Sunteți pe pagina 1din 17

E-SERVICES

GUVERNAREA ELECTRONICA
Interactiunea dintre guvern, parlament și alte instituții publice cu cetațenii prin intermediul
mijloacelor electronice. Sensul implementarii guvernarii electronice este de sus în jos( de la stat
la cetatean).
DEOSEBIRE ÎNTRE GUVERNANȚĂ ȘI GUVERNARE
Guvernanţa înseamnă unirea forţelor a mai multor actori (ţări, instituţii publice etc.) în vederea
guvernării unei părţi a lumii, sau chiar a lumii ca pe un întreg.
Guvernarea este exerciţiul operaţional prin care se realizează guvernanţa. Guvernarea este
exercitarea autorităţii economice, politice şi administrative în gestionarea afacerilor unei ţări la
toate nivelurile.
Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului public prin digitalizare şi
noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop final este creşterea gradului de
participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului administrativ.
COMPONENTELE E-GOVERNMENT

SERVICII ELECTRONICE
Serviciul public on-line reprezintă transpunerea serviciului public tradiţional în mediul virtual.
CARACTERISTICILE GENERALE ALE e-SERVICES
 Acces facil, prietenos, permanent
 Comunicare directă
 Actualitate și consistență a informațiilor
CARACTERISTICI GENERALE ALE SERVICIILOR PUBLICE
 Intangibilitatea - imaterialitatea serviciul - nu poate fi văzut, simţit, nu este palbabil
 Inseparabilitatea - serviciile sunt mai întâi vândute, ulterior produse şi consumate
 Variabilitatea – dată de influenţa personalului asupra calităţii serviciilor furnazate, în
consecinţă imposibilitatea repetării identice a prestaţiei aceluiaşi serviciu
 Perisabilitatea - caracterisitica serviciilor de a nu putea fi stocate pentru o vânzare sau
utilizare ulterioară.
AVANTAJELE SERVICIILOR ELECTRONICE
 Reducerea cheltuielilor publice;
 Combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;
 Creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor
publice;
 Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice;
 Reducerea şi eficientizarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţeanul
sau agentul economic;
 Promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice
DEZAVANTAJE
 Inegalităţi de şanse pentru anumite categorii sociale vulnerabile;
 Riscul pentru securitate şi confidenţialitate, parcurgând drumul de la expeditor la
destinatar, trec prin unul sau mai multe noduri de reţea în care există posibilitatea
apariţiei unui acces neautorizat;
 Feed-back greoi.
ELEMENTE STANDARD ALE E-SERVICES
 Data Center
 Gateway national
 Portal
 Arhitectura de tip Front Office – Back Office
 Identitatea electronică
 Case Management
E-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN(www.capgemini.com)
INDICATORI
 Sofisticare online 75%
 Disponibilitate intregrală online 50%
NIVELURILE INFORMATIZĂRII
 Informarea (0%- 25%)
 Interacţiunea unidirecţională (25%-50%)
 Interacţiunea bidirecţională (50%-75%)
 Gestiunea complet electronică (75%+100%).
CLASIFICARE E-SERVICES
SERVICII PENTRU CETĂȚENI SERVICII PENTRU FIRME
 Impozit pe venit  Contribuţii pt angajaţi

 Căutarea unui loc de muncă  Impozit pe profit

 Securitate socială  TVA

 Documente personale  Înregistare firme

 Autorizaţii de construcţii  Transmitere date statistice

 Declaraţii poliţie  Declaraţii vamale

 Biblioteci publice  Autorizaţii de mediu

 Certificate  Achiziţii publice

 Înscriere în învăţământ

 Schimbarea adresei

 Servicii legate de sistemul sanitar

TOP 10 ȚĂRI EUROPENE ÎN PERFORMANȚA E-SERVICES: AUSTRIA, MALTA,


ESTONIA, SUEDIA, NORVEGIA, MAREA BRITANIE, SLOVENIA, DANEMARCA,
FINLANDA, FRANȚA.
TENDINȚE
 Furnizarea pe canale multi+acces
 Mediere şi suport
 Pro-activitate
 Integrarea serviciului
 Urmărirea serviciului
 Accesibilitatea
SOFISTICAREA E-SERVICES
Modelul ilustrează al cincilea nivel de sofisticare a e-Services cu toate componentele acestuia.

PREMISELE ȘI CAUZELE INFORMATIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE


PREMISE
 elaborarea unei analize detaliate a fluxurilor de lucru şi de date;
 reingeneering-ul activităţilor curente din instituţii.
CAUZE ALE APARIŢIEI e-SERVICES
 creşterea cererii de servicii publice,
 restricţiile bugetare,
 costurile de personal,
 noile facilităţi oferite de tehnologia informaţiei

E-SERVICES ÎN ROMÂNIA(www.e-guvernare.ro)
Dezvoltarea acestui portal marchează începutul "reformei la ghişeu", un program de anvergură
prin care Guvernul României îşi propune să promoveze transparenţa, să eficientizeze
administraţia prin reducerea costurilor şi a birocraţiei, să asigure accesibilitatea largă la
informaţiile şi serviciile publice, indiferent de timp şi de loc, să prevină şi să combată corupţia
prin mijloace electronice.
STADIUL ACTUAL AL E-SERVICES ÎN ROMÂNIA
 Disponibilitate online 35%;
 Gradul de sofisticare 57% (bussiness 84%, cetăţeni 40%);
 Bussiness e-Services au atins nivelul 5;
 Portalul naţional www.gov.ro nu oferă acces direct pentru serviciile electronice de bază şi
nu are acces personalizat pentru cetăţeni şi mediul de afaceri (exemplul oferit de studiu).
STADIUL ANIAP 2007
 Din 2.225 UAT analizate, 1015 au raportat o adresă proprie de Internet;
 186 UAT furnizează cel puţin un serviciu electronic;
 Creşterea furnizării serviciilor electronice este de 1.47%;
 Tradiţionalismului în furnizarea e-Services;
 Creşterea numărului de site-uri actualizate;
 Menţinerea tendinţei de a raporta existenţa unei adrese de web, chiar dacă aceasta nu este
actualizată sau există doar formal;
 Nivelurile 1 şi 2 caracteristică generală a nivelurilor;
 Principalul serviciu electronic cu nivel 4 plata impozitelor şi taxelor locale.
*UAT – Unităţi Administrativ-Teritoriale
PROIECTE ROMÂNEȘTI PRIVIND E-SERVICES
 e-Administraţie
 e-Job
 Info-chioşc
 e-Referendum
 AEL - Asistentul educaţional pentru licee
 e-Market - sistem electronic de achiziţii de bunuri şi servicii
 Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice
 e-Procurement, licitaţii pentru achiziţii publice
 Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi smart card
 E-Facturi
 DECWEB
CONCLUZII
 e-Services reprezintă revoluţionarea procesului de guvernare
 Facilitator de transparenţă
 Procesul greoi de implementare a e-Service
RECOMANDĂRI
Programe de educare a cetăţeniilor, în scopul apropierii lor de domeniul e-Services
Constituirea unei unităţi de decizie la nivel naţional

STRATEGIA PRIVIND INFORMATIZAREA IN AP


OBIECTIVE STRATEGICE
 Informatizarea administrației centrale și locale, urmărindu-se amplificarea eficienței
operaționale în cadrul acestor organisme.
 Informatizarea serviciilor, având ca beneficiari cetățenii și agenții economici, ceea ce
implică adesea integrarea serviciilor prestate de administrația centrală și locală.
 Asigurarea accesului la informații, utilizând tehnici de tehnologie a informațiilor pentru
utilizatorii finali ai serviciilor administrației centrale.

OPȚIUNI STRATEGICE
• Proiectarea unor sisteme informationale si de telecomunicatii la nivelul institutiilor
publice.
• Perfecţionarea cadrului legal care sã facã posibile astfel de acţiuni.
• Dezvoltarea unor structuri organizationale suplimentare corespunzãtoare, atât pentru
elaborarea strategiei, cât si pentru implementarea proiectelor, care sã cuprindã un mare
numãr de unitãti ale administratiei centrale.

CĂI DE ACȚIUNE
 Promovarea portalurilor de informaţii şi servicii:
 Portalul unic de reglementãri juridice;
 Portalul pentru servicii de angajare a fortei de muncã;
 Portalul pentru servicii cãtre diversi agenti economici.
 Realizarea unui sistem unitar al registrelor de stare civilã.
 Implementarea cărţii electronice de identitate.
 Promovarea semnăturii digitale.
 Implementarea managementului documentelor si a fluxurilor de lucru.
 Dezvoltarea sistemelor de procurare electronică (e-procurement).

PORTRALURILE DE INFORMATII SI SERVICII


 Vizează crearea arhivelor, garantarea calitatii datelor continute si permiterea accesului
larg si complet la acestea prin intermediul portalurilor de informatii, care usureazã
accesul prin Internet si explorarea bazei de date a administratiei publice.
 Organismele individuale ale administratiei centrale care detin baze de date relevante
pentru cetãteni si agenti economici îsi pot crea separat aceste portaluri. Totusi, ele trebuie
sã respecte setul comun de reglementãri ce vor fi stabilite pentru crearea portalurilor
publice.

PORTALUL UNIC DE REGLEMENTARI JURIDICE


 Portalul unic poate facilita si unifica accesul la documentatia juridicã, legislativã si de
reglementãri, disponibilã deja pe nenumãrate web-site-uri ale diverselor institutii publice.
 Identificarea documentelor va fi standardizatã, permitând utilizatorilor sã le exploreze,
cunoscãnd caile si conexiunile de referintã dintre documente, reducând la minimum
prelucrarea manualã a textelor de publicat.
 Pe lângã crearea unui puternic motor de cãutare, sunt necesare instrumente pentru
simplificarea editãrii textelor, atât din punct de vedere al conformitãtii cu regulile
tehnico-legislative, cât si al compatibilitãtii formatului standard, constituind un
instrument IT care sã rãspundã cerintelor de reordonare si identificare a legilor codificate
care deja sunt în vigoare.

PORTALUL PT SERVICII CATRE AGENTII EC.


 Se va realiza strict interoperabilitatea între unitatile MMPS, pe de o parte si Registrul
Camerei de comert si industrie - pe de altã parte. Sistemele informationale ale acestor
organisme vor asigura permanent faptul cã datele continute de arhivele lor sunt în strictã
concordantã. 
 Agentii economici, utilizând un set unitar de formulare, vor putea transmite printr-un
singur portal diferitelor organisme, tipizatele de raportare cerute de lege. Portalul va
verifica veridicitatea informatiilor raportate fatã de cele continute în Registrul CCIR si va
transmite organismelor respective datele solicitate în mod expres.
 Portalul va oferi serviciile necesare pentru autentificarea si autorizarea accesului, precum
si pentru confirmarea rapoartelor, gratie semnãturii digitale, permitând astfel transmiterea
declaratiilor semnate si care, in acest mod, vor deveni în mod legal valabile.

CARTEA ELECTRONICA DE IDENTITATE


 Cartea electronicã de identitate (ID Card) va fi folositã nu doar ca document de identitate
personal, dar si ca singurul card multifunctional de acces la toate serviciile administrative
online ce solicitã un anumit grad de identificare a utilizatorului.
 Semnãtura digitalã, continutã de cardul electronic ID, va fi principalul mijloc de acces
garantat la informatiile si serviciile online furnizate de agentiile publice si private si poate
asigura valabilitatea legalã a documentelor transmise electronic.
 În scopul de a distribui aceste carduri, municipalitãtile vor trebui sã întocmeascã propriile
registre de stare civilã adresabile prin indexul registrelor de stare civilã si vor anunta
Ministerul Administratiei si Internelor – Serviciul de evidenta informatizata a
persoanelor, numai asupra evenimentelor care produc schimbãri în index, fãrã sã fie
nevoite sã apeleze la alte servicii auxiliare .

PROMOVAREA SEMNATURII DIGITALE


 Aceastã actiune intentioneazã sã promoveze rãspândirea si utilizarea semnãturii digitale
(electronice).
 Dupa formarea registrului oficial al certificatorilor abilitati si asigurarea operabilitatii
acestora, semnãtura digitalã va deveni o realitate, utilizabilã nu numai de cãtre cetãteni
sau agenti economici, ci mai ales de cãtre persoane fizice cu împuternicire de semnãturã.
 Initiativele promotionale vor servi de asemenea la accelerarea utilizãrii semnãturilor
digitale de cãtre persoane fizice si juridice, în special în relatia lor cu administratia
publicã prin intermendiul portalului descris anterior.
 Semnãtura va face parte integranta si va fi inclusa in cartea de identitate electronicã ID,
pentru angajatii care vor poseda deja un asemenea card.

IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI DOC.


Serviciile de registratura informatizatã a documentelor vor face posibila:
 înregistrarea electronicã a documentelor;
 conectarea directã a serviciului de registratura la sistemul de completare si arhivare;
 forme de acces mai eficiente si o mai mare transparentã a actelor administrative;
 furnizarea de elemente ajutãtoare utile la efectuarea controlului managementului;
 testarea aplicatiilor electronice în coordonarea fluxului de documente.

DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE E-PROCUREMENT


• Reglementãrile legale in vigoare si cele in curs de adoptare vor face posibilã procurarea
electronicã, mai ales in sensul de a introduce noi prevederi privind tinerea licitatiilor
online si asigurarea balantei cerere-ofertã în timp real, asigurând astfel permanent
organismelor guvernamentale conditii optime de piatã.
• Publicarea caietelor de sarcini pentru licitatii poate de asemenea sã fie fãcutã prin
sistemele informationale electronice, iar reglementãrile vor fi emise în asa fel încât sã
facã noua metodã compatibilã cu actualele legi financiare.
• Printr-o mãsurã administrativã se vor institui douã comitete de coordonare, care sã
monitorizeze si sã ghideze acest proces de transformare din cadrul administratiei publice
centrale.

SISTEM INFORMATIC PT MANAGEMENTUL UNEI PRIMARII(SIMP)


OBIECTIVUL FUNDAMENTAL
Realizarea unui S.I.M.P. care:
• să gestioneze in mod unic toate categoriile de date şi informaţii existente în primărie;
• să răspundă cerinţelor definite de oricare din compartimente;
• să asigure informarea corectă, completă şi in timp util a factorilor de decizie din executiv
si deliberativ.

OBIECTIVE DERIVATE
• Eliminarea redundantelor, prin constituirea şi utilizarea în comun a colecţiilor de
informaţii de interes general.
• Codificarea unitară a informaţiilor din documentele care circula in primarie.
• Acces rapid la informaţii şi un transfer optim al acestora între compartimente, sau in
cadrul relatiei primarie-cetatean.
• Asigurarea securitaţii datelor şi partajarea accesului la informaţii.
• Responsabilităţi precise în furnizarea, administrarea şi asigurarea calităţii şi integrităţii
informaţiilor.
• Asigurarea suportului informational pentru creşterea calităţii deciziilor.

CERINTE PRIVIND CONCEPȚIA TEHNICA


• Sistem informatic la cheie, cu un unic integrator.
• Aplicaţii informatice dezvoltate pe baza cerinţelor primăriei.
• Soluţii flexibile, deschise, integrate şi compatibile cu tehnologiile Internet.
• Imbunătăţirea calităţii serviciilor oferite publicului.
• Implementarea rapidă şi şcolarizarea personalului utilizator.

MODULE
SUBSISTEM INFORMATIC PT GESTIUNEA RESURSELOR FINANCIARE, MATERIALE
SI UMANE
SUBSISTEM INFORMATIC PT REALIZAREA BĂNCII DE DATE URBANE
SUBSISTEM INFORMATIC PT REALIZAREA ARHIVEI ELECTRONICE
SUBSISTEM INFORMATIC PT MESAGERIA ELECTRONICA
SUBSISTEM INFORMATIC DE MANAGEMENT AL DOC SI AL FLUXURILOR DE
LUCRU
SUBSISTEM INFORMATIC PT MANAGEMENTUL RELAȚIILOR PUBLICE
PAGINA DE INTERNET/INTRANET A PRIMARIEI(PORTAL)
SECURITATEA SISTEMULUI INFORMATIC INTEGRAT AL PRIMĂRIEI

SUBSISTEM INFORMATIC PT GESTIUNEA RESURSELOR FINANCIARE,


MATERIALE SI UMANE
Funcţiuni generale
Gestionarea furnizorilor.
Gestionarea clienţilor.
Gestiunea financiară.
Contabilitatea sintetică şi analitică.
Gestiunea patrimoniului public.
Gestiunea costurilor.
Gestiunea aprovizionării.
Gestiunea stocurilor.
Gestiunea şi prognoza indicatorilor economico-financiari.
Gestiunea resurselor umane şi calculul salariilor.
Funcţiuni specifice:
• Conducerea tuturor activităţilor din primarie (economice, juridice, urbanism si
amenajarea teritoriului, servicii publice, evidenta patrimoniului, tehnice, investitii etc.
• Utilizarea bazelor de date distribuite teritorial la institutiile publice din subordinea
consiliului local cu posibilitatea replicării analitice la un sediu central.
• Extinderea subsistemului la activităţile comerciale, de planificare şi prognoză, in special
in domeniul resurselor financiare.
• Fundamentarea bugetului local şi urmărirea automata a execuţiei bugetare.
• Asigurarea confidenţialităţii şi securităţii informaţiilor printr-un sistem de drepturi şi
parole de acces.
Cerinţe tehnice
• Posibilitatea dezvoltarii propriilor rapoarte utilizând structura bazei de date.
• Arhitectura produsului va permite exportul, cu posibilitatea replicării analitice la
un sediu central, in vederea consolidării informaţiilor referitoare la indicatorii
economico-financiari, a situaţiilor de plată şi de incasat, a balanţelor de verificare.
• Un grad mare de parametrizare al sistemului informatic care să permită modificări
rapide şi facile in cadrul aplicaţiei de către beneficiar, fara afectarea
functionalitatii sale de ansamblu.
• Existenta posibilitatii arhivării periodice a informaţiilor din baza de date, având
disponibile instrumente specializate şi automate pentru acest fel de operaţiuni.

SUBSISTEM INFORMATIC PT REALIZAREA BĂNCII DE DATE URBANE


Funcţiuni generale
Gestiunea propriu-zisă, ce  presupune înregistrarea situaţiei existente şi se realizează prin:
• inventarierea informaţiilor (constituirea Bazei de Date Urbane);
• actualizarea Bazei de Date Urbane;
• definirea informaţiilor, surselor, metodologiilor şi a cadrului legal;
• folosirea mijloacelor moderne (echipamente şi programe) pentru obtinerea
documentaţiilor de cadastru, urbanism, rapoartelor, sintezelor, fişelor etc.
Funcţiuni generale
 Gestiunea este structurată in urmatoarele activităţi:
• gestiunea administrativă, legală, financiar bugetară, resurse umane;
• gestiunea tehnică :
 cadastru;
 patrimoniu (clădiri, drumuri, reţele edilitare, spaţii verzi,
zone de recreere);
 drepturile asupra terenurilor (ocupare, autorizaţii de
construire/demolare, partaj, certificate de urbanism);
 monumente arhitectural - urbanistice, arheologice, istorice
etc.
 Managementul urban, care include:
 dezvoltarea spaţială - activităţi legate de realizarea unui plan privind politica
urbana care să permită folosirea terenului, realizarea infrastructurii urbane a
transportului urban ca ghid practic in dezvoltarea eficientă a ariilor urbane (PUG,
PUZ, PUD).
 realizarea programelor de investiţii - coordonarea cheltuielilor de capital realizate
de organizaţiile publice in cadrul unui buget local destinat dezvoltării unei
anumite arii urbane.
 imbunătăţirea mediului - acţiuni de coordonare realizate intre programele de
investiţii şi regulamentele şi standardele privind necesitatea protecţiei mediului.
 Constituirea, actualizarea si gestionarea bazei de date urbane.
 Furnizarea documentatiilor de cadastru si urbanism folosind tehnologii informatice
moderne. Evidenta patrimoniului, realizarea infrastructurii urbane a transportului local ca
ghid practic in dezvoltarea eficienta a ariilor urbane.
 Realizarea programelor de investitii - coordonarea cheltuielilor de capital realizate de
institutiile din subordinea consiliului local in cadrul unui buget local destinat dezvoltarii
unei anumite arii urbane.
 Îmbunatatirea mediului - actiuni de coordonare realizate intre programele de investitii si
regulamentele si standardele privind necesitatea protectiei mediului.
Cerinţe generale
 Baza de date care va rezulta prin folosirea produsului GIS (Geografic Informatic Sistem)
trebuie sa asigure integrarea urmatoarelor categorii de date:
• date spaţiale, reprezentând obiectele geografice prin poziţia şi forma în spaţiu
(coordonate) în asociaţie cu un set de date descriptive (atribute);
• date tabelare (tabele), reprezentând informaţii descriptive organizate pe linii şi
coloane în baze de date clasice şi în formate text;
• poziţionarea geografică a adreselor (geocodarea).

SUBSISTEM INFORMATIC PT REALIZAREA ARHIVEI ELECTRONICE


Funcţiuni generale
• Trecerea documentelor existente pe suport electronic, prin scanare, cu echipament
performant care să asigure o cât mai bună calitate a imaginii scanate, cât şi o protecţie
bună a documentelor originale, in timpul procesului de scanare.
• Accesarea documentelor solicitate direct pe suport electronic, posibilitatea de listare a
copiilor după aceste documente.
• Accesul rapid, simultan, direct in orice moment şi la orice document din baza de date, pe
baza drepturilor de acces acordate. Accesul la documentul original se va face doar dacă
este absolut necesar, in vederea protejării acestuia impotriva uzurii si distrugerii.
Functiuni specifice
• Sistemul de arhivare a documentelor asigura arhivarea in conditii de securitate maximă
atât a documentelor manipulate in vederea scanării, cât şi a datelor şi imaginilor
transferate între locaţiile distribuite şi sediul central de prelucrare şi arhivare.
• Administrarea întregului sistem trebuie sa fie centralizată, ceea ce va permite o
configurare, administrare şi depanare uşoară a locaţiilor de prelucrare distribuite.
• Interogări cu baze de date relationale uşurând validarea datelor.
• Recunoaşterea automata a fiecarui tip de formular ceea ce conduce la o utilizare foarte
usoară şi comodă, nemaifiind necesară o separare în prealabil pe tipuri de formulare a
documentelor la scanare.
• De asemenea sistemul permite scanarea de documente de diferite forme, marimi, culori şi
nuanţe într-o singură operaţie.
Cerinţe tehnice
• Recunoasterea automata a tipului de formular, fara o sortare a acestora pe tipuri de
formulare înainte de scanare.
• Posibilitatea scanarii documentelor de diferite mărimi, forme, culori şi nuante de gri într-
o singură încărcare a scanerului.
• Posibilitatea scanarii doar a paginii sau a paginilor cu probleme şi nu a întregului pachet
de documente.
• Restricţionarea accesului utilizatorilor numai la anumite module, tipuri de formulare,
precum şi a accesului la modulul de administrare.

SUBSISTEM INFORMATIC PT MESAGERIA ELECTRONICA


Cerinţe tehnice
• Să permită import automat al faxurilor; să permită import automat al imaginilor rezultate
şi din alte aplicaţii de scanare.
• Să furnizeze servicii de e-mail, programări, formulare online, utilitare necesare pentru
colaborare şi aplicaţii pentru mesagerie.
• Să ofere Instant Messaging, Chat şi servicii de Data Conferencing pentru a folosi
avantajele comunicarii sincrone (directe) între clienţi.
• Să includă o bază de date cu o singură instanţă: mesajele livrate la mai mult de un
utilizator pe un server să fie stocate o singură dată pe acel server, cu indicatori de mesaje
plasaţi în cutiile poştale ale destinatarilor.
• Să cuprindă o bază de date nelimitată.
• Trebuie să ofere servicii distribuite: serviciile să fie partiţionate pe mai multe servere
pentru a oferi scalabilitate în mediile de găzduire, putând potenţial deservi milioane de
utilizatori.
• Să poată oferi un jurnal de mesaje care să permită companiei să se conformeze legilor,
regulamentelor sau politicilor care necesită arhivarea întregii activităţi de e-mail.
• Să asigure securitate la nivel de unitate.
• Să ofere un sistem complet de planificare de grup client/server incluzând delegarea
accesului la calendar, gestionare liber/ocupat, cereri de intâlnire etc.

SUBSISTEM INFORMATIC DE MANAGEMENT AL DOC SI AL FLUXURILOR DE


LUCRU
Cerinţe tehnice
• Transmiterea pe fluxuri numai a imaginii electronice a documentelor şi nu copii ale
originalelor.
• Crearea posibilitatilor de implementare a sistemului de management al calitatii.
• Interfaţarea cu sistemul de mesagerie electronica.
• Asistarea documentelor pe intregul lor ciclu de viaţă: generare/import, publicare,
consultare/consum, stocare.
SUBSISTEM INFORMATIC PT MANAGEMENTUL RELAȚIILOR PUBLICE
Funcţiuni specifice
 Sistem Call Center (SCC)
• Modulul SCC trebuie să asigure suport pentru interacţiunea prin telefon.
• Modulul SCC trebuie să poată furniza, fără intervenţie umană, informaţii
prin telefon despre toate serviciile oferite de primărie. Selectarea
informaţiilor şi redarea acestora in voce umana se va face automat.
• Modulul SCC trebuie să conţină posibilitatea de administrare a mesajelor
înregistrate conţinând informaţii despre serviciile primăriei prin adăugarea
/modificarea/ştergerea mesajelor precum şi modificarea modului în care
ele sunt accesate.
 Modulul SCC trebuie să permită rutarea apelului telefonic către un operator
telefonic disponibil in primărie. În cazul în care sunt disponibili mai mulţi
operatori, sistemul trebuie să fie capabil să aleagă un operator după anumite
criterii.
 In cazul in care nici un operator nu este disponibil o anumită perioadă de timp,
modulul SCC trebuie să poată prelua mesaje de la clienţi.
 Modulul SCC trebuie să aibă posibilitatea ca un operator telefonic avansat să
poată superviza un alt operator prin inserţia in convorbirea acestuia cu clientul
(prin ascultare şi posibilitatea de a comunica verbal), fără însă ca intervenţia
operatorului supervizor sa poată fi simţită de către client.
 Modulul SCC trebuie să permită rutarea apelului telefonic către un operator
telefonic disponibil in primărie. În cazul în care sunt disponibili mai mulţi
operatori, sistemul trebuie să fie capabil să aleagă un operator după anumite
criterii.
 In cazul in care nici un operator nu este disponibil o anumită perioadă de timp,
modulul SCC trebuie să poată prelua mesaje de la clienţi.
 Modulul SCC trebuie să aibă posibilitatea ca un operator telefonic avansat să
poată superviza un alt operator prin inserţia in convorbirea acestuia cu clientul
(prin ascultare şi posibilitatea de a comunica verbal), fără însă ca intervenţia
operatorului supervizor sa poată fi simţită de către client.

PAGINA DE INTERNET/INTRANET A PRIMARIEI(PORTAL)


Cerinţe tehnice
• Portalul va oferi posibilitatea fiecărui utilizator de a-şi mentine o agendă electronică
(personal organizer).
• Serviciul de portal trebuie să ofere posibilitatea utilizatorilor de a comunica între ei, ca un
serviciu alternativ la canalele standard de comunicaţie din sistem.
• Această facilitate trebuie să fie concepută în aşa fel încât să permită utilizatorilor ce o
accesează, fie ei din cadrul instituţiei sau din afară, un acces uşor la zona de informaţii de
interes, cu respectarea drepturilor stabilite de către administratorul sistemului informatic.

SECURITATEA SISTEMULUI INFORMATIC INTEGRAT AL PRIMĂRIEI

S-ar putea să vă placă și