Dezvoltarea encefalului

Curs 13

Etapele evolutive initiale ale encefalului, dupa inchiderea neuropolilor in ordine

cronologica sunt:
1- stadiul de vezicula – arhencefal
2- stadiul de 3 vezicule – reprezentate de prozencefal, mezencefal si rombencefal
3- stadiul de 5 vezicule – reprezentate de telencefal, diencefal, mezencefal,
metencefal si mielencefal.
Prozencefalul se divide astfel in:
- telencefal din care se vor forma emisferele cerebrale, nucleii bazali si ventriculii
laterali
- diencefal din care se formeaza diencefalul
Mezencefalul va forma mezencefalul si apeductul lui Sylvius.
Rombencefalul se devide in:
- metencefal care va forma puntea lui Varolio
- mielencefal care va forma bulbul rahidian

Dezvoltarea rombencefalului

La nivelul trunchiului cerebral, tubul neural sufera o serie de modificari care se

datoreaza unor fenomene de dezvoltare importante:
- forta de crestere a cerebelului va determina aparitia fosei romboide prin impingerea
laterala a peretilor laterali ai tubului neural;
- incrucisarea diferitelor tracturi nervoase va fragmenta substanta cenusie in nuclei
astfel:
1- decusatia piramidala, decapiteaza echivalentele coarnelor anterioare din
trunchiul cerebral
2- decusatia piniforma (senzitiva) decapiteaza echivalentele coarnelor posterioare
din trunchiul cerebral.
3- Decusatiile etajate de fibre (Forell.... decusatia Meiner) fragmenteaza la rindul
lor coloanele de substanta cenusie continui .....
In sens anteroposterior trunchiul cerebral prezinta 3 portiuni: piciorul, calota sau
tegmentul, tectumul( doar la nivelul mezencefalului).
Diferitele componente ale tubului neural vor evolua si ele diferit:
- subtierea placii dorsale, cu exceptia zonei metencefalice, care se va ingrosa apreciabil
din cauza cerebelului, si a zonei mezencefalului unde formeaza lama cvadrigeminala
- astfel trunchiul cerebral va dobindi o zona dispusa ventral de zona romboida in care
distingem 2 etaje: piciorul dispus anteriorsi format din substanta alba si calota dispusa
posterior formata preponderent din substanta cenusie.
Partea trunchiului cerebral dispusa posterior de fosa romboida prezinta grosimi
variabile, in sens craniocaudal descriind urmatoarele formatiuni anatomice:
- lama tectala (cvadrigeminala)
- valul medular superior ( valvula Vienssens)
- cerebelul dispus in dreptul metencefalului (a puntii)
- valul medular inferior (valvula lui Tarin) si pinza coroida dispuse in dreputul bulbului
 Valul medular este o lama nervoasa subtire rezulata din placa dorsala dispusa intre
membrana ependimara si piamater.
Membrana tectoria este o lama epiteliala formata din placa dorsala.
Pinza coroida e o membrana ependimara, rest al placii dorsale care se diferentiaza in
vase de singe si piamater.
Plex coroid reprezinta o parte a pinzii coroide care contine bogate plexuri vasculare cu
rol de a forma lichidul cefalo rahidian.

Dezvoltarea cerebelului

Partea dorsolaterala a placii alare prolifereaza, creste spre medial si formeaza buzele
rombice. In partea caudala a mezencefalului buzele rombice sunt mult departate intre ele,
pentru ca imediat caudal de metencefal sa se apropie din nou intre ele si sa se uneasca
median. Ca rezultat al prezente flexurii pontine, buzele rombice sunt comprimate
craniocaudal si vor edefica placa cerebeloasa.
In saptamina a 12 apare o proeminenta mediana numita vermis, si 2 portiuni laterale ce
vor forma emisferele cerebeloase. Ulterior apare santul transversal care va separa lobul
floculolobular de restul cerebelului. Mai tirziu apare fisura primara (pe fata superioara) care
va separa lobul anteiror le lobul posterior, care va fi completata pe placa ... de fisura
secundara.
Santurile mai putin adinci vor separa lobulii definitivind scoarta cerebeloasa.
Histogenetic din celulele neuroepiteliului prolifereaza si migreaza la fata cerebelului
formind stratul glanular superficial al scoartei cerebeloase; celulele acestui strat pastreaza
capacitatea lor de a se devide, astfel ca in luna a 6 va genera diferite tipuri de celule din care
se vor form celulele granulare, celulele in cosulet si celulele stelate.
Scoarta cerebeloasa formata de celulele Purkinje, neuronii Golgi II si neuronii amintiti,
isi vor dobindi localizarea definitiva abia dupa nastere.
Nucleii cerebelosi se formeaza inaintea nasterii.

Dezvoltarea mezencefalului

Vezicula mezencefalica sufera putine modificari in dezvoltare semanind mult cu

dezvoltarea maduvii.
Din placa alara se formeaza foliculii cvadrigemeni.
Placa bazala da nastere calotei, cu nucleii nervilor cranieni III si IV , si cu formarea
nucelului rosu si a substantei negre. Piciorul peduncular se formeaza mai tirziu prin aparitia
unor cai lungi descendente. Cavitatea tubului neural formeaza apeductul lui Sylvius.

Dezvoltarea diencefalului

Placa dorsala a diencefalului va evolua in 2 directii:

- anterior (cranial) persista sub forma coroida a ventriculului III, continind si plexuri
coroide;
- posterior se formeaza epifiza care se va aseza dorsal de mezencefal intre cei doi
foliculi cvadrigemeni superiori.
 Placa alara formeaza peretii laterali ai diencefalului; santul limitant longitudinal al
tubului neural se va numi aici sant hipotalamic si va imparti placa laterala intro portiune
dorsala si una ventrala din care se va dezvolta talamusul si hipotalamusul.

Hipotalamusul
Apare din portiunea inferioara a placii alare si se va diferentia intrun nr de nuclei, dintre
acestia corpii mamilari proeminind pe fata ventrala a hipotalamusului.

Hipofiza
Se dezvolta din 2 parti diferite:
- o evaginare ectodermala a stomodeumului, imediat cranial de membrana
bucofaringiana (punga lui Rathke)
- o expansiune inferioara a diencefalului, numita infundibulul.
Punga lui Rathke va forma hipofiza anterioara si intermediara, iar infundibulul va forma
neurohipofiza cu infundibulul hipofizei.
Placa bazala va forma lateral de hipotalamus globul palid (paleostriatul).

Dezvoltarea telencefalului

Telencefalul emite 2 evaginari laterale din care se vor dezvolta emisferele cerebrale,
unite intre ele printro portiune mediana numita lama terminala.
Cavitatile celor 2 emisfere comunica cu cavitatea diencefalului (ventriculul III) prin
intermediul gaurilor Monro.
Emisferele cerebrale apar in saptamina a 5 din prozencefal. La mijlocu lunii a 2 partea
bazala a emisferelor, cea vecina cu diencefalul incepe sa creasca in volum si proemina in
interiorul ventriculilor laterali, capatind un aspect striat de unde si se va numi corpul striat.
Partea de emisfera care continua acoperisul diencefalului ramine nedezvoltata si va fi
formata dintrun strat de celule ependimare care va forma plexul coroid; plexurile coroide
vor proemina in ventriculii laterali , dea lungul fisurilor coroide. Imediat deasupra fisurii
coroide, peretele emisferei se ingroasa si formeaza hipocampul.
Emisferele cerebrale cresc si acopera treptat fata laterala a diencefalului si a
mezencefalului. Astfel corpul striat ajunge in raport cu diencefalul de care va fi despartit prin
intermediul capsulei interne.
Regiunea din dreptul corpului striat se va dezvolta mai lent astfel ca ramine usor
deprimata, si va forma in fundul sciziunii laterale lobul insulei.

Scoarta cerebrala

La inceput neteda ( Lisencefal) va fi brazdata de santuri mai mici care vor edifica
scoarta cerebrala de tip girencefal ( neregulat).
Cortexul se va dezvolta din manta care la acest nivel se va numi palium din punct de
vedere structural si funcional scoarta cerebrala se divizeaza in 2 regiuni:
- arhi si paleopalium, care vor avea 3 straturi celulare
- neopaliumul (neocortixul) cu 6 straturi celulare

Din paleopalium se dezvolta lobul olfactiv care la om este rudimentar.

 Sistemul nervos periferic

Se dezvolta din crestele ganglionare care vor forma ganglionii senzitivi, in timp ce
nervii periferici se vor forma simultan cu dezvoltarea somitomerelor