STAREA DE SĂNĂTATE

1. Gradele de trecere de la sănătate la boala sunt:

a. disconfort
b. boala
c. incapacitate
d. invaliditate
e. deces

2. Următorii indicatori măsoară nivelul stării de sănătate a populaţiei ca rezultat al factorilor care o
conditioneaza:
a. fertilitatea
b. asigurarea populaţiei cu medici
c. speranţa
de viata fără incapacitate
d. incidenţa
e. nivelul de cultura generala

3. Ordinea principalelor categorii de factori care condiţionează starea de sănătate in cele mai multe tari
europene este:
a. factorii biologici, comportamentele, serviciile de sănătate, mediul fizic si social
b. mediul fizic si social, factorii biologici, comportamentele, serviciile de sănătate
c. serviciile de sănătate, comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici
d. comportamentele, mediul fizic si social, factorii biologici, serviciile de sănătate
e. comportamentele, factorii biologici, mediul fizic si social, serviciile de sănătate

4. Medicina sociala foloseşte ca metode:

a. depistarea bolilor în masa
b. biostatistica
c. măsurarea prognosticului
d. educaţia pentru sănătate
e. măsurarea asociaţiilor epidemiologice

DEMOGRAFIE

5. Nivelul natalităţii este influenţat de:

a. structura pe grupe de vârsta a populaţiei
b. fecunditate
c. nivelul de instruire a mamei
d. venitul mediu pe membru al familiei
e. fertilitate

6. Prima etapa a tranzitiei demografice se caracterizeaza prin:

a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. mortalitate mare
d. mortalitate mica
e. cresterea rapida a populaţiei

7. Rata de mortalitate infantila se poate calcula si prin sumarea ratelor de mortalitate:

a. precoce + postneonatala
b. neonatala + postneonatala
c. precoce + neonatala + postneonatala
d. mortinatalitate + neonatala + postneonatala
e. perinatala + neonatala + postneonatala

1
8. "Fatalitatea" pentru o boala data se refera la:
a. rata de mortalitate la o populatie de 100.000 locuitori
b. rata de mortalitate specifica datorata bolii
c. un rezultat fatal al oricarei boli
d. frecventa deceselor printre cazurile de boala
e. proportia deceselor datorate bolii din totalul deceselor

9. Piramida vârstelor in forma de urna exprima:

a. natalitate mare
b. natalitate mica
c. longevitate mare
d. longevitate mica
e. mortalitate mare

10. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 13.4 nascuti morti la 1000 de nascuti vii. Alegeti indicatorul
care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce

11. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 18.8 decese de cauze puerperale la 100 000 de nascuti vii.
Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce

12. În anul 1971 s-au înregistrat in judetul "X", 14.2 decese la copii de pâna la 28 de zile la 1000 de nascuti
vii. Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce

13. În anul 1971 s-au înregistrat în judetul "X", 27,6 morti la fetusi de peste 28 de saptamâni si sugari de
pâna la 7 zilela 1000 de nascuti. Alegeti indicatorul care masoara cel mai bine fenomenul de mai sus:
a. indicele de mortalitate fetala tardiva
b. indicele de mortalitate perinatala
c. indicele de mortalitate neonatala
d. indicele de mortalitate materna
e. indicele de mortalitate neonatala precoce

14. Pentru calculul raportului standardizat al mortalităţii sunt necesare urmatoarele informatii:
a. distributia pe grupe de vârsta a populaţiei
b. mortalitatea pe grupe de vârsta din populatia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta
d. numarul de decese observate în populatia respectiva
e. structura pe grupe de vârsta a populaţiei standard

2
15. Identificaţi mecanismul principal al îmbătrânirii populaţiei în România:
a. scăderea mortalităţii infantile
b. scăderea mortalităţii specifice pe grupe de vârsta
c. scaderea mortalităţii generale
d. scaderea natalităţii
e. scaderea mortalităţii prin boli infecto-parazitare

16. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare ale nasterii permit calculul:
a. ratei natalităţii
b. ratei de fertilitate generala
c. mortalităţii perinatale
d. vârstei mediane la naştere
e. rangului mediu al noului născut

17. Definiţia născutului viu acceptata de OMS include drept criterii:

a. durata gestatiei
b. greutatea la naştere
c. lungimea la naştere
d. prezenta respiratiei
e. prezenta batailor cordului

18. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate
cauzele, 300 bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60 de
persoane (din care 50 au fost barbati). Mortalitatea specifica prin tuberculoza la barbati a fost:
a. 0.5‰ b.60/100000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula

19. Într-un oras cu 100000 de locuitori, în anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate cauzele, 300
bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60 de persoane (din
care 50 au fost barbati). Mortalitatea proportionala prin tuberculoza a fost:
a. 0.5‰
b. 60/100000
c. 60/1000
d. 50/300
e. nu se poate calcula

20. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate cauzele, 300
bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60 de persoane (din
care 50 au fost barbati). Fatalitatea prin tuberculoza la barbati a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 50/300
e. nu se poate calcula

21. Într-un oras cu 100 000 de locuitori, in anul "X" s-au înregistrat 1000 decese de toate cauzele, 300
bolnavi de tuberculoza (din care 200 au fost barbati) si au decedat datorita tuberculozei 60 de persoane (din
care 50 au fost barbati). Fatalitatea prin tuberculoza a fost:
a. 0.5‰
b. 60/1000
c. 50/200
d. 60/300
e. nu se poate calcula

3
22. Letalitatea prin cancer dupa localizare la persoanele de 55-59 ani în doua populatii a fost:

Se poate spune ca probabilitatea de deces prin cancer de plamân, sân si uter este mai mare în populatia "X"
decât în populatia "Y"?

a. nu, pentru ca nu se face deosebirea dintre incidenta si prevalenta

b. da
c. nu, pentru ca mortalitatea proportionala nu ofera o estimare a riscului de deces
d. nu, pentru ca nu se cunoaste structura pe grupe de vârsta a celor doua populatii
e. nu, pentru ca nu exista un lot martor

23. Pentru calculul ratei standardizate a mortalităţii prin metoda directa sunt necesare
urmatoarele informatii:
a. distributia pe grupe de vârsta a populaţiei
b. mortalitatea pe grupe de vârsta din populatia respectiva
c. mortalitatea standard pe grupe de vârsta
d. numarul de decese observate în populatia respectiva
e. structura pe grupe de vârsta a populaţiei standard

24. Pe baza datelor culese numai din certificatele medicale constatatoare ale decesului se
poate calcula:
a. probabilitatea de deces prin HT A
b. mortalitatea specifica la medici
c. mortalitatea propotionala prin TBC
d. speranta de viata la naştere
e. mortalitatea prin cancer la barbati

25. În interpretarea evolutiei în timp a mortalităţii printr-o anumita localizare a cancerului, într-o populatie
data, este necesar sa se ia în considerare:
a. evolutia fatalitatii
b. evolutia tehnicilor de diagnostic
c. înregistrarea informatiilor
d. evolutia structurii pe vârste a populaţiei
e. variatiile în expunerea la factorii de risc

26. În cursul unui an calendaristic, într-o populatie de 1000 locuitori, nascutii vii au înregistrat urmatoarele
greutati la naştere :

4
Care este indicele brut de natalitate în aceasta populatie?

a. 18‰
b. 11‰
c. 14‰
d. 17‰
e. 7‰

27. Informatiile culese din certificatele medicale constatatoare de deces permit calculul:
a. letalitatii prin tumori
b. mortinatalităţii
c. vârstei medii de deces
d. ratei brute a mortalităţii
e. ratei mortalităţii specifice pe cauze 28. Un produs de conceptie care în momentul separarii de corpul
mamei cântarea 1150 grame si nu a prezentat semne de viata, iar mama declara ca durata sarcinii a fost de
27 de saptamâni, reprezinta:
a. nascut viu
b. nascut mort
c. avorton
d. deces neonatal
e. deces precoce

29. Ratele standardizate ale mortalităţii sunt folosite pentru a:

a. corecta ratele mortalităţii pentru erori cauzate de înregistrarea incorecta a vârstei
la deces
b. determina numarul observat de decese aparute la fiecare grupa de vârsta
c. corecta ratele mortalităţii pentru erori cauzate de absenta datelor legate de vârsta
la deces
d. compara mortalitatea la persoane din aceeasi grupa de vârsta
e. elimina efectul diferentelor de structura pe grupe de vârsta la compararea ratelor
mortalităţii

30. Indicele de mortalitate postneonatala masoara riscul de deces dupa prima luna de viata?
a. da, pentru ca se raporteaza la nascutii vii
b. nu, pentru ca nu se raporteaza la decesele 0-1 luna
c. nu, pentru ca nu se raporteaza la supravietuitorii în vârsta de 1 luna
d. da, pentru ca incidenta si riscul masoara evenimentele noi care apar dupa naştere
e. da, pentru ca amândoi se refera la decesele sugarilor în vârsta de peste o luna
31. În judetul X indicele brut al mortalităţii generale a fost în 1985 de 12 ‰ în mediul urban si 15‰ în
rural. Atât pentru urban cât si pentru rural indicele mortalităţii standardizate pentru vârsta a fost de 14‰.
Explicatia cea mai buna a acestui fenomen este:
a. în urban sansa de supravietuire este mai mare datorita accesibilitatii crescute
b. mortalitatea scazuta în urban va avea ca rezultat îmbatrânirea populaţiei
c. mortalitatea scazuta în urban este o consecinta a faptului ca în urban populatia este mai tânara
d. mortalitatea generala dintr-un teritoriu (urban sau rural) este puternic influentata de factorii de mediu
e. în acest caz standardizarea pentru vârsta produce un artefact ce este nesemnificativ

32. Indicele de 40 decese prin diabet la 1000 de diabetici masoara:

a. mortalitatea specifica
b. letalitatea
c. fatalitatea
d. mortalitatea bruta
e. nici unul din cele de mai sus

Studiu de caz nr.I

5
În 2 districte au fost introduse pentru o perioada de 10 ani registre pentru cazurile de infarct miocardic acut
(IMA). În 1987 s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Districtul A: - Populatia 1 milion locuitori

- Rata bruta a mortalităţii 30 decese la 1000 locuitori
-Mortalitate specifica prin IMA 500 decese la 100000 locuitori

Districtul B: -Populatie 1 milion locuitori

- Rata bruta a mortalităţii 25 decese la 1000 locuitori
- Mortalitatea specifica prin IMA 500 decese la 100000 locuitori

Dl. În 10 ani, care indicator va evalua cel mai bine eficacitatea actiunilor de educatie pentru sănătate
aplicate în cele 2 districte pentru combaterea fumatului, dezechilibrelor alimentare si influentei lor în
aparitia IMA?

a. prevalenta
b. incidenta
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifica
e. letalitatea
D2. În 10 ani ce indicator va evalua cel mai bine progresele terapeutice realizate?

a. prevalenta
b. incidenta
c. fatalitatea
d. mortalitatea specifica
e. letalitatea

D3. Pe baza datelor din enunt care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

a. riscul unui individ de a muri este acelasi în ambele populatii

b. nu se poate calcula letalitatea prin lMA
c. letalitatea prin lMA este mai mare in districtul B
d. se poate calcula fatalitatea prin lMA
e. nu se poate calcula fatalitatea prin lMA

D4. Dupa standardizarea dupa vârsta, s-au obtinut rate ale mortalităţii egale în cele
2 districte. Se poate conchide ca:
a. letalitatea prin lMA devine identica în cele 2 populatii
b. populatia A este mai îmbatrânita fata de populatia B
c. nu se poate conchide nimic privind structura pe vârste a celor 2 populatii
d. indicii standardizati nu sunt indici reali, direct observati în cele 2 populatii
e. standardizarea pentru vârsta nu prezinta interes pentru studiul epidemiologiei IMA

D5. În anul1988 o epidemie severa de gripa a afectat districtul A. Consecinta: o crestere cu 10% a
numarului total de decese fata de1987. Populatia, incidenta, prevalenta si numarul de decese prin IMA au
ramas aceleasi fata de 1987. Ce s-a putut constata în 1988 fata de 1987 în districtul A?

a. scaderea fatalitatii prin IMA

b. scaderea letalitatii prin IMA
c. o fatalitate prin IMA nemodificata
d. o letalitate prin IMA nemodificata
e. o mortalitate specifica prin IMA nemodificata

EPIDEMIOLOGIE

6
33. Într-o investigatie a infectiilor stafilococice s-a constatat ca incidenta este de 3 ori mai mare la
Spitalul "X" decât la Spitalul "Y". Diferenta este semnificativa statistic. Spitalul "Y" impune
portul obligatoriu al mastilor faciale, Spitalul "X" neimpunând asemenea port, s-ar trage
concluzia ca:
a. exista o relatie între utilizarea mastilor faciale si incidenta infectiei stafilococice
b. nu este nici o relatie între folosirea mastilor faciale si incidenta infectiei stafilococice
c. relatia dintre utilizarea mastilor faciale si incidenta infectiei stafilococice nu este
determinata
d. diferenta este datorata variatiilor întâmplatoare
e. diferenta de variatie determina frecventa de 3 ori mai mare

34. Un nou vaccin a fost experimentat astfel: 1000 de copii în vârsta de 2 ani selectionati aleator au primit
vaccinul respectiv si au fost urmariti timp de 10 ani. Dintre acestia 80% nu au fost afectati de boala. Care
este cea mai corecta concluzie în ceea ce priveste eficacitatea vaccinului:
a. vaccinul este excelent data fiind rata înalta a imunizarii
b. nici o conc1uzie nu este posibila, deoarece nu s-au urmarit si copiii nevaccinati
c. vaccinul nu este foarte eficient deoarece ar fi trebuit sa produca o rata mai mare
de imunizare
d. 80% nu este valoare de încredere si poate fi combatuta
e. valoarea înregistrata de: 100%-80% = 20%, este rata frecventei de aparitie a bolii

35. Dintr-o ancheta epidemiologica rezulta ca frecventa cazurilor noi de cancer vezical la barbati a fost de
48,0 %000 la fumatori si 24 %000 la nefumatori. Riscul relativ al cancerului de vezica la fumatori este de:
a. 48-24
b. 48/24
c. 24/48
d.48
e. nu se poate masura

36. Un studiu desfasurat în Anglia arata ca din 224 de familii în care a aparut un caz de poliomielita, în 56
existau papagali. Într-un alt studiu englezesc din 99 de pacienti chestionati, 30 aveau papagali. Concluzia
ca exista o relatie între prezenta papagalilor în case si aparitia poliomielitei la membrii acelei familii este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se specifica daca este vorba despre incidenta sau prevalenta
c. incorecta, deoarece ne sunt oferite informatiile sub forma unei frecvente, nu a unui risc
d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista un grup martor sau de comparatie

37. Distributia pe grupe de vârsta a consumului de alcool, Washington 1951 a fost:

Grupa de vârsta Proportia consumatorilor

Concluzia: cu cât persoanele îmbatrânesc cu atât tendinta este de a nu renunta la

consumul de alcool, este:

a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se specifica daca este vorba de incidenta sau de prevalenta
c. incorecta, deoarece se prezinta o rata când ar trebui sa fie vorba despre un raport
d. incorecta, deoarece pare sa fie imaginea unui fenomen de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista un grup martor sau de comparatie

7
38. Într-un spital din M.J. s-a determinat volumul cardiac la 100 de mame care au nascut copii prematuri si
la alte 100 martori. Martorii au fost mame cu copii nascuti provenind din aceeasi zona, împerecherea cu
cazurile facându-se dupa: vârsta, rasa, statutul marital al mamei, sex si rang pentru copil.
Un volum cardiac redus s-a gasit la 18 dintre cazuri si 10 dintre martori, diferenta este semnificativa
statistica.
Concluzia ca exista o asociere între volumul cardiac al mamelor si prematuritate este:
a. corecta
b. incorecta ,deoarece compararea nu se bazeaza pe rate
c. incorecta ,deoarece este vorba despre o interpretare improprie a semnificatiei statistice
d. incorecta, deoarece grupurile de studiu si de comparat nu sunt asemanatoare pentru
caracteristici relevante
e. incorecta ,deoarece existenta unui biais de observatie sau de interviu poate influenta
rezultatul

39. Statisticile serviciului de circulatie au pus în evidenta faptul ca numarul masinilor de culoare albastra
implicate în accidente a fost mai mare decât al masinilor de alte culori. Concluzia ca o persoana care
conduce o masina de culoare albastra are un risc mai mare de accident fata de o persoana care conduce o
masina de alta culoare este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece comparatia nu este bazata pe rate
c. incorecta, deoarece nu este folosit nici un grup de comparatie ( de control)
d. incorecta, deoarece nu a fost aplicat nici un test de semnificatie statistica
e. incorecta, deoarece este folosita prevalenta în locul incidentei

40. Într-un studiu efectuat pe 500 de bolnavi si 500 martori, factorul de risc suspectat a fost înregistrat la
400 de cazuri si la 100 de martori. Incidenta bolii la persoanele cu factorul de risc prezent este:
a. 80%
b. 40%
c. 16%
d. 20%
e. nu se poate calcula

41. Epidemie înseamna:

a. o boala care are o rata scazuta de aparitie dar care este constant prezenta într-o comunitate sau regiune
b. o incidenta mai mare de 10 la 1000 locuitori
c. aparitia bolii în exces fata de rata asteptata pentru acea populatie
d. bolile respiratorii care apar în mod sezonier
e. rata anuala de cazuri la 100000 de locuitori

42. Greutatea medie la naştere a primilor nascuti de la 23 de femei care au fumat maimult de un pachet de
tigari pe zi în timpul sarcinii a fost cu 200 de grame mai scazutadecât a primilor nascuti de la 16 femei care
nu au fumat niciodata. Diferenta a fost statistic semnificativa la nivelul de 5% (p<0.05). Aceasta înseamna:
a. fumatul în timpul sarcinii întârzie cresterea fatului
b. diferenta observata a fost prea mare ca sa fi aparut doar din întâmplare
c. diferenta observata ar fi putut apare din pura întâmplare
d. numarul cazurilor studiate nu a fost suficient de mare pentru a obtine un
rezultat concludent
e. fumatul în perioada sarcinii nu influenteaza cresterea fatului

43. Un studiu efectuat pe 50 de cazuri de boalasi 50 de control, s-a determinat ca diferentagasita în raport
cu un posibil factor etiologic nu este statistic semnificativa. Se poate conchide ca:
a. nu exista nici o asociere a factorului cu boala
b. diferenta poate fi clinic semnificativa
c. diferenta poate fi rezultatul unei variatii de esantion
d. comparabilitatea cazurilor cu martorii a fost confirmata
e. interferenta observatorului sau intervievatorului a fost eliminata

8
44. În urma unui studiu transversal asupra ulcerului gastric într-o comunitate, ulcerul gastric a fost
diagnosticat într-o proportie de 80 la 100000 de barbati în vârsta de 35-49 ani si de 90 la 100000 femei de
35-49 ani. Concluzia ca la aceasta grupa de vârsta, femeile prezinta un risc maimare de a contacta ulcerul
gastric este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece nu se face distinctia între incidenta si prevalenta
c. incorecta, deoarece au fost utilizate ratele pentru a compara barbatii cu femeile
d. incorecta, datorita unui posibil efect de cohorta
e. incorecta, deoarece nu exista nici un grup martor sau de control

45. Într-un studiu prospectiv asupra unei boli, cohorta selectata initial a constat din:
a. persoane care au boala
b. persoane fara boala
c. persoane cu factorul care face obiectul studiului
d. persoane cu un istoric de familie al bolii
e. persoane fara factorul care face obiectul studiului

46. Un mare dezavantaj al studiilor retrospective comparativ cu cele prospective este ca:
a. studiile retrospective costa mai mult si iau mai mult timp
b. exista o anume tendinta în determinarea prezentei sau absentei factorului suspectat
c. exista o anume tendinta în determinarea prezentei sau absentei bolii rezultante
d. este mai dificil de a obtine martori
e. este mai dificil de a asigura comparabilitatea cazurilor si a martorilor

47. În anu11945, un numar de 1000 de femei care lucrau într-o fabrica de pictat cu radium cadrane de ceas
au fost luate in studiu. Incidenta cancerului de os la aceste femei pâna în 1975 a fost comparata cu aceea
înregistrata la 1000 de femei care lucrau ca telefoniste în 1945. 20 de femei de la fabrica de ceasuri si 4
telefoniste au facut cancer de os între 1945 si 1975. Riscul relativ de a contacta cancer de os de catre
muncitoarele de la fabrica de ceasuri este:
a. 2
b. 4
c. 5
d. 8
e. nu se poate calcula cu aceste date

48. Rezultatele unui studiu asupra prevalentei obezitatii pe grupe de vârsta au fost:

Concluzia ca, pe masura ce oamenii îmbatrânesc, ei devin mai grasi, este:

a. corecta
b. incorecta, deoarece este necesara o rata
c. incorecta, deoarece nu se utilizeaza nici un grup de control sau de comparatie
d. incorecta, deoarece nici o astfel de concluzie n-ar trebui trasa din datele obtinute dintre
un studiu transversal
e. incorecta, deoarece este utilizata prevalenta în timp ce este necesara incidenta

49. Printre 300 de decese prin otraviri accidentale înregistrate la copii, în orasul "A", existau de 5 ori mai
multi copii din familii cu statut socio-economic scazut decât copii cu statut socio-economic ridicat.

9
Concluzia ca otravirea accidentala este de 5 ori mai mare la copiii defavorizati socioeconomic fata de cei
favorizati este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece studiul si grupurile nu sunt relevante sau comparabile
c. incorecta, deoarece exista o interpretare improprie a semnificatiei statistice
d. incorecta, deoarece comparatia nu se bazeaza pe rate
e. incorecta, deoarece intervin distorsiuni datorate observatorului

50. Forta unei asociatii între un factor si o boala este cel mai bine masurata prin:
a. perioada de incubatie
b. incidenta bolii în populatia totala
c. prevalenta factorului
d. riscul atribuibil
e. riscul relativ

51. În trecutul familial a 100 pacienti schizofrenici s-a gasit ca 45 din acestia au ramas fara unul din parinti
înainte de a împlini 18 ani. Dintre 134 de studenti la medicina s-a gasit ca 23 si-au pierdut unul dintre
parinti pâna la aceeasi vârsta. Pe baza acestei diferente care este statistic semnificativa, inferenta ca exista o
asociatie cauzala între pierderea unuia dintre parinti în copilarie si schizofrenie este:
a. corecta
b. incorecta, deoarece compararea nu este bazata pe rate
c. incorecta, deoarece grupul de bolnavi si grupul martorilor nu sunt comparabile
d. incorecta, deoarece nu a fost exclusa eroarea de observare
e. nici una din cele de mai sus

52. Pentru determinarea relatiei dintre nivelul seric al sodiului si hormonul antidiuretic
(ADH) la pacientii cu meningita, cel mai adecvat proiect de studiu trebuie:
a. sa masoare în mod repetat sodiul si ADH la un pacient
b. sa masoare sodiul si ADH la o serie de pacienti
c. sa masoare sodiul la o serie de pacienti si ADH la o serie diferita de pacienti
d. sa masoare ADH la o serie de pacienti si la un grup martor
e. nici unul din cele de mai sus

53. În raport cu un studiu cazuri-control un studiu prospectiv:

a. costa mai mult
b. este adecvat studiului unei boli rare
c. se bazeaza mai putin pe memoria subiectilor
d. permite calculul direct al riscului relativ
e. poate înregistra distorsiuni datorita pierderilor din studiu

54. Rezultatele unui studiu epidemiologic efectuat în judetul "X" pentru masurarea riscurilor de deces
infantil asociate unor factori favorizanti sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Primul factor de risc asupra caruia trebuie actionat în cadrul unui program de reducere a
mortalităţii infantile va fi:

a. factorul 2 pentru ca are riscul relativ cu valoarea maxima

b. factorul 1 pentru ca are riscul relativ mai mare decât riscul atribuibil în populatie
c. factorul 3 pentru ca are riscul atribuibil în populatie mai mare decât riscul relativ
d. factorul 4 pentru ca are riscul relativ egal cu riscul atribuibil în populatie

10
e. factorul 1 pentru ca are riscul atribuibil în populatie cu valoare maxima

55. Asociatiile epidemiologice la nivelul indivizilor pot fi studiate prin anchete:

a. transversale de tip screening
b. longitudinale prospective
c. longitudinale retrospective
d. de tip cazuri-control
e. descriptive

56. Mortalitatea specifica prin cancer pulmonar la medici este de 160/100000 la marii fumatori fata de
8/100000 la nefumatori, iar prevalenta fumatului în masa medicilor de 80%. Riscul de deces prin cancer
pulmonar al unui medic mare fumator fata de unul nefumator este de:
a. 152
b. 72
c. 20
d. 8
e. nici unul de mai sus

57. Argumente pentru ca un factor sa fie considerat "factor cauzal" pentru o boala sunt:
a. eliminarea factorului sa reduca riscul de boala
b. factorul sa fie prezent la toate cazurile de boala
c. plauzibilitatea relatiei
d. expunerea la factor trebuie sa preceada aparitia bolii
e. factorul sa fie mai frecvent la bolnavi decât la non-bolnavi

58. Din 1000 de femei cu cancer de sân, 32 erau însarcinate. Se poate conchide:
a. 3,2% din pacientele cu cancer de sân erau însarcinate
b. cancerul de sân este o complicatie rara a sarcinii
c. sarcina este un factor de protectie pentru cancerul de sân
d. daca se standardizeaza pentru vârsta, putem determina riscul cancerului de sân în timpul sarcinii
e. sarcina este un factor de rise pentru cancerul de sân

59. Din 250 de persoane (80 barbati si 170 femei), participante la un picnic, 112 s-au îmbolnavit, din care
76 au fost femei si 36 barbati.
a. incidenta pentru sexul masculin a fost 36/112
b. incidenta pentru sexul masculin a fost 36/80
c. incidenta pentru sexul feminin a fost 76/112
d. incidenta pentru sexul feminin a fost 76/170
e. incidenta generala a a fost 112/250

60. În tabelul de mai jos sunt prezentate ratele de spitalizare si de mortalitate prin afectiuni tromboembolice
la doua loturi de femei:

Pe baza acestor date se poate conchide ca:

a. exista o relatie cauzala între utilizarea contraceptivelor orale si afectiunile tromboembolice

b. mortalitatea prin aceste afectiuni este mai mare în cazul utilizarii contraceptivelor, la fiecare grupa de
vârsta
c. mortalitatea este mai mica la femeile care nu utilizeaza contraceptive comparativ cu cele care utilizeaza
contraceptive, dovada fiind si o rata de spitalizare mai mica

11
d. mortalitatea creste cu vârsta, indiferent daca se utilizeaza sau nu contraceptive orale
e. nici o concluzie nu este corecta

61. În studiul de la Framingham asupra bolii coronariene, la examinarea initiala 17 persoane din
1000 au fost gasite cu boala coronariana. Aceasta marime exprima:
a. incidenta bolii coronariene
b. prevalenta de moment a bolii coronariene
c. prevalenta de perioada a bolii coronariene
d. frecventa atacurilor de infarct miocardic
e. nici una din acestea

62.Masura obtinuta prin scaderea ratei îmbolnavirii ( de obicei incidenta sau mortalitate) la persoanele
neexpuse din rata corespunzatoare la persoanele expuse reprezinta:

a. risc relativ
b. risc atribuibil
c. prevalenţa bolii
d. fracţia etiologica a riscului
e. risc de pierdere din urmărire

63. Epidemiologia este definita clasic ca studiul:

a. distribuţiei si determinanţilor bolii în populaţiile umane
b. distribuţiei bolii în populaţiile umane
c. distribuţiei determinanţilor bolii în populaţiile umane
d. modelului de organizare a serviciilor medicale
e. etiologiei bolilor

64. O valoare mare a riscului atribuibil în populatie obtinuta în urma unei anchete de cohorta
poate servi pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale între factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic între riscul bolii la expusi si nonexpusi

65. O valoare mare a riscului relativ obtinuta într-o ancheta epidemiologica analitica poate servi,
independent de frecventa bolii si a factorului de risc, pentru:
a. masurarea fortei asociatiei epidemiologice
b. sustinerea unei relatii cauzale între factorul studiat si efectul observat
c. argument pentru initierea unei strategii populationale de combatere a factorului respectiv
d. aprecierea efectului expunerii la nivel individual
e. demonstrarea unei diferente semnificative statistic între riscul bolii la expusi si nonexpusi
Studiu de caz nr. II

E1. Pentru a se studia daca exista o relatie între utilizarea contraceptivelor orale (estro-
progestative) si cancerul de col uterin, a fost urmarit din decembrie 1976 pâna în ianuarie 1980 ungrup de
femei între 18 si 58 de ani, fara cancer de col în momentul începerii studiului.
Supravegherea a constat în principal din efectuarea anuala a frotiului Papanicolau, cercetând înparalel
utilizarea contraceptivelor prin chestionar.
E1.1. Avem de a face cu o ancheta:
a. longitudinala
b. prospectiva
c. de cohorta
d. de epidemiologie analitica
e. cazuri-control
E1.2. În tabelul urmator figureaza rezultatele anchetei în functie de durata utilizarii

12
contraceptivelor:

Aveti suficiente elemente pentru a completa tabelul si a a calcula incidenta cancerului de col la femeile care
utilizeaza contraceptive mai mult de 4 ani?

a. nu, ar trebui cunoscut numarul de femei care au fost expuse mai mult de 4 ani
b. nu, pentru ca nu se cunoaste incidenta la nonexpuse
c. nu, ar trebui sa se cunoasca incidenta cancerului în populatia generala
d. da, incidenta este 160/100000
e. nu, ar trebui sa se cunoasca numarul de fumatoare care nu au fost expuse

E1.3. Faptul ca riscul relativ creste de la 1 la 5 odata cu cresterea expunerii la factorul studiat:

a. confirma ipoteza dupa care contraceptivele orale sunt un factor de risc pentru cancerul de col
b. dovedeste ca utilizarea contraceptivelor orale este cauza cancerului de col
c. este un argument în favoarea cauzalitatii
d. nu exista nici o semnificatie etiologica în aceasta ancheta
e. nu are nimic de a face cu relatia de cauzalitate
E 1. 4 Cum se putea proceda dupa parerea dumneavoastra la calculul riscului relativ?

a. calculând direct riscul relativ ca raport la doua incidente

b. comparând utilizarea de contraceptive de catre femeile atinse de cancer de col cu utilizarea
contraceptivelor de catre cele indemne
c. comparând frecventa cancerului la utilizatoare cu cea la nonutilizatoare
d. calculând valoarea testului chi patrat
e. utilizând o metoda de aproximare a riscului ( odds-ratio )
SCREENING

66. Validitatea unui indicator de morbiditate exprima capacitatea sa de :

a. a masura corect frecventa reala a bolii
b. a produce rezultate similare când este aplicat de mai multi investigatori
c. a masura corect frecventa reala a absentei bolii
d. a masura corect gravitatea bolii
e. a masura probabilitatea de aparitie a bolii

67. Screeningul are avantajele:

a. stabileste diagnosticul de certitudine al bolilor în fazele oligosimptomatice
b. este ieftin
c. se poate utiliza în scop prescriptiv
d. este bine acceptat de populatie
e. este aplicabil la boli cu prevalenta foarte mica
68. Un test de screening pentru cancerul de sân a fost administrat la 400 de femei cu biopsie pozitiva pentru
cancerul de sân si la 400 de femei fara cancer de sân. Rezultatele testului au fost pozitive la 100 dintre
femeile bolnave si la 50 dintre femeile nonbolnave. Sensibilitatea testului este:
a. 87%
b. 67%
c. 25%
d. 33%
e. 12%
69. Un test de screening are o specificitate teoretica de 100%. Aceasta înseamna ca oricare ar fi
sensibilitatea:

13
a. valoarea predictiva pozitiva este egala cu 1
b. toate persoanele depistate sunt într-adevar bolnave
c. nu sunt falsi negativi
d. toti bolnavii sunt depistati
e. nu sunt falsi pozitivi
70. Într-un program de depistare a diabetului, pragul de separare pentru testul A a fost stabilit la 160
mg/100 ml, iar pentru testul B la 130mg/100ml.Aceasta ar însemna ca:
a. sensibilitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
b. specificitatea testului A este mai mare decât cea a testului B
c. numarul de fals-pozitivi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
d. numarul de fals-negativi este mai mare pentru testul A decât pentru testul B
e. numarul de fals-pozitivi este mai mic pentru testul A decât pentru testul B
71. Un test cu o sensibilitate de 60 % aplicat la 1000 de subiecti, în rândul carora prevalenta bolii este de 10
%, a evidentiat 200 de presupusi bolnavi. Care este numarul de fals pozitivi?
a. 60
b. 40
c. 940
d. 140
e. 100
72. Care dintre urmatorii indicatori de evaluare a unui test screening se defineste ca proportie a
persoanelor bolnave din populatia supusa testului identificate corect ca fiind bolnave:
a. sensibilitatea
b. specificitatea
c. valoarea predictiva pozitiva
d. valoarea predictiva negativa
e. prevalenta
73. Criterii pentru alegerea bolii care sa faca obiectul unui screening sunt:
a. testul de screening sa fie cât mai valid si reproductibil
b. sistemul de sănătate sa dispuna de facilitatile necesare
c. boala sa fie decelabila în stadiu subclinic
d. boala sa fie frecventasi/sau grava
e. costul actiunii si al urmarilor ei sa fie rezonabil pentru bugetul de sănătate
74. Valoarea predictiva a unui rezultat pozitiv în cazul unei probe de screening cu o sensibilitate si
specificitate de respectiv 90%, aplicata unei populatii de 1000 de persoane cu o prevalenta a bolii de
20% este:
a. 180/260
b. 20/740
c. 180/200
d. 180/800
e. 20/200
Studiu de caz nr. III

S1. 70% din populatia normala are o glicemie inferioara valorii A, în timp ce 85% din diabetici au

o glicemie peste valoarea A. Pentru un test de screening se ia valoarea A ca prag de separare între 2grupe,
considerând probabil normali indivizii cu glicemia inferioara valorii A si probabil diabeticiindivizii cu
glicemia superioara valorii A.
S1.1. Care este sensibilitatea testului?
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50

S1.2. Care este specificitatea testului?

14
a. 0,70
b. 0,30
c. 0,85
d. 0,15
e. 0,50
S1.3 Daca prevalenta P a diabetului este de 5%, care este valoarea predictiva pozitiva, adica probabilitatea
unui diabet zaharat real la un individ testat a carui glicemie depaseste pragul A?(precizia calculelor este de
2 zecimale)

a. 0,13
b. 0,15
c. 0,30
d. 0,50
e. 0,85
S1.4. În aceleasi conditii ( P=5%), care este valoarea predictiva negativa, adica probabilitatea ca un
individ testat a carui glicemie este sub pragul A sa nu fie într-adevar diabetic? ( precizia calculelor
este de 2 zecimale)

a. 0,15
b. 0,30
c. 0,50
d. 0,87
e. 0,99

PREVENTIE

75. Profilaxia primara urmareste:

a. sa evite aparitia bolii la individ
b. sa reduca incidenta bolii în populatie
c. sa schimbe distributia factorilor de risc în populatie
d. sa evite agravarea bolilor incipiente
e. sa creasca rezistenta specifica si nespecifica de boala

76.Interesul actual fata de profilaxie a fost stimulat de :

a. eficacitatea metodelor actuale ale imunoprofilaxiei specifice

b. eficacitatea procedeelor terapeutice moderne asupra ameliorarii starii de sănătate
c. concordanta dintre cheltuielile si ameliorarea starii de sănătate
d. rolul factorilor comportamentali în explicarea modelului actual al morbiditatii
e. cunoasterea cauzelor determinante ale principalelor boli cronice
77. Prevenirea si combaterea unei boli la nivelul populaţiei presupune:
a. cunoasterea riscurilor asociate unor factori
b. cunoasterea etiologiei bolii
c. cunoasterea prevalentei factorilor de risc
d. existenta unor resurse disponibile
e. existenta unor tehnologii preventive/curative

78. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar care nu determina recuperarea, are
drept consecinta:
a. scaderea prevalentei bolii
b. cresterea incidentei bolii
c. cresterea prevalentei bolii
d. scaderea incidentei bolii
e. scaderea incidentei si prevalentei bolii

15
79. În vederea combaterii îmbolnavirilor prin TBC care din urmatoarele masuri reprezinta actiuni de
preventie primara:
a. combaterea fumatului
b. chimioprofilaxie specifica
c. vaccinare BCG
d. educatie pentru sănătate
e. depistare precoce
80. Scopul final al medicinii preventive este:
a. sa creasca probabilitatea de supravietiure la toate vârstele
b. sa creasca durata medie a vietii
c. sa reduca incapacitatea
d. sa creasca speranta de viata la naştere fara incapacitate
e. sa creasca anii potentiali de viata
81. În urma acumularii unor cunostinte prin educatie pentru sănătate se realizeaza:
a. modificarea eventuala a comportamentului
b. modificarea obligatorie a comportamentului
c. cresterea incidentei
d. o mai buna cunoastere a starii de sănătate a colectivitatii
e. nici unul dintre aceste raspunsuri
82. Principalele strategii preventive în sănătate publica sunt:
a. strategii bazate pe grupele la risc înalt
b. strategii bazate pe nivele de prevenire (I, II, III)
c. strategii bazate pe controlul factorilor de risc comuni mai multor boli
d. strategii bazate pe populatia generala
e. strategii orientate pe grupe de vârsta
83. Strategiile bazate pe populatii la risc înalt au ca avantaje:
a. motivatia crescuta a individului
b. beneficiile pentru populatie sunt foarte mari
c. raport cost/eficacitate favorabil
d. schimba distributia factorului de risc în populatie
e. raport beneficiu/risc favorabil

91. Principalele componente ale îngrijirilor primare de sănătate sunt:

a. sănătatea mediului
b. ocrotirea mamei si copilului
c. tratamentul tumorilor benigne
d. asigurarea cu medicamente esentiale
e. controlul bolilor endemice
92. Realizarea unui program de planificare familiala presupune urmatoarele tipuri de masuri:
a. obligarea familiei la un anumit numar de copii
b. prevenirea deceselor materne
c. dreptul femeii de a decide asupra numarului de copii si a momentului nasterii acestora
d. punerea la dispozitia populaţiei a mijloacelor contraceptive
e. combaterea sterilitatii primare
93. Ocrotirea populaţiei vârstnice presupune:
a. existenta unor institutii specializate
b. existenta unui personal special pentru îngrijiri la domiciliu
c. internarea tuturor batrânilor în institutii special destinate lor
d. responsabilitatea exclusiva a familiei pentru îngrijirea familiei
e. antrenarea vârstnicilor în actiuni sociale
94. Indicatorul care masoara într-o serie de variatie dispersia valorilor individuale fata de media
lor se numeste:
a. coeficient de regresie
b. eroare standard a mediei
c. deviatie ( abatere) standard
d. amplitudine

16
e. coeficient de corelatie
95. Delegarea autoritatii presupune si:
a. delegarea totala a responsabilitatii
b. delegarea partiala a responsabilitatii
c. pastrarea totala a responsabilitatii
d. pastrarea partiala a responsabilitatii
e. nici unul din aceste raspunsuri
96. Inegalitatea dintre resurse si necesitati determina urmatoarele masuri:
a. reducerea volumului prestatiilor
b. stabilirea de prioritati
c. planificarea
d. evaluarea activitatii
e. evaluarea resurselor

97. Sistemul de sănătate este integral privat în tarile:

a. SUA
b. Olanda
c. Marea Britanie
d. Germania
e. Nici unul din aceste raspunsuri

98. Din cele 5 componente ale sistemului de sănătate, care influenteaza cel mai mult natura
sistemului?
a. producerea si dezvoltarea de resurse
b. elaborarea de programe
c. finantarea
d. managementul
e. acordarea de servicii
99. Resursele necesare pentru ocrotirea sanatatii sunt:
a. personalul
b. facilitati sanitare
c. cadrul legal
d. timpul
e. banii
100. Sistemele de sănătate care reusesc sa satisfaca în cea mai mare masura obiectivul asigurarii
echitatii serviciilor de sănătate sunt finantate preponderent prin:
a. plata directa
b. asigurari private pentru sănătate
c. taxe si impozite nationale sau locale
d. organizatii filantropice si ajutoare externe
e. asigurari sociale pentru sănătate

17