale se pre-
zinta astfel:
I. Generatia descoperitoare a originii rornane
H. Horia, Iancu, Barnutiu
III. Sadova (Koniggratz)477, 180-1867, Saguna; patrun-
derea in scoli i functii a numerosilor romani; separarea bi-
sericii ortodoxe de sarbi; Statutul organic.
IV. Actiunea Partidului National Roman, pasivitatea, Me-
morandul.
V. Continuarea actiunii memorandiste de organizare si
instruire a poporului prin intrarea in activitate" (Aurel Vlad);
scoala politica prin discursuri de propaganda a activistilor"
asupra rosturilor politice, in adunari pe sate.

171
www.dacoromanica.ro
Fara de aceasta activitate nu am fi dispus, in 1918, de
inultimi constiente si pline de incredere fata de conducere.
Prestigiul nostru moral si faptul Ca nu numai numele, ci si
persoanele noastre erau cunoscute de taranime, ne-au asi-
gurat unanimitatea increderii sale si executarea disciplinata
a tuturor ordinelor si instructiunilor date de noi in 1918.
Fara de lupta activa, inceputa in 1903 (Aurel Vlad) i
continuata pana in 1918, iar apoi din 1920, nu ar fi fost cu
putinta darza rezistenta dovedita de intreg neamul romanesc,
cu ocazia alegerilor din 19 noiembrie 1946. De o asemenea
atitudine nu e capabila decat o natiune politiceste matura.
Sd speram ca pe viitor aceasta natie nu va mai tolera sci
fie condusa de stratul viciat al oamenilor caracterizati de
Eminescu in Scrisoarea a III-a.
Institutiile au mai mare influenta educativa asupra multi-
milor deck pedagogia scolara, practicata in cazurile cele mai
numeroase, de nechemati (nu Ca arta §i vocatie, ci ca me-
serie). Referitor la educatia prin familie si scoli, sunt cu to-
tul de acord cu parerile lui Gustave Le Bon, expuse in cartea
sa La psychologie de l'éducation478. Oameni vrednici, care au
meritat titlul de onoare de pedagog si memoriei carora le
datoresc recunostinta, nu am cunoscut la liceu deck
foarte putini. In clasele primare ungure*ti, la unitarienii din
Cluj, pe Bartok si Binder, la liceul sasesc din Bistrita, pe
Fr. Klein si Arz, la liceul romanesc din Brasov pe I. Popea
si A. Barseanu479. Ceilalti au fost submediocri, nepriceputi,
mai cu searna cei de n-iatematici. Pe unul singur, dintre cei
vreo ?inci insi de muzica -si canto, trebuie sag nurnesc pe
Nicolae Popovici, care, fire calda, cu multd iubire si price-
pere, ne-a invatat sä cantam in cor, un bogat repertoriu de
cantari romanesti. Cei de desen si caligrafie au fost ruste
flusturatici. Noroc Ca tata era un exceptional pedagog, in-
telept din gratia lui Durnnezeu *i din lectura.
Dar institutiile din Ungaria? Ele erau copiate dupa cele
austriece. Fireste, aplicarea practicd lasa de dorit, din cauza
personalului insuficient pregatit si n.eselectionat. *In Romania,
incepand cu Constitutia, toate legile sunt copiate §i neadap-
tate starilor si firii noastre. S-a scris mult, indicand aceasta
anomalie, reliefata cu mult talent in ziare, de fostul primar
al capitalei, Dem. Dobrescu480. Ministrii sufera de vanitatea
puerild sa-si imortalizeze rkumele, improvizand legi. In cele
mai multe cazuri nu uita sä lase eke o strungulita pentru
posibilitatea de interpretare ambigua. Firea de avocati bal-
172
www.dacoromanica.ro
canici nu li s-a tocit prin legile i tencuiala franceza. In
tirnpul anilor de universitate, realitatea politicianismului re-
gateau imi era cu totul straina. De asemenea, starile sociale,
culturale, economice, de dincolo de munti. Pentru mine si
pentru contemporanii mei si poate in grad mai mare pen-
tru generatia tatane-meu tot ce era dincolo de Predeal era
un Eden481.
- Cand aflasem despre moartea lui Vasile Alecsandri, ca
licean la Bistrita, cu ce sentimente de pioasa venerate am
cantat la vioara, in amurg de seara, minunata melodie a Ste-
lutei", ca prinos amintirii marelui bard de la Montpellier482!
Mai 'tarziu insa, dupa ce citisem Neoiobeigia i Ii cunoscusem
pe Gherea, cand superficialitatea colectivistilor" ma revol-
tase, am trecut in alta extrema, raiul romanesc infatisan-
du-mi-se ca un iad, in comparatie cu purgatoriul din Tran-
silvania. Prin contactul cu Aurel C. Popovici i destul con-
tact cu lumea bucuresteana, mi-am modificat apoi parerea,
ajungand la o alta judecatä politica. In privinta lumii bucu-
restene (acest oras = cloaca gentium, cum il caracterizase
Dips1483), ea nu poate fi judecata aplicandu-i comparatii cu
Viena ori cu alt oras apusean. Ca un copil care a suferit
foame, frig, intunecime, brutalitati, intemnitat de o mama
vitrega, cand scapa la inceput de vara in belsugul unei bo-
gate gradini cu fructe, e cuprins de frenezia zburdatului, tot
asa i bucuresteanul dupa nesfarsita urgie a trecutelor ge-
neratii sCapat la libertate, cum ar putea gasi in resortul
trecutului mostenit prin sange inhibitiile necesare pentru in-
franarea impulsurilor firii sale?!
Metodele Regelui Carol I, mai cu seama linistea sa inde-
lung rabdatoare, au inceput pe incetul sa imprime timbrul
sau specific si bucurestenilor. Cat timp nu va progresa aceasta
modificare prin educate, ori nu urmeaza o catastrofa poli-
tica, unirea rornanilor, [a] celor din afara de Vechiul Regat,
cu cei de dincolo, va ramane sufleteste irealizabila. Ajunse-
sem la aceasta convingere, in anii 1890-1900, mai cu searna
si prin contactul permanent cu Aurel C. Popovici. Tot prM
dansul am ajuns sa ma ocup cu lectura po1itica i istorica,
procurandu-mi cartile ce mi le recomanda el, ori citindu-le
la biblioteca universitatii.
Facand cunostinta, la Viena, cu tot mai multi oameni po-
litici, deputati, publicist, ziaristi, din diferite partide, ger-
mani-austrieci, cehi i a1i slavi, crestini-social-luegerieni,
Alldeutsch i Grossdeutsch484, sionisti, socialist, liberali, con-
servatori, romani bucovineni, pe incetul, paralel cu rezulta-
173
www.dacoromanica.ro
tul la care ajunsese Aurel C. Popovici stand la Bucuresti,
am ajuns i eu sa-mi modific perspectiva sub care mi se
prezenta indicatd tactica politicii noastre nationale. Totusi,
Popovici evoluase intre timp i, dupA 18 ani de frAmAntAri,
Ii sintetizeazd conceptia in opera sa monumentala: State le
Unite ale Austriei Mari. Pentru acest stadiu prealabil al Ro-
mâniei Mari, dAnsul a izbutit sã gaseascA intelegere deplina
la multi bArbati politici din RomAnia. Cu atAt mai putini
germani-austrieci si din Reich au apreciat ideea lui si pot
afirma, in deplinA cunostinta de cauzà, cà nici un singur om
politic slay din Austria. Miezul aderentilor lui se recrutau
aproape numai dintre partizanii lui Lueger485 dar Si acestia
cam cu mult scepticism, de sir& ca de voie buna". Toate po-
poarele erau doritoare sA-si gAseascA independenta natio-
nald, prin dezmembrarea rnoriarhiei habsburgice. Dintre sefii
politici ai romAnilor, in afar& de Maniu si Mihali cu care
ne satuiam Popovici i cu mine aveam sarcina sA sustin
singur cu Hod 2a, ideile grossosterreich-iste la Belvedere486.
Activam intelei, cu roluri de actori impartite pe scenA oFi
tragand sfori intre culise. Ceilalti colegi deputati aprobau efor-
turile noastre, fara a fi initiati i farà a participa activ la ele,
ca sd fie cAt mai putini compromisi in caz de insucces. In
afarA de noi trei, ceilalti nici nu erau informati asupra au-
dientelor mele si ale lui Popovici la Francisc Fardinand si
asupra deselor mele vizite pe la coloneii Brosch si Bardolff487.
Astfel, am izbutit szl fie pastrat secretul relatiei, panA ce
recomandasem primirea in audienta a lui Cristea i Bunea4138.
Limbutia lui Cristea s-a grAbit sa divulge, spre a-si da im-
portant& retAcAnd prezenta lui Bunea i prezentAnd
invitarea lui, nu ca un fapt pus la cale de mine, ci ca unul
datorat initiativei mostenitorului de tron. AdevArat cA, aflAnd
Mocioni despre audienta, s-a convertit: dann mussen wir
unsere Politik einer Revision unterziehen, insA i pAndirea oca-
ziei, prin Tisza, de a md compromite direct si prin agenti
provocatori s-a intensificat.
Dintre slavi, numai Milan Hodia i Cornel Stodola489 au
lucrat ca Grossosterreich-eri, primul impreund cu mine, la
Brosch si prin memorii, sprijinind din flanc referatele rnele,
al doilea, ca panslav grossostetreich-ist, ceea ce, fireste,
era si Hoff a. Dintre oamenii politici maghiari, micul Kristof-
fy490, ajutat de bravul evreu Szakolczai491 (Stern), s-a pretat
de panaustriac voluntar. Kristoffy era, fireste prin contele
Khuen Hédervdry492 §i L. LukAcs493 in aceeasi relatic
cu Tisza, ca si mine cu I. I. C. BrAtianu, Take Ionescu, A.
174
www.dacoromanica.ro
Marghiloman si N. Filipescu, iar Hodia cu cehii Uclfzal, Sta-
nek si Kramaf494.
Cat timp a fost in viata arhiducele Francisc Ferdinand,
colaborarea noastra cu Brosch i Bardolff era totusi animata
de incredere i sperante. Considerand permanenta tensiune
intre Tar si imparatii Wilhelm II si Francisc Iosif, intre Franta
si Germania, [pe] de alta parte, antagonismul ce stapanea
intre Englitera victoriana i Rusia, iar apoi intre Kaisser-ul
si Eduard al VII-lea, nu puteam prevedea cum se va opri
noua asezare a echilibrului europeana. Dupa atentatul de
la Sarajevo si declansarea primului razboi mondial, ni s-a
spulberat orice nadejde in Grossösterreich.
Toata activitatea noastra, dupà moartea naprasnica a mos-
tenitorului de tron, nu a fost cleat o adaptare la situatiile
ce ni le impuneau momentele, in mijlocul vartejului. Nu pot
conversatiei, potrivita intotdeauna ,
dispune de suficienta arta, spre a incerca sa descriu abilitatea
in nuantare interlo-
cutorului. Caci rolul se modula dupa rolul omului: una tre-
buia sä fie perspectiva in discutie cu Tisza, alta cu arhiducele
Iosif (homo regius)495 alta cu baronul Beck, alta cu Beth-
mann-Hollweg496 ori cu s. secretar de stat Zimmermann
s.a.m.d. Ajunsesem, in arta intrebuintarii acestui proteism497
de abilitate dialectica, la o perfectiune cu adevarat virtuoasà;
desfasurand filme variate de cai i mijloace potrivite sal-
'N/A:Hi" Puterilor Centrale. De altä parte, in acelasi timp, in
a atata dispretul german contra aliatilor lor austrieci i ura
acestora impotriva fuduliei germane; vechea dusmanie ma-
ghiara, in contra easei de Habsburg si nestapanita pofta sa-
dica ungureascii de a-i infometa pe vienezi, carora le lasa
gura apa, cand auzeau lista bogata de mancaruri din resta-
urantele budapestane i traiul sibaritic498 prin satele din Un-
garia. Contele St. Tisza499, fire de corcitura maghiaro-germana
(din mama contesa -Degenfeld), ne era cel mai aprig colabora-
tor. Dansul era dictatorul Puterilor Centrale. Incapatanarea
lui dacoasa, intovarasita cu grandomania fudula, adumbrea
atat cultura lui cat si calitatile politice de care dispunea in-
contestabil. Ajuns in situatia de a putea impune suprematia
Ungariei in monarhie, i-a realizat, prin dispozitii faptice,
independenta" economica, abuzand de cea politica, concen-
trata in mainile luL Cum insa Tisza era singurul om politic
in Austro-Ungaria, de vointa hotarata si ar fi putut contri-
bui la gasirea unei solutii de expedient pentru salvarea prin
compromis a situatiei Ungariei, pe contul Austriei, interesul
tuturor nemaghiarilor pretindea inlaturarea lui. Dat deo-
175
www.dacoromanica.ro
parte el, se destrama de [la] sine boltitura inchegata a cla-
sei privilegiate maghiare, cimentatd prin energia lui.
Appony [era] mare orator, cult, dar lipsit de talentul ne-
asthmparului omului de actiune i initiativa. Ca mare jon-
gleur al cuvantului, rutinat in fineturi de probleme consti-
tutionale, a putut sâ blufeze la Paris pe Aliati si la Geneva
pe oamenii Ligii Natiunilor, cat timp nu si-a gasit maestrul,
suprajongleurul in siretenie retorica de blufare. Titulescu501
a stiut, cu neintrecuta lui verva i sinteza, cunosckor al fie-
carui membru si coleg al sau, de la Liga Natiunilor pana
in slabiciunile sufletesti si in ascunzisurile gandurilor sa-i
fascineze pe acei diplomati, spulberand tot efectul nazuinte-
lor lui Apponyi
AndrAssi nu a izbutit sa dobandeascd incredera tOnarului
monarh501 cu toate straduintele printului Windischgraetz502
(din mama contesä maghiara). De altcum, solutille lui sa-
tisfacerea croatilor nu ar fi insemnat altceva deck a da
cu bata in balta". Wekerle503, orn cuminte, Jar nu era deck
prästias504 in mafia contilor. Respectat de opinia publica, nu
se bucura de reputatia traditionalismului potriotard. (Era fiul
unui berar, venit din Bavaria, casatorit cu o svaboaica din
Buda.) Contele Bathiányi°55, cu tot marele sau nume istoric,
a fost mai mult exploatatorul situatiilor politice de ocazie,
vizand realizarea prin siretlicuri a Ungariei 1848-iste, inde-
pendente. Teleki Bethlen Banffy-estii, ca ardeleni, cu
toata situatia506 lor de sange maghiaro-secuio-valaha, nu pu-
teau juca un prim-rol conducator intre marii latifundiari din
TJngaria.
Acolitii oligarhiei, ca Szterényi (Stern), Vazsony (Weiss),
Farkas Pal (Wolf), Hatvani (Deutsch), Siimegi e tutti cvanti507,
deputati, dar evrei cu nume maghiarizate, nu faceau totusi
parte din clica suprema a Casinei Magnatilor" (oficial nu-
mita Casina Nationala).
Imparatul, fàrà experienta, necunoscator de oameni, era
inconjurat tot de tembeli, ori de oameni carora cariera le
determina atitudinile i sfaturile. Cat timp Tisza era tare si
mare, cine ar fi cutezat sa riste o alta parere deck cea agreata
de el? Si cine s-ar fi incurnetat sä dea lui Carol, rege inco-
ronat al Ungariei", alt sfat deck cel dorit de Tisza. Primul-
ministru austriac, prof. Lammasch508, ministrul a _Were, ba-
ronul Burján509 ori alte asemenea moluste politicel? Sarmanul
secretar particular al imparatului, Polzer Graf vdn Huditz
si prietenii sai, baron Hold si de Pattere, prin Huditz510, ca
fosti grossosterreich-eri, se sfatuiau cu noi (Hod2a, Stodola

176
www.dacoromanica.ro
si [Cu] mine mai faceam sugestii). Cand cu succes: demiterea
lui Tisza, cand fara: numirea lui Esterhazy511 ca
tru ungar (din mama printesa Schwarzenberg).
In mijlocul haosului tot mai pronuntht, contele M. Ka-
oly a crezut ca i-a sosit momentul. M. Hod2a mi-a adus vorba
din partea omului de incredere al lui Károly, Diener Dénes
Iosif (se putea st nu-si aibd magnatul pe evreul sau de casa?),
ca are sa-mi comunice ceva urgent", din partea sefului sau.
Ne-am intalnit la Café Jagerhorn". Diener-Dénes a adus
invitatia lui M. Karoly la o intalnire cu cativa dintre condu-
catorii românilor. Era in 17 octombrie [1918]. Fiind eu anun-
tat la cuvant in Camera, din ziva precedenta, a ramas stabi-
lit ca, indata dupa ce voi fi vorbit, seara la ora noua sa mcrg
la Károly, cu colegii pe care ii voi invita eu. Dupa ce m 18
octornbrie primind cuvantul facusem Declaratia' , in
numele Partidului National Roman, sthnd la masa cu Mi-
hali i t. C. Pop, le-am propus sa vina la Karoly. Mihali,
care pe cat putea evita asemenea intalniri, sovaia si de data
aceea. tefan declara, in felul salt impulsiv (de obicei se
lasa convins de argumente) Ca el nu se duce, pentru ca. de-
sigur Karoly vrea sa ne traga pe sfoard. Nu am sthruit, prea
mult, dupa ce nici obiectiunea mea ca i noi ne ducem
capetele cu noi in loc sa le depunem in closetul de la Ja-
gerhorn" nu 1-a putut calma. Au venit apoi cu mine Au-
rel Vlad, loan Erdélyi512 (Iani) i Aurel Lazar. (Intr-un nu-
mar din Transilvania", revista Astrei" prin 1937-39?
am redat discutiile care au avut loc intre M. Károly, in-
vitatii sal, Oscar Jaszi, Paul Szende313 Diener Denes Iosif si
noi.)
Nu intru in descrierea actiunit lui Karoly. Aceasta e ca-
racterizata in numeroase memorii. Undeva, el insusi pome-
neste ea a avut o discutie cu Goldi. Poate e o confuzie ce
o face, poate ca Laczi" s-a gasit in treaba ca de atatea
ori, fara sa ne-o fi comunicat. Bine e descrisa tulbureala
timpului in memoriile lui Windischgraetz, fostul ministru al
alimentarii, editat de Payot. Este surprinzator faptul, care se
reoglindeste din aceasta lucrare, cat de ignorant al starilor
reale a putut fi acest print, sfatuitor al monarhului. Chestia
nationalitatilor o retace aproape de tot, fie din necunostinta
de cauza, fie din perfidie. In schimb, sugereaza solutii prin
omul de aspic" Andrásy i crezand ca croatii sunt tot cei
de pe timpul bunicului sail, Windischgraetz, din 1848-49
(Mit Rebellen verhanciele ich nicht514).

12 Memorii. vol. II 177


www.dacoromanica.ro
Intre numeroasele publicatii aferente, scrise de contempo-
rani, sunt mai intuitive cele ale fratilor J. Tharaud515: Cunos-
catori intimi ai stärilor din Ungaria, ei au realizat mai mult
decat tablouri istorice, adevarate fotografii ale vietii reale, in:
Quand Israel est roi §i Quand Israel n'est pas roi516
In cele precedente prea rn-am lasat ispitit sà fac reflec-
tiuni. Vreau sa ma restrang [in] a descrie episoade traite.
In 19 octombrie am plecat cu acceleratul din Budapesta
§i am sosit in alta zi la amiazi in Dej. Eram inghesuit ca al
optulea intr-un compartiment de clasa I, cand conductorul
intreba, din cupeu in cupeu, de deputatul Vaida. Imi spuse
ca deputatul Serban ma invita in compartimentul sat' si,
luandu-mi geamantanul, ma mutd in al patrulea vagon. Acolo
gasii pe Serban i pe Mihali, Intini comod, singuri. Lità
erban517 nu calatorea, de obicei, fara un geamantan special,
prevazut cu diferite termosuri" in care avea: cafea cu lapte
cakl, apa minerald rece, vinuri pentru writ", cat i vinuri
de Telna, reci. Dupa *edintele Camerei, achitarea de discursul
rneu i riposta primului-ministru Wekerle, eram toti trei in
dispozitie de chef. Serban scoase pahare i ciocniram pentru
Romania Mare". $i staturam veseli, ascultand pana tarziu
repertoriul nesfarsit de anecdote originale multe inventate
de el pe care nu era al doilea sa le povesteascd cu atata
haz ca Lita. La Dej, am continuat veselia la Mihali i i-am
redactat lui .serbari o scrisoare, prin care ii cerea lui badea
George", prezidentul, sa fie reprimit in Partidul National
--Roman. El plecase dintre noi se oferise [de] a intra in
*IL

partidul lui Tisza, ca sa-1 poata elibera pe batranul sâu tata


din internare". Tisza insa a refuzat 'sa-1 primeasca. Pop de
Basesti, la randul sau, i-a trimis scrisoarea lui Mihali, spre
solutionare, sub pretext ca, fiind chestia unui deputat, se
tine de atributlile lui Toderas".
Sosind seara la Olpret, i-am gasit pe toti ai mei bine. A
treia zi am plecat din nou la Budapesta. Tin sa marturisesc
un incident ori simptom psihic personal:
In gradina cea mare, vantul rdsturnase un par batran,
pe -jumatate uscat. Sezand pe cioata, am ridicat o aschie si,
meditand, am cioplit o bucatica de cca 5 cm lungime, 3 cm
latime si 0,5 cm grosime. Lustruitä, avea un desen frumos
de fibre. Aceasta particicd din parul vechi, am purtat-o ani
de zile in buzunarul drept al pantalonilor, mutand-o ori de
eke ori schimbam costumul. Nu-mi pot da seama daca a re-
prezentat un fel de amintire a Declaratiei", prin care soli-
darizasem natia, pe langa ideea despartirii de Ungaria si Ii
178
www.dacoromanica.ro
demoralizasem pe oarnenii politici maghiari, ori un simbol cã
din pArul prdbu§it ràmdsese atâta ca din Ungaria milenard",
ori fusese numai o veche inclinare spre fet4ism.
Dupd ani de zile 1-am auzit cu surprindere pe Dr. N.
Lupu spunând, la tribund in Camera din Bucure*ti, cà inainte
de a pleca de acaszl, din Arsura, §i-a rupt din gradina o
crengutd, pe care o poartd cu sine ca amintire. De asernenea,
fiind impreund cu Voicu Nitescu, langa albia Oltului, ne-am
surprins reciproc cum culegearn pietricele frumoase, mârtu-
risindu-ne intre rAsete, cã ambii aveam acea slAbiciune de a
aduna pietre din toate rdurile tarii. Poate cà la toti trei in§i,
din tinuturi atat de indepärtate se rnanifestau reziduuri an-
cestrale atavice, cu toatà cultura" noastrd modern1
Inainte de a proclama independenta" Ungariei, Camera
de la Budapesta a mai tinut cdteva sedinte. A vorbit *i Tisza.
Nu eram deck trei deputati romani de fatd: Mihali, St. C.
Pop §i cu mine. Intrerupt mereu de deputatii unguri §i de
noi, noi comentam cu violentà expunerile sale, ca trei dulüi
de pAcurari. Mai in urrng, cerandu-se §edinta secretii, ne-am
inteles din cloud vorbe sà plecarn. A fost ultima oard cd am
vdzut sala aceea somptuoasd i pentru noi, istoricd. Mihali
si Cicio ie*iserk pe cand eu am mai zAbovit, aplecat peste
spAtarul scaunului meu, din dreapta intrarii de rnijloc, in
ultimul §ir, sub loja. Irni luam rdmas bun, in gând de [la]
câmpul meu de lupte, de 12 ani. Dar, strigAté din incintd
rn-au intrerupt in gandurile mele: fugiti, fugiti?" Iar eu le
rdspunsei: nu fugim, ci tinem sa nu vu deranjäm, sa puteti
discuta in familie". Apoi le-am intors spatele §i am ie*it din
'sald .

s s

In 29- octombrie, citind ziarele de dimineata, sorbeam rno-


destul surogat de ceai la Café Jagerhorn". Eram singur cu
tal-ul". Lipsea §i detectivul ob4nuit, bunul nostru camarad.
Deodatä se deschise 1.4a dintre intrarea hotelului §i Mihail
mi se adresà, fàrä sä intre: Te rog, vino putin, Alexandre".
Mi-a cornunicat cà arhiducele Iosif a trirnis un aghiotant ca
sag invite la o audientà, pe la ora 11. El, Mihali, a rdspuns
insd cä, hind bolnav, va delega un deputat, anume pe mine,
ceea ce a fost acceptat:' Sunt sutul de audientele pe la ei",
a continuat; nu §tiu ce rost are audienta asta, tu tii sä vor-
be§ti cu Arhiducele §i iti face haz". Era cAtrAnit. Ne-am ur-

179
www.dacoromanica.ro
cat in odaia noastra, unde au venit apoi i St. C. Pop, Goldis
si Hodia. Cum nu adusesem cu mine decat costumul ce era
pe mine, un Lacco", care fusese intors in timpul razboiului,
am tinut sa corespund situatiei macar printr-un Ersatz518 de
atitudine protocolara. Intruck moda timpului erau gulerul
si carnasa scrobite numai la Conferinta din Paris m-am
obisnuit, datoritä Lencicai, sa port §i eu camasi §i gulere moi
(democratice" cum le zice Oswald Spengler519) pe cand
imi schimbam gulerul §i cravata, prietenii se sfatuiau. Nu
aveam insd in geamantan decat o singurd cravata de rezerva.
Era cea negru-galbend, cu care fusesem la contele De Monts529.
Am innodat-o pe aceea, sa-i fac placere cu culorile habsbur-
gice lui Iosif (a legmagyarabb Foherczeg521). Cat timp mo-
coseam cu toaleta, fiecare prieten imi dadea ate o instruc-
tie, ate un sfat bun, despre ce ar trebui sa-i spun Arhidu-
celui. Eu raspundeam ironic cu Cate o vorba: da, desigur
chiar asa-i voi spune ... perfect" etc. Atunci Stefan C. Pop
izbucni:
Tu, Alexandre, nu-ti poti dezvata naravul ca si in
momentele cele mai grave sa te tii de ironii. Sa-ti dai seama
insa, Ca misiunea ta este acuma sa vorbesti ca mandatar al
nostru. Ba ca, in fata acestui mizerabil, reprezinti intregul
neam romanesc. De aceea ai datoria sa-i spui Ca el, ca si
comandant suprem al armatei din Transilvania, a fost un
zbir, un cal.:1u al romanilor. Internarile, confinarile522, de-
portarile, persecutiile contra romanilor s-au tinut lant, din
ordinele tui. Ca ...
Ce bine ca-mi aduci aminte Stefane, caci uitasem
Iarasi o intorci pe glurna ai sa-i spui Ca cu noi a
ispravit, nu mai vren; CC stain de vorba cu el si neam de nea-
mul lui
Si sa-1 trimit in arhiducesa care 1-a nascut
Cu tine nu se poate vorbi serios
Stefan incepuse calm, ca de obicei, dar dupa primele cu-
vinte, glasul lui deveni tot mai patetic, caci vrand-nevrand,
nu-§i putea schimba firea. Atunci rn-am adresat colegilor,
spunandu-le:
Voi sunteti seriosi, de ma indopati cu daturi, cand
stiti tot asa de putin ca §i mine ce va fi voind Arhiducele?
De altcum, ma cunoasteti destul, de bine §i v-am dovedit-o
de nenumarate ori, ca nu sunt in perplexitate, nici in privinta
ripostelor, nici in privinta abilitarii de a incurca itele con-
versatiei, cand nu vreau sa dau un raspuns clar. De ce in-
cercati sa ma incarcati cu merinde de sfaturi, ba sa fiu pre-
180
www.dacoromanica.ro
caut Ca e mare lucru de a vorbi cu acest arhiduce, ba sa-i
trag la injuraturi. Nu simtiti cat de zadarnica e toata discu-
tia si ca am dreptate caild o primesc cu ironie?
S-au calmat cu totii iar Goldis a venit cu mine. In ante-
camera Arhiducelui am gasit pe un conte din Croatia, care
descria aghiotantului starile prerevolutionare de acasa, cu re-
gimentele verzi"523. Aghiotantul a intrat apoi sà anunte so-
sirea mea. Dupa cca 1 0 minute a iesit Cernoch524 (pe atunci
deputat, ulterior mitropolit-primat). Pana ce aghiotantul a
zabovit ea teva minute la Arhiduce, Cernoch ne saluta cal-
duros fuseseram colegi deputati i fiind el fiu de taran
slovac, cu toata politica maghiara ce o servea, exista o afi-
nitate fireasca intre el si noi. Oprindu-se zise: Ce bine imi
pare ca va intalnesc. I-am spus Altetei Sale Regale cã ar tre-
bui un guvern, din care sa Lea' parte si romanii. Tu, Vaida,
ai fi un excelent ministru i tu, Go1di, sub-secretar de stat
excelent la ministerul de culte i instructie publica". Goldis
a raspuns ceva de circumstanta, eu am tacut i, invitandu-ma
aghiotantul, am intrat la audienta. Goldis rn-a asteptat in
antecamera, conversand cu cei doi insi.
Arhiducele Iosif statea la cativa pasi de usa. Veni spre
mine si intinzandu-mi mana, imi multumi cd am venit. Apoi
ma pofti sã ed intr-un fotoliu, vizavi de fotoliul sat. Piep-
tul uniformei sale, de general de husari, era acoperit de am-
bele parti cu decoratii. Era un om de statura proportionala,
barbat frumos. Conversatia a deschis-o in limba maghiara.
Mi-a spus:
Sunt trimis de M. Sa Regele, in calitate de Homo Re-
gius, cu depline puteri, spre a aranja, cum voi crede de bine,
criza de guvern din Ungaria. Ma intereseaza astfel foarte
mult parerea barbatilor reprezentativi ai romanilor. Te rog
sa-rni spui, cu toata sinceritatea, parca ai fi chiar fata in
fata cu insusi M. Sa Regele, ce curente stapanesc in sanul
românilor si cum s-ar comporta poporul roman in cazul unui
plebiscit.
Alteta (Fenseg fara kiraly"525), ca sa pot da un
tablou real asupra dispozitiei care stapaneste intre romani, Va
rog sa-mi permiteti sa fac o descriere succinta a evolutiei
politice, prin care a trecut poporul roman.
Pofteste, pofteste .
A roman, nep (intrerupandu-ma brusc), kaiserliche Ho-
heit erlauben gUtigst, dass ich deutsch fortfahre, es ist mir
vie! geleitifiger _526

181
www.dacoromanica.ro
-- Aber, ich bitte . 526A
(ContinuAnd tot timpul in limba germana i clAnsul dove-
dind Ca nu si-a uitat limba materna, in decursul conversatiei,
eu i-am zis cu intonatie kaiserliche Hoheit 0 nu kiraly Fen-
seg):
Kaiserliche Hoheit, poporul roman a pastrat prin ge-
neratii, cele mai recunoscatoare sentimente de cultivare a
dinasticismului, fata de inalta Casa domnitoare. Amintirea
gratitudinii ce o datora natiunea noastra Habsburgilor, pen-
tru eliberarea de sub feudalismul maghiar, stapanitor in Tran-
silvania, era vie, 'Dana in adancul maselor. Memoria impAra-
tilor, care s-au trudit sa incerce a-i apara pe romani contra
feudalismului maghiar si a-i scuti pe täramul credintei lor,
o pastrau romanii din tata in fiu. Maria Theresia i losif al
II-lea erau venerati ca sfinti. In mijlocul persecutiilor nein-
cetate, pe care romAnii le-au indurat din partea maghiarilor,
consolarea noastra a fost credinta interneiata pe experientele
trecutului, ca dreptatea e la imparatul", imparatul va face
dreptate i romanilor. A venit insa, dupa 1867-68, epoca
Dualismului i nationalitatile nemaghiare au ajuns date prada
maghiarizarii si persecutiei, prin puterea de stat, de care
dispuneau exclusiv maghiarii, ca oligarhi privi1egiai. Roma-
nii, scosi astfel din drepturile constitutionale, tot nu au pier-
dut speranta ea imparatul le va face dreptate. SentimentuI
dinastic era prea adanc inradacinat in suflete, deck sa nu fi
rezistat. Nici procesul Memorandului nu 1-a putut elimina,
totusi acesta a fost zguduit i pe incetul a inceput sa devina
mai palid, facAnd loc unui scepticism firesc. Atunci, prin 1907,
Arhiducele, fericitul in Dornnul, Francisc Ferdinand, a in-
ceput sa se intereseze de soaitea romanilor. Noi nadejdi de
mai bine au inviorat vechiul sentiment dinastic, amortit in
sanul poporului roman. A urmat rAzboiul i cetele de romani
s-au prezentat cu entuziasm la mobilizare, cu drapele natio-
nale romanesti, plini de convingerea Ca, facAndu-si datoria
fata de imparatul, M. Sa le va face romAnilor dreptatea de
mult asteptata. Cele intamplate in decursul rAzboiului au
dovedit ca aceasta convingere a romanilor a fost de§artà. Con-
tele Tisza avAnd puterea nelimitata a statului la dispozitie,
a sistematizat persecutarea românilor. Mii de romani au fost
ridicati i internati, confinati, intemnitati, de la arhierei !Ana
la tarani. Pana i femei. Ca sa nu pomenesc deck un caz,
o matu§a a sotiei mele, din elita romAneasca .brasoveana, ri-
dicata noaptea, a fost intemnitata in pivnita cazarmii de hon-
vezi din Cluj, dupa ce fusese transportata in vagon de cai.
.182
www.dacoromanica.ro
131irbatisi femei aveau un vas comun pentru lipsurile lor
trupesti. Hrana era de neconsumat, incat acea doamnä ii
stampara foamea cu bucatile de paine ce i le arunca senti-
nela de paza un glotas milos pe neobservate, pe be-
tonul temnitei comune. Nu voi abuza de indulgenta Altetei
Voastre Imperiale, continuand cu insirarea infinitelor fapte
de brutale atrocitati, ce le-au avut de suferit romanii. Ape-
lurile, plângerile deputatilor romani, la contele Tisza, nu dd-
deau nici un rezultat. El se arata intelegator, dar se scutea
de raspundere, spunand ca nu se poate amesteca in condu-
cerea razboiului, in Transilvania. Organele administrative sunt
silite sa execute ordinele ce le primesc de la comandantul su-
prem al oastei din Transilvania.
Arhiducele ma intrerupse, intrebandu-ma:
Cine era comandantul suprem?
Alteta imperiald (pozand ca irni dau silinta sa imi
amintesc), nu-mi pot aduce aminte ... Era, in fine, o perfi-
die maghiara acea tactica a contelui Tisza. Ea urmarea sa
instraineze pe romafii de armata, care era a Imparatului, ca
sa vada romanii ca puterea nu e la Imparatul, ci la dansul,
reprezentantul natiunii dominante. Nu in dinastie ci in
maghiari trebuie sa se increadd nationalitatile Ungariei. In
toate judetele erau romani luati la ochi i familii in sufe-
rinta. Cu cat se prelungea razboiul, nemultumirile s-au rds-
pandit §1 [s-au] adancit. Tactica lui Tisza, cu invinuirea co-
mendurii superioare a armatei din Ardeal, a produs o side-
bire a sentimentului dinastic
Cine era in timpul acela comandant suprern al arma-
tel in Ardeal? (sta pe gAnduri, eu fac parca m-as gandi,
fara a-mi putea aduce aminte), deodata exclama: nu am fost
eu? ... Ba da, eu am fost!
Pared atunci imi adusei aminte:
Da, Alteta Imperiala, adevarat, acum imi reamintesc,
Alteta Voastra Imperiald ati fost comandant suprem
Arhiducele, cu vioiciune:
Da, trebuie sa recunosc cd am facut greseli, banuin-
du-i pe români. Eu nu-i cunosteam si am fost gresit infor-
mat asupra lor. Insa, in decursul razboiului, am avut ocazia
sa ma conving ce popor bray sunt ce soldati minunati,
mai cu seama avand sub comanda mea regimentul de grani-
ceri din Caransebes, un regiment de eroi, soldati admirabili.
$i am invatat sa-i iubesc si sa-i apreciez (scheitzen) pe ro-
rnani ... i ce crezi, cum ar vota românii, in cazul unui
plebiscit, penttru Austro-Ungaria ori contra ramânerii in

183
www.dacoromanica.ro
monarhie, aclica sub dinastia 1or mostenita (angestimmte Dy-
nastie527)?
Dispozitia multimilor depinde de multe impondera-
bile. In cazul dat e greu de prevazut rezultatul unui plebis-
cit. De exemplu, un taran ronian batran, care i-a pierdut
doi fii si un ginere si el insusi a fost obligat sa faca munca
de razboi" (hadimunka), povestindu-mi jalea lui, a oftat: Pen-
tru noi, romanii, nu mai este dreptate. Ar trebui sa ne eau-
tam o alta tara §i un alt imparat". Dar totul ar depinde, na-
tural, de faptul daca plebiscitul s-ar face in deplina liber-
tate ori nu. Noi, romanii, ne avem traditiile procedurale po-
litice. Poporul isi alege delegatii dupa circumscriptii electo-
rale. Acosta, intruniti in Conferinta Nationala", sunt auto-
rizati sa ia hotarari in numele intregii natiuni. Judecata in-
telectualilor poate sa fie cu totul alta decat a multirnilor.
-Mu ltimile usor se lasd conduse de sentimente, pe cand inte-
lectualii cantaresc oportunitatea politica.
i cum s-ar comporta reprezentantii acestia ai roma-
nilor? Care e pArerea D-tale?
Precum am spus, e greu de prevazut. Totusi, parerea
mea este Ca, in cazul unui plebiscit facut prin delegati,
cinstit si liber alesi, daca nu unanimitatea, dar aproape una-
nimitatea voturilor ar fi date contra Ungariei (Arhiducele
a tacut, dus pe ganduri, eu am continuat, intrerupand tdce-
rea penibila). Cu permisiunea preainalta a Altetei Voastre
Imperiale, mi-as permite sa Va atrag atentia asupra unor
anomalii:
Arhiducele, cu vioiciune:
Pofteste, pofteste. .
Dualismul a fost fatal pentru monarhia totala (Gesam-
mtmonarchie). In perioada dintre 1848 si 1867, sub diferite
metode de stapanire ale Monarhului, toate popoarele au pu-
tut beneficia de egal tratarnent legal si le-a fost dat sa pro-
greseze cu tot absolutismul pe baza afirmarii nationa-
lismului, in privinta culturala, economica, sociala si politica.-
Acest proces a fost brusc intrerupt prin Dualism.
Monarhia unitara a devenit o institutie de stat herma-
frodita: Legalitate in provinciile de clincoace de Leitha528; ab-
solutism al oligarhiei maghiare in Ungaria si Croatia-Slove-
nia; frustrarea popoarelor nemaghiare de orice posibilitate de
libertate politica, de orice validare nationala normala. Liceele
noastre, organizarea bisericeasca, pana si societatile caritative
de femei sunt datorite timpului cand Imparatul era stapan
si in Ungaria. Este caracteristic faptul ea, de la moartea ma-
184
www.dacoromanica.ro
relui arhiereu roman, Saguna, [din] 1873 incoace, nici unui
roman nu i-a lost cu putinta sd aibd ocazia de a fi primit
la 11ofburgo29, in chestii politice. Incercarea de a supune Im-
päratului un Memorand, printr-o Deputatie, in numele popo-
rului roman, a avut ca urmare pedepsirea cu temnita a re-
pre entantilor nostri. Generatia mea, Altetd, s-a nascut
a ci escut in mijlocul acestor imprejurdri de tiranie
Va puteti imagina, Alteta Imperiala, ce stare spirituald
stdpanea in privinta ideii dinastice. Si atunci, pe neasteptate,
a venit interventia inaltului defunct (des hochgottseeligenp30
arhiduce Francisc Ferdinand. Dansul a chemat la sine repre-
zentanti de-ai rornanilor si de-ai altor nemaghiari, informan-
du-se calduros de soartea popoarelor persecutate din Unga-
ria. Astfel, fiind bine si autentic informat, a putut trezi spe-
rantele lor in zile mai bune, si a izbutit sã dea un nou im-
puls sentimentelor cà, totusi, ar putea veni din nou timpuri
cand irnpdratul va fi iardsi stdpan si in Ungaria si va putea
face dreptate. Disparitia Lui §i suferintele indurate de ro-
manii ajunsi Vogelfreia31, in timpul rdzboiului, au distrus acele
nddejdi. Ceea ce, cu permisiunea Altetei Voastre Imperiale,
mi as permite sà Va sfatuiesc, este fiind autorizat sa vor-
besc sincer, pared as vorbi cu Maiestatea Sa ca pe viitor,
membrii Dinastiei si Maiestatea Sa sd nu tolereze de a fi
irnpiedicati de clica maghiard, de a se informa numai prin-
tr-insa asupra stdrilor politice din Ungaria. Sd se emancipeze
de aceastd tuteld interesatd si sà ia contact si cu celelalte po-
podre din Ungaria, in public, nu in mare taind, cum a fost
silit sa o Led der hockgottseelige arhidu-ele Francisc
Ferdinand. 0 judecatd dreaptd si obiectivd nu poate rezulta
dcc it pe urma ascultdrii ambelor pdrti.
Arhiducele ma ascultase vddit impresionat. Tdcand eu,
el rid privea cu ochi ingandurati, pierduti in reflectiune, iar
apoi, deodatà, indreptandu-se in fotoliu, izbucni:
Da, ai dreptate, recunosc, s-au fdcut multe gre§eli,
neiertate. Am si eu partea mea de vind, am gresit si eu in
privinta romanilor. Vor trebui sa fie indreptate stdrile. Te rog
sd le spui, din partea mea, ca voi stärui ca M. Sa sd fie pc
viitor informat corect asupra nemultumirii romanilor. Am
fost in rdtdcire (Irrtunt) cand, in loc de a le asculta plange-
rile indreptatite, am dat ascultare numai acuzelor ce li se
aduceau ..
A urmat o tacere penibild, cdci nu mai aveam ce sa- i
spun. Alunecam cu mainile incet, peste pernitele bratelor
fotoliului. Audienta tinuse bine peste o ord. Afard astepta
185
www.dacoromanica.ro
magnatul din Croatia, Goldis si aghiotantul. Arhiducele s-a
ridicat si, petrecându-ma pand la usa, imi zise:
Ili multumesc pentru ldmuririle ce mi le-ai dat. Si,
dandu-mi mana, rn-a concediat.
Trdsura ne astepta. Rand la hotelul Jagerhorn" nu i-am
spus lui Go ldis deck cd am satisfacut instructiunile date de
colegi. In gand am recapitulat conversatia, iar in fata priete-
nilor am redat-o. (Seara mi-am facut notitele.) Apoi s-a re-
dactat de Hod 2a un comunicat pentru presa, acceptat de toti
cei prezenti. Erau cuvinte fara continut, vorba urgureasca:
semmit sem szolt mondvcin -532

Pe cand arhiducele Iosif, jucand rolul ingrat de rege, rnai


incerca sa formeze un cabinet cu grasunul conte Hoios533,
incercare absurda, citeam seara ziarele, in Café Jagerhorn".
Auzeam prin 110 ca in vestibulul hotelului se petrece miscare.
Deodata intra un domn in mare graba, alergand la mine.
D-le deputat, v-am vazut prin fereastra zise el agitat
scuzati, stiu ca sunteti medic. Va rog sd veniti sa-i dati un
prim-ajutor unui ranit, pe care I-au adus incoace". Am iesit
nurnaideat. Vestibulul era ticsit de oameni. Pe un scaun se-
dea un tandr de cca 28-30 de ani. Dintr-o rand cam de 10
cm, pe crestetul capului, curgea sangele abundent. Am in-
cercat sä apropiu marginile ranii cu o batistd si arti sfiltuit
ca rdnitul sá fie transportat, cat de urgent, la clinica chi-
rurgicala. Tot domnul care ma chemase, imi spuse ca ma-
sina ce stationa la poarta hotelului este a unui redactor, care
std la masa' in restaurant. Am alergat in restaurant si ne-
cunoscand pe redactor, am strigat numele lui. El s-a anuntat
iar eu 1-am rugat, prezentandu-ma, sa permita ca masina lui
sa transporte pe ranit 'Dana la gpitalul Rochus", ceea ce
dansul a aprobat imediat. Cum md prezentasem, fard a-i
da mana, vazand-o plind de sange In-a intrebat ce s-a in-
tamplat. Nu stiam nici eu, dar am aflat ca poporul" Buda-
pestei, care a voit sa treaca la Buda, peste podul suspendat
(Lanczhid534), spre a face o demonstratie in fata palatului
regal, a fost impiedecat de jandarmi calari. Voind sd treaca
inainte calaretii au dat drumul cailor si au tras la lovituri cu
saline, respingand si imprastiind poporul. Poporul" erau
masele puse la cale de smintitul conte Karoly M., farrna-
cistul I. Fa ldes, abatele I. Hock, Bela Kun si complicit lor,
carora le ardeau calcdiele pentru o Ungarie independenta,
dem o craticd".

186
www.dacoromanica.ro
Astfel, am ajuns in situatia sd-mi scald mama in primul
sange unguresc ce s-a varsat in revolutia din toamna anului
1918, in Ungaria. Bietul tandr rAnit, cc vind a avut, ca s5
cada prada unei iluzii desarte?
Apropo, referitor la M. Károly, nu pot retine o reflectie.
Ultirnul generalisim al ultimului Rákóczi535 a fost stramo-
sul acestui descreierat, M. Károly. Acela a incheiat cu imp5-
ratul pacea_de la Sätmar, prin capitulare. Nu e dovedit do-
curnentar dac5 acea capitulare a fost rezultatul neputintei
de a continua revolutia, ori al unui acord prealabil, aprobat
de Rakoczi. 115mane insd un fapt, cd din averea lui Rdkoczi,
confiscat5 de impärat si impArtita intre magnatii rárnasi cre-
dinciosi, imense latifundii i-au fost cinstite fostului genera-
lisim al lui Rákóczi, stramosul lui Károly.
*
* *

Multe atitudini si fapte ale omului sunt determinate de


componente sufletesti, rezultate din impresii vechi, uitate,
adormite undeva in subconstientul instinctelor. Spre a putea
pricepe ce rn-a induplecat sa declansez cel mai formidabil
scandal, pc care 1-a vazut Carnera Ungariei si a relata desfa-
surarea etapelor, ma vad silit sd insir cronologia genezei cau-
zelor subiective si urmdrile pe care le-a provocat. Pe cand
eram copii, in clasele primare la Cluj, tata locuia intr-un
apartament modest, de douà camere si bucátdrie, din curtea
vechii noastre case. Vreo 4-5 oddi separate din aceeasi curte
erau locuite de studenti536: Cum tata atribuia mare importantd
nutritiva laptelui, se ingrijise ca douà bivolite si o vacd, bune
de lapte, sd fie instalate in grajdul casei. Mentorul lor Pu-
tantica" din Olpret, mulgand belsugul ugerelor, casa era pre-
vAzuta permanent, pe langa lapte, si cu smantana, lapte
acru, samächise (branza de vaca.) si tint. Intre tata si stu-
dentii locatari, curând se naseu o relatie familiard. Colegi de
ai lor, de la diferite facultati, au ajuns, prin ei, oaspeti de
toate zilele la noi. Fiind casa de vacluv, baietii nu erau stan-
jeniti. Tata, canta, acompaniindu-i la pian pe cantareti, pe
violonisti, incat intruna se improvizau mici concerte. Fireste
ca, pe langa libertatea mediului, vor fi contribuit la familia-
rele vizite si muzica si obiceiul casei de a le oferi perma-
nent toate yictualiile537 disponibile, tata bucurandu-se de ex-
celentul apetit ce-1 dovedeau tinerii sal prieteni. Unul si altul,
cand ajungeau la cate un examen. ori nu dispuneau de o taxa
de inscriere, stiau cti nu apela zadarnic la tatAl meu. Pe
atunci, sovinismul maghiar era in statu nascendi.

187
www.dacoromanica.ro
Dupd _ce Francisc Iosif Ii spdnzurase in efigie, Andrassy538
senior izbutise sä fie acceptat datorit5 simpaticei protectii
a Imp5r5tesei ca pe cel mai de incredere barbat politic
maghiar. Impreunas cu Fr. Déak539, Andrdssy servial cola-
borator al politicii de indepartatd scadenta, tesutd de Bismark
reusi s'a se impund ca stApAnul Ungariei. Prin dualism, pu-
terea in Monarhie trecu in Austria in m5na elementului etnic
german, iar dincoace de Leitha sub dictatura oligarhiei ma-
ghiare. Am Agit prin formule de drept public si incAtusat in
jur5mintele Diplomei Imperiale", c5t si ale incoronärii, Fron-
cisc Iosif, din stilpán, deveni tot mai mult Lin promotor al
pangermanismului. n acelasi timp, sustinând mâna liberà",
cedatä in scopul himerei dezllintuite a maghiarizArii f5r5 rd-
gaz, s-a pretat sd fie urzitorul iredentismului popoarelor ne-
maghiare din Ungaria. Prin anii 1880-1890, curentele sovi-
niste se simteau Inca relativ suportabil. Era tirnpul organ i
zArii cadrelor fundamentale ale sistemului maghiarizArii mc-
todice, pe cale instutionala, sub masca liberalismului.
Re latia otr5vitä mai tdrziu, intre maghiari §i romdni, in
Clujul sovin si intolerant, nu era virulentà pe atunci, in
afard de scoalà (vezi caluserul i 135tuta, dansate de mine in
costum impodobit cu tricolor românesc, cocardd tricolora pe
caciula Mihai Viteazul [si] in opinci). Publicul maghiar, care
a asistat la balul scolii de dans" a lui Hollander, a aplaudat
calduros dansul valah al copilului de 10 ani. Casa tltalui
meu era frecventatà nu numai de studenti români, ci si de
colegi maghiari de ai lor. Intre ei se 0-sea i consilteanul lui
Pally Gyula, Gyorffy Gyula. Experientele mele din clasele
prim are, facute la unguri, le-am descris in cadrul unui discurs
rostit la bugetul instructiei publice, in Camera maghiar5, la
1907. Continuand apoi liceul, impreun5 cu fratele meu loan,
la sasii din Bistrita i la liceul roman din Brasov, amintirPe
lignirilor suferite, de dragul Insuirii limbii maghiare, la
Cluj, au devenit tot mai palide, acoperite de reminiscPntele
caldei camaraderii, de egal intre egali, cu conscolarii sasi si
romani.
Ca studenti, prin primele semestre la Viena, ne gaseam
in vacanta de vara acasà, la Olpret. Intr-o zi, pe la ora 2,
sosi posta. Ludnd-o tata in primire, ne intinse Tribuna".
Domnia Sa, conform obiceiului pastrat prin decenii, citi mai
intai Gazeta Transilvaniei". Apoi, scotand din ambalaj un
volum luxos, citirAm toti trei: Gyarffy Gyula, Politikai sza-
tir4k540. Nouâ, bilietilor, nu ne spunea nimica acest titlu. insä
tata, vAdit plAcut impresionat, zise: Sdracul Gyorffy, ce om

188
www.dacoromanica.ro
de treaba. Se vede ca i-a ajutat D-zeu sa ajunga la creanga
verde. Si-a adus aminte ea i-am fost om bun când se lupta
cu saracia. Imi pare bine de acest semn de recunostinta
amintire. Sunt asa de putini cei care nu uita". i, punand
deoparte cartea lui Gyorffy, continua furnand linistit
lectura Gazetei". Noi baietii insä, curiosi sa cunoastem poe-
ziile satirice, incepuram sa frunzarim volumul. Deodata in-
trerupseram linistea idilica:
Prumoasa amintire iti dovedeste, tata, acest poet. lath'
mandatul postal si invitarea sa-i trimiti pretul cu intorsul
postei.
Bine, bine, are dreptate, tiparirea va fi costat cine
§-tie cat. Mi-ar fi parut rau sa primesc gratuit
Si in loc de a inapoia volumul, a expediat banii, cu toate
cele ce au urmat. Anume aceste satire politice" ale lui
Gyorffy, nu erau nici poezii, nici satire, nici politice, ci erau
o colectie de brutale barfeli i insulte la adresa natiunilor
nemaghiare din Ungaria. Nemtii, slovacii, sArbii, romanii
erau luati pe rand si '-stropiti cu zeama de gunoi, stoarsa
dintr-un suflet de bruta.
Interesant si caracteristic, pentru sentimentele intregii clase
conducatoare maghiare, se prezenta faptul Ca fiecare astfel
de satira" se distingea printr-o dedicatie de identificare ideo-
logica, din partea unei somitati a stiintei, literaturii ori [al
vietii publice maghiare. In fruntea acestora, pilduitor se pre-
zenta cardinalul-primat Claudiu Vaszari (slovac renegat). Prima
Ltd' bisericeasca din statul Sfantului tefan nu a intre-
lasat sa piarda ocazia de a se afisa ca mare patriot maghiar.
Ungaria era Regnum Marianum, având pe Sf. Maria de pa-
troana. Totusi, primul ei slujitor de altar, lepaclandu-si fa-
riseismul crestin, a tinut sa se solidarizeze cu solfataruP41
lui Gyorffy. Cartea era editatà pe hArtie de lux, cu tipar spe-
cial si decoratA de autografele facsimilate ale celebritatilor ma-
ghiarimii, drept recomandatie. Ca specimen voi reproduce
prima strofa a satirei politice", dedicatA neamului romancsc.

A Mokcinyok
Gezengziz nep valCitok kezdet óta,
Azt sent tudjcitok, honnan jöttetek,
Csak annyi eli, hogy ennek a hazának
Egy ellenséggel több lett veletek.
Befogadott, de.meg is jegyzett népiink,

189
www.dacoromanica.ro
Mert irva all vajddtok homlokcin:
Iliad meg magad a mamaliga mellett
S nu fcicse Icirma moi mokciny542
(Versurile se gasesc in intregime in procesul-verbal al
sedintei Camerei, de la inceputul lui aprilie 1907 si in zia-
rele budapestane).
Fratele meu, loan, pe atunci in Academia Orientala" (con-
sulara), din Niena, era adanc revoltat i scarbit de toate prac-
ticile j metodele politicii traditionale" austro-ungare. Ca
intern al Academiei era supus disciplinei regulamentare, care
ii impunea o atitudine de rezerva, greu suportabila firii sale.
Acest complex de dependenta isi cauta descarcare si diver-
siune in discutii politice cu mine si cu colegii mei romani. De
asemenea, o usurare in scrierea de poezii, pe care eu le ex-
pediam Tribunei", la Sibiu. Cele mai multe au aparut sub
pseudonimul Nucleolus" (eu semnam Nucleus"). Excelenta
Sa Nr. I"; Ex. Sa Nr. II"; Ex. Sa Nr. III", biciuiau dispozi-
tiile diferitilor ministri unguri, contra memorandistilor si con-
tra activitatii Partidului National Roman. Pentru poezia Mi-
hai Viteazul", redactorul de paie"543 al Tribunei, [ca] res-
ponsabil" a primit 3 luni de inchisoare de stat. Lira politica
a lui Joan a lost singura care a rasunat pe atunci virii in
coloanele presei noastre. Restul versurilor epocii au fost dul-
cegarii amoroase i vaicareli rimate, pentru soarta cruda ce
o indura romanul. Cum loan citise A Mokanyok, plecd cu
cartea lui Gyorffy in gradina. De pe timpul claselor primare
la Cluj [el] nu avusese de a face cu limba statului", decat
in orele si cu tezele de limba maghiara, prescrise si la liceele
confesionale sasesti i romanesti. Totusi, izbuti sa scrie o
riposta care, ca limb, idei si arta versificatoare, hate in
limba maghiara fabricatul lui Gyorffy. Cei ce stiu ungureste
si cunoscand trecutul luptelor ardelene dintre cetele lui Iancu
Si unitatile lui Hatvány (la 1848)544 pot intelege -aluziile i vor
aprecia.
Tata, care dispunea, pe langa exceptionalul sau simt mu-
meal, de o subtila pricepere critfcd in chestii literare, a pri-
ma acest raspuns spontan dat de Joan, ca o satisfactie pen-
tru purtarea badarana a lui Györffy:
A Magyarok
Gézengitz nép vcdcitok kezdet óta,
Azt sem ludjcitok, honnan jöttetek,
De annyi ati, hogy ennek a hazdnak

1 90

www.dacoromanica.ro
Addz eirdögeive lettetek.
Tiz citkos szcizad 6ta éldsködtök,
Mint vérszomja poloskak e hazdn.
Es sokat tart, de semmit sem felejtett,
Mert czinye mintye a Roman.
Hiaba hods honvédek Jcincu ellen,
Hiciba hds tyukciszok vittanak,
Turini .szent Kossuth s Hatvcini végre
Eskaszegéshez folyamadtanak;
Eskiiszegést bosszult meg Jancu népe,
Eskiiszegést bosszult meg a Mokciny,
Mert békés nép, de védelmezi jogat,
Es czinye minte a Roman.
Hiciba minden, mindpn, elveszesz te,
JogtiprO dzsiai söpredék,
Hiciba alkudozol Isteneddel,
Hogy dseid jövdd megbfinhodek,
Ok, sajdt vétkiikért banhödtek akkor,
Te, vétkezel e szcizad alkonycin
Es feltdrnasztod botorul a bosszut,
Mert czinye mintye a Roman!545
Scene le descrise s-au petrecut in familie, pe la 1893 --
18.95. Cartea lui Gyorffy a stat undeva la Olpret, intr-un
colt de biblioteca, impreuna cu raspunsul valah instantaneu,
dat in cea mai savuroasa limba maghiara.
Anii s-au scurs, uitasem de mult pe Gyorffy si satirele"
lui. Prin 1907, la inceputul primaverii, deputatii romani ho-
tarasem inceperea combaterii darze, in Camera, a legilor de
maghiarizare prin scolile primare, prezentate spre dezbatere
de contele A. Apponyi. Mai intai a fost pusa pe ordinea de
zi, legea referitoare la scolile primare de stat.
Luand cuvantul, am tinut un discurs de .4 ore, adica in-
treaga sedinta, onorat de continua avalansâ de intreruperi
insultatoare, desi lipsite de spirit. Pentru mine era o placere
sa var cu cAte o aluzie ori to] vorba fumul ironiei in
viesparul sovinistilor. Zbieraturile lor imi stimulau dispozi-
tia si improvizatia /de riposte. Cand viceprezidentul t. Ra-
kovszky546 (slovac renegat si celebru duelgiu), dupa regle-
rnentarele avertismente ca timpul de dezbatere s-a terrninat,
imi retrase cuvantul declarand sedinta inchisa eu toc-
mai spusesem: Onorata Camera, dupa expunerea introduc-
tiva a discursului meu, voi trece acuma la partea meritorie
a proiectului de lege". Riposta prezidiala, prin retragerea
191
www.dacoromanica.ro
cuvantuhii, a urmat prompt, dar tot atht de prompt si
protestul rneu in contra violarii libertatii mele de cuvant, in
mijlocul scandalului inscenat de deputatii maghiari si a apro-
hart colegilor romani i slovaci nationalist. La dreptul vor-
bind, eram vesel cà se terminase reprezentatia. Patru ore de
expunere, pe aceeasi tema cu o singura pauza de 5 mi-
nute oricate variatii, citate si riposte la intreruperi ai in-
tretese, obosesc nu numai respiratia ci i picioarele.
La scurt timp dupd acea sedinta a urmat la dezbatere
proiectul de lege asupra maghiarizarii scolilor confesionale,
adica nemaghiare. Tntr-o zi de sambata, intre altii, colegul
Vasile Goldis rostise un discurs minutios pregatit. Departe
de a fi ironic si liber de orice aroma thioasa, analiza legea ca
proiesor, considerand numai interesul pedagogic. Camera, plic-
tisita, ii manifesta indiferentismul prin parasirea incintei.
Abia mai rdmasesera cativa insi, povestind printre scauneje
pustii. Am stmtit ea, in loc sa continue cu intreruperi i scan-
dal, majoritarii -coalitionist primisera ordin sã demonstreze
prin absenta, ca nu le pasa de obstructia noastra. Caci, des-
pre sedintele furtunoase, publicul putea sa. afle din ziare si
sa aprecieze activitatca noastra. Ucigandu-ne prin tiicere,
Ltuvernul putea- neutraliza efectul luptei noastre. Astfel, de
e_templu, despre discursul lui Goldis, tot reportajul presei nu
relata clecat: luand cuvantul deputatul Goldis (nationalist
roman) a vorbit contra". Atat. Eram cu totii revoltati, indeo-
scLi i pentru faptul Ca inscenarea tacticii schimbate urmase
tocmai in ziarele de duminica.
Luni veneam eu la cuvant. Duminica dupa-amiaza, ma
asezai la masina de scris spre a-mi dactilografia dispozitia
cronologica a discursului de maine-zi. Ca sa dau o pilda dras-
tea contra politicii de rnaghiarizare, prin scoli, ma hotara-
scm sa citez [in] paralel strofele din A Mokanyok a lui
Gyorffy si acelea din A Magyarolc, al carui autor mie ne-
cunoscut nu putea fi deck un roman care, datorita scolii
maghiare, stapanea perfect limba maghiara. Pe cand copiam
versurile, intrara in birou Lenica si Lencica. Ambele, oricat
de straine de limba ungureasca, totusi, citind titlui ile celor
doua poezii, au avut impresia ca ma las condus de un gand
rau. Si au inceput sa ma avertizeze sa nu mai fiu agresiv
in discursurile parlamentare. Eu insa le-am rdspuns: Sa nu
fiu agresiv? Am sa le dau o lectie rasunatoare! N-au sa
aseze la oglinda ceea ce am sa le servesc". Vazand cerbicia
rnea, nu au mai staruit.
DiAursul meu din ziva urmatoare nu a tinut deck cca
192
www.dacoromanica.ro
2 ore. Dupa ce vorbisem ea 11/2 ore, sala se golise aproape de
tot. Atunci am trecut la inutilitatea fortarii maghiarizarii
prin scoli: Singurul rezultat ce se obtine prin aceasta poli-
tica este cd romanul stapanind limba maghiard ripos-
teaza tot in urgureste cand este insultat. Ca pilda insp4iman-
tatoare am sa va comunic cloud poezii". (Am citit titlul si
editura earth lui Gyorffy si spusei Ca deodata cu cartea primi-
sei i un raspuns care, cu tot anonimatul, nu poate fi atri-
buit deck penei unui roman.)
Apoi incepui sa citesc, alternand, cate o strofa de-a lui
Gyorffy i eke una de-a anonimului. A. Vlad, impresionat,
zise: las-o dracului, a fost destul" eu insa continuam.
Prezidentul ma provoca sa termin, dar eu ma grabii sa ter-
min hodorogind tot mai repede textul. Era uzul in camera
ea stenografii incetau sa scrie cand un orator cita, ca apoi
sa ia textele citate i sa le copieze, la locul potrivit in discurs.
Abia terminasem, stenografii luara, ca de obicei, tot mate-
rialul meu de citate, astfel i copiile celor doua poezii.
Oratorul primea, indata dupa terminarea discursului, in-
tregul text dictat dactilografelor, dupa stenograme. Acest
serviciu functiona cu cea mai mare perfectiune. Un steno-
graf recitea in prealabil dactilograma i corecta eventuale
greseli de topica, limba etc., apoi, batranul sef facea ul-
Ulna revizuire, prezentand-o autorului, care avea dreptul sa
faca corecturi i modificari. Toata aceasta procedura tre-
buia terminata pana in seara aceleiasi zile. Noaptea se ti-
parea intregul proces-verbal stenografic al sedintei. Daca
oratorul era impiedicat ori renunta sa-si revizuiasca discursul,
se multumea cu corecturile efectuate de biroul stenografilor.
Astfel, procesele-verbale stenografice puteau fi expediate in
toata tara cu primele trenuri, fara amanare ca anexe
la Monitorul Oficial". Caci principiul traditional parlamen-
tar, legal, era cã dezbaterile din Camera nu-i priveau numai
pe cei prezenti, ci acestea trebuiau aduse la cunostinta intregii
opinii publice. Acest serviciu al Camerei ungare era mai ire-
prosabil organizat chiar deck acela al corpurilor legiuitoare
engleze. (El pastra i pe calea aceasta aparentele falacioase
ale constitutionalismului democratic, deghizand fondul or-.
ganizatiei feudale, asigurat prin juramantul regal cu ocazia
incoronarii, inspre sus, iar prin legea i procedura electo-
ral5, inspre jos. De fapt, raspandirea dezbaterilor parlamen-
tare, in sanul maselor maghiare, servea scopul atatarii per-
manente a spiritului de fornda sovina contra Vienei" si con-
tra nemaghiarilor.)

13 - Memorii, vol. II 193

www.dacoromanica.ro
Inainte de sedinta, colegul deputat, Novae, ma rugase ca,
terminand discursul, sa-i fac un serviciu: un frAte al sat],
gasindu-se in tratament la institutul din Angyalfold547, sä
iau contact cu meclicii, spre a ma informa asupra starii bol-
navukui. Eu, neavand ambitia sà ajung membrul Acaderniei
Maghiare de Stiinte, prin discursuri pieptanate corectand
provincialismele ardelenesti cum raspundeam a batjocura
sfatuitorilor, am preferat, si de data aceea sa las stenografi-
lor corectura si revizuirea discursului. Indata dupa ce ur-
mase la cuvant proximul deputat, parasii Camera spre a ma
duce la indepartatul institut Angyalfold.
Trecand prin culoarul lung ii intalnii pe deputatii I. Cio-
can548 (bun roman, desi guvernamental) si R. Schuller (sas si
vechi prieten incercat al meu). Ma oprii un moment la ei.
Ei zisei au fast unii colegi care au crezut ca voi pro-
voca un scandal monstru prin cele doua poezii, dar s-a tre-
cut cu somnolenta asupra lor". Arnbii imi raspunsera ca daca
ar fi fost de exceptionat ceva, ar fi facut-o prezidentul, er-
tizat de stenografi. Nu se mai poate reveni ... Am plecat si
*rn-am reintors acasa abia dupa 3 . Lencica zacea in pat cu
febra. Era inceputul poliartritei, de care a suferit luni de
zile. Dupa ce mancasem, obosit cum eram i eu, rn-am in-
tins,.motaind vreo ora. Apoi am plecat la Café Jagerhorn sa
ma intalnesc cu prietenii. (Dupa plecarea mea, la 12, ca
Stefan C. Pop uza de pauza, i redeschizandu-se sedinta, in-
-Fiera atitudinea mea. Apoi vorbi Apponyi, ma apara Maniu.
n fine, se hotari ca in ziva urmatoare sa ma prezint in
fata Carnerei.),
Toti rn-au intarnpinat ingrijorati despre ce va urn a".
Am plecat apoi la Club", o odaie a locuintei rnele din strada
Kiraly Pal-né, colt cu V dczi Körut349. Au venit i slovacii
si sarbii. Acestia doi Musitski si Manoilovics au deschis
discutia. Foarte ingrijorati, au propus ca eu sa-mi exprirn re-
gretele in fata Camerei i sa cer omiterea din procesul-ver-
bal al sedintei a versurilor ofensatoare pentru maghiari.
Eu am sustinut ca daca acel citat ar fi fost interpretat ca
neparlamentar, desigur ar fi intervenit prezidentul. Dan-
sul insa rn-a avertizat sa citesc mai tare numai cand eram
cu cititul pe sfarsite, pe cand la inceputul lecturii nu a facut
nici o observatie, ba deputatul Ugron, cand am accentuat ne-
cesitatea unei intelegeri, ca introducere, a facut o intreru-
pere aprobatoare. De asemenea, a fost ascultata in liniste
citirea titlului cartii si a poeziilor, numirea editurii unde a
aparut etc.

194

www.dacoromanica.ro
Totusi, i colegii romani i cei slovaci s-au solidarizat
cu sârbii. Nu am mai discutat ci i-am lasat sa vorbeasca. Ei
1-au rugat pe Maniu sá redacteze declarkia ce ar fi trebuit
s-o rostesc in Camera, in sedinta de maine-zi. Conform re-
gularnentului, un deputat putea fi condamnat de a da expre-
siune regretului sau" in fata plenului (nu scuze). Cuvantul
megkövetni e un arhaism greu de tradus exact, megkovetni
a Hcizat550 nu insemneaza a cere iertare, scuze Camerei, ci
o nuanta a exprimarii regretului fata de plen. Am facut ob-
servatia CA din partea colegilor mi se cerea mai mult deck
megkövetes", deck maximul la care rn-ar fi putut condamna
insiisi Camera, la cererea prezidentului. Manoilovics stdruind
din nou pe Ian& Maniu, acesta incepu sa dicteze formula
scuzei mele. Am ascultat cat 1-am ascultat, apoi 1-am intre-
rupt:
Voi stiti ca metoda mea nu este invatatul unui discurs,
pe de-a rostul. Eu imi notez anumite idei, in cuvinte lapi-
dare pe hartie ori in rnemorie imi aranjez citatele pe
care vreau sa le intercalez, iar restul improvizez. Cu mult
inainte de a fi deputat, de c5nd eram student si pAna astazi,
am fost si [am] ramas un improvizator. Cum va inchipuiti,
ca la noapte, eu voi avea dispozitia sa rnemorez subtilele
exercitii de stil, pe care voiti sa mi le puneti in gurd, prin
Maniu?
M-au intrebat:
Dar atunci cum vei vorbi, ce vei spune?
Nu stiu, yeti auzi maine, voi spune ceea ce imi va
dicta inspiratia momentand.
Ne-am despartit. A ramas numai tefan C. Pop. Dânsul
urma ca primul orator la cuvânt, in Camera. Invocand toate
argumentele posibile, dansul a staruit sa merg numaideck
la tipografia Atheneum" si sa dispun sa fie eliminate versu-
rile imprirnate in zat-ul discursului. S-au mai dispus aseme-
nea corecturi de [catre] oratori.
tiu i eu, dar in acord cu prezidentul si la ordinul
lui. Altcum inseamnii o falsificare.
El a continuat pAna ce, in urma refuzului meu categoric,
brutal, a plecat i dânsul.
Obosit i plictisit rn-am asezat langa patul Lencicai si am
incercat sa manánc din tocana cu rnâmaliga. Abia imbucasem
o inghititura, când suna telefonul. Era k;tefan. Invocand fap-
tul ca maine va trebui sa vorbeasca, ma ruga sa plec ime-
diat la tipografie i sa clispun omiterea versurilor lui Gy45rffy,
cerand ulterior aprobarea prezidentului. Daca refuz, el ma
195

www.dacoromanica.ro
face raspunzator pentru toate consecintele ce ar urma pentru
cauza noastra, cat si pentru el personal. Dialogul devenise
dramatic, 'Dana ce i-am promis, in fine, ca voi pleca, fara
arnanare, la tipografie.
Ha la mare la Atheneum" era pustie. Meteuru1551 a ple-
cat la cinematograf, imi spuse in fine un muncitor. La ce-
rerea mea 1-a chemat pe meteurul substitut. Acesta a obiectat
ca necunoscandu-ma nu-mi poate satisface cererea. Atunci,
spre a termina incidentul, Ii intrebai daca Ii cunoaste pe re-
dactorul Lakatos? Confirmand el ca da, mi-a declarat ea e
gata sa primeasca identificarea mea prin Lakatos. Acesta era
redactorul parlamentar al ziarului Az Ujsdg"552. Ne-am ur-
cat cu ascensorul de bagaje pana la etajul ultim. Intrand in
cabinetul lui Lakatos, i-am comunicat scopul deranjului noc-
turn, rugandu-1 sa constate identitatea mea. DI. deputat
Vaida", raspunse dansul, ardtand asupra mea. Va mai pot
servi cu ceva?" Multumindu-i i-am zis noapte buna".
Liftul greoi ne-a coborat, impreuna cu muncitorul, in
sala culegdtorilor. Tovarasul meu, manuind cu dibacie o scoaba,
a inceput sa desprinda versurile din coloana zat-ului. Nu au
trecut nici cloud minute cand, alergand in mare graba, Un
orn de serviciu trimis de Lakatos opri procedura. i pana
atunci fusesem indispus de hartuielile anterioare, dar tare pe
pozitie i darz. In acel moment insa m-a cuprins un tel de
senzatie de clarviziune a scenelor care au urmat sa se pro-
duca. Era pe la miezul noptii cand am ajuns in pat.
Dimineata, fix la ora 10 am intrat in incinta Camerei.
Sala, lojile i galeriile erau ticsite, pana la ultimul loc. Nicio-
data, in timpul obstructiei Coalitiei" contra lui Tisza, nu a
fost macar aproximativ o astfel de inghesuiald. Sovinismul
maghiar era setos sa savureze un Autodafé553 aranjat de re-
prezentantii natiunii contra unui eretic valah. Rumoarea era
ca un zumzet alor mii de roiuri in zbor. M-am asezat la
locul meu, singurul liber. Mi-1 desemnasera de la inceputul
sesiunii, in sirul celor din urma, sub arcada lojilor, primul
spre dreapta, a culoarului de intrare catre mijlocul à1ii. Ni-
ciodata nu vorbisem din acel loc, din cauza ea acustica si
dimensiunile salii inghiteau vocea, silindu-te sa o ridici [cu]
eforturi obositoare. Mergeam inainte la un scaun liber, de
obicei la locul din stanga, avand pilastrul arcadei in spate.
Inainte de a intra 'in ordinea de zi, prezidentul I. Justh554
a schitat incidentul crimei mete, dandu-mi cuvantul spre a-mi
expune apararea. Ridicandu-ma, am fost intampinat cu ur-
lete, insutit de tumultuoase, ca intreruperile reglementare, care

196
www.dacoromanica.ro
fragmentau discursurile mele. Norocul meu ca ma obisnui-
sem cu acestea, incat, pe cat ma impresionasera la inceput,
pe atat un fel de sentiment sadic imi oferea compensa-
tie i imi stimula dispozitia combativa. De data aceea am
avut sansa ca scandalul unanim al majoritatii imi dadu ra-
gaz sa-mi redobandese calmul deplin. Caci, in fate unei si-
tuatii necunoscute, fantezia mea functioneazd prea vertigi-
nos in imagini, pe cand in vederea realitatii periculoase ori
penibile, obsesia imi dispare. In fine, prezidentul izbuti sa
stabileasca Iinitea. Abia pronuntasem insa tisztelt Hciz555,
cand vuietul izbucni din nou i racnete furioase patrundeau
prin uraganul de glasuri: Inainte! ... Nu sta ascuns! ... La-
stile! ...". Parasindu-mi atunci locul, eu ma dusei pe culoar
in jos, mai intai pAna la sirul bancilor din mijloc, apoi, dupa
catva timp, pana Indaratul fotoliului ministrului de interne,
contele I. Andrassy, in mijlocul salii. Nu voi incerca sa redau
nici ceea ce am spus, nici neintrecutele zbieräte si explozii
unanime, care au acompaniat discursul meu daca poate
fi astfel numit. TOt ce am spus am spus calm si 1initit. Intre
imprejurarile normale, continutul putea fi rostit in cateva mi-
nute, dar abia izbuteam sa incep o propozitie caci scandalul
[reizbucnea] acoperind vocea mea, [asa cal asteptam sa treaca
valul.
Sarmanii stenografi, au prestat cu adevarat o opera de
artisti, reusind totusi sa intocmeasca procesul-verbal. Doua
momente petrecute in timpul Autodafé-ului meu mi se par
mai remarcabile. Cand in mijlocul improvizatiei mele vor-
beam liber am zis: am rostit eu de multe ori lucruri mai
grave ...". atunci s-a näscut un vacarm de tipete si insulte
care le-a intrecut pe toate de pana atunci. La sfarsitul ple-
doariei mele, cand am terminat cu declaratia ca nu am avut
intentie ofensatoare, dar fiindca a fost astfel interpretata ati-
tudinea mea, megkävetem a Hcizat, s-a repetat din nou ura-
ganul: Afara cu el, sa renunte la mandat!" si diferite po-
recle din regnul animal se amestecau in concertul de Tohu-
wabohu556. Eu, usurat,_ stateam linistit. Prezidentul constata
ca expunerea mea nu a fost satisfacatoare. De aceea propune
Camerei sa-si exprime dezaprobarea contra mea. In preseara
se hotarase ca, in caz de vot, colegii sa se abtina.
Cand deputatii sarira cu totii in picioare, la propunerea
prezidentului, [in] afara de Maniu i Jag() MarkMa (taranul
sarb), veni secuiul Nagy Györffy i, ridicand piciorul, zise:
scoala-te, pore de sarb, de altcum te scol cu piciorul", iar
cinstitul taran se ridica. Atunci rn-am intors spre Maniu, ru-
gandu-1 romaneste: scoala-te si tu, sa se termine reprezen-
197
www.dacoromanica.ro
tatia". Dupa ce se ridica si el, prezidentul enunta ca unani-
mita tea Camerei si-a pronuntat dezaprobarea contra mea.
Seara, la club, s-a hotarat ca un timp oarecare sa absentez
de la sedintele Camerei, spre a nu le face imposibila activi-
tatea colegilor. Oricat de inofensiv ii descriam Lencicai cele
intamplate, totusi, ea, zacand cu febra in pat, mai arunca
privirea in cate un ziar. Eu eram ingrijorat de relatia mea cu
Mostenitorul. De aceea am plecat la Viena, de unde rn-am
intors dupa cateva zile. La Belvedere nu se schimbase nimic
in privinta increderii fga de mine (vezi corespondenta de la
Brosch).
Dupa suspendarea sedintei, iesind in culoar, deputatul
Betegh Imre, din judetul meu, om de peste 50 de ani, pe
care nu-1 cunosteam decat din Camera, veni in mijlocul in-
valmäselii si, luandu-ma de brat Rana la ieire, imi oferi ast-
fel scutire contra unei eventuale agresiuni patriotarde. Se
gaseau si intre unguri oameni intelepti.
Redeschizand sedinta Camerei, dupa plecarea mea, pre-
zidentul a dat cuvantul contelui Apponyi, ministrul cultelor
Si instructiei publice. Acesta, infierand purtarea mea, si-a.
exprimat regretul ca regulamentul Carnerei nu dispune de
nici o pedeapsä, pentru a putea fi aplicata contra mea, in
afara de reprobare. El spera insa ca voi fi având simtul dern-
nitatii i recunoscand cä rn-am facut culpabil de incompa-
tibilitatea_ cu publicae honestatis557, imi voi trage singur con-
secintele, renuntand la mandat. Apoi au improvizat, in co-
misia de imunitate, contra mea i stenografilor, acuza ea
versurile ar fi fost contrabandate558 in procesul-verbal al se-
dintei j an hotarat ca ele sa fie scoase din acesta (Aceeasi
hotarare a luat-o si prima Camera romana, contra discursului
prezidentului sail de varsta, altruistul i distinsul boier ba-
Fe

sarabean, Stroiescu, discurs rostit cu ocazia constituirii. Pared


nerusinarea minciunii, prin meschine falsificari, ar putea
ucide adevarul).
Colegii au hotarat In unanimitate ca eu sa nu mai merg,
catva timp, la Camera, spre a putea ei continua combaterea
legilor lui Apponyi. In intervalul pana la aniversarea jubi-
leului de 40 de ani al incoronarii lui Francisc Iosif, ca Rege
Apostolic al Ungariei reintors dupa cateva zile din Viena
am stat pe acasa, ingrijind de Lencica i participand la
consfatuirile clubului. Dupa-amiaza mergeam la cafenea si
jucam sah. Apropiindu-se jubileul regal, conform programu-
lui, Regele sosea in preziva la Budapesta, spre a participa la
slujba de multumire, Ca' bunul Dumnezeu 1-a invrednicit de
198
www.dacoromanica.ro
lunga domnie, pentru binele Ungariei si al Natiunii maghiare.
Pe langa parazi, discursuri i alte desertaciuni, fireste si Ca-
mera trebuia sa-si exprime sentimentele de adanca lealitate
fata de regele incoronat" (koronds kiraly).
Cu cat se apropia ziva solemna istorica, pentru Ungaria,
ma socoteam, framantandu-ma gandul ca o astfel de ocazie
nu poate ramane neexploatata in interesul cauzei nationale.
Putearn noi sa ne zbatem organizand poporul, candidand de
deputati, infruntand noi i alegatorii nostri toate cioc-
nirile cu jandarmeria, toate ticàIoii1e organelor statului: pri-
mari, notari comunali, pretori, padurari etc., liberi din ordi-
nuI guvernului de a comite orice abuz in alegeri, pentru Ca,
ajunsi cativa insi in Camera, sa fim insultati, cuvantul nostru
sa ramana nesocotit, ilegalitatile dovedite sa fie aprobate ca
acte de patriotism. Pa cele sate, de prin coclaurile noastre,
zadarnic se zbateau eroic bietii romani, perseverand In lupta
pentru dreptate. Zadarnic rosteam noi sute de mii de discursuri-,
Camera onora prin tacere activitatea noastra. Biroul de co-
respondenta ungar" informa cu succes, prin presa, toata strai-
natatea, cã in nici o tara, nici in Anglia, nu este o viata libera
constitutionala ca in Ungaria, iar agitatorii" romani i slo-
aci sunt elemente reactionare care, spre a putea exploata
poporul, sustin nemultumirea in sanul lui, pentru a-1 ,im-
piedica sa accepte pasirea pe calea culturii i progresului, pe
care guvernul doreste sa le conduca.
Cand se abate prin Transilvania elite un corespondent de
ziar englez, la 10-20 ani, ori unul francez. (Raoul Cheradam),
usor cade prada informatiilor, falsificate gu cea mai rafinata
dibagie, prin organele statului, instrunate pe aceeasi coarda
a neintrecutei perfidii maghiare, desavarsita datorita practicii
perfectionate in decurs de generatii (0 capodopera, in privinta
aceasta, este discursul de acuza tinut contra lui Aurel C. Po-
povici, la procesul Replicei", de procurorul Alexandru Jezsen-
szky i raspandit tradus in mai Inu lte limbi apusene
prin lojile francmasonice.
lar Trnparatul? De cand a murit marele mitropolit Andrei -
Scguna, nici un singur fruntas politic roman nu a mai putut
intra pe poarta Hofburgului, in audienta. Penti.:u noi e o bat-
jocura inscriptia de pe acea poarta: Iustitia regnorum funda-
menium!559. Bismark a pregatit viitoarca Germanic Mare,
promovand crearea Dualisrnului. Nemtii domina politica in
Austria, ungurii in Ungaria. Sfarsitul nu va putea fi decat
o stapanire pangermana, ori o distrugere a monarhiei prin
natiunile slave si nernaghiare. Pe unguri Ii sustine si echili-
199
www.dacoromanica.ro
brul european", in frunte cu irnpdratul Wilhelm al II-lea.
Noud ne rdmdne singura nädejde, mult calomniatul Francisc
Ferdinand. Pe el il urgisesc i prietenii maghiarilor i ai lui
Wilhelm: evreii. Roma catolicd, ostild României ortodoxe, va
sustine pe mostenitorul de tron, simpatizant cu rOmdnii? Pen-
tru nemti noi apartinem categoriei minderwertige Nationen560.
Pentru francezi, italieni i englezi, maghiarii sunt natiune
cavalereascd", nobilä, natiunea marelui revolutionar contra
lui Metternich561 si a Sfintei Aliante" habsburgo-prusaco-ta-
riste. România oplositä in Trip la Aliantd, satelitd Austro-Un-
gariei. Noi? Primitivi necunoscuti. In fata acestei stari de
lucruri, ce putem conta cu vorbdriile noastre, tipdrite si
rostite de asupriti in combinatiile politice europene? Nu
existdm ca factor de fortd, abia ne stie lumea cã trdim ca
ciobani, prin rnuntii Ardealului, pazind turmele i vandnd ursi
cu securea. Ce inseamnd toatd truda mea, la ce serveste in-
triga la Viena, alergdrile prin toate tinuturile de acasa, cu
trdsura, [cu] rnasina, pe jos, lupta parlamentard, directoratul
Luptei" si articolele publicate in ziar sau prin Deutsches
Volksblatt, Reichspost562 i alte foi, audientele la Francisc
Ferdinand, rapoartele ce le bat la masind pentru ddnsul, in-
formarea lumii politice vieneze, de la Lueger la Kadisch, a
celei bucurestene de la Regele Carol I, I. I. C. BrAtianu pdnd la
C. Mille?563
Trebuie fapte! Ocazia se oferd. Va fi ce va fi Ce fru-
mos si potrivit, dupd sute i sute de ani, este si in cazul meu
ceea ce conform reddrii lui Salust a graft Catilina, in
fata tovardsilor sill conjurati: None emori per virtutem pra-
estat, quam vitam miseram atque inhonestam, ubi alienae
superbiae ludibrio fueris, per dedecus amittere?564 Si in. cazul
acesta opportuna res decidit565, ocazia unicd ce nu e permis
sii rdmând nefolosità
A§a s-a intárit in gAndul meu hotararea sd nu scap mo-
mentul, pentru a depune de jubileul Impdratului carta
mea de vizitd pe masa Maiestatii Sale, in numele românilor,
dupd ce deceiiii de-a rândul ai nostri au incercat zadarnic
sá astearnd memoranduri la treptele inaltului tron". Pla-
nul meu nu I-am cOmunicat nimânui. Când a sosit ImparatuL
publicul gurd-cascd stAtea insirat pe parcursul dintre gard ai
palatul din Buda. Era o zi senind. Am privit i eu alaiuL
Intdlnindu-md cu redactorul Anda, de la Pester Lloyd"566,
am stat impreund de vorbd. De adio m-a intrebat in trea-
cat:
1st es wahr das Herr Abgeordneter, morgen ins Parla-
ment gehen?567
200
www.dacoromanica.ro
La care eu, cu zambet ironic i-am raspuns tot in treacat:
lch möchte wieder'mal gern bei Sacker speisen. sagte
Moritz. Hast du den schon bei Sacker gespeist? fragte sein
Freund. Nein, aber ich habe schon ofter gemocht . . .568
Era un jidan placut i dispunea de un organ de clarvi-
ziune gazetareasca.
Seara, dupa ce plecasera cei1a1i colegi deputati, am ra-
mas singuri, Mihali, Maniu i cu mine. Deschizdnd pupitrul
mesei am scos cartea contabilitatii cheltuielilor Luptei":
Va rog zisei sa faceti socotelile. Am avansat
pentru achitarea tipografiei §i expeditiei ziarului vreo 5-6
mii de coroane. Maine merg la Camera. Nu stiu ce se va
intampla. Dupa ce am cheltuit destul pentru politica roma-
neasca si am condus ziarul, nu as vrea sa-mi ramana familia
fara mijloace in Budapesta. De aceea, voi veti aranja .resti-
tuirea sumei pe baza decontarii.
Ei stateau surprinsi. Am inchis cartea in pupitru si i-an;
intins cheia lui Mihali. Amdndoi au inceput sa ma aseclieze
cu vorbe Ca e dreptul meu sa merg la sedinta, ca nu se va
intampla nimica etc. Eu raspunsei:
Daca voi sunteti siguri cã maine, pe vremea aceasta
vom putea conversa tot atat de lini*titi ca i acuma, i ca eu
voi fi in dispozitia sa fac socotelile, bine.
Am scos portmoneul, dar inainte de a aseza cheia in-
tr-insul, 1-am mai intins-o lui Mihail. Dânsul a luat-o fara
a mai zice un cuvant. petrecându-i la usa, le-am zis noapte
bunii. La 93./2 dimineata am gasit la Café Jagerhorn vreo 5
colegi. Stantepede569 s-a hotardt la propunerea lui C. Bre-
diceanu ca Mihali i Brediceanu sa piece la Camera, spre
a-i anunta prezidentului ca me voi prezenta la sedinta. Pe
la 93/4, cand era sa plec, t. C. Pop zise ca vine cu mine. Eu
i-am raspuns:
Tu ai 5 copii i eti luat la ochi, sa vind cu mine Lati,
caci el nu are copii.
GOldi* s-a executat numaidecat. Ne-am urcat intr-un cu-
peu cu un cal, iar cand trasura porni, el zise sé ne facem
crucea §i, luandu-§i p5Faria din cap, ii fAcu cruce. Si-
multan cu dansul, cu aceeai seriozitate solemna, executai
eu acela§i gest mistic.
Trecand priregarderoba din stânga, intrai singur in ascen-
sorul larg. Cateva clipe 1-am a§teptat pe Goldi§, care insli
intrase prin garderoba din dreapta. Ascensorul se opri re-
pede la etajul II, iar eu coborand, ma" pomenii fata in fatä
cu perechea Dr. Mehe§ din Varset, condusa la edinta Came-

201
www.dacoromanica.ro
rei de Caius Brediceanu. Ne-am salutat foarte surnar, cad
eu trebuia sa tree prin culoarul lung, ca sa ajung la locul
meu din sala de sedinte. De aceea, 11 rugai pe Brediceanu sa
ma insoteasca. Cu toate ca era ora 10 fix, in sala nu erau
mai mult de 50-60 deputati. Dintre ai nostri nefiind avi-
zati in afara de Mihali si Maniu se gaseau de fata, pe
cat imi aduc arninte, numai I. Suciu, A. Vlad, Gh. Popovici,
V. Goldis si A. Novae. Lencica zacea in pat cu febra mare,
bleat tiind o zi fierbinte de vara, ca sa nu banuiasca rein-
toarcerea mea la Camera, imbracasem un costum de matase
alba. Totusi, intrebandu-ma unde ma due, Ii spusei Ca tre-
buie sa conduc o deputatie de moti din Muntii Apuseni, la
Ministerul de Finante. Ea se mira ca am irnbracat ace]. cos-
turn. Am reusit Insa sa-i inlatur orice suspiciune, caci imi
cunostea obiceiul de a merge la Camera in costum inchis.
Curn in toata incinta eram singurul corb alb", observai ca,
vrand-nevrand, potentasem senzatia i prin costum, pe langd
intoarcerea mea.
Minute le treceau incet. Prezidentul Justh, extrem de punc-
tual, deschidea totdeauna sedinta la ora 10. Trecuse insa 10
Si t/4, Med ca rnembrii biroului sa intre la tribuna. Deputatii
din incinta povesteau linistiti, cand intra primul-ministru
Wekerle. Trecand pe langa scaunul meu se opri i dandu-mi
mana cu un buna-dimineata, zise ai venit?a. Ridicandu-ma,
1-am resalutat si am raspuns: Da, trebuie sa-mi fac da-
toria fata de alegatorii mei. Dansul a coborat la fotoliul sari.
Abia a stat insa un moment si ridicandu-se a iesit din nou
din saki, trecand pe langa mine. Aratatorul orologiului din
fga parca statea pe loc, iar Mihali si cu mine ne terminasem
de rnult pofta i tema de conversatie. Totusi, situatii de ten-
siune sufleteasca, provocate prin asteptarea relevarii eveni-
mentului necunoscut, dau simultan i senzatia trecerii acce-
lerate a timpului. Deodata, Wekerle intra din nou si se opri
langa mine:
Te rog zise el sa pleci din Camera, cad rna_ tem
sa nu provoace scandal prezenta ta. Astazi a dori sa decurga
in liniste serbarea Maiestatii Sale. Vino maine i iti garantez
ca nu se va intampla nici cel mai mic incident.
Staearn langa dansul rdspunzandu-i:
Am fost destul absent. Trebuie sa-mi reiau implinirea
indatoririlor de deputat.
Te rog sa-mi faci mie personal serviciul amical, sa
amani pe maine reintoarcerea ta.
Excelenta, cum puteti cere ca acurna eu sa plec, dupa

202
www.dacoromanica.ro
ce toti deputatii prezenti i publicul din lojile ticsite, ne-au
vzut vorbind. As fi timbrat cu clrept cuvant de las si de-
zertor de la datorie. Regret sincer ca nu WI pot indeplini do-
rinta.
El a iesit din nou afara. Ora inaintase. Pe la ora 101/2
intrara apoi in sal& prezidentul i minitrii. Justh dispuse
citirea sumarului sedintei precedente. Cand declara sedinta
deschisa, incepu zarva pe toate bancile ocupate intre timp.
Se agitau mai cu seama zmeii aripii stangi, caci afara de noi
cei 15 romani, 7 Slovaci si 4 sarbi, nationalisti toti de-
putatii coalitionisti erau guvernamentali. Luand cuvantul Eit-
ner Zsigrnond (neamt maghiarizat in prima generatie), re-
voltat, dadu expresie indigndrii sale, cum de cuteazd sa fie
prezent in Camera, un ins care a ofensat natiunea, fapt corn-
promitator pentru Camera. Dupa el se ridica la cuvant Rath
Endre (neamt maghiarizat, fiul unui fost primar al Buda-
pestei, din samanta svabeasca). El, tin omulet cat un pumn,
balauc570, vibrand de ermAie patriotica, declara sumar ca de-
putatii nu pot permite sa se dezbata, cat timp in incinta pe-
trece individul, care s-a incumetat sa pangareasca demnita-
tea NATIUNII! Aplauze i aprobari furtunoase izbucnira iar
prezidentul parasr-tribuna, iesind din sala. (Prin absenta lui,
incinta pierdea caracterul oficial. Ceea ce urma sa se petreaca
devenea un fapt divers.) Plecarea prezidentului fusese, evi-
dent, semnalul convenit in prealabil, pentru punerea in prac-
tea a marii scene de senzatie, oferita natiunii unitare si in-
divizibile maghiare". 0 mare parte din deputati nal/Mira spre
mijlocul salii .si se imbulzeau sa patrunda in aleea din mij-
locul bancilor, spre a ajunge la mine. Vlad i Suciu, cu un
pas mai aproape de mine, incercara sa le tina calea. Proptiti,
fiecare cu Cate un picior in banci i tinandu-se zdravan cu
mainile de pupitrele din dreapta i stanga, ei au reusit sa
reziste cateva clipe. Intre timp, asaltantii mai gr4biti au sa-
nit peste banci oH au inconjurat prin culoar si au intrat pe
usa din dosul scaunului meu. Unul, caruia Mihali ii impiedica
trecerea, sari sprinten peste el. in tot timpul acestor minute,
eu sedeam linistit la locul meu. Cand insa haita ajunsese la
mine, inconjurandu-ma de toate partile, ca zavozii pe urs, rn-am
ridicat. S'Oteam gata, cu Ufl picior inainte, sprijinindu-ma
pc celalalt, curn irni dicta reflexul atitudinii de boxer, din
copilarie, Gata de bataie, a§teptarn. In loc de bataie au con-
tinuat vociferari. Cei din apropierea mea strigau: Cum ai
cutezat sa intri in Camera? Ce cauti aici? Pleaca in
Valahia!" i asemenea strigate cu care ma familiarizasem in

203
www.dacoromanica.ro
mediul parlamentar maghiar. Eu raspundeam calm, dar ca-
tegoric: E dreptul meu i datoria mea fata de alegatorii
care mi-au dat mandatul". Dar aceasta controversd, de drept
constitutional, nu a decurs deloc academic. Vociferari din
toate partile pretindeau: Afar& cu el! Ce tot discutati cu
ticalosul de tradator de patrie?". Iar Vlad i Suciu fiind im-
pinsi in laturi, agresorii, aglomerati in gangul din mijloc, im-
bulzeau ca o coloana inchegata pe cei care stateau in fata
mea. Acestia nici nu voiau nici nu puteau rezista torentului.
Ca sa nu fiu cotropit, tot pastrand tinuta de gladiator, cand
pfalanx-u1571 era sa ma atingd, eu faeeam cate un pas cu
spatele inainte. Ajuns la usa care se gasea in imediata apro-
piere, aceasta a fost larg deschisa iar cercul de oameni ce se
formase in jurul meu, incolacindu-se si tot evitand atingerea
cu ei, ma pomenii in culoar. Acolo ma astepta din toate par-
tile o multime enorma, cu racnete. Oprindu-ma, Rath Endre,
iritat, imi adresd din nou intrebarea, cum de am cutezat sa
ma reintorc in Camera. Eu ii raspundeam calm. Oricat de
scurt a durat acest intermezzo, totusi s-a putut petrece o scena
de lupta romand", de tranta, de toata nostimada, unica in
viata parlamentelor. Dintre tinerii titani galagiosi care isi
insusisera rolul de intrerupatori si insultatori ai colegilor lor
nemaghiari, mai activ dar i mai caraghios era un jidanas
scurt i gros, ale carui trasaturi de rasa dezminteau numele
sau, neaos maghiar, dobandit prin timbru de 1 coroana. Acesta,
impotmolit in coloana care urcase spre mine prin gangul de
mijloc, intarziase de la praznic. Ajungand la u§a, pe cand
eu polemizam cu Rath, voi sa sara la mine, cand zdravanul
coleg deputat G. Popovici, protopopul Lugojului, luandu-1 in
brate, Ii ridica in aer, cu un categoric stai!". Oricat se zba-
tea grãsunul, prota572 H inu ca in cleste, strangandu-1 de
braul rosu. Biruinta asaltului inscenat pentru expulzarea mea,
a suferit astfel, chiar in rnomentul apogeului victoriei, un
debaclu, prin acel knock-out in aer, provocator de ras cal-
mant. Dar toate aceste peripetii s-au desfasurat vertiginos, in
timp de 5-10 minute. In fata uii, Maniu razbi sa patrunda
pand la mine, prin multime. El ma insoti apoi, stand de-a
stanga mea, pe cand Rath ma intovarasea de-a dreapta, iar
multimea dindarat, pana la capatul culoarului lung dinspre
bursa. Pe drum ma mai oprisem discutand cu Rath, dar to- -
varasii care imi iirnprovizasera, in spate, garda de onoare, se
grabeau sa strige: Inainte, ce tot discuti cu el? Afara". So-
sind la ua cu geam, care da spre trepte, ma oprii
Atunci o voce din multime striga: Acuma afarã, nu-i mai
facem onoarea sa-1 petrecem pana la poartd".
204
www.dacoromanica.ro
Rath deschise larg usa. Am iesit fard intarziere, impreuna
cu Maniu. Coborand, rn-am oprit zicand: En fin seuls573; tot
mai placut e sa fim singuri". Iesind din Camera ne-am urcat
intr-o birjd eleganta. Dupa ce 1-am dus pe Maniu pe la ho-
tel, am continuat drumul spre casa. Lenica, soacra-mea, pan-
dea nelinistità la o fereastra de la etajul I. I-am povestit
to tul, iar Lencicai i-am prezentat cele intamplate ca un mic
incident, Lira importanta, ca multe altele. Fireste, am reusit
sa o impiedic sa citeasca ziare. Lenica mi-a fast de un neuitat
sprijin moral. Expunandu-i situatia si conceptia mea, dansa
a aprobat, zicand: Orice s-ar intampla, nu poti proceda alt-
fel. Daca ai pati ceva, eu ma voi ingriji de copiii tai si de
Lencica, poti fi linistit, Cate zile voi avea". In toate proble-
mele, am avut intr-insa o inteleapta sfatuitoare. Agerimea
judecatii ei intrecea capacitatea de judecatä a celor mai multi
barbati.
*

Abia sosisem acasa [ca] mi-a fost anuntat Arida, de la


Pester Lloyd". Dansul asistase la sedinta tumultuoasa a Ca-
mcrei. S-a interesat de ce voi face pe viitor, ce zic la su-
gestia lui Apponyi ca sa renunt la mandat, de ce am fost in
haina alba, ce spune sotia mea la toate- acestea? Stiind ca nu
va comite nici o indiscretie in ziar, dar cã va referi directo-
rului Singer, iar acesta, protipendadei politice si financiare
a Budapestei, i-am raspuns:
M-am hotdrat, in ultimul moment sa ma prezint din
nou la Camera. Ce rost au toate discursurile noastre si scan-
dalurile ce mi se fac? Afara de P. Lloyd", nici un ziar nu da,
macar in rezumat, esenta discursurilor noastre. Francisc Io-
sif a si uitat ca mai sunt si romani pe lume. Pentru mine al-
ternativa era simpla: ori ma prezint in Camera ca un tole-
rat, gratiat, ca sa fiu vesnic sacait, pierzand siguranta pasirii,
ori ma impun tare, prin afirmarea dreptului meu si oblig
Camera sa-mi recunoasca dreptul liber al cuvantului, nu de
dragul meu, nici din spirit de toleranta, ci din respect da-
torat Maiestatii Sale. Daca insa guvernul va prefera scanda-
lul cad un Eitner, Rath, Somogyi, popa Markos si cei-
lalti imbecili inculti cuteaza sa Lea scandal in aceasta zi
daca li se permite atunci guvernul se blameaza pe sine,
ca lipsit de autoritate, blameaza si pe Regele Apostolic",
care I-a adus si-I tine la putere. Tar mie imi asigura o rein-
trare in drepturile mele de deputat, cu atat mai triumfala,
cu cat circul constitutional va fi mai destrabalat. Lui Apponyi

205
www.dacoromanica.ro
ii datorez recunostinta pentru fenomenala recomandatie, ca
sa renunt la mandat, invocand faptul pretinsei ofense comise
de mine la adresa natiunii maghiare, impedimentum publicae
honestatis. Romanii tineau la mine, dar in urma primului
scandal din aplilie, versurile ominoase574 mi-au urcat popu-
laritatea i [mi-au] sporit simpatizantii. Dupa ce românii au
citit ca acele versuri, in sine, sunt un impedimentum publicae
-honestatis, intalnesc la tot pasul oameni care le-au invatat pe
de-a rostul. Astfel, multumità lui Apponyi i scandalului de
astazi, cariera mea parlamentara abia acuma ii porneste as-
censiunea. Culoarea hainelor intrebi, da? Nevasta-mea a lasat
sa mi le Lea din matase chinezeasca. E rezistenta si se poate
spala de orice pata. Am crezut ca unul sau altul se va freca
de mine in Camera, incat am imbracat, din precautiune, te-
sâtura chinezeasca. Dealtcum, cand am fost copil cultivam
boxul in masura moderata. Apoi am practicat provocarile si
satisfactia asa-numita cavalereasca. Fiind acuma deputat ales
de tarani, ei nu rn-au trimis In Camera ca sa dovedesc vir-
tutu de duelgiu ori de bataus. De aceea precum i-am spu
lui t. Rakovsky nu am nici o dorinta sa tree de cavaler"
in ochii domnilor, nici sa devin un campion al duelului, ca
dansul, ci sa raman numai un simplu taran, cu insusirile de
omenie ale unui taran. In fata unei astfel de filosofii, vei
admite ca a fi suportat ad majorem Hungarie gloriam575
cu placere i cateva lovituri. Scandalul de azi, oricat 1-ar
retace Biroul de Corespondenta Ungar, va atrage mai mult
atentia strainatatii asupra problemei natiunilor nemaghiare,
decat o mie de discursuri de ale noastre. In privinta sotiei
mele, cand e sanatoasa, ea se impaca cu soartea i e solidara
cu mine in bine si in rau. Durere, e bolnava, astfel incat,
pe cat pot, nu-i comunic toate aventurile parlamentare.
Efectele scandalului s-au al-Mat curand. Din toate partile
soseau la redactia Luptei", scrisori i telegrame de solidari-
zare, pe adresa mea. Am dispus sa nu se publice ca sd nu
expunem lumea meschinelor sicane ale maruntilor satrapi
provinciali. Apoi am facut cunostinta cu diferiti corespondenti
de ziare man l. din strainatate, care s-au prezentat la mine, in
Budapesta i Viena. Intre ei, cel mai distins a fost Seton
Watson (Scotus Viator), pe atunci absolvent al universitatii.
Pe dansul nu 1-au putut duce in ratacire nici straduintele
perfide ale lui Apponyi. A facut cunostinta cu oameni poli-
tici de-ai tuturor popoarelor din monarhia habsburgica si
prin studierea cu seriozitate, la fata locului, si-a dobanclit
cea mai temeinica cunostinta, dar i pricepere, a problemelor

206
www.dacoromanica.ro
natiunilor negermane §i. nemaghiare. Dansul si Henry Wick-
ham Steed au fost, pe timpul Conferintei, singurii englezi
care au putut da sfaturi obiective, cu privire la necesitatea
lichidarii Austro-Ungariei si in privinta metodelor de acce-
lerare a terminarii razboiului. Wilson, Lloyd George, Cle-
menceau si numerosi alti barbati politici membri ai gu-
vernelor engleze, franceze si americane erau ignoranti ai
problemelor din Monarhie, atat de incalcite si greu de pa-
truns pentru un strain, probleme nationale, sociale, econo-
mice si politice. Asupra rolului §i activitatii determinante
pentru cauza romaneasca ale acestor doi barbati clar-va-
zatori, va trebui sa revin mai arnanuntit. Observ, numai in
treacat, cat de lipsite de preciziune erau redactate punctele
Nx ilsoniene si indeosebi al X-lea: vor trebui acordate (il
conviendra)576 popoarelor Austro-Ungariei, carora voim sa
le vedem asigurat locul (lor) intre natiuni, facilitätile cele mai
depline a dezvoltarii autonome"
Insemna aceastd redactare vaga: Romania intregita (Mare),
cu Ardealul, Banatul, Bucovina si Basarabia? Iugoslavia Mare?
Ceho-Slovacia? Ori un aranjament hermafrodit, gratie impo-
tentilor barbati politici austrieci, expusi traditionalei violari
politice, prin feudalii maghiari perfizi si volnici, in detrimen-
tul popoarelor negermane si nemaghiare? Sa recunoastem insa
verde ca gandirea lumii politice internationale s-a putut adapta
numai pe incetul stdrilor create de victoria aliatilor, eman-
cipandu-se de nebulozitatea conceptiei echilibrului european".
Staruintele neobosite si rezultatele obtinute de catre H.
W. Steed si Seton Watson, in culisele Conferintei, nu vor
putea fi apreciate niciodatä, cu deplina recunostinta, de po-
poarele eliberate ale Austro-Ungariei. Seton Watson a fost
introdus la mine prin slovacul Stefanek, amicul lui Hod2a.
Cu oamenii politici fruntasi din Viena, situatia mea a ajuns
de acum la o reputatie si notorietate bine stabilite, a devenit
de o intimitate libera de reticente. Fie slavi, fie germani na-
tionalisti, fie ei intre ei contrari, ne intalneam ca aliati fi-
resti, pe platforma antimaghiara comuna.
Francisc Ferdinand, in urma ordinului unchiului sau, a
trebuit sa-1 insoteasca la Budapesta. Totusi, gäsise o moda-
litate spre a-si thanifesta sentimentele antimaghiare. Pe cand
Francisc Iosif sosise in preziva cu tren regal, mostenitorul
tronului dispusese ca sa-i ataseze un vagon-salon, la ultimul
tren de persoane si sosise, din Viena la Budapesta, numai in
dimineata zilei sarbatoresti. De la gara se duse direct la bi-
207
www.dacoromanica.ro
serica de incoronare, sa asiste la slujba solemna. Afland des-
pre scandalul din Camera, se indeparta apoi, fära a saluta
pe vreun demnitar nici pe Primate 1077 i petrecu res-
tul zilei, pana la plecarea ultimului tren de persoane, la arni-
cii sai, contii Karacsonyi. De acestia II legau amintirile in-
talnirilor de odinioara de la Ecica-Romana578, cu Sofia, con-
tesa Chotek, devenita sotia sa, ducesa de Hohenberg
A urmat apoi vacanta de \Tara, episodul intalnirii si con-
versatiei mele cu inaltul comisar guvernial Boer, iar toamna,
sedinta Camerei, in care din ordin prezenta a fost tre-
cuta cu totul neobservata. Totusi, cand am luat cuvantul,
ridicandu-se voci: Nu-1 ascultam, sa plecarn!", toti deputatii
unguri au parasit incinta. llamas singur, cu 4-5 colegi na-
tionalisti i cu membrii biroului, mi-am rostit discursul stan-
jenit prin lipsa galagiei i intreruperilor, care imi stimulau
elanul. Aprobarile prietenilor nu-mi serveau decat de un slab
surogat. Intrebat de ziaristi ce impresie am avut in fata salii
goale, le-am taspuns:
Eram coplesit de sentimentul mandriei, vazand ca, in
fata unui singur valah, o tulesc la fuga atatia maghiari pa-
triotici. Nu ma asteptam sa mi se faca o manifestatie atat
de solemna. Nu stiu daca au fugit temandu-se de cele ce voi
spune, de exemplu, oarecari versuri, ori temandu-se de ei
insist, sa nu comita din nou vreo prostie.

Am descris, cu toate detaliile, circumstantele arunciirii


mele din Camera budapestana. Am cautat sa marturisesc si
momentele subiective care mi-au determinat atitudinile in
diferitele faze ale desfasurarii intamplarilor. In parte, acele
atitudini au fost premeditate, altele impuse prin dictatul im-
pulsului declansat instinctiv de situatia momentului. Totusi,
bravand pericolul, am savurat satisfactia revansei, pentru mul-
tele insulte ce a trebuit sa le suport i pentru dispretul ma-
nifestat al numeroaselor nulitati, la adresa romanilor. Dar,
in definitiv, precum ei erau talmi-patrioti578A, multi ca sange
iar toti ca mentalitate i exteriorizare de sentimente, tot ast-
fel, nici ura, nici fudulia lor nu erau veritabile, sincere, ci
pozate si de parada.
Revansa mea intreaga am luat-o insa in 18 octombrie 1918.
Cu ce placere patimasa am bätut la mashia Yost, in Olpret,
textul Declaratiei"! Eram pregatit pentru suportarea orica-
ror insulte, dar hotarat sa dau acel aviz de tinuta unitara,
solidara romanilor neorientati din lipsd de ziare necenzu-
208
www.dacoromanica.ro
rate pe calea stenogramei discursului meu, raspândit in
toata tara prin Monitorul Oficial".
De alta revansa am avut parte in audienta la arhiducele
Iosif, cand am putut sd-i spun adevarul in fard acestui pseu-
clo-maghiar carer- prin intrigile oligarhiei unguresti visa sa
uzurpeze tronul Romániei579. In schirnb, nu mai mica multu-
mire imi procura, ca ministru si prim-ministru, sa-i primesc
pe unguri cu deplina urbanitate, sa vorbesc cu ei ungureste,
sa le satisfac micile cereri. Ei suportau atitudinile mele ca
umiliri, venind din partea unui valah, pana ieri expus ne-
cuviintelor tuturor tiflinderilor maghiari si talmi-maghiari.
*_
* *
Lai Conferinta din Paris Bratianu si Take Io-
1919
nescu au dovedit abilitate mai subtild, in relatia lor fata de
Transilvania, decdt 'sarbii prin Paiid, in cazul provinciilor
foste austro-ungare. Pe când Paha' reprezenta, fata de acele teri-
torii, tactica dictatoriala de cuceritoare a Serbiei (cu tot pactul de
la Corfu)580, pe atunci Bratianu sustinea si admitea sa facem ex-
tinsa propaganda privind hotararile spontane ale Unirii, prin
adunarile de la Alba Iulia, Cernauti si Chisinau. Simultan
insa, Consiliul de Ministri din Bucuresti, in colaborare cu
Consiliul Dirigent, urmarea tactica de a paraliza drepturile
autonome ale administratiei Transilvaniei pana la votarea
Constitutiei". De asemenea, si ale Bucovinei, iar Basarabia
era guvernata prin guvernul din Bucuresti, cu toad- lipsa de
intelepciune in contact cu obiceiurile locale si firea populatiei.
In colaborarea mea cu Bratianu rn-am vazut silit, in cateva
randuri, sa iau atitudini hotarate, fat*, spre a impune sa
tina searna de interesele ardelene. Dupa sosirea mea la Paris,
asistam si eu la intalnirile din fiecare duminiCA, la ora 11,
in salonul palatului Dreyfus, locuinta lui Bratianu. Aceste
intruniri nu aveau nici un rost. Cum la ele participau toti
delegatii si membrii referenti specialisti, Bratianu nu comu-
flea nimic important ci, terminand sumar, ne concedia. Sem-
nificativa a fost atitudinea generalului Coanda unul dintre
cei 7 delegati rorndni care din prima duminica si-a aran-
jat situatia. L-a intrebat pe primul-ministru daca are sa-i
dea vreo insarcinare ori instructie. Primind rdspunsul nega-
tiv, isi relua libertatea pentru viitoarea saptamand, parasind
adunarea si nernaibatându-si capul cu necazurile noastre. Bra-
tianu vorbea rareori in fata mai multora. El chema la sine pe
acela caruia voia sa-i dea 'o misiune si aranja cu dansul
chestia intre patru ochi. Tactica, fireste, nu si-o trada, cu-
14 Memorii, vol. II 209
www.dacoromanica.ro
noscandu-si colaboratorii i limbutia lor bucuresteana. La in-
ceputul colaborärii cu Bratianu nu intelegeam misterioasa lui
rezerva i reticenta, in contact chiar si cu cei mai vechi co-
laboratori ai sal. Mai tarziu mi-am dat seama cat e de nece-
sar spre a reusi sa ajungi la rezultatul dorit ca strate-
gia executarii practice sd ramana ferita de divulgare. Aceaste
nu se poate realiza deck uzand astfel de colaboratorii tat,
incat ei s'a ramana in necunostinta de cauza, ori macar ne-
dumeriti si, executand partial instructiunile primite, sa con-
tribuie la tactica, spre realizarea tintei urmarite, fara a bi-
nui ce scop final urmaresc. Aceasta atitudine de §ef devine,
cu timpul, prin obisnuinta, o arta, insa are inconvenientul
de a indispune pe colaboratori daca este aplicata si in cazuri
lipsite de oportunitatea unei exagerate precautiuni.
Trecusera vreo 10-15 zile cand, staruind eu pe langd
Bratianu sa fiu prezentat oamenilor politici de seama fran-
cezi, dansul a venit cu mine la PICHON581 si 1-a insarcinat pe
Victor Antonescu noul ministru roman la Paris si unul
dintre cei 7 delegati romani sa ma introduca la Clemen-
ceau. Tonul si atitudinea lui Brkianu in decursul conversatiei
cu Pichon in-au surprins. Cum Pichon (ministru de externe)
era un bkran, care sedea ghemuit in scaunul de la biroul
sau, in fata zdravanului prim-ministru roman, el parea (.A
se zguleste intimidat. La aceasta irnpresie contribuiau si tonul
si privirea lui Bratianu, care aveau un timbru dojenitor. Pi-
chon, calm, raspundea cu oarecare jena, dezvinovatindu-se,
un vaj582 in comparatie cu Bratianu. (Tema discutiei o forma
atitudinea guvernului francez in relatia sa cu Comitetul Ro-
man Take Ionescu, prezident ca factor neoficial). Cre-
deam ca pe Bratianu ii indispunea faptul ca guvernul francez
statuse de vorba cu o grupare, neautorizat de dansul, primul-
ministru in functie. Aju tat de barba i mustata ce-i acope-
reau gura, Bratianu uza de variate mascari, spre a-si subli-
nia expunerea si a da sa se inteleaga, prin mimica, nuanta
gandului sàu. Fata de barbatii politici francezi, dansul ra-
reori manifesta o alta dispozitie, deck aceea a amicului ne-
multumit cu nedreptatea ce i se facea Romaniei 1 cu maltra-
tarea la care el insusi era supus din partea lor. De aceea
Clemenceau Tigrul", omul de fire dictatoriald, nu-1 sim-
patiza. Totusi, poate ca in multe situatii sa fi fost un avantaj
pentru cauza noastra darzenia intransigenta a primului
nostru delegat, care se apara i riposta ca un zimbru din Car-
pati, asalturilor rasului francez micul tigru european
din familia felinelor agresive.

210
www.dacoromanica.ro
CLEMENcEAU ne primi, pe Antonescu si pe mine, pe
la ora 11, in biroul stiu. Se ridica, venind inaintea noastrà si
dându-ne mana inmanusata, cu manusd de ata, pe cap cu
traditionala sapca Nil ne oferi loc. (Se zicea cã purta perma-
nent manusile din cauza unei eczeme. Se poate insii ca, hind
medic, pretexta numai eczema, ca sa se scuteasca de o even-
tuala infectie, fiind zilnic siht sa dea mana cu nenumarate
persoane.) Acest bdrbat aspru ne-a intlimpinat cu amabilitatea
proprie francezului. De staturd mai mult submijlocie, misca-
rile lui erau elastice, pline de vioiciune. Fata lui avea o urma
de trásatura mongoloida, poate provocata si prin mustatile
ce-i arcuiau gura. Asemanarea lui Clemenceau cu Mihai Ve-
liciu (memorandistul) era frapantà: statura, fata, mustata, pri-
virea, miscdrile, ritmul vorbei, gesturile, ca la doi gemeni.
Povestindu-i ocazional amicului meu, prof. dr. Marius Sturza,
prima impresie ce-mi facuse Clemenceau, impresie ce se re-
peta de cate oH il intalneam, am primit urmdtoarea infor-
matie: Veliciu, ca si Sturzestii, sunt familii din partea nu-
mita Tatarii" a satului Sepreus, din judetul Aradului. Le-
genda spune ca la timpul sau oarecândva ar fi fost co-
lonizati acolo tatari. Eu, atunci: Vreun prizonier, dupd lupta
de pe Câmpia Catalana, va fi lasat sAmantà tdtdreascd (mon-
golica) in Franta. Cum mendelismul aplicat la procreatia
umana e Inca in scutece, stim totusi atata din experienta in-
tuitiva, cã generatii dupa generatii, tipurile familiale alter-
neaza in urma noului sdrige din partea femeiasca. Totusi,
deodatä, intr-o generatie, se iveste prototipul caracteristic fa-
miliar al unui rastrabun oH rästraunchi (un exemplu: buza
habsburgilor; nasul semitic; ochii Mongoloizi bohatelesti, de
origine ucrainieni etc. etc.). Gene le si cromozornii, care au
cazut in adormire si nemiscare, s-au impus, desteptandu-se
cu forte noi". Considerand numarul omenirii pe suprafata glo-
bului, nu mi se pare absurda" ipoteza ca Veliciu si Clemenceau
sO fi avut stra-strabuni mongoli ori mongoloizi, din acelasi
neam. Dispuneau ambii si de trasatura comura a unei ener-
gii exceptionale, a calitatilor politice si a farmecului oratoriei
lor.
ARISTIDE BRIAND locuia intr-un fel de mansarda. Nu
ma voi incumeta sa incerc a descrie calitatile acestui om ex-
ceptional al epocii sale. Ca vigoare si frurnusete retorica voi
remarca numai o pilda dintre capodoperele sale oratorice.
Este discursul de primire a germanilor in sedinta Ligii Na-
tiunilor. Ceea ce rn-a surprins, oarecurn straniu, cu prima
211
www.dacoromanica.ro
ocazie cand rn-am prezenht la dansul, a fost observarea ca
tolera o stirbitura in gura, lipsa unui dinte incisiv.
VIVIANI583 facea impresia unui om de fire mai moale.
Oratoria lui nu dispunea de to] vigoare asemanatoare cu a lui
Briand, dar era mai ingrijitä ca limba.
R. POINCARt584 (prezidentul Rep. Franceze) facea impre-
sia de om exact, pedant, obiectiv, superior, insa lipsit de cu-
rentul ce-1 trezeste oratorul in sufletul ascultatorilor, prin
farmecul fluidului magic ce emana din cuvantarea sa.
TARDIEU, mana dreapta a lui Clemenceau, neted in
contact cu lumea, cand mai cald, cand mai rece, adaptat situa-
tiei. 'Dana la plecarea lui Bratianu, cand am ramas eu prim-de-
legat (Diamandy a mai stat scurt timp, pasiv), Tardieu era
sedus sa creada ca ardelenii am fi pentru reintronarea Habs-
burgilor. Staruind eu intr-o discutie cu redactorul Tavernier
de la Le temps", cat de absurda e izida585 de energie si bani,
pentru sustinerea unei Republici Renane, pe cand solutia dez-
binarii germane era asa de simpla, el a insistat sa am o in-
talnire cu Tardieu. Pe ziva urmatoare, inainte de masa, a si
aranjat aceasta intalnire. Incepând eu cu criticarea Republi-
ch Renane, Tardieu mi-a facut reprosul cà dorim reabilitarea
Habsburgilor. Foarte surprins, sa aud chiar din gura lui un
asemenea repros, nu m-am lasat impresionat. /mi dadusem
seama momentan ca din ce parte primise astfel de informatii.
Am continuat sa-i expun cum Republica Renana, chiar in
cazul infaptuirii ei, nu e viabila. 0 dezbinare a Germaniei
s-ar putea realiza nurnai pe o alta baza, intemeiata pe stari
faptice .existente. Anumecreand o Germanie catolicä, cu Ba-
varia ca centru si printul Rupprecht588 ca rege seful ca-
sei de. Wittelsbach iar o alta Germanie luterana, cu o noua
dinastre, aleasa in intelegere cu provinciile protestante.
.De Habsburgi sunt satule toate popoarele Austro-Unga-
'ler si mai cu searna noi, romanii, care dorim Unirea cu Ro-
mania, sub dinastia regelui Carol I. Cine ,colporteaza alte
informatii, ori nu cunoaste starile adevarate, indeosebi in sa-
nul celor din Transilvania, Banat si Bucovina, ori se foloseste
de calomnii, ca sd raspandeasca informatii diametral opuse
adevarului. Tardieu mi-a replicat cta pentru ce nu dezmint,
(hind un interviu. L-am asigurat ea am aflat, din gura lui,
pentru prima card de existenta unui astfel de zvon si cã ma
voi grabi sa dau, fard intarziere, dezmintirea, in forma de
interviu. Sfatuindu-ma [apoi] cu ROBERT DE FLERS, i-am
pus acestuia la dispozitie un bogat material de informatii, pe
212
www.dacoromanica.ro
baza cdruia ilustrul scriitor a publicat un admirabil i docu-
mentat articol de fond in Le Figaro", sub semnatura sa.
Acesta a aparut simultan cu interviul rneu (Tardieu nu a
putut primi informatiile calomnioase deck din anturajul lui
Take Ionescu ori al lui I. I. C. Bratianu. Caci dupa plecarea
primului-ministru roman, bunul rneu amic, devotatul sat' om
de casa, V. Antonescu nu avea ocupatie mai favorita, ca mi-
nistru al Romaniei, deck sa nascoceasca a-mi crea greutati,
prin fel de fel de meschinarii, inventate cu bogata fantezie
orientala).
PHILIPPE BERTHELOT, subsecretarul de stat pentru tä-
rile sud-est europene, la Ministerul Afacerilor Externe, era
un om rece, scump la vorba. Fusesem de mai multe ori pe la
el, impreuna cu Bratianu in chestia tratatului cu minoritkile,
apoi cand rn-am intors ca prim-ministru, ministru de externe
f;i rim-delegat. Am descris in alt loc cum am izbutit sa-1
incalzesc, cand cu interventia lui in favorul livrarilor, pe
seama Budapestei, de lemne din Bihor si a cartofilor. Un-
gurii voiau sa dea cartofii Vienei, contra armamentului din
arsenalul acesteia (negociau contele Schönborn i D-soara
Gyorffy). Isopescu-Grecul, ministrul nostru la Viena, aflase
procurase dovezi, trimise mie de Maniu. Am redat con-
versatia mea cu actele in mana avuta cu Berthelot. Apoi,
cea referitoare la Kamerer, seful contabilitkii la Ministhrul
Afacerilor Straine etc.).
LOUIS BARTHOU. Om sprinten, temperament viu, de cca 20
ani, plin de viata, multa naturalete i nonsalanta in privinta
imbracamintii, ca de altcum i numerosi a1i francezi (Cle-
menceau, Briand etc.). Era, pe timpul Conferintei, prezident
al comisiei de reparatii, al comisiei pentru afecerile externe
a senatului francez, secretarul general al cooperativelor fran-
ceze etc. etc. Intalnirile cu dansul erau intotdeauna fructuoase
placute. Cea mai important& a fost aceea, dupa reintoarce-
rea mea ca prim-ministru la Paris si inainte de a pleca la
Londra, cand iniritandu-1 la Prunier587 am luat masa
impreuna i i-am comunicat ca englezii au luat contact en
U.R.S.S. (fdra a-i spune cä informatia o detineam de la Nitti).
Sans nous? De nouveau? Mais c'est trop588, a izbuc-
nit, plangandu-se de similare procedee unilaterale ale aliati-
lor lor. Am temei sa cred ca totala schimbare a lui Ph. Berthe-
lot, in privinta Basarabiei, am avut sa o rnultumesc acelei
conversatii cu Barthou.
Cand eram ultima data la Ph. Berthelot, inainte de a pleca

213
www.dacoromanica.ro
la Lonclra, el m-a concediat petrecandu-ma pana la trepte,
cu asigurarea:
Cautati sa-i convingeti pe englezi in chestia recunoaste-
rii Basarabiei. Din partea noastra yeti avea tot sprijinul.
Cand Barthou a trecut cu trenul, in drum spre Bucuresti,
prin gara Cluj (1934), publicul neguvernamental a fost re-
tinut pe peron, la mare distanta de vagonul ministerial. In-
tarnpldtor stateam intre episcopii Hossu s'i Ivan, retinuti si
ei, cu suitele lor, pe peron. Trenul era gata sa porneasca,
dar Barthou facu semn sa opreasca si coborand de pe treap ta
vagonului, veni la mine, imi adresa cateva icuvinte arnabile,
strangandu-mi mana si se reintoarse in vagon. Daduse cu
ochii de mine in ultimul moment. Astfel, francezul a zadarni-
cit succesul izolarii complete a lumii neoficiale romane, aran-
jata de diplomatia noastra balcanoida, liberala. La cateva zile
dupa aceea, Barthou cazu jertfa atentatului de la Marseille,
deodata cu regele Alexandru al Iugoslaviei. Am regretat foarte
mult moartea naprasnica a acestui calduros amic al Roma-
niei si convins sustinator al intereselor acesteia. Ultima lui
fotografie, luata de Bortes, cand a trecut prin gara Cluj, era
excelenta. Am dat-o Astrei", cu celelalte obiecte.
Casa lui din Paris era o imensa biblioteca. S-a vandut
in licitatie publicä, impreund cu comorile artistice, de catre
mostenitorii sal.
Observatie: La un banchet, trei membri ai Academiei Fran-
ceze au ridicat toasturi pentru Romania; intre ei Barthou si
Lacour-Gayet. Ultimul imi era vecin de masa. Surprins, rn-am
adresat acestuia:
Cu toatal urechea mea barbara observ ca. Dv., trei mem-
bri ai Academiei, ati pronuntat in trei feluri diferite aceeasi
limba clasica franceza. Cum se poate?
E foarte natural, .rni-a raspuns. La Academie suntein
membri din toate tinuturile Frantei. Fiecare isi pastreazd o
nuanta a tinutului sail natal. lar eu:
-- Ne putem atunci consola, ca straini, ca nu reusim sa
ne insusim pronuntarea pariziana.
Dupa terminarea banchetului, lumea a stat impreuna un
timp mai indelungat. Atunci am avut norocul sag cunosc
personal pe excelentul savant Gustave Le Bon. Eram de mult
admiratorul operelor sale, scrise cu aceeasi eruditie enciclo-
peclica, cat si claritatea argumentarii. Mic de statura, cu par
negru abundent si temperament francez viol, 0-a exprimat
bucuria ca scrierile sale au gasit aderenti in Transilvania m-
214
www.dacoromanica.ro
departata. Arnabilitatea franceza stie sa gaseasca intotdeauna
o formulare instantanee, potentand efectul prin modestie.
NITTI. L-am gasit, la reintoarcerea mea la Paris, ca prim-
rninistru al Italiei. In alt loc am relatat importanta conver-
satie [avuta] cu dansul la Paris si telegrama lui, data de pe
eon tratorpilorul pe care se reintorcea la Roma, trimisa am-
basadorului Imperiali, la Londra, spre a mi se aduce la cu-
nostinta.
Era de statura mijlocie, grasun, vioi, comunicativ, nemul-
turnit de purtarea celor trei aliati fata de Italia. Atitudinea
lui lasa impresia de oarecare fudulie.
TITTONI, ministru de externe al Italiei, era un domu
calm, linistit. Situatia lui a fost deosebit de grea. Partidele
cereau sa se tina cont de tratatul aliatilor cu Italia, in pri-
vinta cedärii teritoriilor reclamate de ,sarbi, in baza punctelor
wilsoniene; Orlando si Sanino589 au avut i ei in .prealabil
destule greutati din cauza acordului de la Corfu, al iugosla-
vilor si a tendintei unor barbati politici francezi, de mare in-
fluenta [cat] si a unor ministri englezi sustinatori ai Austro-
Ungariei si mai cu searna ai Ungariei.
Delegatia noastra trebuia, de asemenea, sa duca in sur-
dina, o lupta permanenta contra intrigilor maghiare. Norocul
nostru' a fost Ca punctele wilsoniene noi le-am interpretat
in sensul Declaratiei si al discursului meu din Camera un-
gara, la 18 octombrie 1918 si al consecintelor, realizand efec-
tiv Unirea cu Romania, pe cale plebiscitara, prin hotararile
de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918. Oricat s-a taraganat
aceasta, Conferinta celor mari a fost totusi silita sa recunoasca
meritul armatei romane de a fi eliberat Ungaria de comunis-
mul destrabalat al lui Kun Bela. Cu Wilson in frunte, ne-au
s'reanat pe tema retragerii armatei noastre din Ungaria si a
tratatului minoritatilor, pentru care de fapt nu aveau nici un
interes, in afara de cuvinte incurcate, din cauza necunoasterii
situatiei reale din Ardeal les communités Szekler et Sa-
sons590 si a altor absurditati.
Umilirea din preambul i privilegierea evreilor erau evi-
dent redactate prin sugestia unor evrei anglo-americani, igno-
ranti i nesatiosi, [plasate] nobilului i generosului prezident
Wilson, tot pe atat de ignorant ca acei sfatuitori ai sài, dar
mai zapacit deck ei. De altcum nu ar fi pretins in preambul
ca o pedeapsa ea Romania, neexecutand hotararile
Congresului de la Berlin" (1878), aeuma in 1919, sa fie obli-
gata a da subventii scolilor evreiesti, inexistente in tara din-
215
www.dacoromanica.ro
colo si clincoace de munti, a nu tine alegeri in zile de sam-
baths si de sarbâtori israelite, nici tdrguri etc., adica a impune
privilegii pentru evrei. Tactica noastra revolutionara, premer-
gatoare Alba Iuliei si a lui Bratianu, dupà proclamarea Uni-
rii cu toate metodele ei bizantine cdt i cea de la Pa-
ris, cu refuzul de a semna Tratatul ,minoritatilor, preferând
sa-si dea demisia, a fost incomparabil superioara celei urmata
de Pagi6I. Exist& multe nuante de bizantinism [intre] cel tras
cu odgon, perceptibil chiar i celui mai punihos591 apusean si
intre cel tras cu fire de sfori din matase subtire, impercepti-
bil pana i cinstitilor diplomati anglo-americani ori francezi.
Urmând apoi guvernarea mea, am izbutit sa obtin de la
cei patru mari" omiterea preambulului, umilitor pentru dem-
nitatea noastra nationala si radierea articolelor care pe
socoteala suveranitatii Orli voiau sa impuna privilegii pen-
tru confesiunea israelita, provocdnd izbucniri virulente de anti-
semitism.
SCIALOJA592 tinea locul ministrultii de externe Italian, in
absenta acestuia. Un om subtire, nu numai la statura ci si la
flgurat. Doua momente referitoare la dânsul mi-au ramas
lieu:tate:
Cu ocazia sedintei plenare a Conferintei, in preajma pri-
mirii delegatiei germane, pentru a i se inmâna conditiile de
pace (dupal ciocnirea dintre I. I. C. Bratianu i Clemenceau,
discursul plin de temperament al Pontighialului593 Costa si
sobrele observari profetice ale civilistului paraponisit594, ma-
real Foch, referitor la cele trei strungi595 ale frontierei Fran-
tei), §edinta s-a suspendat pe la ora 5. Domnii delegati erau
prea obisnuiti sa-si alunge motaiala cu cdte un ceai. ntova-
rasindu-ma si eu curentului de oameni, spre sala vecina unde
erau bufetele si oprindu-ma un moment, ma pomenii atins
de o mdna pc umar, cu avertismentul: monsieur le President!
Intorcandu-ma spre a face loc, II lovii cu cotul in coasta
cu un pardon" pe prezidentul Wilson, care ii continua
drumul cu un zdmbet. La ,bufet, insirati om langa om. In-
tàmplarea a vrut ea' Scialoja statea inaintea mea. Chelnerul
11 intindea tocmai cea§ca cu ceai si, ludndu-o In mâna, Scialoja
se intoarse sa iasa din imbulzeala cdnd, vazandu-1 pe Cle-
menceau, care tocmai sosise ran& mine eu dându-ma la
o parte se grabi sa-i ofere ceasca. Dar Mosul, cu vioiciu-
nea §i privirea lui strengareasca, riposta zambind cu o aluzie
la antecedenta Borgia a italienilor [descrisa mai sus].

216
www.dacoromanica.ro
TAKE IONESCU (un instantaneu)

II cunoscusem pe Take Ionescu pe cand eram prezidentul


Romaniei June". Doctorul Sterie N. Ciurcu din Viena (care
ar merita o biografie pentru multele rnanifestari rornanesti
organizate de el) ma provazuse596 cu sfaturi i recomandari
pentru Bucuresti. Pregateam jubileul de 25 de ani al Ro-
maniei June".
Mai intai rn-am prezentat la Titu Maiorescu (am descris
acea audienta?). Cu carta de vizita a lui Maiorescu rn-am
prezentat la Ministerul Instructiei Pub lice, unde fara a fi
predat recornandatia rn-a primit numaidecat secretarul ge-
neral Laurian. Dansul rn-a prezentat ministrului. Felul cum
rn-a primi,t Take Ionescu In-a incantat, castigandu-rni simpa-
tia eare in decursul anilor a sporit tot mai mult. Era
un charmeur597. Barbat frumos, simteai superioritatea lui in-
telectuala i caldura unui suflet generos. Dupa cinci minute
de conversatie raspandea o ambianta caldä, intima, lipsita
de orice reticenta si tensiune. La intrebarile ce le punea, abia
incepeai sa raspunzi, dansul prindea esenta, pricepea ceea ce
multi fruntasi politici de dincolo nu erau in stare sa pri-
ceapa, nici dupa decenii: institutii din Ardeal, stall sociale,
con fesionale, etnice, economice etc.
Observlatiile, sfaturile, criticile lui erau dare, obiective,
expeditive, sincere. I. I. C. Bratianu, rezervat 'Jana la reti-
centa (cu care te obisnuiai); Marghiloman, grand-seigneur in
alura §i gesturi; Grigore Cantacuzino, un babac bun, strain
de problemele ardelene; Carp, je m'en fichea-ist; Iorga atot-
stiutor, plin de suveran dispret contra tuturor, coroziv i rna-
litios in butadele lui critice individualitatea lui Take Io-
nescu reprezenta o invioratoare oaza sufleteasca.
Cum, in tot anul, treceam de mai multe ori la Bucuresti,
nu intrelasam niciodata dupd ce Ii cunoscusem. sa-1
vizitez pe Take Ionescu. Fie ca era in opozitie, fie ca (mai
rar) era in guvern, ma primea intotdeauna cu aceeasi jovia-
litate familiara. Mare ca orator si in conceptii politice, to-
tusi, in Romania epocii lui nu a putut ajunge sa fie prim-mi-
nistru. Nu i se ierta originea lui dintr-o familie de corner-
elanti ploiesteni, orgoliul protipendadei conservatoare, de mari
latifundiari boieri sau ciocoi care aveau cuvantul ho-
tarator in conducerea treburilor partidului, stiind sä impie-
dice ascensiunea lui. Take Ionescu avusese nesansa scarbit
de liberali &I se fi inscris din convingere in Partidul

217
www.dacoromanica.ro
conservator. Astfel deveni prizonier, caci nu mai putea trece
la liberali, pe de o parte in urma intregii conceptii pe care
o marturisea, iar pe de alta din cauza sectarisrnului liberali-
lor, cumulat in jurul familiei Bratianu. Ei operau cu lozinca
democratic", national" pe fatada, iar in culise cu cele trci
colegii electorale598, cu demonstratii de strada, atacuri la
.

adresa regelui etc. si cu dificultati provocate pe tema simula-


crului de iredentism. Fireste, conservatorii la putere si regele
nu doreau perpetuarea acestor feluri de atacuri. Urma schim-
_barea guvernului i chemarea la putere a liberalilor.
Asa a fost cu predarea steagurilor la Predeal, dupii Con-
ferinta din 1893, la propunerea lui Gogu Cantacuzino, frun-
tas liberal si cu sprijinul lui Eugen Brote. Apoi, cand ne in-
toreeam dupd congresul studentesc de la Buzau, unul dintre
colegii conducatori, a dat la Bucuresti indemnul: la Mihai
Viteazul" iar noi ardelenii i-am urmat cu mare insufletire.
Am inconjurat slatuia, am cantat Desteapta-th Romane" (co-
legii din Bucuresti nici atunci nu cunosteau textul) i am
rupt cordonul" celor cativa sergenti. Mircea Petrescu s-a
urcat pe calutul lui Mihai, agatându-i o eununa de grumaz,
qpoi a declamat o poezie bombastica, aclamat de noi cu en-
tuziasm. Re bene gesta599, am cedat interventiei prietencsti
a unui zbir" (comisar de politie) si am plecat.
Stiam cä guvernul lui Lascar Catargiu va trebui sà dea
explicatii mai Galvehowschi ministrul plenipotentiar al
Austro-Ungariei din cauza demonstratiei noastre ireden-
tiste. Ceea ce nu stiam insa era cd Sturdza ii avea agentii
sit, intre studenti, care stiau sa. improvizeze in tot momentul
demonstratii pentru fratii robiti de unguri". Pe incetul. in
decursul anilor, ni s-au deschis ochii. (Experientele cu De-
cemvirii"soo, cu Slavici i Mileniul, cu Brote, I. Rusu-Siria: u,
Slavici i popa Campian din Prigor in serviciul lui Tisza,
prin Mangra in preajma alegerilor din 1910. Apoi rolul lui
Goga Kristoffy etc.)
Cartea lui JancsO Benedek801, desi cu tendint5 sovina ..--
facand abstractie de rencerea unor lucruri (conflictul Vai-
da-Goga) lasa destul de lamurit sa se inteleaga adevaratul
rol al lui SturdIa i metodele liberalilor de a abuza de cauza
nationalA in interes de partid.
Pentru un barbat politic de talia lui Take Ionescu nu ar
fi fost greu sà-si formeze un partid. Se stia insa Ca' Regele
Carol I riu admitea decat douA partide i astfel tot amanand,
Take Ionescu a cam intarziat, infiintând in 1908 Partidul
Conservator-Democrat.

218
www.dacoromanica.ro
In 1919 cand am plecat la Conferinta din Paris, 1-am vi-
zitat pe Iorga, staruind sa primeasca a face parte din delega-
tia romana, de sub conducerea lui I. I. C. Bratianu. Aveam
asentimentul acestuia din urmä. Dar abia auzise Iorga des-
pre ce era vorba, cand ma intrerupse i nici nu ma rasa sa
ajung la cuvant:
Lasa, sunt ei acolo cei doi. Suntem perfect reprezentati.
Ai vazut D-ta ca pe cate o 110 sunt reprezentate indicand
intrebuintarea cate doi (facu un mare zero cu mana in aeo,
care vor sti sa reprezinte interesele tarii". Apoi urma un
potop de batjocuri.
La Paris am incercat pacificarea dintre Bratianu si Take
lonescu. Zadarnic. Cauzele le-am expus documentar, in dis-
cursul tinut in Camera, la 25 decembrie 1923 -(stil vechi), in
legatura cu chestiunea Banatului. Nici una, dintre diferitele
delegatii, nu a oferit la Conferinta de Pace o atitudine de
perpetuu scandal, ca aceea romaneasca. Bratianu era perma-
nent batjocorit de Take Ionescu si de cei din jurul acestuia
din urma. La mese cu gazetari, corespondenti de ai ziarelor
mondiale, cu oameni politici francezi, englezi, americani s.a.,
aranjate de grupul takist, erau tot atatea ocazii ca, prin dis-
cursuri i conversatii, sa fie terfelit Bratianui si politica lui.
Goo ca ardelean, Bocu ca banatean tineau isonul.
La stäruintele mele de a se impaca, Take Ionescu termina
cu vorba stereotipa: Va veni vremea cand o sa-ti dau toate
explicatiile. De cloud ori rn-am lasat tras pe sfoara de Bratianu.
A treia oara nu ma mai pretez. D-ta ai cea mai bund inten-
tie, dar nu-I cunosti pe Bratianu." (Ulterior mi-a pus la dis-
pozitie documentele. pe care le-am publicat in cadrul dis-
cursului referitor la ratificarea frontierei in Banat602..
Inainte de a pleca [eu] din Bucuresti la Paris i Londra,
ca prim ori mai exact ca unic delegat Victor Antonescu,
reintors de la Bucuresti la Paris, declara ca el e ministrul
tarii, dar nu mai e delegat [la Conferinta], facandu-mi in cu-
lise toate greutatile ce mi le-a putut face, sprijinit in sur-
dina si de Misu. L-am vizitat pe Take Ionescu si am insistat
sag lase pe Titulescu pe atunci takist fervent sa fie
numit ca delegat. Staruintele mele au ramas zadarnice. Ti-
tulescu nu era Inca lansat, trecea insa de favorit al lui Take
lonescu i om de talent exceptional. Nu-1 cunosteam perso-
naY, credeam insa ca fiind de conceptiile lui Take Ionescu
voi putea colabora armonic cu dansul, spre a drege atmos-
f era neprielnica pe care o lasase Bratianu la corifeii Conic-
rintei. Aveam planul ca obisnuind lumea cu Titulescu, ca

219
www.dacoromanica.ro
delegat sa-1 numesc pe Take Ionescu de prim-delegat, in
locul meu. I-am comunicat intregul meu gaud lui Take Io-
nescu, totusi, multumindu-mi pentru incredere, a refuzat.
and constituisem primul guvern, in 1919, Averescu, in-
stigat de Goga si Taslauanu, a incercat dupa o saptamana
sa provoace o criza de guvern, demisionand impreuna cu
Goga. Am oferit apoi portofoliul internelor lui Camarasescu
séide"603 al lui Take Ionescu. Acesta isi ceru un timp de
cugetare, spre a se consulta cu seful sau. Apoi refuza, cu
fraze de recunosckoare sentimente, asigurandu-ma ca se va
oferi poate alta ocazie cand imi va putea dovedi devotamentul
ski. 1-am raspuns ca poate fi sigur cà o astfel de ocazie nu
se va mai ivi. Am taiat nodul gordian cu ajutorul regelui
Ferdinand, fiind numit Dr. N. Lupu, pe langa garantiile lui
Maniu, Rascanu, Iorga §i Inculet604.
Dupa reintorcerea mea de la Londra, in martie 1920, Ave-
rescu ind numit prim-ministru, Take Ionescu intrase in gu-
vernul acestuia. Prin pactul electoral, Averescu ii oferise lui
Take Ionescu un numar important de mandate, pe cand, la
fixarea candidaturilor, acesta a fost rastalmacit, micsorandu-se,
far& rusine, numarul deputatilor takisti. In zilele cand bursa
clefetelor bucurestene era In toi, pe tema acestei miselii po-
licianiste la care bucurestenii ii zic cu satisfactie dezmier-
datoare smecheriea 1-am vizitat pe Take Ionescu.
Am vorbit despre originala demitere de care avusese
parte primul guvern al Romaniei Mari". Apoi ii spusei:
Deck situatia ce o aveti astazi, nu ar fi fost de pre-
ferat situatia ce ati fl avut-o dacd ati fi primit ideea mea,
la timpul ski, cu Camarasescu ca rninistru de interne, cu
Titulescu ca delegat, iar Dvs, prim-delegat la Paris §i la Lon-
dra? Nu ar fi fost §i pentru tara intreaga situatie politica
mai burial
Take Ionescu isi netezi cu aratatorii ambelor maini
gestul sau obisnuit frumoasa-i mustâcioara neagra si imi
raspunse:
Domnule Vaida, am facut o prostie.
I-am replicat:
Pardon, Take Ionescu poate gresi, dar nu poate face
prostii, trebuie ca ati avut cauzele D-voastra. Iar el:
Nu, D-le Vaida, am facut o prostie! 0 constat si o
admit ... Ce cauze mai vrei?
Apoi nu am mai sporit vorba, ci am continuat discutia
asupra mizeriilor de actualitate.

220
www.dacoromanica.ro
AVERESCU (cateva instantanee)

Averescu, numit prim-ministru in absenta mea la


Londra era cu totul dezorientat in ale politicii. Acest manco
incerca sa-1 inlocuiasca prin meschinarii si tertipuri. La cor-
pul electoral era de o popularitate covarsitoare, cad demobili-
zatii fusesera prada sugestiei Ca lui taica Averescu i se da-
tora pacea si reintoarcerea lor la vetre".
Pe ardeleni ii ura iar in contactul cu ei nu reusea sa-si
acopere ura. Cu ocazia compunerii primului guvern, in 1919,
1-am induplecat totusi, sa intre in cabinet. Dar el, sfatuit de
0. C. Taslauanu, un nepregatit si incapabil politiceste, cat si
de Goga, caruia reputatia lui de poet si camaraderia cu
scriitorii" (Cocea et Co, ejusdem farinem605) ii servi ca
trambulina spre a sari in apele tulburi ale arivismului poli-
ticianist. Ajungand la putere nu a izbutit nici prin abilita-
tile capului politic Argetoianu sa-si salveze popularitatea.
Trei arivisti, dintre care doi prosti si un frazeolog lipsiti
si de scrupule si de omenie sunt de neinfranat printr-un
singur tovaras destept. [...]
Cand se terminase inmormantarea Regelui Ferdinand
vazand ca. Averescu abia se tine pe picioare la iesirea din
biserica 1-am condus peste. pajiste la o banca, iar apoi am
plecat impreund la garii, cu masina mea. Cum primarii erau
insirati de-a lungul soselei, iar dupa noi veneau alte masini,
1-am facut atent pe sofer sa scada viteza. Averescu ma in-
treba de ce ain dat acest ordin si i-am raspuns:
Ca sa crutam lumea sa inghita praful ce se ridicä,
primarii si cei ce vin dupd noi cu masinile. Dar el, spre sur-
prinderea mea:
Ce-ti pasa D-tale de ei ... si zambi.
Nu-i pasa nici de o minciuna, mai mult ori mai putin.
Asa de exemplu, and mi-a dat cuvantul de onoare ca
ofiterul care ii imprastiase, din avion, manifestele electorale,
peste circumscriptiile in care candidase Averescu a fa-
cut-o cu un avion particular. Eu obiectasem ca nu existau
avioane particulare. La aceasta, el hind atunci prim-mi-
nistru:
--, Pe cuvantul meu de onoare, de ofiter. Iar eu:
Va multumesc, D-le general! M-ati convins.
Si am fost silit sa ma prefac ca-1 cred. Ce puteam face
in fata primului general al tarii si a omului batran?
In absenta mea, la Paris si. Londra, in martie 1920, Ste-
221
www.dacoromanica.ro
fan Cicio Pop dispunea de interimatul Prezidentiei Consi-
liului de Ministri si de acela al Ministerului de Externe.
Bratianu, primind la externe, de la secretarul general
Docan, prin Marzescu, toate telegramele mele descifrate,
adresate negelui si interimarului, era perfect orientat asu-
pra rezultatelor ce le obtinusern i asupra planurilor mele.
De aceea a accelerat demiterea mea. Caci, dacd a fi putut
sa fac o expunere in Xata corpurilor legiuitoare in .calitate
de sef al cabinetului tainuirea succeselor mele i schimba-
rea guvernului nu s-ar fi putut realiza. Clarviziunea lui
Bratianu i camarila sa atotputernica asupra Regelui Ferdi-
nand i-au asigurat puranta de a ma inlocui cu Averescu. Pe
acesta 11 cunostea temeinic i astfel nu putea avea nici o
indoiala cá márea popularitate a lui Averescu nu e chip sa
nu se evaporeze i sä se distruga, decat priin nepriceperea si
stangacia sa proprie, o data ajuns la putere.
cat de grabit a fost acest militar sa-si lichideze reputa-
tia politica nu o dovedes,te nimica mai izbitor decat urrna-
torul fapt: Stefan Cicio Pop, invitat de Regele Ferdinand sa-1
prezinte demisia guvernultti Vaida (dupa ce frni dAduse tele-
grafic autorizatia de a-mi prelungi absenta din tard), a obiec-
tat neconstitutionalitatea procedurii. Interimarul meu a incer-
cat sa-1 convinga pe Maiestatea Sa, dar in cele din urma a
plecat s5 execute ordinul regaL Chemati telefonic, rninistrii
au semnat cu totii demisia. Toatã procedura a tinut cca o
ora. Stean C. Pop locuia atunci in strada Romana. Coborând
sa mearg5 la Palat, unde Regele astepta actul, nu a mai gasit
masina. A trebuit sa alerge in dreapta, in stAnga pana ce a
Whit o birja. Ulterior, Vlahide, secretar general la Preziden-
tie, i-a comunicat Ca in urma ordinului lui Avercscu
fusese silit sà dispunA ca soferul sa se prezinte la D-1 ge-
neral Averescu, indata dupa ce va fi dus pe St. C. Pop, cu
demisia de la Palat, acasti.
Balcanismul nu se dezvata prin urcarea la supremul grad
rnihtar, nici datoritã catararii in lotoliul de prim-ministru.
Vanitatea e cea mai dezastruoasa sfatuitoare pentru un bar-
bat politic. Averescu suferea de vanitatea arivistului ajuns. [...]
Cat de ingrijorat era rnosul de a-si satisface vanitatea si
a-si da aparenta de prestigiu, m-a convins un gest copilaresc
al sau. In fruntea mesei Consihului era un scaun cu spatar
mai inalt deck scaunele ministrilor din jur. Aco lo sezuse
I. I. C: BrAtianu, apoi Pherekide, dupa plecarea primului la
Con ferinta de Pace. Dupà ce prezidasem o data, sezand pe

222

www.dacoromanica.ro
acel loc, sosind la al doilea consiliu de ministri ii gasii pe
Averescu pe scaunul cu spatarul mai inalt. Insa scaunul nu
.mai era la vechiul loc. Fusese mutat la rnijlocul laturii lon-
gitudinale a mesei de dezbateri, iar mie imi rezervase scau-
nul din stanga sa. M-am facut prost ca sa traiesc mult. Ce
sa-mti bat capul cu asemenea copilarii, care ma invatau sa
cunosc firea omului? Ca un lucru de putina importanta, ne-a
comunicat printre altele ca va numi cat de curand pre-
fectii. N-am zis nimic dar, rezumand la Sfar§it agendele vii-
toare, i-am rugat pe diferiti sefi de resort sa prezinte refe-
rate urgente pana la proximul consiliu de rninistri si intre
altele, pe ministrul de interne, sa prezinte lista viitorilor
prefecti, ca sa poata hotari consiliul de ministri.

PRIMA IMPRESIE CE MI-A FACUT-0 PRINTUL CAROL

Intr-un separeu, la Capsa, pe la 11 noaptea, ma informan


asupra antecedentelor problemei Carol", cand am lost ru-
gat prin chelner de doi parlamentari olteni sa-i pri-
mese, avand. sa-mi comunice ceva foarte- urgent §i important.
Am iesit iar ei, dupa ce s-au prezentat, au staruit ca pre-
fectii sa fie numiti pe baza propunerii parlamentarilor din
judetele respective. Am terminat sumar acea audienta de
antecamera, refuzand categoric sa -cedez atributille adminis-
trative membrilor corpurilor legislative, neputand nici dis-
cuta incalcirea celor trei puteri in stat. Am continuat apoi
discutia referitoare la chestia Carol, pe care Averescu nu-1
plitea suferi. De aceea i-a prisosit timpul sa-mi trimita pe
cap, noaptea, pe parlamentarii olteni.
In separeu stateam de vorba cu colonelul canadian Boyle.
Acel canadian ajunsese sa dispuna de toata ini:rederea pe-
rechii regale. Dilnsul statilse in timpul refugiului si la Bica-
zul Romanesc, tinandu-i de urat Reginei.
Nu-1 vazusem decat o data pe printul Carol, la masa ofe-
rita de Rege deputatiei sasesti, care venise cu actul Unirii
in Romania, hotarare luata de ei la Medias. La acel banchet
sezusem langa Print. Cand a intrat, mi-a facut o penibila
impresie, pasind plictisit, cu o atitudine neglijenta. In Cm-
pul cinei incercam sa-i comunic unele informatii, care tre-
buiau sag intereseze: Alba Iulia, minoritatile, Bela Kun etc.
223
www.dacoromanica.ro
Asculta apatie, abia silindu-se sa auda cu jumatate uréche.
Hamletism, ma intrebam? Il vor fi preocupat mai mult amo-
rurile si urmarile bor, efectele relatiilor de culise asupra po-
liticii, cat si gandul la D-na Zizi Lambrino?
Canadianul Boyle ajunsese ca om de incredere si intim
al familiei regale sfatuitorul pedagogic in privinta modu-
lui de tratament ce-1 pusese la cale energia geloziei de mama
a Reginei si neajutorarea iertatoare a Regelui, fata de fiul
lor. Conversatia mea cu Boyle am descris-o in alt loc. De
asemenea, circumstantele intre care ajunsesem sa primesc
prezidentia Camerei si, la cinci zile dupa aceea, formarea gu-
vernului.

[PROMOVAT LA PREZIDENTIA CAMEREI, APOI A


CONSILIULUI DE MINISTRI]

Nu mi-am putut explica de pe Maniu, Goga si lorga, fara


a fi intelesi intre ei, au operat fiecare declinand raspunde-
rea sa creeze situatia de a-mi impune ambele demnitati.
Pe deasupra imi dadeam seama ea si Bratianu mult ata-
catul lor antagonist sub rosa606 le promova actiunea la Pa-
lat. Toti cei patru insi erau determinati de aversiune reci-
proca, unii contra altora pe fata si prin medisante07, numai
in privinta manifestarii de a ma incarca cu raspunderea si-
tuatiei pe mine, se simtea convergenta tacticii ce o urmareau.
Maniu argumenta ca nu poate abandona aranjarea Consiliu-
lui Dirigent, lasand neincheiata organizarea Transilvaniei.
Pared nu ar fi putut desavarsi mai eficace, ea prim-ministru,
noua ordine statala. Iorga si Goga criticau cu exacerbare si-
tuatia raporturilor cu aliatii si greselile lui Bratianu la Con-
ferinta de Pace. De fapt si lor si lui Maniu le era rdcoare"
de aranjarea tratatelor de pace, ramase ca o mostenire corn-
plicata, pe urma refuzului lui Bratianu de a semna, gest de
mare efect demagogic patriotard, in favorul reabilitarii po-
pularitatii sale, imitat si de interpusul sail, generalul Vai-
toianu.
Maniu ma cunostea si facuse de nenumarate ori expe-
rienta ca ori de cate ori se ivea o situatie dificild, compli-
cata, nepläcuta, ma insarcina cu transarea ei. Te rog,
Alexandre" ... iar eu nu ma dadeam indarat. Pertractarile in-
finite ma plictiseau, ma tentau greutatile si rezistentele, in-
cat aveam pasiunea sa sar in bresa si sa caut a duce la bun
224

www.dacoromanica.ro
sfarsit cauza, cu mijloace simple od transante. Adevarat ca,
ajuns prezidentul adunarii populare", ceea ce era prima
camera cu sutele ei de deputati i senatori, a trebuit sa re-
fuz darul danaic608 al voturilor liberale pentru prezidentia
Camerei i cä, primind formarea guvernului dupa cinci zile
de prezidentie, imi dadeam eama de imensele greutati, pe
care le cunosteam, cat si de cele necunoscute, de prir, ascun-
zisurile noului mediu politic bizantin. Nu-mi cunosteam per-
sonal nici macar pe toti colegii. In schimb, eram pe deplin
in clar cu situatia de la Paris si Londra, cat i cu conceptiile
si felul specific al tuturor factorilor hotaratori de acolo. Ma
incredeam in bunavointa i poate in simpatia lui Clemen-
ceau, Briand, Lloyd George, Balfour, Pichon, Ph. Berthelot,
Poincaré, Foch, Tittoni, Venizelos etc. si in prietenia francma-
sonilor
Formand guvernul, ca nu i-am oferit lui Goldis un por-
tofoliu, Maniu a staruit aproape disperat sa-1 iau pe Laczi
ca ministru de culte si instructie publica. Am refuzat. M-a
avertizat ca-mi creez dificultati, ca Laczi va pune la cale in-
trigi confesionale etc.
Stiu, i-am raspuns, dar prefer sa le lac& fãrá ca eu
sa colaborez, usurandu-i situatia prin portofoliu. De altcum,
nu am nimio contra lui, ba pot zice ca mi-e simpatic, ,dar imi
place sa ma delectez in intrigile lui in afara de casa. Tu cand
vei face guvernul Ii vei lua ,de colaborator ca sa-ti traga
chiulul!
Adevarat Ca am aflat [aceasta] in familie", fara a-mi pierde
elanul combativitatii i optimismul: Doamne da sa reusesc
a ma blama numai 500/o si 500/0 sal am noroc in realizari. To-
tusi am obtinut maximum de succes iar ca prima speciala
satisfactia de a fi inlaturat prin demitere, pe cand reusisem
sa obtin la Londra succe-g-:--dupa suces. Se speriase Bratianu
Si mi-a accelerat demiterea. Puteam spera un debut mai re-
cord in conducerea politicii Romaniei Mad"?

CARACTERIZAREA LUI BRATIANU.


ROLUL LUI MARGHILOMAN

Apropo de Bratianu, sunt totusi dator sa-i recunosc ceea


ce ramane pe veci a lui. Cea mai mare calitate a unui mo-
narh este dupa ce a dat de un colaborator de superioare
15 - Mernorii, vol. U 225
www.dacoromanica.ro
insusiri sa stie sa reziste intrigilor ce se dezlantuiesc pen-
tru inlâturarea acestuia si ticalosului sentiment vulgar de
gelozie, pentru succesele colaboratorului.
Cei doi Ludovici ai Frantei nu au renuntat la providen-
tialii lor Richelieu si Mazarinim; Maria Theresia la Kiunit7616
al ei; nici Francisc la Metternich611; iar Wilhelm II612 in
contra tuturor atacurilor opiniei publice, interne si externe,
pana si in contra cercurilor lui intime, chiar si ale celor fa-
miliale nu a cedat sa-1 tind si sa-1 sustina pe Bismark. Ce
ar fi insemnat stapanirea acelor rnonarhi fara ingeniul politic
al numitilor conduckori? Nu se poate stabili. E cert insa ca,
lipsite de conducerea marilor cancelari, Virile si popoarele lor
nu ar fi putut ajunge apogeul de epoci istorice stralucite nu-
mite dupa respectivii domnitori.
Prestigiul regal nu poate substitui potenta atat de excep-
tionalà, pe cat de rara si de complexa, a geniului politic.
Acest dar de la Dumnezeu e calificat de psihiatrul Lombroso613
ca superior tuturor calitkilor geniale omenesti, celui m uzi-
cal, artistic (sculptural-pictural-arhitectonic) si literar.
In epoca stapanirii regelui Ferdinand, Ion I. C. Brkianu
a lost singurul intre barbatii politici romani care a dispus de
toate calitatile pretinse de momentele, pe cat de grele, pe
atat de hotaratoare, pentru neamul, tara si regele sau. Ce
forta de convingere isi ,de rezistenta nesovaitoare nu a clovedit,
in decursul celor doi ani de neutralitate! Pe atunci a trebuit
sa reziste zilnic tentatiunii marilor puteri beligerante, care
staruiau prin amenintki si ademeniri sa-1 atraga de partea
lor. Si cat umor amar nu a dovedit, trecand cu zambet iro-
nic peste undele de aer puse in vibrare de strigkele patrio-
tarzilor vrem Ardealul", pretindem intrarea in actiune",
,pan-la Tisa" etc. Isi cunostea bucurestenii usor inflamabi'i,
accesibili faimelor, ca si fitilului de zvonuri, aprins in ante-
camera unei legatii, ori la cutare masa de cafenea, printr-un
gazetar bine informat" (dar si iubitor de fonduri).
Arta lui mai desavarsita a dovedit-o insa in privinta tac-
ticii tacerii, in ascunderea gandului prin discutiile si argu-
mentele servite ministrilor straini. Apoi, cand i s-a oferit
totul despre ce era convins cà tara lui trebuie sa obtina, a
trecut fard sovaire la fapte, luand asupra sa, curajos, intreaga
raspundere grea pentru.intrarea in razboi alaturi de Antanta.
Nimic nu poate face o dovadd mai glorioasa a superioritatii
lui I. I. C. Brdtianu deck volumul lui Sazonov, aparut in
editura Plyot: Documents diplomatiques secrets russes
1914-1917, capitolul: Entre la Russie et /a Roumanie614. Te-
226
www.dacoromanica.ro
legramele publicate arunca o lumina vie asupra clarviziunii,
iscusintei, tacticii clarze si stapanirii de sine, dovedite de
Bratianu in timpul anilor grei ai neutralitatii. Si nu trebuie
pierdut din vedere ca, spre a putea rezista si amana sa mar-
turigesca gandul si sentimentul sau, trebuia sa se stie stapani
si invinge pe sine insusi, caci personalitatea lui Sintetiza, in
acei ani, insasi Romania. Iar acea Romanie insemna o tara
de cca 131.390 km2, cu (exagerat) 7 milioane ,de suflete, in-
conjurata de dusmani, dependenta de strainatate in privinta
armamentului, tarã care era stapanita de politicianismul de
partid, de fantezia focului de paie patriotic si de presa co-
rupta, exploatatoare a credibilitätii, iluziilor si sentimentelor
cititorilor, care nu puteau deosebi realitatea politica de gran-
domania ignorantei subiective. Tin sa reproduc din volumul
mai sus citat, al ministrului de externe tarist Sazonov, ultima
telegrama primitá de el de la ministrul Rusiei din Bucu-
resti:
Telegramme secret de l'ambassadeur a Bucharest
Ungheni 5/18 aont 1916 No. 505
Aujourd'hui 4 aont a II heurs du inatin, ont été signee
l'entente politique et la convention militaire d'apres lesquelles
l'offensive de l'armée de Salonique doit commencer le 7 aoCzt;
la date extreme de l'entrée en action de la Roumanie a été
fixee au 15 aont. Pour eviter toute publicité, la signature
a en lieu dans la maisom de Vintila Bratiano616 oii je suis
rendu avec tous les exemplaires de l'entente politique et de
la convention militaire, deja signés par les ambassadeurs et
attaches militaires des Etats de l'Entante, et oft m'attedaient
Bratzano, son frere Vintila, Duka616, ministre de l'Instruction
Publique et Diamandi, l'ambassadeur de Roumanie a Petro-
grad. Quand les documents que j'avais apportés eurent été
his a huate voix et Bratiano les eut signés, Bratiano déclara
en termes emus qu'il attachait une importance énorme a ce qu'il
venait de faire, non seulement parce qu'il esperait que cela
aiderait a la realisation des désirs de la nation roumaine, mais
aussi parce qu'une entente signée entre la Russie et la Rouma-
nie inaugurait pour ces deux pays une ére nouvelle d'ami-
tie et de iconfiance, en laquelle ,il voyait un gage de plus pour
la fortune a venir de nos pays.
Bratiano demanda ensuite que seule une des ambassades
alliées telégraphiat de Bucarest que l'entante et la conven-
tion militaire a était signées, car il craint que l'envoi par
toutes les ambassades de telegrammes identiques ne fasse
227
www.dacoromanica.ro
venir un soupcon a nos ennemis et ne leur facilite le -dechif-
frement de nos télégrammes. .Etant donné que l'armée de
Salonique doit être immédiatement informee du jour de la
signature de l'entente et de la convention, nous avons decide
que seul l'ambassadeur de France telegraphierait d'ici par fil
direct, et que les autres enverraint leurs télegramme d'Ungheni,
ou j' envoie expres un de mes fonctionaires.
Poklevsky617
Jertfa mare, patriotica, ce a adus-o A. Marghiloman, pri-
mind guvernarea sub ocupatia nemteasca, ii onoreaza si 11
inalta in panteonul marilor barbati ai istoriei romanesti. Su-
perioritatea lui a (fost paváza tarii si a multor ini luati la
ochi de nemti. (Un moment graitor despre micimea sentimen-
telor timpului 11 Qonstituie insemnarile zilnice ale lui Kan-
ciov618, in dou'a volume. Ce xiu a facut Marghiloman si pen-
tru acest isteric, pentru a fi la inaltime patriotarda! Autorul
insemnarilor zilnice vede totusi in Marghiloman un trada-
tor").
Sufletul curat de copil naiv' al parintelui Vasile Lucaciu,
incapabil de a-si emancipa judecata de _sentimentul coplesi-
tor, ori Mihai Popovici619, in aceeasi masura dornic de a-si
realiza scopurile tactice ariviste, cat rsi de asigurarea unui
titlu de mare patriot, nu dadeau tonul atator hahalere, igno-
ranti, naivi ori oplositi, contra tarei trecutului lor politic re-
petand refrenul: Marghiloman tradatorul!" i totusi, Mar-
ghiloman a fost primul ministru al Regelui Ferdinand ... si
nu e de uitat ea in conformitate cu uzanta constitutionala,
inainte ca Regele sa numeasca' succesorul, cere mai intai sfa-
tul primului-ministru demisionar. Se stie de altcum ca Regele
nu lua hotZrari fara aprobarea lui Bratianu.
Cu manierele sale; R1.1 alurele lui de grand seigneur, nu
s-ar. fi putut gasi un interimar mai potrivit, pentru timpul
oeupatiei ca Marghiloman, spre a se intelege, in limba fran-
ceza ori prin interpret cu nemtii ocupati. Si cine ar fi izbutit
ajutat si de Stere i altii ca s trimita, in frunte cu
Take Ionescu, un tren special intreg, de propagandisti anti-
germani, decat neamtofilul" Marghiloman, roman mandru,
dar in privinta culturii §i obiceiurilor vietii un desavarsit
aristocrat francez.
P. P. Carp era neamtofil intransigent din convingere.
Putea sa joace pe o singurd carte pilitica omaniei in 1914?
Take Ionescu a fost un exceptional barbat de stat, mare orator,
de pregatire enciclopedica, fascinant. Totusi ii lipseau unele
228
www.dacoromanica.ro
dintre calitätile lui I. I. C. BrAtianu: dArzenia, consecventa
in a-si ascunde gandurile i poate inainte de toate
curajul personal de a-si asuma o reispundere hotdratoare.
Pe ceind BrAtianu a divortat pe sora printului Stirbei,
spre a o lua de sotie el hind 1a limita de varstà" asi-
gurându-si astfel situatia la Palat, Take Ionescu, rmas va-
duv, a incheiat o cAsAtorie de amor", ajuns si el la limita
de vArstä. Brätianu se bucura, in urma numelui, de pOpulari-
tate traditionala i conducea un partid istoric. Take Ionescu
spre a-i da satisfactie tinerei" sale neveste, de a ,se vedea
prim-ministreasg, nu a avut täria de a refuza numirea pentru
o lurià fdra a obtine decret de dizolvare [a Camerei] pen-
tru alegeri distrugandu-si prestigiul prin acceptarea acestui
umilitor jug caudinic626.
In afarA de acesti patru oameni politici, altii nu 'puteau
veni in considerare ca potriviti sä conduca, pe timpul rAzbo-
iului mondial. Dupa" junimistii621 tomnatici ai lui Maiorescu,
a urmat la guvern Partidul Liberal. Pacea de la Bucuresti,
prin dobandirea Cadrilaterului, atat de pestrit etniceste, a
fost inregistratà ca un castig pentru tara i un merit pentru
guvernul Maiorescu. In realitate, ea a creat multe dificultAti
tuturor guvernelor care s-au succedat. De fapt, tarismul sus-
tinea Serbia iar Austro-Ungaria, Bulgaria. Marile puteri ne-
voind sâ se amestece in lupta fratricidd seirbo-bulgara, de
teama incàierArii intre ele, din cauza impartirii Turciei, do-
rita de toti sefii echilibrului european", Romania a luat,
cu invoirca lor, asupra sa, pacificarea, trecând DunArea [1913].
Toti se temeau de incifierarea intre ei neizbutind s'a se
poatri intelege asupra prkii din jaf i temându-se unul de
altul sel nu fie hotul pdgubit", pe chestia Dardanelelor, Asiei
Minore si a chestiei balcanice". De fapt, popoarele balca-
nice sunt mai de omenie decat marile puteri". Dacâ in Bal-
cani au stelpanit stari care au dat acelui tinut porecla de
butea cu praf de pusca a Europei", nelinistile permanente
intre balcanici erau neintrerupt atatate de intrigile agentilor
si fondurilor marilor puteri concurente. Intre asemenea im-
prejurari Pacea de la Bucuresti va trebui sa" fie contatil de
istoricii români impartiali, ca o ipoteca" in sarcina mostenirii
politice preluate de I. a. C. BrAtianu.
Nu se poate contesta Ca in tactica lui, Bratianu, la Con-
ferinta de Pace [de la Paris], a dat de greutati si a jintre-
buintat mijloace ca toti adevdratii diplomati care se mai
abAteau de la stricta observare a moralei crestine". Având
insa' Palatul de partea sa de slid ca de voie buna prin

229
www.dacoromanica.ro
invinuirea lui Take Ionescu de a fi tradat cauza Banatului",
in acord cu Pa 5ié, a zapacit opinia publica" roman(' in de-
f avorul concurentului. Dar opinia publica era tot pe atata de
ignoranta in a-si da seama ce este acela Banatul, pe cat de
putin avea idee Clemenceau ori Lloyd George Ica Banatul este
suprafata geografica asezata de-a stanga Muresului, care se
extinde la apus 'Dana la Tisa i spre miaza-zi pana la Dunare.
Cinstitul savant de Martonne, expert tehnic geograf i etno-
graf, va fi fost singurul francezperfect documentat in pri-
vinta Banatului. Era hotarat romanofil, fara exagera situ-
patia pentrti cauza noastra pana la mici corecturi" [de fron-
tiera]. De Martonne trebuie sä fi avut impresia Ca totii ro-
manii eram cuprinsi de ticneala, de un ,,complex" in chestia
Banatului. Bratianu si ardelenii eu ca delegat, alii ca
referenti nu cedam o iota pe tema Banatului ,,intreg".
Cautam sag convingem pe Take Ionescu. Acesta opunea con-
traargumente serioase. Goga li sustinea, ca ardelean, zefle-
mindu-1 pe Bratianu. Bocu insa, ca banatean, nu ceda in
chestia Banatului, dar irr rest critica la unison cu Goga orice
facea Bratianu si se solidariza cu Take Ionescu. De fapt,
toata campania din Paris si .cea dezlantuita prin presa, acasa,
era menita sa creeze o diversiune i o paralizare a lui Take
Ionescu
Stáruiam pe langa Bratianu sá dea ordin armatei noastre
sa treaca Tisa, spre a curäti :Ungaria de regimul lui Kun
Bela (numit de bucuresteni Bella Kun). El suporta si bunele
mele consilii cu resemnare si-si pregatea momentul. La 4
august [1919], cam pe la ora 11, intrand la el il gash dic-
tand o telegramä lui Bébé Bratianu622, pe care mi-o citi. Era
ordinul dat lui Pherekyde ca armata sa treaca Tisa. Fireste
ca gandul sau nu-I tradase in prealabil, cred, nimanui.
La o ocazie, plimbandu-se, treceam chiar prin Place de
la Concorde, prin fata hotelului americanilor. Bratianu ma
intrebd pe care dintre diplomatii romani ii cred de mai bun.
Fara a ezita i-am raspuns:
Pe Mist'. Dansul insä, oprindu-se, imi spuse:
Pe Diamandy.
a avut dreptate, precum am putut ulteribr avea des-
tula ocazie sä ma conving. Dintre oamenii politici ii apre-
cia mai mult pe I. G. Duca si avea, de asemenea, dreptate.
Dar, intrebandu-1 tot atunci cum de 1-a tinut pe Porum-
baru62 ca ministru de externe, in timpul neutralitatii, iar
la Viena pe Mavrokordat, doi ignoranti obtuzi, care nu aveau

230
www.dacoromanica.ro
idee de politica externa, Brätianu mi-a raspuns cu unul din
caracteristicele sale zambete ironice:
Astfel de oameni imi trebuiau, nu unii care sa stie
totul mai bine.
Pe cat desprind din impresiile firii si a contactului cu
I. I.C. Bratianu, dansul era nespus de precaut in relatiile
cu oamenii. In chestiuni interne si de partid, desigur se slä-
tura cu A. Constantinescu P.624, omul destept, siret, fara
scrupule, expeditiv. Ceilalti erau minorurn gentium625. Duca,
stofa bun6, cult, cornbativ, muncitor, mai tanar, elevul
Duca", dar prezumtivul sef politic, desemnat i cducat de
Bratianu. Cu Diamandy se sfatuia desigur intim, in toate
chestiunile .mari si de tactica externa. Presupun c6, de multe
ori inainte de a lua o hotarare, voind sa auda a pärere sincera
si inteleapta, o comunica sotiei sale. D-na Elisa Bratianu,
Tante Elise" (numit'd dupa obiceiul perechii Pillat,625 la masa
noastr6), era o femeie de mare inteligenta si cultura. La
tot cazul, dispunea de acea calitate proprie femeilor, de a
simti esenta unei probleme politice si de a da solutia cea
mai corespunzkoare. Dansa va fi fost singura persoan6 ca-
reia Ii comunica gandurile, framantarile si planurile sale.
Astfel, ma invita odata sa petrec la ceai la prietena" lui
Briand. Pe drum ma intreba ce mai e nou in politica, pen-
tru ca zicea:
Ion nu-mi spune nimica.
I-am povestit atitudinea generalului francez, comandan-
tul trupelor aliate la Timisoara. Acesta se lasa ademenit de
societatea maghiaro-svabeasc6, la atitudini antiromanesti. La
.o ocazie, intalnind pe stradkun biet om zdrentaros, ii per-
misese fata de insotitorul sau, observarea spirituala:
Un reprezentat de /a 'nation dominante627.
Gafele si afacerile sale se cornentau viu in cercurile ro-
manesti, adanc deceptionate i revoltate. Primind eu un ra-
port al ofiterului nostru de legaturà, cu privire la toate in-
trigile (Varjasi ministrul Frantei la Belgrad; republica
banateanà, schimbul de telegrame intre Kun Bela si Lenin
etc. etc., pe care le-am relatat in alt lac), i--am pus la dis-
pozitie materialul unui ziarist prieten in mare secret
stiind bine ca se va grabi sag divulge. Dupd cca 8-10 zile,
intrând la Bratianu, 11 gasii impreuna cu un domn (omul de
incredere al Vaticanului la Conferinta). Bratianu, cu un
semn discret ma ruga sa astept. Apoi, concediindu-1 pe vizi-
tator, imi arata raportul, intrebandu-ma daca nu e chiar
cel elaborat de mine. Era o copie, pe care i-o adusese vizi-
231
www.dacoromanica.ro
tatorul, aidoma celei incredintate de mine gazetarului prie-
ten. Totusi, se prezenta mai solemn, fiind batuta la masina
de scris si. pe hartie anglo-americana, de care nu se gasea in
toata Europa. Astfel a fost usor sa reconstituim odiseea me-
moriului meu, tradus in limba franceza de Ion Pillat, dictat
de el loanei si batut de ea la masina, pe hartie franceza
comuna.
Ca D-na BrAtianu stia de acest mic truc o dovedeste In-
teresul ce-1 avea pentru detaliile in legatura cu tinuta ge-
neralului (De Labit?) la Timisoara. Evident, ma invitase sa
o acompaniez la ceaiul amicei lui Briand, spre a expune aces-
teia cazul. Pe Cand am sosit, plimbandu-ne, terminasem po-
vestirea iar dansa imi spuse la usa ca sa o repet, fara de nici
o infrumusetare, doamnei la care intram.
Dupa conversatiile banale, indemnat de D-na Bratianu,
fiind de fata contesa poeta de Noailles sora lui Bran-
covan am descris metodele prin care generalul francez
distruge iluziile, legate de -..francezi, ale banatenilor. Nu am
crutat ironia. Ulterior generalul a fost dat pe mana consi-
liului de razboi. D-na Bratianu mi-a comunicat ca contesa
de Noailles s-a exprimat zicand:
Brr, am cunoscut un roman ardelean salbatic.
Am tinut sa recapitulez acest episod pentru ilustrarea
relatiilor in ale politicii dintre sotii Bratianu.
Asupra' lui Bratianu voi mai reveni. In rapoartele mele
scrise noapte de noapte, spre a-i oferi lui Maniu pe cat
puteam de fidel ambianta de la Conferinta, se gasesc am-
ple varii si chiar contrazicatoare intamplari descrise, referi-.
toare la Bratianu. Mai tin numai sa observ ca in famine, nu
gasea la toti membrii aceeasi intelegere pentru felul lui de
a fi, ca de exemplu la surorile sale Sabina si Pia. 0 nepoata
de sort nu se sfia in intimitate sa-1 caracterizeze ca pe un
om apatic, care la Florica_ se plimba, se duce in grajd, sta,
se uita la cate o tufa, atata tot; nu e nimica extraordinar
de capul sau. .De ce sa ne miram? In definitiv, nici Iosefina
nu a avut o opinie mai breaza despre Napoleon, iar ca §i ea,
infinite sotii si rude ale unor barbati politici ilustri si ale
unor luceferi ai stiintei.
Mai este de notat o ciudatenie particulara a lui I.I.C.
Bratianu: cand era afectat de un doliu mare oH coplesit de
griji grele, leacul sau vindecator era somnul. [ ...] Ca la
Conferinta Pacii putea sa ploaie cu note diplomatice
era de obste cunoscut ca el isi implinea somnul de dupa-mast.

232
www.dacoromanica.ro
Prefera s5 se culce de cu vreme, oricarei receptii sau festivi-
tAti, fiind matinal la trezire.
Fara energia brutala a lui Clemenceau si Lloyd George,
fAra" generozitatea lui Wilson si ingeniul lui Foch, cdt si farq
norocul Aliatilor, toate jertfele României ar fi fost zadarnice.
Norocul lor a fost i norocul natiunti romane. i acest noroc,
legat de norocul lor, e emanatia calitatilor individua1itäii lui
I. I. C. Bratianu.
Epoca Regelui Ferdinand se datoreste perseverentei susti-
neri, prin monarh, a lui I. I. C. Bratianu. Astfel a binemeritat
Ferdinand I, pentru neam i pentru tar& devenind nemu-
rifor. Meritul de a-i fi sustinut atitudinea perseverentd a so-
tului ei, pentru BrAtianu, nu e mai putin datorat energiei
marii Regine Maria. (Dar aceasth chestiune pretinde un ca-
pitol special.)

www.dacoromanica.ro
PACT DE NEAGRESIUNE CU U.R.S.S. - 1932
TITULESCU. DEMISIA MEA.

In 1932 eram in plin succes de a incheia un pact de tea-


gresiune" cu U.R.S.S. A doua zi dupa ce ocupasem Ministe-
rul de Externe, refuzat de Titulescu, se prezenta la mine
in minister contele Sembek, ministrul Poloniei la Bucu-
resti. Mi-a comunicat ca, prin initiativa Frantei, sunt in curs
tratative intre Po Ionia i U.R.S.S., pentru incheierea unui
pact de neagresiune. A fost invitata si Romania sá participe,
Polonia ldsandu-ne o saptamana sa ne hotaram etc.
I-am raspuns cà gdsesc ciudat acest ultimat, din partea
unui aliat. Voi studia dosarul in chestiune. Sub guvernul
Iorga fusese acceptat din partea U.R.S.S.-ului sa se
discute incheierea unui pact de neagresiune. Printr-unul din
minitrii nostri, acreditat intr-o tara nordica (Suedia?y, s-a
intrebat la Bucuresti raspunsul ce poate sag dea. Iorga,'dupa
obiceiul sau pripit, i-a dat inteleptului ministru de externe
Ghica628 instructia sâ raspunda ca vom sta de vorbd, daca
se recutioaste Unirea Basarabiei, altcum nu. La aceasta nu
a mai venit nici o declaratie din partea ruseasca.
Intre timp, guvernele francez si polonez au reluat ori
au continuat urmdrirea sondarilor. Atat ele cat i Rusia
doreau ca i Romania sa participe. Fireste ea am acceptat
numaidecat. Bineinteles, nu am mai pus in discutie chestia
Basarabiei, ci am cautat gäsirea unei formule astfel redac-
tate incat sa prezinte o interpretare corespunzatoare. Schimbu-
rile de propuneri au fost inlesnite datorita faptului cd am izbu-
tit ca Franta (Herriot)629 sa faca un iunctimm intre acoepta-
rea iscaliturii noastre de Care U.R.S.S. si a primirii semnä-
turii Frantei. Polonia i Franta faceau pe intermediarele.
Din partea noastra am redactat, in decursul negocierilor
trei formule care in textele cifrate transmise prin minitrii
nostri din Varsovia si Paris _aveau diferite denumiri pen-
tru uzul intern.
In toiul verii, ministrul nostru din Varsovia Victor/ Ca-

7,34
www.dacoromanica.ro
dere ne-a comunicat Ca Litvinov, comisarul pentru aface-
rile externe ale U.R.S.S., .11 invitase pentru o intalnire perso-
nala. Dansul, trecand prin Po Ionia spre Berlin, il ruga sa-1
insoteasca din Varwvia pana la frontiera germana, spre a
avea ocazia sa discute. I-am raspuns imediat cà are aprobarea
mea, luand ad referendumol tot ce-i va comunica Litvingv.
Cuno"§team priceperea §i abilitatea diplomatica a lui Cadere.
Intalnirea a avut loc iar Cadere ceru aprobarea sa refereze,
venind la Bucure§ti. A venit.
intre timp, cat au durat discutiile pe tema incheierii pactu-
lui de neagresiune", se instapanise un obicei straniu la mi-
nisterul nostru de externe. Titulescu, ministrul nostru, la
Londra i reprezentantul nostru la Liga Natiunilor, refuza sa
preia resortul. externelor (de trei ori). Insa, fie ca era la
Geneva, la St. Sebastian, la Gastein, Venetia ori la St. Mo-
ritz, staruia sa fie informat zilnio asupra celor ce se petre-
ceau la resort. Altfel, zicea el, nu poate sa-§i aranjeze tactica
la Londra. Bietul Gafencu631A, subsecretar de stat la externe
sub mine a dus-o nu greu, ci a patimit un adevarat
martiriu. Acest om echilibrat, cult, manierat i cuminte, sla-
bise chiar §i trupete de ve*nica iritare, incat jucau hainele
pe el. fmi repeta intruna:
Domnule prim-ministru nu mai suport. VA rog sa-mi
acceptati demisia.
D-ta suferi de grandomanie. Nu-ti dai seama ca Titu-
lescu nu are nimic contra D-tale? D-ta eti aua pe care o
bate, ca sa simta magarul §i sa-§i piarda rabdarea. Eu insa
ma voi supara cand voi voi, nu cand vrea el. Stai pe pace si
vezi-ti de treaba.
Nu era putin ceea ce ii ceream mult chinuitului Gafencu.
Dansul trebuia sa fie permanent gata ca, indata ce suna te-
lefonul, de undeva de prin Europa", sa sara la telefon si
sa-i comunice lui Titulescu ce s-a intamplat la minister in
ultimele 24 ore. Nu era destul cu atata, trebuia sa-i citeasca
textele descifrate ale telegramelor sosite din strainatate si
raspunsurile date de noi. Aceste operatil nu decurgeau insa
in tonul calm, oficial, obi§nuit intre inalh demnitari de stat".
Titulescu gäsea totdeauna multe de exceptionat. Ii intrerupea
pe Gafencu:
Nu asa, ci astfel, corecteaza, magarule; mutd cutare
cuvinte mai la urma (ori mai inainte; bine, boule, cum poti
comite a*a o tampenie! ...) i a§a, intruna.
Acestea se petreceau, la urma urmelor, in familie, dar
mai facea observatii histerice §i la adresa francezilor, ru§ilor
235

www.dacoromanica.ro
potonezilor; lapidar, brutal, caracterizand la telefon ministri,
natii, state, peste tan i munti.
Urmarea enervarii lui Gafencu a fost intre altele
cedarea IAA. de sugestiile" telefonice ale lui Titulescu si in-
dulcirea unor intorsaturi de fraze, prin schimbarea unui sau
altui cuvant. Astfel, redactand eu textul romaneste, acesta
era tradus in limba franceza. Gasindu-1 schimonosit, ziceam:
Pricep intentia, dar intentia mea e alta. Norocul meu
ca stiu si eu atata frantuzeste ca sa corectez asa cum cred
eu de potrivit avand eu raspunderea. E bine din punct de
vedere lingvistic i gramatical?
Da.
Ne-am inteles. Nu va mai truditi cu redactarea, im-
pacati-va i traduceti.
Vorbeam la plural cad, pe langa Titulescu, Gafencu tre-
buia sã sufere i calvarul secretarului general, Misu Arion, mi-
nistru, diplomat de cariera, om cu suflet arid de arivist, lip-
sit de vlaga dezbracat in cursul ascensiunii de cutezanta
sa sa gandeasca vesnie tremurand sa nu piarda cumva
bunele gratii ale lui Titulescu. Gafencu avea un dusman ar-
tist in acest colaborator", pe care nu 1-am schimbat, spre
a-I lasa mostenire, in rnomentul potrivit, acelui ce-1 proteja.
Un singur am intreg cu coaie, cum zice-se oarzan632 roma-
neste aveam la serviciul central, pe tanärul Creteanu;633
restul buni pentru sinecure de factori pentru transmi-
terea de note primite de la resort; prin diferitele capitale,
unde erau acreditati pe la legatii, ca ministri oH ca functio-
nari de diferite grade.
Se intamplase ca Herriot ne trimisese o lunga telegrama.
Aceasta fusese primita prin legatia franceza (Puaux634), fiind
cifrata cu cifru special. Redactasem raspunsul si fusese ex-
pediat fara arnanare. Resortul externelor imi rapea mai mult
timp decat celelalte cloud resorturi, impreund cu prezidentia.
Mai erau i auldientele, camera etc. Sosind pe la ora 41/4 la
externe, Gafencu imi comunica cum Titulescu Ii facuse pe
el si pe Herriot in fel si chip, de asemenea, privitor la re-
dactarea raspunsului nostru etc., astfel Ca dansul nu mai
suporta si ma roaga sa-i primesc demisia. A primit urmato-
rul raspuns:
D-ta iarasi ai un acces de grandomanie. Nu, D-le Ga-
fencu. D-ta vei demisiona impreuna cu mine. Nu e Inca mo-
mentul. InsA prea ti-ai pierdut nervii. Titulescu e la Gastein
iar D-ta Ii comunici textul lui Herriot si raspunsul nostru.
Adevarat ca nu mai exista diplomatie secreta", insa Herriot
236
www.dacoromanica.ro
foloseste cifru speciat, noili raspundem tot prin legatia
franceza cu cifrul kr. Iar Titulescu ne expune ca sä afle
ungurii si austriecii si nemtii continutul schimbului de tele-
grame. Caci evident, cand Titulescu cere din GasteinP35
ministerul nostru de externe, ungurii chearna mai intai la
telefon stenograful lor roman; de asemenea austriecii, si nu-
mai dupa ce stenografii s-au prezentat, apoi ne dau lega-
tura. Astfel se cunosc si injuraturile lui Titulescu, la Bu-
dapesta, Viena si Berlin. Ar fi mai simplu sa trimitem tex-
tele celor trei legatii, aici in Bucuresti. Prin urmare, nu te
rasa impresionat de istericalele lui Titulescu. Te rog spune-i
ca am dispus sa nu mai comunici nimic la telefon, caci altcum
te voi demite eu, nemaiasteptand sa-ti oferi demisia. Astfel
ma va injura direct pe mine si vom cruta o multime de pa-
rale, cheltuite 'Yana acum pe taxe de telefon cu Europa",
de cate o jumatate ora si o ora zilnic.
Maniu si Mihalache erau tinuti la curent, in fiecare zi
de mine si de Gafencu asupra tuturor chestiunilor de
importanta, de la externe si indeosebi asupra demersurilor
in chestia pactului de neagresiune"; de asemenea Regele.
Dispozitia si sabotarea lui Titulescu a fost manifestatä si in
momentul cand a decurs conversatia descrisd intre mine si
Gafencu. Abia ne rafuisem Ca suna telefonul, iar Gafencu
emotionat lua receptorul si-mi facu semn ca este Gastekul
-eare chearna. In proximul moment schimba salutari cu Ti-
tulescu si ii spuse precum ii soptisem eu ca imi preda
receptorul, eu fiind de fata. Nu am mai vorbit despre pac-
tul de neagresiune". tiam parerea si dusmania lui Titulescu.
El nu admitea, o data cu capul, sa stam de vorbd cu U.R.S.S.
si il critica pe Cddere (de fapt, pe mine), pentru intalnirea
lui cu Litvinov. De aceea, intrebandu-1 de sanatate, i-am atras
atentia ca, peste cateva zile, se deschide la Geneva sesiunea
Ligii Natiunilor. Prin urmare il intrebam daca ar fi ceva
de importanta , sa comunice sosirea si adresa lui din Ge-
neva. Dansul imi raspunse ca din cutare si cutare motiv, in
fine, nu va putea* fi de fata la Geneva. Statuintele mete re-
petate au ramas zadarnice. De aceea am fost silit sa-i trirnit
pe Mihai Popovici si pe Lugosanue36 la Geneva, spre a nu
ramanea fara reprezentant. _...---... -

Pentru a curma orice intriga din partea lui Titulescu si


spre a nu putea fi acuzat ca sunt bolsevizarit, am cerut Re-
gelui o audienta speciala. In ziva urmatoare, dupa masa, am
fost primit la Sinaia, impreund cu Gafencu si Cadere. Am
luat cu noi intregul dosar referitor la pactiel de neagresiune"

237

www.dacoromanica.ro
cu U.R1S.S. Regele era la curent, cl dorea apropierea de
Rusia i crearea unei atmosfere amicale intre noi i tara ve-
cind i fusese informat permanent. Totusi, dupa ce facusem
o expunere in rezumat, Ii rugai pe .Maiestatea Sa sà permità
ca situatia sa fie ilustrata, din etapa in etapa, prin Gafencu,
intregind-o cu textele de la dosar. In fine, Cadere a redat
conversatia lui cu Litvinov. Am subliniat rezistenta lui Titu-
lescu contra tratativelor cu U.R.S.S. , combaterea i sabotarea
de catre el a tratativelor in curs, privind pactul de neagre-
siune". La sfarsit am cerut ca Regele sa hotärasca, eu nemai-
putand lua altcum raspunderea.
- Regele stiind ca thinistrul nostru la Paris, Cesianu, so-
sise de o zi, cloud' in vacanta la Sinaia, suspenda discutia pan&
ce va fi chemat si el. Trimise dupa Cesianu si, sosind acesta,
Regele rezuma cele discutate panä atunci i hotari urmatorul
demers:
Cadere va pleca la Aix-1es-Bains,637 unde se va intalni
cu Litvinov, ca sa nu fie observata intalnirea, daca aceasta
ar avea loc la Geneva. Pe drum spre Aix-les-13ains, Cadere
se va abate pe la Gastein va informa pe Titulescu asu-
pra celor hotarate. Cesianu va pleca pe cat se poate de cu-
rand in doua-trei zile la Paris spre a-I inform a pe
Herriot. De altfel, Regele aproba tot ce s-a facut si spera ca
vom izbuti sa incheiem pactul de neagresiune" cu Sovietele.
Sarmanul Cadere, ce multumit a plecat, nebanuind ceea
ce Ii astepta. Plecand Ewa amanare, el a incercat sa execute
hotararea luata sub prezidiul Regelui, ca sa se continue tra-
tativele cu Litvinov i sa fie duse la bun sfarsit. Trebuia sa
soseasca la Aix-les-Bains pe ziva convenita cu Litvinov. Prea-
labil insa in urma instructiunilor primite tot din gura
Regelui trebuia sal se abata pe la Gastein, pentru a-I pune
la curent pe Titulescu cu cele decise. Sosind la Viena, Ca-
dere afla ed Titulescu venise acolo din, Gastein si se prezenta
la hotelul unde acesta descinsese (Grand sau Bristol). Titu-
lescu era la masa in societatea suitei sale (Nenisor, Buzdu-
gan638, Caius Brediceanu, ministrul Romaniei la Viena etc. ).
La intrarea lui Cddere, salutul sdu abia a fost prirnit
nici nu a fost poftit s,a se aseze. De aceea, simtind atmos-
fera ostild, s-a marginit a-I ruga pe Titulescu sa-i fixeze ora
cand 1-ar putea primi, avand sa-i comunice ceva din partea
Maiestatii Sale. La aceasta, Titulescu I-a bruftuluit, declaran-
du-i ca nu-1 intereseaza (C. Brediceanu mi-a confirmat acele
scene la care asistase).
Cadere mi-a tielefonat apoi ca Titulescu nu athnite inta1-

238
www.dacoromanica.ro
nirea eu Litvinov, este impotriva continuarii tratativelor, ca
i-a facut scene grozave, pline de cuvinte insultatoare etc.
I-am referit Regelui i 1-am pregatit ca se apropie timpul
cand ma voi vedea silit sa-mi dau demisia (Cele de mai sus
au premers in 1932 in relatiile pu Titulescu, Mihalache
Maniu, pana in preziva plecarii lui Mihalache cu Titu-
lescu la Geneva, Londra si Riviera, pe cand Maniu plecase
la Beausolei1639 chestiunea Skoda-Seletzki640.
Dupa discutia pe care o voi descrie avutd la Ministe-
rul de Externe i in preseara plecarii lui Mihalache, ii re-
ferii Regelui cä mi se pun toate piedicile ca sd nu pot izbuti
sa incheiem pactul de neagresiune" cu U.R.S.S. , caci si
Maniu i Mihalache s-au dat de partea lui Titulescu. Maiesta-
tea Sa trebuie sd fie pregatit ca nu voi putea evita demisia.
Regele mi-a spus ca va interveni pe langa Titulescu, printr-o
persoand, si sa mai astept. L-a trimis apoi pe Tabacovici641 la
Titulescu, intim al amandurora. Zadarnic. Dar am asteptat
linistit.
I-am spus insa Regelui ca. Titulescu nu va ceda i ca in
acest caz imi voi trage consecintele. Maiestatea Sa va trebui
sa-I cheme ori pe Titulescu, ori pe Manju, sa formeze gu-
vernul. L-am intrebat daca am reusit sa-1 conving cà va fi
necesard chemarea lui Maniu. Dupa ce s-a uitat un timp cu
capul plecat spre masa si cu buza inferioara bulbucata, dupd
cum avea obiceiul, mi-a raspuns:
Daca ar cere intereele tarii, da. Insa Dl. Maniu are
obireiul sa-mi tuna prelegeri. Nu cu placere, dar daca inte-
resul tarii o va cere
L-am asigurat ca va putea lucra foarte bine cu Maniu
(precum a si fost cazul, päna la incidentul absurd cu Gavrila
Marinescu642).
Impresurat de nemti,- francezi i englezi, .avand pe rusi
In spate, pe unguri, bulgari si sarbi in flanc, nazuinta lui
Carol al II-lea a fost sustinerea neutralitatii Tarii. Greseli in
politica interna i se pot imputa. In privinta politicii externe
insa, a incercat totul ce situatia neincetat labilä i-a facut
cu putinta.
Prin 1932 ajutat de straduintele mele a aprobat sa
se realizeze pactul de neagresiune". Fireste, criticele cã
asemenea pacte nu ofera nici o garantie contra unei even-
tuale agresiuni erau armele perfizilor, pe seama naivilor
si prostilor, Parc& Regele ori eu i colaboratorii mei ne-am
fi facut un singur moment iluzia ca, prin incheierea pactu-
lui de neagresiune", am fi asigurat Tarii o relatie de eterna
239
www.dacoromanica.ro
pace cu uriasul din rasarit? Insa acel pact ne deschidea largi
posibilitati de apropiere amicala si indulcea situatia de ten-
siune intre U.R.S.S. si Romania. Odata intemeiata apropie-
rea, se crea ambianta spre a ajunge deptat, treptat la o eu-
noa§tere reciproca si prin colaborare la o obligatorie
incredere. Tratand pactul de neagresiune", ma preocupau
din nou toate .acele idei ale caror realizari nu mi s-au parut
deloc iluzii d4arte in 1919, cand sprijinit de Lloyd George
am avut schimbul de telegrame cu Cicerin si 1-am trimis
pe Ciotori spre a lua contact cu rusii.
Ce perspective economice largi ni se deschideau! Con-
siderand chiar si numai tranzitul prin Romania, spre si din
U.R.S.S. , acesta ar fi insemnat o inviorare insemnata a re-
nasterii noastre economice. Contactul tot mai intim cu evo-
lutia U.R.S.S. ar fi asigurat paralizarea nasterii de curente
extremiste crearea de institutii cu adevarat democratice si
aplicarea cinstita a acestora, prin inlaturarea politicianismului
veros si a celei mai spurcate minciuni, a afisarii democratiei
de fraze, spre acoperirea celor mai nerusinate practici si abu-
zuri ale tiraniei de partid. Iar corolarul acelei colaborari ar
fi inflorit cu timpul spontan, prin inchegarea unei aliante
cinstite intre noi, . Mica Antanta, Bulgaria si U.R.S.S. Prin
aceasta viitorul tarii ar fi fost definitiv asigurat, contra tu-
turor grandomaniilor maghiare, oricat le-ar fi sprijinit ger-
manismul.
Nu am gasit intelegere in tara si spre a nu fi ostracizat
ca bolsevic", a trebuit sa ma refugiez prin actiunea hota-
ratoare determinand in sedinta de la Brasov a conducerii
ardelene fuziunea cu tarani§tii, trecand in bratele na-
tional-taränismului".
Combatând comunismul am staruit pentru pactul de
neagresiune. Nimeni dintre colaboratorii mei in afar&
poate de Gafencu nu au avut pricepere pentru tactica
mea in asa masura ca Regele Carol al II-lea. Titulescu, dupà
ce castigase de partea sa pe Maniu si Mihalache, a provocat
demisia mea in noiembrie 193200.
Cronologic, va trebui sa premit644 cele ce voi descrie eve-
nimentelor relatate in prealabil, in legatura cu pactul de
neagresiune" cu U.R.S.S. (Va trebui sa le intercalez la tim-
pul lor.)
Maniu ma invita, prin septembrie [1932], sa-i fac o ex-
punere asupra tratativelor cu Rusia. Gafencu a adus cu sine
la Maniu acasä, str. Clopotarii Vechi intregul dosar
si au asistat, chemati de mine, Mihalache, tefan C. Pop,
240
www.dacoromanica.ro
Costdchescu645, Mironescu646 i Mirto.647 S-au referit demersu-
rile tratativelor, act de act, in ordine cronologica. Pe la 71/2 am
trecut apoi cu totii la Ministerul de Externe, unde discutiile
au durat pAna la 1-11/2 noaptea.
La inceput Maniu mai fdcea cAte o observatie. Pe la 10
s-a intins pe un divan. Era obosit, cad petrecuse la un dan-
cing pana dimineata, privind dansurile. Fusesem i eu cu
el, insa am plecat pe la ora 1. Mihalache avea un carnet gro-
sut, in care nota sprinten tot ce spunea unul ori altul. Dansul
a facut fel de fel de obiectii. Lamuririle pe care le cereau
ceilalti i pe care trebuia sa le dam Gafencu i eu au
rapit timpul, incat ne-am pomenit ca se Meuse miezul noptii.
Milralache pleca in ziva urmAtoare cu Titulescu la Geneva,
Londra si Riviera.
Pe la miezul noptii Maniu se sculà. Ii aranjA frizura
cu piaptanul, apoi, luand o foaie de bloc, scrise o forrnulare
si zise.
Daca rusii primesc aceasta redactare, atunci conti-
nuarn tratativele, daca nu primesc, renuntam sa mai stam de
vorba.
Noi ne chinuisem cu trei nuante de redactari, ajutati de
francezi si de polonezi. Ne sileam ca implicit sa fie recunoscuta
Unirea Basarabiei adica Romania Unita in limitele ei et-
nice", ori in expresia natiunea romAna desilvársindu-si uni-
rea sa etnica" etc. etc,; fireste ca nu mai tin minte detaliile,
dar Gr. Gafencu le are. Rusii veneau cu contrapropuneri re-
dactate sobru
Propunerea lui Maniu insemna, pur si simplu, ruperea
tratativelor. Eu am incercat sa salvez situatia, spunand ca
nid un Oran, cAnd vinde un pore, nu da un raspuns atAt de
categoric incat sa alunge pe cumparatori. A intervenit i Ga-
fencu, apoi i ceilalti. Cu toate cà Maniu declarase categoric
aceastA" redactare, ori ,,rupere", totusi in timp de 1/2 ora
a mai modificat de cAteva ori textul sal initial.
Intre timp s-a intAmplat o mica ciocnire intre Mirto si
Mihalache. Mirto pledAnd pentru continuarea tratativelor,
Mihalache 1-a intrerupt, observAnd ea Titulescu e impotriva.
La aceasta Mirto a replicat:
Eu judec cu capul meu
Iar Mihalache:
Nu dau capul lui Titulescu pe zece capete ca al tau.
Dar Mirto prompt:
Fiecare judeca capetele altora cu capul sau, eu ma
incred in judecata capului meu

16 Memoril, vol. II 241


www.dacoromanica.ro
In fine, tot Mirto a pus astfel chestiunea, ca fiind noi
un partid democratic, respectam intotdeauna hotararile ma-
joritatii. Suntem cu totii unanim de parerea ca trebuie con-
tinuate tratativele. Numai Maniu §i Mihalache sunt in con-
tra. Ei vor trebui sa accepte opinia majoritatii.
Suportasem intrigile puse la cale de Maniu si de Mad-
gearu648 prin Gh. Crisan, Cornel Bianu51, sovatisti64" si altii,
contra guvernarii mele; am trecut linistit peste tactica im-
pusa de Maniu, ca toate anteproiectele de legi pana si
pentru starpirea viilor de producatori directi649 sa fie pre-
zentate cenzurii sale, inainte de a le discuta In Consiliul de
Mini§tri, fiind el prezidentul partidului.
Dupa ce ii tinusem la curent pe Maniu i Mihalache in
prealabil si nu au obiectat tot timpul nimic, contra nazuin-
telor mele, am perseverat toata noaptea, cu argumente, pen-
tru pactul de neagresiune". Cand Mirto ii facuse propur e-
rea, am raspuns:
Nu D-le Mirto. Ar fi destul ca singur Maniu, ori sin-
gur Mihalache sa fie impotriva i ar trebui sa renunt. Cum
insd amandoi vor sa impiedice incheierea acestui pact de
neagresiune" solidari cu Titulescu ar insemna sä nu-mi
dau seama de situatie, daca as continua tratativele!
Apoi, adresandu-md catre Maniu i Mihalache, am spus:
De- cand mi-ati promis tot concursul, silindu-md sä
primesc guvernul, m-ati ghiocelit65° din spate, m-ati chinuit,
tn-ati scuipat pe din dos. V-am tinut in spate guvernul si
partidul. Acuma insa rn-am saturat. Inchid discutia si, fiind
silit sd mai stau la minister, ca sä Wept sa se termine des-
cifrarea unor telegrame, va zic: noapte buna. Totodata va
aduc la cunostinta ca maine imi voi da demisia. Pregatiti-va
sa preluati guvernul. Noapte buna!
In dimineata urmatoare trebuia sã plea la ora 8 spre
Sinaia, ca sd sosesc la timp spre a asista la prezentarea nou-
lui ministru ceho-slovac, I. Seba. Drumurile nu erau inca
asfaltate. La ora 8 Lira 10', cand sa ma urc in masina, irni
telefoneazd Mihai Popovici Ca merge la prezidentie, spre a-mi
comunica un mesaj urgent §i important din partea lui Maniu.
Sosind la prezidentie am asteptat cu ceasul in mama pana la
8 si 10'. Atunci am coborat si, cand sa urc in masina, soses,e
Mihai:
Ce e Alexandre, doar nu vei face nebunia sa-ti dai-
demisia?
Ba voi continua sa fiu nebunul vostru!

242
www.dacoromanica.ro
Iuliu iti trimite vorba cà vrea sa se intalneasca cu
tine si sa te convinga
Convinga-1 acuma pe Regele Carol ... Adio, nu mai
am timp de pertractat.
Dupa ceremonialul cu Seba, a urmat masa oficiala i apoi
audienta mea de lucru. I-am aratat Regelui situatia. Maiesta-
tea Sa a straruit sa mai astept, cad va incerca sa aranjeze
lucrurile cu Titulescu, trimitand la dansul un om de mere-
dere (1-a trimis zadarnic pe. Tabacovici).
Dar sa revin la Cadere. Dupa incidentul cu Titulescu, de
la Viena, s-a dus la Aix-les-Bains ca sa se tina d. vantul
ce -1 avea cu Litvinov. TitulescU plecase din Viena la Paris.
Fireste ca nu s-a ogoit. Era permanent in legatura telefonicA
cu amicul sat' Stelian Popescu, incat Universul" devenise un
fel de monitor special al lui Titulescu. Fireste ca ii prezenta
ca pe marele om, pe cand politica oficiala a guvernului era
blarnata cu dibacie, printre randuri.
Iorga trecuse biroul de propaganda la externe. Eu 1-am
readus la prezidentie. Intr-o zi imi telefona Mihalache, de
la Londra, ca. Titulescu e foarte suparat §i pretinde ca pro-:
paganda" sa fie mutata din nou la externe. Dnã nu, atunci
Mihalache e hotarat sa-si traga consecintele.. I-am raspuns
ca nu pot sa implinesc dorinta lui Titulescu. Sa vina acasa,
sa primeasca portofoliul externelor, apoi faca ce va voi cu
propaganda. Nu puteam sa dau pe mana lui Titulescu i po-
sibilitatea de a contracara in presa straina [propriile] lui in-
trigi. Mihalache ma mai ameninta la sfarsit, ca daca nu ce-
dez, va fi si el silit,sa se solidarizeze cu Titulescu. I-am raspuns
cd a regreta, insa nu pot ceda.
Din Universul" ma informam zilnic asupra temperaturii
intrigilor isterice care il preocupau pe Titulescu. Pe atunci
el a -publicat faimosul sau interviu, prin agentia Reuter. Acest
interviu a fost i ramane un document clasic al timpului.
Prin el, ministrul Titulescu in functie la Londra i la Ge-
neva face obiect de critic& politica externa a guvernului
sa-u. Fireste, prin oficiul de propaganda am. dat raspunsul
cuvenit, destul de lamurit.
Intre timp s-a anuntat, pe ziva urmatoare, sosirea in Ora
a lui Titulescu. Era o zi de duminica; totusi aparu o editie
special& a Universului". Se anunta audienta lui Titulescu la
Herriot, cum a iesit bine dispus i le-a comunicat gazetarilor
cä nu e nici o neintelegere intre el si guvernul roman, ca
s-a inteles perfect cu D. Herriot etc. etc. Rezulta cd intele-
243

www.dacoromanica.ro
gandu-se Titulescu cu Herriot, guvernul din Bucuresti (adicd
eu) nu va mai avea ce zice si se va da dupd. par.
Noaptea, mai mult am bdiguit deck am dormit. Cu clat-
viziunea proprie stdrii dintre vis i viatd", Ii vedeam pe
Titulescu iesind de la Quai d'Orsay651 i parcd-1 auzeam cum
perverteste situatia in fata oamenilor presei. Simteam cd ma
asteaptd o mind, pe care amicul meu si al cauzei române
o va face sd explodeze. 0 simteam clar, M.A. a putea pre-
ciza detail. Dimineata thà trezii cu hotArdrea definitivd. Rana
mi-am fäcut toaleta, veni Gafencu, apoi St. C. Pop. Amândoi
supdrati, revoltati, voiau sd-mi aibe pärerea. Erau sub im-
presia stirilor din editia speciald a Universului". I-am ascul-
tat cdt i-am ascultat, apoi:
D-le Gafencu, al o dactilografa bund?
Cum sä nu ...
Te rog nu te boci. Du-te la externe si pregkeste-o
pe dactilografa. Vin i eu, indatd ce termin cu cei care ma
asteaptd in salonas. (Eram in catacombele celeste" de la
etajul I din casa generosului unchi Dr. Dumitrache Popovici
si a nobilei sale sotii Victorine n. Eftimiu).
Voiti sã dictati? ... La care, St. C. Pop:
Doard nu vrei sd demisionezi; Dar eu:
Ce-ti ndzdreste, Stefane?
Gafencu a mirosit Ca i se apropie dezrobirea. A plecat
vesel, ca din puscd. Am mers apoi i eu la Ministerul dc
Externe. In biroul ministrului, am inchis usa spre sald. L-am
poftit pe Gafencu sd se aseze la masa si dezbrdcat de veston
fiind foarte cald i-am dictat demisia, plimbdndu-ma.
Nu cred ca acel parafulger al istericalelor lui Titulescu
sd fi scris ceva mai cu pldcere in viata lui. Scria cu fata ra-
dioasd i numai deodatd a izbucnit intr-un hohot plin de sa-
tisfactie, cand i-am dictat:
... in politica noasträ extern& nu s-a putut infdptui ni-
mic mai important deck ideea acceptatd de toate perso-
nalitatile competente a D-lui ministru Pela652, cu privire
la crearea unui cod penal international. In rest, am stat la
remorca D-lui Benes". Cam acesta era textul, iar Gafencu
exclamd:
Ce se va enerva Titulescu!
Nu va afla deck dacd-i va comunica Regele (Fireste
cã a aflat si Titulescu i Pela e tutti quanti653, desi nu de la
mine).
Pe aand dictam, va fi fost cam pe la 1 01/2ll, deodatd
244
www.dacoromanica.ro
intra V. V. Tilea, prin usa dinspre sala descifrarilor. Foarte
indiferent, in aparenta:
Am trecut pe aici ... Dictati? Nu vä deranjez?
Deloc, dar te invidiem ca nu ai nimic de lucru la pre-
zidentie
E o telegrama? (aratand spre manuscrisul de dinaintea
lui Gafencu.)
Da, cand vom termina ti-o vom pune la dispozitie.
A plecat, iar eu am continuat sa dictez. Peste 20 de mi-
nute, pe aceeasi u§d ca Tilea, intra E. Mirto:
Trecand pe aid, am intrat sa va zic buna ziva.
Munciti, munciti?
Da, muncim. Aici nu mai inceteazd sosirea i expe-
dierea de telegrame, note etc. Ce bine e la resortul D-tale.
Trenurile rnerg de la sine. D-le Mirto, voi mai veni sa te
iau cam pe la 5, ca sa mergem impreuna la Sinaia.
Pe la 121/2 ne pomeniram cu Costica Anghelescu:
Trecand pe aici ... etc.
Pofteste, D-le Anghelescu, ce bine ca la ora asta gu-
vernatorul Bancii Nationale ne surprinde. Pot sd-ti ofer o
tigard. Nu ... D-ta nu fumezi deck dupa-masa. Inainte de
a pleca la Sinaia vin sa-ti cer unele sfaturi.
Pe la aceeasi ora suna telefonul cu disperare. Sinaia, Dl
secretar al Maiestatii Sale, spuse telefonista.
Alo?(
Alo, alo. D-le prezident, nu ati plecat?
Unde sa plec?
La Sinaia! DI. Titulescu soseste la 4.
Stiu.
Mai aveti 10 minute Ora la ora 1, cand pleaca ultimul
tren incoace. Daca nu va grabiti, pierdeti trenul.
Voi veni cu automobilul. Seara voi fi la Sinaia.
Dar la 4 soseste Dl. Titulescu. Nu-1 yeti putea primi
la gard daca plecati cu masina.
0 sa fii destui curteni pe peron i fara de mine. Mai
am de terminat unele chestii urgente. La revedere. (Am ase-
zat receptorul.)
Puiu" (Dumitrescu)654, vazand cá nervozitatea lui i sta-
ruintele raman zadarnice, nu a continuat. Cu toate intreru-
perile, pe la 21/2 am terminat dictarea, iar la ora 3 am luat
masa. Pe la 5 Tilea mi-a adus trei exemplare ale dactilogra-
mei. Exemplarul original il asezase intr-un dosar special. Cand
a intrat, 1-am intrebat:
E bine?

245
www.dacoromanica.ro
E birre.
Apoi am plecat la C. Anghelescu. I-am citit textul.
E bine?
E bine.
M-am dus la Mirto §i am plecat Impreuna. Pe drum a
citit §i el demisia 0 a fost de acord. Cand am sosit la Sinaia
era cam ora 9 0 am descins in vagonul ministerial, care ma
astepta in gara. Nu au trecut 10 minute 0 veni Madgearu,
apoi i Mihalache. Sosisera i ei din strainatate cu Titulescu.
S-a incins o conversatie banalä. Numai Mirto mai aplica
mici Intepaturi deghizate. Cella lti doi nu se avantau. evi-
tand sã manifeste opinii, ci balansau in echivoc neutral. Nu
§tiau de care parte vor cAdea sortii.
Dupa cca o jumatate de ora, tuna in casa Puiu".
D-le prezident, Maiestatea Sa va a§teapta cu masa,
pána la 9. Va rog sa poftiti numaidecat. Maiestatea Sa si
DI Titulescu va a§teapta.
L-am poftit in compartimentul vecin.
Nu pot veni in acest costum vechi de strada. Vezi si
D-ta, este o haina intoarsa. E i tarziu. Te rog sa-i predai
Maiestatii Sale acest dosar.
Vai de mine ... ce e? Doar nu e demisia ... atunci nu
o dau ...
Eu te rog, in calitatea mea de prim-ministru, ca pe
secretarul particular al Maiestatii Sale, sa-i predai acest do-
sar. Daca refuzi, am sa-1 trimit cu §eful Ineu de cabinet ca
sa-1 predea adjutantului de serviciu ori, in absenta acestuia,
portarului. .
Atunci a luat dosarul, intreband:
Pot sa vad ce este?
Eu nu iti cunosc atributiile, incat dupa ce vei ie§i de
aici, vei face ceea ce vei crede de bine.
A plecat. Dupa jumatate de ora s-a reintors.
Maiestatea Sa Va roaga sa veniti indata, fara a schimba
toaleta.
Vin, cu conditia ca Maiestatea Sa ma va primi singur_
(Convingandu-se ca discutiile sunt zadarnice, mi-a promis ca.
Maiestatea Sa ma va primi singur.)
Sosind la palatul Pele§, am urcat povestind, pAnd in sala
de receptii (cu acoperisul de sticla). Traversand sala, urea-
ram cdteva trepte in stanga, spre etajul II. Deodata ma oprii:
D-le Dumitrescu zisei pe aici e drumul la apar- ,
tamentele Maiestatii Sale. Noi am avut o intelegere, ca. Ma-
, iestatea Sa ma va primi singur.

246

www.dacoromanica.ro
La aceasta, el a inceput sä stäruiascA, sA ma ia cu buna,
ca eu sunt om generos, ca in afara de Titulescu nu e nimeni
la Maiestatea Sa. I-am ardtat punctul meu de vedere:
Nu vreau sgr am discutii cu Titulescu in fata Regelur.
Prea a* fi in dezavantaj. Caci euinu ma sfiesc a-i spune sincer
pArerea Maiestä-tii Sale, precum cred ea aceasta imi este princi-
pala datorie, fatA de interesele tarii *i ale Regelui. Tonul meu
insa nu-mi permite sa fie decAt cuviincios i atitudinea demna,
cum cred ca sunt dator sà o am, atAt fata de Regele tarii,
cat *i fata de functia ce o am in stat. Titulescu ii da drumul,
tip:a, se agita, sare, bAtAie, cla drumul unei avalanw de cu-
vinte, incat m-a* vedea condamnat sa fiu dezarmat *i sa tae.
Pentru Titulescu ar fi fost tot a*a de u*oard situatia, pe
cat de imposibild pentru mine. CAci el a obisnuit pe toata
lumea i pe Maiestatea Sa cu istericalele sale, cat si eu poza
de actor, care cople*e*te tactica cu scene bine jucate, inecAnd
orice posibilitate de discutie obiectivA, in contradictoriu. Prin
urmare 11 rog sA-1 informeze pe Maiestatea Sa cA-i stau la
ordine. Daea nu o face ori deed nu e dispus sA mA primeascd
singur, plec la gard, mA culc i apoi poate veni sA mA cheme
cd nu ma mai scol.
In fine, Dumitrescu a priceput. M-a anuntat i Maiestatea
Sa a cobordt. M-a primit intr-un birou din. etajul I. C.,)n-
ersatia a fost scurta:
VA multumesc cd m-ati primit. Ati citit?
Da, insA, D-le Vaida, s-ar putea gAsi o formula de
tranzactie
Maiestate, cunoa*teti toate etapele acestei crize Veti
judeca. Am stat ferm pe pozitie cat timp am avut de a face
cu Titulescu singur. DupA ce insd s-au intovAra*it cu el Ma-
niu i Mihalache, trebuie sa-mi trag consecintele. De altcum,
intrA dihonia in partid, in majoritatea membrilor. Zadarnie
am stAruit *i ati staruit i Maiestatea Voastra ca Titulescu sa
primeascd portofoliul de externe. DemisionAnd eu, Maniu va
trebui sd formeze guvernul iar Titulescu va fi fixat la ieslea
externelor. Vor trebui sA dovedeasca ce *tiu i ce pot, nu
prin intrigi i critici, ci purtand rAspunderea.
Dar suntem in preajma sosirii fiului meu (din Flo-
renta) *i a zilei Regelui. Cum sa se aranjeze o criza de ca-
binet?
Maiestate, eu imi voi indeplini toate datoriile proto-
colard, parcA nu a* fi demisionar. Voi fi la garA spre intAmpi-
narea Altetei Sale Regale a Priritului, voi adresa MaiestAtii
Voastre felicitArile in numele guvernului., voi rosti discursul

247
www.dacoromanica.ro
I

radiodifuzat la masa festiva iar apoi luni cerandu-mi de


pe acuma audienta ma voi prezenta la Maiestatea Voastra
spre a-mi primi demisia.
Stateam amandoi in picioare, in tot --decursul audieatei.
Regele, atunci mi-a dat mana, zicandu-mi:
Noapte burial
Si intorcandu-se in usä:
Mai gandeste-te, D-le Vaida; la nuit porte bon consei1655.
Maine zi, de la gara, dupa primirea PrintuIui, rn-am dus
la vila Tabacovici, uncle loculia Titulescu. M-a intampinat ca
de obicei, imbratisandu-ma cu efuziune si sarutandu-ma; pe
amandoua fetele:
Saruta-ma, pupa-ma!
L-am sarutat si eu.
Mai saruta-ma!
Asa, de cateva mi. Eu atunci:
Bine, D-le Titulescu, ce sa ne tot pupam barbatii in-
tre noi?
Da, tu nu ma iubesti. Ti-ai dat demisia, nu ai venit
nici la gara, nici la masa, nu ma. iubesti. De ce nu ma iu-
best? etc. etc.
In fine, ne-am asezat. Au urmat reprosuri pentru cá imi
dadusem demisia, staruinta sa nu perseverez, sa o retractez.
Repetarea ca nu-1 iubesc, pe cand dansul ma iubeste. In
decursul expunerii cand sarea in picioare, se plimba tipand
prin odaie, cand se aseza din nou, apoi se arunca pe pat, in
fine, isi juca toate ponturile repertoriului obisnuit.
L-am ascultat linistit. Cand si-a suflat toata nervozitatea,
am ajuns in sfarsit la cuvant. I-am aratat ca dupa ce diver-
genta de conceptie dintre noi a izbucnit in public prm
publicarea interviului dat de dansul agentiei Reuter" iar
demisia mea fiind deja ajunsa la cunostinta publicului din
Ora si din strainatate, revenirea asupra acestei demisii ar
insemna sa ne prezentam, in fata tuturor cancelariilor din
lume, ca o Ora de copii. Pe deasupra, declaratiile pe care
le-a lacut gazetarilor, iesind de la Herriot si publicate in
Universul", prezinta situatia asa Ca guvernul roman (adica
eu in cazul dat) ar fi acceptat punctul de vedere al lui Titu-
lescu, ceea ce nu e cazul, cad eu nu mi-am schimbat con-
vmgerea despre interesul tarii, in incheierea pactului de
neagresiune" cu U.R.S.S. Litvinov, polonezii si Herriot ar
. crede ea sunt un om lipsit de seriozitate, daca nu mi-as sus-
..
tine demisia.
Cu toate Intreruperile si vaicarelile lui Titulescu, am reu-
.

248

www.dacoromanica.ro
slt sd-mi expun ceea ce am redat mai sus, in rezumat. Titu-
lescu tot nu s-a dat batut. A scos din portofel o foaie de
bloc, cam cat o carta postala:
Iata zise el I-am pus pe Herriot sa-mi dea in
scris aceasta declaratie. E chiar propriul sau manuscris. Am
sa ti-o citesc:
Si mi-a citit (redau esential): Franta recunoaste dreptul
Romaniei de a proceda dupa cum crede cã interesele sale o
cer si nu are nimic impotrivä sa se procedeze astfel ..."
Vezi continua Titulescu relatiile noastre cu Franta
raman neatinse, incat nu ai nici un motiv sä demisionezi.
Eu insa simteam Ca ceva nu este in ordine i intinsei li-
nistit mana dupa hartia, pe care nu putea refuza sa rni-o
predea. SA o citesc i eu" zisei i citii textul lui Herriot
cu viu grai. Spre surprinderea mea, dupa ce acesta ii sta-
bilea parerea fireasca, referitor la Romania (textul citit de
Titulescu), continua si termina: Franta ii rezerva liberta-
tea de a proceda astfel precum o cer interesele sale". Fara a
remarca falsificarea ce o comisese Titulescu prin retacerea
pasajului final, zisei:
Da, asta inseamna ca Franta va incheia pactul de nea-
gresiune cu, U.R.S.S. I, de asemenea, Polonia. Pe noi ne
lasa in grija sortii, dupa ce Herriot fusese destul de generos,
sa ia fata de U.R.S.S. atitudinea de a cere tin iunctim
a iscaliturii Frantei si a Romaniei. En fin seul$656.
Titulescu, jenat, nu a mai insistat.
A urmat apoi guvernul Maniu, iar Titulescu a fost astfel
silit sa ia portofoliul externelor i toate raspunderile pentru
politica externa. Epuratia", obisnuita de cate ori se schim-
bau sefii, a fost una dintre indeletnicirile lui favorite: mu-
tari, avansari, numiri de titulescieni". Savel Radulescu657 era
subsecretarul sail de stat i paravanul la externe. Prin
Pau1-Boncourt658, amicul si aliatul sal i prin Sorant care
a incheiat pactul de neagresiune" cu U.R.S.S. in numele
Frantei Titulescu a stiut sa pund la cale ca cinstitul mi-
nistru Puaux sa fie mutat din Bucuresti i avansat ambasador
al Frantei la Viena. Puaux imi fusese un bun ajutor in tim-
pul tratativelor cii Litvinov. La Bucuresti fu numit un om
fara vlaga care se spunea in cercurile de la Ministerul de .
Externe nu expedia nici un raport la Paris fara aprobarea
lui Savel Radulescu, iar acesta, raportand telefonic lui Ti-
tulescu in strainatate, cerea in prealabil aprobarea textului.
Taraganandu-se astfel lucrurile, pe cand Titulescu a in-
249
www.dacoromanica.ro
trat in contact per;onal cu Litvinov, Sovietele nu au mai
avut interes sa incheie pact de neagresiune" cu Romania.
Ii incheiasera cu Franta si Po Ionia. Iar mai tarziu, au in-
cheiat alianta de amicitie cu Germania, in urma careia nem-
tdi au ciungärit639 Cehoslovacia i Ardealul, nemaivorbind de
Basarabia.
La Liga Natiunilor, Titulescu se ferea sâ faca cunostint&
personal& cu Litvinov. Neputand ins& evita intalnirile
dupa ce se cunoscusera, la sfatul lui Mihalache a ajuns
atat de amorezat de el incat 1-am facut atent imi povcsti
Mihalache sä nu exagereze".
Nu mi-am putut explica motivele determinante ale ati-
tudinii lui Titulescu, de a, torpila tratativele mele cu U.R.S.S.,
pentru pactul de neagresiune". Maniu i Mihalache, infor-
mati de mine si, la inceput de acord, s-au dat de partea lui,
ceea ce a provocat demisia mea. Pe Mihalache 1-a putut orbi
Titulescu, relativ usor. Atitudinea lui Maniu nu mi-am putut-o
explica cleat prin vesnica lui preocupare de a-i face greu-
tati lui Carol al II-lea. Caci trei firi de dictatori ii revendi-
cau conducerea tärii: Carol II, Maniu si C. Zelea Codreanu.
Fiecare ii avea repertoriul de lozinci demagogice: Regele
reformelor democratice"; reprezentantul constitutionalismu-
lui englez (in Romania) si al moralei crestine si al convin-
gerii cA o natiune, fie chiar numai de 15-16 milioane, care
nu vrea sa-si märeasca teritoriul in infinit e menitä sa clispara,
si Statul Legionar", nebulos, mistic, dictatoric, reprezentat
de Capitanul".
Acestea erau componentele timpului, care trebuiau molco-
mite, spre- a putea guverna. Frivolitatea puerila a mediului bu-
curestean, de versatilitate proteic&660 superficialà, grandomania
semidoctismului lipsit de seriozitate a celor mai multi oameni
politici, publicisti etc., pasiunea i interesul egoist de a slabi
pe contrariul politic prin calomnii i intrigi ale politicia-
nismului de partid erau, sunt i vor ramane componente
minore ale aparatului de piedici, cu care am avut zilnic de a
face, toti cati faceam politica activa.
Titulescu a fost incontestabil un om genial, in sensul unei
intelectualitati sclipitoare si a unui talent oratoric unic, al
epocii sale. Cati oratori de mare renume nu mi-a fost dat sa
aud! Titulescu a fost ins& dupa gustul si judecata mea
superior tuturora. Ceea ce trebuie remarcat in beneficiul sat
este ca nici figura, nici vocea nu-i veneau intr-ajutor, spre a
produce efect. Totusi, fascina. Pe cand era ministru de finante
luase cuvantul la legea reformei financiare .Nici ca se putea
250
www.dacoromanica.ro
o tema mai arida si nepopulara. Opozitia P.N.R. si P. Taranesc,
hotarasam fireste cã nici un ministru nu va fi aplaudat, din
contra. edearn in al patrulea scaun, la dreapta de la tribuna
sit aveam rolul de a da semnalul de dezaprobare, ori de apro-
bare in sprijinirea intrerupâtorilor. Ar fi trebuit sa-1 agasam
si pe Titulescu. Cu cat se incaliise in. expunere cu atat mai
asculta intreaga opozitie. Izbutise sa ne formeze in
asa masura incat admiram pe artistul cuvantului. Aveam sen-
timentul net Ca ar fi o neomenie sa nu-i recunosti omului ceea
ce merita. Cumulandu-se acest sentiment si admiratia pentru
prestatia in desfasurare a marelui artist, rn-am pomenit in-
tr-un moment ca mainile mele incep sà aplaude, iar pilda mea
fu imitata de intreaga incinta rnajoritate si opozitie cu
insufletire. La Cate ocazii nu a mai secerat dansul astfel de
succese record!. Nu numai in tara, ci i ia Liga Natiunilor
de exemplu cand 1-a dat gata pe Apponyi discursul säu
rdmane un exemplu de oratorie clasica661.
In discutii personale dansul jongla intre pupaturi si in-
juraturi, intre ton sentimental si brutalitate, ramanand in li-
mitele admisibilului, suportabilului, Meat nu cred sa fi indis-
pus pe cineva nici chiar pe irascibilul in exces, Iorga in
asa masurd incat sa-i fi purtat rancoare20). Fireste Ca Titu-
lescu avea si arta de a individualiza ton, cuvinte, patos, de la
om la om. Cu toate Cate au fost intre noi, relatia personala a
ramas amicala. Dupil ce ma calarise el, acum imi luam revansa,
caCi tachinarea ce se desfasura spontan intre noi era chiar
o placere. Tin sd mai descriu clouä intamplari in legâturd cu
Titulescu.
Era spre .capatul guvernarii mele din 1933. Paul Boncourt
fusese la Bucuresti, Aflasem cà dupa ce se despartise de dom-
nul care fusese detasat pe langa el se retrase in apartamen-
tul ski de la hotelul Athénée Palace. Terminase cu receptiile
si banchetele din ziva aceea. Totusi, dupa ce trecuse timpul
util, ca sa se creada neobservat; si-a imbracat fracul si a vi-
zitat-o pe D-na Lupescu. Faptul acesta, in aparenta neimpor-
tarlt, Isi avea pentru mine semnificatia. Er-a un simptom ca
Titulescu cloceste ceva. (Pe timpul guvernarii lui Maniu, Mi-
ronescu062 fiind ministru de finante, am fost silit sa punem la
dispozitia (ei, da!) a D-soarei Ventura603 10 milioane lei pentru
a-si realiza teatrul. Nu in rate, ci deodatä, caci altfel se su-
path Paul Boncourt si ne face buclucuri la Liga Natiunilor,
m Mc sa ne ajute. E metresa lui, ne asigura Titulescu. Metresa?
El la Paris si Geneva, ea la Bucuresti? El hodorog, ea climac-
terica i cu reputatia de lesbiand ocazionala. (Titulescu nu a

251
www.dacoromanica.ro
admis plata sumei in rate caci in urma unei crize de gu-
vernare Sappho"664 s-ar fi putut sa ramana de paguba).
Titulescu facea mare taraboi prin presa pentru pactul
balcanic". Mica Antanta" mai avea un rost contra ungurilor.
Pactul balcanic" nu era si nu putea fi o sperietoare contra
Germaniei i Rusiei i s-a dovedit ca a indeplinit numai rolul
de narcotic, pentru flusturatica opinie publica" din capitald
si din cluburile i cafenelele din provincie. Lozincile cà marii
nostri aliati" (cu nici unul nu aveam nici o alianta!), Mica An-
tanta" i pe deasupra pactul balcanic" serveau numai iluzia
securitatii". Si de asemenea convent-ul" Ligii Natiunilor,
pactul Kellog"665 etc. Bucuresteanul se simtea tare, Titulescu
stia ce face". Iar Titulescu se hodinea". Spre incorona
opera pactului balcanic", a pus la cale intalnirile regilor Ca-
rol al II-lea si Boris al Bulgariei, pe Dunare. Bulgaria infeu-
data Germaniei, nol alergand dupa Rusia i francofili, cu ac-
centuata admiratie pentru Englitera.
Nu a fost prima i, sper, nici ultima farsa politica pe care
am savurat-o asistand. Ori ai umor i faci politica, ori te Ca-
lugaresti. Publicul se insufleteste- de f arse, luandu-le in se-
rios si lasandu-ti ragaz sa poti face reforme necesare, admi-
nistrative, financiare, asigurari sociale, chiar si ate- ceva bine
in politica externa pentru tara.
Titulescu era pasionat regizor. $i dusu-ne-am la Giurgiu,
unde debarcand regele Boris, in sunetele imnului trecu
in revista compania de onoare. Apoi, ne-am imbarcat i, cu
aceeasi ceremonie, am trecut la Rusciuc. Dupa terminarea re-
prezentatiei protocolare, cu Regele nostru in frunte, ne-am
urcat pe vaporul romanesc, impreuna cu inaltii oaspeti bul-
gari. $i luatu-o-am apoi in sus pe Dunare, in timp ce s-a servit
masa regalà.
' Dupa pranz, Titulescu, Savel Radulescu, Musanov666 i cu
mine, ne-am asezat pe punte, pada ce regii au petrecut", in
cabina regala. Dupà aceea ne-am coborat tuspatru in cabina lui
Titulescu. Musanov era un om foarte simpatic si in acelasi
timp iti lasa impresia ea este din generatia -2- tot mai rara
care a beneficiat de cultura clasica i Hterara. Dovedea ea
dispune de spirit si cie predilectie pentru a uza de umor cand
situatia, in urma discutiei, ajungea incurcata ori penibila.
Titulescu a deschis focul cu toate mitralierele vervei sale
de vrajitor prin vorbe. Musanov asculta linistit i raspundea
concis i fara emotie. Avantajele pe care Titulescu i le flu-
tura pe dinaintea fanteziei, ca o fata morgana (in Banat se
zice apa mortilor"), importanta solidarizarii in Frontul Bal-
252
www.dacoromanica.ro
canic", prin atasarea si a Bulgariei, nu-1 emotionau atusi
de putin, nici nu-1 impresionau. Ii formula foarte politicos
refuzul, dar nu ceda o iota din non passum667. Savel tacea
si taceam i eu. 0 singurd data, când Musanov facuse o pauza
cam lunga, ma amestecai in discutie cu cateva cuvinte, remar-
cand ce frumos ar fi ca i Odle noastre sa fie cuprinse de o
atmosferà atAt de amicala, cum e cea care stapaneste intre
noi. Vorba de claca. Bulgarul precum Ii spusei ulterior lui
Titulescu pe cand asculta declaratiile de amor; se &idea:
toate bune, dar eu trebuie sa ma reintorc la Sofia si Boris
de asemenea. Iar acolo avem diferiti comitagii668, italieni, so-
vietici, macedoneni. Nu putem avea divergente de pAreri cu
ei, nici Regele, nici eu. Apoi de, suntem i noi bulgari i -ne
gandim la Cadrilater."
Dupa ce i-am debarcat pe.bulgari, ne-am urcat la Giurgitf
in trenul regal. In drum spre Bucuresti am avut mai int:Ai o
conversatie, in compartimentul meu, prin care rn-am convins
ca succesiunea guvernului o aranjasera la Paris, Duca si Titu-
lescu, bancherii i Boncourt. Fireste ea a fost departe de mine
sã adrestz intrebari directe. Am discutat situatia din Franta
si de la noi.
Dar, crick de dibaci era Titulescu, tot nu putea sà riste
a doua card cu mine, ceea ce incercase la timpul sau neiz-
butind insa cu declaratia scrisa de insusi Herriot (preve-
derile mele au fost ulterior confirmate printr-un articol din
Revue des deux mondes", de R. Pinau, cu ocazia asasinarii
lui Duca).
Am trecut apoi in salonul vagonului, unde se aflau doi
ofiteri din suita regala. Evu generalul Uica si aghiotantul
sau. Acest general Uicd poate sa fi fost un distins soldat. Ca
om politic a fost cel mai tampit dintre numerosii demnitari
cu care am avut contact in viata. Voi insira cateva experiente
in alt Mc. De altcum i episodul petrecut in vagonul salon, pe
drum de la Giurgiu la Bucuresti, Il caracterizeazä.
Titulescu nu era in dispozitie prea buna dupa esecul dis-
cutiilor cu bulgarii. Când cAratorise din strAindtate la Sofia,
spre a pregati atmosfera, mult trâmbitata a uniunii balcanice",
studentii macedoneni din Bucuresti i-au facut cea mai pe-
nibild surprild. In preseara sosirii lui in capitala Bulgariei au
inconjurat pe gardianul din fata legatiei bulgare, impiedi-
cându-1 sa poata telefona. Au spart cateva geamuri cu pietre,
apoi, ineolonându-se, au mers, cântánd la Universul", unde
1-au aclamat pe marele patriot", Stelian Popescu. Fireste,
publicuL gut-à-cased, de pe strAzile i bulevardele bucurestene

253
www.dacoromanica.ro
ca intotdeauna s-a alaturat studentilor, fära sa stie
ceea ce se intamplase. Aclamat, directorul Universului" a pri-
mit ovatiunile studentilor si le-a multumit frumos", fard a
banui antecedentele. Universul" era toba mare a reclamei lui
Titulescu a outrance669, Stelian Popescu fiind i prieten intim
personal cu Titulescu. Sustinea insa si cauza macedonenilor",
mai mult din interesul reclamei patriotarde si al tirajului,
deck din convingere. Universul" dispunea de cele mai co-
mercializate practici administrative si redactionale.
Sarmanul Titulescu, sosind la Sofia, ne putem inchipui cat-
de incantat va fi fost, afland cele petrecute .in preseara in
Bucuresti. Mironescu era ministru de interne. Revoltat, imi
comunica dimineata cele intamplate, terminând cu reprosuri la
adresa Sigurantei", careia va trebui sa-i punem la dispozitie
londuri, ca s poata fi informata pe viitor, cand se pregatesc
astfel de inscenari. I-am raspuns zambind:
Se vede ea D-ta ai fost, incepand de la liceul din Bo-
tosani, pand la diploma din Paris, intotdeauna un student
model. Sa-ti spun eu care am fost vesnic un revoltat si
complotist cum au procedat bãieii. Organizatorul le-a spus,
separat, la doi insi: iei langa tine 10-20 baieti i vei fi in
punctul cutare, din strada cutare la ora 81/4, Cu pietre in bu-
zunare. Vii din star-1ga (Celuilalt i-a dat aceleasi instructiuni,
insa vii din dreapta). Ne-arn inteles? Da, dar ce pregatesti?
Vei vedea. Restul s-a desfasurat de la sine.
Asa se aranjeazd lucrurile acestea, D-le Mironescu.
Fireste cã Siguranta vrea fonduri, dar nu i-ar fi de nici
un folos., in afard ca ar beneficia cativo insi.
Asezandu-ne cu Titulescu in salonasul unde in afara de
generalul Uica mai erau un ofiter superior (colonel ori
It. colonel) si.sefur de cabinet al lui Titulescu Si al meu (Misu
Anion), conversatia se invârtea la inceput in jurul impresiilor
ce ni le facusera bulgarii. M-am fololsit de ocazie spre a-i
servi lui Titulescu o lectie intuitiva, din care sa profite a-ai
cunoaste tara i obiceiurile parnantului, ca sä stie cu cine are
a face indarkul frontului ski de larmuitoare i subtila diplo-
matie. Cat nu avusesem eu de suferit i pentru Titulescu, din
partea generalului Uica, seful regimentului de graniceri si co-
mandantul capitalei! Voi cauta sa reproduc conversatia
in oratione recta370, pe cat se poate de fidel. Sunt vorbe care
nu se uita!
A.V.V.: Ei, pe bulgari nimenea nu-i cunoaste asa de
bine si nu-i stie trata ca Dl. general Uica.

254
www.dacoromanica.ro
Inca: (S-a i ambitionat, umflandu-se in pene). Da,
am avut ocazie sa-i cunosc, pe cand am starpit
comitagii in Cadrilater. Treceau frontiera
noaptea iar dimineata dispareau. Patrulele mele
de graniceri nu-i puteau gasi. Perchezitille do-
miciliare, din casa in casa, erau far& rezultat.
Odata mi se anunta ca au dat de urma unui
comitagiu, care s-a ascuns intr-un put sec pa-
rasa. Simplu! Dau ordin, se aruncd pietre si
parnant peste el, pana se umple putul.
Titulescu: Cum? Pe omul viu? Fara ancheta?
Uica: (Cu compatimire in voce si gest)... Anche-
tä! ?
A.V.V.: Dar cea cu salcamii, D-le general? ...
Inca: Da, erau semnalati mat multi comitagii. Pre-
zenta lor era constatata, caci au fost observati
si lasati sa treaca, Au fost perchezitionate toate
casele, grajdurile, ungherele. Nimic. I-a inghitit
parnantul. Atunci, un granicer privind intam-
plator in sus, observa ca ei erau ascunsi in
frunzisul des al salcâmilor batrani. Ordin: jos
cu ei.
Titulescu: Si cum i-ati coborat?
'Oka: (Cu un zambet compatimitor) Simplu de tot.
Cate o impuscatura pentru fiecare a fost de-
ajuns.
fitulescu: Cum?
Uica: Ca pe vrabii.
Titulescu schimba la fete.
A.V.V. Dar aceea cu ciobanii?
Uica: Aflasem Ca la un post bulgar de granita, sol-
datii graniceri sunt comitagii. S-a aranjat. In-
tr-o noapte, de-ai nostri, imbracati ca ciobani,
cu cojoace marl, i-au dat gata, ca sa le treaca
pofta.
A.V.V.: Dar cu acela ce se furisa la nevasta-sa?
Inca: Era sa uit. femeile bulgare sunt sotii
foarte credincioase. Observasem cà una al
carei barbat trecuse in Bulgaria, era insarci-
nata. Eram convins cà barbatul ei se tinea de
comitagii si trecand frontiera petrecea
noaptea cu dansa.
0 patrula a facut petchezitie, fàrã rezultat.
Cine te-a umflat? Barbatul tau? Ca incoace,
255
www.dacoromanica.ro
ca incolo... granicerul i-a tras un picior in
burta..."
Titulescu: Cum? Unei femei insarcinate? (fata lui Titu-
lescu era crispatä de groaza).
Uica: Da, desigur. Ea a marturisit apol, ca barbatu-
sau o vizita noaptea i pândind casa 1-am
prins.
Asa am starpit pe cornitagii. Trebuia sa
stie omul cum sunt de tratat.
A.V.V.: ,Cu unul din satele marl alti avut insucces, 'Ana
ce.
Uica: Adevarat. A fost satul X. Orice faceam nu le
puteam da de hac. Niste incainiti. Atunci am
dispus ca o companie sã intre in sat si ca nici
o femeie intre 15 si 60 de ani sa nu fie cru-
tata. Sa le ia baietii pe rand.
Titulescu: Extraordinar, grozav! (fata i se stramba si tot
corpul ii zvacneste).
Uica: Dupa 24 de ore in-au implorat in genunchi sa
retrag compania, lagaduind sa-i extradeze pe
cornitagii. Asa trebuie procedat cu comitagiii.
, Comitagiii" erau tarani refugiati de groaza lui
Uica. Ei se furisau peste granita, venind la familiile bor. Dar
Uica trebuia sa-si castige merite in fata bucurestenilor. So-
sind la Bucuresti, ii spase lui Titulescu la despartire:
Cred cä esti edificat. Cu astfel de colaboratori cu
traditii si practici din razboiul de 30 de ani, cum vei
realiza blocul balcanic"? Ce am avut de furca cu el
iti voi spune ocazional.
E de necrezut! i se mai lauda...
Titulescu suferea din nastere de criptorhidie°71. Aceasta
explica perrnanenta lui labilitate psiho-patologica. Pe timpul
cand la extirpari totale ale uterului, unii chirurgi extirpau
Si ovarele, avusesem ocazia sa observ grozavele simptome de
isterie, care se iveau pe urma acestei castrari. Titulescu nu
numai cd era span si avea vocea de clapon, dar intreaga lui
configuratie anatornica prezenta tip si 1inli feminine. Curba
bazinului si a feselor, a femurelor adipoase, sanii ii imprimau
acel caracter, incat fotografia luata la Lido, in Venetia, unde
se scaldau cu Lugosanu reprodusa in Universul" ori Ade-
varul." impresionast, starnind aceeasi impresie, pana i lui
Calinescu672, strain cu totul de problerne anatomice.

256
www.dacoromanica.ro
Cei din anturajul sal spuneau ca Titulescu ii angaja la
hotelurile unde descindea compartimentele din dreapta
din stanga lui, ca sd nu fie deranjat prin vecini. La Geneva Ii
trezea noaptea secretarii si le dicta ori statea de vorbd cu ei.
Acestia s-au aranjat incat, sub pretext cd nu se gasesc camere
libere, se adaposteau in hoteluri indepartate.
Marota lui era vesnica preocupare ca sa nu se raceasca".
Suferea de otite, incat doctorul Dumitrache Popovici singur i-a
facut tot atatea paracenteze ca profesorul Henric Naumann din
Viena i alti specialisti de prin Paris, Geneva, impreund. Cauza
nu era insa curentul", ci prostul obicei de a priza tutun, prin
care ii irita parmanent trompa lui Eustachi673 si urechea in-
terna. Era penibil sa vezi cum i se scurgea prin nari lichidul
brun, pe care uita, in conversatie, sd-1 stearga cu batista,
pand ce ii faceam atent.
Cand cu vizita regelui Alexandru al Iugoslaviei la Sinaia,
dupd plecarea inaltului oaspete, Titulescu trimise dupa mine.
L-am gasit la vila Tabacovici intr-un hal de disperare. Statea
intins pe pat, intr-o caldurd insuportabila, de 26-28°, im-
bracat in jachetà, cu gulerul tare, incheiat si se vaicarea gee-
mand. Nu a fost chip sa se dezbrace, ca sa nu raceasca", nici
aerisirea nu o permitea. Simptomele erau dare. i el Ii tia
diagnoza i ipa dupa doctorul Popovici. Chemat telefonic,
cu toata vremea urata, acesta sosi pe la 91/2 seara. Mai intai
ii eliberd de gulerul scrobit, nu izbuti insa sa-1 induplece sã
dezbrace jacheta. Constata necesitatea interventiei si-si pre-
OH in mare liniste instrumentaful, pe cand Titulescu gemea
se vaita de durere.
Fiind toate pregatite, Popovici ma puse sa-i tin capul bol-
navului, ca sA-i poata face anestezia. Titulescu vocifera In-
truna: Ma tai? 0 sa ma cloara? Vai, vai ..." Asa au mers tot
timpul bocetele, insa Popovici era obisnuit cu plansetele lui
Titulescu. Calm, il molcomea, asigurandu-1 ca nu-1 va durea.
Apoi ordona: Tine-I capul, Alexandre, ca sa pot vedea daca
anestezicul ai-a facut efectul. L-am prins zdravan, Popovici
i-a facut paracenteza, fdra ca pacientul sa fi simtit. Puroiul
s-a scurs, durerea s-a alinat iar bietul om s-a
Titulescu, ajungand ministru e externe in cabinetul Ma-
niu, care mi-a urmat, nu si-a putut schimba imediat atitudinea
veche in contra pactului de neagresiurie" cu Rusia. Cand, dupa
trei luni, s-a provocat criza de guvern, prin Mihalache i Ma-
nia din cauza ordinului de Anul Nou al lui Gavrild Mari-
neseu, a urmat din nou in ianuarie 1933 guvernul

17 - Memorii, vol. II 257


www.dacoromanica.ro
prezidat de mine. Apoi guvernul Duca, iar dupa tragicul star-
ital acestuia, guvernul Tatarescu.
Titulescu a ramas ministru de externe i, pe Incetul, a
incercat apropierea de U.R.S.S. Se zvonea ca ar fi sugerat
ideea unui angajament in conversatii personale cu reprezen-
tantii Rusiei la Geneva, in sensul Ca Romania pastrand neu-
tralitatea, in caz de agresiune german& armatele rusesti sa
poata intra in partile nord-vestice ale tarii. Am discutat a-
ceasta eventualitate cu dansul si am ramas cu impresia ca a
cautat mai mult sa ma sondeze el pe mine, deck eu pe dansul.
Cum evenimentele s-au desfasurat vertiginos sub raport
extern, in toata. Europa, nazuintele lui Titulescu de a aranja
relatia intre U.R.S.S. si Romania nu au mai putut fi urnite
spre indulcire. Mai tarziu a staruit i Gafencu, tot zadarnic.
Ajuns ministru de externe, Titulescu a schimbat personalul
pe la legatii, a avansat, a numit protejati de ai lui. Nu e
nimic de vis, a fost in nota traditionala a pamantului. Totusi,
a facut dovada de micime sufleteasca feminina. Un exemplu:
intr-o audienta eram in opozitie i-am spus Regelui:
Maiestate, Cadere a fost un om devotat al M. Voastre.
$1-a indeplinit datoria cu multa pricepere i constiinciozitate,
ca ministru la Varsovia. A executat un ordin, pe care 1-a dat
Maiestatea Voastra, dupa ce ne-ati primit la Sinaia, pe mine
impreuna cu Gafencu, Cesianu si Cadere. Intre timp, Titulescu
fiind sosit la Viena, Cadere a voit sag informeze conform
ordinului M. Voastre asupra celor hotarate la Sinaia. Nici
macar nu 1-a ascultat. Atunci, tot in urma ordinului M. Voas,
tre, s-a dus la Aix-les-Eains, ca sa se intalneasca cu Litvinov.
Titulescu, Bind in contra tratativelor cu U.R.S.S., pentru un
pact de neagresiune", s-a suparat pe Cadere, care ii facea
doar datoria, executand un ordin *primit. Imi permit sa va in-
f ormez, Maiestate, ca lumea nu pricepe cum de Cadere a
trebuit sa indure o nedreptate atat de mare, incat fara an-
cheta sa fie destituit, scos din diplomatie, numai pentru
ca a executat un ordin al meu, seful ski ierarhic, dat pe baza
aprobarii i hotararii Maiestatii Voastre.
Carol al II-lea m-a ascultat linistit. A privit apoi in aer
intorcandu-se, in fine, la mine, a zis:
Ce puteam sa fac, D-le Vaida? Titulescu a tot staruit,
pana, ce, intr-un moment &flail, mi-a pus alternativa: ori
e destituit Cadere, ori imi dau demisia". Am fost silit sa cedez.
Am priceput, Maiestate....
Dupa plecarea lui Titulescu, Cadere a fost reintegrat. Asa
sunt obiceiurile parnantului. Si... asa vor ramanea, caci toti

258

www.dacoromanica.ro
se prang contra ilegalitatilor politice, dar, indata ce se urea
in copac, devin autocrati, fie cd Ii zic liberali, national-tara-
nisti si, fireste, democrati. (Cazul G. Mironescu Pavelescu,
cazul P.. Andrei, ca ministru al culturii parlamentarii; ca-
zul Madgearu fuhctionarii etc.)674.
In ianuarie 1933, ajungand sa formez guvernul silit mo-
raliceste de partid si de Rege, iar Maniu silindu-ma prin fap-
tul ca demisionase din cauza conflictului caraghios constitu-
tional", cu Gavrila Marinescu Titulescu a continuat sa ra-
mana la ministerul externelor. De atunci nu rn-am amestecat
in treburile acelui resort. Cand ministrul Frantei mi se adresà,
intr-un rand, i-am raspuns cã trebuie sa vorbeasca eu Titulescu.
Da'nsul o sa:mi comunice caci are autorizarea mea nelimitata
in chestii externe, ca sa poata proceda nestapanit. Despre ce
era vorba? Francezul mi-a comunicat in mod confidential
(a titre d'amitid)675 ca in proxima sesiune a Ligii Natiunilor
se va pune in discutie precum se zvoneste revizuirea
statutului_ (incepuse sa-i zica convent"). A doua ehestiune, in
privinta careia era insarcinat din partea guvernului sal sà
sondeze oficial parerea guvernului roman =- se referea la ce-
rerea Germaniei de majorare a contingentului armatei sale
(contingent de pace, conform tratatului de la Versailles). Franta
51 marile puteri sunt gata sa acorde sporirea. Franta nu vrea
irfsa sa puna problema in discutie, fara a sti si opinia fostilor
ei aliati.
I-am raspuns: Titulescu se va pronunta oficial. In ceea ce
ma priveste ii spun si eu excelentei sale et titre d'amitié ca
zadarnic s-ar incerca o modificare a tratatelor de pace, in
sensul revizionisrnului unguresc. Nu s-a näscut Inca acel ro-
man care sa se supung unei astfel de hotathri. (Am fost, evi-
dent, neprecaut, considerand toate ate le-a adus mai tarziu
ursita asupra tarn si a mea).
In privinta sporirii contingentului armatei germane, ras-
pund si eu a titre d'amitid: Franta si-a creat reputatia in
istoria lumii Ca, datorita generozitatii sale, elle travaille pour
le roi de Prusse676. Nerntii sunt un popor de sportivi, toti,
de la tarani si muncitori, pang la printi, ba chiar i femeile
fac exercitii sportive, de gimnastica i militare, de Cand sunt
copile. Daca Ii pot majora contingentul, insearnna cã li se lar-
gesc cadrele armatei, pe care in momentul potrivit nu
vor avea decat sa le umple cu numarul de care vor avea tre-
buinta. Cred insa ea Titulescu va fi de acord, in numele Ro-
maniei, dupa ce marile puteri Fi dau desigur seama de ceea
259
www.dacoromanica.ro
ce fac si pentru ce o fac. Numai sä nu se confirme din nou,
Ca Franta a fost generoasd pour le roi de Prusse.
Rezultatul generozitätii s-a ardtat apoi destul de tragic.
Toate cele descrise in prealabil, referitoare la chestiunea pac-
tului de neagresiune" cu U.R.S.S. pot fi confirmate prin mar-
tori clasici i anume: Grigore Gafencu si Victor CAdere. Do-
sarul intreg I-a luat cu sine Gafencu, atunci cAnd a plecat de
la subsecretariatul externelor, ca sd nu se supere Titulescu".
Nu se poate ca Gr. Gafencu, entuziastul i convinsul meu co-
laborator care a suferit sufleteste i fizic, persecutat de Ti-
tulescu pentru munca depusd de noi, spre a infaptui apro-
pierea de Rusia, sA fi nimicit documentele. Nu se poate ca
el sA nu confirme toate faptele descrise de mine. Pe de al-tã
parte, Victor CAdere are desigur cele mai multe acte in copie,
cAci, fiind ministrul nostru la Varsovia, acestea au trecut prin
mAna lui. Apoi mai sunt arhivele ministerelor de externe din
Moscova, Varsovia si Paris. Mai curAnd sau mai tArziu ade-
vdrul va iesi la luminA din noianul de minciuni, pe care
dupa zece ani, i indeosebi de la 23 august incoace Ii sustin
gazetari ignoranti i politicieni interesati, despre rusofilia lui
Titulescu i rusofobia lui Carol al II-lea, pe cAnd adevArul a
fost chiar invers.

GUVERNUL MANIU

A urmat guvernul Maniu, din [20] octombrie 1932. Cele


ce urmeazd s-au petrecut la Sinaia (hotel Caraiman). Dupà
demisia mea, Maniu fiind insArcinat cu formarea guvernului,
membrii biroului [executiv ál P.N.T.] am fost convocati la se-
dinta. Maniu a facut un expozeu asupra situatiei, stAruind, pe
lung, ca sA ma induplece sa primese din nou formarea guver-
nului. A apelat la patriotismul meu, la datoria ce o am fatd
de tara, partid i Rege, fata de care trebuie sa fiu cu grati-
tudine, pentru increderea ce mi-a dovedit-o etc. Nu mai sfAr-
sea. Eu insA, sezAnd intr-un fotoliu in fata lui, obosit cum
eram i dupd-masa, am inceput sa motiiiesc in Amintirea com-
portamentului sal de la consfAtuirea cAnd se culcase pe
divan, dupd ce, la invitatia dAnsului ne trudeam cu Ga-
fencu sa-i dovedim necesitatea continuArii tratativelor cu
U.R.S.S. In. sfar§it, cum nu mai contenea, ma trezii i zisel:

260

www.dacoromanica.ro
Te rog nu continua sd mai staruiesti zadarnic. Stii
bine cã nu e obiceiul meu de a ma juca cu de-a demisia.
z
Discutati mai bine compunerea noului cabinet.
Atunci, Maniu se adresa lui Costdchescu, dar acesta refuza
net. In fine, intr-un expozeu amanuntit ii aduse aminte lui
Mihalache Ca exista intre ei doi o intelegere, conform careia
Mihalache va lua asupra sa formarea guvernului. Trebuia
sa-si indeplineasca angajamentul. Mihalache a replicat, des:-
criind conversatia la care se referea Maniu, sustinand ca,
chiar din contra, Maniu se obligase sä ia prezidiul.
Dupa ce rectificarile reciproce au tinut catva timp, Maniu
a invocat faptul ca, avand obiceiul sa-si noteze toate con-
versatiile importante, ii poate dovedi in scris lui Mihalache cà
acesta s-a angajat fata de el, fagaduind sa primeasca formarea
guvernului. Mihalache protest:a categoric, spunând ca si el si-a
notat conversatia la care se referea Maniu. Cu notitele lui
e gata sa dovedeasca contrarul, fiindca Maniu luase acel an-
gajament.
Se desfasurase a scena foarte penibild, situatia luand o
infatisare penibila i pentru noi, care asistam in facere la
controversele celor doi sefi ai nostri. Eu rn-am ridicat, zicând
in surdind catre Mirto, care sedea langd mine:
Satul arde, baba se piaptand.
Iar acesta a replicat, in auzul tuturor:
Acest partid admirabil, disciplinat, puternic, plin de zel
sa munceasca pentru binele tarii, asteapta ca sefii sd-1 in-
drume. Sefii insa Isi noteaza tot ce vorbesc intre ei, caci nici unul
nu are incredere in celalalt. Fiecare sta cu pumnalul la spatele
celuilalt, gata sa-1 infiga. Frumoasa conducere de partid.
(Aceste cuvinte i-au fost fatale lui Mirto. Nici Maniu,
nici Mihalache nu i le-au iertat, iar Madgearu s-a folosit de
ostilitatea lor, spre a realiza ostracizarea lui Mirto).
Eu am iesit revoltat de atmosfera din birou". Plimban-
du-ma in parc, nu peste mult veni Mihai Popovici i stdrui sa
ma reintorc, ca sa nu creada lumea cä a fost un conflict intre
birou" si mine.
Dupa terminarea sfatului, Maniu ma invità la sine In odaie.
In timp ce imbrdcat fracul, mi-a expus ca ar putea evita
sa primeasca prezidentia consiliului daca-1 autorizez sd declare
gazetarilor ca virtual" tot eu sunt prirn-ministru incat, indatd
ce Titulescu i eu vom fi ajuns la intelegere, voi continua ac-
tivitatea mea in guvern. Iar pana atunci fac parte virtual" din
guvern. Va sa zicd sunt de fapt virtual" ministrul regelui
261

www.dacoromanica.ro
Carol si membru in cabinetul pe care dânsul, Maniu, Ii va
forma.
"Am ascultat savurând argutiile. La sf:Arsit am declarat Ca
nu pricep cum sunt i nu sunt ministru. Demisia mi-am dat-o,
a fost primita, se formeazd alt guvern. Efectiv ar- urma sa nu
fac parte din acesta, nedepunand juramântul. Sunt totusi vir-
tual" ministru, ca prastias, real in afard de cabinet si virtual"
in cabinet, contra vointei mele? Totul e prea complicat pentru
mintea mea. Maniu mi-a mai repetat interpretarea tezei sale,
cu multd bunavointà, fard a izbuti sa ma dumireasca. Cum
intre timp Ii terminase toaleta, ajutat si de mine, i-am spus:
Tu vrei sa spui gazetarilor ceea ce imi explici, fara a
putea eu pricepe. Este insa indiferent pentru mine ce vei
spune. Nu am nimica in contra. Doresti ca eu sa nu comentez
ceea ce vei spune. Bine, sunt de acord.
A plecat la palatul Peles si a depus juramantul pe consti-
tutia din 1923, pe care o declarase de nula i neavenita".
D-na Lupescu677 era tare si mare, de asemenea, camarila". In
viata politica haotica, labila, a epocii, prostii i nevropatii se
revansau injurandu-si prietenii intriganti. Eu am preferat
sa-mi iau revansa, reusind sa-1 'wad pe Maniu jurand pe con-
stitutia din 1923, la umbra d-nei Lupescu, iar pe Titulescu
legat de ieslea. ministerului de externe, cu dezlegarea autografa
a lui Herriot in buzunar. i eu, scapat, virtual" liber.
Invitat la masa de liege, a fost de fata numai printul Mihai.
Cazuse prima zapada i copilul, primind permisiunea parin-
telui sau, se grabi sa plece la plimbare cu masina, indata ce
terminase prânzul.
De adio, Regele imi spuse cà eu am ramas virtual" tot
ministrul sau. ambea i zâmbeam si eu. Mi-a dat Cordonul
Carol I, spunându-mi cà nu are decal pe al sau personal, pri-
mit de la unchiul sau. I-am multumit subliniind ea prin
pretul afectiunei"678 devine i mai valoros. Apoi rn-a imbra-
tisat, sarutându-ma pentru prima data, popeste, ca parintele
Lucaciu, nu savuros ca Titulescu, la toate ocaziile.
Ca din partea Regelui rn-am bucurat de intelegerea si spri-
jinul nelimitat, spre a realiza pactul de neagresiune" cu
U.R.S.S., pot face dovada arhivele Frantei, Rusiei si Polo-
niei. De asemenea, Gafencu, Cadere i Creteanu. Acesta din
urma fusese eel mai intim colaborator al lui Gafencu la ex-
terne, in acel timp, iar sub Antonesti a demisionat de la ex-
terne, fiind in conflict cu M. Antonescu679 (Ica), pe tema po-
liticii acestuia. Creteanu (Kretzeanu) dezaproba axofilia"680

262
www.dacoromanica.ro
frazeologicA, etalatd de 16, fiind de convingere contrarà, ala-
turi de Vasile Stoica. Creteanu era cel mai valabil ministru
la externe, dispunand de experienta continuitätii trAite. Ambit
frati Creteanu sunt oameni de calitati distinse.
La Ministerul de Externe din Bucuresti nu se gaseste nici
un document in arhivâ, referitor la functionarea mea, in re-
petate rânduri, ca titular si interimar. Toate au fost furate de
Liberalii care s-au perindat pe acolo.

www.dacoromanica.ro
ASEMANAREA 51 DEOSEBIRILE DINTRE
METODELE GUVERNARII OLIGARHIEI
MAGHIARE SI A CELEI LIBERALE
ROMANE

Oligarhia maghiaril era- un conglomerat etnic si social, de


origini foarte diferite. In decursul secolelor s-au contopit pe,
baza feudald, familii de latifundiari din principii cuceritori
huni, maghiari, pecenegi (Bánffy)381, cumani i autohtoni. Privi-
legiile ii inchegau i fiindcd toti nobilii beneficiau de ace-
leasi privilegii, de sus si 'Ana la cel din urma era recu-
noscut dreptul fetei oricärui nobil de a putea deveni regina
Ungariei, prin cdsatorie cu regele (era ebenburtig682). Conti-
nuitatea stilipanirii mai era asiguratil pe baza aviticitätii683
(osiseg), ceea ce se practica in felul urmator: nobilul isi putea
zalogi (amaneta) mosia i putea sä s'araceasa Totusi, dacä
dupa generatii fie printr-o mostenire, fie cedând dreptul
unui ginere bogat (nobil) cel indatorat putea sä restituie
creditorului suma zi1ogirii, proprietatea se retroceda fostului
proprietar, folosinta proprientli servind drept camata pentru
timpul zdlogirii. Era un fel de anajorat asigurator al. prop`fie-
tatii familiale.
Promiscuitatea aristocratiei maghiare, cu alogeni germani,
slavi, francezi, romani etc., s-a desfilisurat mai intermitent pand
in epoca asa-numità constitutionalà. De la a doua jumkate
a erei constitutionale, din veacul al XIX-lea incoace, s-a sporit
amestecul cu elemente capitaliste imbogAtite, crestine (Mocio-
nestii etc.) si evreiesti (contii Nemes) etc. Dar s-au addugat
elemente burgheze mai cu searnd din patura de gentry, stratul
de nobili minorum gentium684. 'Jana la renasterea constiintei
nationale maghiare dupd revolutiile rakocziene i indeosebi
dupd nasterea sovinismului maghiar kossuthist, din 1848 pand
la 1867 nu a existat antagonism nationalist pronuntat in
stratul nobiliar.
0 consecintd fireasca" a situatiei de drept, practicata sute
de ani, a fost estomparea mutatis mutandis685 a uzan-
telor de drept si a prejudecatilor sociale asupra tuturor insti-
264
www.dacoromanica.ro
tutiilor create dupa 1867. Timbrul intregii politici de stat ungar
era caracterizat printr-un centralism intemeiat pe interes oil-
garhic i deghizat prin aparente progresiste democratice:
virilismul, legile electorale si procedura in aparenta demo-
cratica, metodele fiscale judetene, legea silvica, congrua686,
legile scolare, dreptul autonom comunal, dreptul de intruniri,
de targuri, mori, pescuit etc. etc. Toata practica legald a Unga-
riei era intemeiata pe legi dibaci ticluite pe de o parte cu
stralucire democratica dar i pe un- comentariu care facea
legal posibil ca, prin aplicare, sä fie invertite toate procedeele
practice, in chiar contrariul intentiei fagAduite, respectiv dis-
puse prin litera legii. In ultimele decenii ale veacului al
XIX-lea, doar justitia functiona mai europeneste, datorita unui
corp de magistrati corecti. Totusi, conform uzului, advocatul
putea sä informeze" pe referent. De mituire insä nu am po-
menit deck de un singur caz (Soos), care a fost larg comen-
tat si prin presa. Reformarea spiritului justitiei s-a datorat mi-
nistrului justitiei Szilagyi, corcitura romaneasca.
Agricultura, in sine, produce insusiri conservative: boul,
oaia, cresterea animalelor, ca i aratul, asteptarea productiei
plantelor, rodul pomilor, impun as'teptare, rabdare. De aceea,
omenirea a fost mentinuta in mentalitate conservativa si in
feudalitate OM in veacul al XX-lea. Numai emanciparea ii-
bertàii scrutarii stiintifice a deschis calea emancipArii sufle-
testi si posibilitatea progresului tehnic. Ca stat agrar, Ungaria
a ramas inevitabil conservativa i, ca atare, supusa uzantelor
centraliste. Insusirile atavice ale populatiei, cumulate prin
ocupatia agrara din tata in fiu prin multe generatii,
sunt i vor ramane determinante pentru evolutia ei politica
viitoare: individualism particular, dragostea pentru proprieta-
tea particulara, asigurkoare a suveranitkii individuale, iar
drept criteriu al formei de stat, aparente de descentralizare fe-
derativa, condusa de o guvernare centralista.
Statul Romania, nascut la 1918, dupd multe zbuciumari,
a avut si va mai avea sa treacA prin etape de evolutie inerente
firii claselor sociale, in urma trecutului acestora. Clasa bole-
reasca, autohtona pura, s-a stins aproape cu totul. Ea trecuse
printr-o soarta atat de tragic& de pe urma perioadel fana-
riote incat aproape nu gAsim o asemAnare, deck in vechea
istorie a Angliei, ori a Spaniel. Infiltratia de sange balcamo-
asiatic si ucrainean, prin continua refugiere a populatiei si a
claselor conduckoare incepand de pe timpul stApAnirii ro-
mane nu a incetat pana in zilele noastre. Asimilarea, nu
265
www.dacoromanica.ro
absorbtia desavarsita, fara reziduuri heterogene, nu sLa putut
desavarsi: Elementul grec a contribuit cu un important con-
tingent, la acest conglomerat etnic suprapus celui autohton.
Strainul, emancipat de consideratiile datinilor care il leaga
pe bastinas, parvine mai usor.
Confesiunea ortodoxa, neschimbata de pe timpul imperiu-
lui bizantin, inlocuia sentimentul etnic i inlesnea superficiala
asimilare. Strainul nu era supus destinului fatal, din care
rornanul autohton (moldoveanul, munteanul, olteanul) nu se
putea descatusa. Un feudalism legal nu s-a putut dezvolta
niciodata; nici iobagia in sens apusean, caci vecinatatea"687
era un abuz, nu o situatie statorita ca datorie si drept. Astfel,
poporul era instapanit de clasele posedante, in care prepotenta
dezvoltase arbitrariul, precum i de o preotime fnculta, hra-
pareata. (vezi Ch. Diehl: Despre Fanarioti, traducere de Bal.*
in Bibl. pentru toti"). Generatii de-a randul, preotimea in-
cult:1 i calugarii, ca stapani mosieri, scoteau pe draci, dezle-
gau de pacate i contribuiau la perpetuarea promiscuitatii
populatiei, aplicand in mod practic traditiile obiceiurilor bizan-
tine, mostenite de.
la imparati si mai cu seama de la impara-
teasa Irina.
Iobagia legalizata, de dincolo de munti, era atenuata prin
interesul feudalilor agrarieni de a dispune perpetuu de mate-
rial uman producator, pe cand neoiobagia", practicata de aren-
dasi si proprietari vremelnici, era determinata de interesul mo-
mentan al stoarcerii maxime de beneficii.
Influenta apuseana (Reforma", in concurenta cu papa-
litatea, inrudirea familiala cu feudali austrieci, cultura apu-
seana) a colorat ideologia clasei privilegiate din Ungaria. Asu-
pra clasei posesoare din Romania, precum i asupra celei
din diferite tari balcanice de astazi (pe atunci de sub stapanire
turceasca ori ruseasca) au continuat sä ramana hotaratoare cre-
dinta bizantina si conceptiile de multe generatii. Pe deasupra,
continua nesiguranta a proprietatii a produs alterarea firilor
spre pripire i usurinta. Populatia autohtona se deosebea nu-
mai prin limba.
Iar asupra acestor tinuturi, de diferite limbi i ;tempera-
mente ea sa nu zic nuante de compozitii etnice dar de
acelasi caracter sufletesc, bizantin (euro-asiatic), s-ta declansat
prin straturile conducatoare noianul de doctrine nascute
de pe urma revolutiei franceze i a epocii napoleondene. Noro-
cul generatiei de la 1848-1860 a fost cà numarul intelectua-
lilor boieri si neboieri a fost foarte .modest, caci de altcum
ei s-ar fi certat pand astazi de lana caprina688 asupra

266
www.dacoromanica.ro
notiunilor i tezelor potrivite de a crea statul si de a ferici
neamul, fiecare cu nuanta lui favoritd de doctriniI. Dar si mai
mare noroc cà s-au ga'sit intre ei barbati intelepti ca Ion Maior,
M. KogAlniceanu, Ion Brkianu, fratii Goleseu889, Ion Ghica690,
Alecsandri Si alti ekiva, care stiau sà cugete real si care erau
destul de orientati asupra situatiilor Internationale si a indi-
vidualitkii barbatilor de stat din Apus, determinanti ai epocii.
Cum sà se fi putut aduce in congruenta discrepanta dintre po-
porul rdmas cu limba, legea, obiceiurile i metodele de muned
milenare i intre elernentele conduckoare ale tkii?
In loc de o dezvoltare, nAscutà din firea genuinam a popu-
latiei bAstinase i clüdind etapd dupd etapd cum Ii clà-
desc albinele fagurii spre a-si depune mierea s-a improvizat
o constitutie de import, copiind Apusul. Având creat statul,
trebuia i o constitutie. Realizate cadrele.doctrinare, prin fru-
moasa copie a constitutiei, golul palatului democratiei a tre-
buit umplut pnin legi. Dar, a crea o lege potrività trebuin-
telor reale, .nu e lucru usor. Discrepanta dintre poporul cu in-
teresele sale, cu ignoranta sa in ale constitutionalismului, cu
varietatea dupà tinut i localitate a nazuintelor sale eco-
nomice, sociale i culturale, iar pe de altd parte dintre legisla-
torii sài cultivati dupd modelele apusene, i-a induplecat, ba
chiar i-a silit pe acestia din urmd la metode mai simple. Ceea
ce e bun pentru apuseni trebuie sa fie potrivit i pentru
romani. Vrem i putern fi mai priceputi, mai cuminti decat ei?
Iar golul constitutiei copiate s-a umplut cu legi copiate. S-a
creat traditia ca ceea ce e bun pentru francez ori pentru bel-
gian e bun si pentru roman. Iar daca s-ar dovedi ea nu e
bun, n-avem deck sd modificam: treaba guvernului care va
urma!" Dezbraca, rornâne, cojocul i imbracd fracul! Ii par
caraghioase cozile acestuia? Se pot tunde ! E_ prea ingust?
Se poate largi! Nu-ti tine cald? Va fi captusit Si imblanit !
Asa a ajuns aceasta fericita tara sa alba i o lege pentru corn-
baterea lapin"-ilor692 si a lapiniere"-lor. Urmarea a fost, pana
in 1945, ca poporul a experimentat permanent ceea ce fran-
cezul exprima prin: on lui a pose un lapin693, adica pe roma-.
neste: i s-a facut o promisiune care sa nu fie tinuta. act
legile si procedurile isi incurca itele parca dinadins i impun
practica: hatar, bacsis, sictir". De altcum, toate s-ar fi in-
curcat.
Sas nu creada cititorul ca am dispozitie de a glumi. E re-
volta care imi conduce stiloul, pentru cä abia in anii din urmd
inainte de debaclu694 s-a inceput o timida incercare de
indreptare. Ma revolta când imi aduc aminte cd deputatii

237
www.dacoromanica.ro
care aveau pretentia de a fi luati drept oameni seriosi, pe
timpul guvernarii Maniu isi bdtea joe de hotdrarea gu-
vernului de a vota legea pentru crearea statisticii.
Chiar i oameni ca Madgearu, D. R. Ioanitescu, Iunian693
si altii fiind ministri trandineau cat puteau mai ires-
ponsabil, discutand la bufetul Camerei si facand glume nesd-
rate, cd e pdcat de cheltuiala bugetard pentru conscrierea
statistica ! cat a avut de suferit in urma ignorantei ori
rezervei mintale a oamenilor politici contemporani bärbatul
cinstit j priceput, Dr. Sabin ManoilA696, pand ce a rdzbit sd
infaptuiascA statistica romand!
Cate legi nu s-au promulgat deck pe baza datelor de re-
sort improvizate! Fireste, incurcaturile i nepldcerile suferite
de cetAteni au fost urmarea perpetud a neglijentei in interes
de partid.
Mihai Popovici, ca ministru de finante, studiind in pat
colile cu impozitele advocatilor din Timisoara, ma intrebd:
Tu cunasti lumea din Timisoara? Ce crezi, X a fost
impus cu... , nu crezi ca e prea putin?
Ce pot sti eu? Cum iti inchipui cii mi-as putea permite
sii dau o parere in chestii atat de importante pentru cei in
cauza... ,Stiu ca si tine ca la finante de sus si pand jos
este un lant de mito-crati". Controleazd-le standardul vietii
lor, al femeilor legitime si al amantelor. DA-le lefuri suficiente
ca sii poata trdi cinstit si mai scapd-te de lichelele corupte,
statuand astfel avertismente rasunatoare.
Apoi ne-am ciondinit pe tema aceasta.
Am mai amintit cum am fost tras pe sfoard de Madgearu,
el fiind ministru de finante in cabinetul meu. Dupd ce discu-
tasem legea, aceasta fiind primita sub prezidarea mea i cu
observatiile mele el a furisat dispozitia dorita si de Mihai697
ca pentru datorii ale statului, judetului i comunei cetd-
teanul nu poate sii valideze o sentinti judecdtoreasca, sigiland
casele administratiei financiare (cum se procedase la Cluj).
Intr-o dimineata pe cand eram prim-ministru, in 1933
venird la mine Maniu i Mihalache, prirnul instigat de cel de
al doilea. Maniu era prezidentul Partidului. Mihalache, ca si
mine, unul dintre viceprezidenti. Bianuo8 imi adusese la cu-
nostintd un caz de mituire la Ministerul de Razboi. Un ofiter
se angajase sa pund la cale ca o importanta livrare de munitii
sta fie atribulta cutdrei firme, iar ofiterul (colonel) sa primeasca
in schimb, de la firmA, procentele fixate. Insumarea procen-
telor insemna milioane. Bianu cerand instructiuni, i-am rAs-
puns sd-rni procure dovezi pozitive. La aceasta el imi prezenta

268
www.dacoromanica.ro
in fotocopie contractul, in toata regula, batut la masina si
iscalit, cu semnatura colonelului, a reprezentantului firmei si
a doi martori. I-am ordonat ca deocamdatä sa-mi lase timp
de cugetare.
La Ministerul de Razboi (al Apararii Nationale) nu existau
inspectori! Am sugerat Regelui ca sa fie numit favoritul slu,
,generalul Manoilescu, fiind convins ca e om cinstit. Abia
fu numit cand cei doi sefi ai Partidului se prezentarà la mine.
Mihalache era evident astfel informat, incat se simlea indatà
cà era pornit. Incepu sa zeflemiseasca numirea in sine si sa
arate cà un asemenea controlor nu are nici un rost, procedeele
de control la armata Bind desavarsite. Pe deasupra, Manoi-
lescu era., batran si in grad inferior cutarora. Ce functie va
putea el indeplini, provocand in schimb numai revolta in sta-
tul major si in intreaga armatä? Maniu Ii seconda fard elan.
In definitiv, putem trimite un inspector general de la finante...
Simteam ca vocea este a lor dar mana (paroasa a iedului699) era
a lui Madgearu. Nu puteam insa comunica prietenilor desco-
perirea lui Bianu. Era evident cä documentul-contract fusese
denuntat de un complice ramas nesatisfacut, care va mirosi
indata ea e undeva un nod in ite si va folosi ocazia sa-si
avertizeze complicii in schimbul unui spert. Am rdspuns ea
voi mai studia chestiunea cu Manoilescu, jar .lui Bianu i-am
ordonat sa tina la arhiva contractul fotocopiat. Sfarsitul: Mad-
gearu a stiut sa-I induplece indirect pe Manoilescu sa
se retraga (hinausgeruckelt"°).
Incercand ca prim-ministru sa introduc titeiul drept
combustibil la trenuri, am mai facut o experienta suparätoare.
L-am chemat pe directorul general (un general) si 1-am intre-
bat facand pe prostul care era cauza Ca, pe timpul
dinainte de 1914, cand treceam Carpatii, Puteai veni in haine
albe, cu trenul, de la Predeal la Bucuresti, f drd ca sã i se
murdareasca imbracamintea cu o singura picdtea de funin-
gine, pe când acum inghiti la fum i te umpli de scrum. Mi-a
explicat ca pe atunci se ardea titei. L-am intrebat daca s-au
stricat masinile de atunci i, spunandu-mi ea are sute de loco-
motive pentru ardere de titei, 1-am rugat sa-mi faca un proiect
par-alei asupra costului cu carbuni i cu titei. Totodata 1-am
rugat sa-mi trimitd trei bilete de liber parcurs pe C.F.R., fara
fotografii, pe seama agentilor de control ai sigurantei, Bind
multe furturi in trenuri.
Deja, a doua zi dimineata, venind Mihai la mine, ma sur-
prinse cu intrebarea dacd am de gand sa introduc titeiul, de
combustibil la C.F.R. Eu 1-am intrebat daca fantazeaza; de
269
www.dacoromanica.ro
unde o scoate? Mi-a raspuns cd se vorbeste in oras". Cam
repede, gindii eu, dupa ce nu trecuserá 24 de ore de la con-
versatia mea cu directorul general. Dar am priceput numai-
deck. Dupd ce plecd Mihai, 1-am trimis pe Gaspar"' sa-mi
aduca raportul general al Societatii Petrosani, fireste, fara a
spune pentru ce. Si lath, intre membrii fostilor si viitorilor
consilieri gasii si colegi din cabinetul meu. Titeiul a fost sabo-
tat cu pricepere incat guvernarea s-a terminat mai curand
deck sa mi se prezinte lista cu costul carbunilor si al titeiului.
Se incercase si sabotarea trimiterii biletelor de liber parcurs
pe C.F.R. Numai datorita unui telefon brutal, dat de mine
functionarului pe care zadarnic incercase sa-1 mobilizeze
un sef de cabinet am putut sa-1 induplec sa-mi execute
ordinul dat prin directorul general.
Nu voi continua cu asemenea amintiri. Poate sa mai revin.
In tot cazul, si cele insirate sunt suficiente, spre a indica pe ce
temei imi facui experienta si cat de mare e deosebirea intre a
voi sa reformezi relele intr-un stat si intre putinta de a o face.
M-am convins cat fusesem de nedrept fata de Bratianu, cand ii
reprosam vesnicele reticente. Era 'Atli, stia cã indata ce un
colaborator, ori prieten consultat, a aflat intentia sefului",
numaidecat lucrul se divulga. Unii adepti vor sa fie serviabili,
inchipuindu-si ca sunt mai perspicace, altii, fiind contrari, se
pregatesc sa bage bete in roate. Dar, fara a comunica unor
intinqi nu-ti poti controla judecata.
Pe langa lipsa de autodisciplina a romanului, in fiecare
caz mai este de considerat [acel] cherchez la femme702, caci
limbutia femeilor e inimaginabila si de asemenea
slabiciunea barbatilor, in privinta confidentelor fata de femei.
Cazul lui Averescu f tipic. Chemat la Regele Carol al II-lea,
acesta discuta cu el demiterea lui Tatarescu si ii oferi succe-
siunea. in dupa-amiaza zilei audientei, Averescu le comunica
secretul catorva intimi politici cu care era inteles. Apoi plea.
la Turnu-Severin. A doua zi, seful- sigurantei, Eugen Cristescu,
afland de la o informatoare cele petrecute in audienta, bku
el insusi la masind un raport exact si il prezenta lui Tata-
rescu, care, consternat, alerga la Rege plângandu-se. Regele
revoltat, afland cà informatia era de la siguranth, purta supa-
rare sefului in loc sa-i fi dat o tinichea. Toata arta acestuia
a constat in angajarea de cu bunavreme a amicei" iscu-
site a unuia dintre fruntasii averescani. Dar, mosul Averescu
a crezut Ca Regele comisese indiscretia si printr-o scri-
soare declard ca nu mai vrea sa aibe pe viitor ceva comun
cu acest monarh (scrisoarea era in arhiva mea).

270
www.dacoromanica.ro
La Paris, in decursul Conferintei de Pace (1919-20) am
avut impresia ca. I. Bratianu se satuia cu totul intim
numal cu Tant' Elise" (Doamna BrAtianu). Ea avea obiceiul
sã ne intrebe, pe cei din jurul sotului el, despre ce este nou
la Conferintd si in politica. Totusi, aceasta femeie superioard,
cu minte de barbat, era perfect informatd si orientatd. Dar §tia
sd fie discretd si stia sd fie intolerantd.
In Consiliul de Mini§tri nu se lua proces-verbal. Nu a
reusit Maniu sã introducd uzul, nici eu, cad notitele, pe care
II 15sam pe Tilea sd le facd, nu puteau inlocui oficialitatea.
inainte cu saptarnâni
a fost luatd cutare hotarare.
.
Totusi, cdte discutii nu au urmat pe seama celor sustinute'
de unul sau altul i despre cum
Pentru elaborarea reformei administrative, Maniu numise
o comisie de patru, in frunte cu C. Stere. Faceau parte pro-
fesorii: Paul Negulescu (Bucuresti), Alexianu (Iasi) si R. Boild
(Cluj). Toti specialisti, primii trei de drept administrativ, ulti-
mul de drept constitutional. Ei isi tineau sedintele in camera
lui Stere, la Athenée Palace Hotel. Luni de zile au dezbd. tut,
caci erau foarte savanti, cunoscAnd toate subtilitatile teoretice
franceze. Indeosebi Negulescu si Alexianu. Boilã singur dis-
punea de experiente practice, iar Stere era stâncd democratiei.
-Pe ldngd experienta practica in chestlile administrative, pe
care si-o dobandise E. Mirto ca magistrat in Teleorman
inainte de a fi deputat i ministru, le-a prins foarte bine si
mintea ascutit5 a acestui subsecretar de stat. Foarte adeseori,
cand eram in toiul munch la Ministerul de Interne, venea
Mirto anuntându-md Ca e chemat telefonic la "Comisie. Apoi
pertracta cu cei patru specialisti, ore in sir, subtilitdti, de
redactare ori de expresii, pand ce reusea sd-i impace pe un
numitor comun.
Când, in fine, am primit textul dactilografiat al antepro-
iectului legii, 1-am luat cu mine la Cluj. Stere isi rezervase
posibilitatea sa-i dea anteproiectului ultima pieptandturd. Si
ii corecta dupd plac. Prezidentul, Maniu, sosind a doua zi la
Cluj, 1-am comunicat cd nu am sa iscalesc aceasta lege, in
calitate de ministru de interne. Era un monstru de repetitii
ea redactare i un conglomerat de termeni tehnici nou inven-
tati. Maniu rn-a rugat sit ma consult cu Boild, caci se grabea
la tren. Ardtandu-i lui Boild nedumeririle mele cu textul
in mand dansul avu izbucniri violente si-mi relata cum
Stere modificase ad libitum703 toata tehnica redactarii. Retinu
anteproiectul oa sa-1 supuna din nou domnilor din Comisie,
convins in cateva minute de temeinicia criticii mele. Apoi am

271
www.dacoromanica.ro
prezentat Camerei anteproiectul i acesta s-a impartit intre
deputati.
In ziva urmatoare s-au prezentat vreo 6-8 deputati, preoti
(grade respectabile) si au cerut sa rnodific unele dispozitii.
Trebuie introdus in lege ca aceia care au case de toleranta"
ori care nu sunt cdsatoriti i traiesc in concubinat", nu bene-
ficiazã de drept electoral. 0, cdta ponderie704 crestinä! I-am
ascultat cu seninatate, apoi le-am declarat cã din parte-mi
nu am nimica in contra indeplinirii cererii 1or. Totusi tin sa
le atrag luarea aminte cã proprietarii caselor de toleranta nu
ar putea fi usor identificati, practicandu-si meseria sub o
rasa-705 cu denumire burgheza respectabila ca, nome de guere706,
iar in realitate functionAnd sub numele unei femei sau ca
partasi acoperiti. Pe deasupra, and acea dispozitie in lege,
ne-am prezenta ca o tard coplesita de o pletora de protectori
de bordele, de ale caror voturi am incerca sà scapam prin
prohibitie neserioask De asemenea, ar fi foarte greu sä se con-
state convietuirea ori cohabitatia nelegitima pe cale ofi-
data cand se conscriu alegatorii. Ba, ne-am expune repu-
tatia clerului de diferite grade, calugari, vaduvi etc., sa devina
obiecte de contestatii, de exemplu prin brosuri cu scrisori
amoroase tiparite facsimilat, cum mi s-au trimis unele exem-
plare. Dupa ce am citat cazuri concrete (cazul cu amanta mi-
tropolitului primat de Iasi), i-am intrebat cu candoare daca
prea sfintiile lor mai staruiesc pe langa cererea cu care s-au
prezentat la mine in numele deputatilor clerici. Ei au renun-
tat fara a mai discuta. Si totusi, ce suma ademenitoare ar fi
putut rezulta din taxele cununiilor, intre multele perechi care
considerand numai capitala ofereau in larga masura un ,
venit legal pentru sacul popii... Da, taina casatoriei i unii
arhierei... Chestiunea cu preotimea a mai avut un mic epilog.
Amicul Popa Manu"707 sosise de acasà. la Camera. Fara a ne
fi intalnit, ansul luä cuvantul in sedinta de mainezi, in plen
si propuse cu onctiozitate708 modificarile la care renuntaserk
in prealabil colegii sai. Luand cuvantul, i-am ripostat destul
de sub rosa700 i cu bonomie, inCat a renuntat sa mai sporeasca
vorba. La bufet apoi, razand, imi reprosa ea 1-am luat in
balon".
Abia fusese distribuit anteproiectul Legii Administrative,
intre deputati, Ca. Mihalache veni la Camera. Sosea de la Con-
stanta, unde era cu doamna la bäi de mare. Dorind urgent
sa vorbeasca cu mine, incepu sä ma interpeleze cu o pornire
neobisnuita firii lui. Cum de am dat in lege dispozitia ca si
femeile care au mai mult decat trei copii sa. participe

27
www.dacoromanica.ro
la alegerile comunale. Zadarnic i-am aratat ca la baza acestei
dispozitii sunt, inainte de toate, consideratii biopolitice. Dan-
sul imi declara ca aceasta ar fi o insult& la adresa femeilor
care nu au copii. Argurnentele melte ca., din contra, e un omagiu
adus mamelor pe lângd vaduvele de rdzboi si celelalte ca-
tegorii de femei admise la vot un omagiu de recunostintd
ce ii datordm marnelor etc. Viceprezidentul partidului nu a
incetat sã staruiasca. La sfarsit 1-am rugat sa vorbeasca cu
Maniu. Dansul, ca prezident, si-a dat aprobarea. Atunci, Miha-
lache rn-a amenintat Ca, dacd nu omit din lege dispozitia [in
cauzd], dansul va ataca legea la tribuna, propunând eludarea
acestei ofense adusa tuturor femeilor mdritate, fära copii.
Maniu s-a Fasat induplecat de protestele colegului Miha-
lache, dispunand sa fie modificata legea, conform dorintei vice-
prezidentului. Mirto, afland cele petrecute, ma intreba sugand
un fum de tigaretd:
Stiti cauza?
Nu o stiu, dar o presupun.
L-a trimis D-na Nicolina la Bucuresti. S-a simtit ofen-
sata.
Ce nu poate determina soarta legilor si a cetatenilor unei
taH arierate?
0 contesa unguroaicd (cred, Teleki), cunoscutd ca foarte
activa pe tardm politic, rn-a cautat afland cã sosesc la Cluj.
Am primit-o ca pe o doarnna de distinctie, cumoscând-o din
reputatie. M-a agrdit in tot decursul conversatiei per magan°,
obisnuitul apelativ intre persoane de egald i intim& clasa
sociald maghiara. Fara pornire, in ton si nuantari de cuvinte,
mi-a facut imputarea ca prin dispozitiile anteproiectului
legii administrative se nedreptatesc femeile maghiare. Ele
ar beneficia [de dreptul de vot] in numar mai redus deck
rornâncele. I-am aratat cã proportia etnica ramane pdstratd
(reuniunile, asociatiile culturale de binefacere, calificarea etc.).
De altcum, intentia legii este de a obisnui femeile sa benefi-
cieze, prin participare activa, de dreptul de alegator si de a fi
ales. Este o etapd in conferirea dreptului electoral pentru fe-
mei. Trebuie sa facd Si ele scoala, dar si opinia publica sa se
obisnuiascd cu dreptul electoral feminin:
Credeti cà femeile se vor grabi sà voteze pentru con-
tese? Va fi o aprigd concurentd intre clasele sociale.
i-am servit date statistice lamuritoare. A plecat du-
mirita. Analoagd discutie am avut de suportat i cu vesnic
efervescenta Doamnd Alexandrina Cantacuzino, ea revendicând
sufrajul universal pentru femei, dar, fireste, cu apIicarea pe
18 - Memorii, vol. II 273
www.dacoromanica.ro
seama celor culte". Cum Iorga zapacea lumea prin judecati
doctrinare, idei culturale, literare i financiare subiective, tot
aSa se tinea la ordinea de zi a modei controverselor timpu-
lui Doamna Didina ca feminista ortodoxa- uzand de fru-
moasa ei cultura i de remarcabila ei elocventa (mai cu seama
in limba franceza); a luat exemplul.
Cand s-a discutat legea in comisia parlamentara, am avut
greutati cu fals interpretate conceptii democratice ale unor
deputati rasariteni. Minoritarii, cunoscandu-si colegii romani,
dar si tabloul etnografic al tarii de care multi bieti depu-
tati romani nu aveau habar au combatut participarea preo-
tilor romani ca membri de drept in consiliile comunale. Ba
au incheiat un pact secret cu Stere, spre a provoca respinge-
rea din lege a dispozitiei care asigura prezenta unui roman
in comune cu majoritati inchegate minoritare. I-am lasat sd
vorbeasca, ba i-am incitat chiar sa se avante. Mai aprigi erau
Hans Otto Rothim din partea germana i Jakabffy Elemér711
(armean) din partea maghlara. Apoi, luand cuvantul i-am corn-
batut, invocand argumente plastice din experientele mele tre-
cute, graitoare pentru anteluptatorii tulburati de faramiturile
neinteleselor Si nemistuitelor lozinci democratice.

Ca prim-ministru, am gasit sute de cereri pentru acorda-


rea indigenatului712. Unele erau semnate de Iorgam. Am pe-
trecut nopti intregi cu aceste cereri. Trebuiau zece semnaturi
ministeriale pentru ca documentul de cetatenie al fericitului
recipiat714 sa poata fi publicat in Monitorul Oficial. Daca pri-
rnul-ministru semna, minitrii urmau in mod automat exem-
plul. Intr-o noapte am lucrat de la ora 10 pana la 4 in salo-
nasul de la etajul Victorie1715, studiind actele i terminand
cateva sute dintre acestea. Oricat de repede ma lämurea o
privire asupra situatiei insului petitionar, totusi, cand era vorba
de un nume balcanic ori din räsarit, trebuia sa citesc i terne-
iul cererii. Daca un Scurtopol cerea cetatenia pe care 11
cunoscusem ca Scurtopulos controlam referatul spre a ve-
dea de chid este in tara. Cand insa cutare pantofar, cu nume
maghiar, care era asezat de exemplu la Tecuci;-'de 26 de ani,
casatorit cu o romanca, avand fii care au facut serviciul mili-
tar, ma grabeam sa iscalesc numaidecat. Prin acest mod de
procedura cautam sa evit sporirea din punct de vedere
rasial a numarului haimanalelor i pechelendrilor716 peste
destul de numerosii autohtoni.
Cat a fost de prisos aceasta precautie, rn-am convins la
scurt timp dupd demisia mea. Urmand cascada guvernelor",
274
www.dacoromanica.ro
curand s-a intamplat Ca in drum spre Cluj Vlahide717 s-a
asezat in compartimentul meu. Intre vorbe I-am intrebat, cand
mai muncesc minitrii, dad' tot fac vizite in dreapta, in stan-
ga. El a ras:
Depinde de metode. Erau cateva mii de cereri de indi-
genat. D-voastra Va stricati noptile cu ele. S-au rezolvat prin-
tr-o decizie a Consiliului de Ministri, declarandu-se apro-
bata" intreaga lista a cererilor inregistrate. Astfel D-nii mi-
nistri si Dl. Prim-ministru nu a trebuit sa semneze deck
o data.
Cand stii ca. cu vorba buna nu razbesti sa inlaturi nici
indiferentismul, nici neglijenta, nici sabotarea colaboratorilor
te apuci tu insuti sa faci pe reformatorul, sa tii ea se
apropie timpul demisiei. Prim-rninistru? Zadarnic este sd dis-
pui de increderea Regelui, a partidului, a tarii. Colaboratorii
tai din guvern, constient-ori inconstient, doresc din fire
schimbarea iar naravul din fire n-are lecuire". Experientele
mele, cu ceea ce trecea in acel timp de patriotic", de bun
roman" ar merita un capitol special. Cuvantul scuza magic
orice abuz.
Am descris la alt loc manevra ce a trebuit sa o aplic in
legatura cu Iorga. Mai intai era pentru reforma administrativa.
Apoi, hâraindu-1 Stere, a rostit un discurs veninos contra
acesteia si a aplicat, prin N.R.718, piscaturi rautacioase impo-
triva ei. Participand eu la deschiderea cursurilor din Valeni
si rostind un discurs, cu pleonasme de exagerari nauseabonde718,
magulitoare, in fata copilandrilor si a fetitelor adulatoare ale
maestrului romanismului", lorga si-a schimbat atitudinea po-
litica. (Fara a mai rosi 1-am caracterizat pe Iorga: ca filosof,
un Kant, ea poet, un Goethe, ca satiric spiritual, un Voltaire
roman". Nici Iorga nu a rosit, ci a savurat. Imi dadu cuvan-
tul indata dupà ce tinuse discursul quodlibet720, de deschidere).
Eram demoralizat prin Kraft-Ebing721. Jenant pentru mine,
insa ma gandeam scump, dar face" si am beneficiat din
aceeasi gura, a lui Iorga, de un elogios discurs pentru reforma
administrativa, de la aceeasi tribuna, dupa atacul contra ace-
leiai legi.
Cu Madgearu aplicam tactica intrigilor autocrate cezariene,
prin intriga deghizata cu aparente naive (tata, fa-te prost")
ori prin categorica afirmare dictatorica. Dar era un permanent
chin de a guverna cu asemenea colegi. Totusi, ce a insemnat
Madgearu in comparatie cu Iunian?!72 Acesta era un adeva-
rat monstru de rautate, un sadic speculant. Ei doi emulau intru
difuzarea discutiilor i hotararilor secrete din Consiliul de Mi-

275
www.dacoromanica.ro
nistri. Zilnic apareau in Adevarul", ca un fel. de comunicat
oficial, inforrnatii sub semnatura lui Blumenfeld (Scrutator"),
in baza confidentelor acestor minitri. n schimb, orice faceau
ei era aprobat ori retacut in coloanele Adevarului". Ca mi-
nistrul de finante achita 10 milioane lei costul de blan-
chete Societatii tipografiee Adevarul" flu ziarului
fireste nu era criticat ea tipariturile nu s-au facut 1a Monito-
rul Oficial". Ca ministrul de justitie a modificat iun articol de
_lege, in urma cdruia o banca a putut descarca o datorie de
sute de mii de lei, pe membrii in consiliul de administratie,
redactia Adevarului" nu a gasit de revoltator spre a fi
pomenit macar. Aceasta s-a publicat intr-o revista juridic&
editatä de advocatii Soare i Perieteanu723 etc. etc.
Tovaras acoperit al lor a fost i Raducanu. Acesta, ada-
postit pe de o parte de prietenia familiala a IAA Mihalache, pe
de alta, de protectia lui Iunian i Madgearu, putea sa-si des-
carce simtul social in discursuri de reclama demagogica. Dar
ca fratelui sal i-a asigurat privilegiul vanzarii tuturor mar-
furilor necesare muncitorilor Resitei" s-a putut legifera fara
protest parlarnentar serios i fara sa izbucneasca in presA un
val de proteste morale. Lenes, lipsit de initiativa, bonvivant724,
in oontactul personal, ca om, era un neutnu. De alteum, ca
partas al grupului regatean din guvern, se orienta cu grija sá
fie in nota acestuia, când imprejurarile 11 sileau la o atitudine.
VIRGIL MADGEARU. Ambitios, muncitor, violent, M.A.
tact cand era in joc sa-si irnpun5 vointa. Dispunea si de sire-
tenia orientalului (ca armean), astfel sforariile lrui erau perma-
nente. Scopul sfintea mijloacele. Ori izbutea sa obtina, cu sa-
vantlAcuri aprobarea Consiliultii de Ministri (sub Maniu ori
sub mine), ori proceda conform parerii sale, deghizat sau ar-
bitrar.
. Maniu luase obiceiul ca inainte de a apyoba prin semna-
turd un project de lege 11 studia articol de articol, dupd ce
fusese acceptat in Consiliul de Ministri. Totusi, s-a intámplat
sal se mai facd mici modificari intre trecerea de la Camera la
Monitorul Oficial" si in tipografia Monitorului. Eu am patit-o
mai frumos. Era un fel de malum rtecesarium725 faptul cã in
fiecare guvern de al nostru portofoliile economice" reve-
neau lui Madgearu i lui Mihai Popovici. Cand unul era la
finante, celdlalt era la industrie i comer i Myers.
Mihai Popovici fiind la finante (sub guvernul meu) i ve-
nind seara acasà, ma apostrofd serios:
Ce scandal! La Cluj au fost sigilate casele administratiei

276
www.dacoromanica.ro
financiare. 0 parte, facand proces statului iar tribunalul dis-
punanci plata, s-a dispus achitarea [datorieil etc...
I-am raspuns calm ca statul trebuie sa fie pilduitor in
aranjarea datoriilor sale, altaum e falimentar. Nu poate se-
chestra i licita averea cetatenilor, pe and el, statul, trage
chiulul etc.
Am sa yin cu o lege, care va opri acest abuz, continua
Mihai; la care eu:
Dar unde e primul-ministru care sa-ti semneze asa o
lege? Ti-ar rade in fata cand ai umbla cu astfel de practici...
Pe cand eram prezident al Consiliului, in 1932, am inter-
venit la Madgearu, detinator al resortului finantelor (Mihai
era la justitie) ca sa dea dispozitie, sa se plateasca o surna de
cca 300.000 lei (de nu ma inseala memoria) lui T. Mihali. Mi-
hali liyrase lapte, de la Salciova726 pentru spitalul din Dej
si cerea ca in fine sa se achite suma cumulata. Mad-
gearu imi raspunse senin ca nu are bani In buget. De altcum,
sa pofteasca sa facii proces, cad conform prevederii legii, nu
se poate face proces statului, judetelor i comunelor, pentru
sume neachitate. La intrebarea mea ca sub ce guvern s-a putut
emite o astfel de lege, el imi raspunse ca legea a fost contra-
semnata de mine. Am inghitit galusca. Era departe de mine
sa mai puric o lege discutata in plenul Consiliului de Ministri.
Iar Virgil si Mihai, aprigi concurenti, care cu pläcere s-ar fi
inecat unul pe altul intr-o lingura de apa, stiau sa fie conci-
lianti intre ei. Contra acestui fel de solidaritati de banditi
avertizati prin experienta am incercat sa ma scutesc pe
viitor prin precautiune mai vigilenta. Am avut satisfactia sa
reu5esc. Dar, cum sa te poti feri de .talharul din casa ori de
colaboratorul lipsit de scrupule de omenie?
Dem. Dobrescu727 era primar al capitalei. Alegerea lui de
deputat al capitalei, contra lui I. I. C. Brätianu fusese o vic-
t orie rasunatoare.
Veni la mine Schorr, marele rabin ortodox Si se plânse
apropiindu-se Pastele evreiesti cd el nu a prirnit (Inca)
autorizarea primarului, pe cand Niemerawer, rabinul neolog
isi putu coace pasca in cuptoarele comunaIe. Lucrul e urgent,
timpul fiind scurt; el vrea sa coaca cateva vagoane de pasca.
E o chestiune importanta cad, prin vânzarea pascei, comuni-
tatea lor i§i acopera multe nevoi culturale, de binefacere etc.
Ma roaga deci sa intervin la primar. In aceeasi zi am vorbit
la Camera cu primarul i mi-a promis ca se va interesa de
problema. Schorr imi telefona insa a doua zi cd tot nu s-a fäcut
nimica. Interpelandu-1 dupa-amiaza pe Dobrescu, In sala pa-

277
www.dacoromanica.ro
§ilor pierduti"728, el imi marturisi cã nu stie ce sa faca. E in
corn de capra. Dansul a avut la alegere si evrei neologi si
ortodocsi, din cele cloud comunitati ale capitalei. Daca aproba
cererea lui Schorr, ii indispune pe ai lui Niemerawer, care a
primit ca primul permisiunea. Ce sa faca? Sa-i dau eu mi-
nistrul solutia. Poate sa cer eu actul i sa semnez aproba-
rea pentru Schorr. Am acceptat numaidecat in calitatea mea
oficiala, neavand sa tin cont de nici o consideratie feta de vreo
categorie de alegatori, and era la mijloc respectarea unui
drept legal.
In tara bacsisului, tinand cont de obiceiul parnantului, nu
am putut fi nedelicat si ulterior am primit din partea lui
Schorr un pachet de pasca; cu multumita.
Din cabinetul alcatuit in 1932 dupa Iorga facea
parte si Virgil Potarca, Bind ministru de justitie. Lui Iunian
i-am depus, pe cand nu era acasa, o carta de vizita cu coltul
indoit72". Se pregatea legea restabilizarii729 iar o dispozitie
pretindea ca toti debitorii sa-si anunte la judecatoriile
de ocol sumele ce le datorau la diferitele band. Ultimul
termen era fixat pentru 1 iunie, iar cine nu respecta dispo-
zitia pierdea dreptul de a fi considerat (Dispozitia era imposibil
_de realizat practic, intr-o tara rurala, cu oameni necajiti, ocu-
pati cu munca campului; dar se va putea fixa un nou termen",
aceasta fiind in traditia mecanismului de guvernare.). Totusi
in apropierea scadentei, aflai cã din partea ministrului de jus-
titie se publicase un comunicat ea termenul va fi prelungit.
Mironescu, ministrul de finante, nu stia nimic despre comu-
nicatul lui Potarca. De aceea 1-am rugat sa ma interpeleze in
Consiliul de Ministri i, ezand la dreapta mea la un
semn si-a exprimat mirarea, intrebandu-ma ce e adevarat
in privinta acestui zvon. Eu, calm, am dat cuvantul colegului
de la justitie, rugandu-1 sa ne lamureasca. Potarca ne-a ex-
plicat:
Vedeti, multi alegatori nu s-au tinut de termen. Acum,
vedeti, daca s-ar vedea omii, acestia s-ar supara pe-partidul
nostru. De aceea am dat acel comunicat. Natural ca nu are
nici o valoare, dar calmeaza indispozitia alegatorilor. E o apu-
&aura olteneascä, o sfnecherie. Eu am replicat:
Totusi, Ii rog pe Dl. coleg ca pe viitor sa aplice ase--
menea smecherlicuri oltenesti, in calitate de oltean, la dansul
acasa si nu in calitate de ministru. Nu e admisibil ca un mi-
nistru sa abuzeze de situatia sa, in contul intereselor ceta-
tenilor.
In jurul mesei Consiliului a trecut un murmur de ras in
278
www.dacoromanica.ro
surdina. Dupa alegeri, cand am constituit noul guvern, nu 1-am
mai luat pe Potkca in cabinet. Legea restabilizarii a fost ca-
lificata drept neconstitutionalà" de casatie. Totusi, ulterior
au infaptuit-o' liberalii,. fiind gasita fireste _constitutionald",
de aceeasi casatie. Cata truda am pradat insa, pentru ca sa
pregatesc o lege, prin care sa servesc interesul public, fara
a face o nedreptate particularilor. A invins insä si in acest
caz intriga egoismului de partid, prin filiera liberalilor la ca-
satie si cu complicitatea cuvantului palatului (Ionel-Barbu-
Maria73).
Alexandre, ma intreba odata Maniu, ca prim-ministru,
tu ii controlezi pe minitri, ca sef .al sigurantei?
Cum sa-i controlez, cu copoii de la siguranta?
Fireste, la Consiliul Dirigent avem zilnic raport, care
cu cine se intalneste i ce relatii intretine.
$tiu, si ai expulzat o curvulice rotunjoard din Buda-
pesta. Ai dispus sa fie petrecuta pana la Coma-Mica, de insusi
seful sigurantei i asezata in trenul spre Budapesta. Nu pre-
supun cã acel coleg de pe atunci sa fi avut de discutat
cu ea inalte probleme de stat, pe cat probleme de alcov731. De
alteum, parerea mea este cd, pe barbatii casatoriti, nevestele,
au dreptul sa-i controleze asupra bilantului potentei. Daca
sunt geloase, faca-le scene, scoata-le ochii. Ca ministru de in-
terne nu pot face pe p... csosz732 iar daca un ministru e rata-
cerist, el va sti, conform uzului buctirestean, sag mituiasca pe
bietul meu agent, prost platit. Controlul nu poate da nici un
rezultat, ci numai compunerea cabinetului din oameni care sa
fie corecti. Daca nu reusesti,cei vicleni tot te trag pe sfoara.
Cu oameni care nu merita incredere, nu ai deck sa nu te
asezi la aceeasi masa verde, in Consiliul de Ministri. Alt leac
nu exista.
Sarmanul prim-ministru. Controld pe cat putea, dar ce
folos! Daca ar fi pus mana pe un dosar compromitator, putea
el sa faca uz contra unui coleg? Presa intreaga, mituitä de
culpabil, 1-ar fi aparat facandu-1 martir al datoriei. Maniu a
dat din umeri cu resemnare. u persuasiune" nu poti schimba
naravul din fire.
Ce sa faca multimea cetatenilor in fata acestui fel de con-
ducatori, care sunt siliti de sus rand jos fie functionari,
fie comercianti, meseriasi, bacanr etc. sa se dapteze obi-
ceirului parnantului"? (corriger /a fortunel733). Urmarea_ este
o complicitate in arta sustragerii de la impozite prin bunà-
vointã reciproca incepand cu manile intreprinderi finan-
279
www.dacoromanica.ro
ciare, industriale, comerciale si parra la ultimul bacan,
cad si acesta din urma stie sa se aranjeze cu functio-
narul de constataref Pe danga aceasta metoda mostenita de pe
timpul suzeranitatii twcesti, mai ramane bacsi*ul ca promotor
al hatarului" (turcism). Dar pe seama gangsterilor vietii pu-
blice care dispun de legaturi" personale (prin pozitie), fami-
hale (prin incuscrire cu protipendada cuvant grecesc), ori
politice, ramane sictir"-ul (cuvant de import, tot turcesc). Tra-
dus in autohton, acesta inseamna rostit sau inteles dintr-o pri-
vire: stii cine sunt eu"? incat serviabilitatea de complice e
asigurata eo ipso734.
Exemple? In loc de a insira prea multe, ma voi multumi
cu citarea urmatoarelor cazuri traite:
Gigurtu avand intreprinderile minelor din Brad mi
s-a plans, pe cand eram prim-ministru, de comunicarea admi-
nistratorului ca agentul de constatare a cenut 50(1.000 lei bac-
sis, ca sa scuteasca de impozite masinile in functiune, pentru
care se platisera toate taxele legale, cu ocazia instalarii lor.
Cum Gigurtu oprise orice aranjamente prin mita, se prezenta
la ministrul de finante Mititza Constantinescu735 (scris cu
aceastä ortografie germana pe bancnotele semnate de el ca
guvernator al Bancii Nationale). Erau in relatii prietenesti. Ex-
punandu-i ministrului patania, acesta ii raspunse linistit:
Am sa-1 mut; la care Gigurtu:
Cum sa-1 muti, pentru ca sa continue in alt loc cu ban-
ditismele sale? Trebuie sa-1 destituiesti!
Iar Mititza:
Nu am cu cine sand inlocuiesc, cad toti sunt la fel! !

D-le Madgearu, am zis. D-ta, ca ministru de finante


ai pedepsit Fabrica de Zahar din Targu Mures pentru frau-
de dovedite cu 50 milioane lei. Siguranta se plange ca
Ministerul nu ii da ce i se cuvine denuntatorului, care a facut
aratarea si a dovedit sustragerea.
Am redus pedeapsa la 10 milioane.
Cum se poate?
Daca ar fi sa incasez 50 milioanet ar insemna sa preiau
fabrica. Ce sa fac cu zidurile, care nu pot contribui cu nimic
la buget?
Modifica legea, dar cat timp este in vigoare, aplica-o!
Parca ar fi asa de usoK sa modifici o astfel de lege etc.
Aducandu-i la cunostinta regelui Ferdinand ca regimentul
de rosioril Regina Maria", stationat da Baia Mare, luase im-
prumut in cloud randuri cate 100.000 lei de la Pocol senator

280
www.dacoromanica.ro
l
de Baia Mare -- i-am prezentat chitantele colonelului. Regale,
asezandu-si tvicherul pe nas, citi chitantele, apoi dadu din
cap:
Dar Ministerul? ma intreba.
- No a putut lichida solda.
Voi cerceta!
Era la inceputul primei mele-guvernart, in 1919. Apoi i-am
aratat anomalia cu mituirile, Rage le, care era un om bun dar
Para vlaga, a zis:
Ce sa faca bietii functionari, daca nu le ajunge leafa
ca sá poata trai.
Am raspuns ca, pe cat pot eu judeca, 'prick s-ar ridica impo-
zitele directe si indirecte, totusi acestea nu s-ar ridica la inal-
timea sumei ce sunt siliti cetatenii sa cheltuiasca, mituind.
Discutia a continuat, dar fara mare rost. Singura clasa sociala,
care participa mai modest la mituire, cred cã a fost Ora-
nimea.

Ilie Jeleriu, vecin cu Ioan736, zidise o casa. Era indata dupa


räzboiul din 1914-18, liberalii fiind la guvern, dupa Averescu.
Pretorul (din Ciachi-Garbou)737 declara .ca va trebui sa-i fie
demolata casa, Jeleriu necerand aprobarea prealabila. Ilia, care
in razboi i apoi in timpul revolOei din 1918 se dovedise unul
din cei mai cumiriti gardisti din Olpret, era disperat. Zadarnic
alerga la pretor, acesta ramase intransigent. Am pus vina pe
obiceiurile administrative din timpul unguresc i 1-am sfatuit
pe Ilie sa incerce cu 100 lei. Omul nu prea cuteza, dar dupa
cateva zile, venind la mine imi referi:
Am fost la Garbou si am ciocanit la usa Preturii.
L-am gasit pe scriitorul D-lui solgabirau738. I-am spus pen-
tru ce am venit, apoi i-am pus pe masa bancuta de 100 lei.
El a luat-o si a zis: poti pleca, treaba-i in rand.
Ardelenii s-au adaptat repede obiceiului pamantului". Pe
cand rn-am intors de la Conferinta i ei erau unificati" de-a
binelea. Jandarmeria era pacostea satelor. Cea ungureasca,
afara de abuzurile contra miscarilor noastre politica, era strict
disciplinata. Aceasta reprezenta abia o fractiune din numarul
jandarmilor romani, in majoritate soldati detasati sub comanda
unui plutonier.
Am incercat sa introduc excelenta organizatie, dovedita ca
atare prin experienta in Ungarta. Maiorul Barbu a
elaborat proiectul, zadarnic. (Cazul pentru care si-a cerut pen-

281
www.dacoromanica.ro
sionarea ca general este pe cat de revoltator, pe atat de ca-
racteristic pentru epoca aceea.) Sabotarea infaptuirii reformei
s-a facut in numele nationalismului, prin crearea de atmosfera
pe calea clefetelor si a presei: mie, ministrului de interne,
mi-ar fi drag ceea ce e iffiguresc". Absurditatea, desi evidenta,
servea totusi scopului: solidarizarea uniformelor contra mea.
S-ar fi putut cruta doll& treirni din cheltuieli, prin reduce-
rea contingentelor si se putea face un serviciu mai bun de-
cat cel practicat. Bugetul total, de cca 70 milioane lei, se putea
reduce astfel la mai putin de jurnatate.
In Ungaria erau primiti in jandarmerie numai fostii subo-
fiteri [sergenti majori], reangajati dupa o pregatire speciala.
Fiecare unitate era condusa de un plutonier. Faceau exercitii,
precum i patrularea la ore prescrise. Intrand patrula intr-un -

sat, se prezenta la primar, introducand in condica ora sosirii si


a plecarii. Deal era un caz de anchetat, anchetau in prezenta
primarului. Controlul Ii facea comenduirea, prin ofiteri trimii
de la centrul din Budapesta. Ofiterul sosea la un punct geo-
grafic din tara. Patrula trebuia sa treaca pe la acel punct
chiar pe camp la ora prescrisa prin program. Ofiterul as-
tepta cu ceasul in mana. Deed patrula nu sosea punctual
trecand un timp de toleranta el pleca i astepta la postul din
sat. Seful postului trebuia sa justifice intarzierea. Apoi pre-
zenta problemele unitatii etc. In zone de ses (A1fö1d739) func-
tionau jandarmi calari.
La noi, in Romania, plutonierul trebuia sa se multumeasca
CU soldati [in termeni, care, dupà instructie, erau detasati sub
comanda lui. Gospodariile posturilor, conduse de o gospodina
batrana, s-au desfiintat. Generalul comandant numit nu din
corpul de jandarmi ci din armata, mi-a spus si a sustinut cu
indarjita conyingere ca:
Este in interesul serviciului ca jandarmeria sä fie ti-
nuta la o viata simplä, fara lux. Mancarea fiarta de o bucata-
reasä, conducatoare a rnenajului postului, este lux. Jandarmul
sa clued cu sine ceaunul (caldare de pe timpul .turcilor) si sa-
culetul cu faina de marnaliga.
Fireste, aceasta educatie nu producea spartani, ci paraziti si
spertari. El erau hraniti de populatie i erau parazitii, impusi
satelor, de catre guvernare. Sub pretext ca nu sunt ranite74°
santurile, impuneau amenzi si se impacau cu bacsis. Ori iertau
de pedepse, dacà i se dadeau D-lui plutonier laptii 741
turmelor pe cloud zile pan& la o saptamana. Fireste ca tuica
era la discretia bor.

282
www.dacoromanica.ro
Garda financiara fiind dizolvata, controlul cazanelor Ii
faceau agenti de la administratia financiara. S-a intamplat ea,
fiind eu in opozitie i venind acasa la Cluj, Lencica sa-rni co-
munice:
La Valea Seacd am fiert tuica. Am anuntat caldarusa,
cerand sa vina controlul, pentru a lua sigilele de plombare.
Domnii au raspuns sa le trimit automobilul (distanta pand la
Valea Seaca 4-5 km) si le-am trimis. Cand s-a terminat fier-
tul tuicii, Mi-au trirnis iar vorba ca asteaptii masina. Le-am
trimis masina. Danila ispravnicul le-a declarat canti-
tatea, dupa plac, ei au completat blancheta, au primit fiecare
cantitatea sa de sticle cu tuica i s-au intors la Cluj cu masina.
Cand am staruit sa se introduca garda financiara", statul
pierzand sume enorme prin lipsa de control, Mihai, ca ministru
de finante, a incercat sa o organizeze. Fireste ca numaidecat
s-a näscut in sanul parlamentarilor si in presa un puternic cu-
rent impotriva. Era desigur o inovatie- nepopulard, cad cine
nu e tuicar si iubitor de tuiculita in Romania?
Pentru acea garda s-au anuntat o multime de candidati.
Vazand calitatea acestui rand de oameni, mi-am dat seama Ca
fard o selectie severa am risca doar sa mai organizam
o institutie de spertari platiti i o plaga de lipitori pentru sa-
tele date pe mana lor. Am avut norocul ca era epoca de cas-
cada a guvernelor. Cazand noi de la putere, a cazut i legea.
Intr-un sat ucrainean din nordul Basarabiei, un plutonier
Meuse denunt contra unor zeci de tarani. Pretextele erau de
ordin administrativ, ori grija pentru siguranta statului (natio-
nalism). Escortati la judecatoria orasului, pedepsele variau.
Erau mici ori prea mari sau oamenii erau achitati. Specula era
evidenta. Am chemat sefii de cabinet si i-am intrebat dacd
stiu vreun sat in care poporul e ca acela din Tara Oasului
care de cand e lumea nu tolereazd sa-si bata joc de el
jandarmii. Gaspar .mi-a numit un sat banatean, hi muntii
deasupra Aninel, unde nici in timpul unguresc, jandarmul
neomenos nu scapa de razbunarea oamenilor. Prin maiorul
Barbu am dat ordin ca plutonierul sa fie mutat din satul ba-
sarabean in cel banatean. Anchetd? Pedeapsa? 0 mutare este
mai pedeapsa, iar banatenii nu sunt basarabeni. Plutonierul,
care folosea pe taranii neobedienti lui ca sa invete pe viitor
a-i fi serviabii plimbandu-i escortati cu jandarmii säi la
oras, va invata astfel omenie.
Dupd scurt timp, plecand de la Dumitrache, o doamna ma
intampina in curte. Se prezenta ca nevasta plutonierului mu-

283

www.dacoromanica.ro
tat,. Era sinase"742, cum se spune in Banat si &it'd ynagis
quam necesse est rusticae743. Pentru mine diagnoza a fost in-
stantanee: ca sa-i satisfaca poftele cucoanei, sotul i§i inventase
metoda de castig, plimbandu-i pe sarmanii ucrainieni la jude-
catorie, ori jacmanindu-i. Aspectul ei mi-a intarit sentinta.
Am pomenit de pensionarea generalului Barbu743A. II cu-
noscusem la Viena, unde in 1917-18 fusese- adjutantul colo-
nelului Traian Pop.a. Cand regimentul 64 fu trimis pe front,
ambii fusesera läsati la centrul acestuia, fiind P.U. (Politisch
Unzuverldsslich)744 Barbu avea pe atunci gradul de Ober lea-
tuant745. Ca major in armata romana a fost detasat de Maniu
la Ministerul de Interne, cand eram eu seful resortului. Tre-
cuse la jandarmerie si era un om priceput si un familist
model. Inaintand in grad, se apropia, prin 1939, de gradul de
general sa de varsta de pensionare.
Concurentii de a fi numii1 in baza implinirii conditiilor le-
gale, in postul de comandant al Jandarmeriei inferiori ca
grad si ani de servkiu Ii excepteaza numirea. Ei Ii acuza
de falsificarea actului situ de nastere (de botez), indicand nas-
terea cu un an mai tarziu, spre a putea beneficia Inca de un
an de serviciu. Barbu ceru uri juriu si trei generali, pe baza
cartilor oficiale de botez, [care] coristatara netemeinicia acuzei.
Totusi acuzatorii reinnoira acuza. Satul de sicane, Barbu imi
ceru sfatul. Am studiat dosarul si am opinat: ambifia e o calitate
frumoasà, a-si apara totodata cinstea e firesc intr-un mediu de
oameni de omenie. Dar, a aspira sa ajungi la sfarsitul unei
vieti si a unei cariere onorabile, in situatia faimosului general
Dumitrescu (tat:Al dui Puiu") st a te lupta cu concurenti ban-
diti, care nu se jeneaza sa se foloseasca de Topor"-ul unei
calomnii i stupide si puerile stiindu-se scutiti de prolec-
tori, nu e decal o zbuciumare sisilicâ. Ergo?746 Barbu si-a cerut
pensionarea. Topor a urmat la titlul demnitatii de Comandant
al Jandarmeriei".
Ziarul Universul" sustinea crestinismul" i legea stra-
moseasca" in contra sectantilor, catolicilor etc., iar duminica
aparea pagina bisericeasca", incasand in schimb 1 milion lei
(Credinta!)., In acest zel religios, tin preot a interzis inmor-
mantarea, in cimitirul satului, a copilului unui seetar din
comuna. Parintii 1-au inmormantat intr-o rapa, pe camp iar
cainii au dezgropat si au necinstit cadavrul (Crestinism bi-
zantin!). Presa a aprobat credinta popii, iar administratia a
tolerat ticalosia (asemenea ineptii se mai intampla insa i prin

284
www.dacoromanica.ro
tari i la popoare culte *i civilizate". Vezi Andreas Vast'
de L. Thoma747, cat i multe alte erezii, de fanatism religios
catolic, protestant sau persecutarea lui Lloyd George, pentru
religie eand era copil.
Relatia sufleteasca intre Oran i administratie o caracte-
rizeaza urmatoarea patanie a mea: eram la sectia de votare
din Grojdibod748, judetul Rornanati. Nu eram Inca fuzionati cu
Partidul Taranesc. Ei aveau semnul secera", noi, nationalii,
snopul". Din cand in cand, plimbandu-ne printre alegatori, ne
intalneam cu Mihalache, stand de vorbai. Mihalache imi co-
munica impresia ea cei care dupa votare II saluta veseli e sigur
ea au votat eu tarani*tii. Aceia care il saluta jenati, desigur
ca au votat cu noi, nationalii, iar cei care, oplosindu-se, se
furi*eaza, facandu-se a nu-1 cunoa*te, erau de partea liberalà.
Despartindu-ne rn-am adresat unui taran clFri Dabuleni, zdra-
van *i bine imbracat. Dupa port era descendent din oarneni
coborati din munti.
Cine sa traiasea? 1-am intrebat
Cel care va avea majoritatea.
Atka *tiu *i eu, dar D-ta ai votat cu secera ori cu
snopul?
Votu-i secret, fiecare voteaza cum crede de bine.
D-ta ma cuno*til pe grai ea sunt de dincolo de munti.
Am venit numai sa vad cum se fac alegerile pe la D-voastra.
Vezi ca nu sunt nici pretor, nici altfel de functionar. De
ce nu-mi raspunzi drept, de ce intorci vorba romaneasca?
Intre timp venisera mai-multi insi, inconjurandu-ne. El
continua:
Nu de frica D-tale, D-le. Dar vezi arkand cu mana
spre un vecin, apoi spre altul Be frica astuia i aluia.
Unu-i frate-meu, altul cumnatu-meu. Traim bine, in pace., .
astazi ea *i ieri. Cine *tie ce se poate intampla? Unul se su-
para pe mine i, daca *tie cum am votat, ma spune; apoi da
pe mine pretoi.ul, jandarrnul i ceilalti. De asta mi-e frica
D-le, nu de D-ta. De aceea-i secret votul, ca omul sa se pa-
zeasca de rau.
Se poate o mai grozava tragedie sufleteasca, deck aceea
care apasa asupra con*tiintelor tuturor cetatenilor romani, de
la taran, 'Dana la mini*tri? Nimic nu poate reda mai drastic
simtul penibil al nesigurantei de drept *1 al efectelor politici-
anismului de partid deck ceea ce au marturisit cuvintele ace-
lui taran, atat de plastic pe cat de simplu. Ce calitati inalte
trebuie sà rezideze in acest popor roman, daca a putut totu*i
sa desavar*easca in timp de trei generatii vertiginoasa

285

www.dacoromanica.ro
ascensiune! Cat de neinchipuit de mare e distanta intre epoca
lui Tudor Vladimirescu si intre votarea legii reformei agrare!
Cum fiecare casa isi are ambianta sau sufletul ei particular,
specific greu ori imposibil de definit tot asa dispune un
tinut de un suflet el ski propriu. Regiunea, oamenii, portul
lor, deosebirea tipurilor anatomice, formatia geologica, clima-
tied, vegetatia, animalele, hrana populatiei si nenumaratele
detalii imponderabile iti dau impresia exteriorizarii unei va-
rietati, in comparatie cu alta tara, alt tinut. Cat& deosebire
intro partile graniceresti nasaudene si cele banatenel Ce deo-
sebire ca impresie de ambianta intre satele si oamenii din
Muntii Apuseni si cei de pe Valea Somesului, din sesul sat-.
marean. rfot asa comparand intregul tinut dintre Fagaras si.
Orsov a, pe de o parte si intre Dorohoi si Baia de Arama,
pe de alta parte, ca ansambluri geografice.
In ce priveste Moldova, Muntenia si. Oltenia, impresia mea
a fost cd este o zona stapanita de dorul neastamparat de a
actiona, de a infaptui. Energii imense, in fermentatie, ii de-
termind ambitia. Timbrul difera in privinta calitatii, nuantat
numai in intensitate. SIncronismul este insa accentuat pe mo-
dulatie identica. Plaiurile extreme sunt Moldova si Oltenia,
culminatia este Valahia. Nu numai camenii ci si intregul pei-
saj moldovenesc. are ceva Pnistit, pe când Oltenia exhala a
invioratoare senzatier prin ambianta proprie acesteia. Vioiciu-
nea prea caracteristica a Valahiei, printr-un fel de nervozi-
tate, pard permanent gata sa izbucneasca, contrasteaza cu o-
mogenitatea socotita a celor de peste Carpati. Omogenitatea
de gandire a acestora din urma a fost imprimata datorita con-
ceptiei despre legalitate in baza institutiilor de drept si a
luptei pentru infaptuirea si apararea lor peste generatii, in
butul749 deosebirii dupa tinuturi, ca mentalitate, peisaj, tip
antropologic, port etc.
Nu voi insira cazuri despre abateri de la o viata cucer-
nica ale unor inalti clerici, nici ale clerului mic, numai doua
fenomene graitoare sa fie inregistrate. Intr-un rand, fiind la
masa la Dumitrache, impreuna cu Cristea, cu Maniu si Mihai,
Patriarhul ne-a comunicat necazurile sale, cerandu-ne sfatul.
La teologie primeau in seminar bdieti cu 4 olase primare.
Ei erau crescuti pe cheltuiala veniturilor ctitoriale, iar dupa
terminarea teologiei, erau sfinti si numiti preoti. Promotia
de teologi, care terminasera in acel an, a adiresat o cerere
Patriarhului, prin care declara ea nesimtind inclinare pentru
vocatiunea de preot", cere sa .fie dispensati de a intra in ea-
286
www.dacoromanica.ro
rlera, ca sd se- poata inscrie la diferite facultati, spre a intra
in functii laice. Toti absolventil iscalind cu propria semnatura,
s-a creat o situatie penibila. Nu mai tin minte ce parere au
exprimat ceilalti. tiu insa Ca eu i-am recomandat lui Miron
Cristea sa aprobe cererea lor. Caci, daca dupa 12 ani de teolo-
gie, tinerii nu simt indemnul sufletesc spre a deveni slujitori
ai altarului, ii s-ar silui constiinta sfintindu-i si ar devent
doar niste preuti netrebnici. Nu stiu cum a iesit Cristea din
incurca tura .
Cu altà ocazie, teologii nemultumiti cu tratamentul de care
aveau parte, in urma unor greseli ale directorului Matei si
ale sotiei acestuia (vipt"750-u1), au taiat firele de telefon si
-electrice dela locuinta directorului i i-au bombardat noaptea
ferestrele, cu pietre i caramizi. Familia surprinsä, impreuna
cu copiii, a fost silit sa se refugieze sal) paturi. Cazul ni 1-a
povestit Cristea tot la masa lui Dumitrache. Cei prezenti au
fost de parere ea" o asemenea brutalitate, nevrednica de viitori
preo,i, nu poate fi ispasità decat prin consilium abeundi751.
Astfel tinerii si-ar putea aranja inscrierea la altle facultati, ca
sa nu ramana pe drumuri.
Cum sa scape omul de sarcina si de raspunderea enorma,
de a participa la conducerea statului, in care stapaneau stari
ce le-am ilustrat insirand schitele amintirilor precedente?
Cand firea i destinul ii impun patima pentru activitatea po-
litica, &and o viata intreaga te-ai zbuciumat *i ai ajuns la
sfar*it sa poti incerca inraurirea activa asupra inlaturärii abu-
zurilor pe care le-ai combatut i sa poti initia reforme,
spre asigurarea unei evolutii normale a natiei tale? Lath 6m-
plinirea visului tau suprem! Cand destinul impus prin toata
inclinarea firii tale, te /nand sa actionezi iar tu sa te dai de-o
parte, de dragul -- nu de dorul unei vieti tihnite, ar in-
semna sa-ti siluieti firea, gandirea, sentimentul, instinctul.
Este ca si cand in cardul pasarilor migratoare conduca-
torul cunoscator al ministerului directiei s-ar da de-o parte,
läsancl in prada sortii ceata semenilor sai! i totusi, omul po-
litic trebuie sa aiba intelepciunea ca sa *tie alege momentul,
spre a-si impune: trebuie sa faci loc fortelor tinere!" Ca
bunicul meu, Alexandru Bohatel.
Comparand mediul unguresc cu cel romanesc, am ramas
cu impresia ca specificul unguresc este mult mai .putin adap-
tabil starilor noi, pe care le impune viitorul omenirii, decat
cel romanesc. Obisnuit ab ovo752, sa beneficieze de o situatie

287

www.dacoromanica.ro
privilegiata, prin clasele sale conducatoare, va iTitampina multe
impedimente, datorita insusirilor sale atavice intrinseci ea:
orgoliul national de das,a si [de] rasa; prejudecatile.de ordin
confesional; traditionalismul; aplicarea aceleiasi tactiai de abl-
litati sirete in relatiile cu elemente alogene; bizarul obicei
ba manie nationala de a fi ouprinsi periodic (ciclic) de
izbucniri revolutionare, contra unui imaginar dusman. Aceste
izbucniri s-au manifestat de la inceputul asezarii lor in Pa-
nonia,_ contra propriilor regi, apoi contra Habsburgilor (Onod,
Rakoczi, Kossuth, Dobritan753). De fapt, considerand situatia
internationala i economica a maghiarimii si a monarhiei hab-
sburgice, elementul maghiar nu a avut decal sa profite. Dar,
peste generatii, a fost cultivata aversiunea, ca sa nu zic ura,
contra neamtului": eb a Német, kutya. nélkül is754. Datorita
falsificarii istoriei, s-a uitat cã trupe si generali germanil au
eliberat Ungaria de sub cnutul turcesc i ca, in afara de
habsburgi si de monarhia lor, maghiarii nu aveau nici un
aliat firesc in lume. Au ruitat ca Austria le oferea debuseu
sigur pentru produsele lor de stat agrar. Magnatii latifundiari
au otravit timp de 1000 de ani sufletul intregii lor natiuni cu
virusul xenofobiei. Astfel au ajuns ca in 1918 sa râmana izolati
in lume. Iar in timp ce cultivau sistematic sovinismul lor na-
tional, incercau cu metode arbitrare sa maghiarizeze majori-
tatea nemaghiara a OHL fara a-si da seama cà nationalismul
maghiar contribuie la excitarea sentimentului national in sanul
nemaghiarilor, RUA de heterogeni ea limba, credinta, obiceiuri,
temperament si incurajati de state si frati, de aceeasi obarsie
au eit.
Oamenii conducatori ai maghiarilor nu vedeau oare toate
aceste fapte? Nu-si dadeau ei seama de ele? Evident ca da!
Dar fiind in oumpana lozinca unei mentalitati disperate: sal-
varea starii privilegiate, de o parte si riscul existentei tarii, de
alta parte, cumpana a inclinat spre riscul fatal: Magyarorszcig
vagy magyar lesz, vagy nem lesz (Ungaria, ori va fi maghiara,
ori nu va fi).
Pentru Romania si romanime, conditiile erau cu totul al-
tele in momentul Unirii. Acestea s-au cristalizat in sufletul
colectiv, pe urma trecutului comun de generatii, ea obiceiuri,
abuzuri devenite uzuri, stratificare sociala, stapanire straina,
biserica, traditii etc. Cele mai multe obiceiuri romanesti sunt
de origine pagAna, travestite in datine crestinesti, datoritä to-
lerantei si priceperii bisericii bizantine. Cum procesul de in-
crestinare s-a savarsit in timp, se mentin chiar pana in
288
www.dacoromanica.ro
zilele noastre destule reziduuri ale frumoasei si poeticei mi-
tologii antice. Acestea difera In multe privinte de obiceiurile
infiltrate ungurilor, prin ritul apusean si mai cu seama prin
calvinism.
Noi nu avem decat doua denumiri ne-pagane de zile ale
saptamanii i atatea reminiscente din vechime: Sanzaienile,
cultul Venerei a nu coace painea vinerea; marti nu mi se
arata" (a noroc); a oferi paos" (repaus); a oferi apa si hrana
gratuit calatorilor care trec prin sat, intru repausul sufletelor
din ceea lume"; obolul pentru Charon, dat mortului755; gestul
de a varsa din o1756 ca jertfa zeitei Ceres inainte de a-i
oferi insetatului sa bea; fata padurii (oreada); delele; zanele;
duhurile rele, solomonarul; pricolicii; Sf. Ilie (Jupiter Ionans
sau Joie), zi in care nu se lucreaza. Cizmele roii, purtate de
sarbatori s-au pastrat in multe tinuturi pana in secolul XX.
Acestea erau simbolul imparatilor bizantini, cand luau puterea.
Podoabele portului femeiesc? Priviti; in orice reproducere pri-
mitiva, tabloul in mozaic al imparatesei Theodora si al impa-
ratului Iustinian, din Ravena. Cui nu-i amintesc decorul i po-
doabele costumelor de porturi romanesti festive?
Cand in 1929, la festivitatile de la Alba Iu lia a defilat
splendid costumat in portul su vechi rnândrul convoi
al brasovencelor, in fantezia mea a aparut imparateasa bizan-
tina in mijlocul curtenelor ei, de acum 1 000 de ani, in vioi-
ciunea splendorii reale. Imi dau seama ca in acele momente
trebuie sa fi contribuit i imaginile, trezite din ceata anilor,
ale imparatesei i fetelor de imparat, din multele povesti au-
zite in primii ani ai copilariei mele, in satul natal. Iar fiul de
imparat bizantin isi &luta, in toatà lumea, viitoarea sotie,
'Dana si-o gasea pe cea mai fermecatoare fat& fie intr-un palat,
fie intr-o coliba, spre a o ridica langa sine, de Imparateasa,
(nota democratica a bizantinismului). .

Nu stiu intrucat sa fiu convins de continuitatea elemen-


tului romanesc in Dacia, cred insa in continuitatea acelor pasto-
res romanorum757, care au sustinut traditia din generatie in
generatie, pazindu-si turmele intre coamele muntilor Pind,
Bucegi *I Tatra si povestind pana astazi maretia ca in po-
veste -- a celor trecute timpuri.
Intregul nostru folclor difera de cel al ungurilor, iar ei
nu au muzica creata de popor. Ceea ce numesc ei astfel e
rnuzica tiganeasca i compusa de tigani lautari, pe care ii fac
uitati (Bihari, la inceputul secolului al XIX-lea, Salamon,
Pongracz, Köcze Rtc. la sfarsitul secolului al XIX-lea). Bartok
de celebritate internationala e un prastias758 al folclo-

19 - Memorii, vol. II 289

www.dacoromanica.ro
rului adunat din popor de Brediceanu, Muresianu, Sorban756
ori expropriat" direct, cu mici aranjari", fara a fi po-
menit ca sunt de origine valaha. Cum muzica, arta, cat si
povestile unui popor indica mai plastic adancimile fondului situ
sufletesc, am tinut sa ating aceastd esentiald deschilinire76°
intre unguri i romani. Apoi doinele romanesti sunt in IVIo1"764
iar cele unguresti (tiganesti) in Dur"762.
Ungurul e cerbicos, laudaros. Romanul prefera sa se impace
cu compromisuri i sã faca pe necajitul. Este ceva specific
romanesc in predllectia pentru ironie i sarcasm. In felul cum
se manifesta aceasta insusire, seamana foarte muk cu englezii.
Ungurul se tine de anecdote, la n.m pahar de vin. Romanul
ararfori e bun povestitor de anecdote. 0 exceptie a timpului
sau a fost Niculita Serban de Voila, feciorul popii din Voila.
Pentru umor, in sensul nemtesc (Wilhelm Busch763), nici ro-
manul, nici ungurul nu sunt dotati cu talent.
Oricat de straniu pare ca romanul sa fi lamas in fond in-
fluentat de amestecul etnic stramosesc i dacic, iar ungurul
croit cu atata sange i inrauriri indo-germane, sa 1i ramas.
dupd 1000 de ani, cu cerbicia mongolica a firii, totusi acest
fapt nu contine nimic extraordinar,. Neamtul de azi, cu Kant
si Goethe in cap, dar cu Nietsche la subsuoara, nu a ramas la
inclinarile garzilor angajate, dintre germani, de imperatorii
romani? Cu francezii de astäzi nu stie Herriot sã ispraveasca
treburile Galiei, cu aceleasi metode, pe care Ie aplica ocli-
nioara Iulius Cezar764, francezilor lui Vercingetorix765?
Nu mor sträbunii niciodata
Razboiul lor in noi si-1 poarta"... (Goga)
Mai tin sa amintesc o observatie, pe care am avut de
multe ori ocazia sa o remard, in decursul Indelungatei si in-
tensivei mele activitati pblitice. Cum conform teoriei lui
0. Weininger, Geschlecht und Charakter766 omul e un
amestec de calitati masculine si feminine, tot asa si in firea
fiecarui om se pot descoperi unele insusiri, mai mult ori mai
putin caracteristice, indicand provenienta sa sociala si a me-
diukui sau etnic i sufletesc. Nu-mi pare ireprosabild Jeoria
esticã j vestica", prin indicele sanguin". Dar manifestarile,
prin atitudini i hatarari, in fata realitatilor vietii, exprimate
prin individ imi par graitoare. Astfel, se gasesc tot asa de rar
unguri (in Transilvania) care sa inteleaga felul de a fi roma-
nese, pe cat de Tar vei gasi roman care sa-1, priceapa pe un-
gur, fiind in clar cu ceea ce ungurul gandeste aievea, ce simte

290
www.dacoromanica.ro
unde tinde. Fireste ca un roman din partile Brasovului sau
ale Sibiului nu va putea evita poticnirea judecatia sale poli-
tice, cand va avea a face cu unguri. Si Myers. In acelasi timp
este de remarcat ca romanii din sus de Mures si somesenii
satmareni, salajenii i bihorenii, cu un cuvant, cei din apus,.
au produs un contingent mai important de conducatori poll-
tici decat Testul fratilor din Ardeal si Banat. Lista lor incepe
cu Petru Maior, Sincai, Barnutiu, Saguna (crescut si trait intre
unguri), apol generatia din 1848-76, de deputati din vest:
Babes, P. Cosma, I. Ratiu, G. Pop de Basest, Maniu, T.
14.

Mihali, V. Lucaciu etc. si de asemenea lista arhiereilor.


In lupta cu firea maghiard se impunea neincetat calitatea
de a simti, de a mirosi", nu ceea ce era intentia ungureasca,
ci de a prevedea ceea ce aceasta ascundea. Iar in privinta
aceasta importanta nu era atat agerimea judecatii, pe cat
soapta instinctului. In fond, la ceea ce fatal trebuiau sã tinda
romanii erau drepturi democratice, implinirea carora insemna
faramitarea prerogativelor clasei privilegiate unguresti, iar de
la 1867 incoace, a intregului popor maghiar. Acesta era cri-
teriul problemei nationale din Ungaria. Ungurii saturati beati
praesidents767, romanii i ceilMi nemaghiari, arivisti, harnesiti
de a ajunge (si eel din familii nobile Wariest) la exercitiul
drepturilor pe care progresul evolutiei realizate i jertfele pres-
tate de ei, cat si conceptia democratica internationala, tot mai
concretizata de la sfarsitul secolului al XIX-lea incoace
ii indreptatea sa le realizeze.
Pe viitor ungurii, redusi la justa lor valoare a calitatilor,
energiilor i capacitatii proprii, vor dispune de superiordtatea
experientelbr cumulate avitic, prin exercitiul practicat in arta
administrarii statului, ceea ce este baza oricarei politici in-
terne. Sub raport extern, in politica austro-ungara, ei au avut
pozitia de a nu tine seama de interesele intregii monarhii, ci
numai in masura in care acestea fals interpretate se
puteau coordona intereselor unguresti, mai cu seama de Clasa:
Romanii, dispunand timp prea scurt de un stat propriu al
lor nu au avut posibilitatea suficienta de a trece peste ex-
perientele inceputului, in arta administratiei, corespunzatoare
firii j trebuintelor reale romanesti. Trecerea de la modele
proceduri straine (oricat de dragi ne-ar fi francezii), copiate
cu ori fara retusuri, va trebui fundamental inlocuita, ceea ce
nu se poate realiza intr-o generatie. Dar in privinta condu-
cerii treburilor externe, romanii dispun de superioritatea edu-
catiei copilului crescut prin necazuri a self-made-man-u1ui768,
dedat sa se stie adapta situatiilor variate, in fata carora ase-
291
www.dacoromanica.ro
zarea geografica a tdrii I-a silit sd invete a outeza sd ia o
hotardre (Aportul sdngelui grecesc, fatal, in privinta adminis-
tratiei interne, a fost tot pe atat de avantajos pe taramul celei
externe, in afard de organizarea diplomatiei!).
Atat in Ungaria cat si in Romania, nu se va putea conso-
lida viata normald de stat, fa:rà o reformare profundd a ree-
ducarii moravurilor i viciilor personale inraddcinate. Pentru
obtinerea trainicd a acestui tel vital existentei statului, vor
trebui infdptuite urmdtoarele reforme:
1. Combaterea severa, dar si inteleapta a coruptibilitdtii
(mai atenutd in Ungaria, datoritd lui Francisc Iosif primul can-
celista769 al statelor sale).
2. Avdnd in vedere acest scop sunt necesare:
a) Un cler corect ca in statele apusene cdci satele
noastre au cea mai urgenta trebuinta de un conducdtor si de
o famine model, care sd le serveased eu exemplu si sfat, pe
calrm. respeetdrii Decalogului.
b) Educarea tineretului, prin obisnuirea la conceptii
nuravuri simple de viaVi; sa-i lntre in sange multumirea CL1
UYI standard adecvat stdrii sociale a familiei. (Promovarea po-
sibifltãtii ca familiile muneitoriflor si ale functionarilor sã
poatd dispune de o viata rustied, locuind la tara ea fermieri.
Asociatii femeiesti pentru initiativa si combaterea, prin exem-
plu, a luxului si a maniei unor sotii de a afisa o superioritate
sociald in mijlocul semenelor bor.).
c) Controlul standardului vietdi fiecdrui functionar de stat,
prin seful sal de resort.
cl) Prollibirea jocurilor de carti si a jocurilor de hazard
(sub -pretext de jocuri sociale). Acestea altereazd caracterele si
fur& timpul lecturii si a conversatiilor utile, spre inlocuirea
semidoctismului superficial si a limbutiei pretentioase. Statul
va putea insd sã organizeze on sã concesioneze cazinouri (tri-
pouri), unde pdtimasii viciului de joc sd-si poata stampdra in
public pofta. Totodatd imbuibatii maniaci sd-si piardà in tard
ban'i furati, fie legal", fie ilegal, in loc de a cdlatori in strdi-
natate.
Nici furtul prin spell nu reprezinta o pierdere mai impor-
tanta pentru binele obstesc, deck demoralizarea asa-numitei
societatila prin pierderea de timp cu jocuri de trantori. Indeo-
sebi cueoanele, care pretind a se tine de clasele culte" in
realitate insd multe inferioare personaZului lor de serviciu, de
care se deosebesc numai prin toaleta si pretentii, plus o viafä
de plietiseald §i. toane reprezinta o categorie sociald de
pierde-vard, sui generis, in toate orasele, in frunte cu capitala.

292
www.dacoromanica.ro
Ele imbogatesc fauna cititoarelor literaturii scrise pentru Orient,
traind macar in lantezie cand lipseste ocazia de a incerca sa
le practice experimente de cutumiere adultere, tolerate de
opinia publica cu asenfiment binevoitor. Iar educatia copiilor?
prin pilda mamei, pentru viata generatiei viitoare!
e) Pentru a putea incepe reformarea moravurilor publice
trebuie puse bazele schimbarii celor particulare. De altcum
s-ar cladi pe nisip. In atingerea acestui scop, va trebui, prin
legea presei, sa se stanjeneasca si mania zeflemelei publice.
Zeflemeaua este un torso770 de umor incisiv sau o ironie per-
plex& Cel mult pisca ori ustura, inc4t se vindeca printr-un
scarpinat, fara a aasa urma. Dar insistand, consfinteste rata si
indeamna la rail, ca fiind un obicei al parnantului.

Partidul care s-ar hotari far& a considera interesele


de partid sa aseze viitorul tarii pe principii sanatoase,
nu va putea izbuti deck avand forta morala si materiala de
a se impune, sprijinit fara sovaire de opinia public& Spre a
dispune de o astfel de forta, conducerea acestuia trebuie sa
fie compusa din personalitati ale caror calitati de ingeniu po-
litic, de omenie si de corectitudine sa le asigure aderenta ele-
mentelor bune si intelegâtoare ale natiunii. Principala calitate
a unul astfel de partid va trebui sa fie solidaritatea sineera
intre membrii sai componenti, soidaritate netulburata prin rnes-
chine vanitati, ale unuia ori altuia, de a aparea mai reliefat
decal tovarasii sal (Madgearu, Iunian sau Iorga, determinat
permanent de puerila sa vanitate).
Guvernarea aui I.I.C. Bratianu ar fi putut infaptui miracolul
asanarii tarii. Bratianu era insa singur. Al. Constantineseu
P.771 dispunea de calitati politice superioare, dar reputatia lui
moral& intemeiata sau nu ii adumbrea autoritatea. Ceilalti
ministri ramaneau la o distanta atat de indepartata in
sentimentul public dupa Ionel Bratianu, Inca dansul era cu
adevarat singur. Sa ne aducem aminte ce figuri sterse erau
in jurul sau fruntasii: Sassu, Banu, Vintila, Marzescu, St. Po-
pescu si ce tip send' era Dissescu772, parazit al propriului sau
trecut. Lupu nu era decal un beneficiar efemer, angajat al
tacerii sale, in interesul guvernarii si al agresivitatii pentru
strivirea prin violenta a criticilor. Lipsa de oameni, aa inal-
tirnea situatiei lui Bratianu iar dupa infaptuirea Unirii Na-
tionale oboseala prin politica si plictiseala casunata de oa-
meni, a lost boala de care cuprins, i-a ciuntit aripile avantului,
determinandu-1 sd-si reduca activitatea la rolul de sef" ad-
- 293
www.dacoromanica.ro
rninistrativ al unui partid imbatranit in sforarii pbliticianiste
condus de senili, veterani ai intrigilor de acabit773 caragialesc.
Totusi, guverne ca acelea conduse de Bratianu tatal, Lascar
Catargiu7'4 si I. Bratianu-fiul, au fost cele mai proeminente,
iar prin acestea poporul roman regatean a putut realiza pro-
gresul spre cultura i unirea natiei, in timp de doua generatii!
Va sti acesta multumita inrauririi ealmante ardelene
sa-si continue ascensiunea si spre o viata de stat ordonata!
Presa ar trebui sa ramana diberà, insa procedura in procese
de ealomnie, de siguranta a statului, vatamare de onoare ar
trebui sa renunte la sarlatana iluzie a juriului775, care este
un fel de prima de asigurare pentru orice ticalosie. 0 libertate
a presei cum era practicata in Romania nu serveste deck unei
categorii de iresponsabili, care Ii zic ziariti. Chiar daca se
iveste printre ei cate o individualitate de seama si de un
caracter moral curat, el e silit sa se asimileze apucaturilor ga-
zetaresti, intemeiate pe felul de a fi al publicului. De aceasta
contaminare nu poate fi -scutita presa, dar si mai putin zia-
ristit si publicul, 'deck prin legi i proceduri intelepte, ea de
exemplu cele existente in Wile anglo-saxone.
0 presa serioasa i publicisti de seama nu va putea avea
tara noastra, cat timp publicistica nu va fi in masura sa dis-
puna de largi mijloace financiare. 0 presa silita sa se mentina
din vanzarea cu exemplarul, prin tiganusi, ori din abonamente
vesnic in restante, din cateva inserate saracacios retribuite si
din mica publicitate plus fondul o.p.776 al ministerului de
interne, metodic jacmanit prin santaj abil ramane o inalta
scoala a artei de santaj. Presa e scutita de a E cumparata si
pusa in serviciul strain ori contrar intereselor tarii nurnai prin
gradul de intensitate a sentimentului moral si de patriotism
at conducatorilor i colaboratorilor acesteia. Dar care cunos-
cator al vietii politice romane va cuteza sa sustina ea acest
scut reprezinta o mai mare securitate decat odinioara cand
nu era descoperit nici salvarsanul, nici sulfamidele vapaia
de cauciuc satire, protectoare (Oda)? Ori s-a uitat care atat
de repecle datorita retacerit unanime din partea presei
faimoasa afacere a Dosarulpi Günther" i experienta altor
afaceri" similare? Romanii, in loc de a-si face o sincerd
diagnoza de Wassermann social sti de -a aplica terapia drastica
necesara, vor persevera i pe viitor sa-si fure caciula? In acest
caz nu falacioasele ademeniri americane, ci nurnai metodele
bolsevice rusesti vor fi in stare sa-i vindece.

www.dacoromanica.ro
NOTE EXPLICATIVE

1. Referire la prima delegatie romana, la Conferinta de Pace, con-


dusa de I. I. C. Bfatianu, in cr.re Al. Vaida Voevod a krit reprezen-
tantul Consilltdui Dirigent ardelean. Nemultumit de nerecunoasterea
trataitului din 1916 (la intrarea Romaniei in razboi) si datorita clau-
zelor undlitoare impuse Romaniei, privitor la minoritati etc., presedin-
tele delegatiei romane, plecate in martie 1919, s-a reintors in tara,
cu majoritatea delegatidi, la sfarsitul lunit iunie 1919. Autorul memorii-
lor a ramas la Paris, oa loctiitor al presedintelui, fart putere de decd.-
zie, pana in toamna aceluiasi an. Al. Vaida Voevod a reyenit apoti la
Paris, ca prim-ministru al guyernului de coalitie si sef al delegatlei
romane, In decembrie 1919.
2. Maniu Mai. Note le 329 si 504, vol. I/s. 1.
3. Dicton latin: celor intarziati oasele, completat cu pima rnaghiara:
dar si din acestea partea cea mai rea.
4. Braniste, Valeriu. Nota 112, vol. I/seria 1.
5. Goga, Octavian. Nota 137, vol. I/s. 1.
6. Averescu, Alexandru (1859-1938), ca ministru de rlzboi (1907
09) a repnimart rascoala taraneasca din 1907. Sef al Marelui Stat Major
(1911-13), s-a remarcat la cornanda armatei a II-a (1916-18), In lup-
tele de la Marasti (1917). Prim-ministru (ian.-mart.) 1918; mart. 1920
dec. 1921; mart. 1926iun. 1927 si apr. 1931iun. 1932) si ministry
In guy. Vaida, 1919, respectiv in guy. Miron Cristea, 1938. Fondator
si presedinte al Ugh Poporului" (1918), apoi al Partidului Poporului"
(1920).
7. Vaitdianu, Arthur (1864-1957), general, cornandant de corp de
armata In primul razboi mondial, mit politic liberal, de mai multe ori
ministru, intre 1918-38 si prirn-rninistru in sept nov. 1919.
8. Luceafarul", reyista pentru literatura si arta, aparand bilunar
la Budapesta (1902-06), la Sibiu (1906-14) $i la Bucure$ti (1919-20).
Baran Aurel (1881?) a fost fonjatorul si redactorul responsabil in
anii 1902-03.
9. Taslauanu, Octavian, Codru. Nota 477, vol. I/seria 1. A fost
ministru in guy. Averescu (1920-21).
10. Versuri din poezia Clämii, de Of-tavian Goga (129 versuri), cu
continuarea: / Ea bland ridica-1, staid ingenunchiat.I / 51.-ncet Ii da
copiaului á suga I.
11. Popovici, Aurel, C. Notele 116, 231 $i 251, vol. I/seria 1.
12. Hatieganu, Emil (1878-1959), vrof. univ. de procadura civila
$i rector la Cluj, ministru in guy. Mironoscu (1930) $i Vaida Voeyod
(1932, 1933). Conducator al rornanilor din Ardealul de Nord, dupa ce-
dare, lanseaza un apel pentru stavilirea esodului populatiei romanesti.
Reprezentant al P.N.T. in guy. Groza, de la 6 martie 1946, primeste

295

www.dacoromanica.ro
apoi domiciliu fortat la nlimanesti, condaninare. la Caransebes (1948--
51), este rearestat dupd eliberare 0i detinut la Sighetul Marmatiei
(1951-54).
13. Jaszi, Oszkar. Nota 504, vol. I/seria 1.
14. Karoly, Mihai ly. Nota 517, vol. I/senia 1.
15. Bianu, Eugen, ulterior director al Sigurantei Statului, apoi de-
tinut politic la canal si Aind. Familia de pe Tarnave (6 frati). Cornel,
Dora, cas. Porutiu (Petra -
B., trimis in 1940 cu misiune in Ang'ia, apoi rezident m S.U.A., Sora,
Nota 236 vol. II).
16. Francu, Amos. Ncita 448, vol. I/senia 1.
17. Moldovan, fonica. Nota 377, vol. I/seria 1.
18. Mihail, Teodor Nota 99, vol. 1/seria 1
1. Apathy, Stefan, histo'og si zoolog magh., presedinte al Consiliu-
lui Magh. din Cluj (1918); a manifestat adversitate nationalitatilor ne-
rnaghiare din fosta Monarhlie.
,
rimar in timpul lipsei lui Vaida Voevod
mart. 1920).
-
20. Pop, Stefan, Cicio. Nota 446, vol. I/seria 1. Prim-ministru inte-
plecat la Paris (dec. 1919
21. Goldi, Vasile. Nota 327, vol. I/seria 1.
22. Sudiu, Ion, membru In Comitetul Ececutiv al P.N.R. si in Con-
siliul Dirigent (1918-19).
23. Lazar, Aurel.-Nota 430, vol. I/seria 1.
24. Lueaciu, Vasile. Nota 115, vol. I/seria 1.
25. Regionalism: defectiune, deficienta, de la verbul a sininti.
26. Hossu, luliu (1885-1970), profesor la teologia greco-catolic.I din
Lugoj (1913-17), episcop de aherla si Cluj (1917-48), purtator la Bucu-
resti al mesajului Unirii din 1918. Dupa interzicerea bisericii greco-
catolice (1948) este surghiunit la diverse manastiri din exteriorul bar-
patilor, murind la Caldarusani, in 1970, dupa ce este ridleat la gradul
de Cardinal (1969), de catre Vatican.
27. Cristea, Nicolae (1896-1939). Nota 419, vol. I/seria 1, ,cunoseut
sub numele de Miron, ca patriarh al Romaniei. Puntator al mesajului
Unirii la Bucuresti, impreuna cu Al. Vaida Voevod, V. Goldis si I.
Ilossu.
28. Regionalism arhaic: ranchiuna, adversitate.
29. Nelmblanziti (din franc. dompter: a imblanzi, a supune).
30. Din magh., rabolni: a jefui.
31. Acesta e Bratianu (in latina), vezi sit nota 138, vol. I/seria 1.
32. Marghiloman, Alexandru, unul din conducatorii Partlidului Con-
servator, de mai multe on ministru intre 1888-11914, partizan al in-
trarii Romaniei in razboi, alaturi de Puterile Centrale. Prim-ministru
sub ocupatie germana (mart.oet. 1918), a semnat, cu Germania, pacea
de la Bucuresti (24 apr./7 mai 1918).
33. Ionescu, Diunitru-Take. Nota 403, vol. I/seria 1.
34. Stirbei, Barbu (sau Styrbei), prim-ministru conservator, ministru
de interne si externe <4-20 jun. 1927). Om influent la Palat, prin Re-
gina Maria, in ale carei gratii se pare ca a fost.
35. Ferdinand, cel mai bun (in 1. rusa).
36. Lea:turd cauzala (din latinul nexum: legatura, innodare).
37, Cocea, N. D. (11880-1940), scrittor si publicist, pamfletar Vigil-
ros, de orientare comunista. Romane sociale satirice: Vinul de viata
lunga", Fedor de sluga", Nea Nae".
38. Venus ratacitoare a vulgului. Nota 456, volumul I/seria 1.
39. Lupu, Nicolae (1876-1947), prefect liberal de Iasi. 1907, apoi
presedinte al Partidului Tardnesc (1924-26), vicepresedinte a Partidu

296
www.dacoromanica.ro
lui National Tariinesc, 1926. Ministru in guy. Vaida (1919-20), apoi in
guvernele liberale Stirbei i Bratianu (1927-28). In 1946 constituie Par-
tidul Taranesc Democrat.
40. Marcus, Curtius. Nota 465, vol. I/seria 1.
41. Trenul Take lonescu" tren mediat de Al. Marghiloman, cu
autoritatile de ocupatie germane si cu Ministerul de Externe german
(1918) prin care romani profrancezi inclusiv Take Ionescu au fost
condusi la Paris, in p'in razboi, dandu-li-se ocazia sa faca Propaganda
antigerrnana.
42. Kun, Bela (1886-1939), unul din intemeietorii Partidului Co-
munist din Ungaria. Conducator al Republicii Sovietice Ungare (1919),
dupa prabusirea careia, prin campania armatei romane, emigreazd in
Austria, apoi in U.R.S.S., unde participa la crearea Cominternului.
43. Pasic, Niko la. Nota 324, vol. I/seria 2.
44. Generosii: fractiune a Partidului Social Democrat al Muncito-
rilor din Romania, care a trecut la liberali in 1899. In 1910 s-a recon-
Stituilt R&D. din Romania.
Colectivistiii social-clernocrati de stanga, procomunisti, opusi indi-
vidualismului burghez.
45. Dobrogea.nu-Gherea, Constantin (1855-4920), sociolog si critic
literar, academician. Umil din conducatorii social-democratiei romane
si pionier al marxismului in Romania. Autor al sintezelor marxiste asu-
pra societatii romanesti: Neoiobägia (1910) si 4ocialisinul in tan/a ina-
poiate (1911).
, 46. Sturdza, Dimitrie, A. Nota 128, vol. I/seria 1.
47. Petrescu, Ghenadie. Nota 131, vol. I/seria 1.
48. Cantacuzino, Gheorghe, Grigore (1837-1913), latifundiar, pore-
cla derivand de la avere. Presedintele Partidului Conservator Roman
(1899-1907), de mai multe ori ministru intre 1870-99, si prim-ministru
(1809-1907 si 1904-1907). Poreclit: Nababul.
49. Anion, C. C., om politic conservator, de mai multe ori ministru
si viceprim-ministru intre 1900-18.
50. Urechia, Vasile, Alexandru (1834-1901), istoric, scriitor, profesor
universitar la la$i $i Bucuresti. academician, om politic liberal si
nistru 1881-82. Autor al Istoriet romdni/or (14 vol.), Istoriei coalelor
etc.
51. Mortun, Vasile, G. (1860-1919), ziarist, membru in conducerea
Partidului Social Democrat, primul deputat socialist (1888). In 1899
a trecut cu generosii" in Partidul Liberal. De mai multe ori ministru,
intre 1907-16.
52. Radovici, Alexandru, ministru liberal al industriei si al corner-
tului (1914-16).
53. Stare, Constantin. NOta 141, vol. I/seria 1.
54. Carp, Petre, P. (1837-1918), presedinte al Partidului Conserva-
. tor (1907-12), de rnai multe oni rninistru, intre 1870-95, prim-ministru
(1900-1901 si 191,0-12). Adept al intrarii României in razboi alaturi de
Puterile Centrale.
55. Maiorescu, Titu (1840-1917), critic literar, estetician, pr6fesor
universitar la Iasi si Bucuresti. academician. Autor a numeroase lucrdri
de critica literard, logica, rnernorialistica, discursuri parlamentare. De
mai mune ori ministru conservator intro 1874-1912 si prirn-ministru
1912-14.
56. Dissescu, Constantin, G.1(1854-1932), jurist, profesor universitar
la Bucuresti, autor al primului curs romanesc de drept international;
de mai multe ori ministry conservator, intre 1899-1914.

297
www.dacoromanica.ro
7. Lahovary, familie aristocrata de origine greceasca. Mai proba-
bila referirea la Ion, L., de mai multe ori ministru conservator, intre
1904-1912.
58. Liga culturald (Liga pentru unitate culturalit a rontdnilor) in-
fiintata la Bucuresti In 1890, animata indeosebi de N. Jorga, a fUnctionat
pana in 1940.
59. Mille, Constantin (1861-1932), ziarist si scriitor; in tinerete
a frecventat cercuri socialiste din tara si strait-là:tate; colaborator ki
Contemporanul" a condus ziarul Adevarul", (1893-1926), editand si
ziarul Dimineata.". Autor de versuri si romane.
60. Beldiman, Alexandru, V. (1832-981), ziarist, adept al domnito-
rului Al. I. Cuza, adversar al dinastiei Hohenzollern. A intemeiat sap-
tämanalul Adevarul" la Iasi (1871), apoi cotidianul cu acelasi mime
la Bucuresti (1888).
61. Gradisteanu, loan, C. (1861-1932), jurist, ziarist si om politic
conservator, intro 1900-11907 de mai multe ori ministru.
62. Anion, Virgil. Prof. univ., deputat, director la Banca Nat.
63. Filipescu, Nicolae (1862-1916), fruntas conservator, fondator al
ziarului Epoca", de rnai multe ori ministru intre 1900-13.
64. Iorga, Nicolae. Nota 404, volumul I/seria 1.
65. Cuza, Alexandru, C. (1857-1947), publicist, profesor universitar
la Iasi; a infiintat Liga Apdrarii National-Crestine (1932), apoi a con-
dus, irnpreuna cu 0. Goga, Partidul National-Crestin (din 1935), fiind
ministru secretar de stat in guvernul Goga (1937-38).
66. Stroiescu, Vasile (1844-1922) mecenate basarabean, ajutand tine-
retul studios si societati culturale (Astra" Sibiu). Presedinte al Sfa-
tului Taxii din Chisinau (1918), decan de varsta al primului Parlament
al Romaniei intregite.
67. Lipsesc informatii ulterioare despre Savu, C. Este posibila o
confuzie a autorului cu Eugen Savu, ulterior guvernator al Bancii
Nationale a Roinaniei, ipoteza confirmata de D-na Boild-Lupas, netpoata
lui Iuliu Maniu (mort relativ tandr, sub 40 de ani, din cauza unei'
initoxicatii).
68. Ciurcu, N., Sterie, medic la Viena i indrumator al autorului in
timpul studentiei sale.
69. Iosif de Habsburg, ultimul print mostenitor al Imperiului, exer-
citand la Budapesta cu prioritate functia de rege al Ungariei,
in timpul imparatului Carol al IV-lea, ultimul irnparat habsburg (1916
nov. 1918).
70. Bratianu, Vint la (1867-1930), frate al primului-ministru Ion
I. C. Bratianu, presedinte al Partidalui Liberal (11927-30), unul din
iniiatorii politicii prin noi insine"; de mai multe ori ministru, intre
1914-27 si prirn-ministru 1927-28.
71. Angelescu, Constantin. Nota 168, vol. I/seria 1, cu completarea
ca a participat ca ministru Wand in guvernul Tatarescu din 1940.
72. Sassu, V., P., de mai multe ori ministru liberal, intre 1927-37.
73. Marzescu, George, G. (1869-1926), jurist de mai multe ori mi-
nistru liberal.
74. Omul creste o data cu telurile sale mai inalte (in germ.).
75. Surghluniti, indepartati (din franc. confiner),
76. Bontescu, Victor, colaborator qu autorul la redactarea ziarului
Lupta" in Budapesta antebelica, ministru in guvernul Vaida Voevod
(1919-20).
77. Vlad, Aurel. Nota 326, vol. I/seria 1.

'98
www.dacoromanica.ro
. 78. Cdmardsescu, Ion, mare mosier, ministru in guvernul conser-
vator Take Ionescu (1921-22).
79. Blestemata foame de our, din Eneida de Vergilius, setea de
avere determinfindu-1 pe regele Traciei, Polimnester sa-1 ucidd pe
Polidor, fiul lui Priam, care ii fusese incredintat impreund cu aurul
Troiei.
80. Argetoianu, Constantin (1871-1952), adept al Ligii Poporului,
apoi lider al Uniunii Agrare (din 1932); de mai multe ori ministru
(1912-1938) si prim-ministru (sept.-nov. 1939).
81. Mihalache, Ion (1882-1965), conducator al Partidului Tdrdnesc
(infiintat in 1918), apoi al Partidului National-Taranesc (din 1926) f?1
presedinte al celui din urma (1934-37); de nlai multe ori ministru intre
1919 33. A lost condamnat si inchis de regimul comunist in 1947,
apoi eliberat in 1954.
82. Actualul Muzeu de Istorie a Bucurestiului, peste colt de Uni-
versitate si Spitalul Coltea. Construit la inceputul sec. XIX-lea de pos-
telnicul Cost/ache Sutu (arhit. Vitul si Konrad Schwink), cu aspect nec-
goVi i cu elemente romanice.
83. Oteteleseanu. Date bibliografice se referd numai la generatia
anterioard 0. Ion (1795-11876), ministru de finante in 11866.
84. Wascanu, Ion, general de brigadd, ministru de .rdzboi in gu-
vernul Vaida si Averescu (1919-21) si ministru secretar de stat in gu-
vernul Iorga (1931-32).
85 Albina", cea mai importantd bailed româneascd din. Transil-
vania, cu sediul central la Sibiu, având ca director-fondator pe Visa-
rion Roman (1872-85). A fost nationalizatd in 1948, cu intreg patri-
moniul circulant si imobiliar.
86. Antonescu, Ion (1882-1946), viitorul maresal si Conclucator al
Statului" (1940-44).
87. Prezan, Constantin (1861-1943), maresal si academician. In
prirnul razboi mondial a comandat Armata 4 de Nord (aug.-oct. 1916),
apoi arupul de armate din sud (nov.-dec. 1916).
88. Pherekyde, Mihai, de mai multe ori ministru liberal intre 1876-
1919; prim-ministru interimar in tirnpul absentei din tara a lui I. I. C.
Brdtianu (dec. 1918-iul. 1919).
89. Mirto, Eduard, jurist, de mai multe ori ministru national-Ora-
fist la industrie-comert si la lucràri publice in guvernele din 1928-33.
90. Rdducanu, Ion, ministru al munch, cooperatiei i asigurarilor
sociale in guvernul Maniu (1928-30), respectiv in guvernul G. G. Miro-
nescu (1930-31).
91. Borcea, Ion, ministru al cultelor in guvernul Vaida (1919-20)
cumuliind se pare si departamentul instructiei publice, pentru care
autorul desemnase pe prof. Bujor.
91.A. Bujor, Paul (1862-1952) profesor universitar la Iasi, biolog
si scriitor (nuvele inspirate din viata t.aranilor).
92. Coand5, Constantin, C., general; prim-ministru i ministru de
externe (oct.-nov. 1918), a rAmas ca sef al delegatiei române la
Conferinta de Pace din Paris, primind in decembrie 1919, din partea
lui Vaida Voevod, mandatul de a semna tratatul de la Versailles cu
Germania, refuzat de I. I. C. Brdtianu in vara aceluiasi an. Ulterior,
generalul C. Coanda a mai fost ministru in guvernul Averescu (1926).
93. Diminutiv in maghiafa pentru Laszlo/ (Vasile), scris Laczi; refe-
rire la V. Goldis.
94. Pe ldriga nuanta antisemitd, A. C. Cuza era renumit ca peltic.
95. Episcopii greco-catolici: Radu Demetru (1862-1920), profesor la

299
www.dacoromanica.ro
beminarul teologic din Bucuresti si paroh la biserica Sf. Iosif (1886
96), episcop la Lugoj (1896-1903), apoi la Oradea (1903-20). Ucis in
Parlament de bomba anarhistului Goldstein, impreuna cu ininistrul
Dumitru Greceanu. Frentiu, Valeriu, Traian (1875-1952), episcop de
Lugoj din 1912 si de Oradea din 1922. A murit in detentie la Sighet.
96. Coltor, loan, preot celib. greco-catolic, canonic de Blaj, -cu
studii la Blaj si Roma, consili6r cultural in delegatia Romaniei la Con-
ferinta de Pace din Paris, apoi ministru subsecretar de stat la munca,
sanatate i ocrotiri sociale in guvernul Vaida Voevod (1932).
97. Cristescu, Gheorghe (Plapumarul", 1882?), deputat soda-
list, secretar general al P.C.R. (1922-24), membru al Comitetului Exe-
cutiv al Internationalei Comuniste. Din anul 1928 a activat in cadrul
Partidului Socialist Unitar (1928-36).
98. Moscovici, Me (1885-1943), membru al conducerii Partidului
Socialist din Romania, apoi al P.S.D.R. (1927-43).
99. Carcotas, chitibusar (din francezd).
100. Flueras, Ion (1882-1953), deputat i lider social-democrat, mem-
bru in Consiliul Dirigent al Transilvaniei (1918-20), presedinte al
Confederatiei Generale a Muncii (1926-1938).
101. Jumanca, Iosif (1893-1949), deputat si lider social-democrat,
membru in Consiliul Dirigent al Transilvaniei (1918-20).
102. Perversiune sexuala definita prin termenii anatomici latini.
103. Ninon de Lenclos (1616-1706), scriitoare franceza, celebra prin
frumusetea si spiritul ei, frecventata mai ales de liber-cugetatori si
pentru libertinismul ei.
104. Bragadiru, fabricant de bere si spirt in comuna suburband
a Bucurestiului, cu acelasi nume.
103. Comparatie a variatiunilor politice cu nesfarsitele imagini ce
apar prin rotirea unui caleidoscop.
106. Cadere, Victor, jurist, ulterior profesor de drept international
la Universitatea din Cluj. A fost combatant pe frontul din Moldova,
cutreierand apoi Rusia *i Siberia pentru a recupera sub numele
de voluntari ardeleni si pe prizonierii romani din fosta armata aus-
tro-ungard (trimis de guvernul Vaida Voevod in 1919). Ca ministru
al Romaniei la Varsovia a condus apoi tratativele cu Maksim Litvinov
pentru un pact de neagresiune romano-sovietic. Astfel a acumulat
bogate observatii asupra influentelor generatoare ale caracterului ru-
sesc, relatate in conversatiile personale avute in anii 1954-55 (fata-
lismul format prin 1ntinderea tarii si prin puterea nemarginita a sta-
panilor; neincrederea asiatica etc.).
107. Mi*u, Nicolae, ministru plenipotentiar al Romaniei la- Viena
inaintea primului razboi mondial, apoi la Londra in 1919, si membru
al delegatiei romane la Conferinta de Pace de La Paris.
10/1. Nitescu, Voicu, jurist brasovean, de mai multe ori Ministru in
guvernele Maniu i Vaida (1928-33), apoi in guvernul Miron Cristea
din 1938. A participat la, actiunea de recuperare a ardelenilor din Si-
beria, impreuna cu V. Cadere.
109. Descrierea de catre Xenofon (sec. IV a Chr.) a expeditiei lui
Cyrus cel Tanar, contra fratelui sail Artaxerxes. Xenofon a descris
indeosebi epopeea retragerii mercenarilor greci, condusi de el 1nsusi, in
solda lui Cyrus. Autorul asearnana dramatismul actiunii cu Anabasis-ul
antic.
110. A se oplosi: a se pune la adapost, a se aciui, a gasi un refu-
giu, a se pripasi (arhaism).

300
www.dacoromanica.ro
111. Man, Nicolae (1882-1955), profesor la Seminarul Andreian
din Sibiu, ales Mitropolit al Ardealului in 1920. I se datoreaza res-
taurarea bisericii mandstirii de la Stimbata (Fagan's), batuta de ar-
tileria austriac5 pentru opozitia manastirii fat5 de catolicizare.
112. Saftu, Vasile (1863-1922), profesor la Seminarul Andreian din
Sibiu, apoi protopop al Brasovului. Numit in 1921 cel dintai episcop
militar, dar decedat inainte d sfintire.
113. Mihali, Victor (1841-1918) studii la Roma,' episcop greco-ca-
tolic de Lugoj din 1874 si mitropolit de Alba Iulia si Fagaras, cu
sediul la Blaj, din 1895. In primul razboi mondial internat de gu-
vernul maghiar la Oradea, cu alti episcopi ortodocsi *i greco-catolici.
114. Groza, Petru (1884-1958), deputat in 1919-27, ministru in
guvernele Averescu (1920-21 si 26-27), fondator si presedinte al Fron-
tului Plugarilor (1933-53), vicepresedinte al guvernului (1944A5), prim-
ministru (1945-52), presedinte al Marii Adunari Nationale (1952-58).
115. Otelitii: curent politic al tineretului din P.N.R. din Ardeal,
in jurul revistei Luceatarul" (Octavian Goga, 0. Thslauanu i adeptii
acestora), cu tendinta de a lua rolul conducator fata de generatia b5-
tranilor" (I. Maniu, Al. Vaida Voevod etc.).
116. Roth, Hans-Otto, conduckor politic al sasilor din Transilvania
in anii interbelici (nu era din aceeasi familie cu martirul Stefan Lud-
wig Roth), de mai multe ori deputat, incepand din 1919; ministru sub-
secretar de stat al minoritatilor in 1940.
117. Asquith, Herbert Henry, conte (1852-1928), deputat englez libe-
ral, ministru de interne (1892-95), prim-ministru din 1908, angajeaza
tan in razboi in 1914 si predd puterea lui Lloyd George in 1916.
118. Dascovici, Nicolae (1888-1969), profesor universitar la Iasi si
Bucuresti drept international public.
119. Morano (Muller), Adela, prietena a autorului din timpul studen-
tiei (unul din nume este pseuc'Ionimul de cantareata la Bayreuth). Opo-
zitia tatalui la casatoria cu o germand a fost determinat5 de constiinta
nationala, vizand continuitatea româneasca a generatiilor ardelene (vezi
vol. I).
120. Bibelouri (germ.), gâteli vestimentare (franc.).
121. Seicaru, Pamfil, ziarist *i literat roman, s-a distins prin talent
pamfletar. Director al ziarului Curentul", a continuat publicarea aces-
tuia si in emigratie, dup5 al doilea razboi mondial.
122. As vrea s5 sugrurn pe aceste mici canalii (in franc.)
123. Finalul piesei Machbeth conform prezicerii vrajitoarelor
este legat de inaintarea paclurii Birnam" spre castelul parintesc de
pe dealul Dusinan, realizata de oastea potrivnica, ce inainteaza sub
scutul cate unei crengi verzi, ca o padure vie.
124. Cei doi fii ai autorului, de 17 si 16 ani.
125. Condeescu, Nicolae, aghiotant al printului Carol, 1-a insotit pe
acesta intr-o lunga calatorie. Ulterior, ca general de divizie aghiotant,
a fast ministru al armatei in guvernele Maniu si Mironescu (1930--31).
126. Sala Asociatiei Meseriasilor (germ.).
.127. Lipit, cuplat, incleiat (din franc.).
128. Strada Ungaria (in germ.).
129. Micu-Clain, loan, Inocentiu, Nota 492 vol I/seria 1.
130. Sincai, Gheorghe (1754-1816), istoric *i filolog, corifau al Sco-
lii Ardelene", preocupat de originea limbii 5i a poporului roman, de
continuitatea acestora la nord de Duntire (Hronica ronidnilor si a mai
inultor neamuri, Elementa linguae daco-romanae sive valachicae). A
militat pentru introducerea alfabetului latin si pentru invatarnantul in

301
www.dacoromanica.ro
limba romana, sporind scolile romanesti la aproape 300, in calitate de
director al invatarnantului primar unit din Transilvania.
131. Maior, Petru (1715-1785), istoric i filolog, reprezentant al
Sec:6i Ardelene (Istoria pentru inceputui ronzcinilor in Dachia, Orto-
graphia romana sive latzno-valachica). A urmarit sâ demonstreze lati-
nitatea poporului roman si a limbii romane.
132. Napoleon al III-lea (1808-73), nepot de frate al lui N. I.,
presedinte al Republicii (1848-52), s-a pron'amat imparat la 1852,
dupa lovitttra de stat din 1851. A participat la Razboiul Crimeii
(1853-56), la razboiul impotriva Austriei (1859), la interventii in China,
Indochina si Mexic. Nepregatit pentru razboiul franco-prusian (1870-71)
a capitulat la Sedan si este detronat de revolutia din 1870.
133. Bismarck, Otto, print de (1815-98), prim-ministru al Prusiei, a
urmarit unificarea Germanici, purtand Haboaie impotriva Danemarcei,
Austriei i Frantei, devenind Cancelar al Imperiului German (Can-
celarul de fier")
134. Inlocuitori, surogate (in germ.)
135. Freud, Sigmund. Nota 295, vol. 1/seria 1.
136. Candide, roman satiOico-filozofic, anticlerical, al lui Voltaire
(pseudonimul lui Francois-Marie Arouet).
137. Chevalier, Gabriel (1895?) Clochelinerle (1934), roman sa-
tiric privind expedientele a doi preoti celibi care recurgancl la
menajerele lor se spovedesc reciproc Si alte frarnantari locale.
138. Pelivan, Ion, om politic basarabean, magistrat, prof. univ.
Chisinau. Ca deputat in timpul guvernului Marghiloman, in plind ocu-
patie gormand, a cerut in Camera in aplauzele generale sa nu
se renunte la cele cloud perle ce lipsesc din coroana Romfiniei: Ardealul
sj Bucovina. Participant la unirea Basarabiei, a fost apoi ministru de
justitie in guvernul Vaida (1919-20) si reprezentant al Basarabiei la
Conferinta de Pace de la Paris, Inchis pentru agitatii politice in Rusia
(1902-05), de mai multe ori ministru in Romania (1919-37).
139. Arguitate sau argutie: subtilitate exagerata in argumentare
sau argumentare sofisticata, bazata pe fapte nesemnificative
140. Alaturea cu adevdrul (regionalism).
141. Supuse, subordonate (din franc.).
142. Antonescu, Victor, de mai multe ori ministru liberal intre
anii 1914-37. Ministru plenipotentiar al Romaniei la Paris, in tim-
pul Conferintei de Pace si membru al primei delegatii romfme, condusa
de I.I.C. Bratianu.
143. Appony, Albert (1846---21933), jurist, deputat din 1872, seful Par-
tidului National Maghiar, rninistru al ins tructiei publice, autor al
legii de maghiarizare prin scoli ,(1907). Mare orator si propagandist al
revizuirii Tratatului de la Trianon. Reprezentant la Liga Natiunilor.
144. Berthelot, Philippe (1866-1934), secretar general la Ministerul
de Externe al Frantei in timpul Conferintei de Pace de la Paris,
consilier al lui Briand, apoi al lui Clemenceau.
145. Blank, Aristide, directorul bancii Marmoros-Blank, sprijinitor
al actiunilor culturale romanesti, ca editarea clasicilor literaturii prin
Editura Cultura Nationale, sub conducerea lui Nae Ionescu.
. 146. Tardieu, André (1876-1945), de mai multe oH ministru, in-
cepand din 1919, apoi prim-ministru al Frantei (1929-30 si 1932),
cautand sa aplice o politica sociald si economic& novatoare, in preajma
crizei mondiale.
147. De Flers (pseudonim al lui Robert Pellevé, tnarchiz de La
Motte-Ango, 1872-1927), autor dramatic si diplomat francez.

302
www.dacoromanica.ro
148. Isopescu-Grecul, Eusebiu Constantin, jurist, coetan in studentie
cu autorul, la Viena, profesor universitar la Cernauti, presedinte al
Cons. Nat. Roman din Viena (1918-19) si ministru al Romaniei la
Viena (1919-20); senator din 1932.
149. Renner, Karl (1870-1950), social-democrat austriac, membru al
Reichsrat-ului imperial, apoi primul cancelar al Austriei (1918-20) si
ministru de externe in 1920, presedinte al Nationalrat-ului. Acceptand
in 1938 Anschluss-ul cu Germania, in 1945 revine ca prim-ministru al
guvernului provizoriu, apoi presedinte al Republicii. Austria (1945-50).
Pseudonim folosit: Rudolf Springer.
150. Ciotori, N.D., bun cunoscator al starilor din Rusia si a pro-
blemei Basarabiei la indemnul primului ministru englez Lloyd
George a fost trimis de Al. Vaida Voevod in ianuarie 1920 spre
a negocia cu Maksim Litvinov, la Copenhaga, un tratat de neagresiune
cu Sovietele in conditiile: 1. recunoasterea reunirii Basarabiei la Ro-
mania; 2. restituirea tezaurului; 3. neamestec reciproc in chestiunile
interne; 4. abtinerea reciproca de la orice propaganda (dupa V.V. Tilea
Actiunea diplomatica a Romaniei nov. 1919 mart. 1920).
151. Bocu, Sever, reprezentant al Banatului (impreuna cu Caius
Brediceanu) in delegatia romana la Conferinta de Pace din Paris.
Ministru in guvernul Maniu din 1928-30.
152. Clemenceau, Georges. Nota 327, vol. I/seria 2.
153. Millerand, Alexandre (1859-1943), deputat radical (din 1885),
apoi socialist. Realizeath importante reforme sociale ca ministru al
comertului si industriei; ministru de razboi (1914-15), prim-ministru
(1920) si presedinte al Frantei (1920-24).
451. Sediul de atunni al Mlnisterului de Externe Francez.
155. Tittoni, Tommaso (1849-1931), ministru de externe al Italiei
(1903-1905) 1909 si 1919), apoi presedinfte al Senatului Reim.
156. Lloyd, George, David. Notg 328, vol I/seria 2.
157. Hoover, Herbert Clark (1874-1964), director general al subzis-
tentei S.U.A. in primul razboi mondial, ministru al comertului (1921),
presedinte republican al S.U.A. (1928-32).
158. Balfour, Arthur James, conte (1848-1930), deputat conservator
englez,apoi prim-ministru (1902-19J6). Ca ministru de externe (din 1916)
ii leaga numele de Declaratia", care pune bazele unei patrii nationale
evreiesti in Palestina (1917). Se retrage din activitate in 1922.
159. Foch, Ferdinand (1851-1929), maresal francez. Remarcat in
bataliile de pe Marna si Somme (1915), devine seful statului major
general, apoi comandant sef al armatelor aliate si este numit maresal
In 1918. Unul din organizatorii interventiei miLtare impotriva Republicii
Sovietice Ungare si a U.R.S.S.
160. Wilson, Thomas Woodrow (1856-1924), avocat, presedinte al
Universitatii Princeton, devine lider al Partidului Democrat, guvernator
de New Jersey (1910), presedinte al S.U.A. din 1912 si angajeaza tara
in razboi (1917). Reales, promoveaza pacea (din 1919) si creeaza Liga
Natiunilor, dar nu obtine adeziunea propriului popor la aceasta.
161. Linia Ciucea, orientata aproximativ nord-sud.
162. Extremitatea nordica a M. Vladeasa, intre localitatile Cornitel
ci Bucea, la vest de Ciucea.
163. Nitti, Francesco (1868-4928), profesor universitar la Neapole,
ministru italian de finante (1911-18) si prim-ministru (1919-20). A
incercat schimbarea Tratatului de la Trianon in favorul Ungariei. Pro-
pagandist al revizionismului.

303
www.dacoromanica.ro
164. Barthou, Louis (1862-1934), de mai multe ori ministru francez,
remarcandu-se 'a lucrari publice, apol prirn-ministru (mart.-dec. 1913).
Ca ministru al justitdei introduce o importanta reforma judiciara, iar
ca ministru de externe urnlareste Un sistem de securitate colectiva
europeana (1934). Este asasinat la Marseille, impreuna cu regele
Alexandru al IugoslaN iei, caruia ii era destinat atentatul (1934).
165. Paléologue, Maurice (1859-1944), ambasador francez in Bulgaria,
apoi in Rusia (1914-17), secretar general al afacerilor externe 1920. A
publicat mai multe volume despre Rusia, inclusiv situatia României.
Membru al Academiei Franceze.
166. Dati-va silinta sa-i convingenti pe englezi (ultima propazitie,
in franeeza).
167. Constantinide, Noti, membru in delegatia romana la Confe-
rinta de Pace din Paris.
168. Crisan, Gheorghe (Ghita), membru in delegatia romana la
Conferinta de Pace din Paris. Ulterior ministru in guvernele Vaida
si Maniu din 1932-33.
169. Vacarescu, Elena (1866-1947), scriitoare de limba franceza,
stabilita la Paris din 1891, membra de onoare a Academiei Romane
(versuri: Chants d'aurore" Le Rapsode de la Dambovitza"; proza:
Amor vincit", Le Sortilege" i teatru cu. frecvente teme romfinesti).
170. Ceaiul de ora 5, uzual la englezi si ca relatie sociala.
171. Cantacuzino, Alexandrina (Didina). Publicista, activ. feminista.
172. Dr. Sarbu, loan?. Dr. Imbroane, Avram (1380-1938), preot si
ziarist, deputat (1927-38).
173. Brecliceanu, Caius. Nota 337, volumul I/seria 1.
174. Boerescu, Mihai, insarcinat cu afaceri al Romaniei la Londra,
insufletit si competent colaborator al delegatiei romane in problema
Basarabiei.
175. Cozens-Hardy, H.W. (initial Sir, in urma Lord), reprezentant al
unui consortiu. englez care a oferit Romfiniei creditarea exploatarilor
subsolului in Transilvania.
176. Mancare irlandeza, din came sau peste, gatita inabusit.
177. Titlul complet: V.V. Tilea, Actiunea diplomaticii a Romdniei,
nov. 1919 - mart. 1920. Tipografia Poporului, Sibiu, 1925.
178. Cu lipsuri (din franc.).
179. Neserios, saltaret, certaret, nerusinat (din latina).
180. Ludwig, Emil (1881-1948), rmnancier 5i publicist german, rein-
giat in Elvetia de sub regimul naZist. Biografii romantate: Napoleon,
Bismarck, Beethoven, Goethe.
181. Arhiepiscopul primat al bisericii anglicane, cu sediul la Can-
terbury.
182. Episcop unitarian.
183. Capelan (in engl).
184. Comportare insinuanta, mieroasa.
185. Regatul patronat de Sfta Maria (Regatul Mariei, in latina).
186. A se zguli: a se strange ghem, a se ghemui.
187. Prin renume (in franc.). Referire la sef-rabinul Angliel si a
Peninsulei lberice, Dr. Gaster Moses (Bucuresti 1856 - Abingdon 1939),
lector la Universitatea din Bucuresti 1885, lector de limbi bizantine
si slavone la Oxford, din 1886, a scris: Literatura popu/ard romdnd
(1883) si Crestomatia Ronzdnii, neterminata pfind la moarte.
188. Scialoja, Vittorio (1856-1933), jurist si om politic italian, mi-
nistru de justitie (1909-40) si ministru de externe (1919-20).
189. Daca va place (poftiti), D-le presedinte (in franc.)

- 304
www.dacoromanica.ro
190. 0, nu dragul meu, mersi, Dvs. apartineti familiei Borgia
(in franc).
191. Curzon, George Nathaniel, marchiz de Kedleston (1859-1925),
ministru de externe britanic conservator (1919-24), unul din prin-
cipalii 'organizatori ai interventiei antisovietice. A cerut oprirea ofensi-
vei Armatei Rosii in Polonia, pe o linie de demarcatie numità Curzon,
corespunzand in mare masura frontierei poloneze din 1945.
192. Kolceak, Alexandru Vasilievici (1873-1920), amiral rus, condu-
cator alb" in rtizboiul civil (1918-20). Infrant de Armata Rosie, con-
damnat si executat.
Iudenitch, NikolaI Nikolaievitch (1862-1933) se distinge ca i co-
mandant al armatei din Caucaz (1916). In 1919 organizeaza, cu sprijin
englez, o armata alba", patrunzand pana in periferia Petrogradului.
Dar, parasit de estonieni si de englezi, trebuie sa se retraga si se refu-
giaza in Franta.
Kornilov Lavr Gheorghevici (1870-1918), general rus numit
generalisim de guvernul provizoriu Kerenski este opirt in inaintarea
contrarevolutionara spre Petrograd (1917). Reia lupta alaturi de ar-
matele albe din sud, dar este omorat in lupta.
193. Pare a fi o denumire veche a Azerbaidjan-ului.
194. Cecil of Chelwood, Edgar, viconte (1864-1958), orn politic en-
glez, deputat conservator din 1906, ministru al blocadei (1916-18), apoi
secretar de stat adjunct la Ministerul de Externe; unul din principalii
redactori ai Chartei Societatii Natiunilor premiul Nobel pentru
pace (1937).
195. Sapieha, Eustachy Kajetan, print (1881-1963), politician si di-
plomat polonez, membru al Comitetului de la Warsovia (1916).
196. Sclachcic, in poloneza: aristocrat, nobil, initial fiecare polonez
care avea o feuda si fficea serviciul militar calare, chiar saraciti dar
membri cu drept de vot in adunarea, ,,Slachta Zagonova". In tran-
scrierea germana Schlachtschitz (poate chiar originea germana, de la
Schlachtschatze sau puscas de lupta). Romanescul slealita pare a fi de-
rivat din denumirea poloneza.
197. Paderewski, Ignacy Jan (1860-1941), pianist, compozitor, ce-
lebru interpret al lui Chopin. Prim-ministru si ministru de externe al
Poloniei (ian.-dec. 1919), participant la semnarea tratatului de la Ver-
sailles. In 1940 prezideaza guvernul in exil al Poloniei.
198. Liszt, Franz (1811-86) pianist si compozitor maghiar (poeme
simfonice: Mazepa, Preludii, simfonii programatice: Faust, Dante, doua
concerte pentru pian, 19 rapsodii).
199. Sauer, Emil (1862-4942), pianist austriac format de Rubinstein
(Moscova) si Liszt (Weimar); interpret virtuos, profesor si compozitor.
200. Flondor, Iancu (1865-1924), presedinte al Consiliului National
al Bucovinei, care a votat Unirea cu Romania la 14/27 oct. 1918. Re-
prezentant al Bucovinei la Conferinta de Pace de la Paris.
201. Rozwadovski, Tadeus (1866-1928), general polonez provenit din
armata austro-ungara, sef de stat major (1918-20).
202. Czernin, Ottokar von (1872-1932) om politic austriac, ministru
plenipotentiar la Bucuresti (1913-16) si ministru de externe (1916-18).
203. Churchill, sir Winston Leonard Spencer (1874-1965), la inceput
liberal (1904-24), apoi conservator si lider conservator (1940-55). Mi-
nistru din 1906, ministru de razboi (1919-21), a incercat organizarea
unei interventii majore irnpotriva Rusiei Sovietice. Seful guvernului
de coalitie in al doilea razboi mondial (1940-55) si al guvernului

20 memorii, vol. Lt 305


www.dacoromanica.ro
conservator (1951-55). Pentru Memorii asupra celui de al doilea räz-
boi mondial, a primit premiul Nobel pentru literatura.
204. Atatiirk (parintele turcilor), pe numele adevarat Mustafa
Kemal (1880-1938). Duna succese militare in Tripolitania (1911-12),
in RAzboiul Balcanic (1912-13) si in Dardanele (1915), fata de debaclul
turcesc din 1918, organizeaza rezistenta nationals& in 1919, iar prin
victoriile impotriva kurzilor, armenilor i grecilor, inclusiv masacrari
de populatii, ocupa teritoriile promise acestor natiuni, fara impotrivirea
puterilor Antantei, obosite de razboi. Este primul presedinte al statului
modern turc, ca republica (1923-38) abolind sultanului, dominatia re-
ligioasa, europenizand alfabetul etc.
205. Hardinge, Charles, baron de Penshurst (1858-1944), ambasa-
dor englez la St. Petersburg (1904-4906), vicerege al Indiei (1910-16),
subsecretar la externe (1016-20) s,i ambasador la Paris (1920?).
206. Cicerin, Gheorghi Vasilievici (1872-1936), diplomat sovietic,
comisar al poporului pentru afacerile externe (1918-30).
207. Incurcatura, nehotarare de tezaur de plata. (in franc.).
208. Saint-Aulaire, Charles, conte de (1866-1954), diplomat francez
In Maroc (1904-1907), apoi In Romania, contribuind la intrarea acesteia
in razboi, ulterior in Spania (1920) si in Anglia (1921-24). Autor al
unor lucrari de istorie diplomatica.
209. Thomas, Albert 1878-1932), deputat francez, socialist (1910),
ministru al armamentului (1916-17), seful biroului international de
lucru (1920-32).
210. Confort, atmosfera placutd (in germ.).
211. Busch. Wilhelm (1832-1908) celebru umorist german in ver-
suri, insotite de desene caricaturale arhuzante (Max si Moritz" etc.).
212. Foi volante", revista umoristica germand.
213. Dunga calcata la pantaloni.
214. Low, Andrew-Bonar (1858-1923) deputat englez din 1900, par-
ticipii la guvernul de coalitie si de razboi (1916-18) ca reprezentant
conservator in guvernul Lloyd George, este pleninotentiar britanic la
Conferinta de Pace (1919-20) si prim-ministru (1922-23).
215. Theresianum. Nota 190, vol. I/seria 1.
216. Steed, -Henry Wickham (1674?), corespondent de presa englez la
Roma, apoi la Viena, unde a fost prieten- al autorului si sprijinitor al
nationalitatilor dominate din Imperiu. Duna razboi a tinut un curs
de istorie a Europei Centrale la universitatea din Londra.
1ntrucat scrisoarea ce urmeaza nu a fost cuprinsa in cartea lui
V.V. Tilea (asa cum afirma autorul in vol. I, pag. 274), o redam in-
tegral din textul mer&oriilor, inclusiv traducerca acesteia (Mme Rose
convietuia cu H.W. Steed).
217. Prea scumpa doamna Vaida,
fntelegand ca el nu va poarta rancuna pentru a-i fi negat, ceea
ce afirmati ca v-ar fi luat Vara permisiune, D1 Steed ma roagd sa vas
informez despre marele succes personal, pe care I-a obtinut la Londra.
Excelenta sa Presedintele Consiliului Romaniei. Telegraful va va fi
informat despre discursurile ce au fost pronuntate in public, dar este
mai important sa stiti ce cuvinte s-au sustinut la adresa sotului
D-voastra si Vara stirea sa. Pentru ca sa nu fiti prea mandrd, trebuie
sti fiti avertizata ea Dl. Vaida datoreaza mult predecesorului sau. Sim-
plicitatea sa, sinceritatea sa, vorba deschisa, se aseamand atat de
putin manierei D-lui Bratianu, incat tot/ marii corifei s-au pus sa
cante din inima Pentru el, cd este un flacau voios si bun" [urare uzu-
ala la aniversaril. Lasand gluma la o parte, personaje atilt de impor-

306
www.dacoromanica.ro
tante cum sunt Lordul Hardinge, fost vicdrege al Indiei si Dl. Bonar
Low, vicepresedintele Consiliului, s-a spus D-lui Steed, cà acestia au
fost foarte impresionati de onestitatea si de echitatea D-lui Vaida si
sunt convins ca, cu astfel de oameni la conducerea afacerilor sa1e,
Romania va avea curand o situatie morald si politica foarte diferita de
cea avuta pima acum. Intrand astazi cu DI Steed, la dejunul oferit de
DI. Boerescu, Lordul Hardinge a spus: Placut tip acest Vaida. Suntem
foarte bucurosi de a-1 fi cunoscut. El nu face fraze". Pentru cei care
cunosc 'diplomatdi si oamenii politici englezi, aceasta spune mult.
Ei nu se dau cu usurinta si au oroare de siretenii si de palavrageala.
Eu nu stiu ce au fost si care vor fi consecintele pozitive imediate ale
calatoriei prietenului Vaida, dar stiu cã in cloud sau trei zile a creat
in sferele oficiale o atmosfera mai favorabila decat a stiut sa
creeze diplomatia romana, de ta existenta regatului.
Nu avem deck tin regret, acela de a nu va fi vazut alkuri de
sotul D-voastra. Sperapn ca aceasta nu este deck o placere amanata.
Alegeti pentru vi7ita D-voastra un moment in care vremea va fi mai
favorabila, ceea ce nu a fost in aceste zile, si ne vom stradui de a
va face sa vizitati Londra si imprejurimile sale.
Astazi, sambatd, desi deja obosit, Primul Ministru ne-a onorat
cu vizita sa pentru ceai. Intrand el mi-a spus: Doamna, D-voastra
nu ma imbratisati ca atunci cand ne-am despartit la Paris?" Linistita
I-am sarutat pe amancloi obrajii, iar Tiled mi-a spus In surdina:
,.Aceasta este razbunarea lui Vaida". Cu atat mai bine pentru ca
eu sunt cea castigata prin aceasta.
Aveti grija ca evenimentul sa se petreaca repede si in cele mai
bune conditiuni. Speram de asemenea câ el va fi mesagerul ade-
varatei paci ED-na Vaida astepta cM de al patrulea copil, Alexandru,
nascut la Paris, in 26 apr. 19201.
Va irnbratiseaza tandru, scumpa D-na Vaida, cum se imbrati-
seaza fiintele bune si frumoase, pentru care ai admiratie si dragoste.
Cu bine pentru D-voastra Clemence Rose
P.S. (adaus de H. W. Steed] Citit i aprobat. In toath aceastas poveste
veridica eu sunt acela care face cea mai slaba figura. Tristetea
Ma consolez insd gandind cã trebuie sa fiu un fel de mascota. Iata
toti prietenii si camarazii mei de conspiratie care devin mari perso-
naje!: Masaryk, Benek Trumbitch iar acum Vaida, fard a uita pe neui-
tatul Lupu.
As putea sa spun despre acestia cum a 7is Waldeck Rousseau des-
pre Lesseps. In relatie cu Franta, ca ei mi-au facut pomana unui pic
de g'orie. Daca numai jumatatea lor mai buna va voi sa-mi faca
pomana unui pie de prietenie. Nu conteaza! Fata de toate rautaile
trebuie sa-ti calesti inima. Traiasca Romania! Oricum Romania, ca-
reia vizita lui Vaida i-a facut atata bine. Toti aceia care au tristul
curaj de a fi gelosi pentru succesul sau pot sa i-o ierte, pentru binele
patriei.
SS Wickham Steed
218. Masaryk Thomas Garrigue (1830-11937) filozof si sociolog, lider
al Partidului Popular Ceh, deputat de Moravia in Parlamentul ma-
ghiar. In timpul primului razboi mondial a organizat unitati militare
eehoslesvace in Anglia,. Franta, Italia si Rusia. Primul presedinte al Re-
publicii Cehoslovace (1918-35).
219. Benek Edvard (1884-1943), ministru de externe al Cehoslo-
vaciei (1918,-35), prim-ministru (1921-22), presedinte al republicii

307
www.dacoromanica.ro
(1935-38) si presedinte in emigratie, la Londra (1944.-45). Principal
promotor at Micii Antante. Obligat sa cedeze in 1948 Loviturii de la
Praga", care aduce comunistii la putere.
220. Trumbid, Ante. Nota 325, vol. I/seria 2.
221. Waldeck-Rousseau, Pierre (1846-1904), rninistru de interne fran-
cez (1881-82), prim-ministru (1899), ministru al apararii 1902. Autor
al Legii asociatiilor profesionale (1884).
222-223. Lesseps, Ferdinand, viconte de (1800-94), fondator al corn-
paniei internationale pentru Canalul Suez si dirigent al lucrarilor
- (1859-69). Din 1870 conducator al societatii pentru Canalul Panama
care a faltmentat in 1899,
224. Seton-Watson, Robert William (pseud. Scotus Victor, 1879
1951), istoric britanic, specialist al Europei orientale si de sud-est, pro-
fesor universitar, autor al: A history of the Roumaniens from Roman
times to the comp'etion of Unity", sustinator al continuttatii si drep-
turilor romanesti.
225. Francisc Iosif I (Franz Joseph I), imparat al* Austriei (1848
1916) si rege al Ung.ariei (1867-1916). A reprimat revolutia din 1848
49 din Ungarta si Transilvania, and satisfactie tot aristocratiei ma-
ghiare si nu oastei lui Avram Iancu, ridicata in sprijinul irnperiului.
A pierdut razboiul austro-franco-piemontez (1859) si razboiul austro-
prusian, slabirea dupa eel din urrnal determinandu-1 la concesia dua-
lismului austro-ungar.
a26. Tinta (din franc.).
227. Venezilos, Eleutherios. Nota 321, vol. I/seria 2
228. Cuto-valahi (sau Cuto-vlahi), populatie aromana de munte,
denumirea tragandu-se de la mersul leganat al muntenilor, asemang-
tor schiopatului.
229. Pherekide (S) Mihai. Nota. 88, vol. II.
230. Mytilineys (Mitilineu), M.I., ministru liberal roman in anii
1918 si 1926-27.
231. A atata (din franc.).
232. Moroianu, George (1874-1945), economist, seemtar general al
Consiliului Dirigent (1919), consilier la Conferinta de Pace din Paris,
deputat din 1928, profesor si rector al Academiei Comerciale din Chij.
Autor al unor lucrari economice si politice.
233. Serban, Mihai (1887-1947), autor al unui amplu studiu susti-
nand reforma agrara in Regatul Romaniei, ca asanare socialã (1914),
ofiter voluntar ardelean 1916, seful resortului economic al delegatiei
romane la Conferinta de Pace din Paris; in perioada interbelica pro-
fesor universitar si rector la Agronomia din Cluj. De mai multe ori
subsecretar de stat si ministru (1932 si 1939-40).
234.Lugosianu, Ion (scris si I ugojanu), membru al delegatdei ro-
mane la Conferinta de Pace din Paris, ulterior de mai multe ori mi-
nistru in guvernele Maniu, Mironescu si Vaida (1928-33).
235. Hortansa, prima sotie a lui Octavian Goga, (1906-1920), nasc.
Cosma.
236. Porutiu, Petre, membru al delegatiei romane la Conferinta de
Pace de la Paris, ulterior prof. univ. la Facultatea de drept din Cluj,
casatorit cu Dora Bianu (Nota 15, vol. II).
237. Cantacuzino, Ioln C. (1863-1934), medic, bacteriolog, prof.
univ. Bucuresti, academician. Ministru in guvernul Vaida (1919-20) si
membru al delegatiei romane la Conferinta de Pace de la Paris.
238. Cunoscator in ale mancarii.

308
www.dacoromanica.ro
239. Pillat, Ion (Ionel, 1918-1945), cunoscut poet, nepot de sora al
lui 1.1.0 Bratianu, secretar al lui Al. Vaida Voevod La Conferinta de
Pace de la Paris.
240. Briand, Aristide (1862-1932), politician si diplomat francez,
de mai fnulte ori prim-ministru (1909-29), de mai multe ori ministru
de externe. Initiator al pactului Kellog-Briand si al crearii blocului
Pan-Europa. Premiul Nobel pentru pace (1926).
241. Noailles, Anne- Elisabeth printesa Brancoveanu, contesä Ma-
thieu de) 1876-1933 poeta lirica de limbd franceza.
242. Omul salbatic (in franc.).
243. Notiune introdusa de Ludwig v. Rochau (1853) tinzand sa
adaptt....ze liberalismul german la posibilitatile reale. Politica
1i.i Bis-
marck a fost considerata ca realistd (fata de cea de interese" i cea
de fortd").
244. Amigdale.
245. Codreanu, Corneliu Zelea (Zelinski) 1899-1938, sef al organi-
zatiei legionare-fasciste sau Garda de Fier, promotor doctrinar al asa-
sinatului politic, ucis in, inchisoarc( sub dictatura carlistS.
246. Anicescu, Constantin D. (1826--66), istoric, publicist, partici-
pant la revolutia din 1848, din Tara Romaneasea, autor el Istoriei Re-
volutiei R.omdne de la 1821.
247. Nota 45, vol. II
246. Petrescu, Cezar (1892-1961), roinancier, academician: Comoara
regelui Dromichete", Aurul negru", Ca lea Victoriei".
249. Stere, Constantin. Nota 141, vol. I/seria I.
250. Constantineseu-Iai, Petre (1892-1977), istoric, istoric de arta,
academician, militant comunist din 1932.
251. Muller, Coloman (1891-1957), militant al miscarii muncitoresti
comuniste din Timisoara, membru al Comitetului international al Aju-
torului Rosu".
Raeovski, Cristian (1873-4941) militant social-democrat, ales in 1910
in Comitetul Executiv al P.D.S.R. In 1917 a trecut in U.R.S.S. cu sarcini
de partid si de stat".
252. Catargiu, Lased'. (1823-99), lider al Partidului Conservator, sef
al primului guvern al Principatelor Unite, a mai fost prim-ministru (1806,
1874-76, 1889, 1891-95), participant la detronarea lui Al. Ioan Cum
(1866).
253. Ghica Ion, Gr. G. (1829-91), general si om politic roman. De
`mai multe ori ministru (intre 1866-71), agent diplomatic la Constanti-
nopol in timpul proelamanii independentei Romaniei.
254. Kogalniceanu, Mihail (1817-91), om politic, istoric, scriitor pu-
blicist si orator roman. Profesor la Academia Mihai lean& academician
(Histoire de la Valachie, de la Moldavia et des Valaques transdanu-
biens). Ideo log paOptist, are un rol important in Unirea Principatelor,
apoi este ministru si prim-ministru (1863-65), legandu-si numele, ca
ministru de externe, (1876-78) de proclamarea independentei nationale.
255. Maior (Maiorescu, initial Trifu) than (1811-1864), trecut din
Transilvania ca profesor secundar la Craiova, agent diplomatic al gu-
vernului revolutionar de la 1848 pe langa Dieta germand de la Frank-
furt.
256. Bratianu, Ion C. (1E21-91), presedinte al Partidului Liberal,
participant la Unirea Principatelor si la rastUrnarea lui A. I. Cuza.
De mai multe ori ministru, apoi prim-ministru (1876-88), orientat
spre Puterile Centrale.

309
www.dacoromanica.ro
257. Rousseau, Jean Jacques (1712-78), ganditor iluminist, sci iitor
si muzician francez. Considera poporul, totalitatea cetatenilor uniti
printr-o vointa comuna, cu adevarat suveran, puterea de stat trebuind
sa se intemeieze pe contractul social". Doctrina lui R. devine plat-
forma democratiei radicale iacobine, in tirnpul Revolutiei Franceze.
258 Politica de forta.
259. Carp, Petre P. (1837-1918), sef al Partidului Conservator ro-
man (1907-12) si prim-rninistru (1910-12). Adept al participarii Ro-
maniei la razboi alaturi de Puterile Centrale.
260. Maiorescu, Titu (1840-1917), fiul lui Ion Maiorescu, critic li-
terar, estetician si om politic, profesor universitar de logica la Iasi
Si Bucuresti."De mai multe ori ministru conservator, apoi prim-ministru
(1912-14). ,
261. Filipescu, Nicolae (1862-1916), fruntas al Partidului Conser-
vator, de mai multe ori ministru (1900-13), adept al intrarii Romaniei
in razboi alaturi de Puterile Antantei, emigreaza in Franta de sub
ocupatia germand, unde are o intensa activitate de propaganda ro-
maneasca. De mai multe ori ministri./ al agriculturii i domeniilor intre
1900-1913.
262. Om ce se descurca in viata (din germ.).
263. IVIartonne, Emanuel de (1873.-1955), prof. univ. francez, autor
al unui Tratat de geogralie fizicä. A hicrat mai multi ani la geologia
M. Apuseni, insotit de asistentul Robert Ficheux, care, ramas in con-
tinuare, a fost supranumit de populatie: motul francez". La recoman-
darea lui E. G. Racovita, Ficheux a tinut tiny de trei ani cursul de
geografie fizica la Universitatea din Cluj.
264. Spre folosinta (in latina); orbeste, maghiarale (in magh.). Dic-
tonul compaet: orbeste, maghiarule, nu vedea, slovacule, in sensul de a
se preface Ca nu vad.
265. Revista celor cloud lumi" (in franc.).
266. Burden1and, cel mai mic Land austriac, situat sud-estic, la
frontiera cu Ungaria. A fost disputat intre acestea dui:A prirnul raz-
boi mondial si a revenit Austriei prin plebiscit. Capitala Eisenstadt
(Kis-Marton) a fost resedinta familiei Esterhazy, cu castelul acesteia.
267. 'Paid, Nikola. Nota 324, vol. l/seria 2.
268. Trumbié, Ante. Nota 325, vol. I/seria 2.
269. Karlovac: oral croat situat la sud-vest de Zagreb.
270. Fatra (Fatry), cloud creste de rnunte in Carpatii nord-vestici
(F. Mare si F. Mica).
271. Dmowski, Roman (1864-1939), fondator al Partidului National
Democrat polonez, luptator pentru restaurarea Poloniei.
272. In stare nascanda (in latin6).
273. Raguza, azi Dubrownik (Croatia).
274. Diplomati balcanici (in germ.).
275. Stofa inatasoasa lucind in ape".
276. Probabil expresie arhaica; referire la imigrarea cazacilor din
Rusi a.
277. Dreyfus, consul al Romaniei la Paris si negustor de cereale, ex-
portate din- tara.
278. Petlioura, Simon Vassilievitch (1877-1926), unul din fonda-
torii Partidului Social Democrat Ucrainian (1905). In martie 1917 par-
ticipd la consiliul central constituit la Kiev, rasturnat de germani in
apr. 1918. In dec. 1918 formeaza un directoriu de 5 membri la con-
ducerea Republicii ,Unionale Ucrainene, care se aliazd cu Polonia in
razboiul antisovietic. Refuglat la Paris, este asasinat in 1926 de un

310
www.dacoromanica.ro
evreu, ca razbunare pentru pogromuri1.e savarsite de trupele sale in
Ucraina.
279. Dicton german: Domnii mei, noi nu putem asista cu mainile In
buzunar, ca... , intraductibil lxi francezd, dar sinonim Cu romanescul
a privi cu mainile In san.
. 280. Expresii traduse in germana, acestia fiind denumiti cu peiora-
tivul: boche.
281. Hod Wa, Milan (1878-1944), politician sloyac, propagator al uni-
unii depline intre cehi si slovaci, ministru, apoi prim-ministru al Ceho-
slovaciei (1935-38); pleaca in exil dupa Conferinta de la München.
232. A carnatari mai departe (in germ" cu sensul: a carpaci, a face
de mantuialid.
283. Filozofi precursori ai scolii 'antropologice a super-omului si
a rasismului:
Gobineau, Joseph Arthur, conte de (1816-82), diplomat si scriitor
franeez. Incearcid sa stabileasca o ierarhie intre rasele umane In Essai
sur l'inegalité de races humaines (1835-55), tezd preluata de teoreti-
cienii pangermanismului;
Nietsche, Friedrich (1844-1900), Nota 503, vol. I/seria 1
Chamberlain, Houston Stewart (1855-1927) filozof politic ger-
manof ii, sustinand superioritatea elementului arian in cultura euro-
peana, precum si pangermanismul, lar in particu'ar nazismul. A publi-
cat studii filozofice despre Kant si Goethe, dar i Rasa' si persona-
litate.
284. Orice sta ascuns va iesi la iveala, nimic nu va ramane neraz-
bunat, nepedepsit (in latina).
285. Comune pe valea Apsa (azi Apsita-Ucraina) foste preponderent
romanesti: Apsa de Sus, de Mijloc si de Jos. Locul de origine al fami-
liei Mihali (Teodor, Victor).
286. Expresie peiorativa franceza (boche, eiteste bos, vezi i nota
280/vol. II) adresata germanilor, incluzand pe austrieci i austro-ungari.
287. Francmasoneria, asociatie secreta, cu scopuri politice, etico-reli-
gioase si de dominare, imbinata din traditiile de solidaritate ale corpo-
ratiilor de zidari cu diverse manifestari oculte. Astazi raspandita in
lãrile europene, cat si in America. Despre curente ilusite lipsesc in-
formatii bibliografice.
288. Referire la Preliminariile de la Buftea" tratat preliminar de
pace semnat la Buftea de Romania cu Puterile Centrale ocupante, la
5/18 martie 1918, prevazand cedarea unei insemnate parti din teri-
toriul Romanier si subordonarea ei economica. A fost completat si de-
finitivat prin Pacea de la Bucuresti", din mai 1918.
239. Bratasanu, Paul-Mircea (1898-7), consilier la Presedintia Con-
siliului de Ministri (1929-31), deputat de Romanati.
290. Sboica, Vasile, ulterior ministru plenipotentiar si subsecretar
de stat al propagandei nationale (1940).
291. Armistitiu in numele Domnului (in latina medievala).
292. Nota 84, vol. I/seria 1.
293. Este caracteristic speciei umane de a uri pe acela pe care
1-ai lezat (in latina).
294. Referire la demisia guvernului Bratianu, la 28 ianuarie 1918,
urmat de scurta guyernare Averescu (29 ian. 4 mart. 1918) si de
guy. Marghiloman, in zona ocupata (5 mart. 23 oct. 1918).
295. Partial (in latind).
296. Forma regionala pentru smucit.
297. Florescu, Jean Th., Nota 169, vol I/seria 1.

311
www.dacoromanica.ro
298. Popescu, Stelian, proprietar si director al ziarului Universul",
ministru liberal de justitie in anii 1921-22 si 1927-28.
299..Djuvara, Mircea (1886-1945), jurist si filosof neokantian, prof.
univ. la Bucuresti, ministru fara portofoliu in guy. Tatarescu (1936-37).
300. Isac, Emil (1886-1954), poet, membru corespondent al Acade-
miei Romane, simbolist, cu substrat social, evocand satul, orasul arde-
lean si istoria.
Curentul futurist in arta i literatura a incercat sa sugereze ritmul
trepidant al vietii moderne.
301. Schiopif, iosif, colaborator al autorului la redactia ziarului
Lupta" din Budapesta (1906). Pop Gheorghe (Ghlta) ulterior ministru
in guy. G. G. IvIironescu (1930-31) si in guy. gen. Radeseu (1944-45),
inclusiv semnatar al conventiei de armistitiu, cu U.R.S.S., din partea
P.N.T. Petrescu-Comnen, N., ulteirior ministru in guvernele Miron Cris-
tea (1938-39).
302. A scarita (regionalism transilvan si banatean): a scadea pretul
prin targuire; scaritat, aspectul zimtat al unei creste impadurite cu
räsinoase.
303. Sardou, Victorien (1831-1908), autor dramatic francez (Madame
Sans-Gene, 1893).
304. Idem nota 167, vol. II.
305. Trifu. Lipsesc date bibliografice.
306. Idem nota 145. vol. II.
307. Fitzmaurice, Edmond George, baron (1846-1935), diplomat si
om politic britanic, sprijinitor al desavarsirii unitatii romanesti.
308. Dragii mei ministri, nu vorbiti prostii (in franc.).
309. Grosità: moiled& de argint austriaca circuland in sec. al
XVIII-lea in Transilvania si 'raffle Romane (de la germanul Grosche).
310. Neintelegere, interpretare gresita (in franc.).
311. Derussi, Gheorghe, delegat roman la Conferinta de Pace, ul-
terior ministru de extcrne in guy. Take lonescu (1921-22).
312. Combes, Emile (1835-1921), om politic francez, prim-ministru
(1902-1905). Doctor in teologie, rupe cu aceasta si este, ca prim-mi-
nistru, anticlerical viguros.
313. Niel, patrie, nici Dumnezeu (in franc.).
314. Jaurés, Jean (1859-1914) profesor, conferentiar la Toulouse,
deputat de centru-stanga, apoi socialist pronuntat de stanga. Fondeazd
ziarul l'Humanité" (1904).
315. Hervé, Gustave (1871-1944), ziarist, avocat, prof. agregat, silit
sé paraseasca universitatea in 1901, datorita unui articol antimilitarist.
Dupa declansarea razboiului din 1914 manifesta ardoare patriotica, sus-
tinand guy. Clemenceau.
3l6. 11iecu, Dumitru (1855-?), ministru de razboi in preajrna
primului razboi mondial. Subsef de stat major la intrarea in actiune
(in locul gen. Zottu care era bolnav). a condus operatiunile pang in
1917 cand a fost inlocuit de generalul Prezan. Supranumit Turtucala,
pentru infrangerea suferita de la bulgari in acea zona.
317. Iacobini: societate politica democrat-revolutionara din timpul
Revolutiei Franceze, dominata de personalitatea lui Pétion si indeosebi
de Robespiere.
318. Girondini: grup politic burghez din timpul Revolutiei Fran-
ceze, format la 1791 in jurul lui Brissot.
319. (sau aheundi) COnsiliul a clods excluderea (demiterea, elimi-
narea - in Pitina).
320. Dilianu, Elie (1869-?), protopop greco-catolic al Clujului din

312
www.dacoromanica.ro
1901, redactor la Tribuna" i Rayasul", profesor de istorie la Blaj- De
mai multe ori parlamentar in Romania intregita.
321. Yorck, Ludwig, conte de Wartenburg (1759-1830), feld-maresal
prusac. Comandand in 1812 corpul prusian in Marea Armata (Grand
Armee) contra Rusiei, a negociat cu aceasta conventia de la Tauroggen,
trecand de partea inamicilor Frantei.
322. Ranke, Leopold von (1795-1886) istoric german, prof. univ. la
Berlin. Pe langa istoria politica a tarilor apusene din sec. 16-17, a
scris: North carti de istorie prusiana", remarcabile prin generalizari
ample, critica izvoarelor i miliestria scrisului.
323. Justizmord: crima judiciard (in germ.).
324. Fevre (neretinut exact de autor, cu variantele Fabre sau Tavre),
nu figureaza in nici o enciclopedie franceza consultata, probabil perso-
naj neretinut de istorie.
, 325. Blum, Leon (1872-1950). Scriitor, critic literar, lider al Parti-
dului Socialist Francez, prim-ministru in guy. Frontului Popular (1936
37 si mart. 1938). Detinut in tirnpul razboiului, revine prim-ministru in
1946-47, incepand razboiul din Vietnam.
326. Pesare: mijloace anticonceptionale, de obturare a colului uterin.
327. Coitus interruptus: act sexual intrerupt (in latina).
328. Zeich-zaralc: trage inapoi (in sa'seste), teb.nica anticonceptionala
a sasilor, pentru limitarea la sistemul de doi copii", ca sa nu farami-
teze averea.
329. Virago, yiragonis: fecioara voinica (in latina).
330. Tertipuri de punere in inferioritate a concurentilor hipici, prin
abilitatea exploatarii capacitatii de efort a calului, prin avans in por-
nire, obstructionari etc.
331. Bouillon, Franklin, deputat francez. Lipsesc alte date biblio-
grafice, nu figureazd Mei in encidopedia franceza de nume proprii.
332. Putin imi pasa (in franc.).
333. (De kz) Tatal si Pal (in latina) versiunea catolicd a puree-
dederii Duhului Stant, fata de cea ortodoxa: de la Tatal. Este de re-
marcat cd lipsa clerului arhieresc unit", de La incoronarea din Alba
IuUa, este criticattt de Vaida Voievod care ere el insusi greco-catolic.
334. V-ati putea tine rasul, prieteni! (din latina, Horatiu Ars
poctica, ca subliniere a unui fapt ridicol).
334 A. Politis, Nikolaos Sokrates (1872-1942), jurist, profesor a-
gregat la facultati de drept franceze. Ministru de eKterene al Greciei,
delegat la Gonferintele de la Londra (1912), Bucuresti, (1913) si la Con-
ferinta de Pace de la Paris (1919-20).
335. Torso. Termen neidentificat, folosit de autor cu sensul de in-
torsatura, trunchiere.
336. Dragostea mea (atasamentul meu) fata de popoarele mele (in
latina).
337. Cu caracter ostentativ austriac (in latina).
338. Berchtold, Funder si Mont long: Funder, ziarist vienez favo-
rabil nationalitatilor nemaghiare, mentionat de autor in volumul I.
Pe ceilalti doi nu ii putem identifica. Totusi, fata de importanta
utica atribuita trimiterii studentilor romani la inmormantarea regelui
Carol I, se pare ca primul mentionat este: Berchtold, Leopold Graf von
(1863-1942), diplomat austriac, exponent al Partidului Razboinic, scm-
natar al ultimatumului catre Serbia, prin care s-a declansat primul
razboi mondial (iriteresat sà castige Romania ca aliata).
339. Fregolisti: artisti complecsi, de la Fregoli, Leopoldo (1867
_

313
www.dacoromanica.ro
1936) actor italian, cantaret, dansator, rnim, iluzionist, celebru pentru
darul salt de comediant in continua transformare.
340. Machiavelli, Niccolo (1469-1527), politician, scriitor si istoric
florentin, secretar de stat in Consiliul seniorilor republicii Florenta. In
II Principe demonstreazd prioritatea intereselor !?i a fortei in politica,
fatd de considerentele morale.
341. Talleyrand, Charles Maurice print de (1754-1838), ministru
de externe francez, pe timpul Directoralului, Consulatului, Imperiului
si Restauratiei. La Congresul de la Viena (1814.-15) a stavilit expan-
siunea Prusiei si a Rusiei invocand principiul legitimitatiP, statele
trebuind sa revina suverannor legitimi.
042. Fouché, Joseph duce de Otrante (1759-1820), participant la Re-
volutia Burgheza din Franta, ministru al politiei in timpul Directora-
tului, Consulatului, Imperiului si Restauratiei. Maestru al intrigilor
politice.
343. Siliti-va sa castigati pe englezi, noi am aat instructiuni ca am-
basadorul nostru sa va ajute... (in franc.).
344. Idem nota 283, vol. II.
345. Suferinteie tdrulrului Werther: analiza a vietii sentimentale,
In proza, de Johan Wolfgang Goethe.
346. Revista familial& (in trad.: Chiosc sau filigorie de gradind),
citit& de autor in perioada liceald.
347. Liliencron, Det lev baron de (1844-1909); poet liric i nuvelist
german, autor al unei epopei umoristice.
348. Rilke, Rainer Maria (1878-1926), poet austriac de formatie
umanista, poeme de inspiratie religioasa, evocari neoromantice, meditatii
asupra dragostei, a mortii si a artei; proza autobiografica, eseuri.
349. Mare natiune (in franc.).
360. A'.bion: denumire anted a Britaniei, datorita falezelor albe (in
special in zona Dover).
351. Ghid turistic german.
352. Atmosfera placuta, comoditate, confort (in germ.).
353. Pe langa semnificatia data de autor, a ascutimii de limba sau
a vorbirii in doi peri, de regula notiunea a avut sensul peiorativ de
popor roman salbatic, primitiv, cu par pe limb& Astfel nonagenarul
avocat Andrei Macavei din Gherla, copil de Oran din Nasal, relata re-
cent aceasta ofensa aruncata de colegul sau Bela Kun, la liceul,ma-
ghiar din Gherla. Strangandu-i capul intre genunchi copilul de va-
lah i-a taiat perciunii cu briceagul, astfel incat, tatSlui chemat de
director, i s-a pus in vedere sa-si duca copilul aces& la boi". Replica
pdrintelui a fost ca-1 va duce la Blaj ca acolo e scoala noastrd".
354. Razand se spune adevarul (in latina).
355. Corpul lui Bahus (sau per Bacco), cu sensul de: fara indoiala
sau evident (in ital.).
356. Injuratura italiana: scroafa de Madona.
357. Regula artei (in latina).
358. Expresie rimata intre mutul romanesc si siretul maghiar.
339. Daca nu vrei sa fii frate cu mine iti sparg capul (in germ:).
360. Topinard, Paul (1830-1911), medic si antropolog francez, pro-
fesor la scoala de antropologie.
361. De la craniile scurte" sau brahicefale, cu raportul aproape egal
intre latime si lungime (indice cefalic 81,0-85,4), trecand peste raportu-
rile medii (mezocefale), cranile alungite sau dolihocefale (si dolicocefale)
au indicele cefalic de 75-80,9, intalnite indeosebi la nordici.

314
www.dacoromanica.ro
362. Dumbrava, Bucura (?-1926), pseudonirnul Fany-ei Seculici,
scriitoare rornanca. A publioat initial subiecte romanesti in limba ger-
mana (Der Haidue, Der Partdur 19)7 ,1912), apoi in romaneste (Cartea
Muntilor, Ceasuri sfinte)
363. Taeere de mormant (in germ.).
364. Nota 283 alin. a si Gunther Hans F.K. (1891-?), antropolog
social si cercetator al raselor, scrierile sale fiind legate de supraesti-
marea idealizata a rasei nordice.
:365. Potarca, Virgil (1888-19...) jurist, om politic national-tard-
n ist, de mai multe ori ministru intre 1928-38, deputat si senator.
366. Crainic, Nichifor (1889-?), scriitor, poet, (prof. la Teologia
din Chisinau, premiul national pentru poezie 1930. Opera principala:
Darurile Pdnuintului (poezii). A condus revista Gandirea". Ministru
ol Propagandei Nationale in guy. Gigurtu (iulie-sept. 1940). Autorul
instraineaza voit ortografia numelui, pentru a rintari cautarea pseu-
donimului purtat ca nume romanesc.
367. Dobre, Nicolae (diva autor), Ion (dupd surse bibliografice) ar
fi numele de origine e.1 lui N. Crainic. In fapt numele cunoscut, N.
Crainic, poate fi pseudonimul lui Dobre.
368. Hierocratia rornaneasca (domnia preotilor sau forma de gu-
vernare bisericeasca) (de la hieraticul, care tine de cele sfinte).
369. Incurcatura de ayere, de patrimoniu (in franc.). Idem nota 207.
370. Rossi, Luigi (1867-1941), profesor de drept international (udi-
tore; consilier juridic), rninistru al coloniilor (1919-20), ministru de
justittie pe langa primul-ministru Nitti (1922).
371. Petrescu, Ghenadie. Nota 131, vol. I/seria 1.
372. Referire la cea de a doua sotie a lui Octavian Goga, canta-
reata de opera Privighetoare a Ardealului", Veturia Triteanu, nascutd
Muresan. Dar Goga a fost ministru secretar de stat, nu de interne,
in guy. Averescu (1920).
373. Intro yaci bou' este tart (in latina). Abbas deriva din ara-
meicul: abba, prin grecescul cc3ficc, parand a fi aceeasi tulpina cu
italianul-catolie: abate (parinte).
374. Lord Mayor: prirnarul sau lordul primar.
375. Societate de asigurari navale si concern bancar englez.
376. Stoeneseu, Eustatiu (1884-11957), pictor roman: naturi statice si
-
virtuos portretist (Amatorul de tablouri").
Popea, Elena, pictorita brasoveana (naturi statice, peisaje, scene
cu tarani, impregnate cu lirism)
377. Bagatelle: parc parizian cu castel mic ce a apartinut Mariei-
Antoinette. Renumit pentru colectiile de lalele si trandafiri.
378. Careti: viermisori pc substante organice in descompunere.
379. Josephine: Marie Joséphe Tascher de la Paguerie (1763-
1814), sotia vicontelui de Beauharnais (cu cloud fiice), apoi a genera-
lului Napoleon Bonaparte (din 179(5) si imparateasd a Frantei (1801-1809).
380. Foi volante" (in germ.), revista umoristica, citita de autor
in perioada liceald.
381. Scriere de raspuns (in magh.).
382. lnsinuare la originea romana a lui Moldovan Grigore.
383. Delict de clogiere sau marturie favorabild criminahilui (in
lating).
384. Mota Ion, senior, viitor protopop al Ordstiei, se pare ca era in
acel timp student la teologia din Sibiu.
385. Brote. Eugen (1850-1912), agronom, vicepresedinte al P.N.R.
din Transilvania (1890-1912), sustinator al activismului", ca tactica

315
www.dacoromanica.ro
politica; unul din initiatorii si conducatorii actiunii memorandiste
(1892-1894) dar nu a comparut in proces, refugiindu-se in Romania.
366. Braniste, Valeriu, nota 112, vol. I/seria 1; Comsa, Nicolae, coleg
al autorului la facultatea de medicina din Viena; Diaconovici, Corneliu,
nota 111, vol. I/seria 1.
387. Marrini, luptator antiaustriac, pentru independenta provincii-
lor ocupate.
388. Conventicul: mica intrunire, indeosebi secret5
389. Loctiitor de medic de asistenta (in germ.).
390. Azi Otelec, jud. Timis.
391. Grabeste-te incet (in latina).
392. Mangra, Vasile (laic, Vichentie). Nota 126, vol. I/seria 1
393. Pidoris: cu1c4i. unttl- la picioarele celuilalt (cap la picioai e),
arhaism.
394. Ceas desteptator (in germ.).
395. Sulzer, Franz Joseph (7-1791), militar austriac stabilit In
tarile romifine. Intr-o Istorie a dacilor transalpini a sustinut originea
sud-dunareana_a romanilor (retuata ulterior de Roesler) si a inregisrat
pe note melodii populare romanesti.
. Nota 1 a autorului: Geschichte des transalpinischen. Daciens, das
ist: der Walachei, Moldau und Bassarabiens, als ein Versuch einer
allgemeiner dacischen Geschichte mit kritischer Freiheit entworfen,
von Franz Joseph Sulzer ehemaliger k.k. Hauptmann Auditor. Wien,
bei Rudolph Grafter. 1782 (3 Sande). Traducerea redactorului: Istoria
Daciei Transalpine care este a Valahiei, a Moldovei si a Basarabiei,
in context cu istoria restului Daciei, ca o incercare a unei istorii ge-
nerale a Daciei, conceputa cu libertate critica de Franz losif Sulzer,
fost cdpitan k.k auditor, Viena, la Rudolf Grafter, 1z82 (3 volume)
Nota redactorului: initialele k.k., uzuale pentru perioada dualismului
austro-ungar (kaiserlich und könglich; imparatesc si regeso); de dupa
1867, nu-si gasesc explicatia la 1782, in titlul capitanului k.k.-auditor.
396. Asa zicand (in franc.).
397. Bloc politic si militar, constituit din alianta Germaniei cu
Austro-Ungaria (1879), la care a aderat Italia (1882), aliantä destramata
in 1915 prin trecerea Italiei de nartea Antantei. Primul rAzboi mondial
a izbucnit din cresterea tensiunii intre Tripla Alianta (Puterile Cen-
trale) si Antanta (Tripla Intelegere constfind din Anglia, Franta si
Rusia, formata in 1904-1907).
398. Austria Mare (in germ.).
399. Uniune de state, confederatde (hi germ.).
400. Stat federal (in germ.).
401. Lasati sa Med, lasati sa meargd (mai uzual... laissez passer =
sä treaca, in franc.).
402. Andrassy, Gyula (Iuliu) senior (1823-90), conte, amnestiat ca
revolutionar in 1857, ministru de externe la luarea in administratie
a Bosniei-Hertegovina (1871), favorit al imparatesei Elisabeta. A.G.
junior (1860-1929), credincios dualismului, ministru de interne din
1905, opozant al lui Tisza Istvan. Ministru de externe comun al Austriei
si Ungariei (1919) apoi unul din- conducatorii miscarii antiaustriece.
Referirea autorului la A.G. jun.
403. Mocioni Alexandru. Nota 394 vol. I/seria 1.
404. Atunci trebuie sa supunem politica noastra unei revizuiri (in
germ.).
405. Titluri de distinctie; primul: inalt prin nastere (in germ.); al

316
www.dacoromanica.ro
treilea, apelativ de rang aristocratic, clerical sau militar: excelenta
(in magh.).
406. Joeuri de cOrti in moda timpului.
407. Duse, Eleonora (1858-1924), tragediand italiana, interpretand
cu mare sticces piesele lui Dumas-fiul, Ibsen si D'Annunzio.
408. Bernhardt, Sarah (1844-1923) tragediana franceza, a dat me-
morabile interpretari din dramaturgia lui Racine, Corneille, Musset,
Hugo si Dumas-fiul.
409. Vlahut.d, Alexandru (1858-1919), scriitor si publicist, colabo-
rator la Vieata", SemAnatorul", Lamura". Autor al volumului Poezii;
prozd: Din goana vietii, memorialisticä Romdnia Pitoreascei, proz5 sa-
tiric& Cdtiva paraziti §i a romannlui psiho'ogic Dan..
410. Pop-Florentin (sau Florantin) loan (1840), profesor la Botcysani,
Bar lad i last Alte scrieri: Cdntece voinicesti (1870), Estetica (1874),
Avram lancu (1891).
411. Muresianu, Iacob (1857-1917), compozitor si pedagog (muzica
simfonica, balade simfonice, piese instrumentale, o opereta), si a fun-
dat revista Musa Romana".
412. Dima, Gheorghe (1847-1925), compozitor si dirijor de cor (can-
tate, balade vocale, coruri, lieduri, prelucrari de melodii populare),
primul director al Conservatorului din Cluj.
413. Popovici, Vasfle (1900-?), compozitor (lucrdri cora'e de in-
spiratie folcloricd, cantece patriotice).
414. Brediceanu, Tiberiu. Nota 337, vol. I/seria 1.
415. Sorban, Guillaume (Wili). Nota 332, vol. I/seria 1.
416. Porumbescu, Ciprian (1853-1883). compozitor (opereta Crai IVou,
Balada pentru vioari i pian, muzicd 'corald Trei culori).
417. Ivanovid, losif (1845-1902) dirijor de fanfard i compozitor
(valsul Eric Valurile Duncirii).
418. Romania Juna", asociatia studentilor yomdni din Viena.
419. Ziarul Timpul" Lin germ.).
420. Nopti florentine de Heinrich Heine (1797-1856), poet german
romantic.
421. Cafeneaua sfarsit de secol" (in franc.).
422. Poarta scotienilor (pe latura de nord a inelului central al Rin-
gului" Vienei, in germ.).
423. In Piata Peter cu forma prescurtata: pe Peter.
424. Rudolf de Habsburg, unicul fiu al imparatului Francisc Iosif I,
a carui sinucidere invaluita in mister este cunoscutd sub nurnele dra-
ma de la. Mayerling" (1889). Disputa din presnara dintre tata si fiu,
privind relatiile celui din urind cu Maria Vècera, se pare cA a dus la
decizia fatala a indragostitilor, dupd ce printul a aflat de sarcina ce
o purta iubita sa. S-au facut si speculatii asupra unui omor din ge-
lozie etc.
425. BaIirstradà, grilaj.
426. Pot s&-mi comand ceva? (in germ.).
427. Saluturi in argo si normale: servus copii, ciau, la revedere
(in germ. si ital.).
428. Cafelele negre (in germ )
429. Cele naturale nu sunt rusinoase (in lat.).
430. Obiecte nu vorbe cer sotiile / Nu da cuvinte, da lucruri /
/ (Le) este mai placut decat daca / (Le)-ai da o mie de poeme I.
431. Mefisto in Faust: Voi cercetati lumea cea mare si mica./ Pen-
tru ca la urrna sa lasati sa rneargd / in voia domnului / (in germ.).
432. Sala prieteniei (in germ.).

317
www.dacoromanica.ro
433. Ratiu, loan. Nota 114, vol. I/seria 1.
434. LucacitrrVasile (1852-1922), preot in Sisesti (Satu-Mare), se-
cretar general al P.N.R., unul din initiatorii Memorandului (1892-94),
membru in Consiliul Dirigent al Transilvaniei (1918). Vezi si vol. I,
pag. 132-134.
435. Cantacuzino, G. C. (Gog), ministru liberal de finante, in trei
guverne conduse deo Dimitrie Sturdza (1895-99).
436. Sturdza, Dimitrie A.S. Nota 128, vol. I/seria 1.
437. Rusu-Sirianu, Joan. Nota 135, vol. I/seria 1.
438. Slavici, Ion. Nota 134, vol. I/seria 1.
439. Foarte agreate, foarte bine vazute (in latina).
440. Preterari: exceptari, omisiuni (din latinul proetereo).
441. / Trage-te langa mamaliga / Si nu fa larma, mai mocane! /
(partial in magh., partial in rom.).
442. Dur: gama rnajora; moll: gama minora, moale.
443. Stefan I cel Slant (907-1038), incoronat la 1001, membru al
dinastiei arpadiene, increstineaza pe unguri, adoptand catolicismul ca
religie de stat. Dupa tratative initiale de increstinare, prin Bizant,
regele s-a orientat spre Roma, rezultand cloud' etaje de constructie a
coroanei (inelul inferior bizantin i partea in cupola, cu brate incruci-
sate, catolica, iar crucea constituie o a treia laza). Se pare cã dupS
jncoronarea regelui Vencel, la 1301, acesta fiind obligat sa abdice
in favorul lui Otto de Bavaria, coroana transportata intr-o lada de
lemn s-a pierdut intr-o niastind si a lost regasita cu crucea strambata.
Referirea autorului este la Iegile strambe care trebuiesc indreptate.
444. Osman Nuri Pasa (supranumit Al Ghazi) 1837-1900, partici-
pant la Razboiul Crimeii, comandant al fortaretei Plevna, asediata si
cucerita de trupele romano-ruse..
445. Dupa festivitate (sarbatoare), in latina.
446. Muresianu, Aurel (1847-1909) jurist si publicist, aparator in
procesul Memorandului.
447. Cosma, Partenie (1837-1923), al doilea director al Bancii Al-
bine (1886-1916), primul socru al lui 0. Goga.
448. Aplaudorii (preluat din franc. claqueur).
449. Barcianu, Daniil P. Memorandist, judecat si inchis la Vdc la
27 iulie 1894; intro cei gratiati de imparat la 15 sept. 1895.
450. Vaida, Joan, fratele cu un an mai mic, al autorului, in acel
timp student la Academia Orientala si la Facultatea de Drept din
Viena.
451. Distins om de lume (in franc.) preluat de la feudalul mare
senior.
452. Putin imi pasa, ma doare in cot (in franc.).
453. Ariadna, fiica regelui Minos, prin ghemul dat lui Teseu, ca fir
con ducator, 1-a ajutat la reintoarcerea din labirint dupa uciderea Mino-
taurului (din mitologia greaca).
454. Paine si circ (in latina).
455. Camatarul Alfius (in latina).
456. A lucra ogoarele parintesti cu boii (sai) - in latina.
437. Sau Mithras, zeitate arica veche, venerata initial in Persia si
India ca zeu al dreptatii si al luminii.
458. Riibezahl. Nota 113 vol. I/seria 2. Personaj imaginar, ca si
solomonarul; motesc, variind de la un duh al muntilor pana la
diavol.
459. Peer Gynt - personajul dramei lirico-satirice a lui H. Ibsen:
mic Oran rus, palavragiu, care se lanseaza in cele mai nebanuite

318
www.dacoromanica.ro
aventuri, spre disperarea mamel sale. Transpus in rnuzica de E. Grieg.
460. Lazar, Gheorghe (1779-1823), carturar iluminist transilvanean,
cu studii superioare la Viena, fondator al invatamfintului in limba
nationala in Tara Romaneasca. Conducator al $colii de la Sft. Sava
Bucuresti, autor de manuale matematice. In urma revolutierrui Tudor
Vladimirescu pe care a sprijinit-o activ, $coala de la Sf. Sava a fost
inchisa ternporar. Dezamagit i bolnav, Gheorghe Lazar s-a retras
in satul sau natal, Avrig, unde a murit.
461. Baritiu, Gheorghe. Nota 189, vol. I/seria 1.
462. Saguna, Andrei, baron de. Nota 121, vol. I/seria 1.
463. Referire la poeziile patriotice ale lui Dimitrie Bolintineanu
si Vasile Alecsandri.
464. Barnutiu, Simion. Note le 120, 493, -vol. I/seria 1.
465. Cuza, Alexandru Ioan (1820-73), domnitor al Principatelor
Unite (1859-62) si al statului national roman (1862-66).
466. Rosetti, Constantin A. R. (1816-85), om politic si publicist,
conducator al liberalilor radicali, participant la Revolutia din 1848,
luptator pentru Unirea Principatelor i pentru independenta. A fost
de mai multe ori miniAru intre 1836-1882.
467. Insirarea marilor personalitati culturale, intre fauritorii mi-
racolului natiunii romane de la $coala Ardeleana pana la Statul
Unitar din 1918 dovedeste intelegerea autorului pentru suportul
intelectual, atat de des accentuat de acesta, incepând cu vol. I al
Memoriilor.
468. Uniunea Zelor Trei Natiuni (in latina). Nota 260, vol. I/seria 2.
469. Zeloti: membrii unei grupari politice de clasa din Palestina
antic& respectiv ai unei rascoale din Bizant (1342-1349). Prin extin-
dere, membri ai gruparii de casta iezuite.
470. Litera omoara (in magh.), este doar una din glorificarile nestiin-
tei de carte a societatii feudale maghiare. Redam in traducere dic-
tonul in versuri: Eu nu scriu, eu nu citesc, eu sunt neme, unguresc.
471. In istorie cunoscuti numai Jósika Samuel senior, baron (1805
1860), sef al Cancelariei Ardealului, servind 'politica austriaca i dupa
revolutia din 1848 si J.S. junior (1848-1923), baron, presedinte al Ca-
merei Superioare (a magnatilor).
472. Moga, Vasile. Nota 7, vol. I/seria 1, fraza 2.
473. Avitic: stramosesc, vechi arhaism regional, utilizat 9i ca ter-
men de drept civil asupra proprietatilor i titlurilor mostenite.
474. / Caci din vulgar este facut omul / Iar obisnuinta o numeste
doica sa / Asigura-ti posesiunea i vei locui de drept / Iar multimea
ti-o va confirma cu sfintenie / (in germ.).
475. N'ota 20, vol. I/seria 1.
476. Din masinarie (in lat.). Rezolvarc neverosimila in piesele an-
tice, prin coboriirea pe scena a unui personaj supranatural, cu ajutorul
unui mecanism. Dictonul complet: Deus ex machina.
477. Sadova, localitate din Rep. Celia de astazi, unde armata pru-
siand a infrant decisiv pe cea austriaca (3 iul. 1866), cunoscuta si ca
batalia de la Koniggrätz.
478. Le Bon Gustave (1841-1931), medic si soeiolog francez. Pe
Maga Psihologia educatiei, mentionatd, a clevenit t.tiebru prin Psiholb-
gia nebunilor (1895).
479. Popea, Ion si Barseanu, Andrei. Nota 64, vol. I/seria 1.
480. Dobrescu, Demetru I. 0869-1948), jurist si om politic, a fost
ministru in guy. Marghiloman (1918), primar general al Capitalei sub
National-Taranisti.

319
www.dacoromanica.ro
481. Rai sau paradis. Din sumerianul edin (stepa) devine in ebraica
gradina desfatarii.
482. Autorul ii numeste ca atare pe Vasile Alecsandri, pentru cas-
tigarea la Montpelier a concursului cu cea mai buna poezie despre
ginta latina.
483. Cloaca neamurilor (in latina).
484. Totul german si Germania mare (in germ.); ca manifestäri
pangerrnane sL expresioniste.
485: Lueger, Carol. Nota 248, vol. I/seria 1.
486. Castelul Belvedere din Viena era resedinta printului mosteni-
tor al Austriei, Franz Ferdinand, simpatizant al nationalitatilor mino-
ritare, reformist si adept al unei federalizari a imperiului. Autorul a
dus tratative cu el pe aceste teme.
487. Brosch, A., si Bardolf, aghiotanti ai printului rnostenitor Franz
Ferdinand si oameni de legatura ai politicienilor romani.
488. Cristea, pare a fi Nicolae (viitorul patriarh Miron C.). Nota
419, vol. I/seria 1, iar Bunea a fost probabil Augustin (1857-1909), pu-
blicist, istoric Si om politic.
489. Stodola, Cornel, deputat slovac in Camera de la Budapesta.
490. Kristoffy, Jozsef. Not4 476, vol. I/seria 1.
491. Szakolczai. Secretarul particular al lui Kristoffy.
492. Khuen-Hddervary Carol. Nota 19, vol. I/seria 2.
493. Lukács Laszló (1850-1932), ministru de finante al Partidului
Liberal Maghiar (1895-1905), apoi director de bane& Reintors in poli-
tica sub guvernul Tisza, in Partidul Muncii, devine prim-ministru in
1912.
494. Kramaf-, Karel (1860-1937), politician ceh, partener al lui
Masaryk, conducdtor al miscarii de eliberare in timpul primului razboi
mondial. In 1918, presedinte al Comitetului National de la Praga. PH-
mul prim-ministru al Cehoslovaciei constituite. (Ceilalti doi militanti
cehi neidentificati).
495. Omul regelui ThArhiducele Iosif (print mostenitor).
496. Bethmann-Hollweg, Theobald von (1856-4921), cance'ar al
Germaniei (1907-17). Nu a reusit sã impiedice conflagratia mondiala
din 1914 si a esuat in tentativa unei paci de compromis (1916).
497. Proteism: orn schimbator in pareri, obiceiuri (dupa Proteus
sau Enterobacter).
.498. Viata de huzur, imbelsugata. De la colonia greceasca Sybaris
din sudul Italiei (golful Thrent-Calabria), distrusa la 510 a. Chr., in
ciocnirea cu colonia vecina Crotone.
499. Tisza, Istvan (Stefan), conte de. Note le 132 si 380, vol. I/
seria 1.
500. Titulescu, Nicolae (1882-1941), om politic si diplomat, Stra-
lucit orator, profesor universitar la Iasi, academician. Ministru de
externe (1927-28 si 32-36), delegat permanent al Romaniei la Liga
Natiunilor (1920-36) si vicepresedinte (1930-31).
501. Referire la Carol IV, ultimul imparat habsburg (1916-18).
502. Windischgraetz. Nota 307, vol. I/seria 2.
503. Wekerle, Sandor (1848-1921), politician maghiar, ministru de
finante (1870 si 188-92), prim-ministru (1892-95, 1906-10) si 1917.
18, crid incearca sa impiedice destramarea monarhiei.
504. Prastias {regionalism arhaic), derivat de la luptatorii antici
cu prastia. Sensul utilizat de autor esteh de subordonat, pedestras.
503. Batthy any Layos, grof (1806-1849), primul-ministru al guver-
nului independent maghiar (17 mart. 1848oct. 49). Nereusind intelege-

320
www.dacoromanica.ro
rea cu Viena a renuntat la presedintie. Desi membru in comisia de
pace, este arestat la Budapesta, condamnat la moarte prin streang si
executat apoi prin immiscare.
506. Astutia in latina, cstuce in franc., viclenie, siretenie, vorbA
de spirit Muscatoare. Referire la siretenia rezultata din mixtura de
sange mentionata de autor.
507. Si toti ceilalti, de aceeasi factura sau si toti cati (in ital.).
508. Lammasch, Heinrich (1853-1920) jurist, profesor universitar la
Innsbruck si Viena, ultimul prim-ministru al Austriei vechi, delegat
al Austriei la Conferinta de Pace.
509. Burjan, Stephan, Graf von Rajecz (1851-1922), diplomat austro-
ungar, rninistru de finante comun, in preajina anexarii Bosniei-Herte-
govina (1908-12), este apoi guvernator al provinciei anexate (1915-16).
Ministru de externe 1918. Termenul de ministru a latere" se refera
la caracterul de sinecura, colateral, secundar.
510. Polzer Graf von Huditz. Lipsesc date bibliografice.
511. Esterházi, Moricz. grof (1881-?), prim-ministru dupa demi-
sia lui Tisza Istvan (1917), transmitand puterea in aug. 1917 lui We-
kerle. Emigrat in Elvetia dupa revolutia din 1956.
512. Erdely, loan (Iani), avocet clujean, ministru plenipotentiar
roman in perioada interbelica.
513. Szende, Paul (Pal) 1879-1935, avocet. politician si publicist
maghiatf, presedinte al Partidului Radical Popular, ministru de finante
in guvernul de coalitie (1918-19).
514. Nu tratez cu rebelii (in germ.).
515. Tharaud Ernest, zis Jerome (1674-1953) si Charles, zis Jean
(1877-1952) scriitori francezi, ambii membri ai Acaderniek Lucrarile
mentionate de autor: Cdnd Izrael este r'ege (1920) si Cdncl lzrael nu
mai este rege (1932).
516. Cdnd lzfrael e rege 5i Cdnd Izrael nu e rege (in franc.).
517. Serban, Nicolae de Voila, deputat fagarasean in Camera de la
Budapesta, cu 'mare popularitate in electoratul roman local.
.518. Surogat (in germ.).
519. Speng'er, Oswald (1880-1936) fiozof german considerand suc-
cesiunea culturilor in istorie, similara nasterii, infloririi i mortii bio-
logice: Der Untergang des Abendlandes (Declinul Occidentului").
520. De Monts, conte, neidentificat bibliografic.
521. Iosif de Habsburg: Cel mai maghiar arhiduce (print mesteni-
tor, din magh.).
522. Arestari, detinere in spatii stramte (din franc.).
523. Trupe libere constituite din patrioti sud-slavici (1917-18), can-
tonate in paduri, cu sprijinul populatiei, luptand contra armatei Austro-
Ungare.
525. Alteta -
524. Lipsesc alte informatii bibliografice (C:ernoch).
fart regala (in magh.).
526. Poporul roman (in magh.), alteta imperiala, binevoiti a permite
sa continuu in germana, imi este mult mai lesnicioasa (in germ.).
527. Dinastia consimtita (in germ.) si cu sensul de aclamata, con-
sf intita.
528. Creasta muntoasa care a format frontiera dintre Austria si
Ungaria in timpul Dualismului, cu altitudine maxima 500 m. Astazi
trecuta Austriei prin plebiscitul din 1919.
529. Palatul imperial din Viena (in germ.).
530. Inaltul adormit in Domnul (in germ.).
531. Liber ca pasarea, in sensul lipsei de drepturi (in germ.).

21 - Memoril, vol. II 321


www.dacoromanica.ro
532. N-a spus nirnic, zicand (in magh.).
533. Hoios, conte. Lipsesc alte date bibliografice.
534. Podul de lanturi.
535. Rakoczi Francisc II. Note le 389 si 499, vol. I/seria 1.
536. Pentru loealitàlile Petrilaca i Viarfaiva (Viforoasa), vezi notele
40 si 41, vol. I/seria 1, iar insirarea numelor in vol. I, p. 25._
537. Resurse alimentare (de la latinul victus: hrana, mancare).
538. Andrassy, Gyula (Iuliu) sen. Idcm prima fraza a nptei 402,
vol. II.
539. Deak Ferenc (Francise) (1803-76), om politic liberal maghiar.
Impreuna cu Andrassy G., prornotor al crearii statului dualist Austro-
Ungaria.
540. Satire politice (in rnagh.).
541. Analogie cu emanatiile postvulcanice, cu gaze toxice (hidro-
gen sulfurat, dioxid de carbon etc.).
542. Mocanii. / Ati lost un neam de terchea-berchea, de la inceput /
Nici macar nu stiti de unde ati venit / Singurul lucrti-Eert este ca
prin voi aceasta patrie s-a ales cu un dusman in plus / Prima dar
totusi marcat de poporul nostru / Cdci scris a ctat pe fruntea voe-
vodului vostru / Trage-te langa infirniVigd si nu fa galagie, mai mo-
cane (in maghiara).
543. (Nota 1 a autorului): Redactorul de paie" devenise o insti-
tutie pentru ziarele romanesti. Semnand ca responsabil" conform pro-
cedurii, daca autorul unui articol incriminat nu se putea da in jude-
cata instructia neputandu-1 identifica raspunderea cadea asupra
redactorului responsabil. Culegatorul Baltes indeplinea cu plâcere aceasta
functie nalionala. Beneficia de vacanta temnitei de stat, primea leafa,
familia era intretinuta de ziar.
544. Hatvány Imre (?-1850) avocat, comandant maghiar in tim-
pul revolutiei kossuthiste (1848-49). Desi in conditii de arrnistitiu
pentru tratative, intre romani si unguri, Hatvdny ocupà si pradeaza
orasul Abrud. Avram Iancu a ripostat nimicindu-i trupele la 8/20 mai
1848.
545. Maghiarii. / Ati fost un neam de terchea-berchea, de la in-
eeput / Nici nu stiti de unde ati venit / Cert este cã ati devenit dracii
periculosi ai acestei patrii / De zece secole blestemate sugeti aceasta
patrie, ca plosnite insetate de sange / 51 mult a indurat dar nimic nu
a ulitat / Caci tine minte romanul. / In zadar eroici honvezi impotriva
lui Iancu / In zadar eroici gainari se disputa / Sfantul Kossuth de
la Torino si Hatvdni, in cele din urma / Rectmg la tradare; / Trada-
rea a razbunat-o poporul lui Iancu / Tradarea a razbunat-o mocanul /
Caci e popor pasnic dar isi apara drepturile / Si tine minte romanul. /
In zadar, caci totul, totul a pierdut / IVIaturatura asiatica uzurpatoare
de drepturi / In zadar te tocmesti cu Dumnezeul tau, / Ca stramosii
sa-si ispaseasca viitorul / Ei si-au ispasit atunci propriile pacate. / Tu
pacattiiesti la arnurgul acestui secol / Si reinvii temerar razbunarea /
Caci romanul tine rninte. /
546. Ralcovszky, Ilstvàn (1858?) politician maghiar, participa la
constituirea Partidului Poporului, adversar al Partidului Muncii, depu-
tat din 1902.
547. Angyalf51d, asezamant spitalicesc din 1883 pentru boli incu-
rabile. Astazi cartier industrial si rezidential alipit Budapestei.
548. Ciocan, Ion, deputat guvernamental de Nasaud in Camera din
Budapesta, dar aparator al drepturilor si intereselor graniceresti. Pre-
zentat de autor in vol. I, pag. 138-147.

322
www.dacoromanica.ro
549. Strada de centurd a Vacz-ului (in magh.).
550. A solicita ingaduinta sau scuzele Camerei. Ca expresie latina
deprecatio sau indepartarea unui rau prin scuze.
551. Muncitor tipograf sef, care pune in pagina, de la francezul
niettre: a puae sau mise en page: punere in pagina.
552. Noutatea" sau Ziarul" (in magh.).
553. Autodafe, arderea pe rug a celor condamnati de inchizitde
pentru erezie. Prin extensiune: ardere, nimicire (in franc.).
554. Justh Gyula (Iuliu). Nota 25 vol. I/seria 2. A fost i presedinte
al Camerei Deputatilor din Budapesta.
555. Onorata Camera (textual: Casa; in magh.).
556. Tohuvabohu: dezordine, peste-olalta (din ebraica, avand si
sensul de: pustiu, desert, gol).
557. Nata 407, vol. I/seria 1.
558. Cu sensul de introduse fraudulos.
559. Justitia (dreptatea) este fundamentul imperiilor (guvernarii) -
in latina.
560. Natiuni inferioare (in germ.).
561. Metternich, Klemens, prinz Wenzel von (1773-1859), ministru
de externe al Austriei (1809-48) si cancelar (1821-48). A avut rol
important in Congresul de la Viena (1814-15) si in fonmarea Sfintei
Aliante (1815). Inlaturat de la putere de revolutia din martie 1848
(Kossuth este marele revolutionar).
562. Ziare austriece. Note le 260 si 433, vol. I/seria 1.
563. Mille, Constantin (1861-1927), ziarist i scriitor de nuanta
socialista.
564. Oare nu e preferabil sa mori barbateste deck sa-ti pierzi in
infamie o vitha mizera si dezonoranta, dispret in care ai fost obiect de
batjocura trufiei altora? (in latina). Din Salustius: De Conjuratione
Catilinae", 20, 9 - Despre conjuratia lui Catilina".
565. A intervenit un lucru oportun (in latina).
566. Nota 280, vol. I/seria 2.
567. Este adevarat, Dl. deputat, ca mergeti maine in Parlament? (in
germ ).
568. As dori Inca o data, cu pH-were. sa iau masa la Sacher, spuse
Morit. Ai dejunat deja vreodata la Sacher? intreba prietenul sat]
Nu, dar am dorit de mai multe ori.
669. De indata, imediat (din latina).
570. Balauc: diminutiv de la balai, blondin.
571. Falanga: unitate militara anti* in formatie compacta de
lupta, inarmata cu lanci; mai ales macedoneni, teband.
572. Prescurtare banateana pentru protopop.
573. Nota 358. vol. I/seria 1.
674. De rau augur-161in latinul omniosus).
575. Pentru mai marea glorie a Ungariei (in lat.na).
576. Va fi convenabil (sensul exact al expresith franceze).
577. Episcopul primat al Budapestei.
578. Ecica Romana, localitate neidentificqta pe teritoriul actual al
Vomaniei.
578.A. Patrioti de hnitatie (in germ. si rom.).
579. Referire la intentia austro-ungaro-germana de a-I inscauna ca
rege al Romaniei, in timpul ocupatiei Orli (1917-18).
580. Sau declaratia de la Corfu, incheiata la 20 iulie 1917 intre
Comitetul iugoslav, reprezentat de A. Trumbié si guvernul sari) din

32,a

www.dacoromanica.ro
exil privind constituirea unui stat iugoslav (viitorul Regat al sarbi-
lor, croatilor si slovenilor").
581. Pichon, Stephen (1857-1933), om politic si diplomat francez,
ministru de externe (1906-11 si 1917-20). A fdcut parte din Comite-
tul de rdzboi si a semnat tratatul de la Versailles.
582. Vaj: batran, mosneag (regionalism).
583. Viviani, René-Raphael (1863-1925), om politic francez, ministru
al instructiei publice (1906-10), in cabinetul Clemenceau. Initial depu-
tat socialist creeazd pavtidul moderat Republican-Socialist". Prim-mi-
nistru radical-socialist (1914), ministru de justitie in guvernul de uniune
nationald (1915-17).
584. Poincare, Raymond (1860-1934), prim-ministru francez (1912
13, 1922-24 si 1926-29) si presedinte al Prantei (1913-20). Prin pre-
zenta la Londra (1913) si la St. Petersburg (1914) consolideazd Antanta
Cordial& si alianta franco-rusd impotriva Germaniei.
585. Risipd (arhaism).
586. Rupprecht, de Bavaria, print mostenitor, fiul mai mare al lui
Ludwig III (1869-1955), comandant grup de armate vest (1914-16).
In al doilea razboi mondial suspectat si urmarit de conducerea hale-
ristd.
587. Restaurant parizian avand un prun in gradina de yard.
588. Füra noi? Din nou? Dar aceasta e prca mult...
5E9. Orlando, Vittorio Ernanue'e (1860-1952) jurist si om politic ita-
lian, ministrul justitiei (1907-9 si 1914-16), ministru de interne (1916
17) si prim-rninistru (1917-19), criticand sever nedreptatirea ltaliei la
Conferinta de Pace. Pentru Sanino nu am gdsit date bibliografice.
590. Comunitatile secuiesti si sasesti.
591. Punihos sau ponihos: orn cu vedere slabd !;i impieclecat,
datoritd bajbaielii (regionalism transilv&nean).
592. Scialoja, Vittorio (1856-1933), jurist si om politic italian, mi-
nistru de justitie (1909-10), ministru de externe (1919-20), delegat ita-
lian la Societatea Natiunilor.
593, Pontighial: adjectiv sau distinctie neidentificata de redactor.
594. Paraponist: nemultumit, suparat, dezamagit (arhaism).
595. Strungi. Analogie cu trécerile oilor la muls; puncte slabe ale
frontierei tranceze.
596. A prevedea, a ingriji de (din latinul proviaeo).
597. Ferrnecdtor, vr&jitor.
598. Referire la sistemul electoral al Romaniei vechi, in baza con-
stitutiei din 1866, modificatil in 1881, avand o canter& a deputatilor
us un -senat, alese de trei sau patru colegii, prin vot direct si indi-
rect, dupa avere (venit) si stiinta de carte. ProgramUl liberal din 1912
13 prevede votul universal, aplicat din 1917, respectiv reforma agrard.
realizata dupd primul rdzboi mondial.
599. Lucrul bine fAcut (in latina).
600. Conjuratii legionari, care I-au asasinat in 1936 pe Mihai Ste-
lescu, pentru scrisoarea de ruptur& fatd de Corneliu Zelea Codreantr.
In contextul mentionat se pare c& au fost si a1i Decernviri" inainte
de primul r&zboi mondial.
6G1. Jancsó, Benedek (1854?), istoric maghiar, inclusiv autor a
doud. volume despre Romania anilor 1896-1899.
602. Referire la disc. Irsul parlamentar al autorului, de la 25 dec.
1923, mentionat mai sus, privitor la ratificarea frontierei banatene.
propus& de guvernul liberal, dupa ce pierduse o parte din Banat, dato-
rita antagonismului I. I. C. BratianuTake Ionescu.

324

www.dacoromanica.ro
603. Adept al lui Take Ionescu (expresia seide neidentificata ca
originej.
604. Inctfet, Ion (1855-7) medic, presedinte al Sfatului Tdrii de
la Chisinau, la Unirea Basarabiei (1918). Ministru al Basarabiei (1919)
*i al sanatatii (1926-28), ministru de interne (1933-36), vicepresedinte
al Consiliului de Ministri (1926-36).
605. Din aceea*i Mina (in latina).
606. Sub trandafir (in latind), cu sensul: discret, pe dedesubt. Ex-
presie folosita Si in germana: Unter der rose.
607. Bârfeli, clevetiri (din francezul medisance).
608. Referire la calul troian, ca dar inselator al grecilor (danailor).
609. Referire la Ludovic XIII (1610-1643),, tutelat de Richelieu:
Armand Jean du Plesis de (1585-1642), cardinal si om politic francez,
prim-ministru (1624-1642).
Ludovic XIV Regele-Soare (1643-1715) a fost condus in
timpul minoratului sãu (pand in 1661) de cardinalul Mazarin, Jules
(1602-1661), prim-ministru al Frantei (1643-61), italian de origine.
610. Kaunitz, Wenzel Anton. print von Kaunitz-Rietberg (1711-94),
cancelar al Austriei (1753-92), a condus politica interna *i externa a
Austriei sub imparatii: Maria Tereza, Iosif II si Leopold II.
611. Metternich-Winneburg, Klemens, Prinz Wenzel von (1773
1859), ministru de externe al Austriei (1809-48) si cancelar (1821-48),
creator al Sfintei Aliante" *i participant la coalitiile impotriva lui
Napoleon 1, impreund cu, imparatul Francisc I al Austriei (1804-35).
612. Wilhelm II (1888-1918), rege al Prusiei Si imparat al Ger-
maniei. A contribuit, prin politica expansiva *i agresiva, la declansa-
rea primului razboi mondial. Rdsturnat de revolutia din noiembrie 1918
a abdicat si s-a stabilit in Olanda.
613. Lombroso, Cesare (1835-1908) medic si crirninolog italian, au-
tor al teoriei infractorului innascut".
614. Documente diplomatice secrete, ruse*ti, 19141-1917", capito-
lul: Intre Rusia *i Romania".
615. Bratianu, Vintila, I. C. (1867-1930), frate cu Ion, I'. C., pre-
sedinte al Partidului National Liberal (1927-30), ministru in mai multe
guverne (1914-1927) *i prim-ministru (1927-28).
616. Duca, Gheorghe D. (1879-1933), frunta* liberal, ministru in
mai multe guverne (1914-28), prim-ministru nov.-dec. 1933. Asasinat de
membri ai Garzii de Fier" dupd scoaterea din legalitate a formatiei
de catre Consiliul de mini*tri, la initiativa lui N. Titulescu.
617. Telegrama secreta a ambasadorului la Bucure*ti. Ungheni 5/18
august 1916, Nr. 505:
Astazi 4 august la orele 11 dimineata au fost semnate intelegerea
politica *i conventia militara, dupa care ofensiva armatei de la Salo-
nic trebuie sa inceapa la 7 august: dta extrema de intrare in actiune
a Romaniei a fost fixatá la 15 august. Pentru a evita orice publicitate,
semnarea a avut loc in casa lui Vintila Bratianu, unde in-am dus cu
toate exemplarele intelegerii politice *i ale conventiei militare deja
semnate de ambasadorii Si ata*atii miliMri ai statelor Antantei si unde
ma astepta Bratianu, fratele sáu Vintila, Duca, ministru al instructiei
publice *i Diarnandi, ambasadorul Romaniei la Petrograd. Cand docu-
mentele ce le-am adus au fost citite cu voce tare *i Bratianu le-a
semnat, Bratianu a declarat in termeni emotionali cd el acorda o
importantd enorma In ceea ce Meuse, nu numai pentru ea spera Ca
aceasta va ajuta la realizarea dorintelor natiunii romane, dar de ase-
menea pentru ca o intelegere semnatä intre Rusia si Romania inau-

www.dacoromanica.ro
gureaza pentru aceste cloud tari o era nouà de prietenie $i Incredere
in care el vede o asignrare in plus pentru bunastarea tarilor noastre.
Bratianu ceru apoi ca una singura din ambasadele aliate sa tele-
grafieze de la Bucuresti ca intelegerea si conventia militara . au fost
semnate, intrucat el se teme ca expedierea telegramelor identice de
cdtre toatc ambasadele sa nu dea de banuit dusmanilor nostri si sa nu
le faciliteze descifrarea telegramei noastre. Dat fiind ca armata de
la Salonic trebuie sa fie irnediat informata despre ziva semnarii inte-
legerii si a conventiei, noi am decis ca singur ambasadorul Frantei
va telegrafia de aici prin fir direct, iar ceilali vor expedia telegra-
mete lor de la Ungheni, unde voi trimite in acest scop pe unul din
functionarii mei.
Poklevsky
618. Cancicov, Mircea, ministru liberal in mai multe guverne (1934
39), este consacrat cu initiala C, autorul folosind K, probabil datorita
originii slave a nurnelui.
619. Popovici, Mihai. Nota.36,. vol. I/seria 1.
620. Referire la guvernul- Take Ionescu (17 dec. 1921-19 ian. 1922)
Pentru jug caudinic: nota 210, vol. I/seria 1.
621. Junirnea", grupare literar-cultura'a si politica, initiata de Thu
Maiorescu, Petre Carp, Iacob Negruzzi i altii la 1ai, apoi la Bucu-
resti.
622. Bratianu, Bebe, pare a fi Constantin Ion (sau George?), fiul
rnarelui tIC. Bratianu. A fost ultimul presedinte al P.N.L., detinut
si mort in inchisoarea comunista de la Sighet.
623. Porumbaru, Emanoil M., de mai multe ori ministru liberal
intre 1896-1916 (ucrari publice i externe).
624. Constantinescu, Alexandru, de mai multe ori ministru liberal
intre 1909-24 (agricultura-domenii si lucrari publice). Initiala P adau-
gata de autor, se refer& la lipsa de scrupule mentionatd, care i-a adus
epitetul public de Porcu".
625. Ginta sau grup inferior, de al doilea rang (in latina).
626. Pillat, Ion (1891-1945), membru corespondent al Academiei Ro-
mane, numit de regula lonel, om de legdtura cu 111.C. Bratianu, (v. si
nota 239).
627. Un reprezentant al natiunii dominante (in franc.)
628. Ghica, Dimitrie I., ministru de externe in guvernul lorga
(193t-32).
629. lierriot, Edouard (1872-1957), om politic francez, profesor un iver-
sitar, scriitor si istoric umanist. Presedinte al Partidului Radical (1919
57). Ca prirn-ministru din 1924, recunoaste U R.S.S., in 1925, apoi se
retrage din presedintia guvernului. Presedinte al Camerei (1936-40)
apoi al Adunarii Nationale (1940-55).
630. Itinotim: unul langa altul lin latina), utilizat de autor in sensul
de a alatura semnatura Frantei si a Romaniei pe un pact comun de
neagresiune cu U..RS.S.
631. Pentru referire (in latina).
e01. A. Gafencu, Grigore (1692-11957). Debutand ca ministru subse-
cretar de stat la lucrari publice i comunicatii, in guvernul Maniu si
Mironescu (1929-30), trece la externe in guvernul Vaida (1932), . este
ministru plin de externe in guvernele M. Cristea, A. Calinescu,. Arge-
seanu, Argetoianu si Tatarescu (1939-1940).
632. Oarzan: a spune deschis, neaos, in fatit, fara ocoluri. Are si
sensul de fructe timpurii.

.326

www.dacoromanica.ro
633. Creteanu, Gheorghe (scris i Kretzeanu), devine ministru de
finante in guvernul Ion Antonescu (1940-44).
634. Puaux, Gabriel (1883?), director al Comisariatului de Raz-
bpi pentru afacerile franco-americane, apoi ministru plenipotentiar al
Frantei in Romania (1928-33).
635. Bad Gastein, localitate in Elvetia centrald, de- asemenea St.
Moritz localitate climaterich-turistica in Elvetia de sud (mentionata
mai sus).
636. Lugosanu, Ion (scris si Lugojanu), ministru in guvernele natio-
nal-thraniste din 1928-33.
637. Aix-Les-Bains, localitate cu bai termale sulfuroase si carbona-
tate In Savoie (sud-estul Frantei).
38. Buzdugan, Ion, ministru in guvernul Iorga, 1932.
639. Beausoleil, localitate in sud-estul Frantei, pe Mediterana, aproa-
pe.de Monaco. ,
640. Chestiunea Skoda-Seletzki: referire la o afacere de coruptie
prin mita. Seletzki, -reprezentant al firmelor cehoslovace Skoda Si
Zbroiovska-Brno a mituit pe generalul Sic& Popescu, secretar general
al Ministerului Apararii, pentru comenzi de armament. S. Popescu s-a
sinucis, dar se pare ca afacerea a avut implicatii mai largi intre re-
prezentanti ai P.N.T.
641. Tabacovici, nepot LI D-nei Titulescu si om de cash al lui Ni-
colae Titulescu.
642. Marinescu, Gavrilh (?-1940), sprijinRor al reintoarcerii re-
gelui Carol al II-lea, in calitate de comandant de regiment, prefect al
Politiei Capita lei 1932-33, apoi ministru secretar do stat in guvernul
Tathrescu (1937) sl subsecretar de stat la interne in guvernul A. Cali-
neku (1939). Incidentul relatat de autor s-ar fi datorat unui ordin de
Anul Nou 1933 al prefectului Politiei, determinand demisia ministrului
de interne I. Mitialache si a priniului-rninistru I. Maniu, care au ple-
cat din tars, Al. Vaida-Voevod accept/1nd sa reia guvernarea.
Acuzat de asasinarea in detentie a lui C. Z. Codreanu si 'a altor
comandanti i membri legionari, G. Marinescu, inchis -din septembrie
1940 la/ Jilava, este la randul shu asasinat de un grup de legionari,
in noaptea de 26/27 nov. 1940, impreuna cu alti fosti demnitari, ofiteri
etc.
643. In fapt demisia este semnata la 14 oct. 1932, iar guvOrnul Vaida
a fost inlocuit la 20 oct. 1932, astfel ca autorul nu a retinut exact luna
demisiei. Redam textul acesteia duipa copiiile ramase in familia Vaida
Voevcd, respectiv in arhiva parintilor mei, dactilografierea fiind there-
dintata initial spre discretie mamei redactorului:
SIRE,
Mi-am facut un examen de constiinth si simt datoria fath de Maies-
tatea Voastra sa aduc la inalta sa cunostinla hothrarea la care am ajuns.
In convingerea eh datoria omului politic este sa-si asurne raspun-
derea in rnomente grele, jerttind (nice interes personal, punandu-se
ii senviciul Tarii si al Regelui, am primit cu &lane devotament, fata
de Maiestatea Voastral mandatul de a forma actua'ul Guvern. Toti
fruntasii partidului nostru mi-au fagaduit sprijinul lor. Ar fi fost
din partea mea o lipsa de colegialitate fatal de tovarasii mei, o lipsa
de implinire a datoriei MIA de partid i inainte de toate o ingratitu-
dine MO de Maiestatea Voastra, de a nu lua sarcina alcatuirii guver-
nului, asupra mea. Caci Maiestatea Voastra, du larga intelegere si

327
www.dacoromanica.ro
inima calda, a deschis corpului electoral si partidelor politice portile
spre a intra intr-o viata parlamentara constitutionala.
Guvernul a izbutit, sprijinit de majoritati si neintatnpinand rea
vointa din partea gruparilor de opozitie, sa clued la bun sfarsit legi-
ferarea in timpul sesiunii extraordinare a Parlamentului. A reusit
prin munca asidua sa satisfaca angajamentele sale, atat in privinta
platii salariilor functionarilor, cat si in privinta normalizarii vietii admi-
nistrative. A luat dispozitii pentru ca viata economic& si f inanciarfi, pe
in