Citeşte textul şi realizează sarcinile:

Am apucat să scriu că nu m-am atașat de nici unul din locurile unde mi-am dus zilele. M-am
legat, în schimb, de unul sau mai multe obiecte din locurile acestea. Pe unele le-am prețuit ca
pe niște prieteni cărora le cauți sfatul cînd ți se întunecă zarea și viața. Pe altele le-am cărat cu
mine cît am putut, dintr-un amestec de afecțiune și superstiție, iar cînd n-am avut cum să mai
fac manevra asta, le-am promis că aveam să mă întorc la ele așa cum te întorci la o iubită care
ți-a iertat rătăcirea.

Primul obiect e un fotoliu din sufrageria apartamentului părintesc, în care mă cufundam ca

să citesc după ce veneam de la școală, pliat în jurul cărții și al nelipsitei pungi cu bomboane.
Găseam apartamentul gol, ceea ce era, din capul locului, un privilegiu. Ai mei erau la serviciu,
așa că puteam să mă bucur de măcar trei-patru ore de singurătate. Îmi amintesc și astăzi
combinațiile de cărți și dulciuri din vremea gimnaziului.

În ziua cînd fotoliul desfundat a fost scos din casă și dat de pomană unui sărman, în cutele
lui au rămas destule firimituri din copilăria mea. Dar, cînd în locul acelui prieten mut, fastuos și
comod, a apărut un fotoliu nou, m-am crispat de parcă ai mei m-ar fi pus în fața unui frate
vitreg, căruia s-au hotărît, în fine, să-i deconspire existența.

Al doilea obiect de care m-am lipit ca un sentimental caraghios ce mă aflu a susținut și

susține o mulțime de lucruri din viața mea. Inclusiv tastatura pe care o folosesc pentru rîndurile
acestea. Mi-a fost alături cel puțin treizeci și cinci de ani bucureșteni. E un birou vechi și masiv,
din lemn de nuc, pe care l-am primit în dar de la o ramificație basarabeană a familiei. În
secunda cînd biroul a devenit al meu (începusem clasa a șasea, cred), mi-au fost prorocite
izbînzi peste izbînzi. Și se vede treaba că ursitoarele au deslușit bine semnele sorții, fiindcă aici,
la biroul în fața căruia mă aflu și acum, am învățat pentru toate examenele, am scris
cincisprezece cărți, am tradus șaptezeci și cinci și am compus vreo două mii de articole pentru
ziare și reviste. (Radu Paraschivescu, Casele vieților noastre)

- Răspunde în enunţuri complete la întrebările de mai jos:

a) De care obiecte din casă s-a atașat autorul?
b) Care îi era ocupația preferată în orele cînd stătea singur acasă?
c) Cum a dispărut fotoliul vechi?
d) Care este proveniența biroului din lemn de nuc?

- Rezumă ultimul alineat în limita de 45-50 de cuvinte.

- Formulează în cîte un enunț tema literară și mesajul textului dat.

 Citește textul și realizează următoarele sarcini:

Ca dintr-un cantalup ținut la gheață, delaolaltă cu lumina soarelui, intra răcoarea prin
ferestrele deschise: venise toamna.

Coșulețul cu struguri din mijlocul mesei, împodobit cu frunze bahice, lumina.

Struguri de culoarea dimineților blonde și-a celor verzui; de culoarea amiezilor bălane; de
culoarea amurgurilor porfirii; de culoarea miezului de noapte vînăt de duhuri necurate; de
culoarea nopților albastre iluminate de somnul lunii se îngrămădeau redeșteptînd icoana zilelor
și nopților trecute.

Dănuț mînca poama, iute și plural. În farfuria lui sîmburi și coji nu existau: numai scheletele
verzi ale ciorchinelor înlăcrimate. Olguța arunca cojițele, vehement, ca niște insulte farfuriei,
preocupată de mișcare mai mult decît de gust. Monica desprindea boaba, o dezbrăca de cojiță
între buze și, pe cînd gura alegea sîmburii de miezul apos, degetele așezau cojița în farfurie,
meditativ, ca pentru un joc de șah: se apropia sfîrșitul vacanței.

- Dănuț, spală poama; de cîte ori ți-am spus!

Dănuț muie strugurii în apă…

- Să știi c-ai să capeți apendicită! De ce înghiți sîmburii?

„De-ar da Dumnezeu”, dori Dănuț în sinea lui, înghițind înainte: se apropia școala.

(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)

Cantalup – varietate de pepene galben, cu fructul turtit și cu coaja groasă, brăzdată în felii, și cu
miezul aromat.

1. Rescrie din text sintagmele/enunțurile care ar putea fi acceptate în calitate de

răspunsuri scurte la întrebările de mai jos.
a) De ce răcoarea intra in casă prin ferestrele deschise?
b) Unde se afla coșulețul cu struguri?
c) Cum mînca Dănuț poama?
d) Ce face Dănuț cînd i se spune să spele poama?
2. Rezumă textul dat, în limita de 60-70 de cuvinte.
3. Comentează, în 2 enunțuri, sentimentul identificat în secvența de text: ,,degetele așezau
cojița în farfurie, meditativ, ca pentru un joc de șah.’’
4. Scrie cîte 2 sinonime pentru cuvintele ,,necurate’’ și ,,se îngrămădeau’’.
5. Prezintă într-un enunț problema identificată în secvența dată:
,,- Dănuț, spală poama; de cîte ori ți-am spus!
Danuț muie strugurii în apă…
- Să știi c-ai să capeți apendicită! De ce înghiți sîmburii?’’