DLS_SĂPT.

7_12 aprilie 2019

LSDGC – LECTURA ȘI SCRIEREA PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE
CADRUL METODOLOGIC DE PREDARE-ÎNVĂȚARE ERR
 ARGUMENT: CE ÎNSEAMNĂ „A GÂNDI CRITIC”
„A gândi critic” înseamnă a emite judecăţi proprii, a susţine propriile idei, a accepta părerile altora, a recunoaşte cu simţul
răspunderii propriile greşeli, a le corecta, a primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au nevoie de el. Elevii trebuie să înţeleagă că în
cadrul dezbaterilor, al schimbului de opinii, nu se critică persoana, ci ideea; trebuie să îşi expuna acordul sau dezacordul, indiferent de
relaţiile existente (simpatie sau antipatie) între participanţii la situaţia de învaţare.
Una dintre condiţiile de dezvoltare a gândirii critice este implicarea activă a elevilor în realizarea unei învăţări prin colaborare şi
cooperare. “Activ” este elevul care depune efort de reflecţie personală, care intreprinde o acţiune mintala de căutare, de cercetare si
redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoştinţe.
Noile orientări curricular-didactice urmăresc astăzi dezvoltarea gândirii critice a elevilor, prin folosirea noilor metode şi
tehnici active-participativei: „Mozaicul”, „Cubul”, „SINELG”, „Turul galeriei”, „Tehnica ciorchinelui”, „Cvintetul”, „Metoda pălăriile
gânditoare”, „RAI”, „Tehnica Lotus”, „Harta conceptuală”, „Copacul ideilor”, „Diagrama VENN”, „Metoda 6-3-5”, „Explozia stelară” etc.
Pregătirea cadrului didactic pentru a dezvolta la elevi abilităţile de gândire critică presupune (a) selectarea strategiilor și
metodelor adecvate fiecărui moment al lecţiei, (b) identificarea stadiilor de gândire critică corespunzătoare diferitelor strategii,
(c) organizarea colectivului de elevi corespunzător tehnicilor de lucru în grup, a învăţării prin cooperare.
Pentru dezvoltarea gândirii critice la elevi este necesară parcurgerea următorilor PAŞI METODOLOGICI, în lecție:
1. ETAPA DE EVOCARE (actualizarea prerechizitelor): elevii sunt solicitaţi să-şi amintească ceea ce ştiu deja în legătură
cu tema ce urmează să fie abordată;
2. ETAPA DE REALIZARE A SENSULUI (întelegerea): este etapa în care elevii integrează ideile (temei, textului etc.), în
propriile scheme de gândire, pentru a le da sens (înțelegerea = realizarea unui sens pentru sine a conținuturilor studiate);
3. ETAPA REFLECŢIEI (fixarea): este etapa în care se analizează critic cele învăţate (conținuturi), deprinse (abilități) sau
dobândite (valori și atitudini), în care se dă și se primește feed-back din partea colegilor şi a profesorului, în care se rezolvă sarcini de
lucru (pentru fixare = retenție și transfer, respectiv în vederea temei pentru acas). ► ETAPA EXTENSIEI

 METODA JURNALULUI DUBLU

Una dintre metodele care poate fi folosită cu succes în cadrul orelor de limbi moderne este jurnalul dublu, care este un
organizator grafic simplu, la îndemâna și eficient.
Folosindu-l, elevii pot observa că un text poate fi redat prin imagini şi invers (complementaritatea dintre limbajul textual și
limbajul imagistic, vizual sau iconic, respectiv dintre codul lingvistic și codul vizual în comunicare). De aici elevul îşi formează
deprinderi de a împărţi textul în fragmente, folosirea unei imagini în locul unui fragment şi invers. Obişnuiţi cu redarea textului prin
desene (BD), imagini, simboluri etc., elevii realizează, spre exemplu, că, în plan discursiv, orice text are un început (o introducere), o
continuare a acestui început (cuprinsul) şi o încheiere a textului (sfârşitul), realizând că textul nu poate fi lipsit de niciuna dintre aceste
părţi componente.
Pentru a aplica această metodă, elevii trebuie să-şi împartă pagina în două părţi, trasând o linie verticală pe mijloc.
În partea stângă se pot nota citate, fragmente, desene, benzi desenate, iar în partea dreaptă elevii le vor comenta, vor justifica
alegerea făcută, vor scrie ce i-a determinat să facă acele alegeri sau diverse comentarii referitoare la impunerea de către profesor a
anumitor alegeri (acord, dezacord) etc. Elevii pot nota, de asemenea, impresii, sentimente, păreri, întrebări pe care şi le-au pus atunci
când au făcut alegerile respective, ei pot de asemenea să-şi spună părerea pro sau contra în legătură cu cerinţele date. Această
metodă se poate aplica atât la textele în proză, cât şi la cele în versuri, pentru că le dă posibilitatea elevilor să exprime prin cuvintele lor
tot ceea ce cred, simt, ştiu, gândesc şi înţeleg despre text sau fragment.

 METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE/ SARCINI ȘI ROLURI ALE ELEVILOR ÎN ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE
 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discuţiilor, extrage concluzii –
clarifică/ alege soluția corectă.
 Pălăria albă –  deţine informaţii despre tema pusă în discuţie, face conexiuni, oferă informaţia aşa cum a primit-o  –
informează
 Pălăria roşie – îşi exprimă emoţiile, sentimentele, supărarea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifică – spune ce
simte.
 Pălăria neagră – este criticul, prezintă posibile riscuri, pericole, greşeli la soluţiile propuse, exprimă doar judecăţi negative
– identifică greşelile.
 Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi, inovatoare, caută alternative (Ce trebuie făcut?) – generează idei noi.
 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, explorează optimist posibilităţile.

 TEHNICA CUBULUI este metoda care facilitează examinarea unei problematici din perspective diferite de cercetare, urmând
diferite sarcini-cheie indicate pe fiecare latură a cubului. De exemplu: descrie, compară, asociază, analizează, aplică,
găseşte argumente pro şi contra. Cubul are 6 feţe, pe care sunt scrise verbele care denumesc operaţiile de gândire
presupuse de demersul investigativ:
1. Descrie/ defineşte (se descrie subiectul operei)
2. Compară (specificul obiectului în raport cu altele, deja examinate)
3. Asociază (fiecare subiect poate declanşa diverse asociaţii)
4. Analizează (interpretarea legăturii ca element al întregului)
5. Aplică (aplicarea în viaţa cotidiană)
6. Apreciază  (pro sau contra).
  ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE presupune o muncă dinamică, ale cărei etape, care se intercondiţionează şi, într-o anumită
măsură, se întrepătrund, ar putea fi cele de mai jos:
o realizarea de destructurări cognitive, etapă în care membrii grupului se confruntă cu sarcinile cooperative, acceptă
formularea diferitelor idei, dezbaterea lor, pentru a face posibilă circulaţia şi confruntarea valorilor;
o reflecţia şi tatonarea, etapă care constă în luarea iniţiativei de către membrii grupului, care se angajează într-un proces
de reflecţie, căutare, tatonare, cercetare şi învăţare, cu toate cunoştinţele de care dispun:
o realizarea de interacţiuni şi schimburi verbale între membrii grupului, între aceştia şi profesor, pentru sedimentarea
ideilor, în cadrul unei dezbateri colective.

 CADRANELE – reprezintă o tehnică ce presupune extragerea esenţialului dintr-un text analizat, de rezumare şi sintetizare a
unui conţinut informaţional, solicitând implicarea elevilor în înţelegerea acestuia. Această metodă presupune parcurgerea
următorilor paşi:
o Împărţirea tablei în 4 părţi egale.
o Se propune un criteriu pentru fiecare cadran obţinut.
o Se citeşte textul.
o Se formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran.
o Se evaluează rezultatele.
 Avantajele folosirii acestei metode:
o stimulează atenţia şi gândirea;
o scoate în evidenţă modul propriu de înţelegere;
o conduce spre esenţializare, sintetizare.
Metoda poate fi folosită în cele trei etape ale lecţiei (cadrul ERR), dar poate fi şi o excelentă metodă de evaluare a
cunoştinţelor însuşite de elevi (în cadrul unei lecţii sau al unui capitol):
o În evocare: se poate desena cadranul şi se pot trece obiectivele sub formă de cerinţe; elevii îşi trasează cadranele şi îşi
citesc cerinţele; le putem cere apoi să citească lecţia cu atenţie, pentru a face însemnările în cadran;
o În realizarea sensului: elevii colaborează, comunică, cer sfaturi şi îndrumări cadrului didactic, dezbat şi realizează
obiectivele prevăzute;
o În reflecţie: se confruntă rezultatele, se dezbat, se analizează, se fac aprecieri.
Elevii devin treptat conştienţi de puterea lor de utilizare a celor învăţate şi încep să-şi organizeze singuri datele, îşi formulează
cerinţe, îşi stabilesc obiective, devenind mai independenţi în învăţare (exemplu: se poate cere ca temă realizarea unui cadran cu sarcini
„personalizate”, acestea fiind foarte variate şi cu multiple valenţe funcţionale, unde elevii îşi stabilesc sarcini diversificate şi de
complexitate crescută).
Îmbinarea cititului cu scrisul, comunicarea orală sau scrisă cu simbolurile iconice în gândirea critică fac din activitate un joc în
care elevilor le place să se implice: metoda le cere orientare în pagină, le formează simțul comunicării expresive și gustul estetic, elevii
fiind preocupaţi nu numai de ceea ce scriu, ci şi de felul în care se exprimă.

 COPACUL IDEILOR presupune muncă în echipă, dar aceasta poate fi completată individual sau frontal.
Această formă de activitate prin cooperare este avantajoasă, deoarece le propune elevilor o nouă formă de organizare şi
sistematizare a cunoştinţelor.
Copacul ideilor este un ORGANIZATOR GRAFIC, în care cuvântul-cheie este scris în dreptunghi, la baza paginii. De la acest
dreptunghi toate cuvintele evocate/ ideile consemnate se ramifică asemenea crengilor unui copac.
Foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul al grupului şi fiecare elev are posibilitatea să citească ce au
scris colegii săi.

 METODA 6-3-5
Metoda se numeşte „6-3-5”, deoarece grupele sunt compuse din 6 membri, se enunţă 3 idei care sunt îmbunătăţite de
ceilalţi 5 elevi.
După formularea subiectului pentru care se cer soluţii, clasa este împărţită în grupe de 6 elevi. Se formulează 3 cerinţe şi
distribuie foi pe care s-a realizat un tabel cu 3 coloane. Un elev al grupei formulează 3 răspunsuri, apoi foaia este transmisă de la un
coleg la altul. Următorii 5 elevi modifică creativ ideile primite. Profesorul primeşte foile, centralizează ideile, le clasifică în funcţie de
importanţa lor. Pentru realizarea feed-back-ului şi stimularea autoevaluarii vor fi discutate şi analizate ideile formulate. Această metodă
prezintă următoarele avantaje:
o Oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima plenar;
o Dezvoltă spiritul critic;
o Încurajează competiţia între echipe;
o Încurajează solidaritatea membrilor echipei; îmbină munca de echipă cu activitatea individuală.

BIBLIOGRAFIE

Steele, Jeannie L.; Meredith, Kurtiss S.; Temple, Charles (1998). Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice. I-II.
Cluj-Napoca: Casa de Editură și Tipografia Gloria – București: Centrul Educația 2000+.