Sunteți pe pagina 1din 3

Concepută pe principiul învățării continue, Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura

română la clasa a VII-a, apărută în anul 2017, dar aplicabilă începând din anul școlar 2019/2020,
aduce unele schimbări, atât în ceea ce privește competențele specifice urmărite, cât și din punctul
de vedere al conținuturilor.
A. De la obiectiv, la competență:
Spre deosebire de Programa școlară apărută în anul 2008, se remarcă în primul rând, trecerea de la
noțiunea de obiectiv, la competență. Dacă programa veche de clasa a VII-a lua în considerare patru
Obiective de referință, pe baza cărora se stabileau exemplele de activități de învățare, Programa
2018 aduce în prim-plan cinci competențe specifice, însoțite ca și în cazul celeilalte, de exemple de
activități de învățare. Acestea sunt:
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și
producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii, în context național și internațional
Trecerea de la obiectiv, la competență, presupune o altă abordare a procesului instructiv-educativ-
evaluativ, fapt ce a determinat schimbări și în ceea ce privește sistemul de activități de învățare
propus.
Așadar, C1, Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și
producerea textului oral, se bazează pe:
1.1. Sintetizarea informațiilor, a intențiilor de comunicare și a atitudinilor comunicative din
diverse texte monologate și dialogate. Sunt recomandate activități care implică lucrul pe fișe
individuale, care să conțină itemi de completare. Elevii sunt încurajați să completeze fișele
personalizate în funcție de nivel, în urma audierii unui monolog sau dialog. De asemenea, se
urmărește sesizarea intențiilor și atitudinilor comunicative ale participanților la dialog. Pe baza unei
astfel de activități de învățare, elevul va dezvolta competența de a determina informațiile esențiale
dintr-un text monologat sau dialogat, pregătindu-se astfel pentru diverse situații de comunicare,
cerute de viața de zi cu zi. Ca martor al dialogului ori monologului, elevul va deveni capabil să
desfășoare cu succes activitatea de înțelegere a textului oral, monologat ori dialogat.
1.2. Cea de-a doua competență consideră elevul ca fiind parte integrantă a activității de
dialogare ori monologare. Dacă 1.1. lua în considerare ascultătorul, acum elevul devine emițător.
Prezentarea unor informații, idei şi puncte de vedere, oferind detalii semnificative şi exemple
relevante, în faţa unui public cunoscut, adoptând comportamente paraverbale şi nonverbale
adecvate pune elevul în situați de a prezenta, unui auditoriu cunoscut, cum ar fi colegii de clasă, sau
profesorul împreună cu elevii, a unor idei personalizate, puncte de vedere exprimate în legătură cu
o idee dată sau cu o comunicare anterioară. Devenit participant sau emițător al monologului, elevul
va dezvolta competențele de oferire a unor detalii semnificative cu privire la ideile enunțate, idei
care vor fi însoțite de exemple. Desigur, pentru ca un monolog să fie complet, elevul va însoți
comunicarea de elemente paraverbale adecvate, intonația și accentul, precum și de elemente
nonverbale cum ar fi mimica, gestica.
1.3. Competența a treia, subordonată C1 privește elevul ca participant la dialog: 1.3.
Participarea la interacțiuni verbale diverse, apelând la strategii variate de ascultare activă şi de
negociere a informaţiei şi a relaţiei cu interlocutorii. Elevul este pus în situația de a exercita
ascultarea activă, efort susținut ce antrenează atenția și deducția, precum și anticiparea unor replici
ale interlocutorului. Ca atare, se recomandă exerciții de dialogare pe teme date, în care participanții
la dialog sunt încurajați să parafrazeze, să reformuleze replicile anterioare, pentru a optimiza
procesul de înțelegere a situației de comunicare. Jocul de rol este o metodă activ-participativă
recomandată, alături de dramatizare, pentru a obișnui elevul cu diverse situații de comunicare pe
care le presupune interacțiunea zilnică cu diferite persoane. Elevul va deveni capabil de asumare a
unor roluri, anticipare de reacții precum și interpretare a elementelor paraverbale și nonverbale ale
interlocutorului.
1.4. Ultima competență subsumată C1 vizează procesul de evaluare a comportamentelor şi a
atitudinilor comunicative, identificând strategii personalizate în funcţie de profilul psihologic, de
interesele şi de nevoile fiecăruia. Se propun aici exerciții de realizare a unor corelații între
elementele verbale și nonverbale ale comunicării. De asemenea, se așteaptă de la elev să-și exprime
acordul sau dezacordul față de situația de comunicare și față de informațiile transmise de către
interlocutor. De asemenea, elevul ca participant la dialog este pus în situația de a formula întrebări
adresate celuilalt/celorlalți membri ai situației de comunicare cu privire la așteptările și nevoile
proprii. Elevul va face schimb de rol permanent între ipostaza de emițător și cea de receptor, ceea ce
îi va permite să emită informații dar și să asculte activ, manifestând înțelegerea optimă a situației de
comunicare pusă în discuție. Profesorul va încuraja elevul să participe activ în cadrul actului de
comunicare și va emite judecăți de valoare în legătură cu modalitățile de promovare sau corijare a
unor comportamente manifestate de către elev în situațiile de comunicare propuse.
C2, 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri se desparte, de asemenea, în alte patru
competențe.
2.1. Recunoaşterea modurilor în care sunt organizate informaţiile din texte literare și
nonliterare, continue, discontinue și multimodale. Împărțirea propusă, pe texte continue,
discontinue și multimodale, este un element de noutate al programei. Dacă denumirea primelor
două tipuri de texte, continuu și discontinuu este preluată din Cadrul de referință al Programului
Internațional pentru Evaluarea Elevilor (PISA), textul multimodal reprezintă pentru elevi, dar și
pentru majoritatea profesorilor, un element inedit. Așadar, textul continuu reprezintă textul care
presupune o înlănțuire de propoziții, fraze, paragrafe, organizate în capitole ori cărți, cum ar fi
schițele, basmele, nuvelele ori romanele iar textul discontinuu este format dintr-un set de elemente
bazate pe vizual, cum ar fi anunțuri, indexuri, glosare, etc. Textul multimodal presupune integrarea
diverselor forme textuale în așa fel încât să genereze semnificații. Într-un text multimodal se combină
două sau mai multe sisteme semiotice: lingvistic, vizual, audio, gestual, spațial, multimodalitatea
implicând interferența dintre cuvânt, imagine, sunet, gestică și mișcare. Din categoria textelor
multimodale fac parte designul vizual, revistele, cărțile în format electronic, paginile web, produsul
video (film, videoclip, clip de promovare, tutorial etc.), dansul ș.a. 1 Elevul este antrenat să formuleze
enunțuri cu privire la mesajul unor astfel de texte, să identifice tehnicile și structurile narative dintr-
un text dat, liric, epic sau dramatic.
2.2. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
Competenței îi sunt propuse drept activități de învățare, exerciții de formulare a unor puncte de
vedere, în care elevul să utilizeze flexiunea părților de vorbire ori producerea de mesaje în care
elevul să exprime atitudini și în formularea cărora, să se dovedească înțelegerea textului dat, precum
și categoriile gramaticale folosite.
2.3. Adecvarea atitudinii și a practicilor de lectură în funcție de scopul lecturii. Elevul este
antrenat să-și dezvolte capacitățile și competențele de disociere a lumii reale de cea virtuală prin
metoda exercițiului. Textele propuse de manuale sau cele pe care le alege profesorul vor implica
personaje pe care elevul va fi încurajat să le analizeze din punctul de vedere al comportamentelor.
Discursul interpretativ al elevului va fi însoțit de argumente de diverse tipuri. De asemenea, se vor
folosi diversele categorii semantice în articularea discursului. Elevul va folosi sinonime, serii
sinonimice ori expresii pentru a-și nuanța intenția de lectură.
2.4. Dezvoltarea competenței de lectură prin diversificarea activităților consacrate cărţii În
manieră clasică, se recomandă aici lecturarea, urmată de povestirea unor texte diverse. Ca noutate,
1
Sămihăian, Florentina, Dobra, Sofia, Halaszi, Monica, Davidoiu-Roman, Anca, Corcheș, Horia, Ghidul
profesorului de limba română, Grup Educațional Art, București, 2018
se pune accent pe metoda proiectului. Proiectele propuse, ori activitățile culturale organizate în
context formal sau nonformal, vor avea drept scop dezvoltarea atitudinilor cultural-civice. Se va
pune accent pe valorificarea diversității etno-culturale și lingvistice.

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri


3.1. Redactarea unui text complex, având în vedere respectarea etapelor procesului de
scriere și selectarea unor structuri adecvate intenţiei de comunicare
Spre deosebire de programa clasică, programa nouă accentuează activitățile de redactare a unei
pagini de jurnal de călătorie, scrierea unor interviuri, dar propune și exerciții de structurare a unui
text în secvențe distincte, în funcție de destinatar. Pe lângă acestea, se păstrează activitatea de
caracterizare a personajului, care în clasa anterioară se studia de asemenea, însă sumar din punctul
de vedere al dimensiunii.
3.2. Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unor texte diverse, care urmează a fi prezentate
în faţa colegilor. Se remarcă, de asemenea, o noutate care constă în realizarea de postere, proiecte,
folosind tehnologia modernă, prezentarea unei cărți citite sau unui film.
3.3. În ceea ce privește redactarea de texte originale, se obișnuiește elevul să folosească surse
diverse, declarate în calitate de citat cu notă de subsol, integrându-le într-un text original, redactat
pe baza unui plan personal anterior.
3.4. Evaluarea comportamentelor şi a atitudinilor eficiente sau adecvate de redactare,
aplicând în activităţile curente de redactare strategiile învățate, personalizate în funcţie de profilul
psihologic, de interesele şi de nevoile fiecăruia Accentul cade pe evaluarea propriilor
comportamente și atitudini, prin raportare la un model dat.

4. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise


4.1. Folosirea structurilor morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi
exprimarea clară şi precisă a intenţiilor comunicative complexe Elevul va fi încurajat să folosească
limba română standard în continuarea unor enunțuri, care să exprime acordul sau dezacordul,
asumarea sau neasumarea, îndoiala. Dialogurile propuse antrenează elevul să-și adapteze formulele
de salut, de prezentare, de solicitare, de permisiune, inițiind, menținând sau încheind dialogul, în
funcție de context, receptor sau scopul vizat.
4.2. Exprimarea clară a intenţiei comunicative prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice
cu cele sintactice şi morfologice din limba română standard
Se pune accent pe narativizarea unor procese, concepte, fenomene, identificarea coordonatelor
narative, dar mai ales pe discuții în grup în care elevii să-și formuleze în mod conștient și responsabil
argumentele și opiniile.
4.3. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o
comunicare corectă Se remarcă aici un element de noutate; ținând cont de faptul că se introduce
materia nouă, Elemente de limbă și civilizație romanică, activitatea inedită propusă de programă
este aceea de comparare a limbii române cu cea latină, pe nivelurile limbii, antrenând elevul să
sesizeze asemănările și deosebirile dintre cele două. Exercițiile propuse sunt cele care implică lucrul
cu dicționare, alte surse documentare, fie ele tipărite sau pe suport informatic.
4.4. 4.4. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din
perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală