Sunteți pe pagina 1din 16

Colegiul Natioal “Ion Maiorescu”

FRACTALI

Elev: Neagu Alexia Maria

Profesor coordonator: Simion Florentina Violeta


Cuprins
1. Despre fractali …………………………………………………………………………………………….…………………………3

2. Geometria fractala ………………………………………………………………………………………………………………..5

3. Scurt istoric al fractalilor ……………….………………………………………………………………………………………6

4. Primii fractali ……………………..………………………………………………………………………………………………….7

5. Dimensiunea fractala …………………………………………….………………………………………………………………9

6. Metode de evaluare a dimensiunii fractale ………………………………………………………………….………11

7. Aplicatii ale fractalilor …………………………………………………………………………………………….……………13

8. Amprenta fractalilor in natura ……………………………………….………………….………………………………..14

9. Bibliografie ………………………………………………………………………………………….………………………………16
1.Despre fractali

Fractalii sunt obiecte cu aspect neregulat, care prezinta detalii la diferite scari si au
dimensiune geometrica fractionara, mai mica decat cea a spatiului in care se plaseaza obiectele.

Deseori in viata de zi cu zi intalnim forme nedefinite, cunoscute ca fractali, ale caror contur nu
l-am putea trasa cu niste simple instrumente de geometrie, fiind imposibil de incadrat intr-o
viziune euclidiana. Putem spune ca aproape tot ceea ce ne inconjoara, de la elementele
terestre (copaci, munti), pana la cele spatiale (nori), se pot numi fractali.
Fiind primele forme geometrice nebazate pe linii drepte sau curbe simple, fractalii au fost
considerati ciudatenii si abandonate de matematicieni caci erau dezordonat de complexe.
Acestia au fost definiti in anul 1975, odata cu aparitia primei carti a lui Mandelbrot, “Les objects
fractales, forme, hazard et dimension”. Acesta, fiind considerat si “parintele geometriei
fractale”, le-a atribuit aceasta denumire care provine de la adjectivul latin “fractus”, caruia ii
corespunde verbul “frangere”, ce inseamna a sparge.

Aparitia calculatorului a permis patrunderea în acest univers în care rigla si compasul nu mai
sunt suficiente pentru reprezentarea unor obiecte mult prea complex pentru a putea fi integrat
într-o lume geometrica. Neliniari, deci imposibil de construit prin linii neîntrerupte, este nevoie
de calculator pentru a putea fi trasati fractalii. Acestia sunt creați prin repetarea la infinit a unui
proces simplu. Cuvântul cheie în lumea fractalilor este recursivitatea – fractalii sunt imagini ale
unor sisteme dinamice. Poetic spus, sunt “imagini ale haosului”.

O proprietate a fractalilor, chiar cea mai importanta dintre toate, este autosimiliaritatea, ceea
ce inseamna ca o parte din structura, dupa marire, seamana cu intregul. Un exemplu foarte bun
pentru a descrie aceasta proprietate este conopida, fiind alcatuita din buchetele cu structura
asemanatoare, din ce in ce mai mici, copii ale intregului.
2.Geometria fractala

Raportandu-ne la geometria euclidiana, cunoastem clar anumite formule, specifice formelor


geometrice carora vrem sa le aplicam, pentru a determina perimetrul, aria sau volumul acelui
obiect. Luand ca exemplu trunchiul unui copac, am putea spune ca are o forma cilindrica si
astfel am putea determina, cu ajutorul unei simple formule geometrice, ceea ce ne intereseaza
legat de el. Insa, acea valoare nu va fi in conformitate cea reala deoarece se pierd denivelarile
cauzate de scoarta trunchiului.

Astfel, pentru caracterizarea obiectelor din natura cu forme neregulare, matematicianul


Benoid Mandelbort a inventat o noua geometrie, numita geometria fractala, care se ocupa cu
studiul figurilor geometrice fractale.

Putem spune ca dimensiunea geometrica D are valorile: D=1 pentru linii, D=2 pentru
suprafete, D=3 pentru volume, valori care coincid cu exponentul unitatii de masura ( m1, m 2, m3).
Din punct de vedere geometric, fractalii există undeva la granița celor trei dimensiuni. Pentru a
vizualiza aceasta afirmatie, putem lua un exemplu simplu, cum ar fi o foaie de harie, care este
un obiect bidimensional (D=2). Mototolind hartia, suprafata cocolosului format nu va mai fi
plana, iar aceasta va deveni un obiect plasat intr-un spatiu tridimensional (D=3). Cocolosul de
hartie are volum, dar nu este neted ca o bila, deci este un fractal cu dimensiunea intre D=2 a
unei suprafete si D=3 a unui volum.

Nu putem reprezenta formele naturale (fulgii de zapada, florile) folosind notiunile geometriei
euclidiene, de aceea geometria fractala nu foloseste linia, suprafata si volumul. In anul 1985,
Michel Barsley si John Elton au demonstrat ca orice imagine poate fi reprezentata cu ajutorul
unei categorii de fractali.

De asemenea, cu ajutorul fractalilor, putem reprezenta strucuri si fenomene: placile


tectonice, dispersia caldurii degajate la incendiul unei paduri, tarmurile, turbulentele, valurile,
descarcarile electrice, si multe altele.
3.Scurt istoric al fractalilor

Notiunile care au ajutat la descoperirea fractalilor nu au fost date doar de Mandelbrot.


Intr-adevar, fara acesta, ei nu ar fi putut fi vizualiati, deoarece el a fost cel care si-a dat seama
ca aceste ciudatenii matematice nu sunt doar un exercitiu de gandire, ei regasindu-se chiar
peste tot in natura. Benoit a observat ca forma unui munte nu este o piramida sau un con,
trunchiul îmbrăcat cu scoarță al unui copac nu este un cilindru perfect neted, iar norii nu
sunt sfere. Așadar, în natură nu întâlnim forme geometrice simple, regulate, ci forme cu un grad
înalt de complexitate și unicitate, iar din aceasta observatie el a definit mai departe geometria
fractala.

Studiul fractalilor a inceput cu mult inainte de Benoit, dar a fost abandonat de fiecare data,
deoarece mereu se ajungea la cate o eroare. Primul care a pus problema matematicii fractalilor
a fost filosoful Gottfried Leibniz, in secolul XVII, care a considerat
autosimilaritatea recursiva (desi gresise gandindu-se ca numai liniile drepte sunt autosimilare in
acest sens).

A urmat apoi ca in a doua parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, anumiți
matematicieni sa semnaleze existența unor entitati geometrice exceptionale, fara nicio
asemanare cu figurile si corpurile studiate pana atunci. Printre acestea se numara curba lui
Koch, o curba de lungime infinita ce limiteaza o arie finita si care nu admite tangenta în niciun
punct al acesteia si dimensiunea Hausdorff (obiect geometric care nu are dimensiunea
intreaga).

In 1872 a aparut o functie al carei grafic este considerat azi fractal, cand Karl Weierstrass a
dat un exemplu de functie cu proprietatea ca este continua, dar nediferentiabila. În 1904, Helge
von Koch, nesatisfacut de definitia abstracta si analitica a lui Weierstrass, a dat o definitie
geometrica a unei functii similare, care se numeste astazi fulgul lui Koch. In 1915, Waclaw
Sierpinski a construit triunghiul si, un an mai tarziu, covorul lui Sierpinski. La origine, acesti
fractali geometrici au fost descrisi drept curbe in loc de forme bidimensionale, asa cum sunt
cunoscute astazi. Ideea de curbe autosimilare a fost preluata de Paul Pierre Lévy, care, în
lucrarea sa “Curbe si suprafete in plan sau spatiu formate din parti similare intregului” din 1938,
a descris o noua curba fractal, curba C a lui Lévy.

Georg Canto a dat, de asemenea, exemple de submultimi ale axei reale cu proprietati


neobisnuite — aceste multimi Cantor sunt numite astazi fractali.
4.Primii fractali
1) Fractalul van Koch (curba lui van Koch)
Se obtine cu urmatorul algoritm:

- Desenam un segment de dreapta


- Impartim segmentul in 3 parti egale, inlaturam partea centrala (segmental din mijloc) si
in locul lui desenam un trunghi echilateral
- Repetam acest procedeu pe fiecare segment; in acest proces recursiv, fiecare dintre cele
4 segmente devine suportul a 4 imagini micsorate si asezate dupa aceeasi regula

2) Fractalul Sierpinki (triunghiul Sierpinski)


Se obtine cu urmatorul algoritm:

- Desenam un triunghiu echilateral


- Unim mijloacele laturilor si din triunghiurile astfel create stergem triungiul din mijloc
- Repetam acest procedeu si in triunghiurile mici create
3) Fulgul de zapada al lui Koch
Se optine cu urmatorul algoritm:

-  Desenam un triunghi echilateral


- Se inlocuieste treimea din mijloc de pe fiecare latura cu doua segmente astfel incat sa
se formeze un nou triunghi echilateral exterior
- Apoi se executa aceiasi pasi pe fiecare segment de linie a formei rezultate, la infinit
- La fiecare iteratie, perimetrul aceste figuri creste cu patru treimi

Fulgul Koch este rezultatul unui numar infinit de executii ale acestor pasi, si are lungime
infinita, in timp ce aria sa ramane finita. De aceea Fulgul Koch si constructiile similare sunt
numite uneori “curbe monstru“.

Alte exemple celebre de fractali sunt:

 Multimea lui Mandelbrot


 Multimea lui Cantor
 Covorul lui Sierpinski
 Curba dragon
 Curba lui Peano
 Multimea Julia etc.

Fractalii din natura nu par a respecta niste reguli anume. Spre deosebire de acestia, fractalii
matematici se construiesc dupa anumite reguli. Se pleaca de la un obiect cunoscut (de exemplu,
un segment de dreapta, un cerc, un contur poligonal regulat etc), considerat ca fiind
“initiatorul” si care, prin deformare, rupere etc, se transforma in altceva, dupa o lege de
constructie oarecare (numita “generator”), operatia repetandu-se de un numar infinit de ori.
5.Dimensiunea fractala

Dimensiunea fractala, concept introdus de Felix Hausdorff in 1919, reprezinta un numar real
cuprins intre dimensiunea topologica a obiectului si dimensiunea spatiului in care este definit.

Dimensiunea topologica reprezinta numarul de puncte dintr-o multime fractala:

o Dimensiunea topologica a unui punct este 0


o Dimensiunea topologica a unei curbe este 1
o Dimensiunea topologica a unei suprafete este 2
o Dimensiunea topologica a unui volum este 3

Faptul ca dimensiunea unui obiect poate fi un numar real pozitiv oarecare (nu neaparat
intreg) este tulburator. Nu s-a gasit inca o definitie exacta a dimensiunii fractale, cu atat mai
putin o formula generala pentru calcularea ei. In general, valoarea ei este estimata calculand
raportul logaritmic al unor proprietati la diferite scari.

Dimensiunea fractala D este un numar care cuantifica gradul de neregularitate si de


fragmentare al unui fractal (structura geometrica sau structura fractala din natura). Fractalii au
dumensiune fractala fractionara: deoarece o linie dreapta marita de 2 ori este de 2 ori mai mare
log 2
decat linia initiala, dimensiunea sa este D= =1. Un patrat marit de 2 ori este de 4 ori mai
log 2
log 4
mare decat patratul initial, iar dimensiunea lui fractara este D= =2. Intr-un cub marit de 2
log2
log 8
ori, incap 8 cuburi initiale, iar dimensiunea lui fractara este D= =3.
log 2

Dimensiunea fractara se poate calcula prin raportul dintre logaritmul numarului de elemente
si logaritmul factorului de micsorare, adica:

logN
D= logk
 In cazul curbei Koch, factorul de micsorare este k=3 deoarece fiecare nou segment
(din cele 4) este de 3 ori mai mic decat segmentul initial, iar numarul de elemente care
inlocuiesc elementul initial este N=4 (segmente). Obtinem dimensiunea fractala: D Koch
log 4
= =1,261.
log 3

 Pentru triunghiul Sierpinski, k=2 si N=3, iar dimensiunea fractala este: D Sierpinski =
log 3
=1,58. Atunci cand marim o parte dintr-o curba neteda (de exemplu, privim un
log 2
cerc printr-o lupa), nu apar detalii suplimentare. Cand marim o parte dintr-un fractal,
apar aspecte dependente de scara de rezolutie.

log 2
 Pentru multimea lui Cantor, dimensiunea fractala este: DCantor = =0,6309.
log 3
Mulțimea Cantor, fiind o mulțime de puncte are dimensiunea topologică ❑❑ DT =0.

log 8
 Pentru covorul Sierpinski, dimensiunea fractala este: D Sierpinski= =1,8928.
log 3

log 20
 Pentru buretele Menger, dimensiunea fractala este: D Menger= =2,7268.
log 3

Din exemplele anterioare se observă că dimensiunea Hausdorff (fractala) a unui fractal nu


este în general un număr întreg. Există și fractali cu dimensiunea întreagă, cum sunt curba lui
Peano și curba lui Hilbert care au dimensiunea 2.

În urma analizei dimensiunilor topologice și fractale și formulării unei definiții riguroase a


noțiunii de fractal s-a constatat că, în cazul fractalilor, dimensiunea fractală este mai mare decât
cea topologică:
>
D DT

6.Metode de evaluare a dimensiunii fractale

A. Metoda compasului

Metoda compasului se foloseste pentru determinarea dimensiunii fractale a curbelor plane.


Aceasta se bazeaza pe faptul ca o curba fractala isi pastreaza aspectul dantelat cand este privita
la o scara mai mica. A fost descoperita in urma incercarilor geografilor de a masura lungimea
tarmului Marii Britanii, acestia observand ca valoarea masurata creste foarte mult atunci cand
masurarea se efectueaza cu un compas mai mic.

Metoda este foarte asemanatoare cu box-counting. Curba se aproximeaza cu o linie


poligonala formata din N (r ) segmente de lungime r, pentru valori din ce in ce mai mici ale lui r.
Se traseaza graficul log(r N (r )) la log(r). Punctele de coordonate ( log(r N (r )), log(r) ) se vor afla pe
o dreapta. Pe baza pantei graficului se poate calcula dimensiunea fractala a curbei.

B. Metoda dilatarii pixelilor

Metoda dilatarii pixelilor se bazeaza pe dimensiunea Minkowski-Bouligand (dimensiunea


box-counting). Aceasta inlocuieste fiecare pixel al figurii cu un cerc de raza mica r, in asa fel
incat sunt eliminate toate partile izolate mai mici decat diametrul cercului. Se determina aria
din interiorul cercurilor. Lungimea curbei se calculeaza impartind aceasta arie la diametru.
Dimensiunea fractala se estimeaza din panta graficului log(lungime) la log(diametru).

C. Metoda raportului de masa

Dimensiunea masica defineste relatia dintre suprafata “utila” din interiorul unui cerc si raza
acestuia (aria intersectiei obiectului studiat cu interiorul cercului). Metoda calculeaza aceasta
suprafata “utila” pentru valori diferite ale razei si pentru diferite puncte-centru. Dimensiunea
masica se estimeaza tot din graficul logaritm-logaritm al ariei in functie de raza. Metoda masica
este implementata usor in programe.

D. Metoda box-counting

În 1958 Kolmogorov introduce conceptul de dimensiune capacitiva (de acoperire) pentru a


determina dimensiunea fractala a obiectelor ce nu sunt formate din “piese” asemenea
intregului. Aceasta se calculeaza cu ajutorul metodei box-counting (numararea cuburilor), care
presupune acoperirea obiectului cu cuburi de latura r si numararea lor. Numarul de cuburi de
latura r necesare pentru a acoperi un obiect D-dimensional este:

1
N (r )=
rD

Metoda box-counting propriu-zisa imparte spatiul euclidian in cuburi de latura r si numara


acele cuburi care contin in interior puncte ale obiectului. Daca spatiul considerat este plan,
imaginea se acopera cu patrate. Apoi marimea r este micsorata si se numara din nou cuburile
1
ce contin puncte ale obiectului. Graficul log( N (r )) la log( ) este o dreapta a carei pante da
r
dimensiunea capacitiva.
Metoda are avantajul ca este foarte usor de implementat in programe si poate fi aplicata
oricarui tip de imagine. Ea se bazeaza pe dimensiunea Hausdorff-Besicovsky.

Metoda box-counting este cea mai des folosita pentru determinarea dimensiunii fractale
datorita preciziei si usurintei in implementare. In anumite situatii, de exemplu in cazul figurilor
plane de dimensiune fractala foarte apropiata de 1, se folosesc celelalte metode care sunt mai
precise.

Pentru fractalii ideali (creati prin aplicarea de o infinitate de ori a unor operatii), toate aceste
dimensiuni sunt egale intre ele. In cazul fractalilor pentru care nu se defineste dimensiunea de
autosimiliaritate, aceste dimensiuni difera, cea mai mica dintre ele fiind dimensiunea
capacitiva. De obicei, aceasta este cea mai folosita, putine fiind cazurile in care celelalte
dimensiuni fractale sunt potrivite.
7. Aplicatii ale fractalilor

Complexitatea si proprietatile uimitoare ale fractalilor le permit acestora sa modeleze lucruri


din diferite domenii: biologie, geografie, hidrologie, meteorologie, geologie, economie,
medicina, psihologie, astronomie (modeleaza structura Universului, distributia galaxiilor si
distributia craterelor pe luna – in filmul Apollo 13, o imagine a lunii a fost generata folosind
fractali). In plus, geometria fractala are aplicatii diverse: studiul calitatii suprafetelor, antena
fractala, structura semnalelor neperiodice (zgomote).

Majoritatea fenomenelor naturii sunt haotice si pornesc de la o structura fractala.


Formatiunile noroase, fulgii de zapada, sistemele vasculare, curgerile turbulente ale lichidelor
au dimensiuni fractale. Curgerea turbulenta este manifestarea comportamentului haotic. Unii
fractali sufera schimbari continue, iar altii retin structura pe care au capatat-o in evolutia lor.

Cateva exemple concrete ale aplicatiilor fractalilor:

 Plamanul este un excelent exemplu de fractal, cu un design clar care se repeta la diferite
niveluri de analiza (alveolele pulmonare reproduc structura lobilor plamanilor). De
asemea, caile respiratorii se divid si se subdivid la nesfarsit ca ramurile unui copac.
Existenta fractalilor in anatomia corpului face ca totul sa functioneze armonic si logic si
ne ajuta sa o intelegem mai usor.
 Antena in forma de fractal a fost o solutie revolutionara la momentul aparitiei acesteia,
deoarece vechile antene ale telefoanelor incepusera sa intampine probleme la
receptionarea undelor. In timp, aparand mai multe facilitati ale telefoanelor mobile
(Bluetooth, Wi-Fi), vechile antene nu mai faceau fata. Astfel antenele sub forma de
fractali cu perfecta autosimiliaritate au o eficienta mult mai mare, captand o varietate
mai larga de unde si ocupand mult mai putin spatiu.
 Datorita frumusetii lor, fractalii sunt prelucrati de unii oameni in arta, colorati in
manifestarile lor si grupati in galerii de imagini fractale pentru a ului si pentru a stimula
imaginatia.
 In timpul anilor 90` imprimeurile cu fractali erau foarte intalnite la piesele de
imbracaminte.
 Analiza fractala a fost intens aplicata în studiul sistemelor si subsistemelor biologice la
scara microscopica si macroscopica. Aceasta analiza a neregularitatilor poate fi aplicata
în acelasi mod formelor cum ar fi granita dintre un tesut sanatos si o tumora sau chiar
marginile unei leziuni cutanate.
 Fractalii au avut un impact semnificativ in domeniul filmelor, mai ales la nivelul efectelor
speciale.

8. Amprenta fractalilor in natura

1.Floarea de Hoya Aldrichii 2.Aloe Polyphylla

3.Frunza nufarului de Amazon 4.Varza


5.O floare construita din forme geometrice 6.Dhalie inflorita

7.Coada de cameleon 8.Floarea-soarelui


“In ochii mintii, un fractal este un mod de a vedea infinitul.”
James Glick, "Haos", 1986

9. Bibliografie

 Manual de fizica pentru clasa a XI a, editura Corint


 https://biblioteca.regielive.ro/referate/calculatoare/fractali-spatiu-fractal-dimensiune-fractala-
317068.html
 https://www.google.com/search?
q=imagini+fractali&rlz=1C1GCEA_enRO840RO840&sxsrf=ALeKk02D9ztoiMUI9CRdbtne2pcB0h-
4Lg:1585249546318&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiPm9rg6rjoAhUDpIsKHQdXD
iQQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=657#imgrc=ew6jtyBfgkx7qM&imgdii=0p8dM30s6hxZn
M
 https://incredibilia.ro/fractali-in-natura/
 https://www.filmedocumentare.com/fractalii-cautarea-dimensiunii-ascunse/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Fractal
 https://mariacalinescu.eu/ce-sunt-fractalii/
 http://www.geocities.ws/cili_12/academic/dimensiunefractala/slide_06.html
 https://prezi.com/3vh_5rainqik/2-dimensiunea-fractala-21-definitie-dimensiune-fractala/
 https://www.youtube.com/watch?v=gB9n2gHsHN4
 https://genesis.ro/ro/revista-didactica-genesis/fractali
 https://www.slideshare.net/tudorandreivalcan/cap-1-fractali-si-geometria-fractala-30703121
 http://revista-urologia.ro/wp-content/uploads/2011/11/Geometria-fractala-si-aplicatiile-
acesteia-in-medicina.pdf