ŞCOALA NAŢIONALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ,

MANAGEMENT ŞI PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR

Dr. Daniela VÂlceanu

 Definiţiile calităţii sunt rezultatul evoluţiei conceptelor privind calitatea în
industrie şi în sfera serviciilor.
 Conceptul de calitate este în sine un concept filozofic şi este perceput şi
interpretat de fiecare în mod subiectiv.
 În 1979 Deming definea calitatea ca „A face ceva corect, la timpul potrivit”,
iar în 1980 Donabedian spunea „Calitatea îngrijirilor constă în aplicarea ştiinţei
şi tehnologiei medicale, astfel încât să crească beneficiile îngrijirilor fără a creşte
şi riscurile”.
 Standardele internaţionale promovează în dezvoltarea unui Sistem de
Management al Calității, adoptarea unei abordări bazată pe proces. Pentru ca o
organizație să funcționeze eficient, acesta trebuie să identifice și să gestioneze
numeroase activităţi corelate între ele. Aceste activități pot fi considerate procese.
Ieșirea dintr-un proces înseamnă intrarea în următorul.
 Managementul calității poate avea diverse abordări. Una dintre acestea
este reprezentată de creșterea/îmbunătățirea calității bazată pe identificarea
proceselor eronate și remedierea acestora. Pentru ca o organizație să funcționeze
eficient, aceasta trebuie să identifice și să gestioneze numeroase activități
corelate .
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 2
 Atât la proiectarea, cât şi la amenajarea spitalului se recomandă aplicarea simultană a criteriilor de
organizare spaţial-funcţională, ceea ce conduce la un model general de zonare, model valid atât la spitalele
generale, cât şi la unele spitale de specialitate, conform Ordinului 914/2006, după cum urmează:

zona "curată" din punct de vedere al condițiilor igienico-sanitare

zona "murdară" (sau cu subzone "murdare") din punct de vedere al

condiţiilor igienico-sanitare

zona "neutră" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare

zona "intermediară" din punct de vedere al condiţiilor igienico-sanitare

Ordinul 914/2006 - obtinerea ASF

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 3

zona "curată": cu compartimente adresate numai pacienților spitalizați, cu cerințe
severe privind igiena şi asepsia, recomandabil a fi amplasate departe de circulația
principală a spitalului, include:
a) blocul operator, serviciul ATI, blocul de nașteri, sterilizarea centralizată;
b) secţiile medicale cu paturi;

zona "murdară": este încadrată astfel întrucât constituie zona de interfaţă a

spitalului în relaţia cu serviciile tehnice şi de prestaţii ale localităţii, cu unităţile
furnizoare de materiale şi produse, cu diverse reţele edilitare. Această zonă cuprinde
compartimente strict separate de zonele cu cerinţe de asepsie, închise accesului
pacienţilor şi altor categorii de personal în afara celui propriu, amplasate uzual la
demisolul (parterul) clădirilor spitaliceşti, precum şi în construcţii anexe izolate, şi
include următoarele:
a) unele servicii tehnico-medicale (prosectură, farmacie);
b) zona gospodărească;
c) servicii tehnice;

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL

4
zona "neutră": este încadrată astfel întrucât reprezintă interfaţa spitalului, pe
componenta medicală, în relaţia cu pacienţii, aparţinătorii şi vizitatorii şi are
deschidere directă spre căile de circulaţie auto şi pietonale din zona publică a
incintei spitaliceşti. Compartimentele încadrate în această zonă se recomandă a fi
amplasate la parter sau mezanin şi includ:
a) serviciul de urgenţă;
b) secţia de spitalizare de o zi;
c) ambulatoriul spitalului;
d) serviciul de primire - internări şi externări;

zona "intermediară": zona laboratoarelor şi zona administraţiei sunt segregate

accesului pacienţilor sau aparţinătorilor, cu excepţia spaţiilor de relaţii (punctul de
recoltare şi, respectiv, secretariatul), şi se vor amplasa periferic faţă de zonele de
circulaţie principale ale acestor utilizatori. Zona include următoarele compartimente
şi servicii:
a) laboratoarele;
b) serviciul centralizat şi unităţile de explorări funcţionale;
c) serviciul centralizat şi unităţile de roentgendiagnostic;
d) administraţia şi serviciile anexe pentru personal.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL
5
  Circuitele funcţionale ale spitalului sunt acele circuite care
asigură o bună funcţionare a tuturor activităţilor ce se desfăşoară în
cadrul spitalului şi în acelaşi timp împiedică contaminarea mediului
extern, reducând la minimum posibilitatea de producere a infecţiilor.
 La nivelul spitalului avem definite următoarele circuite
funcţionale:
1. Circuitul bolnavului.
2. Circuitul personalului.
3. Circuitul vizitatorilor şi însoţitorilor.
4. Circuitul instrumentarului
5. Circuitul pentru distribuirea sângelui și produselor din sânge.
6. Circuitul blocurilor operatorii, sălilor de naștere și secției ATI
7. Circuitul alimentelor.
8. Circuitul lenjeriei.
9. Circuitul deșeurilor.
10.Circuitul FOCG

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 6

 In spital se pot intersecta maxim 3 circuite
 Acolo unde nu exista mai multe lifturi transportul
materialelor si al deseurilor se va face dupa un orar distinct
afisat la lift.
Produsele sterile nu trebuie sa se intersecteze cu cele
nesterile. Astfel dimineata intai urca instrumentarul steril, apoi
lenjeria sterila si apoi alimentele.
Abia dupa aceasta lifturile pot transporta lenjeria murdara,
instrumentele murdare si deseurile alimentare.
Dupa transportul materialelor murdare liftul se igienizeaza.
La fel si la prinz si seara.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 7

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 8
 Circuitul bolnavului include spatiile destinate serviciului de internare, de spitalizare si
externare, descriind în detaliu pașii pe care pacientul îi urmează de la internare până la
externare.
 Serviciul de internare cuprinde camerele de garda, UPU/CPU și spațiul necesar
prelucrării sanitare. Serviciul de prelucrare sanitara cuprinde: spațiul de dezechipare, baie,
garderoba pentru depozitarea echipamentului bolnavului.
 Echipamentul bolnavului se introduce în huse de protecție. Pacientului i se asigură o
stare de igienă individuală corespunzătoare (baie, deparazitare, etc.). Serviciul de prelucrare
sanitara este dotat cu material dezinfectant, după fiecare bolnav se face obligatoriu dezinfecția
cabinelor de baie.
 După aceasta pacientul ajunge în spațiul de spitalizare propriu-zis care cuprinde saloanele
cu paturi. Accesul bolnavului de la serviciul de internări se va face cu evitarea încrucișării cu
alte circuite contaminate (reziduuri, lenjerie murdară) pentru care exista program și lift
separate. Organizarea saloanelor respecta normele sanitare (spațiu/pat, luminozitate, instalații
sanitare). Sunt asigurate spatii pentru activitățile aferente îngrijirii bolnavului: sală de
tratamente și pansamente, oficiu alimentar, depozite de lenjerie curată, depozite pentru
materiale de întreținere, substanțe dezinfectante, materiale sanitare.
 Curățenia dezinsecția, deratizarea si dezinfecția spațiilor și aeromicroflorei se realizează
periodic și ori de câte ori este nevoie.
 Pacienții care se prezinta la internare cu boli infecțioase vor fi izolați până se transferă
la o secție/spital de boli infecțioase în izolatoarele adulți/copii. Dacă pe perioada internării într-
o secție la un pacient apare simptomatologia de boala infecțioasă, acesta va fi izolat în salonul
tampon din secție până se transferă la secția/spitalul de boli infecțioase.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 9
 Acest serviciu se organizează ca serviciu unic pe spital şi are rolul de a asigura:
 a)efectuarea formelor de internare;

 b)examinarea medicală şi trierea epidemiologică a bolnavilor pentru internare;

 c)prelucrarea sanitară a bolnavilor în funcţie de starea lor fizică; şi

 d)echiparea bolnavilor în îmbrăcămintea de spital.

 Amplasarea serviciului de primire-internare se face în legătură directă cu accesul principal
în spital, serviciul de urgenţă şi, după caz, serviciile de spitalizare de o zi, epurare renală,
chimioterapie, întreruperi de sarcină.
 Componentele funcţionale ale serviciului de primire-internare sunt:
 a)unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare;
 b)compartimentul de examinări medicale, care include cabinete de consultaţie specializate;
 c)unitatea de igienizare sanitară;
 d)unitatea de gestiune a hainelor şi efectelor de spital;

 e)unitatea de externare.
 Unitatea de întocmire a documentelor medicale de internare cuprinde în structură:
 a)spaţiul de aşteptare prevăzut cu grupuri sanitare, cu zone separate pentru pacienţi adulţi şi
pacienţi copii;
 b)2-3 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul (ghişee sau
tejghea cu boxe).

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 10

  pacienţii repartizaţi pe sexe în saloane separate
 pacientul în sala de operaţii, însoţit de dosarul său
 brăţări de identificare nou-născuţi şi copii mici - se verifica în secțiile
de neo-natologie și pediatrie.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 11

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 12
 Circuitul personalului este important în prevenirea infecțiilor nozocomiale, motiv pentru care este
necesara asigurarea de personal sanitar (mediu, auxiliar, de îngrijire), pe compartimente septice și
aseptice. Este interzis accesul personalului care nu face parte din echipă în anumite zone precum blocul
alimentar, stația de sterilizare, blocuri operatorii, săli de naștere, diferitele compartimente de terapie
intensivă.
 Intrarea personalului medico-sanitar în spital se face după ce și-au lăsat efectele personale la vestiare și
au îmbrăcat echipamentul de spital.
 Circuitul personalului implica si elementele fundamentale de igiena individuala și colectiva care constau
in: starea de sănătate, portul corect al echipamentului de protecție, igiena personala (în principal igiena
corectă a mâinilor)
 Pe lângă spălarea si dezinfecția mâinilor este obligatorie purtarea mânușilor sterile pentru fiecare
bolnav la tușeul rectal, aplicarea de catetere vezicale, tubaj gastric, alimentare prin gavaj, intubație.
Pentru intervențiile chirurgicale este obligatorie spălarea mâinilor cu apa sterila, dezinfecția mâinilor si
portul mânușilor sterile pentru fiecare bolnav in parte. La fel se procedează si la aplicarea de catetere
venoase si arteriale.
 Supravegherea stării de sănătate a personalului este obligatorie si permanenta constând în:

 efectuarea examenelor medicale la angajare si periodice

 personalul are obligativitatea declarării imediat medicului șef de secție a oricărei boli infecțioase

 triajul epidemiologic zilnic, la intrarea in serviciu

 izolarea in spitalul de boli infecțioase sau la domiciliu (după caz) a oricărui suspect sau bolnav de boala
transmisibila.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 13
 Portul echipamentului de protecție pe tot timpul prezenței in unitate a personalului
este obligatorie. De asemenea personalul sanitar trebuie să aibă unghiile tăiate scurt și
să nu poarte inele sau verighete în timpul serviciului.
 Spălarea mâinilor cu apa si săpun este obligatorie in următoarele situații:
 la intrarea in serviciu si la părăsirea locului de munca
 la intrarea si ieșirea din salon
 după folosirea toaletei, batistei, scoaterea măștilor folosite in saloane
 înainte de prepararea și administrarea alimentelor
 înainte de administrarea medicamentelor fiecărui bolnav
 după colectarea lenjeriei murdare
 înainte de examinarea nou-născutului, sugarului și altor bolnavi
 Spălarea si dezinfecția mâinilor este obligatorie:
 înainte si după recoltarea de produse biologice sau contactul cu diverse produse
biologice
 după manipularea bolnavilor septici
 înainte si după efectuarea oricărui tratament parentelar sau puncție, schimbarea de
pansamente, clisme, alte tratamente, etc.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 14

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 15
 Circuitul vizitatorilor si însoțitorilor este foarte important deoarece aceștia reprezintă într-un spital un
potențial epidemiologic crescut prin frecventa purtătorilor de germeni necunoscuți si prin echipamentul lor
care este contaminat.
 Vizitarea bolnavilor se va face numai in orele stabilite de conducerea spitalului.

 In situații epidemiologice deosebite, interdicția este generala pentru perioade bine determinate. In timpul
vizitei , vizitatorii vor purta un halat de protecție, primit de la garderoba amenajată în acest scop.
 Circuitul însoțitorilor este asemănător cu cel al bolnavilor. Circulația însoțitorilor in spital trebuie limitata
numai la necesitate.
 Accesul salariaţilor spitalului este permis numai pe la punctele de control-acces, care respectă circuitele
funcţionale ale spitalului, pe baza legitimaţiei de serviciu, a ecusonului sau a cardului de acces.
 (1)Accesul în spital al vizitatorilor este permis în intervalul orar 13,00-20,00, numai cu respectarea
următoarelor condiţii:
 a)accesul se face în baza documentului de identitate şi înscrierii în registrul special al vizitatorilor;

 b)accesul se permite numai persoanelor cu ţinută decentă;

 c)accesul se permite numai prin intrarea şi în locurile şi spaţiile special afectate vizitatorilor de managerul
spitalului;
 d)accesul se permite numai în grup de maximum 3 persoane pentru un pacient, iar restul aparţinătorilor vor
aştepta într-o zonă bine delimitată, dacă spaţiul spitalului o permite;
 e)pe toată perioada prezenţei în incinta spitalului, vizitatorii trebuie să poarte la vedere ecusonul care îi
atestă această
CIRCUITELE calitate. DIN SPITAL
FUNCTIONALE 16
 (2)Pentru urgenţele medico-chirurgicale ale pacienţilor, accesul acestora în spital este permanent.

 (1)Este interzis accesul persoanelor străine în spital în zonele cu risc: ATI, bloc operator, bloc naşteri, secţie
nou-născuţi, sterilizare centralizată, laboratoare, depozite de deşeuri medicale periculoase, staţie de oxigen,
precum şi în orice altă zonă stabilită de managerul spitalului.
 (2)Excepţie de la alin. (1) fac cazurile speciale aprobate de şefii de secţie şi vizate de managerul spitalului.

 (2)Autovehiculele serviciului de ambulanţă, autovehiculele personale sau alte vehicule care

transportă persoane care necesită îngrijiri de urgenţă ori persoane care nu se pot deplasa au
acces permanent în spital.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 17

• echipament de protecţie pentru vizitatori, disponibil la nivelul
fiecări secţii
• zonele care sunt interzise vizitatorilor sau în care pot fi vizitaţi
pacienţii cu respectarea unor reguli protecţie speciale (ex.
izolatoarele) sunt marcate

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 18

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 19
 Circuitul instrumentarului și a diferitelor materiale utilizate trebuie să
realizeze o separare între materialele sterile și cele utilizate pentru prevenirea
transmiterii infecțiilor nosocomiale și monitorizarea posibilelor focare.
 Instituția asigură calitatea sterilizării, prin verificare constantă a
diferitelor materiale şi substanțe sterilizate, prin etichetare şi ținerea
corespunzătoare a evidențelor specifice, prin asigurarea circuitelor (fără
intersectări). De asemenea personalul este instruit cu privire la utilizarea şi
întreținerea instrumentarului şi a echipamentelor cu folosință multiplă, ceea ce
însemnă evidențe scrise ale instructajelor pe acest subiect şi existența fișelor de
instruire a personalului.
 Pentru buna funcționare, în punctul de sterilizare (dacă este organizat la
nivelul spitalului) există sala aparatelor, dotată cu aparate de sterilizat automat,
tip autoclav. Dispozitivele medicale care nu suporta sterilizare la temperatura se
sterilizează chimic cu produse autorizate.
 Produsul utilizat pentru sterilizarea chimica are un protocol care trebuie
cunoscut de tot personalul medical ce lucrează cu aceste substanțe.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 20

  Orice utilizator este obligat sa țină evidența tuturor procedurilor de
sterilizare chimica sau termică în Registrul de sterilizare. Se
completează obligatoriu:
 produsul utilizat si concentrația de lucru (pentru sterilizarea chimică)
 data si ora preparării soluției de lucru sau a efectuării sterilizării termice
 ora începerii fiecărei proceduri de sterilizare
 temperatura și presiunea la care s-a efectuat sterilizarea
 lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedura
 ora terminării fiecărei proceduri de sterilizare
 numele si semnătura persoanei care a efectuat procedura
 se atașează diagrama ciclului de sterilizare
 rezultatele testelor biologice –se găsesc în caietul de autocontrol de la
SSCIN (Serviciul de securitatea și controlul infecțiilor nosocomiale).

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 21

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 22
 Acest tip de circuit se aplică numai spitalelor care se califică pentru prelevarea de sânge în
vederea autotransfuziei şi pentru transfuzare, respectiv, prelevarea de organe, ţesuturi şi celule
şi utilizarea acestor produse, după cum şi nivelul pentru care un spital poate utiliza procedee
de dializă: existenţa şi buna funcţionalitate a structurilor organizatorice şi profesionale
adecvate, existenţa şi aplicarea de protocoale în toate etapele, începând cu
 obţinerea consimţământului,
 prezervarea produselor recoltate şi verificarea echipamentelor pentru aceasta,
 consemnarea accidentelor şi existenţa fişelor pentru declarare şi prelevare,
 existenţa sistemelor de comunicare externă specifice,
 pregătirea profesională a personalului.

 Activităţile legate de prelevare, transfuzare şi grefare sunt supuse unor categorii de risc dintre
cele mai mari, inclusiv de natură etică.
 Conducerea instituţiei defineşte politica de securitate transfuzională. Acest criteriu este validat
prin evidenţierea existenţei autorizaţiei de funcţionare a unităţii/punctului de transfuzii, a
procedurilor şi circuitelor legate de activităţile pre- şi transfuzionale a sângelui sau produselor
din sânge, a activităţilor de întreţinere şi verificări ale echipamentelor unităţii/punctului,
procedurilor de gestionare a deşeurilor (biologice, ace şi instrumente înţepătoare etc) rezultate
din activitatea transfuzională, a modalităţii de înregistrare şi raportare a efectelor adverse şi a
accidentelor.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 23

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 24
 Sălile de operaţie, de naşteri şi serviciul ATI asigură continuitatea îngrijirilor. Continuitatea
îngrijirilor post-operatorii sau pentru pacienții în diferite grade comatoase depind în cea mai mare
măsură de facilitățile de monitorizare a pacientului existente la patul de terapie intensivă sau patul
pentru îngrijiri post-operatorii/post-cezariană (postpartum) şi personalul dedicat acestui tip de
îngrijiri. Astfel sunt evaluate condiţiile în care este organizat blocul operator şi sălile de naştere
(desigur, pentru spitalele unde acestea există), o atenție desebită fiind acordată capacității acestor
structuri de a face față diferitelor situaţii acute – întrerupere curent electric, defecţiuni ale
instalaţiilor şi echipamentelor specifice, accidente anestezice sau intraoperatorii, sisteme de
comunicare în afara blocului operator etc. De asemenea sunt evaluate măsurile existente la acest
nivel pentru păstrarea asepsiei şi a circuitelor şi filtrelor specifice.
 Instituţia asigură şi evaluează facilităţile necesare pentru îngrijirea pacienţilor din serviciul
ATI, însemnând asigurarea acestui tip de secţie cu circuit închis structura utilă, personalul necesar şi
aparatura pentru intervenţie în urgenţe (defibrilator, aparat pentru asistarea respiraţiei).
 Instituţia asigură sistemele de siguranţă pentru pacienţii aflaţi intraoperator, acestea însemnând
filtre de acces, circuite funcţionale, sisteme de filtrare aer, autonomie energetică pentru o perioadă
de timp.
 Circuitul blocului operator constituie o unitate complet separata de restul spațiului de spitalizare,
pentru a se evita contaminarea in interior.
 In blocul operator exista spațiu destinat pentru operațiile aseptice și spațiu pentru cele septice.
Sălile de operații sunt dotate cu sală de spălare chirurgicala si de îmbrăcare a echipamentului steril,
un spațiu de colectare si spălare a instrumentarului utilizat.
 Sălile de operație se curăță și se dezinfectează conform protocoalelor in vigoare. În cadrul
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 25
circuitului sunt descrise etapele accesului în blocul operator și în sala de operație
  Blocul operator
 Blocul operator grupează toate sălile de operaţii necesare diverselor specialităţi
(profiluri) medicale, în spitalele generale, profilurile medicale care utilizează blocul
operator sunt: chirurgia generală, ortopedia, traumatologia şi arşii, cardiologia,
gastroenterologia, urologia, obstetrica, ginecologia, oftalmologia, ORL, pediatria,
oncologia şi serviciul de urgenţă.
 În funcţie de numărul de paturi chirurgicale şi ţinând seama de specificul activităţilor
medicale, pentru unele secţii (compartimente) se pot prevedea săli de operaţii proprii în
afara blocului operator centralizat, cum este cazul pentru secţia de obstetrică-
ginecologie, secţia de oftalmologie, secţia de ORL, compartimentul de arşi, serviciul de
urgenţă.
 (1)Blocul operator poate fi sectorizat, chiar şi în spitalele de mărime mijlocie, prin
separarea în bloc septic şi bloc aseptic, cu tratare diferenţiată a sălilor de operaţie şi a
anexelor medicale în ceea ce priveşte măsurile de asepsie.
 Dispunerea spaţiilor şi organizarea circuitelor în interiorul blocului operator se vor face
pe principiul zonării după cerinţele de asepsie, trecerea făcându-se gradat dinspre
spaţiile "neutre" (condiţii igienico-sanitare obişnuite pentru sectorul sanitar), prin cele
"curate" (cu condiţionări igienice speciale), la cele aseptice:
 a)zona filtrelor de acces şi zona funcţiunilor anexe (protocol operator, secretariat, punct
de transfuzii, laborator pentru determinări de urgenţă etc.) fac parte din zona "neutră";
 b)zona "curată" cuprinde camera de pregătire preoperatorie a bolnavilor, camera de
trezire a bolnavilor, spaţiul de lucru al asistenţilor medicali, camera de odihnă pentru
medici, camera de gipsare etc.;
 c)zona aseptică cuprinde sala de operaţie şi spaţiul de spălare şi echipare sterilă a
echipei operatorii.
 NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor
din spital
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 26
 (1)Serviciul ATI centralizează toate cazurile medicale grave, care necesită
supraveghere continuă şi îngrijire intensivă 24 de ore din 24.
 (2)Asistenţa medicală se asigură de un personal înalt calificat, cu ajutorul unei
aparaturi medicale specializate (pentru compensarea şi monitorizarea funcţiilor
vitale ale organismului bolnavilor).
 Mărimea serviciului (numărul de paturi) variază în funcţie de capacitatea şi profilul
spitalului, astfel:
 a)serviciile ATI mici (sub 15 paturi), precum şi cele pentru spitalele de
specialitate se zonează în sector septic, respectiv în sector aseptic;
 b)serviciile ATI mari, în spitalele multiprofilate, se organizează pe sectoare
(unităţi) distincte, după profilul medical sau după gravitatea cazurilor, prevăzându-
se şi un compartiment amenajat corespunzător, destinat cazurilor septice.
 Pentru unele profiluri medicale, dacă particularităţile procedurilor medicale şi/sau
numărul de paturi aferent o justifică, se pot organiza compartimente de terapie
intensivă specializate, distincte de unitatea centrală, amplasate în secţiile medicale
respective (sunt vizate mai ales următoarele specialităţi: cardiologie şi boli
vasculare, pediatrie, arşi şi traumatologie, transplant de organe).
 Spaţiile componente ale serviciului ATI sunt următoarele:
 a)unităţile de îngrijire - saloane sau nuclee cu spaţii aferente pentru: postul de
supraveghere (directă şi/sau monitorizată), grupul de igienizare, depozite diverse;
 Circuitul interior al persoanelor este de tip închis pe considerente de asepsie, dar
şi pentru izolare faţă de perturbări externe (agitaţie, zgomot, vizite inoportune).
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 27
 În blocul de naşteri se efectuează centralizat activitatea de asistenţă medicală
calificată a parturientelor pe parcursul naşterii.
 În principiu, un bloc de naşteri este constituit din următoarele componente
spaţiofuncţionale:
 a)compartiment de primire şi prelucrare sanitară specifică (dacă activităţile
nu au fost preluate de serviciul de primire-internare descris la art. 29);
 b)unităţi pentru naştere (o suită de spaţii pentru triada de activităţi specifice:
travaliu, expulzie, postpartum);
 c)eventual sală de operaţie, descrisă la art. 56 şi 59;
 d)cameră de resuscitare a nou-născutului;
 e)spaţii de lucru pentru personal (cabinet pentru medici, cameră de lucru
pentru moaşe, boxe pentru depozitarea instrumentarului şi materialelor
sterile);
 f)spaţii gospodăreşti (mic oficiu alimentar, boxe pentru depozitarea lenjeriei
şi efectelor, spaţiu de colectare-evacuare a rufelor murdare şi deşeurilor);
 g)filtru de acces şi dotări sanitare aferente (vestiar personal cu grup sanitar
şi duş, compartimentat pe sexe, grup sanitar pentru paciente).
 Blocul de naşteri va avea un circuit închis, controlat prin filtre de acces.
 (1)Blocul de naşteri va fi compartimentat în sector septic şi aseptic

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 28

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 29
 Acest circuit urmăreşte măsura în care normele de igienă şi calitate a alimentaţiei sunt respectate
(pentru nou-născuţi, pacienţii copii şi tineri, pacienţii adulţi şi taraţi), pornind de la condiţiile de
păstrare a alimentelor, tratamentul veselei şi a echipamentelor bucătăriei şi biberoneriei, până la
respectarea circuitelor şi verificarea periodică a stării de sănătate a personalului. Accentul pentru acest
circuit este datorat riscului crescut al toxiinfecţiilor alimentare în mediul spitalicesc, acestea
constituind una dintre cauzele frecvente ale complicaţiilor şi spitalizărilor prelungite, precum şi motiv
de insatisfacţie majoră pentru pacienţi.

 Bucătăria instituţiei respectă regulile de igienă şi calitate, criteriu care verifică, în principal,
modalităţile de depozitare a alimentelor şi hranei, circuitul acestora de la recepţie până la eliberarea
pentru consum, la nivelul bucătăriei, echipament de protecţia adecvat pentru personalul din blocul
alimentar, întreţinerea veselei şi a spaţiilor, periodicitatea controalelor interne.

 Instituţia se preocupă de igiena alimentaţiei nou-născuţilor, în sensul instituirii unor spaţii,

reglementări şi circuite specifice şi separate de cele ale blocului alimentar pentru adulţi.

 Circuitul alimentelor include blocul alimentar, modul de distribuție si transport al mâncării preparate,
oficiile alimentare de pe secții, servirea mesei la bolnavi. În cazul în care spitalul deține un contract de
catering contractul trebuie să prevadă ca organizația să fie certificată ISO și să respecte principiile
HACCP (Hazard Analysis Critical Control Point – Analiza pericolului Punct critic de control) Aceste
principii au fost promulgate de UE si permit evaluarea riscurilor, analiza frecvenței şi gravității
acestora (evaluarea riscurilor alimentare), şi implementarea de măsuri preventive pentru controlul
CIRCUITELE
acestora, FUNCTIONALE
pentru DINproduse
a asigura SPITAL alimentare sigure. 30
 Blocul alimentar cuprinde:

 spațiul de preparare al alimentelor,

 camerele frigorifice,

 depozitele de alimente.

 Alimentele sunt pregătite pentru o singura masa si distribuite imediat după prepararea lor,
interzicând-se păstrarea lor de la o masa la alta. Se păstrează timp de 36 de ore la frigider,
probe din fiecare aliment distribuit.

In blocul alimentar exista frigider separat pentru probe, lactate, carne, ouă. Fiecare frigider
este dotat cu termometru și grafic de temperatura.

 Transportul mâncării preparate de la blocul alimentar la oficiile din secții se face în

recipiente emailate închise prin intermediul ascensoarelor comune sau direct cu ascensoare
de alimente.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 31

În cadrul blocului alimentar se elaborează următoarele documente:

 lista de meniuri săptămânale;

 lista zilnica de alimentație;

 lista de regimuri alimentare-dietetice;

 bon de predare-transfer-restituire.

 programul de repartizare zilnică a hranei bolnavilor pe secții

Asistenta dieteticiană va supraveghea zilnic starea de sănătate și de igienă individuală a

personalului din blocul alimentar.

 Ea va investiga activ toți lucrătorii înainte de a începe munca și, dacă aceștia
prezintă semne de boală, îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrător din blocul
alimentar va raporta asistentei dieteticiene apariția în timpul lucrului a unor semne de boală
care pot pune în pericol starea de sănătate a consumatorilor.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 32

 Prepararea alimentelor se face centralizat pentru pacienţii şi însoţitorii internaţi, precum şi pentru personalul care
serveşte masa la spital, bucătăria dimensionându-se în funcţie de numărul de porţii. În cadrul blocului alimentar se vor
amenaja următoarele sectoare:

 a)recepţia şi depozitarea produselor alimentare neprelucrate;

 b)spaţii pentru prelucrări primare;

 c)spaţii pentru prelucrări finale;

 d)spaţiu pentru depozitarea alimentelor pentru o zi (depozit de zi);

 e)oficiu de distribuţie;

 f)control dietetic;

 g)anexe pentru personal.

 (1)Bucătăria are circuit închis, cu acces direct din exterior pentru aprovizionare şi evacuarea deşeurilor menajere.

 (2)Interfaţa spre spital o constituie oficiul de distribuţie în care are acces personalul de îngrijire din secţiile medicale,
precum şi cel de deservire al cantinei (restaurantului cu autoservire).

 Condiţiile de recepţie şi depozitare, prelucrare şi preparare a alimentelor, modul de organizare a circuitelor bucătăriei şi
măsurile de protecţie igienico-sanitare sunt cele prevăzute în normele şi prescripţiile referitoare la unităţile de alimentaţie
publică. Spaţiile pentru depozitarea produselor alimentare neprelucrate se vor dimensiona în funcţie de stocul necesar
pentru fiecare categorie, ţinându-se seama că la unele produse de bază se face aprovizionarea pentru durate de timp mai
lungi, cu scopul de a avea asigurat stocul de rezervă pentru cazuri de dificultăţi de aprovizionare sau dezastre.

 Camerele pentru prelucrări primare:

 a)vor fi în număr de minimum două, recomandabil trei (separat pentru legume, carne, peşte, păsări);

 b)se vor conecta direct cu spaţiile bucătăriei propriu-zise sau prin intermediul unui coridor intern "curat", neinterferat de
circuitele de aprovizionare "murdare".
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 33
 (1)Modul de amenajare a oficiului de distribuţie a mâncării depinde de sistemul adoptat pentru livrarea
acestora la secţiile de spitalizare, astfel:
 a)livrarea alimentelor preparate se face pentru întreaga cantitate necesară unei secţii (în recipiente
mari); în acest caz încălzirea şi porţionarea mâncării se fac în oficiile alimentare ale secţiilor şi tot aici se
spală şi se păstrează vesela pentru pacienţi şi carturile (cărucioarele) de transport. Oficiile alimentare se
vor dimensiona şi se vor echipa corespunzător acestor activităţi;
 b)din blocul alimentar, alimentele preparate se livrează gata porţionate pentru fiecare pacient, situaţie
în care oficiul de distribuţie (sau bucătăria) va fi dotat cu o linie specială de porţionare şi catering. În
acest caz, adiacent oficiului de distribuţie se vor prevedea spaţii, echipate cu linii mecanizate, pentru
spălarea veselei întregului spital şi igienizarea carturilor; carturile pentru transportul mâncării
porţionate vor fi izolate termic; oficiile alimentare din secţii se vor dimensiona minimal.
 Se recomandă ca hrana bolnavilor să fie servită la aproximativ 30 de minute de la preparare. În caz
contrar, ele trebuie menţinute la o temperatură mai mare de 60°C sau la maximum 8°C. Alimentele
preparate în afara blocului alimentar vor fi transportate la rece şi încălzite la minimum 60°C înainte de a
fi servite bolnavilor.
 (2)Este interzisă păstrarea alimentelor preparate de la o masă la alta.
 Dacă se adoptă sistemul de livrare pe partide, transportul alimentelor preparate de la oficiul blocului
alimentar la oficiile alimentare ale secţiilor de spitalizare se poate face fie în cărucioare închise prin
intermediul ascensoarelor comune, fie direct cu ascensoare de alimente (tip monte-charge), dacă
oficiile secţiilor se află pe aceeaşi verticală cu oficiul central de distribuţie.
 (1)Pentru stabilirea meniurilor şi controlul dietelor, în apropierea bucătăriei şi a oficiului de distribuţie
se vor plasa laboratorul de dietetică, prevăzut cu un frigider pentru probe alimentare, şi biroul
dieteticianului.
 (2)Personalul bucătăriilor sau oficiilor va fi supus controlului medical la angajare şi controalelor
medicale periodice. Periodicitatea controalelor şi tipurile de examene care trebuie efectuate vor fi
realizate conform normelor în vigoare.
 (3)Asistenta dieteticiană va supraveghea zilnic starea de sănătate şi de igienă individuală a personalului
din blocul alimentar. Ea va investiga activ toţi lucrătorii înainte de a începe munca şi, dacă aceştia
prezintă semne de boală, îi va trimite la medic. De asemenea, orice lucrător din blocul alimentar va
raporta asistentei dieteticiene apariţia în timpul lucrului a unor semne de boală care pot pune în pericol
starea de sănătate a consumatorilor.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 34
  Anexele pentru personalul blocului alimentar vor cuprinde următoarele
amenajări:
 a)vestiar cu grup sanitar şi duş, separate pe sexe, amplasate lângă
accesul personalului;
 b)sală de mese, amplasată în relaţie cu oficiul de distribuţie.
 Blocul alimentar va fi dotat cu recipiente necesare pentru colectarea,
depozitarea şi îndepărtarea reziduurilor menajere conform normelor.
 (1)Blocul alimentar se va amplasa în aşa fel încât legăturile acestuia cu
secţiile de spitalizare sau cu cantina personalului să nu traverseze alte
zone gospodăreşti pentru care cerinţele de igienă sunt mai puţin severe.
 (2)Blocul alimentar se poate amplasa fie în clădirea principală a
spitalului (la parter sau demisol), cu luarea măsurilor corespunzătoare
privind protecţia spaţiilor spitaliceşti faţă de degajările de abur şi
mirosuri (ventilaţie, sas-ecluză la accesul în spital), fie într-o clădire
separată, caz în care legătura cu spitalul se va asigura printr-un coridor
închis

 NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a

compartimentelor şi serviciilor din spital

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 35

 Caracteristicile unui standard minim de calitate:
 a)exprimă un nivel minim;
 b)asigură o abordare unitară a serviciilor pentru diferite categorii de beneficiari;
 c)necesită ataşarea unor indicatori de monitorizare şi evaluare;
 d)trebuie să fie formulat clar, concis;
 e)să fie măsurabil.
 Formularea standardului minim de calitate
 În definirea unui standard minim de calitate este necesar să fie cuprinse răspunsurile la
următoarele întrebări: Cui i se adresează serviciul? Cum se face furnizarea serviciului? Când?
Unde?...
 În formularea standardului minim de calitate trebuie să se regăsească cerinţa clar exprimată,
rezultatele şi indicatorii de evaluare şi monitorizare.
 Pentru fiecare standard în parte se va elabora un set de indicatori în vederea respectării
acestuia
 Cerinţe tehnice şi sanitare
 Procedurile pentru asigurarea calităţii sunt stabilite pentru a garanta îndeplinirea nevoilor,
cerinţelor şi aşteptărilor.
 Procedurile au ca punct de plecare standardele minime de calitate şi includ proceduri de
monitorizare, evaluare, precum şi activităţi de follow-up care pot duce la ajustări, acolo unde
este necesar.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 36
 Externalizarea Bucatariei si spalatoriei
• Existenta unui dietetician
• Autorizatie de catering pentru spital, de spalatorie pentru
spital cu asigurarea circuitelor septic si aseptic
• Bucataria , spalatoria trebuie sa fie autorizata pe ASF spital
Externalizarea serviciilor de paza
• Trebuie sa aiba plan de obiectiv cu numarul de posturi fixe
• Arhiva trebuie sa fie securizata cu gratii la usa si la geamuri
daca este cazul si camere de luat vederi cu vedere la usa

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 37

 Art. 655
 Unităţile sanitare publice sau private, în calitate de furnizori de servicii medicale, răspund
civil, potrivit dreptului comun, pentru prejudiciile produse în activitatea de prevenţie,
diagnostic sau tratament ca urmare a:
• subcontractarea de servicii medicale sau nemedicale de la furnizori fără asigurare de
răspundere civilă în domeniul medical
 Art. 658
 Prevederile art. 657 se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de servicii medicale sau
nemedicale, subcontractate de către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de
servicii medicale, în cazul prejudiciilor aduse pacienţilor în mod direct sau indirect, ca
urmare a serviciilor prestate.
 Art. 659
 Furnizorii de utilităţi către unităţile sanitare publice sau private furnizoare de servicii
medicale răspund civil pentru prejudiciile cauzate pacienţilor, generate de furnizarea
necorespunzătoare a utilităţilor.

• Legea95/2006 republicata

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 38

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 39
 (1)Laboratorul de analize medicale trebuie să fie astfel structurat şi dotat încât să
prevină riscul contaminării accidentale şi să poată funcţiona în mod fluent.
 (2)Principiile care stau la baza îndeplinirii acestui obiectiv sunt următoarele:
 a)construirea laboratorului pe principiul plan fără întoarcere: fluxul activităţii
laboratorului să fie unidirecţional, sectorul de lucru cu pacienţii să fie complet separat
de sectoarele de lucru ale laboratorului;
 b)realizarea secvenţială a procedurilor, cu luarea măsurilor de precauţie adecvate
pentru integritatea probelor;
 c)separarea activităţilor în timp sau în spaţiu;
 d)probele de sânge care părăsesc spaţiul aferent activităţii de recoltare trebuie să
parcurgă un circuit diferit de cel al celorlalte produse recoltate. În caz contrar
transportul probelor trebuie să se realizeze în mod obligatoriu în recipiente închise
ermetic (vacutainere), aflate în cutii de transport adecvate, sau după un program care
să permită separarea timpilor de transport.
 (3)În laboratorul de analize medicale care are în structura sa compartiment destinat
diagnosticului tuberculozei sau al micobacteriozelor, circuitele funcţionale ale acestuia
trebuie să fie strict separate de celelalte circuite ale altor compartimente din structură.
 (4)În laboratorul de anatomie patologică care are în structura sa compartiment de
prosectură, accesul şi ieşirea din acest compartiment trebuie să fie separate de restul
laboratorului, cu respectarea principiului "drum fără întoarcere".

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 40

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 41
 Circuitul lenjeriei privește asupra proceselor şi tratamentelor rutiniere şi speciale care au loc la nivelul spălătoriei şi în
legătură cu lenjeria şi efectele pacienților, ale vizitatorilor şi pentru personalul propriu. Acesta include spălătoria, transportul
lenjeriei curate si depozitarea acesteia în secție, colectarea lenjeriei murdare și transportul ei la spălătorie.

 Structura circuitului lenjeriei şi textilelor permite minimizarea riscului de contaminare a mediului, urmărește evidențierea
detaliată a procesului de spălare, respectiv circuite şi trasee ale rufelor, fluxuri şi şarje, codificate prin culori. Trebuie
evidențiate circuite separate pe tipuri de lenjerie: adulți /copii, septic / aseptic, curat – murdar.

 Circuitul include evaluarea calității tratamentului lenjeriei şi efectelor prin evidențierea existenței de protocoale şi proceduri
pentru tratamentul lenjeriei şi efectelor, inclusiv existența controlului asupra costurilor cu această activitate.

 Transportul lenjeriei se realizează numai cu liftul destinat transportului de lenjerie sau numai conform programului stabilit
pentru fiecare secție si compartiment cu curățarea și dezinfectarea cu soluții dezinfectante atât a căruciorului cât și a liftului.

 Lenjeria va fi sortată pe coduri de culoare respectiv: galben- lenjerie murdara, lenjerie contaminate cu materii organice
(sânge, alte secreții, materii organice); negru/ alb- lenjeria curata.

 Lenjeria provenita de la pacienții cu diverse afecțiuni infecto-contagioase se colectează separat, se inscripționează si se

anunță spălătoria.

 Se interzice numărarea si sortarea lenjeriei murdare in saloane, pe culoar sau alte puncte ale secției. Obligatoriu se folosesc
mânuși și masca pentru colectarea lenjeriei.

 Depozitarea lenjeriei curate se face în spații special amenajate, care vor fi periodic curățate și dezinfectate.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 42

 Periodic se face controlul microbiologic al lenjeriei de către SPCIN.
  Spălătoria
 De regulă, spălătoria se organizează ca un serviciu unic pe spital pentru
următoarele activităţi: primire, dezinfecţie, spălare, călcare, reparare,
depozitare rufe. La organizarea spaţial-funcţională a spălătoriei se vor
respecta următoarele cerinţe:
 a)separarea obligatorie a circuitelor de rufe murdare şi rufe curate;
 b)separarea şarjelor de rufe pe categorii de provenienţă;
 c)diferenţierea, pe întregul flux tehnologic, a liniilor de utilaje pentru
rufele pacienţilor copii faţă de cele pentru rufele pacienţilor adulţi.
 (1)Pentru secţiile de boli transmisibile şi TBC, în spălătorie se va
organiza, obligatoriu, un circuit complet distinct de al celorlalte secţii ale
spitalului, cu compartimentarea corespunzătoare a spaţiilor pe întregul
traseu de procesare a rufelor.
 (2)În cazul în care secţia de boli transmisibile este plasată în pavilion
separat, se va organiza o spălătorie proprie în cadrul pavilionului.

 NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor

din spital

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 43

 (1)Organizarea spaţiilor se face în flux continuu, după cum urmează:
 a)camera pentru primirea şi trierea rufelor murdare (în care rufele murdare, ambalate în saci,
sunt aduse de personalul secţiilor şi predate spălătoriei);
 b)spaţiu pentru dezinfecţia rufelor, amenajat cu căzi de baie pentru înmuiere în dezinfectant,
în număr suficient pentru a se putea separa rufele provenind de la diversele secţii.
Dezinfecţia se poate face şi direct în utilajul mecanizat de spălare, numai dacă acest utilaj
are un program special de dezinfecţie, corespunzător cerinţelor de igienă pentru spitale;
 c)spălătoria propriu-zisă, în care se amplasează utilajele mecanizate pentru spălare şi
stoarcere prin centrifugare;
 d)spaţii pentru uscătorie şi călcătorie (sală comună sau compartimentată pentru cele două
operaţii, separată însă de sala spălătoriei pentru a se asigura menţinerea condiţiilor de
igienă); uscarea şi călcarea rufelor se fac mecanizat sau manual;
 e)încăpere pentru repararea rufelor, amplasată între călcătorie şi depozitul de rufe curate;
 f)depozit de rufe curate, în care se face şi sortarea, respectiv ambalarea rufelor pentru secţiile
şi serviciile de destinaţie;
 g)camera de eliberare a rufelor curate, în care are acces personalul din secţiile medicale.

 Circuitul interior al spălătoriei nu va fi traversat de alte circuite ale spitalului. Modul de amplasare a utilajelor şi
instalaţiilor aferente va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru întreţinere uşoară şi rapidă (reparaţii, curăţare).

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 44


procedură privind circuitul lenjeriei,
implementată .
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL
se verifică (1)depozitarea lenjeriei curate pe
secţii/departamente – spaţii de depozitare, (2)schimbarea
lenjeriei – când, periodicitate, de către cine, (3)colectarea
şi sortarea lenjeriei utilizate – în ce mod, unde se
sortează, în ce se colectează, unde se depozitează,
(4)transportul la spălătorie – cum, când, cu ce, pe unde,
(5)spălătoria – circuite separate (curat-murdar), recepţia
lenjeriei, programul de spălare în funcţie de tipul
lenjeriei, riscul infecţios (spălarea, sterilizarea, uscarea şi
călcarea respectă normele de tratament termic pentru
lenjeria utilizată mai ales în sectoarele aseptice),
(6)depozitarea lenjeriei curate până la transportul pe
secţii/departamente, (7)recepţia şi transportul pe
secţii/departamente
45
Materialele medicale se depozitează separat de materialele
nemedicale.
Materialele sterile se depozitează separat de cele nesterile.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 46

 se verifică (1)circuitele să fie distincte (1.1) sau
există circuite şi mijloace de
(1.2)orar şi atunci să fie măsuri adecvate de
transport, cu destinaţii specifice,
igienizare post transport pe respectivul circuit
adecvate din toate punctele de
comun; (2)să existe mijloace de transport, cu
vedere şi în număr suficient
destinaţii specifice, adecvate din toate punctele
pentru orice situaţie (alimente,
de vedere şi în număr suficient pentru orice
lenjerie, materiale sanitare,
situaţie (alimente, lenjerie, materiale sanitare,
persoane etc.) .
persoane etc.)

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 47

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 48
 Datele pacienţilor cuprind elementele de identificare şi înregistrările medicale.
 Aceste date se găsesc stocate în forma clasică, pe suport de hârtie, şi în forma electronică. Gestiunea datelor
pacientului constă în securizarea acestora şi asigurarea uşurinţei accesului în scop medical, la acestea.
 Indiferent de forma de colectare şi stocare a informaţiilor şi datelor despre pacienţi, pe suport fizic şi
electronic, buna gestionare va aduce după sine, informarea promptă privind datele medicale şi evoluţia
pacientului internat în spital, respectiv, cele ale pacientului externat sau transferat şi reinternat. Datele şi
înregistrările pacientului trebuie să îl urmeze la orice episod de spitalizare și să fie disponible pentru echipa
medicală care se ocupă de îngrijirea şi tratarea lui.
 Gestiunea consecventă a datelor pacienţilor creează premizele pentru managementul pacientului (diagnostic
şi îngrijiri) şi eficientizarea activităţii medicale. Colectarea, stocarea şi accesarea acestor date trebuie să
respecte, indiferent de circumstanţe, reglementările privind păstrarea confidenţialităţii şi a anonimatului
fiecărui pacient.
 Circuitul FOCG trebuie să ilustreze balansul între accesul direct în interes medical la dosarul pacientului şi
protejarea acestuia împotriva utilizărilor nejustificate sau ilegale.

 Circuitul FOCG va descrie

 inițierea FOCG,
 completarea acesteia la diferite nivele structuri ale spitalului (birou de internări, secție, laboratoare, etc.),
 accesul la FOCG a diferitelor categorii de personal și a pacienților sau altor persoane,
 transmiterea acesteia la echipa medicală multidisciplinară sau la consulturi de specialitate,
 arhivarea, depozitarea,
 securizarea electronică.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 49

 Circuitul FOCG
cine contrasemnat/supra
unde se completeaza cine completeaza
semneaza/parafeaza parafat observatii
birou de
internare/camera de initiere capul de foaie, cu ora internarii registrator/asistenta
garda/CPU/UPU
FOCG la toate rubricile privind datele medicul curant medicul curant semnatura
insotitor,
medicale plus semnarea
asistenta/inf
irmiera consimtamantului informat semnatura si parafa si parafa
medicul curant medicul curant semnatura seful de sectie
medicamente cu regim special
semnatura si parafa si parafa semnatura si parafa
investigatii de inalta medicul curant medicul curant semnatura seful de sectie
performanta semnatura si parafa si parafa semnatura si parafa
anexele medicul de sa contina in clar numele
buletine de analiza laborator/rx, si datele de identificare
investig... pacient
foaia de temperatura si
pe sectie asistenta
diureza
recomandari consult
medicul curent
interdisciplinar
rezultat consult medicul de alta
intrerdisciplinar specialitate solicitat
in cazul interventiei
fisa de consult preanestezic anestezist
FOCG chirurgicale
medicul curant
bilet de externare
semnatura si parafa
externare medicul curant
scrisoare medicala
semnatura si parafa
decontul pacientului
preluarea foii la externare sta 1 an pe sectie
arhivare
arhiva arhivarul

Cu acordul pacientului
Cine are acces la FOCG
 Apartinatorii
 Pacientul
 Medicul curant/medic sef
In alte cazuri doar cu hotărâre
 Echipa multidisciplinara
judecătorească
 Asistentele
CIRCUITELE de salonDIN SPITAL
FUNCTIONALE 50
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 51
 Farmacia de circuit închis
 Farmacia de circuit închis asigură asistenţa cu medicamente de uz uman pentru bolnavii internaţi în spitale şi în alte
instituţii cu reţea sanitară proprie, precum şi pentru ambulatoriu în cadrul programelor naţionale de sănătate, conform
legislaţiei în vigoare
 Farmacia de circuit închis se organizează ca secţie în structura organizatorică a unităţilor sanitare sau în altă formă
prevăzută de structura instituţiei sau asociaţiei care o deţine.
 Localul farmaciei de circuit închis va fi amplasat în spaţii adecvate, evitându-se situarea lui în vecinătatea secţiilor care
pot contamina sau influenţa negativ calitatea medicamentelor.
 Farmaciile trebuie să deţină următoarele documente:

 a)documente care să ateste provenienţa şi calitatea medicamentelor şi substanţelor farmaceutice, precum şi a

celorlalte produse pe care le deţin;
 b)documente de evidenţă a formulelor magistrale şi oficinale: registru de copiere a reţetelor şi registru de formule
oficinale;
 c)documente care să ateste, în conformitate cu reglementările în vigoare, evidenţa medicamentelor stupefiante şi
psihotrope.

 Farmacia are, în principal, următoarele atribuţii:

 1.recepţia produselor farmaceutice şi a materialelor sanitare pe baza
documentelor de primire;
 2.participarea la întocmirea necesarului privind aprovizionarea cu
medicamente, depozitarea şi păstrarea lor în condiţii corespunzătoare;
 3.verificarea termenului de valabilitate a medicamentelor şi substanţelor
farmaceutice;
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 52
  Farmacia va cuprinde următoarele încăperi:

 a)o încăpere destinată primirii şi eliberării condicilor de prescriere a medicamentelor şi

materialelor sanitare, venite din secţiile spitalului;
 b)oficină - încăpere destinată pregătirii condicilor de prescripţii medicale;

 c)receptură - încăpere destinată preparării reţetelor magistrale;

 d)laborator - încăpere destinată preparării medicamentelor oficinale;

 e)depozit de medicamente - care cuprinde o cameră de recepţie a medicamentelor şi una sau

mai multe încăperi destinate depozitării medicamentelor şi a altor produse de uz uman;
 f)boxă pentru instalarea distilatorului;

 g)spălător;

 h)biroul farmacistului-şef;

 i)grup social compus din vestiar, duş, spălător, toaletă.

 (1)Primirea medicamentelor se face în camera de recepţie, urmată de depozitarea lor în

spaţiile destinate acestui scop.
 (2)Accesul se asigură direct din exterior şi se prevede cu rampă de descărcare.

 Spaţiul pentru primirea şi eliberarea condicilor de prescripţii medicale este interfaţa farmaciei
cu spitalul, locul unde accede personalul din spital pentru a prezenta condicile cu reţete
medicale prescrise şi de unde se eliberează medicamentele şi celelalte produse. Restul
farmaciei este accesibil numai personalului propriu (circuit închis).
 NORMA din 26 iulie 2006 privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din
spital

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 53

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 54
 Colectarea deşeurilor medicale la locul de producere
 Art. 12
 (1)Colectarea separată a deşeurilor este prima etapă în gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi
medicale.
 (2)Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia colectării separate a deşeurilor rezultate din activităţile
medicale, în funcţie de tipul şi natura deşeului, cu scopul de a facilita tratarea/eliminarea specifică fiecărui
deşeu.
 (3)Producătorii de deşeuri medicale au obligaţia să nu amestece diferite tipuri de deşeuri periculoase şi nici
deşeuri periculoase cu deşeuri nepericuloase. în situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor,
întreaga cantitate de deşeuri în care au fost amestecate deşeuri periculoase se tratează ca deşeuri periculoase.
 CAPITOLUL VI: Ambalarea deşeurilor medicale
 Art. 13
 Recipientul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din
activităţi medicale este de unică folosinţă şi se elimină odată cu conţinutul.
 Art. 14
 Codurile de culori ale recipientelor în care se colectează deşeurile medicale sunt:
 a)galben - pentru deşeurile medicale periculoase, astfel cum sunt definite la art. 7 şi clasificate la art. 8;
 b)negru - pentru deşeurile nepericuloase, astfel cum sunt definite la art. 7.
 Art. 15
 Pentru deşeurile infecţioase se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile periculoase
clasificate la art. 7 prin codurile 18 01 06* - chimicale constând din sau conţinând substanţe periculoase se
folosesc pictogramele aferente proprietăţilor periculoase ale acestora, conform anexei nr. 4 la Legea nr.
211/2011, cu modificările ulterioare, respectiv: "Inflamabil", "Coroziv", "Toxic" etc.
CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 55
 Art. 22
 (1)Deşeurile anatomo-patologice încadrate la codul 18 01 02 (18 01
03*) destinate incinerării sunt colectate în mod obligatoriu în cutii
din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilenă care
trebuie să prezinte siguranţă la închidere sau în cutii confecţionate
din material plastic rigid cu capac ce prezintă etanşeitate la
închidere, având marcaj galben, special destinate acestei categorii
de deşeuri, şi sunt eliminate prin incinerare

 Art. 24
 (1)Deşeurile periculoase chimice rezultate din unităţile sanitare
identificate prin codul 18 01 06* se colectează în recipiente
speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Coroziv",
"Toxic" etc.) şi se tratează conform prevederilor legale privind
deşeurile periculoase.

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 56

 Art. 36
 Transportul deşeurilor medicale periculoase în incinta unităţii în care au fost
produse se face pe un circuit separat de cel al pacienţilor şi vizitatorilor.
Deşeurile medicale periculoase sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare
speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Atât autovehiculele, cât şi
cărucioarele şi containerele mobile se curăţă şi se dezinfectează după fiecare
utilizare în locul unde are loc descărcarea, utilizând produse biocide autorizate,
fapt demonstrat de un document scris.
 Art. 38
 (1)Deşeurile medicale periculoase şi nepericuloase se predau, pe bază de
contract, unor operatori economici autorizaţi conform legislaţiei specifice în
vigoare.
 (2)Transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează pe bază de
contract cu operatori economici autorizaţi pentru desfăşurarea acestei activităţi.
 (3)Producătorii de deşeuri periculoase au obligaţia să elaboreze, în condiţiile
legii, planuri de intervenţie pentru situaţii deosebite şi să asigure condiţiile de
aplicare a acestora.
 Art. 39
 În situaţia în care o unitate sanitară este formată din mai multe clădiri situate în
locaţii diferite, transportul deşeurilor medicale periculoase se realizează prin
intermediul operatorului economic contractat de unitatea sanitară respectivă.
 NORME TEHNICE din 3 decembrie 2012 privind gestionarea deşeurilor
rezultate din activităţi medicale

CIRCUITELE FUNCTIONALE DIN SPITAL 57