Schitare pastravarie...

Dragă prietene, cititorule, presupunând că articolul din numărul

precedent al revistei te-a pus pe gânduri şi pe fapte, îţi propun ca
în continuare să stabilim paşii pe care trebuie să îi parcurgi,
pornind de la alegerea terenului, poziţionarea păstrăvăriei, până
la construirea propriu-zisă a fermei şi popularea acesteia.

Amplasarea păstrăvăriei

• Suprafaţă, locaţie şi vecini. Alegerea unui teren cu o suprafaţă

de 1200 m2 îţi permite să construieşti o păstrăvărie, în care vei
putea produce 10-12 tone de păstrăv.

Dacă ferma este situată la doar doi km de drumul judeţean, iar

distanţa dintre drumul judeţean şi păstrăvărie se parcurge pe
drum comunal, cu perspectiva ca acesta să fie asfaltat, putem
vorbi de o poziţionare bună.

Este bine ca în amonte de locul în care ţi-ai propus să

construieşti păstrăvăria să nu existe localităţi, astfel încât să ai
garanţia că apa nu va fi poluată. În cazul în care în apropiere
există stâne, este indicat să îi sfătuieşti pe proprietarii acestora şi
pe ciobani să fie precauţi atunci când folosesc soluţii pentru
îmbăierea oilor, astfel încât acestea să nu ajungă în râu.

Distanţa mică faţă de localităţi urbane îţi va da posibilitatea să

găseşti piaţă de desfacere în oraşe, fără cheltuieli mari de
transport, precum şi de a avea clienţi chiar la poarta păstrăvăriei.

• Asigurarea sursei de apă. O configuraţie bună a terenului,

precum şi o pantă a râului de doi, până la trei sute de metri, va
diminua valoarea investiţiei, necesară pentru aducţiunea apei în
păstrăvărie. Chiar dacă râul este populat cu păstrăvi, ceea ce îţi
indică o calitate bună a apei, este bine, totuşi, să determini pH-ul
şi duritatea acesteia.

Având în vedere că nu poţi alimenta păstrăvăria decât cu apă de

râu, iar temperatura apei oscilează în timpul anului între 0 şi
18oC, îţi propun să cumperi puiet de 10-15 grame la sfârşitul lunii
aprilie, respectiv la începutul lunii mai. Te sfătuiesc acest lucru,
deoarece există păstrăvari care îşi alimentează bazinele cu apă
de izvor şi care vând păstrăv de 10-15 grame.

Bazinul şi debitul apei, importante în optimizarea producţiei

Dimensiune bazin. Pentru suprafaţa de teren pe care o ai în

proprietate, îţi propun să construieşti patru bazine cu lungimea de
30 m, lăţimea de 2 m şi cu adâncimea medie de 1,65 m, având
un volum total de 99 m3. Într-un astfel de bazin poţi creşte 2500
kg de păstrăv, cu greutatea de 260-300 grame/bucată.
Debitul minim pe bazin, necesar pentru împrospătarea apei o
dată la o oră, este de 99 m3/h, adică 27,5 l/s.

Debitul maxim necesar, în cazul în care avem 2500 kg de păstrăv

cu greutatea de 260-300 grame şi o temperatură a apei de 18oC,
va fi de 208 m3/h, adică 58 litri/s. Astfel, debitul maxim necesar
pentru 12 tone de păstrăv va fi de 232 l/s.

Este foarte important să îţi eşalonezi producţia, astfel încât să nu

ajungi la o încărcătură aşa de mare, sau, ca alternativă, să
compensezi deficitul de debit şi să produci mai mult de 12 tone
de peşte. Dimensiunea bazinului, corelată cu debitele necesare,
va asigura o viteză a apei în bazin cuprinsă între 0,83-1,75 cm/s.

Compartimentare şi măsuri sanitar-veterinare

• Spaţii de producţie. În planul păstrăvăriei am prevăzut o

suprafaţă de 165 m2 pentru a construi o clădire cu demisol,
parter şi cu etaj. La demisol se va amenaja depozitul de hrană şi,
pe viitor, spaţii pentru prelucrarea peştelui (eviscerare şi
ambalare). La parter va fi locuinţa de serviciu, iar la etaj, eventual
şi la mansardă, se pot amenaja spaţii de cazare.

• Punct de desfacere a mărfii. De maximă necesitate este

delimitarea unei zone pentru vânzarea păstrăvului, în condiţiile în
care accesul vizitatorilor în păstrăvărie este interzis din motive
sanitar-veterinare. Acest spaţiu este prevăzut cu două intrări: una
din incinta păstrăvăriei (A3), pentru aprovizionarea bazinului cu
păstrăvul ajuns la greutatea de valorificare, şi o altă intrare
dinspre exterior (A2), pentru accesul cumpărătorilor.

• Spaţii dezinfectare. Fiecare intrare trebuie să fie asigurată cu

ştergătoare îmbibate cu dezinfectant. Ustensilele folosite la
manipularea păstrăvului în bazinul de vânzare nu se utilizează şi
în păstrăvărie, acolo fiind necesare alte instrumente. Intrarea
autovehiculelor pentru aprovizionare sau pentru livrare se face
prin accesul A1, care va fi prevăzut cu un canal de dezinfecţie ce
va avea o lăţime minimă, egală cu circumferinţa unei roţi de
camion.

Pentru început, ca să produci trei tone de păstrăv, construieşte

un singur bazin, precum este cel din schemă (B1), apoi extinde-te
treptat. Este necesar însă, ca, de la începutul afacerii, să asiguri
împrejmuirea întregii incinte.

Dragă prietene, dacă ai sugestii şi întrebări referitoare la cele

propuse de mine, te rog să-mi scrii pe adresa de e-mail:
gabihodutz@yahoo.fr.

NU UITAŢI…

- Pentru creşterea păstrăvului, apa din bazin trebuie să fie

primenită cel puţin o dată la o oră;
- Viteza apei în bazin trebuie să fie între 1 şi 2 cm/s;
- Pentru auto-curăţirea bazinului, densitatea de păstrăv trebuie să
fie de 25 kg/m3.

Bazine de creştere a peştilor, în sistem recirculant

Este unanim acceptat că un element important în cadrul
indicatorilor de performanţă a sistemelor acvacole recirculante
este reprezentat de dimensionarea corectă a bazinelor de
creştere a peştilor.

Din punct de vedere al costurilor (de capital şi de operare) sunt

preferate bazinele mari, dar în număr mai mic, decât folosirea mai
multor bazine de dimensiuni mai mici.

Totuşi, nevoile biologice ale peştilor impun utilizarea în cadrul

fluxului tehnologic a unor bazine cu dimensiuni diferite.

Dimensiunea şi forma influenţează circulaţia apei

• Pentru peştii mici se folosesc bazine de capacitate redusă (≤ 1

m3), în care se asigură o rată ridicată de primenire a apei, în
vederea satisfacerii necesarului de oxigen pentru populaţia
piscicolă întreţinută şi pentru îndepărtarea rapidă a deşeurilor
(excremente şi furaje neconsumate).

• În bazinele mari, dinamica circulaţiei apei tinde să fie mai

scăzută, astfel că modalităţile de admisie şi de evacuare a apei,
precum şi viteza de curgere a acesteia, devin factori determinanţi
ai uniformităţii calităţii apei din aceste bazine.

În cadrul sistemelor recirculante se utilizează bazine de creştere

de formă dreptunghiulară, pătrată sau circulară, care se supun
unor moduri diferite de circulaţie a apei.
Pentru larvele de peşte, aflate între ecloziune şi vârsta de 45 zile,
se folosesc troci dreptunghiulare (foto 1).

Bazinele circulare păstrează calitatea apei

În practica actuală a sistemelor recirculante, pentru peştii cu

greutatea medie mai mare de 60 g se folosesc preponderent
bazine circulare (foto 3) de dimensiuni mari (cu diametrul de 3 m,
4 m, 4,5 m sau 7 m).

Avantaje. Acestea se întreţin uşor şi economic, asigură o calitate

uniformă a apei în tot spaţiul de creştere, permit optimizarea
condiţiilor ecotehnologice, evacuarea rapidă şi eficientă a
solidelor sedimentate şi observarea hranei neconsumate (în
vederea stabilirii cantităţii optime de administrare a acesteia).

Mod de folosire. Raportul optim între diametrul şi adâncimea

bazinelor este de 3 la 1 şi de 10 la 1. În bazinele circulare,
alimentarea cu apă se realizează tangenţial pe peretele bazinului,
fapt care generează o mişcare a apei în jurul axului vertical al
acestuia sub forma unui curent primar de rotaţie.
Prin frecarea curentului primar de peretele şi de fundul bazinului,
se creează un curent secundar transversal, de intensitate
apreciabilă, care are o componentă radială de suprafaţă,
direcţionată dinspre centru spre peretele bazinului, şi o
componentă radială de fund, orientată dinspre perete spre centrul
bazinului. Componenta radială de fund transportă materiile solide
sedimentate spre drenul central al bazinului, favorizând
autocurăţirea.

Curentul de apă care alimentează bazinele circulare poate

modifica instantaneu calităţile fizico-chimice (temperatura,
conţinutul în oxigen, amoniac, nitriţi, dioxid de carbon, pH etc.) şi
biologice (conţinutul în solide în suspensie, germeni) ale apei.
Concomitent, printr-o bună amestecare a apei, întreaga populaţie
piscicolă vieţuieşte în mediul acvatic cu aceleaşi calităţi.

Pentru menţinerea stării de sănătate a tonusului muscular şi a

respiraţiei, precum şi pentru a conduce solidele sedimentate spre
drenul central al bazinului, viteza de rotaţie a apei nu trebuie să
depăşească 15-30 cm/secundă.

Exemplificare: ferma de sturioni (USAMVB Timişoara)

Folosirea de troci. Platforma noastră de creştere a sturionilor în

sistem recirculant (USAMVB Timişoara, Ferma Pădurea Verde)
dispune de troci cu lungimea de 3300 mm, lăţimea de 400 mm şi
înălţimea de 300 mm. Trocile, ca şi celelalte tipuri de bazine, sunt
confecţionate din poliester armat cu fibră de sticlă.

În aceste bazine de tip „canal”, viteza apei este uniformă de-a

lungul acestora şi adecvată cerinţelor fiziologice ale fiecărei
categorii de peşti crescuţi.

Bazine circulare. În cadrul platformei noastre tehnologice, pentru

puietul cu masa corporală între 60 şi 200 g şi vârsta între 10 şi 22
luni, folosim bazine circulare cu diametrul de 3000 mm, înălţimea
de 1000 mm şi panta fundului bazinului de 5 la sută. Volumul
acestor bazine este de 5,63 m3.

Pentru peştii cu masa corporală cuprinsă între 200 şi1000 g şi

vârsta între 22 şi 34 luni, utilizăm bazine circulare cu diametrul de
4000 mm, înălţimea de 1200 mm şi volumul de 12,56 m3.

Bazine pătrate. Pentru puietul de peşte cu vârsta cuprinsă între

45 zile şi 10 luni sau masa corporală cuprinsă între 1 şi 60 g, noi
folosim bazine pătrate (foto 2) cu laturile de 1500 mm, înălţimea
de 700 mm şi panta fundului bazinului de 7,5%. Aceste bazine au
un volum de 1,125 m3.

PREŢURI BAZINE

Pentru a vă forma o idee asupra cheltuielilor de achiziţionare, vă

prezentăm câteva preţuri oferite de noi pentru dotarea fermei cu
bazine:

 troci – 390 euro/buc. + TVA;

 bazine pătrate cu laturile de 1,5 m – 650 euro/buc. +
TVA;
 bazine circulare cu diametrul de 3 m – 2.200 euro/buc.
+ TVA;
 bazine circulare cu diametrul de 4 m – 10.623 lei/buc.
(TVA inclus).