DLS_13-14_2019

LSDGC – LECTURA ȘI SCRIEREA PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE

CADRUL METODOLOGIC DE PREDARE-ÎNVĂȚARE ERR

TEMA 1:
LECTURA ȘI SCRIEREA PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE (I)
PREZENTARE GENERALĂ

UNITATEA I: GÂNDIREA CRITICĂ ȘI CADRUL METODOLOGIC (DE PREDARE-ÎNVĂȚARE) ERR (EVOCARE/

REALIZAREA SENSULUI/ REFLECȚIE)
 Crearea cadrului necesar gândirii critice
 Responsabilitatea elevilor pentru gândirea critică
 Întrebările profesorului
 Întrebările și valorile
 Examinarea cadrului de predare-învățare ERR (Evocare/ Realizarea sensului/ Reflecție)
 GÂNDIREA CRITICĂ ȘI CADRUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE ERR → METODE/ APLICAȚII DIDACTICE:
1. SCHEMA “S/ V/ I” (ȘTIU/ VREAU SĂ ȘTIU/ AM ÎNVĂȚAT
2. PRELEGEREA INTENSIFICATĂ (activitate simplificată, aplicabilă în ciclul primar)
3. GÂNDIȚI/ LUCRAȚI ÎN PERECHI/ COMUNICAȚI
4. SCRIEREA LIBERĂ

UNITATEA II: ÎNVĂȚAREA ACTIVĂ ȘI GÂNDIREA CRITICĂ APLICATE LA TEXTELE NARATIVE

 ETAPELE CADRULUI ERR (ACTIVITĂȚI DIDACTICE) → METODE/ APLICAȚII DIDACTICE:

A. EVOCARE (=ACTIVITATE DIDACTICĂ) → METODE/ APLICAȚII DIDACTICE:

1. Organizatorul verbal
2. Termeni dați în avans (predicție pe baza unor termeni dați)
B. REALIZAREA SENSULUI (=ACTIVITATE DIDACTICĂ DIRIJATĂ DE LECTURĂ ȘI GÂNDIRE) →
METODE/ APLICAȚII DIDACTICE:
1. Tabelul predicțiilor
2. Jurnalul cu dublă intrare
3. Diagrama Venn
C. REFLECȚIE→ (=ACTIVITATE DIDACTICĂ) → METODE/ APLICAȚII DIDACTICE:
1. Cvintetul
2. Eseul de cinci minute

UNITATEA III: (STRATEGII DE) ÎNVĂȚARE PRIN COLABORARE

 STRATEGII DE ÎNVĂȚARE ÎN GRUPURI MARI
1. Mozaicul (I) – Structurile cooperative mozaic (scheme mozaic)
Variațiuni didactice:
a. Pasul 1: Grupuri cooperative (distribuirea materialelor) → Pasul 2: Grupuri expert (învățare și
pregătire) → Pasul 3: Grupuri cooperative (predare și verificare) → Pasul 4 (evaluare orală =
răspunderea individuală și de grup): demonstrații, teste, răspunsuri, prezentări orale
b. Grupurile cooperative → Perechile de pregătire → Perechile de repetiție → Grupurile cooperative
2. Mozaicul (II)
3. Unul stă, trei circulă
4. Turul galeriei
 STRATEGII DE ÎNVĂȚARE ÎN PERECHI SAU GRUPURI MICI
1. Predicțiile în perechi (strategia de bază 1 )
2. Rezumați – Lucrați în perechi – Comunicați (extensie metodologică față de 1)
3. Formulați – Comunicați – Ascultați – Creați (variantă/ alternativă metodologică față de 2)

UNITATEA IV: ATELIERUL DE SCRIERE CA STRATEGIE COOPERATIVĂ

 Tehnici de redactare în cadrul atelierului de scriere
 Predarea aspectelor legate de procesul scrierii:
1. Aspectele esențiale ale unui atelier de scriere: timpul, simțul proprietății, demonstrația

1
 2. Etapele procesului scrierii (algoritm metodic):
a. Trecerea în revistă
b. Schițarea
c. Discuțiile
d. Revizuirea
e. Redactarea sau corectura
f. Publicarea

TEMA 2:
LECTURA ȘI SCRIEREA PENTRU DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE (II)
PREZENTARE GENERALĂ

UNITATEA I:
APLICAȚII ALE CADRULUI EVOCARE/ REALIZAREA SENSULUI/ REFLECȚIE (metode, tehnici sau procedee)

I-II. TEHNICI PENTRU ETAPELE DE EVOCARE – REALIZAREA SENSULUI

 Ghid de anticipație: tehnici alternative pentru etapa de evocare (Evocare) (→ Realizarea sensului) – activități
preliminare:
o Termeni cheie – activitate în perechi, urmată de brainstorming de grup și de validarea relațiilor anticipate
o Stabilirea succesiunii evenimentelor – activitate frontală (Evocare → Realizarea sensului)
o Scrierea liberă – activitate în perechi, urmată de brainstorming de grup și de validarea înțelegerii lecturii (Evocare
→ Realizarea sensului)
o Analiza trăsăturilor semantice: metodă de activare și dezvoltare a cunoștințelor anterioare – activitate frontală
preliminară (E → R + R)
 Ciorchinele: metodă de brainstorming nelineară – activitate de scriere (Evocare – Realizarea sensului)
 Sistemul SINELG: metodă de monitorizare a înțelegerii în procesul lecturii (Realizarea sensului)
 Ghidul de studiu: metodă de ghidare a atenției interpretative în timpul lecturii (Realizarea sensului)
 Procedeul recăutării – activitate orală de lectură: în perechi, în grupuri mici, frontală (Realizarea sensului)

III. TEHNICI PENTRU ETAPA DE REFLECȚIE

 Termenii cheie, revăzuți
 Stabilirea succesiunii evenimentelor, revăzută
 Ghidurile de studiu, revăzute
 Jurnalul cu dublă intrare, revăzut
 Gândiți/ Lucrați în perechi/ Comunicați
 Analiza trăsăturilor semantice, revăzută – activitate frontală de reflecție (elevii confirmă sau modifică notațiile din
tabelul propus inițial)

UNITATEA II:
LECTURA ACTIVĂ ȘI GÂNDIREA CRITICĂ APLICATE ÎN TEXTELE NARATIVE (metode, tehnici sau procedee)

 NIVELUL I AL INTERVENȚIEI DIDACTICE (nivelul prim al activității) implică următoarele resurse procedurale:
 Investigația comună (metodă de activitate frontală, bazată pe întrebări interpretative dirijate de către profesor)
(Realizarea sensului)
 Investigația comună modificată (metodă de activitate pe grupe mici, bazată pe întrebări interpretative, în care
conducerea discuției e delegată unor grupuri mici de elevi) (Realizarea sensului)
 Rețeaua de discuții (metodă de activitate în perechi pe bază de schemă (organizator grafic: rețea, tabel), dirijată de
profesor, în vederea pregătirii dezbaterii) (Realizarea sensului)
 Dezbaterea (metodă de activitate pe baza a 2-3 grupuri mari (Realizarea sensului)
 Lasă-mi mie ultimul cuvânt (Realizarea sensului → Reflecție)

 NIVELUL II AL INTERVENȚIEI DIDACTICE (nivelul secund al activității) implică TAXONOMIA INTEROGĂRII

MULTIPROCESUALE, ca entitate procedurală circulară (nu ierarhică), după cum urmează:
 Întrebările literale
 Întrebările de transpunere
 Întrebările interpretative
 Întrebările aplicative
 Întrebările analitice
 Întrebările sintetice
 Întrebările evaluative

2
 CONCLUZII I
4 TIPURI DE ÎNȚELEGERE:
 1. Înțelegerea globală (înțelegerea generală a unei teme sau a unui conținut)
 2. Înțelegerea interpretativă (înțelegere globală, comprehensivă: realizarea legăturilor dintre idei sau informații,
descoperirea relațiilor, discuția implicațiilor)
 3. Înțelegerea personală (înțelegere integrativă, de reconfigurare: legarea cunoștințelor noi de experiența personală și de
sensurile anterior construite)
 4. Înțelegerea critică (înțelegere analitic-evaluativă, de raportare a valorii unui conținut la ceea ce subiectul învățării
știe, crede și înțelege deja, în termeni de corectitudine, semnificație și utilitate)

 CONCLUZII II
PRINCIPII DE PREDARE (Discuții):
 TIPURI DE PROCESE ÎNCURAJATE:
o procesul de anticipare (încurajarea formulării de ipoteze)
o procesul de interacțiune (schimbarea modelului de interacțiune: diminuarea comportamentului de
comentator și a celui de evaluator instantaneu)
 RECONSIDERAREA TIMPULUI DE AȘTEPTARE ÎN INTEROGĂRILE MULTIPROCESUALE (Timpul de
așteptare):
o modificarea comportamentului de interogare al profesorului (raportul direct proporțional dintre timpul de
așteptare al profesorului și nivelul de gândire al elevilor);
o diminuarea întrebărilor evaluative încurajează participarea elevilor, implicarea în discuții

 CONCLUZII III
REZULTATE ALE UTILIZĂRII CADRULUI ERR
 ÎNDRUMAREA LECTURII CU AJUTORUL CADRULUI ERR (OBIECTIVE ÎN ACORD CU CADRELE LIFT
& PIRLS):
 Le permite elevilor să stabilească un scop/ scopuri pentru lectură.
 Menține implicarea activă în lectură.
 Generează discuții productive.
 Îi încurajează pe elevi să-și creeze și să-și pună propriile întrebări.
 Îi ajută pe elevi să-și exprime opiniile proprii.
 Menține motivația pentru lectură a elevilor.
 Creează o atmosferă în care părerile diferite sunt respectate.
 Stimulează empatia elevilor față de personaje.
 Creează un cadru propice reflecției asupra valorilor.
 Servește drept stimul pentru schimbare.
 Stimulează implicarea critică a elevilor.
 Facilitează gândirea critică la diferite nivele. (J.L. Steele-K. Meredith-Ch. Temple, 1998: 23)

UNITATEA III:
ÎNVĂȚAREA PRIN COOPERARE (metode, tehnici sau procedee)
 Caracteristicile lecției
 Rezultatele învățării prin cooperare
 Elemente de bază ale învățării prin cooperare (colaborare)
o Interdependența pozitivă
o Interacțiunea directă
o Răspunderea individuală
o Deprinderi interpersonale și de grup mic
o Procesare în grup
 Metode, tehnici sau procedee:
o Amestecarea (metodă multiprocesuală care presupune mișcarea prin clasă) (Evocare → Realizarea sensului
→ Reflecție)
o Amestecați-vă/ înghețați/ formați perechi (metodă multiprocesuală care presupune mișcarea prin clasă)
(Evocare → Realizarea sensului → Reflecție)
o Predarea reciprocă (metodă de experimentare a rolului profesorului – activitate pe grupuri) (Realizarea sensului)
o Metoda colțurilor (metodă de investigație și de exprimare a opiniilor – muncă individuală și muncă în grup) (9 pași
metodici în Evocare → Realizarea sensului → Reflecție)
o Linia valorică (metodă de investigație independentă și de exprimare a opiniilor – activitate individuală și frontală)
o Echipe – jocuri – turniruri (metodă de învățare prin cooperare și de aplicare individuală într-un joc competitiv) (7
pași metodici în Evocare → Realizarea sensului → Reflecție)

3
 o Masa rotundă (metodă de scriere)/ cercul (forma orală a mesei rotunde) (Realizarea sensului)
o Interviul în trei trepte (metodă în care partenerii se intervievează reciproc, în legătură cu un anumit subiect)
(Realizarea sensului)
o Gândiți/ lucrați în perechi/ lucrați câte patru
o Mai multe capete la un loc
o Creioanele la mijloc
o Comerțul cu probleme
o Mâna oarbă

UNITATEA IV:
METODA PROCESUALĂ A PREDĂRII SCRIERII

 Avantajele metodei scrierii procesuale

 Necesitățile scriitorilor/ necesitățile scrierii-redactării-compoziției
 Etape ale procesului scrierii: 1. trecerea în revistă, 2. schițarea, 3. revizuirea + 4. redactarea, 5. Publicarea
 Scrierea din surse multiple – referatul
 Atelierul de scriere

UNITATEA V:
CADRUL ERR
PROIECTAREA ȘI EVALUAREA LECȚIEI STRUCTURATE PE MODELUL CADRUL ERR

A. ETAPELE PROCESULUI DE PROIECTARE:

I. ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LECȚIEI:

o Motivația
o Obiective
o Condiții prealabile
o Evaluare
o Managementul resurselor și timpul

II. LECȚIA PROPRIU-ZISĂ

1. EVOCARE
2. REALIZAREA SENSULUI (CONSTITUIREA SENSULUI)
3. REFLECȚIE

III. DUPĂ LECȚIE

o Activități de extindere (Spre ce alte cunoștințe sau activități ne conduce această lecție? Ce vrem să aflăm în plus?
La ce ne folosește ce-am învățat?)

B. EVALUAREA PROCESULUI DE PREDARE-ÎNVĂȚARE

I. AUTOEVALUAREA
II. AUTO-MONITORIZAREA GRUPULUI
III. EȘANTIONAREA ACTIVITĂȚII

BIBLIOGRAFIA TEMEI

Dumitru, Ioan A. (2000). Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. Timişoara: Editura de Vest.
Fluieraş Vasile (2003). Paideia şi gândirea critică. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă.
Glava, Adina (2015). Strategii de dezvoltare a gândirii critice. Suport de curs opţional ID. Cluj-Napoca: FPSE.
Nicu, Adriana (2007). Strategii de formare a gândirii critice. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R.A.
Oprea, Crenguţa Lăcrămioara (2008). Strategii didactice interactive. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R.A.
Scheau, Ioan, (2004). Gândirea critică: metode active de predare-învăţare. Cluj-Napoca: Editura Dacia Educaţional.
Steele, Jeannie L.; Meredith, Kurtiss S.; Temple, Charles (1998). Lectura și scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice. I-II.
Cluj-Napoca: Casa de Editură și Tipografia Gloria – București: Centrul Educația 2000+.