TEST NR 1.

1. Analizați procesul de constituire și etapele politicii externe a Federației Ruse ;

2. Determinați atribuțiile președintelui Federației Ruse în domeniul politicii externe ;
3. Identificați atribuțiile Adunării Federale și a Guvernului FR în domeniul politicii externe ;
4. Dereminați rolul MAE al FR în realizarea și promovarea politicii externe a FR;
5.Evaluați relațiile FR cu statele CSI la etapa actuală( RM, Belarus, Ucraina, Statele
caucaziene, statele din Asia Centrală);
6. Înaintați sugestii privind dinamizarea, înbunătățirea relațiilor FR cu statele CSI-ste;

1.Odată cu procesul de destrămare a URSS-ului – anii 1990-1993, a fost constituită ca prima

etapă de a formare principalelor direcții a intereselor geostrategice și a politicii externe a FR.
Cea de a doua etapă de manifestare a interesului și a politicii extene a Federației Ruse, are loc in
anii 1996-2000, odată cu alegerile prezidențiale din 1996 și numirearea lui E. Primakov în
calitate de ministru al afacerilor externe al Federației Ruse.
Odata cu venirea președintelui V. Putin constituie cea de a treia etapă a formării interesului
geostrategic al Federației Ruse – 2000-2012
2012-2014 este cea de a patra etapă, in frunte președintele D. Medvedev.
A cincea etapă de formare a interesului geostrategic al Federației Ruse poate fi considerată
perioada anului 2014-2016. Caracterizat prin răcirea Rusiei pe arena internațională, în special în
spațiul CSI, anexarea Crimeei în 2014 de către Federația Rusă.

2. Conform Constituției Federației Ruse din 1993, președintele stabilește principalele

direcții a politicii interne și externe a statului. În conformitate cu art. 86., președintele Federației
Ruse are un șir de atribuții în constituirea și consolidarea politicii externe, precum: determină
politica externă a Federației Ruse, poartă tratative și semnează acorduri internaționale, semnează
și ratifică scrisorile de acreditare, drealizează conducerea politicii externe a Federației Ruse,
primește și rechiamă reprezentanții diplomatici, în același timp, soluționează probleme vizând
cetățenia Federației Ruse și acordarea azilului politic.
De aici, ținând cont că Federația Rusă are o conducere de tip prezidențial, deducem ideea
ca rolul președintelui este unul considerabil, unde puterea legislativă, executivă și judecatorească
vizează direct cu personalitatea președintelui.

3. Mai întâi de toate, adunarea federală este echivalentă sau mai bine spus reprezintă
parlamentul Federației Ruse, fiind alcătuită din 2 camere, adică Duma de Stat și Consiliul
Federal. Deci, atribuțiile Adunării Federale în domeniul politicii externe din perspectiva
Consiliului Federal, acesta aprobă modificările hotarelor dintre subiecții Federației Ruse aprobă
deciziile privind utilizarea Forțelor Militare a Federației Ruse peste hotarele țării și aprobă
hotărârile și ordinile Președintelui Federației Ruse privind introducerea situației excepționale. În
același timp, Duma de Stat concentrează,ratifică și denunță tratatele internaționale ale Federației
Ruse, stabilește norme a statutului și funcția de apărare a hotarelor de stat, dar, mai are funcția de
stbilire a stării de război și pace a Federației Ruse.
Potrivit Constituției Federației Ruse, guvernul este împuternicit cu puterea executivă și are ca
drept la bază un cadru de ordine legislativă al Federației Ruse, în care se află Concepțiile
politicii externe ale Federației Ruse, Doctrinile Militare.

4. Pentru început, pot spune că Ministerul Afacerilor Externe a Federației Ruse este un organ
federal principal al puterii executive, care realizează și promovează politica externă al statului
pe arena internațională. Acesta, are un rol considerabil în promovarea și realizarea politicii
externe a statului, având un șir de delimitări, care formează această politica. Deci, rolul acestuia
este de promovare și elaborare a unei strategii a politicii externe; asigură prin intermediul
mijloacelor diplomatice apărarea suveranității, securității și integrității teritoriale, a altor interese
a Federației Ruse pe arena internațională; formarea și dezvoltarea relațiile bilaterale diplomatice
și consulare a Federației Ruse cu alte state străine și organizații internaționale; dezvoltă, susține
și asigură apararea intereselor cetățenilor și persoanelor juridice a Federației Ruse aflate peste
hotarele țării. În ceea ce ține de promovare a politicii FR, acesta poartă tratative cu statele lumii
și organizațiile internaționale și participă în extinderea legăturilor comercial-economice, tehnico-
științifice, cultural și a altor schimburi a Federației Ruse cu statele lumii și Organizațiile
internaționale, adică familiarizarea politicii externe a acestui stat cu alți actori pe arena
internațională. Tot aici, acesta, adica MAE, asigură participarea FR la activitățile organizațiilor
la care este parte membră și contribuie la menținerea imaginii statului pe arena internațională.

5. Din perspectiva dezvoltării relațiilor Federației Ruse și statele CSI, legătura de bază a acesteia
este de menținere a influenței fostelor state din componența URSS, actualmente membre ai CSI.
Din acest punct de vedere, Federația Rusă duce o politica externă favorabilă pe arena
internațională și în același timp una influentivă, deoarece este exportator principal de carburanți
pentru un sâșir de state, inclusiv pentru Republica Moldova, statele caucaziene, Belarus și Asia
Centrală. În ceea ce privește relațiile acesteia, adică a FR cu Ucraina, incepând din 2014, acestea
întrerup relațiile diplomatice și Ucraina își schimbă poziția de politică externă, fapt influențat de
confluctul ruso-ucrainean din regiunea Crimeea. Legaturile diplomatice, consulare, ecomicice-
politicie și socio-culturale cu statele CSI, care au fost menționate mai sus cu excepția Ucrainei,
observam o lgatură strânsă atat la nivelul politicii externe ale statelor, cât și la nivel cooperativ in
diferite domenii. Din această perspectivă, statele precum Belarus, statele caucaziene cu exceptia
Georgiei, Asia Centrală si RM, sunt principalii exportatori și importatori ai FR in anumite
domenii, cu exceptia celui energetic, domeniul de bază exportator sunt direct legate de
agricultura.

6. Mai întâi de toate, pot spune că CSI este un proiect eșuat, în care statele iși au orientarea și
sustinerea politică din partea UE. CSI, în calitatea sa de comunitate internaţională, nu şi-a
demonstrat eficienţa ca organizaţie internaţională viabilă, care are drept scop integrarea
economică şi politică a fostelor republici unionale. Deşi au existat multe reuniuni la nivel înalt în
cadrul CSI şi au fost semnate o sumedenie de acorduri interstatale, relaţiile dintre ţările
Comunităţii sunt reglementate de înţelegeri bilaterale. Geopolitic, spaţiul postsovietic este
divizat în două tabere: state care se orientează în politica externă spre Rusia şi ţări care doresc să
aibă o anumită libertate externă faţă de Moscova. O expresie a divizării geopolitice a CSI este
regionalizarea ei în diferite organizaţii politice şi economice. Pentru Federaţia Rusă, CSI este un
instrument de promovare a influenţei şi a intereselor sale în spaţiul postsovietic. Din această
cauză, CSI nu este furnizor de securitate.
Pentru dinamizarea, înbunătățirea relațiilor FR cu statele CSI-ste, FR trebuie să isi mentină
controlul si respectarea principiilor de drept international, precum neamestecul in treburile intrne
ale statului, in scopul hegemoniei in regiune si influenta acesteia privind oientarile politice si
economice ale statului. Din aceasta perspectiva, observam si implicarea FR in solutionarea
conflictului Transnistrean, dar si actualmente in solutionarea diferendelor politice dintre Armenia
si Azeirbadjan, care actualmente se afla in stare de razboi.
Tot aici, o imbunatatre a relatiilor FR-CSI, este de scaderea preturilor la sursele energetice
exportate de FR in aceste state si dezvoltarea conceptului a unei pieti libere de desfacere pentru
statele CSI.