Sunteți pe pagina 1din 3

Capitolul 5. Fiziologia oromaxilofaciala şi sensibilitatea stomatognată.

Tema 1. Fiziologia secreției salivare. Mecanismul elaborării, proprietățile și


compoziția salivei. Reglarea secretiei salivare.

1. Particularităţile mucoasei cavităţii bucale (mucoasa de tapetare,


masticatoare, specializată). Funcţia secretorie a mucoasei bucale.
Proprietatea de tampon a mucoasei bucale. Permeabilitatea ţesuturilor
cavităţii bucale. Particularităţile absorbţiei în cavitatea bucală.
Regenerarea mucoasei bucale.

2. Lichidul bucal si gingival, compoziţia şi rolul fiziologic al acestora.


Microflora cavităţii bucale. Disbacterioza, consecinţele ei. Fiziologia plăcii
dentare. Tartrul dentar. Halena.

3. Glandele salivare mari (parotidă, submandibulară şi sublinguală) şi mici,


funcţiile lor. Particularităţile funcţionale şi clasificarea glandelor salivare.
Hormonii glandelor salivare.

1. Glandele parotide - („para”- lângă, „oti”- ureche)


₋ situate în lojele parotidiene, au 20-30 g la om.
₋ sunt glande de tip seros, secretă saliva de masticaţie şi de digestie, care
reprezintă 25 % din secreţia salivară totală;
₋ principalul canal excretor este canalul STENON, orificul său de vărsare
se găseşte la nivelul molarului 2 superior.
2. Glandele submandibulare (10-25 g).
₋ sunt glande de tip mixt, cu secreţie sero-mucoasă, reprezentând 70% din
secreţia salivară totală;
₋ saliva secretată este mai vâscoasă: saliva de gust.
₋ principalul canal excretor este canalul WHARTON, care se deschide
aproape de frenul lingual.
3. Glandele sublinguale: glande mici, în jur de 2-5 g;
₋ au secreţie mucoasă - saliva de deglutiţie;
₋ au mai multe canale, canalele lui RIVINIUS, sau un singur canal (canalul
lui BARTHOLIN), cu orificiul de vărsare tot în zona sublinguală; secretă
4 % din saliva totală.
4. Restul secreţiei salivare, de 1% este datorată celulelor diseminate în restul
cavităţii orale.
4. Secretul glandelor salivare – saliva. Funcţiile salivei (protecţie, excreţie,
termoreglare, homeostază şi vorbire). Mecanismul formării salivei. Saliva
primară. Rolul ducturilor salivare, saliva finală. Debitul salivar.

5. Reglarea nervoasă a secreţiei salivare. Centrul bulbar salivator.


Inervaţia parasimpatică şi simpatica a glandelor salivare. Efectele
stimularii simpatice si parasimpatice. Rolul cortexului, hipotalamusului şi
măduvei spinării în reglarea secreţiei salivei. Reglarea umorală.

Tema 2. Fiziologia dinților, parodontiului și gingiilor. Metabolismul Ca*-P.


Fiziologia masticației. Metode de explorarea a aparatului masticator.

1. Odonţiul, componentele lui: ţesuturile dure (smalţul, dentina) şi moi


(pulpa dentară), rolul lor fiziologic. Formaţiunile nervoase ale dintelui.
Dezvoltarea dinţilor, erupţia dinţilor. Compoziţia chimică a dintelui -
implicaţii fiziologice.

2. Fiziologia parodonţiului si a gingiei. Paradonţiul, specificitatea


structurală şi funcţională a componentelor lui ( periodonţiul, cimentul, osul
alveolar şi gingia). Funcţiile organului dentar.

3. Rolul Ca2+ şi P3+ în mineralizarea ţesutului osos (oase, dinţi). Reglarea


hormonală a calcemiei şi fosforemiei.

4. Parathormonul, tireocalcitonina: acţiunea, efectele biologice, rolul lor în


reglarea metabolismului fosfo-calcic din ţesutul dentar. Vitamina D şi
metaboliţii ei. Reglarea secreţiei PTH, CT. Anomaliile secreţiei PTH.

5. Metabolismul magneziului şi al fluorului. Rolul lor în mineralizarea


dinţilor. Cariesul dentar. Fluoroza.

6. Relațiile intermaxilare în repaus. Relațiile intermaxilare în masticație.


Contracțiile mușhilor mimetici și ai limbii. Mișcarea articulațiilor
temporomandibulare. Caracteristica presiunii masticatorii.

7. Formarea bolului alimentar. Deglutiția. Fazele deglutiției. Unda


peristaltică primară și secundară. Tulburări de deglutiție.

8. Metode de explorare a aparatului masticator (masticațiografia,


gnatodinamometria, miotonometria, electromasticațiografia). Fazele
masticației. Metode funcționale de studiere a masticației
Tema 3. Fiziologia generală a sistemelor senzoriale. Sensibilitatea mucoasei
bucale, analizatorul gustativ. Sensibilitatea dureroasă generală şi
stomatognată.

1. Notiune de sistem senzorial. Rolul fiecărui compartiment al


analizatorului. Receptorii, clasificarea lor, mecanismul de excitare, Legea
lui Weber - Fehner. Adaptarea receptorilor, mecanismul adaptării.

2. Sensibilitarea tactilă oro-facială si termica. Receptorii tactili statici şi


fazici, receptorii pentru cald şi rece. Segmentele conductor şi central ale
analizatorului tactil.

3. Recepţia gustativă şi aspectul funcţional al organului de gust. Mugurile


gustativ, segmentele conductor şi central ale analizatorului gustativ.
Mecanismul recepţiei gustative. Metodele de cercetare a sensibilităţii
gustative. Tulburări de gust. Legăturile funcţionale ale analizatorilor
gustativ şi olfactiv.

4. Sensibilitatea dureroasă stomatognată. Sistemul nociceptiv al nervului


trigemen. Tracturile ascendente ale complexului trigemenial. Durerea de
dinţi (dentalgia). Durerea reflectată în practica stomatologică.

5. Sistemul antinociceptiv în modularea durerii. Nivelele sistemului


antinociceptiv. Mecanismele endogene (urgent, de scurtă şi lungă durată,
tonic) ale modulării durerii. Bazele fiziologice ale analgeziei în practica
stomatologică. Anestezia.

S-ar putea să vă placă și