Sunteți pe pagina 1din 3

Catedra Ca Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

6.3. DEPENDENŢA CAPACITĂŢII DE CIRCULAŢIE A DRUMULUI


DE CONDIŢIILE RUTIERE

Regimurile de circulaţie a autovehiculelor pe drum depind de încărcarea benzilor de circulaţie cu


autovehicule. Această încărcare se caracterizează prin mărimea coeficientului de trafic Z care se determină
prin formula următoare:
Z = Netoră / P (6.3.1)
oră
unde: Net - intensitatea orară a circulaţiei rutiere, autovehicule-etalon/oră;
P - capacitatea de trafic, autovehicule-etalon / oră.
Prin autovehicul-etalon în acest caz se înţelege autovehicul de tip autoturism.
Pentru asigurarea condiţiilor de circulaţie a autovehiculelor inofensive şi confortabile este necesar ca
capacitatea de trafic (de circulaţie) a drumului să nu fie depăşită (Netoră< P) pe parcursul exploatării
drumului de la darea în exploatare şi până la prima reparaţie capitală, sau dintre două reparaţii capitale.
Intensitatea medie anuală, în 24 de ore Net, exprimată în autoturisme, se determină prin formula (6.3.2):
n
Net = Σ Ni•Ci , (6.3.2)
i=1
unde: n – numărul tipurilor de autovehicule în fluxul de circulaţie,
Ni – numărul autovehiculelor de tip i ,
Ci - coeficientul de transformare a vehiculelor de tip i în autoturisme.
Pentru transformarea intensităţii de circulaţie în 24 de ore în intensitatea de circulaţie orară se foloseşte
formula:
Netoră = 0.076 Net , (6.3.3)
unde: 0,076 - este coeficientul de transformare a intensităţii în 24 de ore în intensitatea de oră a circulaţiei
rutiere.
Prin capacitatea de circulaţie (de trafic) P se înţelege numărul maxim de vehicule care pot circula pe un
sector de drum în ambele sensuri. P se determină de obicei pentru o oră şi se exprimă prin numărul de
vehicule etalon. P depinde de mai mulţi factori dintre care unii privesc caracteristicele drumului (numărul şi
lăţimea benzilor de circulaţie, condiţii de vizibilitate, declivităţi longitudinale etc.), iar alţii pe cele ale
traficului ( intensitatea şi componenţa, viteza de circulaţie etc.).
Astfel lăţimea benzii de circulaţie influenşează asupra P prin probabilitatea de întîlnire şi depăşire de
vehicule pe care le oferă. Benzile cu lăţimea de 3.5 m şi mai mare asigură pe deplin posibilităţile de întîlnire
şi depăşire ale vehiculelor. În cazul lăţimilor mai mici P poate să scadă cu 20 – 25 %. P se reduce de
asemenea în cazul când în plan sau profiluri longitudinale şi transversale nu este asigurată distanţa de
vizibilitate necesară.
Numeroase observaţii făcute pe şosele atestă faptul că prezenţa unor obstacole laterale (zidurile
caselor, fire de vehicule staţionare, stâlpi, copacii, etc.) situate la mai puţin de 1.8 – 2.0 m de marginea căii
are asupra conducătorilor de vehicul un efect psihologic analog cu reducerea lăţimii benzii de circulaţie.
Acest efect este mai puternic dacă obstacolul este simetric, de ambele părţi ale căii.
Componenţa traficului, respectiv proporţia de camioane în cadrul traficului , modifică P. Vehicule
grele reduc P proporţional cu numărul lor. Efectul lor se resimte îndeosebi în rampele cu declivitate mare,
unde viteza mai mică cu care circulă asemenea vehicule, conduce la creşterea numărului de depăşiri din
partea autoturismelor. Datorită influenţei tuturor acestor factori P este o problemă complexă, al cărei model
matematic este practic imposibil de realizat.
Capacitatea de trafic se determină prin formula:

P = Pmax • B , (6.3.4)
unde: Pmax - capacitatea de circulaţie maximă a sectorului de drum etalon, care se caracterizează în aşa mod:
aliniament, palier; partea carosabilă cu 2 benzi de circulaţie; lăţimea benzii de circulaţie este egală cu 3,75
m; suprafaţa îmbrăcămintei rutiere este rugoasă şi uscată; distanţa de vizibilitate este nu mai mică de 800 m;
autoturisme / oră;
B - coeficientul total al reducerii capacităţii de trafic, care se determină prin formula (6.3.5):
15
Catedra Ca Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

B = Pr βi , (6.3.5)
n=1
unde: βi - coeficientul individual al varierii capacităţii de trafic, care depinde de
parametnil „i" al condiţiilor ritiere şi componenţa traficului rutier,
15 - numărul parametrilor, care caracterizează condiţiile rutiere şi
componenţa traficului rutier,
Pr - produsul coeficienţilor individuali ai varierii capacităţii de trafic.

Pemru drumuri cu 2 benzi de circulaţie Pmax este egală cu 2000 autoturisme/oră.


Pentru drumuri cu 3 benzi de circulaţie Pmax = 4000 autoturisme/oră. La drumuri cu 4 sau mai mari
decât 4 benzi de circulaţie separate cu o zonâ mediană Pmax a unei benzii de circulaţie este egală cu 1900
autoturisme/ora.
Mărimile coeficienţilor individuali a varierii capacităţii de trafic βi :
β1 = f (lăţimea benzii de circulaţie); β2 = f (lăţimea acostamentului);
β3 = f (distanţa de la marginea părţii carosabile până la obstacole laterale);
β4 = f (numărul autotrenurilor); β5 = f (lungimea şi declivitatea sectorului de drum în rampă); β6 = f
(distanţa de vizibilitate); β7 = f (raza curbei circulare în plan); β8 = f (mărimea de limitare a vitezei); β9 =
f (gradul de amenajare a intersecţiilor de drumuri la acelaşi nivel);β10 = f (tipul de consolidare al
acostamentelor); β11 = f (starea îmbrăcămintei rutiere); β12 = f (gradul de amenajare a staţiilor de
alimentară, parcajelor)); β13 = f (starea şi prezenţa marcajului rutier); β14 = f (prezenţa indicatoarelor rutiere
necesare);
β15 = f (numărul autobuzelor şi autoturismelor în trafic rutier).
De exemplu, mărimile coeficienţilor individuali a varierii capacităţii de trafic β1 şi β2 sunt
prezentate in tabelele 6.3.1 şi 6.3.1.
Tabelul 6.3.1. Mărimile coeficientului β1 în funcţie de lăţimea benzii de circulaţie

Lăţimea benzii de Coeficientul β1


circulaţie, m pentru partea carosabilă cu
mai multe benzi de circulaţie două benzi de circulaţie

≤ 3 0,9 0,85
3,5 0,96 0,9
>3.75 1,0 1,0

Tabelul 6.3.2. Mărimile coeficientului β2 în funcţie de lăţimea acostamentului


Lăţimea acostamentului Coeficientul β2
3,75 1,00
3,00 0,97
2,50 0,92
2,00 0,80
1,50 0,70

Mărimile admisibile ale coeficientului de trafic Z depind de importanţa drumurilor şi sunt


prezentate în tabelul 6.3.3

Tabelul 6.3.3. Mărimile admisibile ale coeficientului de trafic Z


Categoriile drumurilor Z nu mai mare de
Aeces la aeroporturi, staţii de cale ferată, porturi şi 0.5
acostări fluviale şi maritime
Autostrăzi 0.6
Intrări în oraşe, ocoliri şi drumuri de centura în jurul oraşelor mari 0,65
Catedra Ca Ferate, Drumuri, Poduri Disciplina: Cai de Comunicatii

Drumuri de categoria a II-a şi a III-a 0,70


Drumuri de categoria a IV-a 0.75

In funcţie de condiţiile rutiere, care se schimbă de-a lungul drumului, se schimbă mărimea capacităţii
de trafic. De aceea, trebuie de construit diagrama liniară a schimbării capacităţii de trafic P şi a
coeficientului de trafic Z de-a lungul drumului (fig. 6 .3.1).
Fig. 6.3.1. Diagrama de variaţie a capacităţii şi coeficientului de trafic (mărimea admisibilă a coeficientului
de trafic este egală cu 0.6).

6.5. Niveluri de confort ale circulaţiei rutiere

Studierea fluxurilor de circulaţie rutieră a permis de a stabili 4 niveluri de confort a circulaţiei rutiere în
funcţie de mărimile caracteristicilor de bază a stării traficului rutier: z, c, ρ.
Nivelul de confort este un indice complex care caracterizează starea fluxului de trafic pentru care
se stabilesc condiţiile de muncă a şoferilor, confortul circulaţiei rutiere, eficacitatea transporturilor, etc. (
tab.6 din îndrumar de laborator la disciplina Drumuri auto ).
Densitatea fluxului de trafic q este o caracteristică tehnică a circulaţiei rutiere care arată numărul
participanţilor la trafic revenit pe o unitate de lungime a unui sector de drum (autovehicule/km).
În plus trebuie de prezentat informaţia din îndrumar de laborator la disciplina Drumuri auto (
lucrarea de laborator nr 4 ), inclusiv formulele 7 – 12 şi tabelul 6.