RALPH MAYER

MATERIALE ?I METODE - Pictur? - Pictur? �n ulei

Caracteristici - Metode ?i tehnici de vopsire - Materiale ?i echipamente - Spa?iu

de lucru ?i depozitare - Fabricarea pigmen?ilor - Protec?ia imaginii

Pictur? �n ulei - Suporturi

Utilizarea mediului
Nu este necesar un mediu de vopsire pentru pictura �n ulei simpl? ?i direct? ?i
este o gre?eal? s? folosi?i amestecuri sau tehnici complicate, fie pentru a
compensa lipsa abilit??ii �n manipul?ri, fie pentru a face mai u?or de ob?inut
efectele speciale. Din acest motiv, mediile men?ionate �n acest capitol au fost
numite mai degrab? medii de glazur? dec�t medii de vopsire; sunt mai utile �n
straturile sub?iri de pictur? dec�t �n ??pictura mai solid?, medie sau grea, care
de multe ori nu necesit? altceva dec�t sub?ierea ocazional? cu terebentin? sau
spirite minerale. Mediile sunt necesare �n geamurile sub?iri, transparente ?i �n
vopselele sub?iri, �n general, pentru a le manipula ?i controla cu succes.
Majoritatea pictorilor cu experien?? prefer? s?-?i amestece propriile medii de
glazur?, deoarece at�t de multe medii gata preparate din magazine sunt prezentate
ca formule secrete f?r? o declara?ie clar? a tuturor ingredientelor lor. Varia?iile
sau ajustarea amestecurilor de cas? pentru a se potrivi cerin?elor individuale sunt
u?oare; cu medii gata preg?tite este periculos. [pag. 109] [Mayer, Ralph. Me?te?
ugul pictorului. Introducere �n metodele ?i materialele artistului. Revizuit ?i
actualizat de Steven Sheehan, director al Centrului Ralph Mayer, ?coala de Art? a
Universit??ii Yale. New York: Penquin Group. 1948. 1991.]

- - - - - - - - - -

Pelicula fie a unei glazuri, fie a unei fr?m�nt?ri trebuie s? fie suficient de sub?
ire pentru a permite vopseaua de sub ea s? fie vizibil?; altfel glazura sau fr?
m�ntarea ar fi complet opace, iar caracteristica sa principal? s-ar pierde. Cea mai
simpl? modalitate de a ob?ine pelicula transparent? sub?ire necesar? este s? lua?i
pu?in? culoare direct din tub - de exemplu albastru ultramarin - ?i s? o freca?i pe
o zon? solid?, uscat?, puternic aplicat?, de sub-vopsire u?oar? - s? spunem �n
acest carcasa, alb pur. Dac? albastrul este sp?lat viguros cu pensula sau frecat cu
o c�rp? sau v�rful degetului, acesta se va r?sp�ndi peste vopseaua alb? ca un ton
transparent transparent de albastru bogat, care poate fi mai u?or cu at�t mai
viguros [p. 80] este frecat ?i dispersat. Vopseaua alb? trebuie s? fie uscat? ?i
dur? ca o piatr? pentru a rezista la frecare vopselei albastre, sau va p?trunde �n
albastru ?i va produce un amestec n?molos [sau moale opac?]. Dac? vopseaua este
frecat? pe o suprafa?? prea mare, liantul poate fi �ntins prea mult ?i poate l?sa
pigmentul r?u ata?at de imagine [Cu toate acestea, majoritatea culorilor de ulei de
pe pia?? con?in suficient ulei pentru a preveni aceast? apari?ie.
Un caracter diferit de glazur? sau fr?m�ntare poate fi ob?inut prin sub?ierea
vopselei cu un diluant sau un mediu de geam, astfel �nc�t s? nu fie necesar s? fie
frecat. Acest mediu poate fi alc?tuit din diverse combina?ii de uleiuri, lacuri ?i
solven?i volatili. La fel ca �n cazul mediului de pictur?, cerin?ele personale ale
fiec?rui artist trebuie s? determine compozi?ia exact? a unui astfel de mediu [cu o
aten?ie deosebit? la compozi?ie - cum ar fi dac? exist? sau nu prea mult turp sau
glazura este �mai slab? �dec�t vopseaua sub?ire uscat? - ?i este important ca
glazurile� mai grase �s? nu decoloreze transparen?a glazurii din cauza uleiului
excesiv sau din cauza impurit??ii uleiului vechi sau a culorii tipului de ulei din
mediu - acesta este o problem? foarte real? de luat �n considerare]. Un pictor care
dore?te s? glazureze destul de greu ?i s? ob?in? o pelicul? chiar vitroas? pe o
zon? poate dori s? glazureze un mediu care poate fi aplicat uniform ?i rapid pe
suprafa?a imaginii. Artistul poate dori, de asemenea, ca glazura s? se fixeze
rapid, astfel �nc�t imaginea s? poat? fi pozi?ionat? �n pozi?ie vertical? �ntr-un
timp scurt, f?r? a se scurge vopseaua. Astfel de medii de fixare rapid? con?in lac
sau usc?toare sau ambele, �mpreun? cu uleiurile, ?i necesit? o anumit? abilitate �n
manipulare, deoarece devin rapid lipicioase ?i apoi nu pot fi ref?cute sau �ndep?
rtate cu u?urin??.

O re?et? tipic? pentru un mediu de fixare rapid? este :

3 p?r?i din volumul de ulei de suport

2 p?r?i �n volum de lac dammar (t?iat de 5 lire)

3 p?r?i �n volum de terebentin? 1 sau 2 pic?turi de usc?tor de cobalt pe halb? de

mediu

Un alt pictor poate prefera un material de montare mai lent, astfel �nc�t s? poat?
s?-l aprofundeze sau s?-l u?ureze, s?-l elimine sau s?-l adauge sau s? �nt?reasc?
tranzi?iile de modelare cu acesta. Un astfel de mediu mai lent ar putea consta
numai din ulei de stand cu pu?in? terebentin? ad?ugat?.

�n general, cu c�t este mai pu?in mediu utilizat, cu at�t mai bine. Glazura sau fr?
m�ntarea trebuie f?cut? mai u?oar? sau mai sub?ire prin dispersare sau frecare, mai
degrab? dec�t prin ad?ugarea unor cantit??i excesive de mediu de glazur? ca
diluant.

C�nd discuta?i despre meritele sau dezavantajele unui anumit mediu de geam, trebuie
s? ave?i �n vedere modul �n care acesta trebuie utilizat. Dac? se adaug? doar
cantit??i mici de mediu la culorile conven?ionale ale tuburilor, factori precum
�ng?lbenirea unui anumit ulei (ulei �ngro?at la soare, de exemplu) sau
posibilitatea redizolv?rii unui lac de r??in? moale (cum ar fi dammar) sunt mult
mai pu?in periculo?i dec�t ar fi dac? pictorul ar folosi cantit??i mari de mediu
propor?ional cu culoarea tubului. Practica ad?ug?rii de medii de glazur? la
vopseaua �n ulei p�n? c�nd are consisten?a unei sp?l?ri �n acuarel? mi se pare
inutil? ?i m?re?te toate pericolele tehnice ale tehnicii de ulei. Efectele dorite
pot fi ob?inute, de obicei, cu mai pu?in? medie ?i mai mult? abilitate. [pp. 79-80]

Note
A. Glazura sau fr?m�ntarea accentueaz? de fapt toate urmele pensulei ?i neregulile
de suprafa?? din subpictura. Astfel, caracterul ?i direc?ia tuturor loviturilor din
pictura inferioar? ar trebui s? fie semnificative ?i �n concordan?? cu scopul
pictorului. [pag. 80]

B. Culorile diluate cu prea mult mediu de glazur? se pot scurge. Uneori, o astfel
de culoare sub?iat? dezvolt? pete mici �n pelicula uscat? care arat? ca pete de
praf. De fapt, acestea sunt particule de culoare aglomerate ca ni?te insule de
pigment �ntr-o mare de ulei.

C. Subpictura trebuie s? fie uscat? osoas? �nainte de a primi o glazur? sau o fr?
m�ntare.

D. Glazurile care con?in at�t de mult mediu �nc�t s? creeze o suprafa?? sticloas?
sunt periculoase, deoarece filmele ulterioare nu pot adera bine la ele ?i trebuie
s? crape la prima mi?care a p�nzei.

E. Filmele de glazur? care con?in cantit??i mari de lacuri de r??in? spirtoas? (cum
ar fi dammar) �n raport cu con?inutul de ulei ?i pigment sunt extrem de vulnerabile
la opera?iile de cur??are, deoarece lacul este �ntotdeauna rezolvabil �n agen?ii de
cur??are utiliza?i de majoritatea restauratorilor. Glazurile care sunt filmele
finale sau finale pe o imagine sunt deosebit de vulnerabile, deoarece sunt de
obicei sub?iri.

F. Fotografiile vitrate cu culori cu uscare lent? ?i medii cu uscare foarte lent?

(cum ar fi uleiul de nuc? sau uleiul de mac) trebuie protejate de murd?rie ?i praf
�n timp ce se usuc?.

G. Efectele de g?lbenu? sau geamuri nereu?ite pot fi �ndep?rtate �n timp ce glazura

este �nc? proasp?t?, f?r? a deranja vopseaua sub?ire, ?terg�nd suprafa?a cu o c�rp?
curat?, moale, f?r? scame, umezit?, dac? este necesar, cu pu?in? terebentin?.
Astfel de �ndep?rt?ri sunt posibile numai dac? vopseaua inferioar? a fost bine
uscat? �nainte de aplicarea glazurii.

H. Orice modificare a mediului �n vitrare sau dezmembrare a unei anumite zone va fi

evident? - poate fi avantajoas? ?i foarte dezavantajoas?. [pp. 80-81]

Proceduri
tehnice Complica?ia tehnic? ?i varietatea cresc cu pictura indirect?. O metod?
frecvent utilizat? poate fi descris? �n urm?torii termeni generali:

1. Un desen cu pensule care implic? doar una sau dou? culori este dezvoltat pentru
a marca loca?iile ?i diviziunile importante de pe p�nz?. Vopseaua se dilueaz? cu
ajutorul unui mediu �slab� [cum ar fi 1 parte ulei �ngro?at la soare, 1/2 parte
lac, 3 p?r?i terebentin?] p�n? la o consisten?? perlabil? care curge destul de u?
or.

2. Contrastele �ntunecate ?i luminoase sunt dezvoltate prin utilizarea unui alb

�slab� cu uscare rapid? [cum ar fi fulgul alb] �n toate zonele luminoase. �n
tonurile de mijloc albul se amestec? u?or cu un alt pigment [ocru, de exemplu, sau
ro?u indian]. �ntunericele sunt produse prin ad?ugarea mai multor culori sau griuri
mixte la alb, dar toate �ntunericile sunt p?strate mult mai u?oare dec�t vor ap?rea
�n pictura finit?. Principalul efort, �n acest moment, este de a produce plasarea
puternic? ?i gestul de forme ?i volume. Acestea ar trebui s? fie exprimate �n linii
mari cu pu?ine detalii de suprafa??, dar ar trebui s? fie exacte �n ceea ce prive?
te rela?iile dintre masele picturale majore mai mari. �n acest stadiu, efectul
acestei picturi subterane trebuie s? fie mai u?or, at�t �n ??lumini, c�t ?i �n
�ntuneric, dec�t artistul dore?te ca imaginea finalizat? s? fie.

3. C�nd aceast? vopsea a fost uscat? bine, rela?iile de culoare sunt dezvoltate
peste monocromul u?or prin utilizarea glazurilor. Acestea pot fi periate ?i [p. 81]
apoi modificat prin ?tergerea lor cu o c�rp? sau o perie curat?, astfel �nc�t s?
sublinieze ?i s? �nt?reasc? desenul ?i mi?carea subpicturii.

4. Efectele culorilor sunt �nt?rite ?i se fac mai clare prin vopsirea puternic?
direct? a glazurilor [fie c�nd glazura s-a uscat, fie c�nd este �nc? umed?] cu
accente substan?iale de culoare opac?. Glazurile care au sc?zut prea mult tonul
unei zone pot fi d?r�mate cu o culoare mai deschis? pentru a-?i ridica tonalitatea.
Desenul ?i marginile sunt redefinite, mai ales �n cazul �n care geamurile sau fr?
m�nt?rile au f?cut ca un pasaj s?-?i piard? rezisten?a ini?ial?. [pp. 81-82]

[Kay, Reed. Ghidul pictorului pentru metode ?i materiale de studio. Englewood

Cliffs, NJ: Prentice-Hall, Inc., 1983. pp. 127-129]