Cuprins

1. Definitia……….
2. Introducere………………………………………
3. Scurt istoric despre ucraina…………….
4. Problema crimeei……
5. Efectul crizei ucrainene asupra Transnistriei…………..
6. Efecte asupra economiei Rusiei……………….
7. Scenarii cu privire la ieşirea din criza ucraineană……………..
8. Caracteristicile impactului crizei din Ucraina asupra românilor……..
9. Măsuri pentru soluţionarea crizei………………..
10.Concluzie……………
11.Bibliografie………..
1.Criza- schimbare radicala a situației nationale sau internaționale, caracterizata prin existenta
unor amenintari directe la adresa obiectivelor de securitate, a intereselor si a valorilor
fundamentele ale partilor implicate intr-o competitie fundamentala.

2. Criza ucraineana a fost provocata direct de politica de extindere a NATO, inceputa la summit-
ul de la Bucuresti, din anul 2008, cand organizatia si-a anuntat deschis scopul de a
primi Ucraina si Georgia. [1]
Deducem că intreaga situatie a conflictului din Ucraina este un rezultat direct al politicii de
extindere a NATO, care a inceput la summit-ul de la Bucuresti, din anul 2008.
Atunci, NATO a declarat deschis ca scopul sau este sa includa Georgia si Ucraina. Fac tot
posibilul pentru a primi aceste doua tari in cadrul aliantei militare nord-atlantice.
Originile crizei actuale provin din aprilie 2008, din timpul summit-ului NATO din Bucuresti,
cand liderii NATO au afirmat ca Georgia si Ucraina urmeaza sa se alature NATO.
Conform acceptiunilor occidentale, criza din Ucraina este in principal datorata puternicei
influente si a repetatelor interventii ruse. Nelinistile interne din Ucraina au inceput inca din
2004, odata cu Revolutia portocalie, puternic sustinuta de Vest – adevarata miscare pro-
democratie – si care a dus la inceputul racirii relatiilor SUA-Rusia.
Derularea evenimentelor din Ucraina sunt in atentia intregii lumi, mai cu seama datorita
intentiei americane de a cere in cadrul intalnirii a membrilor Consiliului de Securiate al
O.N.U., sanctiuni drastice impotriva incursiunilor rusesti din Ucraina.
Teama ca NATO va transforma Crimeea intr-o baza navala care sa deserveasca interesele
strategice americane in regiune, a dus la ocuparea Crimeei si la incercarea destabilizarii
Ucrainei si a slabirii eforturilor Kiev-ului de a raspunde pozitiv nevoilor occidentale.

3.Scurt istoric despre ucrainei.

In urma Pacii de la Riga, prin tratatul semnat de Rusia Sovietica, Ucraina Sovietica si Polonia,
vestul Ucrainei a fost impartit si incorporat in Polonia, iar partile centrale si estice au format, in
martie 1919, Republica Socialista Sovietica Ucraineana, care a devenit, in decembrie 1922,
republica fondatoare a U.R.S.S.. In urma invadarii Poloniei, in septembrie 1939, trupele
germanesi sovieticesi-au impartit teritoriul Poloniei. Astfel, Galitia si Volinia, cu populatia lor
majoritar ucraineana, au fost unite cu restul Ucrainei. Unificarea reusita de Ucraina pentru
prima oara in istoria sa a fost un eveniment decisiv in istoria acestei tari.
In urma ultimatumului sovietic la adresa Romaniei, din 26-28 august 1940, aceasta a predat
Basarabia, iar R.S.S.
 Ucraina a incorporat nordul si sudul Basarabiei, nordul Bucovinei, si tinutul Herta, ocupat de
sovietici. Vestul fostei Republici Autonome Moldovenesti a fost cedat de Ucraina sovietica
nou-createi R.S.S. Moldovenesti. Aceste anexari teritoriale au fost recunoscute de tratatele de
pace din 1947.
Desi marea majoritate a ucrainenilor (intre 4,5 si 7 milioane) au luptat de partea Armatei Rosii si a
rezistentei sovietice, unii nationalisti ucraineni au creat o formatiune antisovietica in Galitia,
Armata Insurectionala Ucraineana (1942), care s-a ciocnit, uneori, cu fortele naziste; in timp ce
o alta miscare nationalista a luptat de partea nazistilor. Initial, germanii au fost primiti ca
eliberatori de unii ucraineni din vest, adica din teritoriile anexate de U.R.S.S. in 1939 si 1940.
Dar administratiile teritoriilor ocupate nu au exploatat nemultumirile ucrainenilor fata de
politicile staliniste. Dimpotriva, nazistii au pastrat sistemul fermelor colective, au dus politici
sistematice de exterminare a evreilor, au deportat oameni in Germania pentru munca si au
inceput o politica de depopulare a Ucrainei pentru a o pregati pentru colonizare. In aceste
conditii, in mare parte, cei ramasi in teritoriul ocupat s-au opus, activ sau pasiv, nazistilor.
Pierderile totale de populatie suferite de Ucraina in timpul razboiului sunt estimate a fi intre
cinci si opt milioane, inclusiv peste o jumatate de milion de evrei ucisi de Einsatzgruppen,
uneori cu ajutorul colaboratorilor locali. Din 8,7milioane de soldati sovietici care au murit in
luptele contra nazistilor, 1,4milioane erau etnici ucraineni.
Ucraina a fost grav afectata de razboi si a fost nevoie de eforturi semnificative pentru a isi
reveni. Peste 700 de orase si 28.000 de sate au fost distruse. Situatia a fost inrautatita de o
foamete cumplita, in 1946–47, cauzata de seceta.
La 24 august 1991, parlamentul ucrainean a adoptat Declaratia de Independenta, in care
Ucraina era declarata stat democratic si independent. Un referendum si primele alegeri
prezidentiale au avut loc la 1 decembrie 1991. In acea zi, peste 90% din ucraineni si-au
exprimat sustinerea pentru independenta si l-au ales pe presedintele parlamentului, Leonid
Kravciuk, ca presedinte al tarii. [2]
4.Problema crimeei capata trei valori si acestea sunt:
 Economică
 Politică
 Militară
 Etnică
5.Efectul crizei ucrainene asupra Transnistriei.

Criza ucraineana a avut un efect dezastruos asupra incercarii de a gasi o solutie pentru
conflictele din Transnistria si Transcaucazia.
Trebuie să nu ignorăm impactul devastator al crizei din Ucraina şi din jurul ei asupra altor
probleme de pe agenda Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, mai ales în
conflictele prelungite din (Republica) Moldova şi Caucazul de Sud.
 Exprimat regretul faţă de blocarea procesului de soluţionare a conflictului transnistrean în
ultima perioadă, în cadrul "formatului 5+2", care include reprezentanţi ai Republicii Moldova şi
Transnistriei, mediatori din partea OSCE Rusiei şi Ucrainei şi observatori din partea Statelor
Unite şi Uniunii Europene (UE).
Criza ucraineană demonstrează că Transnistria nu reprezintă acelaşi obiectiv pentru Rusia ca şi
Crimeea, ci este o constrângerea exercitată asupra Republicii Moldova.
Regiunea transnistreană – controlul Rusiei asupra regiunii separatiste, precum şi potenţialul
militar rusesc concentrate în zonă au determinat Ucraina să aplice măsuri pentru prevenirea
ameninţărilor ce parvin din regiune. În acest sens, a fost intensificat controlul asupra fluxurilor
de persoane, dar şi de bunuri spre şi dinspre regiune. Ca urmare, s-a agravat situaţia economică
a regiunii separatiste, provocând presiuni sociale şi politice. Aceasta a sporit gradul de
neîncredere între partea ucraineană şi administraţia de la Tiraspol.
De asemenea, manifestările de separatism din regiunea Odesa, cu susţinerea Rusiei, creează
riscuri suplimentare pentru menţinerea conflictului transnistrean în „stare îngheţată”. Totuşi,
aici ţinem să remarcăm faptul că procesul de reglementare a conflictului transnistrean a intrat în
impas încă înainte de declanşarea ostilităţilor din estul Ucrainei. [3]
6. Efecte asupra economiei Rusiei

Climatului geopolitic tensionat şi a sancţiunilor impuse Rusiei o constituie deprecierea rublei în

raport cu principalele valute internaţionale. Criza din Ucraina a precipitat drastic acest
deznodământ. Potrivit estimărilor Băncii Centrale din Rusia , în perioada ianuarie-noiembrie
2014, rubla a scăzut cu aproximativ 50% în raport cu dolarul şi 40% în raport cu euro. Ca
urmare a sancţiunilor impuse în urma conflictului ucrainean, pieţele internaţionale s-au închis
pentru companiile ruseşti, forţându-le să apeleze la băncile de stat şi la investitorii locali. De
altfel, analiştii preconizează că şi sectorul bancar naţional rus va fi afectat de criza din Ucraina,
multe bănci ruseşti având o expunere importantă pe pieţele din Ucraina, fapt ce se va repercuta
negativ asupra evoluţiei economiei în ansamblul său. În mai 2014, constructorul auto francez
Renault a anunţat că a îngheţat planurile privind producerea de utilitare în parteneriat cu
compania rusa ZIL, la o fabrica din Moscova, din cauza deprecierii accentuate a rublei. [4]
 7. Scenarii cu privire la ieşirea din criza ucraineană.

Din punct de vedere economic, aşa cum am arătat, criza ucraineană nu are
un impact substanţial asupra comerţului mondial, dacă luăm în calcul cota de piaţă a acestei ţări.
Deşi au trecut aproape 22 de ani de la câştigarea independenţei de URSS, Ucraina se află între
statele cu un indice scăzut al libertăţii economice, situându-se pe locul 155 în lume, cu un scor
de 49,4, sub media regională de 67,1 şi sub indicele mediu mondial de 60,3. Indicele libertăţii
economice are printer componentele sale gradul de corupţie şi respectarea drepturilor de
proprietate, unde Ucraina înregistrează cele mai scăzute valori din regiune şi una dintre cele
mai reduse din lume. Legăturile magnaţilor cu politicienii de top le asigură privilegii şi profituri
uriaşe acestora. Contractele încheiate nu sunt întotdeauna respectate, iar exproprierea este
întotdeauna o posibilitate. Importanţa economică a prelungirii crizei trebuie însă privită prin
efectele colaterale şi prin prisma efectului său de domino.
Ceea ce, în opinia autorilor, este aproape imposibil pe termen scurt şi mediu având în vedere
argumentele aduse anterior, respectiv:
a. Dependenţa de Rusia atât a Ucrainei cât şi a majorităţii statelor europene,
membre ale UE în ceea ce priveşte importurile de hidrocarburi. Soluţiile viabile nu
pot fi aplicate pe termen scurt deoarece infrastructura ce trebuie redesenată pe alte
posibile rute nu se poate construi pe termen scurt;
b. Un înalt grad de interdependenţă în ceea ce priveşte investiţiile străine
directe, a statelor din UE în Rusia, dar şi a capitalului rusesc în UE, ceea ce va
determina un lobby puternic al corporaţiilor implicate pentru găsirea unei soluţii
diplomatice la criza din Ucraina;
c. Cu toate că Ucraina este o ţară cu un potenţial imens ca efect al unei
economii neeficiente şi nedezvoltate, ceea ce o face atractivă pentru investitorii
străini, atât din UE, cât şi din SUA, China şi Japonia, totuşi interesele economice ale
acestora în Rusia sunt mai importante, având în vedere imensul său potenţial
geostrategic şi geoeconomic;
d. Puterile occidentale şi SUA nu doresc ca Rusia, mare putere militară, să
intre în colaps economic, aceasta putând duce la extinderea tensiunilor de natură
politică, economică şi nu numai. În plus, se doreşte protejarea investiţiilor făcute
prin proiectele derulate în ultimii ani, a căror valoare a determinat ca Rusia să ajungă pe locul al
treilea în clasamentul principalilor receptori la nivel mondial.
8.Caracteristicile impactului crizei din Ucraina asupra românilor.
Acest articol prezintă opinia personală a autorului privind trei aspecte specifice stadiului actual al
crizei statului ucrainian:
 dinamica proceselor geopolitice caracteristice spațiului ucrainean, de-a lungul timpului
(cauze, forme de manifestare și eficiența soluțiilor aplicate);
 impactul acestei dinamici asupra spațiilor populate de români;
 scenarii privind evoluția crizei ucrainene și posibilele poziționăriale statului roman.
Pentru a fiza exact reperele conceptuale ale analizai, vom porni de la premiza ca geopolitica
este stiinta de a conduce, conceptia care consideram ca reprezinta o paradigmă a majoritatii
actorilor statali,dar nu numai,implicati,intr-o forma sau alta in zona analizata. [5]
Dar nu vom neglija, in demersul nostru ,nici perspectiva oferita de Oleg Serebrian, ambasadorul
Republicii Moldova la Paris, privind una dintre caracteristicile analizelor geopolitice,respectiv
geopolitica ,metaforic vorbind este psihanaliza statului. [6]
Numele Ucraina ofera fundamentul geopolitic de baza al intelegerii tuturor fenomenelor care au
marcat acest spatiu dea lungu timpului.
9. Măsuri pentru soluţionarea crizei
În perioada care s-a scurs între anunţarea deciziei guvernului de la Kiev de a nu semna Zona de
comerţ liber aprofundat şi comprehensive cu Uniunea Europeana şi Summit-ul de la Vilnius,
liderii ucraineni au părut că ignoră protestele, iar preşedintele Ianukovici s-a limitat la o declaraţie
în care menţiona că nu va lua măsuri care nu respectă voinţa poporului ucrainean. Protestele
desfăşurate la Kiev şi în principalele oraşe ale Ucrainei, au intrat în atenţia guvernanţilor
ucraineni imediat după
încheirea evenimentului de la Vilnius iniţial pentru căacestea nu au luat sfârşit şi pentru că
participarea a devenit tot mai numeroasă (la 1 decembrie 2013, pe străzile din Kiev au protestat
aproximativ 1 milion de persoane).
Liderii de la Kiev după ce au epuizat primele tentative democratice de soluţionare a crizei au
solicitat forţelor speciale să intervină în forţă şi au adoptat retorica liderilor de la Kremlin,
premierul Azrov acuzând opoziţia politică că încearcă să organizeze, prin intermediul protestelor,
„o lovitură” care să înlăture de la putere Partidul Regiunilo. [7]
În acelaşi timp, experţii de la Kiev au susţinut că s-a încercat dizolvarea protestelor prin
infiltrarea naţionaliştilor de extrema dreaptă-provocatori care au recurs la distrugeri şi violenţe la
adresa forţelor de ordine.
 10 Concluzie

Protestele din Ucraina au arată o societate ucraineană care pare că s-a trezit din starea de
resemnare şi dezamăgire în care a intrat după eşecul guvernării. Protestele din Ucraina sunt un
semnal de alarmă pentru Uniunea Europeana şi Rusia. Liderii europeni care au susţinut constant,
la nivel declarativ parcursul european al Ucrainei ar putea deveni în percepţia ucrainenilor doar
nişte ”vânzători de iluzii” în absenţa unei strategii clare a integrării.
Pentru Rusia, protestele sunt un semnal de alarmă deoarece arată Moscovei că în negocierile cu
privire la menţinerea Ucrainei în sfera sa de influenţă a apărut un actor informal-societatea
ucraineană, situaţia care va impune Kremlinului înlocuirea vechilor strategii bazate pe coruperea
liderilor ucraineni sau şantajul economic.
Luptele din estul Ucrainei par să se îndrepte spre un deznodământ. Astfel, putem trage primele
concluzii după luni de confruntări. Confruntări care au multe similitudini cu altele în care a fost
implicată Rusia după 1991 pe teritoriul statelor anterior componente ale URSS, dar și multe
diferențe esențiale, care arată niște limite de ambele părți, atât din partea rusească, cât și
ucraineană.
Ar fi momentul să facem câteva paralele cu conflictele care au implicat Rusia în Moldova și
Georgia la începutul anilor 1990. Atât în Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria, separatiștii
proruși au beneficiat direct de sprijinul armatei ruse care se afla în zonă. Moldova și Georgia nu
aveau armată, nu aveau armament, erau state tinere abia apărute pe hartă.
 Bibliografie
 https://prezi.com/rlro6uqsf-ya/criza-din-ucraina-efecte-geopolitice-si-de-securitate-pentr/
vizitat la data de 03.11.2017,ora 18:38.
 [1] http://www.ziare.com/articole/criza+ucraina vizitat la data de 05.11.2017,ora 17:55.
 [2] http://www.clipa.com/print_a6528-Criza-din-Ucraina-consecinta-secolelor-de-
arbitrariu-geopolitic.aspx vizitat la data de 06.11.2017,ora 16:58.
 [3] OSCE: Criza din Ucraina are un „efect dezastruos” în Transnistria şi asupra securităţii
Europei. . http://www.timpul.md/articol/osce-criza-din-ucraina-are-unefect-dezastruos-in-
transnistria-si-asupra-securitatii-europei-70518.html (vizitat la data de 07.11.2017, ora
18:37).
 [4] Un subiect sensibil pentru Rusia, care a cunoscut în trecut episoade de depreciere a
monedei naţionale şi de creşteri substanţiale ale preţurilor, între 1997 şi 1998 şi între 2008 şi
2009. (vixitat la data de 07.11.2017, ora 19:26)
 [5] Aleksandr G.Dughin- Bazele geopoliticii.Viitorul geopolitic al Rusiei-,vol.1,Editura
Euroasia.ro,Bucuresti,2011, p.23./446
 [6] Oleg Serebrian –Geopilitica spatiului pontic, Editia a II-a revazuta si actualizata,
Editura CARTIER, Bucuresti, 2006, p.15.
 [7] https://www.academia.edu/5824298/Criza_politica_din_Ucraina-
soft_power_cetatenesc_vs._realpolitik_rusesc (acesat la data de 08.11.2017, ora 15:11).

CRÍZĂ, crize, s. f. 1. Manifestare a unor dificultăți (economice, politice, sociale etc.); perioadă de

tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. ♦ Lipsă acută
(de mărfuri, de timp, de forță de muncă)
oficialul ucrainean afirma ca valoarea reala de piata a companiei sa fie de 4,7 miliarde de dolari, in
timp ce scaderea actiunilor, pe fondul crizei globale, face ca valoarea actuala sa fie de doar 850
milioane de dolari.