Sunteți pe pagina 1din 20

țe „ReCreația conștientǎ” (realizator: Pop Stelu

Seria de conferințe Steluța-Zvetlana)


Conferința
ța nr. 5: „Conștiința!”
„Conștiința (octombrie 2020)

Ziua a 4-a
o Limbajul subconștientului
știentului
Motto: „Visele sunt rǎspunsuri
ǎspunsuri la ȋntrebǎri pe care nu știm sǎ le formulǎm”
m” (Marcio Barrios).

https://www.facebook.com/Ara.Malikian.violin/videos/10155313374256608 Cateva viori au


devenit suflet )))
Lumea secretǎ a viselor !
https://ed.ted.com/lessons/why
https://ed.ted.com/lessons/why-do-we-dream-amy-adkins Why do we dream? - Amy Adkins
Metafora visului în basmul popular românesc,, cateva exemple de introducere
introducere! Aflat la
graniţa dintre conștient inconştien dintre comunicare şi vis,, basmul este un produs al
tient şi inconştient,
imaginarului care transpune, ca într-o
într o peliculă, viaţa interioară a individului, conflictele,
dinamica şi soluţiile posibile. De aceea, basmul reprezintă un important instrument de
cunoaştere şi o terapie în sine, iar rolul metaforei terapeutice este de a crea pun punți și
realitǎț printr-o semanticǎǎ mai rafinatǎ și mai puțin
sinapse, ȋmbogǎțind percepția asupra realitǎții
rigidǎ.
 Un vis premonitoriu gǎsim ȋn basmul popular Doamna Stiglişoara (Oprişan, 2006,
vol. V). Împărăteasa a visat că a înghiţit un bob de mei; în planul real ea face îîntocmai
şi rămâne însărcinată, iar după
d nouă zile naşte o fată frumoasă.
 Uneori, pe lângă caracterul premonitoriu, visul capătă şi un caracter iniţiatic
iniţiatic, fiind o
cale de acces către un spaţiu enigmatic sau un
un moment propice dezv
dezvăluirii tainelor. De

1
exemplu, ȋn basmul Poveste despre credinţă (Oprişan, 2004, vol. IV), împăratul a
visat că dacă cineva îi va păzi fiica timp de trei zile, aceasta se va face bine, ea fiind
posedată.
 Visul simulat se impune ca falsă dorinţă a personajului, cu scop manipulator. Astfel,
mama îl minte pe fiul ei, Petrică, spunându-i că a visat că îi face baie şi asta o va face
să se simtă mai bine. Fiul îi face pe plac şi uriaşul, iubitul mamei, înţeles cu aceasta, îl
orbeşte (Oprişan, 2003, vol. III).
Visǎm ȋn culori? Într-o serie de sondaje de opinie realizate ȋn anii 1940 și 1950, atunci cȃnd
oamenii erau ȋntrebați : „Visați ȋn alb-negru sau ȋn culori ?”, majoritatea respondenților au
spus cǎ ȋn alb-negru. De exemplu, ȋntr-un sondaj realizat ȋn anul 1942, avȃnd ca subiecți
studenți, cei care au declarat cǎ viseazǎ ȋn culori nu au depǎșit pragul de 10%. Lucrurile s-au
schimbat la finele anilor 1950 și ȋnceputul anilor 1960. Potrivit unor rapoarte publicate pe
aceastǎ temǎ, mai mult de 50% dintre cei intervievați au rǎspuns cǎ viseaza ȋn culori. Cȃt
despre sondajele din ultimii ani, 65% dintre respondenți pretind cǎ viseazǎ ȋn culori, iar 25%
viseazǎ atȃt ȋn alb-negru, cȃt și ȋn culori (apud Ingram, 2017).
 Existǎ douǎ explicații posibile. Prima este aceea cǎ, ȋn anii 1940, oamenii chiar visau
ȋn alb-negru, iar acum visǎm ȋn culori, ceea ce presupune cǎ activitǎți cerebrale
fundamentale precum perceperea culorilor și visarea s-au schimbat drastic ȋn doar
cȃteva decenii. A doua explicație ia ȋn calcul faptul cǎ visele noastre au fost mereu
colorate, și cǎ oamenii doar pretindeau cǎ viseazǎ ȋn alb și negru.
 Posibile dovezi! Filosoful Eric Schwitzgebel a analizat un raport despre vise
de-a lungul timpului și aratǎ cǎ lumea viseazǎ ȋn culori de milenii bune.
Aristotel menționeazǎ și el cǎ viseazǎ ȋn culori, iar jumǎtate dintre visele
analizate de Freud ȋn cartea sa „Interpretarea viselor” menționeazǎ culoarea.
Mai mult, ȋnainte de secolul XIX, visele ȋn culori erau comparate cu tablouri
sau tapiserii.
 Este posibil ca mass-media sǎ influențeze modul ȋn care oamenii ȋși
amintesc visele? Cu toate cǎ pare greu de crezut cǎ am putea fi
influențați sǎ ne „colorǎm” singuri visele, un studiu din anul 2003,
realizat pe studenți chinezi, vine ȋn sprijinul acestei ipoteze. Studenții
erau destul de diferiți ȋn ceea ce privește gradul lor de cunoaștere a
tehnologiei, iar cei care avuseserǎ cea mai scurtǎ expunere la media ȋn
culori, precum televizorul color, au raportat cǎ au visat prea puțin ȋn
culori (apud Ingram, 2017). Imaginați-vǎ cum ar putea contribui
realitatea virtualǎ la imagistica viselor noastre !
O scurtǎ cǎlǎtorie ȋn timp! Au existat mulți autori, din antichitate până în vremurile
moderne, care au scris tratate cu privire la relevarea viitorului prin imaginile din timpul
somnului. De asemenea, au existat numeroși alcătuitori de „Chei ale viselor” . Cea mai
cunoscutǎ lucrare de acest gen este „Oneirocritica”, un tratat grecesc antic despre
interpretarea viselor, scris de Artemidorus în secolul al II-lea d.Hr. Egiptenii numeau visele
„mesageri misterioşi” deoarece considerau că erau trimise de cǎtre zeiţa Isis care, ajutată de
soțul sǎu Serapis, le trimitea în acest fel avertismente şi sfaturi.
 De altfel, ȋn mitologia egipteană, ȋnsuși Serapis este o figură artificială, care întrunește
ipostazele mai multor zei în persoana unuia singur: el îmbina trăsăturile lui Osiris și
ale lui Apis. În misterele răspândite în lumea elenă, Serapis primește de la Zeus
aspectul unei zeități solare, de la Hades legătura cu tărâmul morților, de la
Dionis o apropriere de fertilitatea agrară, iar de la Asclepios puterea vindecătoare,

2
care va deveni principala sa calitate. Dupǎ cum vedeți, Serapis chiar avea abilitatea
sǎ circule cu multǎ ușurințǎ ȋntre diverse lumi !
La rȃndul lor, pe baza viselor, indienii din America de Nord își orânduiesc întreaga viață:
visele determină alegerea preoţilor şi conferă calitatea de şaman, din ele rezultă leacurile
medicale, numele ce va fi dat copiilor și tabuurilor, ele rânduiesc războaiele, vânătorile,
condamnările la moarte şi sprijinul cuvenit în anumite situaţii. În fine, visul confirmă tradiţia:
el este pecetea legalităţii şi a autorităţii.
 Șamanii sunt antrenați pentru a interpreta visele, a-i tǎmǎdui pe cei bolnavi și a ghida
oamenii prin cunoașterea descoperitǎ ȋn timpul transelor extatice. Întreprinzȃnd
„zboruri” șamanice ȋn afara trupului, ei ajung pe limanuri inaccesibile oamenilor și se
ȋntorc cu cunoștințe sau informații practice și folositoare.
Tratatul lui Artemidorus face distincţia clară dintre visul obişnuit, care nu are un sens
simbolic şi viziunea onirică, unde visul are un asemenea sens. În concepţia lui, „viziunea
onirică se deosebeşte de vis prin faptul că ea ajunge să semnifice viitorul, iar visul, realitatea
prezentă.” Mai tȃrziu, Freud considera visul „calea regalǎ de acces la inconștient”  !
 În viziunea lui Freud, visul este un fenomen psihic de compromis, care satisface în
acelaşi timp douǎ tendinţe contradictorii: dorinţa de a dormi, care ţine de sistemul
preconştient - conştient, şi dorinţa inconştientă sau refulată, de natură instinctuală.
Astfel, visul permite o satisfacere deghizatǎ a dorinţei instinctuale inconştiente,
iar somnul nu este perturbat.
„Despre vise și vedenii false”! Vǎ las pe voi sǎ alegeți grȃul de neghinǎ, pentru cǎ nu totul
este neghinǎ! În plus, s-ar putea sǎ ȋnțelegeți mai multe odatǎ cu parcurgerea materialelor din
cadrul conferințelor urmǎtoare.
 „Dacă vei crede într-o vedenie falsă, apoi diavolul în vis te va învăţa ‚proorocii’.
Diavolii spun lucruri care o să se întâmple peste o lună, peste două sau peste trei luni.
Sunt draci care ghicesc viitorul. Şi tu spui: ‚Măi, sunt adevărate! Păi, ce-am visat eu
săptămâna trecută, s-a adeverit acum!’ Aceştia sunt draci vrăjitoreşti, care ştiu viitorul.
Dar ai să-mi spui: ‚Părinte, dar în Sriptură spune că a visat Iosif, a visat Daniil, a visat
cutare…’. Da. Sunt şi vise de la Dumnezeu. Dar acestea sunt foarte rare în viaţa
omului şi nu le poate înţelege omul, dacă nu vine lângă el unul care are darul
desluşirii duhurilor.
 Duhul este unul, cum spune la Corinteni 1, 12 marele Apostol Pavel, însă darurile
sunt împărţite.
 Aţi auzit că este: ,Duhul înţelepciunii, duhul cunoştinţei, duhul temerii de Dumnezeu,
duhul înţelegerii…’ Auzi ce spune darul desluşirii duhurilor. Şi Sfântul Ioan
Evanghelistul spune: Fiule, ispitiţi duhurile, că nu toate sunt de la Dumnezeu.
Dacă marele prooroc Daniil, bărbatul doririlor, nu înţelegea vedeniile, auzi ce spune
Scriptura: A dat ordin Dumnezeu Arhanghelului Gavriil, zicând: Gavriile, fă în
somnul lui Daniil să înţeleagă vedenia. Le vedea şi nu înţelegea. Deci, de aici să
ţinem minte, că nu tot ce vede o vedenie sau un vis îl înţelege, până nu are darul
desluşirii.
 Sunt şi vise de la draci numiţi arhiconi. Aceştia ştiu pe de rost toată Sfânta Scriptură.
Îţi spun proorocii pe care le găseşti în Biblie. Pe urmă sunt draci care se cheamă
vrăjitori.
 Aceştia ajută la vrăjitori, la fermecători, la descântători şi amăgesc pe om, să i se pară
că s-a făcut sănătos de acolo. De aceea Sfântul Ioan Scărarul zice: Cela ce tuturor

3
vedeniilor şi tuturor viselor nu crede, filosof duhovnicesc este. Să nu credeţi în
vise! Să nu credeţi în vedenii! Dacă crezi în vise şi ai venit la mine să te spovaduiesc,
eu te opresc direct trei ani de Sfânta Împărtăşanie. Cine ţi-a spus ţie să crezi în vise?
Nu auzi ce spune Sfânta Scriptură? Ia caută în Cartea Înţelepciunii lui Isus, fiul lui
Sirah, la capitolul 34: Precum este cel ce aleargă după vânt şi vrea să prindă
umbra sa, aşa este omul care crede în vise. Că pe mulţi visele i-au înşelat şi au
căzut cei care au nădăjduit în vise...”

(„Ne vorbeşte Părintele Cleopa” - Volumul 3, https://www.crestinortodox.ro/carti-


ortodoxe/ne-vorbeste-parintele-cleopa-vol-3/o-istorioara-o-vedenie-falsa-81207.html)

 Chei posibile pentru a ȋnțelege ce ȋnseamnǎ vedeniile false și „tǎlmǎcirea”


viselor: (1) Nivelul de conștientizare al tǎlmǎcitorului conteazǎ; (2) Experiența
de viațǎ a tǎlmǎcitorului conteazǎ; (3) Lucrurile sunt ȋntr-o continuǎ mișcare;
(4) Simbolistica viselor este personalizatǎ; dacǎ eu am creat anumite simboluri,
tot eu voi putea sǎ deslușesc ȋnțelesul propriilor mele vise cu mai multǎ
acuratețe decȃt o fac ceilalți.
 Ne amintim! Nimic nu este predictibil.
 Ne amintim despre nocebo și modul ȋn care funcționeazǎ
„magia neagrǎ” (vezi conferința despre minte, ziua a 5-a). „Cel
care crede ȋn astfel de practici ȋși face singur rǎu, pentru cǎ
mintea lui se conformeazǎ ritualului pe care l-a investit cu
putere asupra sa.”
Visarea lucidǎ este doveditǎ științific! Referințe la visele conștiente pot fi întâlnite în
vechile scrieri ale unor filozofi greci precum Aristotel, iar primii budiști erau familiarizați cu
practica visării lucide. De-a lungul timpului, numeroși oameni de știință și-au descris propriile
experiențe cu visele lucide, iar în secolul XIX, savantul Marie-Jean-Léon Lecoq, Marquis
d’Hervey de Saint-Denys a publicat o lucrare intitulată „Visele și mijloacele de a le controla;
observații practice”, sugerând pentru prima dată faptul că toți oamenii au această abilitate.
 Studii recente desfășurate de mai multe echipe de cercetători din cadrul Clinicii de
Neurologie de la Universitatea din Frankfurt arată o creștere importantă a activității
creierului în timpul stării de visare conștientă. Astfel, o electroencefalogramă a
înregistrat frecvențe ale undelor cerebrale de până la 40 Hz, acestea fiind asociate unei
activități mentale crescute, mult peste frecvențele specifice stării normale de somn
(4-8 Hz). Datele obținute au arătat că visarea lucidă este o stare hibridă a
conștiinței, diferită atât de starea de veghe, cât și de somnul REM (Voss et al.,
2009).
 altă descoperire indică faptul că visele lucide pot fi induse prin stimularea
electrică inofensivă a creierului în timpul somnului (Voss, Holzmann,
Hobson et al., 2014).

 O tehnică simplă de experimentare a viselor lucide! De la ȋnceput, trebuie să vǎ


spun că pentru a-ți manipula visele ai nevoie de antrenament. E adevǎrat că visarea
lucidă este la îndemâna oricărei persoane, dar pentru a accesa această stare, creierul
trebuie să învețe ce să facă. Tehnica pe care v-o propun se numește „Wake Induced
Lucid Dreaming” („WILD”), adicǎ un vis lucid inițiat ȋn starea de veghe. În plus, este
bine sǎ fiți conștienți cǎ nu ȋntotdeauna ne ȋntȃlnim ȋn vis cu lucruri care sǎ ne placǎ.
Cu toate acestea, suntem tot noi, ȋn varianta pe care am ascuns-o . O sǎ vorbim mai
multe despre acest subiect la conferința despre „umbrǎ”.

4
 Pasul 1: Amintește-ți ce ai visat.
 Este esențial să-ți amintești ce ai visat în timpul nopții. Cu cât reușești
să reții mai multe detalii, cu atât mai ușor îți va fi să ai vise lucide. De
aceea, ai nevoie de un jurnal de vise.
 Ține un carnețel și un pix lângă pat, și notează-ți visele cât de
amănunțit poți, imediat ce te trezești. E important să faci asta
înainte să te dezmeticești complet.
 Se poate întâmpla să nu-ți amintești nimic. În general,
intensitatea viselor este mai mare spre dimineață, însă dacă ai
ieșit din etapa somnului paradoxal (REM) înainte să te trezești,
este posibil să nu reții niciun vis.
 Setează alarma ceasului cu o oră mai devreme dimineața, sau la
diverse ore de-a lungul nopții, ca să descoperi perioadele de
timp în care atingi faza somnului REM.
 De exemplu, dacǎ descoperi că îți amintești ce ai visat
doar atunci când te trezești la 3:30 AM, va trebui să te
obișnuiești să te scoli la ora respectivă pentru a-ți nota
visul.

 Pasul 2: Testează realitatea în timpul zilei.


 Deși pare bizar, principiul este simplu: dacă îți formezi obiceiul de a
testa realitatea în stare de veghe, vei face același lucru și în timp ce
visezi. Adu-ți aminte că visul lucid este un vis în care ești conștient
că visezi.
 Cum poți testa realitatea? Încearcă să sfidezi legile fizicii
apăsându-ți palma cu un deget, sau încearcă să miști un obiect
prin puterea minții.
 Repetă testul o dată sau de două ori pe zi și spune-ți, de
fiecare dată, că motivul pentru care nu ai reușit să treci
degetul prin palmă sau să miști obiectul prin puterea
minții este că nu visezi, ci te afli în realitate.

 Pasul 3: Înainte să adormi, setează alarma ceasului după 4-5-6 ore, sau la
ora la care ai aflat deja (vezi pasul 1) că îți poți aminti ceea ce ai visat.

 Pasul 4: Când sună alarma și te trezești, nu te mișca; relaxează-te și


repetă-ți afirmația că vei deveni lucid în vis.
 Poți spune ceva de genul „Voi fi conștient că visez”, sau o frază
similară, în timp ce te concentrezi pe respirație.
 Vei începe în curând să experimentezi halucinații hipnagogice,
adică diverse iluzii optice sau auditive perfect normale, care
apar în timpul tranziției de la starea de veghe la somn. Rămâi
relaxat, nu încerca să interacționezi cu imaginile sau suntele
hipnagogice și amintește-ți că vei fi conștient că visezi.

 Pasul 5: Când imaginile se stabilizează și devin mai clare, te poți închipui


(la persoana I) interacționând cu acestea; acesta este momentul în care începe
visul lucid. Dacă experimentezi înaintea, în timpul sau după visul lucid o
stare de paralizie în somn, rămâi calm și concentrează-te în continuare pe
respirație.

5
 Cum se poate „naște” un vis lucid ! Iei o frȃnturǎ de realitate, o imagine de la
televizor, cȃteva teme care te preocupǎ de ceva vreme, le amesteci ȋntr-o variantǎ de
poveste și magie, iar la sfȃrșit ai obținut… un vis lucid, plin de ȋnțeles. De exemplu, cu
cȃțiva ani ȋn urmǎ, mama (pe vremea aceea era diagnosticatǎ de lumea medicalǎ cu
Alzheimer) era la noi, iar eu ȋncercam sǎ am cȃt mai multǎ grijǎ de dȃnsa. Într-o searǎ,
mama a devenit fascinatǎ de o bufnițǎ din paie, pe care a gǎsit-o ȋn sufragerie. „Haide
s-o mȃncǎm!” „Este doar de decor, mama, nu o putem mȃnca; este drǎguțǎ și ne place
sǎ ne uitǎm la ea.” „Ba da, se poate mȃnca”, a insistat mama cu zȃmbet poznaș. În
același moment, la televizor a apǎrut o bufnițǎ ȋn zbor. „O, atunci hai s-o mȃncǎm pe
ea!” „Nici pe ea nu putem s-o mȃncǎm, pentru cǎ este ȋn televizor. Ca s-o putem
mȃnca, ar fi trebuit sǎ fie aici, sau noi sǎ fim ȋn televizor.” În final, mama m-a pǎcǎlit:
ȋn momentul ȋn care n-am fost atentǎ, s-a apucat sǎ-mi mǎnȃnce bufnița din paie, iar eu
am avut nevoie de multǎ putere de convingere ca sǎ i-o iau din mȃnǎ și din gurǎ .
 Interesant este cǎ ȋn noaptea aceea, am avut un vis. Eu urma sǎ studiez la o
Academie de Magie (a se citi „Vrǎjitorie” - ȋn ultima perioadǎ cǎutasem astfel
de subiecte pe internet, iar bufnița face parte din aceeași poveste!). Normal, ca
orice Academie de magie veritabilǎ, clǎdirea se gǎsea sub pǎmȃnt. Copiii mei
m-au condus doar pȃnǎ la locul de unde cobora o scarǎ ȋn spiralǎ, iar de acolo
am pornit singurǎ ȋntr-o cǎlǎtorie fantasticǎ. Cȃnd am ajuns la destinație, am
intrat ȋntr-o clǎdire imensǎ, cu o mulțime de ȋncǎperi și arcade. Oricum,
simțeam deja cǎ mi s-a fǎcut foame, așa cǎ m-am decis sǎ merg ȋntȃi la bufet,
ca sǎ mǎnȃnc ceva. Ce sǎ vezi? Acolo, așezate cu grijǎ ȋn galantar, erau mai
multe bufnițe! În momentul acela m-am trezit, rȃzȃnd de una singurǎ. Mama
avea dreptate, iar simbolul era foarte simplu. Și pentru mama, dar și pentru
mine, bufnița ȋnsemna ȋnțelepciune, așadar era bine sǎ fie mȃncatǎ !

Descoperiri incredibile revelate ȋn somn sau interpretul viselor este la purtǎtor!

Atenție! Pentru a urmǎri prezentarea selectatǎ, apǎsați pe „traducere automatǎ”!


https://www.youtube.com/watch?v=LcqzUZp3tkE TEDxKnoxville - Deirdre Barrett -
Dreams and Creative Problem Solving

 De la prezentarea din prima zi, ne amintim ce ȋnseamnǎ „sǎ fii ȋntr-o stare
de flux”: o activare crescutǎ ȋn partea cortexului prefrontal care are de-a face
cu generarea interna de idei noi. Ești ȋntr-o stare mintala ȋn care generezi idei
noi necenzurate, și ȋți este permis sǎ faci asocieri ȋntre lucruri fǎrǎ a le analiza.
 De exemplu, jucǎtorul de tenis nu se gȃndește din ce unghi va lovi
mingea !
 Din cauza imaturitǎții cortexului prefrontal, creierul adolescenților s-ar
putea sǎ aibǎ mai puținǎ cenzurǎ și mai multǎ abilitate de a fi creativ și
spontan.
Cu toate acestea, nu doar improvizația, ci și alte stǎri mintale aratǎ o
activare similarǎ tiparului acestei stǎri de flux.
 De exemplu ȋn timpul meditației, hipnozei, sau somnului REM, atunci
cȃnd oamenii ȋși pierd simțul sinelui uman, al timpului, și al spațiului.
 Este o stare fǎrǎ gȃnduri, ȋn care inconștientul nu mai este
suprimat și este asociat cu emoții pozitive adevǎrate.

6
(1) Elias Howe și mașina de cusut! În anul 1845, Elias Howe se gǎsea ȋntr-un impas: gȃndise
tot sistemul prin care urma sǎ coasǎ o hainǎ, dar pusese gaura pe care o avea acul la jumǎtatea
lui, iar mișcarea de coasere sus-jos era total ineficientǎ. Într-o noapte, el a avut un vis
interesant. În vis, regele unei țǎri ciudate ȋi dǎduse un termen de 24 de ore pentru a realiza o
mașinǎ de cusut, iar dacǎ nu o termina, avea sǎ fie condamnat la moarte. Howe a muncit
foarte mult, dar ȋn cele din urmǎ a renunțat, și a crezut cǎ urmeazǎ sǎ fie executat. În acest
timp, rǎzboinicii regelui executau ȋn fața lui un dans, fluturȃnd lǎnci gǎurite la un capǎt, iar
prin aceste gǎuri trecea o sfoarǎ care lega toate lǎncile ȋntre ele. Ne putem doar imagina
perplexitatea inginerului ȋn momentului ȋn care a ȋnțeles cǎ, dupǎ modelul lǎncilor din visul
sǎu, trebuia sǎ gǎureascǎ acul ȋn capǎtul sǎu ascuțit. Cȃnd Howe s-a trezit, era ora patru
dimineața. A sǎrit din pat, a fugit la atelier, și pȃnǎ la ora nouǎ modelase deja un ac cu un
orificiu la un capǎt. Restul este deja istorie !

(2) Niels Bohr și modelul atomic! Fizicianul olandez Niels Bohr era preocupat de
configurația atomicǎ, dar, deși avea multe idei, niciuna nu pǎrea sǎ se potriveascǎ. Într-o
searǎ, cercetǎtorul a mers la culcare și a visat nucleul atomic cu electronii care se ȋnvȃrteau ȋn
jurul lui precum se ȋnvȃrt planetele ȋn jurul soarelui. Dupǎ ceva vreme, visul sǎu s-a
materializat ȋntr-una dintre cele mai mari descoperiri din vremea sa, aducȃndu-i Premiul
Nobel pentru fizicǎ ȋn anul 1992.

(3) Albert Einstein și principiul relativitǎții! Se spune că, în timpul adolescenței,


Albert Einstein avea un vis recurent neobișnuit. În vis, el se uita la niște vaci care stăteau
lângă un gard electric, iar fermierul (proprietarul vacilor) stătea în apropiere și opera un
comutator ce elibera curent electric și curenta animalele. În visul tânărului Einstein, toate
vacile săreau deodată în spate, cu o mișcare uniformă. Apoi, Einstein se ducea să vorbească
cu fermierul, dar nu îl întreba de ce își electrocutează propriile vaci. În schimb, tânărul voia să
știe cum vedea fermierul de la distanța la care se afla mișcarea făcută de vaci. Spre
surprinderea lui Einstein, fermierul descria o altă imagine, în cadrul căreia vacile se
îndepărtau de gard una după alta (și nu toate deodată, așa cum le observase Einstein din locul
în care stătea). Se spune că acest vis i-a inspirat ideea de mai târziu, conform căreia timpul şi
distanţele unui eveniment oarecare măsurate de doi obsevatori distincţi au, în general, valori
diferite, deși se supun întotdeauna aceloraşi legi fizice, idee care avea să devină un pilon
important al teoriei relativității. Totuși, acesta este doar unul dintre visele despre care se spune
că l-au influențat pe Einstein în marea sa descoperire.

(4) Otto Loewi și nașterea neuroștiinței! Dr. Otto Loewi, considerat „pǎrintele
neuroștiinței”, a visat un experiment ȋn anul 1921, care dovedea cǎ transmiterea influxului
nervos este un proces chimic, nu electric. Acesta s-a trezit și a notat experimentul, dupǎ care
s-a dus ȋnapoi la culcare. În dimineața urmǎtoare, a observat cu groazǎ cǎ scrisul sǎu era
indescifrabil. Dupǎ cum a povestit Loewi mai tȃrziu, acea zi a fost cea mai lungǎ zi din viața
lui, ȋncercȃnd ȋn zadar sǎ-și aminteascǎ visul. Noaptea urmǎtoare a avut același vis și, la
trezire, a mers direct la laboratorul lui, pentru a dovedi teoria care i-a adus Premiul Nobel
pentru medicinǎ ȋn anul 1936.

(5) Friedrich August Kekulé von Stradonitz și structura molecularǎ a benzenului!


Chimistul a spus cǎ a descoperit forma moleculei de benzen dupǎ ce, ȋntr-un vis, i s-a arǎtat
un șarpe care ȋși ȋnghite propria coadǎ - un simbol antic cunoscut sub numele de Uroborus
(Uroboros/Ouroboros). Imaginați-vǎ uimirea omului de științǎ atunci cȃnd și-a dat seama cǎ
șarpele acela ȋi arǎta cǎ molecula avea o formǎ circularǎ ȋnchisǎ, ceea ce explica stabilitatea
extraordinarǎ a benzenului.

7
(6) Srinivasa Ramanujan și seria infinitǎ a numǎrului π (adesea scris pi)! Ramanujan, unul
dintre cei mai mari matematicieni din lume, a spus de multe ori cǎ reușitele lui se datoreazǎ
viselor. Matematicianul a declarat cǎ a visat ȋn mod repetat o zeițǎ care i-a arǎtat formule
matematice pe care el le testa și le verifica la trezire. Un astfel de exemplu este seria infinitǎ a
numǎrului pi.

(7) Paul McCartney și „Yesterday”! Una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației
The Beatles, „Yesterday”, a fost compusǎ de Paul McCartney și a apǎrut pe albumul „Help!”,
ȋn Marea Britanie, ȋn anul 1965. Potrivit biografilor formației The Beatles, Paul ar fi visat
ȋntr-o noapte cǎ a compus melodia ȋn camera lui din Wimpole Street, unde locuia prietena sa
de la acea vreme. S-a trezit cu melodia ȋn minte, s-a dus repede la pian și a cȃntat-o, pentru a
nu uita linia melodicǎ, și abia ulterior a scris versurile.

(8) Steluța-Zvetlana și partea a doua a Jurnalului ! Cei care ați reușit sǎ citiți Jurnalul
meu, ați observat cǎ el cuprinde douǎ pǎrți, a doua parte fiind scrisǎ dupǎ cȃteva luni de la
momentul ȋn care am decis sǎ nu mai notez nimic ȋn jurnal. Ei bine, cu toate cǎ aceastǎ parte
din carte pare scrisǎ cursiv, ȋn realitate lucrurile stau puțin diferit. În perioada aceea luasem
legǎtura cu Monica Vișan, de la Editura For You, care mi-a propus sǎ-mi publice Jurnalul, dar
mi-a sugerat sǎ vin cu o „anexǎ”, ȋn care sǎ aduc precizǎri asupra modului ȋn care am ȋnțeles
experiența prin care am trecut. Prima datǎ, pur și simplu nu am știut ce sǎ scriu! Apoi, am
primit cȃteva mesaje de la prieteni, și cu ajutorul lor am creionat temele pe care aș putea sǎ le
abordez: „pagini de ȋnceput, pagini pentru primii pași spre ȋnțelegere, pagini pentru cei care
cred ȋn miracolul științei, pagini pentru cei care n-au uitat cǎ magia existǎ, pagini pentru
ȋntoarcerea la unitate, pagini de final: despre Reconectare”. Dupǎ cȃteva zile de la acest
demers, s-a ȋntȃmplat ceva! În fiecare noapte, ȋn timp ce dormeam, ȋmi apǎreau ȋn minte
cȃteva fraze care se repetau obsedant. Lucrul acesta era atȃt de enervant, ȋncȃt la un moment
dat m-am ridicat din pat, am luat un caiet și un pix și am ȋnceput sǎ le notez, astfel ȋncȃt sǎ pot
totuși dormi. Acest ritual s-a repetat searǎ de searǎ, timp de mai multe sǎptǎmȃni. Apoi,
mintea mea s-a liniștit brusc și au urmat cȃteva zile ȋn care nu s-a mai petrecut nimic! Dar,
ȋntr-o searǎ, am simțit dorința sǎ trec toate acele propoziții, ȋn ordinea ȋn care le notasem, pe
calculator. Am stat toatǎ noaptea ȋn fața calculatorului și am ȋncǎrcat o mulțime de propoziții,
aparent fǎrǎ niciun sens, ȋntr-un document pe care l-am numit: „Dupǎ 6 luni de cǎlǎtorie”. A
urmat o nouǎ perioadǎ ȋn care nu s-a mai ȋntȃmplat nimic. Dupǎ alte trei sǎptǎmȃni, tot seara,
m-am așezat din nou ȋn fața calculatorului și, fǎrǎ sǎ mǎ gȃndesc ce fac, am ȋnceput sǎ așez
propozițiile ȋntr-un anume fel. Eram ca ȋntr-o transǎ: nu citeam propozițiile, pur și simplu
mȃna se ducea singurǎ, lua un calup de propoziții și le așeza ȋntr-un loc pe care nu-l alegeam
ȋn mod conștient, apoi lua alte propoziții și le ducea ȋn alt loc. Am „muncit” așa toatǎ noaptea,
fǎrǎ sǎ mǎ ridic de pe scaun și fǎrǎ sǎ mǎ ȋntreb de ce fac asta. Cȃnd am terminat și am citit,
nu mi-a venit sǎ cred. Toate propozițiile erau la locul lor, iar partea a doua a Jurnalului era
scrisǎ!

(9) Cum am fǎcut rost de bani sau noaptea e un sfetnic bun! Suntem ȋn anul 1992 .
Tocmai renunțasem la serviciul „cǎlduț” și bine plǎtit de la vechea Întreprindere de
Industrializare a Cǎrnii Bacǎu, iar sǎrbǎtorile de iarnǎ se apropiau cu pași ușori. Cu toate cǎ
aveam buzunarele goale, cei care mǎ cunoșteau credeau cǎ am bani! Așa se face cǎ, ȋntr-una
dintre zile, o cunoștințǎ mi-a propus sǎ vin cu jumǎtate din suma necesarǎ pentru a achiziționa
un TIR plin cu frigidere și congelatoare, care pe vremea aceea se vindeau ca „pȃinea caldǎ”.
Fǎrǎ sǎ mǎ gȃndesc mǎcar, am spus un „da”, cu toatǎ convingerea. Cȃnd am ajuns acasǎ și
i-am povestit soțului ce am fǎcut, el a rǎmas ȋncremenit: „De ce ai fǎcut asta? Tu nu ai niciun
ban! Cum o sǎ te descurci?” Rǎspunsul meu a fost simplu: „Nu știu acum, dar mȃine este o

8
altǎ zi!” Am fǎcut o baie caldǎ, cu multǎ sare parfumatǎ și garnisitǎ cu muzicǎ ȋn surdinǎ,
dupǎ care m-am culcat. Cȃnd m-am trezit dimineața, aveam un singur cuvȃnt ȋn minte:
„sindicate!”. M-am ȋmbrǎcat rapid și am plecat sǎ gǎsesc un sindicat care avea bani pentru a le
dǎrui membrilor sǎi cȃte un congelator nou-nouț de sǎrbǎtori. Interesant, dar ȋn aceeași zi
aveam deja o filǎ de CEC scrisǎ !

 Posibile explicații! Poate părea surprinzător, însă creierul uman este mult mai activ
în timpul somnului decât în starea de veghe. „Deși au evoluat inițial pentru un scop
diferit, visele s-au rafinat de-a lungul timpului. Astfel, ele au o dublă întrebuințare:
ajută creierul să se refacă și rezolvă probleme cu care ne confruntăm în viața de
zi cu zi.” Cu alte cuvinte, „ȋn orice stare am fi, muncim la aceleași probleme” - afirmă
Deirdre Barrett (Harvard Medical School, Department of Psychiatry). Altfel spus,
visarea este gândire, dar într-o stare ușor diferită fațǎ de perioada ȋn care avem
ochii deschiși.

 Rezolvarea problemelor! Într-un experiment, Barrett i-a pus pe studenți să


aleagă o problemă pe care sǎ ȋncerce să o rezolve în vis. Problemele alese au
fost destul de ușoare, dar fǎceau parte din categoria de probleme pe care
studentul nu reușise încă să le rezolve. Elevii s-au concentrat asupra problemei
în fiecare seară înainte de a se culca. La sfârșitul unei săptămâni, aproximativ
un sfert dintre studenți aveau un vis care conținea răspunsul (apud Rettner,
2010). Deci, cel puțin în cazurile în care problemele sunt relativ ușoare,
unii oameni le pot rezolva în somn.

 Atenție! Pentru a urmǎri prezentarea selectatǎ, apǎsați pe


„traducere automatǎ”!

https://www.youtube.com/watch?v=F7rEIbGptEc Inspired Sleep: How


To Put Your Dreams To Work - Deirdre Barrett #464

 Fiecare vis vorbește limba ta! Probabil că multe vise reprezintă soluții la problemele
cu care ne confruntăm. Din păcate, de prea puține ori descifrăm mesajele. Cȃteva
studii au arătat că persoanele cu o abilitate ridicată de a-și aminti visele reușesc să
obțină punctaje mai mari la testele Torrance de gȃndire creativǎ (Sierra-Siegert et al.,
2019). „Asocierile dintre creativitate, disociere și îngustarea granițelor arată că o
atenție sporită acordată viselor duce la creșterea creativității printr-o slăbire a
tiparelor de gândire standard”, concluzionează unul dintre aceste studii (van
Heugten-van der Kloet et al., 2015).

 Cu alte cuvinte, dacă suntem atenți la visele pe care le avem, s-ar putea să
descoperim că acestea ne arată soluții noi, neașteptate și neconvenționale la
probleme care ne macină de multă vreme, dar pe care nu le rezolvăm
pentru că gândim în șabloane. Cu alte cuvinte, s-ar pǎrea că natura aparent
aleatorie și lipsită de sens a viselor are în viețile noastre un scop mai profund
decât credeam pȃnǎ acum.

9
Actul ratat sau ȋncerc sǎ comunic cu tine chiar acum !

Acte ratate!

Spre deosebire de simptomul nevrotic, care este accesibil prin natura sa celor specializaţi în
tratarea disfuncţiilor psihice (psihiatri, psihoterapeuţi, psihologi clinicieni), actul ratat poate fi
înregistrat cu uşurinţă în viaţa cotidiană la sine şi la ceilalţi, si este cel mai puţin cifrat, uneori
chiar transparent.
 Actele ratate sunt acte psihice care rezultǎ din interferența a douǎ intenții: una
conștientǎ și alta preconștientǎ sau inconștientǎ, prima constituind tendința
perturbatǎ, ȋn timp ce cealaltǎ reprezintǎ tendința perturbatoare.
Condițiiile de existențǎ ale actului ratat au fost exprimate pe larg ȋn „Psihopatologia vieţii
cotidiene”, carte pe care Freud a dedicat-o în întregime studierii actelor ratate. Astfel, pentru a
fi doar un act ratat, nu şi simptom nevrotic, o disfuncţie psihică trebuie sǎ ȋndeplineascǎ
cȃteva condiții: (1) actul sǎ fie o tulburare de moment; (2) autorul actului ratat sǎ poatǎ realiza
ȋn mod obișnuit actul respectiv ȋn mod corect; (3) autorul actului ratat sǎ fie capabil să
recunoască justeţea observaţiilor celor care i-l sesizează (ȋn simptomele psihotice nu existǎ
conştiinţa perturbării); (4) autorul actului ratat, deși este conştient de greşeala sa, are
tendința de a-l atribui hazardului sau neatenției, ȋncercȃnd astfel sǎ-l priveze de sens.
 Trebuie să vedem în acest refuz o reacţie de apărare în faţa asumării propriului
inconştient, a cărui manifestare ne poate surprinde, uneori, ȋn mod neplǎcut.
Cȃteva exemple sugestive:
(1) Actul ratat făcut de preşedintele senatului din Viena lui Freud, care, vrând să
deschidă şedinţa, rosteşte surprinzătoarea propoziţie „declar şedinţa închisă”,
trădându-şi astfel lipsa de disponibilitate pentru activităţile din ziua respectivă (apud
Soponaru, 2017).
(2) Un act ratat produs de dna Boagiu, ȋn perioada ȋn care era ministru: la sfȃrșitul
intervenției ȋn cadrul unei ȋntȃlniri PD, ministrul l-a anunțat astfel pe dl Boc: „Și
acum, urmeazǎ președintele partidului nostru, dl Traian Boc”. În acel moment, s-a
confirmat secretul cunoscut de toatǎ lumea: PD era condus de Traian Bǎsescu
(Zamfirescu, 2015).

10
(3) La scurt timp de la iniţierea schimbărilor sociale din 1989, crainicul Cristian Ţopescu
afirma pe postul naţional de televiziune: „de la revoluţie au trecut zece ani”, în loc
de zece luni. Nemulţumit de nesiguranţa situaţiei care a urmat revoluţiei, Cristian
Ţopescu îşi exprima, prin intermediul acestei greşeli, fǎcutǎ într-un moment de
neatenţie, dorinţa de a fi trecut deja o perioadǎ de zece ani, timp suficient ca realitatea
romȃneascǎ sǎ arate complet schimbatǎ.
(4) La una dintre edițiile emisiunii „Bravo, ai stil” (2018), una dintre concurente ȋși ȋncepe
„povestea zilnicǎ” astfel: „Am mers sǎ-l caut pe soțul copiilor mei!”, ȋn loc de „Am
mers sǎ-l caut pe tatǎl copiilor mei!”. Explicația acestui act ratat este foarte simplǎ:
prin participarea la emisiune, tȃnǎra noastrǎ dorește sǎ-și gǎseascǎ un soț cu o situație
materialǎ strǎlucitǎ.
(5) Uitarea de nume sau intenţii ! Opinia comună a sesizat, fără să aibă în spate o
teorie psihologică, faptul că uitarea unui nume sau a unei intenţii (de exemplu, aceea
de a merge la o întâlnire) semnifică ostilitatea şi dezinteresul faţă de persoanele
respective.
(6) Pierderea de obiecte ! Un bărbat primeşte de la cumnatul său o scrisoare în care-1
mustră în termeni severi: „De altfel nu am nici timp şi nici nu doresc să încurajez
superficialitatea şi lenea ta”. A doua zi, el şi-a pierdut stiloul primit în dar de la
respectivul cumnat. Freud interpretează pierderea ca un semn al faptului că nu mai
voia să-i datoreze nimic. O altǎ interpretare posibilǎ ar fi aceea că pierzând stiloul
primit în dar de la cumnat, domnul în discuţie elimină un obiect care i-ar fi adus mereu
aminte de jignirea suferită (apud Soponaru, 2017).
(7) Alegerea „aleatorie” de numere sau nume ! În concepția lui Freud, caracterul
aleatoriu este o simplă impresie, aşa cum o dovedeşte experimentul unui student citat
de întemeietorul psihanalizei. Studentul, care dorea să verifice teoria lui Freud, o roagă
pe mama sa să spună un număr la întâmplare. Numărul ales este 79. Asociaţiile mamei
în legătură cu numărul respectiv arată că, de fapt, aceasta se gândea la o frumoasă
pălărie pe care o văzuse în vitrina unui magazin. Preţul era de 158 de mărci, adică
dublul cifrei alese „la întâmplare”. Gândul preconştient care a dus la alegerea deloc
întâmplătoare a numărului 79 era următorul: „dacă pălăria ar fi costat jumătate, adică
79 de mărci, aş fi cumpărat-o” (apud Soponaru, 2017).
Mai mult, ȋn funcție de complexitatea actului ratat, existǎ acte ratate multiple (avem de-a face
cu un singur act ratat) sau complexe (este vorba de o suită de acte ratate, provocate de aceeaşi
motivaţie).
 Actul ratat multiplu! Un tȃnǎr devine membru al unei asociaţii literare în speranţa că
în felul acesta va reuşi să-şi pună în scenă o piesă de teatru. Imediat ce a primit
asigurări că piesa de teatru va fi reprezentată, a început „să uite” să ajungǎ la
şedinţele respectivei asociaţii literare. Simţindu-se vinovat, s-a hotărât să se ducă
vinerea următoare. Ajuns la sediul asociaţiei, a constatat cu surprindere că uşile erau
încuiate: în loc de vineri, se dusese sâmbătă, ceea ce reprezintă al doilea act ratat
(apud Soponaru, 2017).
 Actul ratat complex! O doamnă îşi însoţeşte cumnatul, un pictor vestit, la Roma,
unde urma să primească din partea comunităţii germane o medalie antică de aur.
Trebuind, ulterior decernării, să se întoarcă în ţară, doamna constată că „din greşeală”
a luat medalia cu ea. Îşi anunţă cumnatul telegrafic, angajându-se să-i trimită medalia
a doua zi, dar ȋn momentul în care se pregătea să meargă la poştă pentru expediere,
constată că nu o găseşte. Cele două acte ratate au aceeaşi motivaţie - dorinţa
inconştientă de a păstra medalia (apud Soponaru, 2017).

11
În starea de conștiințǎ modificatǎ ȋnțeleg mai bine ce-mi spui !

Acum te vǎd și
pot sǎ ȋnțeleg!

(1) Transa șamanicǎ, o altǎ cale de obținere a informației! Vǎ amintiți de prima experiențǎ
cu ayahuasca pe care a avut-o cercetǎtorul Jeremy Narby? Se ȋntȃlnise atunci cu o pereche de
șerpi uriași, care i-au ținut o prelegere despre limitele cunoașterii sale, adevǎrat moment de
cotiturǎ pentru evoluția lui personalǎ. Tot Narby citeazǎ și experiența antropologului
Michael Harner printre indienii Conibo din Amazonia peruvianǎ, ȋn anii 1960. Și Harner a
luat halucinogenele șamanilor și a scris mai tȃrziu: „Cȃteva ore dupǎ ce am bǎut fiertura am
fost, ȋntr-un fel, treaz, dar ȋntr-o lume dincolo de cele mai fantastice vise. Am ȋntȃlnit
oameni-pasǎre, dar și creaturi asemǎnǎtoare dragonilor care mi-au explicat cǎ sunt
adevǎrații zei ai acestei lumi” (Narby, 1998).
 „Oameni-pasǎre”, „adevǎrații zei ai acestei lumi”: toate par a fi o uimitoare
confirmare a veridicitǎții panteonului egiptean, ȋn care Thot, cel cu cap de ibis,
și Horus, cel cu cap de șoim, au alǎturi mulți alți zei cu cap de animal. Ce este
interesant, Harner ȋnsuși a notat asemǎnarea ȋntre ființele cu cap de pasǎre din
viziunea sa și zeii Egiptului antic.
Unele teme sunt recursive pentru toate viziunile șamanice (de exemplu, prezența șerpilor
care ȋmpǎrtǎșesc cunoașterea), dar cea mai interesantǎ este tema scǎrii de la pǎmȃnt la
cer, pe care șamanii urcǎ pentru a se ȋntȃlni cu spiritele cunoașterii. Interesant este cǎ
aceastǎ imagisticǎ a scǎrii se regǎsește inclusiv ȋn religia noastrǎ, reprezentȃnd astfel o dovadǎ
indirectǎ pentru ideea de „inconștient colectiv” promovatǎ de Jung

 Dincolo de problema realitǎții acestor entitǎți, ideea de a obține informații practice


prin astfel de metode este absurdǎ pentru cultura noastrǎ. În lumea occidentalǎ
existǎ doar douǎ metode pentru a obține cunoașterea: (1) raționamentul logic asupra
metodei experimentale prin ȋncercare și eroare; (2) de la o altǎ persoanǎ sau culturǎ
care s-a aplecat deja asupra subiectului.

12
 Ce ar fi dacǎ ar exista și o a treia cale de obținere a informației: aceea ȋn care
cunoașterea este obținutǎ direct de la sursǎ?
 Am descoperit deja cǎ șamanii amazonieni primesc ȋn timpul transelor
șamanice rǎspunsuri exacte, cum ar fi rețeta pentru o anumitǎ boalǎ,
arareori mai mult sau mai puțin decȃt au nevoie. Dupǎ cum vedeți,
cartea lui Narby este un exemplu despre cum poate experiența
șamanicǎ sǎ ne permitǎ accesul la cunoaștere.
(2) Hipnoza, o cale de acces spre potențialul nostru latent! Sunt de notorietate lucrǎrile lui
V. Raikov, care a reușit sǎ releve ȋnsușiri de care subiecții nu erau conștienți ȋn domenii
diverse ca muzicǎ, picturǎ, etc. Se spune cǎ dupǎ cȃteva ședințe de impunere a sugestiei
hipnotice, subiecții erau capabili sǎ pǎstreze aceste „ȋnsușiri”. Pentru acest motiv s-a și
creat termenul de „transǎ creatoare” (apud Dulcan, 2019).
 Multǎ vreme s-a crezut cǎ posibilitatea de a fi hipnotizat este ȋn relație directǎ cu
inteligența și personalitatea subiectului uman. În realitate, nivelul inteligenței nu este
un obstacol - o inteligențǎ superioarǎ este o circumstanțǎ favorabilǎ hipnozei.
 În timpul hipnozei, cenzura conștientǎ a individului este modificatǎ. De
aceea, el acceptǎ situații cu totul ieșite din comun, importante nu numai pentru
cunoașterea posibilitǎților creierului nostru, dar și pentru ȋnțelegerea unei bune
pǎrți din istoria umanǎ.
 Un om hipnotizat nu percepe durerea - de unde și aplicațiile ei, de
pildǎ, ȋn nașterea fǎrǎ dureri, extracțiile dentare, etc.
 Pot fi create percepții false la nivelul tuturor organelor de simț.
 De exemplu, pot fi vǎzute persoane inexistente despre care se
sugereazǎ cǎ ar fi prezente ȋn camerǎ și chiar se pot purta
conversații cu ele, bineȋnțeles, monologȃnd, nu dialogȃnd.
 Invers, persoane prezente, obiecte aflate ȋn jurul subiectului
hipnotizat pot fi fǎcute nevǎzute dacǎ se sugereazǎ acestuia cǎ
ele nu existǎ.
(3) Am ȋnceput sǎ-mi ȋnțeleg limbajul secret!
În anul 1957, Jung scria, referindu-se la perioada cuprinsǎ ȋntre anii 1914 și 1930:
„Anii în care m-am ocupat de imaginile interioare au constituit perioada cea mai
importantă a vieţii mele, în decursul căreia s-au decis toate lucrurile esenţiale. Atunci a
început totul, iar amănuntele care au urmat sunt doar nişte completări şi lămuriri.
Întreaga mea activitate ulterioară a constat în a elabora ceea ce ţâşnise în acei ani din
inconştient şi mai întâi mă inundase, mă copleşise. A fost materia primordială pentru
opera unei vieţi”. Așa s-a nǎscut o lucrare fabuloasǎ, intitulatǎ „Cartea Roșie”, care
demonstreazǎ nu numai o minte extraordinară în acţiune, ci şi mâna unui înzestrat
artist şi caligraf, iar simbolistica folositǎ este absolut minunatǎ. Dacǎ o gǎsiți, nu
ezitați sǎ o citiți sau mǎcar sǎ vǎ uitați prin ea .
Dupǎ cum v-ați dat seama, stǎrile de conștiințǎ modificatǎ ne duc ȋntr-o lume magicǎ, plinǎ de
culoare (sau nu!) și simboluri personalizate interesante, o lume pe care unii dintre noi o
numesc „Astral” ! Aici totul este un joc sofisticat, ȋn timpul cǎruia facem cunoștințǎ cu
gȃndurile și emoțiile noastre ascunse, cu programele mentale la care nu avem acces ȋn mod
conștient, cu soluțiile posibile pentru propriile noastre probleme nerezolvate sau
neconștientizate ȋncǎ. Este momentul sǎ apelǎm la Jurnal!

13
PAGINI PENTRU CEI CARE N-AU UITAT CĂ MAGIA EXISTĂ: „Tot ceea ce
seamănă a basm în Jurnal, s-a întâmplat în ,Astral’, iar eu am înţeles asta foarte târziu. Nu vă
lăsaţi însă păcăliţi. În ,Astral’, totul este o iluzie, de data aceasta mai subtilă, mai aproape de
adevărata noastră natură. Importante nu sunt exploziile în lumină şi culoare, lucrurile magice
pe care le trăieşti, ci esenţa lor, adevărul din spatele lor, lecţiile şi invitaţia lor de a te cunoaşte
aşa cum eşti în realitate. Atunci când ai crescut suficient, nu mai este nevoie de aceste artificii,
care să te facă să fii mai atent la propria ta Fiinţă. În acel moment, tu ştii că eşti toate acestea
la un loc! Maturitatea începe când nu mai este nevoie să vezi şi să explodezi în culori, ca să
crezi ceea ce ştii. Până atunci, mesajele trebuie să fie înţelese la nivelul minţii omeneşti, iar
„revelaţia” ne permite să accesăm informaţia pentru nivelul de conştiinţă atins. Şi pentru
asta, avem nevoie de propriile noastre simboluri cunoscute.

Cȃteva simboluri personale, foarte apropiate de lumea ezoterică !

(1) Încǎ din prima zi, inconștientul meu m-a avertizat cǎ sunt ȋntr-o stare
asemǎnǎtoare visului! 23.10.2010: „... Când am mers la bucătărie, fereastra mea a
devenit magică. Era o noapte cu lună plină, deosebit de frumoasă. Însă pentru mine
luna căpătase o proiecţie triplă…”

 În psihologie, proiecția este un mecanism de apărare care apare atunci cȃnd


oamenii evită evaluarea negativă de sine, identificând propriile lor
gânduri sau acțiuni neplăcute la alte persoane.

(2) Sunt Samiel! „Uită-te acum în spatele meu. Mi-ai reparat aripile - erau de două ori
retezate. Mi se spune ,Vestitorul’. Mulţumesc! Acum pot să-ţi spun cum mă cheamă.
Sunt Samiel.” „Pot să te invit la o plimbare? Să nu te sperii - uneori călătoresc pe un
dragon. Sunt Regina Magiei.” „La sfârşit va fi un război puternic, energia veche nu va
pleca uşor.”
 Dupǎ un timp am ȋnțeles: Samiel este Samael! Emisar puternic/vestitor al
Divinităţii, arhanghelul „sferei lui Marte” îl alungă pe „diavol” (nimeni altul
decât propriul nostru Ego) şi ne ajută să înţelegem adevărata cauză a suferinţei.
 Îngerul este ,,vestitorul”, mesagerul care face legătura între noi şi
Divinitate.
 Numele lui Samael începe cu litera „S”, care în cartea lui Pierre Grimal
(„Dicţionar de mitologie grecǎ și romană”), ne conduce la „şarpe”. La
început, Kundalini are forma unui şarpe, apoi devine dragon de foc,
iar în final este sfera care ne înconjoară.
 Dragonii au fost consideraţi în antichitate simboluri ale
eternităţii şi înţelepciunii.
 Dizolvarea Ego-ului cu ajutorul „Divinei Mame Kundalini”
(deseori asociată cu Magia), implică efortul autocunoaşterii.
 „Aripile de două ori retezate”! Ca să înţelegeţi acest simbol, am apelat la
cartea „Căsătoria perfectă” (Samael Aun Weor): „Caduceul lui Mercur
simbolizează măduva spinării cu cei doi şerpi ai săi, care semnalează canalele
Ida şi Pingala, pe unde se înalţă Atomii Solari şi Lunari până la creier. Aceştia
sunt diezii şi bemolii marelui Fa care răsună în întreaga creaţie. Când Atomii
Solari şi Lunari se unesc la baza şirei spinării se trezeşte Şarpele Ignic al
puterilor noastre magice. Când Şarpele ajunge la înălţimea inimii, primim
Aripile Ignice, Aripile Caduceului lui Mercur… Orice Iniţiat care se
preschimbă în Pasăre Şarpe poate zbura spre Lumile Superioare, poate intra în

14
diferitele departamente ale Împărăţiei; poate călători în corp astral după voinţă;
poate călători cu Vehiculele Supraastrale; poate călători cu corpul său fizic prin
cea de-a patra dimensiune; este o Pasăre Şarpe”.

 Dupǎ cum vedeți, și ȋn Jurnalul meu se regǎsesc simboluri care fac


parte din inconștientul colectiv (de exemplu, șarpele - nimeni altul
decȃt Kundalini sau Uroboros!), așa cum au fost acestea prezentate ȋn
opera lui Jung. Dar eu nu citisem nimic despre acest subiect ȋnainte de
Reconectare!

https://www.youtube.com/watch?v=byoBxx2xhPs Carl Gustav Jung -


Despre Kundalini ca simbol al inconştientului colectiv (subtitrat
ROMÂNĂ)

(3) Numerele visate: 33, 3, 4, 11, 22, 30 ! Deși atunci cȃnd am jucat la „Loto” nu a ieșit
niciunul dintre ele, dupǎ cȃteva luni, cu ajutorul cunoştinţelor de Kabbala, numerele
visate au cǎpǎtat sens: 33 = indecizia; 3 = lenea; 4 = piatra cubică pe care trebuie s-o
dăltuim; 11 = „înteţiţi flacăra spiritului cu forţa iubirii”; 22 = coroana vieţii,
întoarcerea la Lumină, încarnarea Adevărului în noi; 30 = Spiritul (Sfântul Duh). Şi-n
traducere completă: „Indecizia şi lenea te ţin pe loc în dăltuirea pietrei cubice.
Înteţeşte flacăra Spiritului cu forţa iubirii ca să primeşti coroana vieţii,
întoarcerea la Lumină şi tu să fii una cu Spiritul”.

Dacǎ veți citi Jurnalul, veți observa cǎ, ȋn anumite situații, „ochii celor cu care stăteam
de vorbă se schimbau, devenind adânci şi foarte luminoşi”. Cu toate cǎ pare dificil de
ȋnțeles, ȋn ,Astral’ (!), „când cineva vă vorbeşte auziţi propriile voastre cuvinte, iar
ceilalţi devin adevăratele voastre oglinzi. Sunteţi elev şi profesor în acelaşi moment”.
Cu alte cuvinte, ȋntr-o astfel de stare, simțurile mele funcționeazǎ altfel decȃt ȋn mod
„normal”!

Pentru cǎ lumea fizicǎ se poate schimba uneori pentru mine, a fost esențial sǎ ȋnvǎț sǎ mǎ
folosesc mai ȋnțelept de aceste abilitǎți, fǎrǎ sǎ mǎ las „pǎcǎlitǎ” de decorul foarte colorat
care le ȋnsoțește. Asta nu exclude posibilitatea și magia cǎlǎtoriei !

De exemplu, o persoanǎ agresivǎ se poate transforma ȋn fața mea ȋntr-un minunat


klingonian din Star Trek, doar pentru cǎ un astfel de personaj este, ȋn viziunea
mea, simbolul agresivitǎții la ființele umane! În acel moment eu știu cǎ persoana din
fața mea are ca trǎsǎturǎ dominantǎ - agresivitatea.
 Cu alte cuvinte, odatǎ ce am ȋnvǎțat corespondența ȋntre cele douǎ limbaje,
„am tradus”din limbaj inconștient ȋn limbaj conștient starea de agresivitate.
Alteori, culorile se pot modifica. De exemplu, tristețea are pentru mine culoarea
gri, bucuria este de un alb strǎlucitor, iar un incendiu pe care și-l imagineazǎ
cineva o sǎ ȋmbrace ființa respectivǎ ȋn roșu.

Dar și cei care vin ȋn contact cu mine pot avea astfel de stǎri! De exemplu, ȋn ziua
a doua a acestei conferințe v-am spus cǎ o prietenǎ, atunci cȃnd am rugat-o sǎ se uite
cu atenție la mine, și-a ȋntors capul speriatǎ: „Doamne, dar tu ai o piele extraordinar de
ȋnchisǎ la culoare!” Ce se ȋntȃmplase de fapt? Prietena mea ȋmi spusese cǎ vrea sǎ
punǎ capǎt cǎsǎtoriei, deoarece simte cǎ soțul ei o respinge. Atunci i-am propus sǎ se
uite la mine, iar ea a ȋntors capul dezgustatǎ. Imaginea pe care o vǎzuse nu se potrivea

15
deloc cu ființele de luminǎ pe care și le imagina . În momentul acela, i-am pus o
ȋntrebare: „Nu crezi cǎ s-a ȋntȃmplat la fel și ȋn relația cu soțul tǎu? Vezi, eu am venit
spre tine cu multǎ iubire, dar tu m-ai respins, pentru cǎ nu a rezonat imaginea mea cu
ceea ce tu ți-ai imaginat despre mine. Poți sǎ te gȃndești puțin la asta?”. În momentul
acela, prietena mea s-a uitat la mine ca și cum m-ar fi vǎzut prima oarǎ: „De fapt, eu
sunt cea care a generat starea de ȋncordare dintre noi doi, nu el. Cum de nu mi-am dat
seama de asta pȃnǎ acum?”

 Maria este o prietenǎ tare dragǎ mie, dar a venit la Vindecare Reconectare
dupǎ mulți ani . Cu toate acestea, la o lunǎ de la ȋntȃlnirea noastrǎ, Maria
scrisese deja o carte cu poezii nePereche, cum numai ea ar fi putut sǎ scrie.
Imediat dupǎ asta, a reușit s-o publice și a avut loc lansarea cǎrții. Trebuie sǎ
recunosc cǎ i-am citit cartea cu NESaț, pentru cǎ Maria se joacǎ ȋntr-un mod
aparte cu literele, cuvintele și ȋnțelesurile ascunse. Așa cum mi-a spus mai
tȃrziu, cartea de poezii „FLOAREA VIEȚII. Jocul”, a apǎrut gata scrisǎ!

Pe cei care sunt dornici sǎ descopere un diamant veritabil, ȋi rog sǎ caute aici:
https://ro.scribd.com/document/469686755/Floarea-Vietii-Jocul-Irina-Maria-
Marinescu?fbclid=IwAR0SX4th9zGLzcAI35VaJL8zDP9_dMiAskRwl26lsGU
4pH2lP2-zoCpiYU8

Examenele din „astral” ! Cu cȃțiva ani ȋn urmǎ, aveam impresia cǎ am reușit sǎ-mi
corectez intoleranța de care dǎdeam dovadǎ. Pȃnǎ ȋntr-o zi cȃnd… Ei bine, ȋn ziua
aceea am fost invitatǎ la Brașov, sǎ țin o conferințǎ despre Vindecarea Reconectivǎ.
Cȃnd am terminat prezentarea, m-am retras ȋn spatele sǎlii și m-am așezat cuminte pe
un scaun, din dorința de a-i asculta pe ceilalți vorbitori. Lȃngǎ mine era o masǎ, pe
care erau cȃteva foi de hȃrtie și un pix. La un moment dat, s-a ȋndreptat spre mine un
tȃnǎr ȋnalt, ȋmbrǎcat ȋn negru, care mi-a pus ȋntȃi cȃteva ȋntrebǎri legate de tema pe
care o abordasem la conferințǎ, apoi m-a ȋntrebat dacǎ poate sǎ-mi lase numele și
numǎrul de telefon. În acel moment, s-a așezat ȋntr-un genunchi ȋn fața mea, a notat ce
avea de notat pe o foaie de hȃrtie, apoi, fǎrǎ sǎ se ridice din genunchi mi-a spus: „Știi,
eu sunt unul dintre cei care ȋmplinesc visele oamenilor, dar mi-e milǎ de ei atunci
cȃnd știu cǎ trebuie sǎ plǎteascǎ. Și nu este vorba despre bani!”. Atunci am ȋnțeles cǎ
sunt ȋn plin „Astral” și trec printr-o examinare !

 Nu v-am spus pȃnǎ acum, dar ȋn viziunea mea, practicianul de Vindecare


Reconectivǎ și Reconectare este un adevǎrat „recuperator de suflete”. Ei
bine, ȋn acel moment eu aveam ȋn fața mea „concurența”. Deși discutam foarte
pașnic unul cu celǎlalt, imaginea de ansamblu arǎta cǎ nu eram atȃt de
tolerantǎ precum ȋmi plǎcea mie sǎ cred cǎ sunt. Pentru cǎ ȋn opinia mea „rǎul”
era inferior „binelui”, el era cel care stǎtea ȋntr-un genunchi ȋn fața mea, iar eu
stǎteam liniștitǎ pe scaun. Mai mult, el era ȋmbrǎcat doar ȋn negru, iar eu
aveam un costum gri perlat, adicǎ ceva care amintea atȃt de alb, cȃt și de
negru. Mai aveam ȋncǎ de lucrat cu mine !

 Dupǎ cum vedeți, unii dintre noi au abilitatea sǎ-și aducǎ


experiențele din astral ȋn lumea realǎ. Important este sǎ nu te lași
pǎcǎlit de astfel de experiențe, ci sǎ descoperi care este ȋnvǎțǎtura
pe care au pregǎtit-o pentru tine.

16
 Cu aceastǎ ocazie revin la o idee mai veche: este momentul sǎ
abordǎm cu mai multǎ ȋnțelepciune „afecțiunile” psihice!

*****
Gata, am ajuns la sfȃrșitul acestei prezentǎri, iar eu nici mǎcar nu știu cȃnd a trecut timpul,
ȋncercȃnd sǎ vǎ povestesc cȃt mai multe. Nu pot decȃt sǎ mǎ bucur dacǎ ați gǎsit și informații
pe placul și gustul vostru, dar acum trebuie sǎ vǎ invit la film ! Astǎzi aveți ocazia sǎ vǎ
ȋntȃlniți cu fondatorul psihologiei analitice - Carl Gustav Jung -, ȋntr-un documentar special:
„Lumea din interior”. Noi ne reȋntȃlnim mȃine, pentru o cǎlǎtorie ȋntr-o altǎ lume, cea a
metamorfozei. Vizionare plǎcutǎ!

https://www.youtube.com/watch?v=EvqltlEa83c Lumea Din Interior (The World Within) -


C.G. Jung cu cuvintele lui (Subtitrare ROMÂNĂ)

17
Carte recomandatǎ:
 Hervey de Saint-Denys, L. (2019). Visele și mijloacele de a le controla; observații
practice. București: Editura Herald. https://www.edituraherald.ro/carti/visele-si-
mijloacele-de-a-le-controla-observatii-practice-detail#.X332V2gzbIU
 Monroe, R. A. (2017). Cǎlǎtorii ȋn afara corpului. București: Editura For You.
https://www.libris.ro/calatorii-in-afara-corpului-robert-a-monroe-FOR978-606-639-
193-1--p1254923.html
 Peake, A. (2013) Experiențe extracorporale. Istoria și știința cǎlǎtoriilor astrale.
București: Editura Lifestyle Publishing.

https://ro.scribd.com/read/316164801/Experiențe-extracorporale-Istoria-și-
știința-cǎtoriilor-astrale

Referințe:
1. Barrett, D. (2011). Answers in Your Dreams. Scientific American Mind. 22(5): 26-33.
https://www.researchgate.net/publication/241609121_Answers_in_Your_Dreams
2. Castleden, R. (2015). Invenții care au schimbat lumea. De la roatǎ la mașina de calcul
(Volumul I). București: Editura Meteor Publishing. https://www.libris.ro/inventii-care-au-
schimbat-lumea-de-la-roata-la-met978-606-8653-25-6.html
3. Cleopa, I. (Arhimandrit). Ne vorbeşte Părintele Cleopa, Volumul 3. Editura: Mǎnǎstirea
Sihǎstria. https://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/ne-vorbeste-parintele-cleopa-vol-3/
4. Dulcan, D. C. (2009). Inteligența materiei. Ediția a III-a revizuitǎ și adǎugitǎ.
Cluj-Napoca: Editura Eikon. https://www.librarie.net/p/129211/inteligenta-materiei-editia-a-
iii-a-revizuita-si-adaugita
5. Freud, S. (2010). Psihopatologia vieții cotidiene. Despre uitare, greșeli de vorbire,
superstiție și eroare. București: Editura Trei. https://www.edituratrei.ro/carte/sigmund-
freud-psihopatologia-vietii-cotidiene-despre-uitare-greseli-de-vorbire-superstitie-si-
eroare/2310/
6. Freud, S. (2010). Interpretarea viselor. București: Editura Trei.
https://www.edituratrei.ro/carte/sigmund-freud-interpretarea-viselor-opere-esentiale-vol-
2/1128/
7. Grimal, P. (2001). Dicţionar de mitologie grecǎ și romană. București: Editura Saeculum
I.O. https://www.worldcat.org/title/dictionar-de-mitologie-greaca-si-romana/oclc/895716064
8. Ingram, J. (2017). Știința lui „DE CE”. Rǎspunsuri la ȋntrebǎri despre lumea din jur.
București: EdituraNiculescu. https://www.niculescu.ro/stiinta-lui-de-ce.html
9. Kléa. (2010). „7 Chei pentru atingerea nemuririi. Apocalipsa Sfântului Ioan. Calea de
evoluţie a Sufletului”. București: Editura 45. https://www.elefant.ro/sapte-chei-pentru-
atingerea-nemuririi-apocalipsa-sfantului-ioan-calea-de-evolutie-a-sufletului_0eb213a0-3ba5-
4f31-8943-9e403c179103

18
10. Narby, J. (1998). The Cosmic Serpent, DNA and the Origins of Knowledge. Londra:
Gollancz [(1995). Le serpent cosmique, l’ADN et les origines du savoir. Geneva: Georg
Editeur)].
https://www.amazon.com/Cosmic-Serpent-DNA-Origins-Knowledge/dp/0874779642
11. Nathan, T. (2018). Secretele viselor... și ce ascund ele. București: Editura Niculescu.
https://www.libris.ro/secretele-viselor-si-ce-ascund-ele-tobie-NIC978-606-38-0211-9--
p1259266.html
12. Oprișan, I. (2002-2018). Basme fantastice romȃnești, vol. I-XII. București: Editura
Vestala.
 https://www.elefant.ro/basme-fantastice-romanesti-vol-i-iii_992c70e2-47d4-
413a-8983-3438ad16c1c0;
 https://www.elefant.ro/basme-fantastice-romanesti-vol-iv-basme-supersititios-
religioase_41c54445-15aa-4a82-93ca-684e917df4b9;
 https://www.elefant.ro/basme-fantastice-romanesti-vol-v-vii_788669ab-2536-
4288-ab0d-50404fd100c3;
 https://www.elefant.ro/basme-fantastice-romanesti-vol-viii-ix_6dd3cc71-3340-
4ec3-9892-662c9a5074cd;
 https://www.elefant.ro/basme-fantastice-romanesti-vol-x-xi_00c927bb-064f-
4d05-a664-81ae75f38fe0
 https://www.libris.ro/basme-fantastice-romanesti-xii-i-oprisan-VES978-973-
120-095-8--p10749999.html
13. Picknett, L., & Prince, C. (2005). Conspirația Stargate. București: RAO International
Publishing Company. https://www.okazii.ro/conspiratia-stargate-de-lynn-picknett-clive-
prince-2005-a205882388
14. Pop, S. Z. (2012). Cǎlǎtor pe drumul spre un nou pǎmȃnt. Jurnal de ȋnceput. Bacǎu:
Editura Egal. https://www.scribd.com/document/469346236/Calator-pe-drumul-spre-un-nou-
Pamant-Jurnal-de-inceput
15. Rettner, R. (2010). Why We Dream: Real Reasons Revealed. Live Science.
https://www.livescience.com/8373-dream-real-reasons-revealed.html

16. Sierra-Siegert, M., Jay, E. L., Florez, C., & Garcia, A. E. (2019). Minding the dreamer
within: an experimental study on the effects of enhanced dream recall on creative thinking.
The Journal of Creative behavior. 53(1), 83-96.
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/jocb.168
17. Soponaru, C. (2017). Introducere ȋn psihanalizǎ. Manual pentru ȋnvǎțǎmȃntul la distanțǎ.
Iași: Editura Universitǎții „Alexandru Ioan Cuza”.
18. van Heugten-van der Kloet, D., Cosgrave, J., Merckelbach, H., Haines, R., Golodetz, S.,
& Lynn, S. J. (2015). Imagining the impossible before breakfast: the relation between
creativity, dissociation, and sleep. Front Psychol. 6: 324.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4374390/

19
19. Voss, U., Holzmann, R., Tuin, I., & Hobson, J. A. (2009). Lucid dreaming: a state of
consciousness with features of both waking and non-lucid dreaming. Sleep. 32(9): 1191-1200.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2737577/
20. Voss, U., Holzmann, R., Hobson, A., Paulus, W., Koppehele-Gossel, J., Klimke, A., &
Nitsche, M. A. (2014). Induction of self awareness in dreams through frontal low current
stimulation of gamma activity. Nat Neurosci. 17(6): 810-2.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/24816141/
21. Weor, S. A. (2005). Căsătoria perfectă. Asociaţia Gnostică de Studii Antropologice şi
Culturale: Editura AGEAC.
https://samaelaunweor.ro/ROM_Books/cp/Casatoria%20Perfecta%20Samael%20Aun%20We
or.html

22. Zamfirescu, V. D. (2015). Introducere ȋn psihanaliza freudianǎ și postfreudianǎ.


București: Editura Trei. https://www.elefant.ro/introducere-in-psihanaliza-freudiana-si-
postfreudiana-editie-2015_66c1038d-6172-4c5e-aefa-f39c1be6b0b0

20

S-ar putea să vă placă și