Sunteți pe pagina 1din 20

PREADOLESCENTA

I. Punct de vedere cu privire la locul preadolescentei in dezvoltarea psihica


umana
a) Nu se recunoaste acest stadiu: copilaria tine pana la 12 ani si urmeaza adolescenta;
b) Preadolescenta este un substadiu al adolescentei
c) Este un stadiu de sine statator pentru ca:
- are o activitate fundamentala cu specific propriu
- relatii largi si semnificative
- dezvoltare generala fizica si psihica prin care se deosebeste de copilarie

II. Specificul activitatilor


Invatarea
- diversificarea disciplinelor scolare
- se cere un mai mare grad de generalizare si abstractizare pentru adaptarea la specificul
cognitiv al fiecarei discipline scolare
- insusirea sistematica a notiunilor stiintifice de baza din principalele domenii ale
cunoasterii
- interactiunea cu multi profesori cu stil de lucru si cerinte diferite
- invatarea independenta creste ca durata si implica responsabilitatea personala in
desfasurarea ei
Alte activitati:
- jocuri cu reguli (mai ales sportive)
- munca alaturi de familie si in beneficiul acesteia
- inceputul participarii sistematice la activitati culturale (cluburi, fani)

III. Specificul relatiilor sociale


In familie:
- parintii se raporteaza la ei altfel decat la copii
- parintii au atitudini ambigui: uneori ii considera copii si le pun interdictii, alteori ii
considera mari si-i incarca deja cu responsabilitate
In scoala:
- nu mai sunt considerati copii si sunt noi asteptari fata de ei
- cresc ocaziile pentru manifestarea independentei si autonomiei
In grupurile de covarstnici:
- creste timpul petrecut in grupurile informale de prieteni
- uneori influentele acestor grupuri le intrec pe ale familiilor
- contributiile cele mai importante ale grupurilor sunt:
 accentuarea socializarii
 cresterea experientei sociale proprii
 sustinerea autonomiei
 dezvoltarea imaginii de sine
 satisfacerea trebuintelor de comunicare

IV. Dezvoltarea biologica: varf deosebit al cresterii fizice


1) Factorii principali ai dezvoltarii biologice:
- programul ereditar de ansamblu
- transformarile hormonale
- influentele mediului de viata
2) Varful de crestere in inaltime:
- Baieti:
 cresteri anuale de 9 cm;
 cresterea deosebita de la 14 – 14,6 ani de 10 cm;
 cresterea generala.
- Fete:
 cresteri anuale de 6 cm;
 cresterea deosebita de la 12,6 ani de 9 cm;
 cresterea generala.
3) Cresterea in greutate
- Baieti: - in jur de 50 kg
- Fete: - influentate de modelele din mass media si de idealuri de a deveni top modele,
supravegheaza regimul alimentar; pericol de anorexie nervoasa.
4) Cresterea mai rapida a membrelor (denumit stadiul paianjenului)
5) Fenomene ce insotesc varful de crestere
- dureri de cap
- nevoie crescuta de somn
- trecerea mai dificila de la somn la starea de veghe
- apetit crescut – la baieti
- dureri articulare
6) Posibile dizarmonii in procesul de crestere a sistemului osos si a celui muscular
- ritmul mai mare de crestere a membrelor fata de trunchi (stadiul paianjenului)
- desincronizari faciale in trecerea de la figura de copil la cea a viitorului tanar. Posibila
aparitia complexelor de inferioritate
- dizarmonii intre cresterea rapida a oaselor si mai putin rapida a coordonarii grupurilor
musculare care duc la neindemanare caracteristica stadiului (mai accentuata la baieti)
- dizarmonii intre ritmurile de crestere a diferitelor organe interne cu efect de crestere a
vulnerabilitatii intregului organism.

V. Dezvoltarea sistemului nervos


- Greutatea creierului creste pana la 1400 g
- Perfectionarea functionala cerebrala care se afla la baza dezvoltarii cognitive din acest
stadiu

VI. Dezvoltarea sistemului neuroendocrin


- Intensificarea activitatii tiroidei care sustine varful de crestere fizica
- Epifiza si suprarenalele asigura dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
- Hipofiza isi intensifica actiunea asupra glandelor sexuale
- Timusul (denumit glanda copilariei) aproape ca isi inceteaza activitatea
- Glandele sexuale intra in actiune si se produce debutul pubertatii

VII. Fazele generale ale pubertatii


- Pubertatea intre 10 si 12 ani - cand apar si se accentueaza caracterele sexuale
secundare
- Pubertatea intre 12 si 14 ani - cand intra in functie glandele sexuale, insotita de
agitatie, neliniste, nesiguranta, iritabilitate, explozivitate, instabilitate afectiva
- Pubertatea de la 14 ani mai departe - cand se produce maturizarea functiilor sexuale si
inceputul functiei de procreare

VIII. Pubertate precoce si pubertate intarziata


Pubertatea precoce
Factorii precocitatii pubertare (fenomenele pubertare declansate la 10 – 11 ani si in cazuri
exceptionale chiar la 9 ani)
- conditii de viata foarte bune care asigura o dezvoltare biologica timpurie
- stimuli sexuali din ambianta si mai ales din mass-media
Tipuri de precocitate
- foarte timpurie – cu 1-2 ani mai devreme fata de ceilalti de aceeasi varsta
- usor in avans – cu 6 luni inainte
Starile care insotesc precocitatea foarte timpurie atat la baieti cat si la fete:
- neliniste
- nesiguranta
- teama
- izolare
- intreruperea relatiilor cu ceilalti
Trairile care insotesc precocitatea in usor avans (sunt mai importante la baieti)
- considera ca le confirma masculinitatea
- cred ca sunt detinatori ai unor secrete (fata de ceilalti) si se grozavesc
- incep sa manifeste comportamente de curtare a fetelor, dar care sunt inca insuficient
adecvate

Pubertatea intarziata (la baieti cu 1,6 – 2 ani, iar la fete cu mai multi ani, mai ales daca se
instaleaza anorexia nervoasa)
Trairile care insotesc pubertatea intarziata la baieti
- ii fac sa se gandeasca anxios la faptul ca ceva nu este normal la propria fiinta
- devin irascibili si nelinistiti
- interpreteaza defavorabil pentru sine orice cuvant sau gest al celorlalti
- sunt considerati nesuferiti de catre ceilalti
- tulburarea imaginii de sine
ATENTIE!!
Oricand s-ar declansa, pubertatea ii tensioneaza pe preadolescenti si ii face sa aiba
nevoie de ajutor.

IX. Dezvoltarea cognitiva


A. Dezvoltarea perceptiilor, capacitatilor observative si a reprezentarilor
o Particularitati ale perceptiilor vizuale
- creste de 2 – 3 ori capacitatea de diferentiere vizuala
- creste campul vizual periferic, important pentru citire
- perceptia devine mai analitica si astfel se pot releva aspecte si detalii de finete privind
obiectele, oamenii si mai ales comportamentul lor
- se dezvolta capacitatea de a verbaliza si de a descoperi semnificatiile celor percepute
o Particularitati ale perceptiilor auditive
- se inregistreaza intre 10 si 13 ani un varf de crestere a auzului muzical exprimat in
finetea receptarii muzicii si preferinta pentru ritm si intensitate
- functioneaza pe deplin auzul fonematic pentru limba materna si se perfectioneaza cel
pentru alta limba
- auzul fizic se dezvolta in grade diferite la grupurile de preadolescenti in functie de
tipul frecvent de solicitari din ambianta
o Perceptiile tactile
- devin mai fine
- se investesc in activitati artizanale
o Dezvoltarea capacitatilor observative
- orientate spre a indeplini sarcini scolare mai ales in laborator
- spre a observa mediul ambiant
- spre a urmari comportamentele altora si chiar a parintilor sau profesorilor
- spre propria persoana
- desfasurare independenta fara supravegherea din aproape in aproape ca in copilarie,
dar au nevoie sa li se dea indicatorii pe care sa-i urmareasca
o Dezvoltarea reprezentarilor
- apar noi categorii de reprezentari: geografice, geometrice complexe, tehnice
- creste gradul de generalizare in reprezentari
- reprezentarile se organizeaza in jurul notiunilor de baza si a ideilor

B. Dezvoltarea proceselor cognitive complexe


o Dezvoltarea gandirii:
Factorii care explica saltul la gandirea formala:
- dezvoltarea neurofunctionala programata genetic
- efectul invatarii scolare de durata
o Caracteristicile noi ale gandirii preadolescentilor
1. desprinderea de concret prin cresterea capacitatilor de abstractizare si generalizare
2. poate gandi bine si daca informatia este verbala
3. apar operatiile de gradul al II-lea, astfel ca procesarea informatiilor este mai complexa
(generalizari ale generalizarilor anterioare, abstractizari ale abstractizarilor de la
nivelurile anterioare)
4. insusirea a numerosi algoritmi
5. reversibilitate deplina
6. manifestarea logicii implicite in structura cunostintelor
7. tipul de rationament dominant este cel deductiv, iar cel inductiv se consolideaza
8. gandirea opereaza cu notiunile stiintifice de baza din fiecare domeniu important al
cunoasterii
9. gandirea cauzala devine mai ampla si mai profunda cu privire la fenomenele fizice,
chimice, biologice
o Particularitatile memoriei preadolescentilor
1. varf de dezvoltare a celei spontane la 13 ani
2. volum crescut stimulat de invatarea scolara
3. creste caracterul activ si voluntar
4. toate procesele memoriei devin mai active si voluntare
5. se memoreaza mai usor laturile abstracte si generale ale cunostintelor
6. manifesta atitudini active in a organiza si desfasura repetarea cunostintelor de memorat
7. reproducerea intrece recunoasterea
8. reproducerea nu depaseste prea mult textualitatea materialului care a fost memorat
9. se dezvolta mai mult metamemoria
o Particularitatile manifestarii imaginatiei la preadolescenti
1. expansiunea cognitiva si actionala caracteristica acestui stadiu influenteaza si
amplifica imaginatia
2. se manifesta exuberanta imaginativa
3. imaginatia reproductiva se manifesta pe deplin si este necesara insusirii multor
cunostinte. Permite reflectarea trecutului apropiat si indepartat si a viitorului
4. imaginatia creatoare este exuberanta, dar nu are inca legaturi consolidate cu gandirea
si poate aluneca usor in fantezii gratuite
5. incepe sa se manifeste vidul de perspectiva
6. flexibilitatea in desfasurarea imaginatiei creatoare creste sensibil de-a lungul stadiului
o Dezvoltarea limbajului in preadolescenta
Factorii care contribuie
- solicitarile scolare din ce in ce mai mari
- comunicarea intensa cu cei de aceeasi varsta
- mass media
- lecturile personale
Caracteristicile limbajului din acest stadiu
1. Volumul vocabularului
- cel pasiv 14.000 cuvinte la 14 ani – asigura compenta lingvistica sporita
*) inteleg mesaje foarte variate
*) pot folosi surse de informare diferite
- cel activ – asigura performanta lingvistica si le permite sa comunice bine tot ce
doresc
- aspectele calitative
*) semnificatii mai precise
*) notiunile stiintifice pot deveni nucleul semnificatiei cuvintelor
2. Vorbirea se caracterizeaza prin:
a) debit verbal aproape ca al adultului
b) propozitii si fraze bogate
c) exprimare diferentiata (in clasa dupa exigentele limbii literare, iar intre colegi
folosindu-se jargonul scolar)
d) reglata de normele gramaticale insusite in mod aprofundat in scoala
3. Discursul verbal creste ca amploare, organizare si corectitudine gramaticala si logica
4. Mijloacele non-verbale sunt folosite adecvate
5. Nu mai sunt probleme de pronuntie decat in mod exceptional
6. Limbajul scris are urmatoarele caracteristici:
*a) viteza de 3 ori mai mare ca a scolarului mic
*b) relevand deja un stil personal in formare
*c) controlat de norme gramaticale si ortografice
*d) cu folosirea de figuri de stil in textele literare
*e) respectand cerintele diferitelor forme de adresare in scris despre care invata
*f) aparitia aspectelor particulare, personale ale scrierii.

IX. Dezvoltarea componentelor stimulative si reglatoare


A. AFECTIVITATEA – particularitati caracteristice adolescentei
1. Influentata de fenomenele pubertare, deci:
- iritabilitate
- instabilitate
- explozivitate
2. Mai bogata si mai variata pentru ca:
- se imbogatesc activitatile si se largesc relatiile
- implicarea mai puternica a eu-lui
- provocata intens de:
 competitii scolare
 succese si insuccese scolare
 relatii cu parintii si profesorii
3. Se petrec primele investitii afective extrafamiliale in relatiile cu prietenii, insotite de
complexe de vinovatie
4. Se dezvolta sentimente noi
5. Reglarea comportamentelor emotional expresive (cu exceptia inrosirii si palorii,
caracteristice anumitor emotii)
6. Confruntarea cu acceptorii morali
7. Cresterea gradului de constientizare

B. MOTIVATIA
Motivatia pentru invatarea scolara
1. Apar motive extrinseci mai valoroase pentru invatarea scolara
2. Se dezvolta mai intens motivatia intrinseca: interese mai stabile, preferinte selective
3. Trebuintele de autorealizare si autoafirmare se satisfac prin invatare, cel putin la unii
preadolescenti
4. Dar in clasa a VI-a scade motivatia generata pentru invatare.
Motivatia pentru alte activitati
1. Interese culturale stabile (ex.: devin fani ai cantaretilor sau sportivilor de renume)
2. Atractia fata de grup este maxima
3. Interese mai constante pentru viata interioara
4. Interesele pentru tehnica se intensifica (automobile si calculator)
5. Interese pentru jocuri sportive, cu reguli si complexe
6. Interese pentru lectura, dar diminuate la generatia actuala
7. Interese pentru colectionare, dar fac unele din cele mai valoroase
C. VOINTA
1. Sunt mai capabili sa-si urmareasca scopurile si sa reziste tentatiilor
2. Mai capabili sa urmareasca scopurile pana la capat
3. Mai bine dezvoltata frana voluntara
4. Inceputul investirii eficiente, a vointei in activitati autoformative si autoeducative

IX. Dezvoltarea personalitatii in adolescenta


Noi factori care contribuie la dezvoltarea personalitatii:
- dezvoltarea capacitatilor de autoformare si autodeterminare
- intensificarea constiintei de sine
- grupurile de egali
Cele mai importante particularitati de ansamblu ale personalitatii
1. Temperamentul este subordonat caracterului
2. Aptitudinile mai dezvoltate si se exprima in rezultate remarcate la nivelul scolii si
localitatii
3. Inceputul identificarii vocationale
4. Caracterul suporta transformari pentru ca se accentueaza tendintele catre autonomie si
independenta
5. Constiinta morala intra in etapa autonomiei morale, adica sunt orientati de
convingerile morale in proces de formare
6. Intensificarea constiintei de sine sub influenta urmatorilor factori
 transformari biologice ample
 schimbarea atitudinilor celor din jur
 dezvoltarea cognitiva
7. Se produc modificari semnificative la nivelul imaginii de sine:
- Eul fizic este puternic reliefat in structura imaginii de sine – narcisism
preadolescentin alternativ de incantare si dezamagire; inceputurile optimizarii lui
- Eul social este in mare dezvoltare sub influenta grupurilor si a clarificarii
locului in grup si reputatiei
- Eul spiritual este mai putin expansiv
- isi dau seama de propriile calitati
- nu mai interiorizeaza neconditionat aprecierile celorlalti
- doresc sa se cunoasca singuri
- isi propun optimizari
8. Cristalizarea initiala a idealului de viata care are urmatoarele particularitati:
- este o prelucrare relativ simpla a modelelor din jur fara o potrivire totala cu
sine
- relativ instabil: incercari variate si frecvente
- fantezist
- unilateral
Rolurile sale sunt de orientare a propriilor capacitati si energii.
9. Interes pentru unicitatea si originalitatea propriei fiinte.
10. Accentuarea aspectelor diferentiale.
PSIHOLOGIA ADOLESCENTEI SI POST ADOLESCENTEI

I. Intervalul de varsta corespunzator


- 14 – 20 ani adolescenta
- 20 – 25 ani postadolescenta

II. Dominantele cardinale ale stadiului


- J.J. Rousseau considera adolescenta a doua nastere
- S. Hall considera adolescenta varsta furtunilor si stresului
- M. Debesse: vivacitate afectiva

III. Dominantele specifice dezvoltarii psihice din acest stadiu:


- Avans cognitiv remarcabil (inteligenta, memorie etc.)
- Depasirea identificarilor cu parintii, iesirea de sub tutela familiei si scolii si intrarea in
viata comunitatii
- O noua intensificare a constiintei de sine si o asidua cautare a identitatii de sine (E.
Erikson) si a unicitatii si originalitatii
- Faza decisiva in cucerirea autonomiei si independentei dupa ce trece prin criza de
originalitate
- Formarea constiintei apartenentei la generatie
- Formarea unor noi componente ale personalitatii si organizarea intr-o structura unitara
Orientarea generala: cautarea locului intre ceilalti si a rostului vietii, efortul de a deveni adult

IV. Schimbari in relatii


a) In familie
- Nu mai este considerat copil
- Are mai multa autonomie
- Este consultat in diverse probleme familiale
b) In scoala
- I se respecta punctul de vedere, optiunile, sugestiile
- Relatii de cooperare cu profesorii
c) In societate
- Relatii cu persoane din afara familiei si scolii
- Institutiile sociale ii respecta aparitiile: are buletin de identitate la 14 ani si drept de vot
la 18 ani

V. Schimbari in activitatea de invatare


- Continuturi de invatare mai bogate la fiecare disciplina care se continua din anii
anteriori
- Apar discipline noi
- Unele discipline cer nou grad de abstractizare si generalizare (filosofia, logica), altele
cer intelegere complexa (economie, psihologie)
- Creste mult timpul de invatare independenta
- Folosesc alte surse de invatare in afara celor scolare
- Isi construiesc un stil cognitiv propriu
- Apar capacitati de microcercetare

VI. Dezvoltarea biologica


a) Cresterea in inaltime
- Continua, dar cu niveluri reduse
- La sfarsitul stadiului este de inaltime medie: 178 cm baieti si 160 cm fete
- Cresterea este mai accentuata in mediul urban
b) Cresterea in greutate
- La baieti in medie 60 – 65 kg
- La fete cu 15 – 20 kg mai putin datorita modelelor culturale sau dorintei de a fi top
model
c) Osificari:
- Continua in toate zonele dar mai redus
- La nivel facial produc armonizarea trasaturilor
d) Sistemul muscular
- Tonus crescut
- Reglari fine
e) Sistemul neuroendrocrin
- Echilibrari generale hormonale
- Aparitia functiei de procreare
f) Sistemul osos – perfectionare functionala
- Viteza de formare a conexiunilor nervoase creste
- Organizarea structurilor cerebrale
- Ierarhizarea structurilor
- Inhibitia conditionata de toate felurile functioneaza foarte bine
Consecinta importanta a acestor schimbari: frumusete adolescentina caracteristica (“un boboc
de floare”)

VII. Dezvoltarea cognitiva


A. Particularitatile capacitatilor senzorial-perceptive, de observare si reprezentare
Capacitatile senzorial-perceptive
- J. Piaget: “… conditiile organice ale perceptiei nu sunt deplin realizate decat in faza
adolescentei”
Caracteristici generale perceptive:
- Scaderea pragurilor
- Cresterea rapiditatii explorarilor perceptive
- Estimari perceptive bune
- Verbalizari
- Asocierea la semnificatiile generale a celor personale
Capacitatile observative
- Isi organizeaza si dirijeaza propriile observatii
- Isi elaboreaza singuri indicatorii perceptivi
- Sunt investite de catre postadolescenti in cercetari
Capacitatile de reprezentare
- Au reprezentari concrete foarte bune
- Au reprezentari generale (chiar concepte figurale)
- Se accentueaza organizarea reprezentarilor in jurul ideilor si chiar conceptelor centrale
- Pot reprezenta usor relatii structurale si functionale
- Au bune reprezentari tehnice
- Implica reprezentarile in desfasurarea lecturilor
- Implica reprezentarile in reverii
B. Particularitatile gandirii FORMAL ABSTRACTE a adolescentilor si
postadolescentilor
a) Desavarsirea operatiilor formale (J. Piaget: in jurul a 17 – 18 ani se atinge varful
functionarii inteligentei si memoriei)
o operatiile se degajeaza de continuturile informationale initiale si se
generalizeaza, se transfera si devin formale
o operatiile se combina in fel si chip si formeaza o combinatorica mentala care
verifica insusirile si relatiile prin legile logicii
o operatiile de gradul al II-lea sunt consolidate pe deplin si deplin reversibile
b) Schemele de gandire riguroase care se formeaza se transfera usor si se extind: echilibrul
balantei, compunerea fortelor, compensari
c) Formarea spiritului experimental spontan: desprinde mintal factorii unei situatii complexe
si-i verifica mental pe rand
d) Rationamentul dominant este cel ipotetic-deductiv
- formuleaza ipoteze
- formeaza lungi lanturi de rationamente
- face apel la sisteme de idei abstracte si la teorii
e) Prelucreaza un mare volum de informatie si foloseste variate sisteme de simboluri (din
matematica, fizica, chimie)
f) Notiunile cu care opereaza gandirea se caracterizeaza prin:
- grad mare de abstractizare si generalizare
- esafodaj operational
- sunt precise, riguroase, stabile
- formeaza sisteme riguroase la fiecare disciplina scolara
g) Gandirea cauzala este complexa
h) Campul gandirii cuprinde:
- spatiul si timpul infinite
- relatia posibil – imposibil
- realul ii apare ca un caz particular al posibilului
- generalizari si constructii teoretice vaste
i) Reversibilitate deplina

C. Caracteristicile MEMORIEI
Premizele ei:
- maturizarea neurofunctionala
- efectele formative ale invatarii
Caracteristici:
1. Atingerea celui mai inalt volum care asigura
 satisfacerea sarcinilor variate de invatare
 formarea culturii generale
 inceputurile culturii profesionale
2. Domina memoria logica; numai asa poate face fata solicitarilor
3. Creste capacitatea de memorare a laturilor abstracte si generale ale cunostintelor care
asigura formarea unor structuri cognitive integratoare
4. Se intensifica in mod special caracterul activ:
 noi procedee benefice
 identitatea ideilor centrale
 selectarea argumentelor
 eliminarea nesemnificativului
 alcatuirea de tabele sinoptice
Dezvoltarea mai larga a metamemoriei
Reproducerea se caracterizeaza prin:
 selectie
 reorganizare

D. Particularitatile IMAGINATIEI
1. Este vazuta de adolescenti ca o zona de:
 autorealizare
 exprimare originala
2. Imaginatia reproductiva este investita in:
 invatare
 activitati curente
 lecturi diverse
3. Imaginatia creativa are urmatoarele particularitati:
- cea stiintifica si tehnica are legaturi foarte stranse cu gandirea
- cea artistica are legaturi stranse cu afectivitatea, care este:
 tumultuoasa
 intensa
 profunda
 nuantata
- cu un grad crescut de originalitate
- cu personalizarea modurilor de exprimare
- antrenarea visului de perspectiva

E. LIMBAJ SI COMUNICARE la adolescenti


` - Vocabular
 cel pasiv are 20.000 cuvinte
 semnificatiile cuvintelor au nucleu rational (termeni stiintifici)
 scot noi semnificatii din context
 inteleg semnificatiile figurate
- Folosesc tehnici moderne de comunicare (telefon mobil, internet etc.)
- Insusesc 2 - 3 limbi straine
- Mijloacele nonverbale sunt corect folosite iar in situatii speciale sunt foarte mult valorizate:
privirea, tacerea, pozitia
- Debitul verbal este adaptat la situatii
- Vorbirea este fluenta, expresiva, controlata de normele gramaticale
- Pot ajunge la un stil propriu de exprimare pe care il considera a fi semnul gradului de cultura
si al inteligentei
- Realizeaza dialog diferentiat, dupa particularitatile interlocutorului:
- fata de adulti:
 elevat
 reverentios
 ingrijit
 corect
- fata de egali
 lejeritate verbala
 expresii triviale
 jargon
- Insusesc tehnici de citire rapida mai ales in postadolescenta
- Limbajul scris
- accentuarea particularitatilor individuale in realizarea scrierilor
- exigente gramaticale si logice
- cresterea importantei fazei de proiectare

VIII. Evolutia afectiva


- Exuberanta afectiva
- Entuziasm, chiar exaltare afectiva (M. Debesse) expansiune, furtuna si stres
- Rezonanta afectiva larga si profunda la toate felurile de evenimente
- In familie: - boala, moarte
- saracie, somaj
- certuri, divergente
- In scoala: - succes, insucces
- nedreptate
- In societate: - formarea unor sentimente noi
- In jurul Eu-lui: - fericire
- mandrie
- demnitate
- orgoliu
- ingrijorare
- In relatia cu ceilalti: - prietenii profunde
- prima dragoste (noua, proaspata, ingenua, de neuitat)
- Intensificarea constientizarii trairilor afective
 reflectii
 meditatie
 jurnal intim
- Intensificarea reglajului conduitelor emotional expresive
 diminuare
 amplificare
Acceptorii morali dezvoltati sunt de fapt valori care permit:
 evaluari
 autoevaluari

IX. Particularitatile MOTIVATIEI


1. Se manifesta trebuintele din varful piramidei lui Maslow:
 autoafirmare
 autorealizare, adica ignora riscurile si cauta ocazii mai multe
2. Se parcurge o noua faza in cristalizarea interesului pentru viitoarea profesie si
identificarea vocationala (H. Lehalle)
3. Interesele cognitive sunt intense si selective, dar se poate manifesta o selectivitate
excesiva fata de disciplinele scolare in clasa a XII-a
4. Interese culturale largi si diversificate
5. Cresterea interesului pentru viata interioara
6. Interesul pentru grup ramane crescut
7. Unele componente ale personalitatii devin motive puternice: sistemul de valori, idealul de
viata

X. Particularitatile VOINTEI
Nou nivel al maturizarii mecanismelor voluntare exprimat in:
- Decizii privind viitoarea profesie
- Manifestarea autonomiei si independentei
- Angajarea in activitati autoformative in care se manifesta insusiri voluntare ca
perseverenta sau tenacitatea

XI. Dezvoltarea PERSONALITATII in adolescenta


A. Influentele noi ale factorilor de dezvoltare psihica
a) Largirea relatiilor si a experientei sociale
b) Dezvoltarea cognitiva
c) Autoimplicarea
d) Intrarea in viata comunitatii
B. Caracteristicile de ansamblu ale personalitatii
a) Consolidarea unor componente cum ar fi aptitudinile
b) Reorganizarea unor componente cum ar fi:
 caracterul
 idealul de viata
 imaginea de sine
 identitatea de sine
c) Aparitia unor noi componente
 sistemul propriu de valori
 conceptia despre viata
 constiinta apartenentei la generatie
d) Personalitatea are pentru prima data toate componentele, este un ansamblu
organizat si unitar, dar inca insuficient stabilizat
e) Caracteristicile ansamblului personalitatii sunt:
 autonomie crescuta
 echilibru intre aspiratie si posibilitati
 conturarea mai clara a identitatii
 capacitate sporita de adaptare la mediul ambiant
C. Abordarea analitica a componentelor personalitatii
Aptitudinile
 Inteligenta atinge un varf de dezvoltare
 Competenta cognitiva creste
 Aptitudinile speciale se exprima in rezultate importante si remarcate de
cei din jur si la competitii si concursuri
 Creste originalitatea
Caracterul
- Se formeaza insusiri importante care pot sustine creativitatea:
 spirit de obiectivitate
 nonconformism epistemic
 asumarea riscului
 cutezanta
 atitudini interogative
 incredere in fortele proprii
Cristalizarea unor noi componente ale personalitatii: componente orientative
Sistemul propriu de valori
Sursele formarii acestei componente
- cognitie (Carmichael)
- experienta de viata
- observarea vietii celorlalti
- valorile sociale difuzate prin mass-media
Cristalizarea unei conceptii personale asupra vietii proprii si a altora
Aparitia constiintei apartenentei la generatie
- isi dau seama ca simt, gandesc si actioneaza la fel
- se manifesta astfel:
o comparatie cu adultii - cred ca le sunt egali sau chiar ii intrec
o amplificarea conflictelor cu adultii, cu parintii
Idealul de viata cere acum urmatoarele particularitati:
- este o constructie personala
- mai stabil
- sustinut de cunoasterea capacitatilor proprii si de ce ofera societatea
- mai bine elaborat
- legat de valori
Imaginea de sine este in dezvoltare mai ampla datorita:
- intensificarii constiintei de sine
- intensificarii trebuintelor de autoafirmare si autorealizare
Caile autocunoasterii
- autoobservatie
- meditatie si reflectie
- dialog
- compararea cu altii
- implicarea in numeroase activitati
- sesizarea atitudinilor celorlalti
Consecintele autocunoasterii
a) Clarificarea identitatii de sine (Erikson). Dupa acest proces adolescentii se impart in patru
categorii:
1. Conturarea activa a identitatii autentice si atunci:
 se angajeaza in multe activitati si sarcini
 se adapteaza bine
2. Realizeaza identificarea cu parintii. Dar mai tarziu vor fi dezamagiti.
3. Identitate difuza care duce la frecvente schimbari si neangajari cu responsabilitate
4. Identitate negativa
b) Clarificarea imaginii de sine:
Eul fizic: - este valorificat in relatiile dintre sexe
- este insotit de atitudini active de optimizare
- cauta imbunatatiri
Eul spiritual este in centrul autocunoasterii si cauta clarificari privind:
- nivelul inteligentei
- gradul de cultura
- insusiri caracteriale si temperamentale implicate in relatiile
interpersonale
- calitati si defecte
Eul social este mai clar si mai calm privind reputatia si popularitatea
Caracterul in ansamblul lui prezinta:
- consolidarea unor insusiri
- altele referitoare la relationarea cu adultii si institutiile, se prefac si constituie miezul
“Crizei de originalitate”
Criza de originalitate din adolescenta
Criza = nepotrivire intre componentele personalitatii, tensiune, ruptura
Laturile crizei:
- negativa
- pozitiva
Nucleul crizei:
- eul cu functiile sale de integrare si coordonare
- atitudini caracteriale si conduite morale
Manifestarea concreta
- refuz si proteste fata de cerintele si asteptarile adultilor
- discordanta fata de gusturile si preferintele adultilor si realizarile lor
- conflictele pornesc de la pretexte bizare si de aceea cercetatorii spun ca este “Patologia
normala a adolescentului”
Criza se manifesta diferit dupa urmatoarele caracteristici:
- cat de intensa este
- cand incepe
- cat dureaza
- apartenenta la sex
- tipul de temperament
- mediul rural sau urban
Fazele crizei identificate in 1936 de catre M. Debesse:
- 14 – 16 ani: afirmare extrema
- 16 – 18 ani: cand afirmarea eului nu mai este ostentativa, ci interna, ca o descoperire a
bogatiei si valorii varstei mentale personale
In adolescenta se accentueaza caracterul particularizant si individualizat ale desfasurarii crizei.