Sunteți pe pagina 1din 62
PsIHODRAMA Editorial. intaIniri cu terapeuti Leandra Perotta - Reflectii in urma workshop-ului” Sexualitatea Adulta si Teoria Atasamentului” sustinut de Clark Baim.. 3 Teoria in practicd Giovanni Boria $i Maria Caterina Boria ~ Psihodrama In doi”. Metodologia moreniana pentru sedintele individuale. Dana Dragoteanu — Eu-rile auxiliare in grupul de psihodrama si in psihodrama individualé 10 Patricia Stan - Metafore si simboluri vindecatoare ~ utilizarea psihodramei in lucrul cu copii abuzati 5 sexual. 16 Alina Sandu — Psihodrama individuals aplicat’ la copii si adolescenti 21 Nadia Cupsa - Grupul de psihodramé ca pregitire pentru relatia de cuplu 27 Gristina Manole — “Contabilitatea” intre generati 32 Studiu Cristina luresi si Otilia Geaviete - Reminiscente. Terapia care reinnoadi existenta cand trecutul este PierdUt eee nentnnntnnnnene 36 Joana Blaga Frunzescu - Comunicarea paraverbala si Az psihodrama.... Proiecte Asociatia FLUENS, Porti deschise - acces la servicii sociale inovative pentru persoane varstnice institutionalizate..eencnmrnnnnnn Evenimente — calendar Psychodrama calendar 2017- 2018 Conexiuni~ A 10-a Conferingé Nationald de Psihodramd, Arad, 03-05 noiembrie 2017... Revista roméné de psihodrama nr. 5 / 2016 Editori: Anca Nicolae, Adela Mihaela Taranu, Horatiu Nil Albini Comitet redactional: Alina lonescu, Kinga Bakk-Miklési, Simona Vlad, Valentina Andrei DTP: Jeni Paraschiv Foto coperta: Horatiu Nil Albini Comitet stiintific: Hilde Gott— Formator si Supervizor, Presedinte Psychodrama Institut fiir Europa (PIfE) Giovanni Boria ~ Psiholog clinici Psihoterapeut, Formator si Supervizor (AIPSIM), Directorul Studioului de Psihodrama Milano Dr. Angela lonescu - Psihoterapeut, Formator (ARPisC) Dr. Eva Varré ~ Formator si Supervizor (SPLIM) Prof.univ.Dr. Maria Roth — Formator {SPJLM) Dr. Radu Vulcu — Psiholog clinician principal, Psihoterapeut, Formator si Supervizor (ARPSiC) n, Anca Nicolae Adela MihaelaTéranu Horatiu Nil Albini Psihoterapeut, Psihoterapeut SP/LM, Psihoterapeut, Formator Formator ARPSiC Co-formator SPJLM ‘si SupervizorSPJLM Ne surprindem, la scar macro, luptand pentru valorile noastre, Ia amploarea la care poate fiecare - in cuplu, in familie, in grup, in comunitate, in strada, in fara, in lume, gi de fiecare data in propriul univers interior. Dar ce se intampla atunci cAnd valorile noastre ne izoleaza sau fi izoleaza pe ceilalfi, cand experienja psihologica a izolarii tinde s& defineasca istoria personala ori cand boala sterge parfial sau definitiv aceasta istorie, toata istoria? Care este perspectiva, atitudinea definitorie pentru un psihoterapeut fafa de alteritate? Cat de dificil este pentru el sa rimana conectat la lumea interna a unei persoane fundamental diferite (sau nu), adicd sa fie empatic? $i care sunt instrumentele pe care le are la indemana un psihodramatician, pentru a raspunde empatic, pentru a opera in cadrul de referind al subiectului, asa incat 4 declanseze procesul de vindecare? Acest numiir al revistei priveste vindecarea prin cuvant si dincolo de el, in multiplele arii pe care psihoterapia le cunoaste azi. Poate ci ceea ce caracterizeazi acest numir este diversitatea contextelor si temelor de practic psihodramatici: comunicare si tehnici specifice terapiei de grup, metodologia specific psihodramet individuale, psihodrama pentru copii, terapia bitranilor singuri, abordarea traumei, maturitatea psihosexuald si transferul transgenerational. in acelasi timp, cea ce regisim ca fiind unitar este specificul procesului therapeutic, pe care psihodrama il susfine prin procesarea si revizuirea istoriilor personale, prin anularea experienfei de izolare psihologica, prin internalizarea capacitatii de a mentine experienta personala in cimpul atentiei “autoempatice”, cat mai in contact si acord cusine, Putem fi psihodramatisti - agricultori ai cuvantului in acfiune, iar rodul nostru, terapeusi sau beneficiari, sa fie o viaa cu Sens. Editorii Revista roméné de psihodramé nr. 6 / 2017 Reflectii in urma workshop-ului ” Sexualitatea Adulta si Teoria Atasamentului” sustinut de Clark Baim A fi in prezenta Tui Clark pentru a patra oar si a tine constant legitura cu el a dus pentra noi, organizatoarele, Ihina si Cristina la 0 apropiere atentica fayé de el. Fiecare intdlnire aduce, aga cum afirma si Leandia in naratiunea ei, Ian pentru suflet, Modul empatic, cu mare consideratie pentni fiecare in parte, grijuliu si protector, pe care il are in rolul de psihoterapewt, il insofeste si in afara muneii Lui Réiminem meori uimite de contrastul dintre personalitates Tui cald’, blénda gi faptul c& o parte esentiald a mumneii lui este cu persoane ailate in inchisoare. © lectie de viat8 pe care am invatat-o de la Clark este aceea ca interactitnile noastre si fie few dints- zon de iubire si nu de fick sau furie/putere. Aceasta este calea de a gestiona inclusiv transferurile negative din relatia _psihoterapeuticd. iL asteptim cu drag in toammd, pentru un nou workshop, “Ciclul abuzului si tratamentul traumei” gi, de asemenea, plfnnim dezvoltarea, alfiuri de el, a unor moduldeformare in teoria atagamentuhui, in Bucuresti Leandra Perrotta, psiholog clinician, —psihoterapeut, psihodramatist, trainer in terapie prin dans, pregedinte al Asociatiei Intemational de Terapie Transgenerationalii, facilitator de workhop-ufi, ne-a suiprins i ineantat cu nna dintre reflectile sale narative, pe care le face cu miiestrie Aceasta este test in wma participarit la workshop-ul lui Clark, ° Sexualitatea Adulta §i Teoria Atagamentulut” “Aceast reflectic narativié spune povestea workshop-ului de psihodramé cu tema “Atasament si Sexualitate sustinut de cétre Clark Baim in aprilie 2017, in Bucuresti. Din punet de vedere meiodologic, naratorul este marior ta transformarea grupulué si identified temele individuale,pr ecum si pe cele colective, la care grupul reactioneaz’, deschizind noi perspective $1 posibiliti. Reflectile sunt meren contextualizate si se referd la procesul de aict si acum, dar vot incerca sa jes 0 paradi a amintirilor mele si sii exprim un ecou al emotiilor din Revista roméné de psihodrama nr. 6 / 2017 Leandra Perrotta timpul workshop-ului, precum $1 sit amplific arhetipwile care au apéirut. De la 0 vérsti fragedé, incercim sit Inyelegem sensu unit in care treim, prin lentilele povestilor spuse de péiringti nostri Din aceste povesti, se inriidiicineazit in inconstientul nostra un mesaj foarte puternic, care ne face sé tanjim dupé finaluri fericite si mai suntem invétiagi sé asteptim st apart printul fermecat, in ciuda patternuilor de atagament disfimnetionale in care am irtt. Dinamica dorinjet se creeazi in aceste experienge din copildrie si famezitle, preferinjele —noastre sexuale sunt modelate de provocérile si conflictele din relatiile timpurii, Am fost inbiti sau neglijagi? Conyinugi sau abucafi? Am invitat cd este in regulé sé simpim pliicerea sau am invitat sc mu ne asteptim la prea mult? Cat de puternicit este loialitatea invizibild fata de trecutul nostru? Primele noastre experienje de atasament ne oferit un sablon pentru ce ar trebui sau ce mi ar putea sii se intample intr-o relate intimi La workshop, am fost martorié povestilor a doud femei curajoase: P. $i L. care se confruntau cu dilema legaté de cum sa-si urmeze drumul de individuare al sufletulut lor $i cum sé gestioneze lupta dintre teama de intimitate, pe de o parte, si nevota bazala de apropiere, pe de alta parte. P. se simfea deconectaté de la viata ei ca femeie. Aceastt deconectare a fost cristalizatdé in rolurtle ei de “cea mat buna prietena” $i “persoand care oferit ingryire” fate de soqul ei, dar avdnd nevoia s& reaprind’ dorinta $i sé se reconectece eu partea de eros, Intrebarea ei profundii era cum st-si revendice viala si sit nu fie pe locul dot in viata alteuiva. Psihodrama ei a ajutat-o si-si elarifice optiunile, iva dat putere sa aibit incredere in intuttia ei si sii decid ‘pentra ea inséisi. Mesajul de final al lui P. cétre ea instigi a fost in mod particular unul inspirational: Viata este in toate. Trebuie sé acceptim cé totul este perfect asa cum este, L. a simfit impactul mesajelor contradictorii, pe care le-a primit in copilarie si negarea feminitifii ei. Strategia de coping pe care a dezvoltat-o in adolescenfa, ca sisi micgorese teama de intimitate, a fost sii foloseascit seductia pentru a se apropia de oameni, asifel sacrificdndu-si auenticitatea, Ritualul ei de reparare a (fost sa realizese cit vulnerabilitatea este cheia danseze un frumos tango a trois cu Sinele ei vulnerabil si cu Eu-l sain adult, Psihodrama este 0 metodi psihoterapeuticd atdt de puternicéé, pentr cit ne ajutd sit ne Inbogiitim repertoriul de roluri cu sirategi de coping Munca rafinati si capabilé a lut Clark a ghidat grupul citre recunoasierea propriilor noastre reswse si puteri si ne-a qjutat sé exploréim intrebarea existentiala a increderii:” Pot avea incredere c& eineva din aceasta lume méi va prinde dactt voi ciidea si mét va protefa?” si ” Pot avea incredere in sentimentele mele?”. Ne-a invéjat ci patermurtle de atasament, neacordate afectiv si nepredictibile, pot sa fie reparate altturi de un partener ” suficient de bun” sau in psihoterapie si ne-aajutat s& imternalizdim mantra reparatoare cdi” Este OK si fui asa eum esi” Revista roméné de psihodrama nr. 6 / 2017 Acest workshop inspirational ne-a Iésat cu nuit hrand pentru suflet si un mesaj profund care are savoarea unei lect de viaiz "A spune intotdeauna "da" duce Jao forma de sclavie. A spune tntodeauna “mi” duce la singuritate. Restul este Jjucéusenie.”” Clark Baim este co-director al Institutului de Psihodrama din Birmingham, UKCP, psihoterapeut psihotramatist si Senior Trainer Ia _Asociafia Britanica de Psihodrami. Din 1987, Clak a facilitat ‘erupuni, a oferit supervizare ¢i training in domeninl justiiei infractionale si pontra practicantii in domeniul sanatatii mentale, jin Anglia gi Inlanda, De asemenea, a condus workshop-uri si gupuri de training, in Suedia, Grecia, Africa de Sud, Australia, Letonia gi SUA Pe Langa acestea, Clark este trainer la nivel national, in programele — destinate victimelor abuzurilor sexuale. Originar din Chicago, Clark locuieste in Anglia, din 1980, unde a fost primul director al "Geese ‘Theatre UK", 0 compenie specializat& in reabilitarea infractosilor. in prezent, Clark este in comisia de acreditae a Asociatiei Britanice de Psihodrami. fn 2008, i-a fost inmanat premiul academic David Kipper, de catre Societatea American pentma Psihoterapie de Grup si Psihodrama, pentre munca lui de co-editare a lucriiii "Psihodrama: Progrese in Teorie si Practic®”. In ulimit ani, Clark a facilitat mai multe workshop- uri popula gi de succes in Bucuresti Organizatori: Trina Céititina Tudoraseu (Manta) si Cristina Antoaneta Maldéiant (Birzoin), Psihoterapeuti in Psthodramd si Analizit Tranzactionalé si Psihologi clinicieni ww w:psihologmantairina.ro PSIHODRAMA ,,/N DO!” - INDIVIDUALA Metodologia moreniana in sedinta individuala Giovanni Boria & Maria Caterina Boria Psihodrama clasici este acea metodologie de interventie _psihologicé, care utilizeazimetode active, bazate pe teoria, filozofia si metodologia Ini Jacob Levi Moreno. Psihodrama aparut in prima jumitate 0 secolului, recut a reprezentat un ‘moment de nasai de la terapia individnal la terapia de grup si de la terapia verbala la terapia individnlai, bazats pe metode active Diferenta fndamentala dintre psihodrama si psihoterapiile verbale consist in faptul ci psihodrama este structural astfel inet sii ofere individului mijloacele prin care si re experimenteze, in momentul prezent (hic et nunc), nevoile psihologice centrale ale vietii sale. Individual, in loc s& ‘vorbeasca despre problemele sale, este ajutat si intre in realitatea sa emotiva si s% manifeste in prezent triitile sale, care se pot referi la trecut sau la 0 prospectiva vitoare Catarsisul emotiv si constientizarea, care se realizeaz in timpul experienfei psihodramatice, pot si fie foarte vivace si intense si pot determina o modificare permanent& in functionarea aparatului psichic. in forma tipic’, psihodrama se realizeazi in grup. Totugi, posibilitatea ca aceasta sf fie aplieat si unm singur individ circulA de edteva decerii, iar ambienttl morenian si recent fa gisit si o modalitate specificd de formalizare. Acest artico! igi propune si ofere informafii despre ceea ce noi numim psihodrama in doi/individual@, de la “psicodramma deux”, eticheti anglo-franceza, care se referd tocmai la yedinta de psihodramd realizata doar cu wn singur individ. Setingul pshodramel individuale: spafiul terapeutic, director si protagonist Elementele care caracterizeaz’ psihodrama individual’ Revista roméné de psihodrama nr. 6 / 2017 Traducéitor loana Suciu Spatiul terapeutic Spatiul therapeuti ihodrama de grup, se mmmeste “reatru de rihodramd’, Acesta este locul in care persoanele extemnalizeazsi, concretizand pe scen, propriile triri si confinuturi mentale. O caracteristicd specifics a teatrului de psihodrama este aceea de a fi un spafin diferit, fata de ambiental uzval al individului, capabil prin aceasti patticularitate si predispuns individul la implicarea in situatiile Aceasti specificitate este mentinuit si fin setingul psihodramei individuale. Spatinl terapeutic este structurat astfel {ncat s& permit’ o interactiune specifica intre director si protagonist. Este structurat astfel incdt sti mu incurajeze dialogul, ci mai degraba penta a favoriza actiumi si interactiuni noi gi neasteptate. Obictivul este acela de a elimina posibilitatea instamirii acelei finamici cireulare, intre terapeut si pacient, care caracterizeazi sedinjele verbale. in acest spafiu terapeutic, destinat psihodramei individuale, se pot evidentia don spatii distinete prin poritie si fimctie, definite ca MACROSPATIU gi MICROSPATIU. in MACROSPATIV, spatiul terapeutic se prezinta astfel: wn scaun important, colocat in pozitie central pe care va sta pacientulfindividul; un alt scaun, mai putin evident si necentral penim letapeut, Aceastiidispovitie ofertt pacientului/individului o poritie central si m: obliga Ia o raportare vis-a vis fatii de terapeut. in MICROSPATIU, spatiul terapeutic este reprezentat de cftre © scendi in miniatura, care aminteste de spatiul dedicat actiunii scenice in teatrul de psihodrama. Aceast® scend este reprezentata de im mic obiect rotund, acoperit cm mochet8 alba, care va fi suport pentru alte obiecte ce vor reprezenta persoanele gi toate celelalte obiecte din seen MACROSPATIUL este locul real in care se intalnesc dou’ persoane in came $i oase. MICROSPATIUL transfert relofiile intr-mm plan simbolic i permite persoanei si se concentreze Ia Iumea sa intern’. Directorul / Psihodramatistul Directorul/Psihodramatistul este responsabil de sedinta de psihodrama, El promoveazi acfiunea, wmiéireste punerea in scend si dinamica intem& a individului/pacientului Termenul director exprimé tocmai rolil sin activ si propozitiv care caracterizeaza prezenta sa intr-o jedin{x terapeutic. Aceasta figmi® intr’ cu toat& personalitatea sa in relatia cu pacientul, demostrind disponibititatea sa de a se face cunoscut in toali umanitatea sa, evitind comportamentul neutru specific altor forme de psihoterapie. El favorizeaz4 experimentarea unui raport uman imediat, direct, impregnat de emotii, care poate fi memorizat ca gi 0 modalitate de relafie interpersonal, in acest setting dual, doar terapentul reprezinta wn “altul” Rolul stu este acela de a oferi individului wn numer cét mai mare de stimuli cu conotafie umand (acea umanitate Revista roméné de psihodrama nr. 6 / 2017 ‘care in settingul grupal vine din mai multe pirfi). Foloseste tent conmmicarea verbal (salutul initial st final, consemnele pentru aa protagonistul, interventiile ca dublul, oglinda, ete.), considerdnd ca riscul s se foloseasca un dialog este meren Prevent. Este atent la utilizarea corpului, deoarece acesta este elementul care poate da tonul sedinfei, in mod iferit fat de modalitatea conversatiei Directorul pune 1a dispozitie un spatin adecvat pentru primirea pacientilor, dar in mod diferit fai de settingul de grup: am se foloseste de pronumele petsonal tu, ci de promumele de politete pentru a elimina riscul tabilirii mei relatit amicale finand cont de apropierea dintre cei doi in aceasta relatie Protagonistul Spatin psihodramatic se poate utiliza doar dupa ce individul/pacientul a avut cfteva contacte preliminare cu terapeutul pentru a defini un contract care autorizea2i inceperea unei terapit de psihodrama individual gi dupa ce s- a creat o alianfi terapeutic’. in psihodrama de grup, consemnele terapeutului conduc 1a alegerea une personae, care va lucra ca si protagonist: un membru al grupului va fi ales de care ceilalfi sau se va propune el insugi, pentru a pune in scend propriile tBisi gi pentm a le explora prin actiunea psihodamatica, in psihodrama individual’, se poate spone ci pacientul este mereu protagonist. Prin —_intermediul reprezentarii psihodramatice, el exploreazi anumite zone din lumea sa inter, isi clarified si corecteaz’ acele ‘modalitati de ftmctionare mental’, care rezulti ca fiind inadecvate pentru nevoile sale de sinditate mintala. Sedinfa de psihodrama individual: de la MACROSPATIU la MICROSPATIU gi inapot Sedinta de psihodrama este unitatea temporal, in cadrul chreia se desfagoari o actinne psihodramatic’ unitard gi complet. O sedingi de psihodrama individual’ este compusi din trei momente: activitatea psihomotorie in MACROSPATIU; —reprezentarea scenic in MICROSPATIU; intoareerea Ia realitate in MACROSPATIU. in momentul in care va fi focalizata imaginea, care va Teprezenta acfiunea scenicd, directoral gi protagonistul se muta in MICROSPATIU, Aici se schimba modalitatea, deoarece se trece de la o situatie real la una simbotied, In momentul in care se face acesta trecere, de la MACRO la MICROSPATIV, directornl va lumina doar mica scent cu © humind care va crea in protagonist o concentrare vizwal’ aproape hipnotica (vezi figura 2) Munca psihodramatica in MICROSPATIU incepe cu construirea scenei, care are scopul de a incalzi protagonistul pentru actiunea scenic&, in aga fel incat el si fie implicat “aici si acum", in situatia pe care o va tril pe aceastl scend, Construirea scenei se face in toate detalile (spatiu gi timpy; se pozifioneaza gi se descrie fiecare obiect, se face prozentarea personajelor. Tofi acesti pasi sunt considerafi stimmli, pentru a favoriza spontaneitatea individului (vezi figura 3). Dupa constrnirea scenei se d& drunml la actiune. Exist’ diferite forme de reprezentatie: = A juca un rol now gi neobigmit ~ A eproduce/exprima o sceni trecut - A aduce 1a suprafata o problema, care in momentul actual este presantt ~ A da viata unei scene / fotografi, ~ Ase confrunta cu posibilitatea propriului vitor. Toate aceste forme de reprezentatie an scopul de a stimula in protagonist functiile mentale, propozitive, pentru o modificare in sens evolutiv al comportamentului.. Revista roméné de psihodramé nr. 6 / 2017 Aceste finetii sunt’ fumefia dublului — adica funetia de auto- observare care percepe si di o forma verbal unui continut mental, funetia oglinzii — adic’ acea dinamicd mentala, care permite unui individ si perceapi diferite aspecte despre sine, in imaginile oferite de cite alte persoane; —_ funefia decentrarii perceptive — care permite individului s& se cunoased mai bine, din perspectiva unei alte persoane. Directorul m formuleaza interpretari verbale, care si clarifice protagonistului mecanismele psihologice in care este implicat; aceasta ar fidna implicarea global a individului in acfiunea scenica st ar produce 0 rationalizare ou. semnificant defensiv. Interpretarea ia forma prin infermediul strategiei alese, penta conducerea aotiunii seenice, Retrfirea acelor scene, aprofundarea repetarea anumitor actiuni, permite protagonistul si isi clarifice lumea intern si 4 ajunga si-si dea o explicafie la ceea ce mai inainte era confixz san nestint in interiond! sé anumite detalii, Teoria in practica fnainte de a incheia reprezentatia in MICROSPATIU, terapeutul trebuie si se asigure cA protagonistul va lisa MICROSPATIUL cu un bun nivel de integrare; adic cu 0 stare sufleteasca, care, chiar dack a fost treziti de iscolirea propriilor percepfii interne, vva regilsi puncte de reper, pentru a se recompune. Prin urmare terapeutul vine cu ideea de a-i cere protagonistulni si exprimenteze, in scenele finale, roluri gratificante, care satisfac nevoi, care de obicei m sunt impastagite intoarcerea la res ite implica, pentru protagonist, abandonarea simboliculti din MICROSPATIU gi revenirea fizici in MACROSPATIU Aici protagonistul si directorul se repasesc ca persoane reale, intre care exist schimbusi umane. Cu ultimele Figura 3: Construirea scene in MICROSPATIU (dou surori cuvinte, directorul poate face o oglind’ eet ecm asculté din Pacenalneceennve ccltrslatanea de participare a auditoriului din settingul grupal. Timpul necesar pentru a conduce 0 astfel de sesiune poate varia intre 60 si 75 min, tinind cont ci munca cu protagonistul nu poate fi grabits si cw att mai pufin intreruptd. Consideratii finale Metoda psihodtamei incearci $8 fie o a scenei in MICROSPATIU: toat@ familia sintezi inte dowd extreme de ascullé o interpretare la pian Revista roméné de psihodramé nr. 6 / 2017 interventie terapeutics (terapitle _ comportamentale, concentrate pe observarea comportamentului extern al individului si a celorlalti si cel al psshanalize’ care este focalizat’ pe elemental subiectiv gi pe utilizarea unor sisteme elaborate de interpretare simbolicA, limitind la minim observarea comportamentului direct). Psihodrama a fost creatfi pentru a explora gi trata comportamentul uman, in toate dimensiunile sale (subiectivi/obiectiva: intemA/externs), Deoarece me posibil a vedea lumea interioard a unei personae, ca tntr-un glob de cristal, pentru a vedea ceea ce individu percepe gi simte, psihodrama incearcé, prin colaborarea dintre terapeut gi pacient, si aducd in afard confinutuile mentale ale individului gi si le obiectiveze intr-un univers tangibil si controlat in psihodramA, individul vine, mai intai de toate, pregatit pentni o intalnire cu sine insugi. Dupa o prima faz de obiectivare, se trece la resemnificare, la reorganizarea gi integrarea a ceea ce a fost obiectivat. in MACROSPATIU, terapeutul poate oferi o experientt real de empatie si o prezenta comporala vie. Aceasta atitudine poate echilibra, intensa si intema, care de obicei caracterizeazti MICROSPATIUL int-o gedinfZ, atmosfera_mai Revista roméné de psihodramé nr. 6 / 2017 MICROSPATIUL este foarte sugestiv, aproape hipnotizent. E ca si cum protagonistul s-ar retrage in sine insusi, a Int-un somn ~ fin care este condus de etre director, prin interventit opportune, la momente potrivite ~ sau a ecou pentru personjalele din scent. Este foarte prejios momentul intoarcerit la realitate, in MACROSPATIUL in care directoral se reprezint in toat’ umanitatea sa, pentru a favoriza infoarcerea integral’ a pacientului in viata de flecare zi, in psihodrama individuala, lipseste fati de psihodrama de grup, integrarea amultiplé, prin sharing, care permite oferirea acelui material de identificare, care consiruieste co-constientul. si co- inconstientul grupal. Cu toate acestea, este demonstrat cf un setting, individual foarte bine construit permite surelasarea multor efecte pozitive ale situatiei srupale. Eurile auxiliare jn grupul de psihodrama si in psihodram: Moreno identifica cinci elemente sau_instrumente esenfiale ale psihodramei, pe care le descrie in “Who Shall Survive?” (Moreno, 1953:81-84) sim introducerea celei dea patra editii, = din Psychodrama Volume First (197). Aceste instrumente sunt: “scena, subiectul sat I terapeutic sau eurile auxiliare pacientul, directorul, sta siauditoriul”, Unul dintre elementele psihodramei, descrise de Moreno, asupra cirtia mi voi referi aici, este “staff-ul terapeutic sau eurile ausiliare”. Voi descrie atat experienta mea in a Jucra in grupul de psihodrama, cu eurile ausiliare, eat si cu un “staff terapeutic”, in terapia individual’ a unor pacienti cm patologie psibiatrica. in acest context, am analizat functia ewrilor anxiliare, in regia psihodramaticd, precum gi factoriiterapeutici implicag. Funcfiile eului ausiliar in grupul de terapie {in grupul psihodramatic terapeutic fra patclogie, ~pacientul este incurajat mai deprabs\s8-si amplifice expresivitatea, actiunile gi comunicatea verbal’, ddecit si o reduca”. (Zerka TMoreno) Eul auxiliar: = este ales de protagonist, dintre membrii auditoriului, ‘pe baza mei combinatit de caracteristici personale si a Revista roméné de psihodrama nr. 6 / 2017 dividuala Dana Dragoteanu unei relatii de tele, ca sa reprezinte si si dea viata persoanelor semnificative din viata acestuia; portretizeard rolul, asa cum a fost definit de protagonist: nu este un simplu actor care fyi reciti partea, El trebuie sa culeaga si Sa selecteze informatii din continuturile verbale, din postura corporal ale protagonistului si sa creeze rolul cit mai fidel perceptiei_protagonistului. in acest sens, isi foloseste propria expetienfi si propriile resurse. prin spontaneitatea sa, stimuleaza protagonistul sa dea raspunsuri emotionale roluritor jucate de eul auxiliar, astfel incdt si reproduc acelasi sentiment pe care protagonistul il are fafa de persoana reala; investigheaza —si_reprezinta natura relatieV/interactiunit dintre protagonist si rolul interpretat; permite, prin prezenta sa, 0 confruntare eficace eu fantasmele protagonistului, pe acesta si le incadseze intr-un spatitt si timp definite. ul auxiliar este o persoani real, purtftor al fantasmei, insi nu coincide cu aceasta, Aceasta confruntare il obligi pe protagonist si testeze realitatea. ajuta directorul sa se elibereze de © relatie transferentiala, atrigand aces continnturi, dnd. posibilitatea ca acesta sf menfind 0 aliangi terapeutica, ce poate oferi siguramg, tele pozitiv gi sentimental c& poate fi continnt, in cazul mor emotii intense (Botia) este intermediar intre director si protagonist. in raport cu. directorul, este parte a strategiei regizorale a acestuia, co-terapeut. Ca prelungire a protagonistului, i ajuta pe acesta sf vada mai mult decit personajul in dimensiunea lui subiectiva sf sit isl verifice perceptia faya de acesta; + indeplineste functiile de dublu, de oglinda si decentrare perceptive, ca urmare a inyersiunii de rol. in psihoterapia psihodramatica, akimci cand se face, atat contractul individual cu fiecare dintre membrii grupului, cAt si cu grupul ca intzeg, este important s8 se precizeze c& metodologia psihodramatic3 presupune gi asumarea rolulut de eu auxiliar,fiind parte a procesului terapeutic. Pentru persoana care joac rol de eu ausitiar sunt multiple beneficii: * cu cait poate juca un repertoriu mai bogat de roluri, cu atat mai mult isi poate dezvolta si extinde roluile, reswsele inteme si capacitatea de rezilient% «ca prelungire a directorului, in sensul ci urmsreste indicapiile acestuia, pentru a se adapta strategiei regizorale, persoana care joacd rolul de eul anxiliar inval& cum fuctioneaz’ terapia si cum poate fi agent terapeutic pentru sine si ceilalti, = ca extensie a protagonistului, eul auxiliar integreazA o expenient& care poate fi diferita san asemnitoare, devenind mai constient de limitarile propriului rol. Existd gi situafii in care persoana poate fi coplesita gi atin de semmificatia rolului de eu auxiliar, astfel incat mi il poate acoperi Un alt aspect esential este existenta grupuli. Atmneci céind este coeziv si a atins un anumit grad de maturitate, grupul de psihodramd furnizeazai nu numai protagonisti care a 0 capacitate mai mare de autodezvaluize, ci yi euri auxiliare cate actioneaza solidar in beneficiul protagonistuhti. De asemenea, gradul de spontaneitate creste, permitind o libertate de explorare @ rolurilor gi interactiunilor din humea interna, Beneficiile trapeutice, 1a nivelul eului auxiliar, ca 0 consecinfa a acoperiti rolnlui, pot fi multiple. Revista roméné de psihodramé nr. 6 / 2017 Tat cum descrie tma din clientele mele, din grupul de terapie, —aceasti experienti Andra L., 36 de ani: "Primul rol, pe care lam indrdgit in psihodramé, si care mice si acum aproape, este cel de eu auxiliar. De cele mai multe ori, regdsese ceva din mine, céteodat mi identific pe deplin, alteori regésesc emofii sau sentimente, pe care mi-era team’ sau mu voiam si Ie recunose sau exprim. Si chiar dacé mu regiisese aaumet ceva din mine, mei bucur ed pot se mii familiarizes cu ceva diferit. Cand am inceput psihodrama, ‘mi era greu si chiar fried de anumite roluri de auxiliar, sau eram tristét cand primeam roluri unde identficam parti din mine care nu imi pliiceam; acum, imi dorese sit fiu aleasé, ca auxiliar, si in roluri mai pugin familiare sau in roluridificile pentru mine. A fi auctliar imi aduce si bucuria de a qjuta protagonistul, de a contribut si de wi fi alituri, pentru od stiu cat de important este si me fii singur, st primesti ajutor, sé ai oament aldturi de fine. Si pentru mine este important sci ofer sprijinal meu si mei sions implinite sit stiu c@ am fost parte tn psihodrama cutiva. Rolul de eu auviliar mé ajuti sé mit cunosc mai bine pe mine, imi dé cdteodatt rispunsuri la propriile mele probleme si ini ofera perspective noi in