Sunteți pe pagina 1din 40
ulturi populare in spatiul Etnii si jocuri de & Modul conjunctiv itionat-optativ mmbinatori ale verbului eed Unitatea II a i. A/S f Printre colegi si prieteni 4 i\\ Printre colegi si prieteni 40 Lectia 1. Textul narativ literar in proza 1. Priveste imaginile de mai jos. Ce auin comun si prin ce difera? 2. Ce sentimente crezi ca triesc persoanele ale caror main sunt surprinse in fotografi? 3, Lucrati in perechi, Fiecare alege una dintre urma- stanjeneal tristete. Ii aminteste de o situati care a tréit-o gio prezinta intr-un minut colegului/ colege de banca. Cine doreste, poate impartasi cla- sei situatia traits. 4, Ce sens crezi c& are cuvantul oracol? 5, Asculta textul aldturat in lectura profesorului. ‘MIRCEA CARTARESCU (n, 1956) Este poet, prozator, eseist, critic literar si publicist. Printre cele maiimportante arti ale sale se numara: Faruri, vitrine, fotografi Levantul, Dragostea, Visul, Orbitor, Solenoid. Cartile sale au fost tradu- y, sein numeroase limb, find cel mai cunoscut scrittor roman contemporan. ‘in volumul Enciclopedia zmeilor (2005), scris pen- tru copii, Mircea Cartarescu inventeaza identitati inedite ale zmeilor din basmele romanesti le creeaza chipuri, trecdnd in revista cu ingeniozitate specii ale acestora. Volumul contine si zece povesti, in care zmeii descrsi sunt surprinsi in plina actiune. Textul Oracolul este o adaptare dupa un text pu- blicat anterior, cu titlul Petruta. Text de baza Oracolul de Mircea Cartdrescu Eram in clasa a patra cand IDR-ul! a inceput si-mi ias neobisnuit de mare. Desi era o injectie, nu prea ne era fricd de ea, pentru ci ne-o faceau in antebrat, cu un acusor ridicol de mic, ce ne vara un strop de lichid sub piele. Ne ingiram in fata usii cabinetului medical, ctu maneca suflecata si, cand ajungeam in’- untru, ne uitam mai intai cum le face la cei din fat’, ne bateam joc de fetele si mai ales de baietii fricogi si, cand ne venea randul, intindeam mana si ne uitam in partea cealaltd. Peste cateva zile veneau s& vad rezultatul. Atunci incepea chinul meu. Prima dat m-a luat prin surprindere. Nici nu ma mai géndisem la micul ,vaccin". Cel pe care ti-1 £8 ceau in picior era afurisit rau, a doua zi te durea groaznic si nici nu mai puteai s&-ndoi piciorul. Pe langé el, IDR-ul era un fleac. Asistenta medicala a intrat in clasa si ne-a luat la rand. Eu, desi cel mai maruntel dintre baieti, stateam in ultima banca, lan ga un repetent de doua ori cét mine, Puicd Ion, pe care, chipurile, trebuia si-1 aduc pe calea cea buna. Puicd asta era un tembel ce nu s-a vazut. La o lectie de citire cu faimoasa batranica ce alunecd iarna pe o pojghitd de gheata si copiti o ajuta sd se ridice, Pui- c& citise ,... si ba-tr-nica a-lu-ne-c& pe o plog- nit’...“. Bra dezastru. El a vizut primul IDR-ul meu, Ia vreo dou zile dup’ ce ni-] f&cuser’. Cu al lui mi 1-am comparat si eu si m-a apucat frica. La el, abia se cunostea putin’ rosea in jurul ingepaturii. La mine era ditamai pata cat o farfurioar’, purpurie pe bratul meu subtire. ,Ba tebecistule™", mi-a zis Puica, snut mai stau cu tine in banca!“ Copiii sau adunat in jurul meu si-au inceput si scandeze: ,,0f-ti-co-sul'! Of-ti-co-sul!"* Cuvantul asta (cu care m-au zgan- darit apoi cétiva ani la rand) m-a mirat la inceput, fiindca pentru mine ofticos era ala care se supara la jocurile de carti sau la fotbal: ,,Te oftici, ba, te of- tici!", striga cate unul. Pana si ajunga asistenta medicala la banca mea, copiti din clasé imi trgeau cu forfa deasupra pupitru- lui braful pe care voiam sa mi-I ascund. {mi amintesc IDR ~ testare cutanaté pentru tuberculoz%, care const fn injec- tarea sub picle a une substante gi ucmrireareactil la aceasta, 2 tebecst (sm) ~ tubercles, bolnav de tuberculoz 3 officos (sm. ~ tubereulos. Printre colegi $i prieteni Unitatea II ca tremuram din toate incheieturile. Toti colegii ra- deau si se strambau la mine. Asistenta mi-a luat bratul, mi-a masurat pata cu o rigla de plastic clatinat din cap. A vorbit putin in soapta cu invata- toarea. Dupa aceea ne-a dat pauza. Dupo vreme mi-au repetat IDR-ul, numai mie, fra s& stie colegii din clasd. Mi-a iesit la fel. Cand am vazut iarasi pata crescdnd, m-am rusinat foarte tare. Eram ofticos si ma pastea preventoriulé, cum soptise asistenta prea tare c&tre Tovarasa, iar copii auziser’ si, cu voci de desene animate, cotcodaceau dup mine: ,,Preventooooriu! Preventooooriu!.. In clasa noastra era o fata Petruta, foarte brune- ticd si-mbr&caté mereu in gortul de uniforma cel mai decolorat din clasa. Era foarte vesela, sprintend cao vrabie si n-avea niciun iubit, cu toate c& in clasa noastra aproape tofi aveau iubiti si iubite, unii chiar ‘mai multe. Ajunsesera chiar s8 joace gajurile pe si- nutate, suiti pe cate o banc, si unti nu se pupau nu- ‘mai aga, in aer, sat pe obraz... Mie-mi placea de Lili, dar eram att de sfios c&, daca doar se uita Lili la mine, o si luam la fuga cét puteam. lar de cand cu IDR-ul, nici atat curaj cét inainte nu mai aveam... Intr-o zi, cand m-am intors in clasa de la veceu, am gasit multi colegi adunati in jurul unei banci. Petruta le fcea copiilor un oracol, adica le citea nigte intrebari dintr-un caiet: dacd au vreun iubit, din ce « preventorly(¢.n.)~ institute medical In care sunt interate s ingriite persoanelepredispuse la boll grave, in speclal la tuberculozS. clasi e, daci e inalt sau scund, blond sau brunet, dacd invata bine etc., si pentru fiecare raspuns tragea cate-o liniuta in caiet. Apoi taia liniutele cate trei si ieseau niste cifre: 323, 132, 231 etc. Dupa ele iti spunea daci cel la care te géndisesi te iubeste sau nu, sau doar ii placi, i mai erau $i alte raspunsuri posibile. Toata lumea radea si se distra. Petrufa tocmai terminase cu ultimul, si mai era timp din recreatie, aga c& picasem, tocmai la timp. ,F&-i ilu’ Tebecistu’, au inceput s sttige, ,c& poate iubeste si el vreo tebecista de-a lui! N-am putut si scap, m-auimbrancit peste fetele din bancé si asteptau acum ca Petruta si-nceapa cu in- trebirile. Dar ea mai intai n-a vrut, a-nchis repede caietul si-a dat s-1 bage in ghiozdan: Nu mai, gata, vine Tovaraisa! ,Fa-i, fato, gi lui, c& nu vine! stri- g& Iosub de langa ea si-i smulse gi caietul, aga c& Petruta trebui sa-mi faca i mie oracolul. de ce, m-am gandit chiar la ea. Saraca, .. $i parul, nu stiu cum, putin unsuros... $i acasi nu sttea o clips, facea trea~ ba, gatea, ingrijea de doi frati mai mici, stiam de la ‘mama, care aflase la gedinta cu parintii. Cu toate astea, igi facea mereu temele, chiar desena bujori si fluturasi la colturile paginii. Petruta a-nceput sa ma-ntrebe. Am dat toate raspunsurile gandindu-ma la ea, dar itandu-ma-n alta parte, ca sa nu inteleaga nimeni la cine ma géndeam. $i cum dideam eu ras- punsurile, deodata s-a-ntamplat ceva. Am observat ceva la Petruta. Cred ca doar faptul c& nu mai era 41 LOfeviccice wie Printre colegi si prieteni 42 Ea ™ veseli, Nu stiu ce-am simtit, de fapt, dar era ca si cum ceilalfi din jur nu mai contau, de parc-as fi ra- mas singur cu ea in sala pustie, $i de parcd ea se rinsese la cine ma gandisem. Dupa ce am dat toate rispunsurile, ea a tras liniufele si oracolul a iesit: Te iubeste, dar o ascunde." Tofi au inceput si radi, Ultima ora din ziua aceea, seara tarziu, a fost ora de desen, Afara ningea de rupea. Se lisase intuneri- cul. Fulgii pareau roz si, daca te uitai mult la ei, ti se area ca toata clasa zboara in sus, spre cer. Petruta statea acum cu mine in banc’, pentru cd la ora de desen puteam sa ne agezm cu cine voiam noi, aga a tofi colegii si colegele se mutau cu jubitele gi iu- bitii lor. $i Petruta a venit deodati in banca mea. Am plecat in alt& banca, dar ea a venit iar angi mine. Mi-era groaznic de fricd si nu creada colegii ci 0 iubese! Pana la urma am lasat-o. Ne pictam pe foi de bloc mic de desen peisajele de iarna cu case acope- rite de zépada gi oameni tot de zpada. Pictam tocmai hornul inc&rcat de nea al casei si fumul care iesea din el cand, iarasi, s-a facut un fel de liniste-n jurul nostru, M-am uitat speriat la Petruta, dar ea nu pic- tase absolut nimic, foaia ei era alba ca 2pada. Cum de nu vazusem pani atunci? Privea doar in jos, era de parca ochii ei ar fi fost numai gene. $i, cand ma asteptam mai putin, si-a lsat incet degetele pitate de cerneala ale méinii stangi peste mana mea. Am simfit ca-mi bate deodata inima foarte tare, pentru c& palma ei mi se ridica pe brat, impingandu-mi in- cetisor maneca hainei si a cimagii de uniforma! Incet-incet, dezvaluita de degetele ei, groaznica mea ati rosie se ivea in vazul tuturor, crestea si se lite pe masurd ce ea-mi dezvelea bratul tot mai sus, c= tre cot. $i, nu stiu cum, nu puteam si ma mige, = mi-1 trag inapoi! Acum, pe mana mea moale intins= pe pupitrul jegos, pata cea rosie se vedea cu totul. rotunda si fierbinte. Copiii ceilalti erau acum un fel de mazgiliturd colorata, iar fulgii de zapada se opri- sera din c&derea lor la ferestre si palpaiau nemiscati_ $i Petruta, in linigtea clasei, si-a asezat usor pal- ma pe marea pat, mai usor decat ar fi fost atingeres unui fulg, si atunci pata mea a palit cu incetul, con- tururile i s-au sters si culoarea a disparut in cateve minute. Doar intepatura, ca un punctulet negru, mi-2 mai rémas. Petruta s-a uitat din nou la mine, asa, serios si gata sa planga de parc-ar fi luat 0 not proasta, dupa care a fugit in alt banc, iar eu am rimas nuc, frecndu-mi braful dezgolit. A doua zi, asistenta a fost foarte mirata. M-au dus a spital si nu au mai gasit nici urm& de microbi in sangele meu. $i parintii mei au trebuit s4 umble foar- te mult, fiindcd-mi facusera deja formele sa mi tri ‘mita in preventoriu. Acum trebuiau si ma-nscrie din nou la scoal’, o complicatie intreags. Dar macar se bucurau siei ci nu au un copil tebecist, fiindcd asta ar fi insermnat inca si mai mult bataie de cap. De-atunci, IDR-ul nu mi-a mai iesit niciodata mare, dar colegii mei mi-au zis, totusi, pan’-ntr-a saptea, tot Tebecistu’. Petruta a mai stat la noi in clasa pana la sfarsitul trimestrului, apoi paring} ‘s-au mutat in alt cartier. Azi e vanzatoare la raionul de ceasuri al magazinului Cocor. Trec uneori pe-aco- lo, nu prea des, o-ntreb cate ceva... imi raspunde profesional, aruncdndu-mi doar cate-o scurt’ pri- vire. Dupa treizeci de ani e normal si nu ma mai recunoasca. Impresii dupa prima lectura 1. Lucratiin grupe de cate patru elevi.Pe 0 coala, com- Pletati cadranele de mai jos. Un reprezentat al gru- pei va prezenta plansa, Mis-a parut jae interesont., —_-M-0:Pus pe gdnduri Nu am inteles .. Mica amintit de 2. Scrie, pe un biletel, o intrebare pe care ai vrea si i-o adresezi lui Mircea Cértarescu. Profesorul va amesteca toate biletelele intr-o palarie. Cinci vo- luntari vor trece apoi, pe rand, in fata clasei, vor trage la sorti céte un biletel si, imaginandy sunt autorul, vor formula posibile raspunsuri, Printre colegi si prieteni Lectia 2. Timpul si spatiul “© Gaseste, in primul paragraf al textului, un indiciu din viata naratorului care te ajuta sd stabile; petrecut intamplarile, 2 ih ce moment al anului se petrec intamplarile? Precizeaza cuvintele care apartin cAmpului lexical specific perioadei respective, Gti ani au trecut din momentul in care s-au petrecut intdmplarile pana cand naratorul le povesteste? ieentificd primii doi indici spatiali din text. Care dintre ei surprinde locul in care se desfasoara cea mai mare parte a actiunii? Moti Sn indice spatial din text este asociat perioadei din viata naratorului in care acesta relateaza intamplarrite, Precizeazi care este acesta. © Locrati in perechi. Asociati cuvintele-cheie de mai jos cu secvente ale textului, apoi ordonati-le in functie de 2paritia lor in text. ox. cand s-au ‘= fermuleaza pentru fiecare dintre secventele identificate la exercitiul anterior cate o idee principala. ‘Teel narativ poate prezenta intamplari situate in trecut, in prezent sau in viitor faté de momentul nararii. ‘Terpul desfasurarii intémplarilor este cel in care se petrece actiunea. El nu coincide intotdeauna cu timpul po- =o Intamplarilor. in functie de situarea intamplarilor fata de timpul in care sunt relatate, timpul desfésurarii ‘=stora este marcat prin utlizarea verbelor la trecut, la prezent sau la vitor. ‘Teepul povestirii intamplarilor este cel care surprinde momentul in care naratorul relateaza intamplarile. Timpul ‘seeestiri este marcat prin utilizarea verbelor la prezent. 6°90 trecut prezent "> latarea intmplarilor, unele episoade pot fi sarite sau pot fi comprimate, prin rezumare. ‘Spatial in care se petrece actiunea poate fi diferit de spatiul in care sunt relatate evenimentele. 43 Unitatea II Printre colegi si prieteni 1. Care dintre reperele temporale de mai jos apartin timpului desfésurarii intamplarilor? 2, Precizeaza din care secvente ale textului, identificate la exercitiul 6 de la rubrica Explorare, face parte fiecare indice temporal de la exercitiul anterior. 3. Alcdtuieste planul dezvottat de idei al textului, adugand idei secundare pentru fiecare idee principala for- mulata la exercitul 7 de la rubrica Explorare. 4, Lucrati in grupe de cate patru elevi. Comparati planurile voastre si stabilitio forma finald. Transcrieti pe un poster planul pe care l-at realizat. Un reprezentant al grupei va prezenta rezultatul in fata clasei. 5, Turul galeriei, Afigati posterele realizate. Evaluati planurile dezvoltate ale tuturor grupetor si, pe baza grilei de mai jos, alegeti-t pe cel mai b aT Fiecare idee principala a fost dezvoltata printr-una sau mai multe idei secundare, Planul respecta ordinea aparitiei itamplarilor in text. ‘Au fost respectate regulile de exprimare, de ortografe si de punctuatie, Lucratiin grupe de 4-5 elevi. Alegeti, dintre reprezentarile grafice de mai jos, pe aceea care credetic& surprinde cel mai adecvat raportul dintre timpul desfasurarii intimplarilor si timpul povestirii acestora in textul Oracolul de Mircea Cartarescu. Transferati apoi figura aleasa pe o plansa si desenati in flecare dintre cercuri cate 0 ima~ gine corespunzatoare secventelor textului identificate in rubrica Explorare. Organizati o expozitie cu toate lucrarile voastre si, dupa turul galerie, alegeti, prin vot, cele mai bune trei lucrar. O : ic 44 de tut la ile Printre colegi si prieteni Lectia 3. Etapele actiunii (momentele subiectului) 1. Ordoneaza urmatoarele secvente in succesiunea aparitiei or in text. Am dat toate raspunsurile gandindu-ma la ea, dar uitandu-ma-n alta parte, ca si nu inteleags nimeni ta cine ma gindeam." wAzi e vanzatoare la raionul de ceasuri al magazinului Cocor." Cand am vzut iardgi pata crescdnd, m-am rusinat foarte tare,” sin clasa noastra era o fata Petruta, foarte brunetica gi-mbracata mereu in gortul de uniforma cel mai deco- lorat din clas." nintr-o zi, cand m-am intors in clasa de la veceu, am gasit multi colegi adunatiin jurul unei banci” , Lamine era ditamai pata cat ofarfurioara, purpurie pe bratul meu subtire: »M-au dus la spital si nu au mai gisit nici urma de microbi in sngele meu: {Ne insiram in fata usii cabinetului medical, cu maneca suflecata." »Petruta statea acum cu mine in banca, pentru ca la ora de desen puteam i ne agezim cu cine voiam noi ,Si Petruta, in linigtea clasei, gi-a agezat usor palma pe marea pat’, mai ugor decat ar fi fost atingerea unui fulg, si atunci pata mea a palit cu ‘incetul" 2 Lucrati‘in grupe de cate patru elevi. Grupati secventele din exercitjul anterior, realizand, n caiet, o schema simi- lara celei de mai jos, care reia partile textului narativ asa cum o stiti din clasa aV-a. Care dintre cele trei parti vis-a parut cel mai dificil de delimitat? De ce? 3. Ce mod gi timp verbal este folosit cu precddere in primul paragraf? ‘ntr-o naratiune, cele trei parti ale acesteia (situatia initial, succesiunea de intdmplari si situatia final) pot fi delimitate in cinci momente ale subiectului. Expozitiunea corespunde situatielinitiale gi surprinde o stare de echilibru, de dinaintea declangarii actiuni, De cobicei, in expozitiune sunt prezentate personajele, timpul si spatiul actiuni. Verbele folosite, de obice, in acest ‘moment sunt la modul indicativ, timpul imperfect sau timpul prezent. 4. Observio schimbare in privinta utilizar’ timpului verbal in paragraful al doilea? 2.Alege, dintre variantele de mai jos, evenimentul care crezi cd declanseaza succesiunea de intdmplari. Explica schimbarea pe care acesta 0 provoaci fata de situatia initiald, a. vaccinarea; reactia asistentei medicale; b.intinderea petei din jurul intepaturii; —_d. oracolul. 3. Identificd un indice temporal care se asociaza acestui moment al actiu 45 Opel BI Printre colegi si prieteni Intriga sau elementul declansator este intamplarea care provoaca succesiunea de evenimente. intriga modi situatia inifala si amenint’ echitibrul acesteia. De obicei, verbelefolosite in intriga sunt la modul indicaty, tim rile perfect compus sau prezent. in operele literare mai vechi, apare si perfectul simplu. 1. Precizeaza cAte un indice temporal pentru fiecare dintre secventele textului care au urmatoarele cuvinte-cheie oracolul, oa de desen, profetia,rusinea. Indica ordinea cronologica a acestor secvente, completand in caiet un organizator grafic asemanator celui de mai jos. So we. 2. in care dintre secventele textului, ordonate la inceputul lectiei, apare un nou personaj? Care este acesta? 3. Exist indici temporali fn secventa in care apare noul personaj? Desfasurarea actiunii sau dinamica actiunii este cea mai intinsa parte a unei naratiuni si surprinde succesiunea de intémplari provocate de elementul declansator. Timpurile verbale utilizate in desfasurarea actiunii sunt per- fectul compus si prezentul modului indicativ. Uneori, se utilizeaz’ si mai-mult-ca-perfectul, pentru evenimente secundare, mai putin importante. 1. Lucrati in perechi. Identiicati un moment in care tensiunea actiunii devine maxima. Ce eveniment are loc in acest moment? 2. Ce legiturd poti stabili ntre acest moment si evenimentul care declanseaza actiunea? Motiveazi-ti opinia. 3, Selecteaza din text céte 0 secventa din cadrul acestui moment, corespunzatoare urmatoarelor emoti: a. nedumerire; b, panicd; . teama, Punctul culminant este momentul cel mai tensionat al actiuni si se raporteaza simetric ta intrigi, punand capat actiunilor provocate de aceasta. Punctul culminant nu este intotdeauna un episod izolat, el poate fi alcatuit din mai multe secvente, 1. Observa indicii temporali cu care incep ultimele doud paragrafe ale textului. Care dintre acestea indica un mo- ment fix 5i care indica 0 perioada de timp? | 2. in ultimul paragraf al textului, exista vreo modificare a timpului verbal utilizat, fata de paragrafele anterioare? 46 Printre colegi si prieteni a Deznodmantul sau situatia final surprinde incheierea actiuni. El poate face legitura cu situatia initiala si ue stabileste 0 noua stare de echilibru. in deznodamant, verbele utilizate sunt la modu indicat, timpul perfect ‘compus sau timpul prezent. Uneorr, finalul textului surprinde momente ulterioare incheieri actiuni, Aceasta parte se numeste epilog. Momentele subiectului nu sunt intotdeauna foarte clar delimitate. in unele texte, acestea igi schimba ordinea sau se pot suprapune. Alteori, unele momente ale subiectul ea 1. Care dintre momentele subiectului ti-a captat atentia in mod deosebit? Redacteaza un text de cel mutt cinci randuriin care s8 explici optiunea ta. 2. Formuleaza, pentru fiecare momental actiunii, cate un set de3 ~4 intrebari, ale ciror réspunsurr sa corespunda secventelor surprinse prin ideile principale. 3. Schimba caietul cu colegul/colega de banc. Raspunde intrebarilor formulate de acesta/aceasta la exercitiul anterior. ‘ Completeaza in caiet o schema similara celei de mai jos, pentru a asocia secventele textului cu momentele ‘ctiunii, Apeleaza la cuvintele-cheie si la planul simplu de idei. a a ~ “| Ee > EJ Es > © Gare dintre momente ti sa parut cel mai dificil de delimitat? Discutati in perechi pentru a va compara opiniile. . Sack ai smartphone ori tablets, instaleazi- aplicatia Toontastic 30 sau utilizeaza, pentru laptop sau PC, aplicatia a Scratch pentru editoare grafice, despre care ai invatat in clasa a V-a la disciplina informatica si TIC. Creeaza filmul 7 ‘pevestii Oracolul de Mircea Cartarescu. Organizati un concurs al filmuletelor, in grupe de 4 - 5 elevi, si evaluati-va proc pe baza grilei de m ae ‘Sest prezente toate cele ci momente ale sublectulu, Jo ‘#e2r cel putin doua personaje, Petruta si personajul-narator, E Pentru Petruta si personajul-narator exist individualizare prin detalii reprezentative, aT Printre colegi si prieteni Lectia 4. Personajele Pas Oci 1. Joc de rol. Profesorul pregateste biletele pentru tot elevi clasei, cu urmatoarele personaje:asistenta, baiatul,losub, Petruta, Puic si Tovarssa. Extrageti, pe rand, cate un biletel si agezati-vd in fata clasetin,vitrind pe unul dint cele treiranduri: al personajetor principale, al personajelor secundare si al personajelor episodice. Precizati-va identitatea in ordinea aparitiei in text a persongjelor pe care le reprezentati. Indicati momentul sau momentele subiectului in care sunteti prezenti in text, personajele cu care intrati in contact si actiunile pe care le intreprindet 2. Alege oral, din acvariul emotiilor, ubstantivele potrvite cu impresile pe care le las personajele precizate pe tichetele de jos. Motiveazd-ti optiunile. Per auc SERCO musics Istoria cuvintelor. Actiunea textului se petrece in timpul comunismului, 0 perioada din istoria Romane in care interdicte si lipsurile erau numeroase. De exemplu, un ordin de ministru din septembrie 1975 interzicea folo- sirea cuvintelor domn si doamnd, mai ales in scoala, iar in locul acestora impunea folosirea cuvintelor tovards si tovarisa, Ce diferente exista intre sensul de atunci al cuvantului tovardsa gi cel cu careilfolosim astizi? Utilizeazd, pentru clarificare, DEX-ul. 4, Lucrati in perechi. Identificati secventele in care grupurile de elevi se comporta ca un singur persona 5, Mentioneazi un episod in care personajul-narator face parte din grup si un episod in care este exclus din grup. jn textul narativ, in functie de rolul pe care il ocupa in actiune, un personaj poate fi principal, secundar sau episodic, Uneori, cate un grup de personaje se comporta unitar, fard ca din acesta si se distingé personaje individuale. Aceste grupuri au rol de personaje colective. ‘Trasaturile personajelor pot fi nu text (de cAtre narator sau personaje) sau pot fi deduse din faptele lor, din felul in care vorbesc, se imbraca etc. 48 Printre colegi si prieteni Unitatea II 4.Cel care povesteste intamplarile este si participant la actiune sau doar martor? 2. Noteazi, in caiet, trisdturile morale ale grupului de copii pe care le deduci din pasajele de mai jos. a. .Neinsiram in fata usii cabinetului medical, cu maneca suflecatt si, ‘nd ajungeam inauntru, ne uitam mai intai cum le face la cei din fata, ne bateam joc de fetele si mai ales de baieti fricosi si, cand ne venea randul, intindeam mana si ne uitam in partea cealalta ». ,copiii auziserd si, cu voci de desene animate, cotcodaceau dupa mine: «Preventooooriu!»* .,.N-am putut s8 scap, m-au imbrancit peste fetele din banca si asteptau acum ca Petruta sa-nceapa cu intrebarile.* 3. Mentioneaza o trasdtura a lui Puicd numita in text gi alta pe care 0 deduci din vorbele tui. 4. Cauti sensul expresiei ,a tremura din toate incheieturile’, De ce se manifesta astfel baiatul? 5. Lucratiin perechi. Extrageti, din text, doua fragmente in care sunt numite trasaturifizice ale Petrutei si unul care este numitd o trisaturd morala. Indicati trasaturile respective. «6 Precizeaza ce trisaturi ale Petrutei reies din secventele de mai jos. 2. ,gi-mbracat mereu in sortul de uniforma cel mai decolorat din clasa." b. ,Siacasa nu stitea o clip&, facea treaba grea, gatea, ingrijea de doi frati mai mici .,Cu toate astea, isi faicea mereu temele, chiar desena bujori si luturasi la colturite paginii.” > imaginile de mai jos surprind trei modele de uniforme din perioada comunismului, Care dintre acestea corespunde vestimentatiei Petrufei? Discuta cu colegul de banc. Dupa ce ajungeti la un acord, consultati-va cu ceilalti colegi de clasa pentru a stabili daca ati identificat corect uniforma. od De ce crezi cd personajul-narator fi spune Petrutei ,saraca"? was 9. Ce poti deduce despre copiii care il poreclesc pe baiat Tebecistu’? De ce continua sa ii spund astfel ani de zile dupa ce acesta nu mai are simptome de boala? ttru “W.De ce crezi cd baiatului ti este fricd sa nu creada colegi ca o iubeste pe Petruta? ‘FL Lucrati in perechi. Explicati reactia Petrutei din secventa: ,s-a uitat din nou la mine, asa, serios gi gata si planga de parc-ar fi luat o nota proastd, dupa care a fugit in alta banca’ fup. cal ‘Daca ai fi unul dintre colegii baiatului, cum ai proceda atunci cand ai dic, vvedea ci Puica si ceilalti colegi scandeaza , Of-ti-co-sull"? Crezi ca baiatul tale. te o situatie de bullying (excludere, uare in deradere, etichetare)? 2 Daca ai fi in locul baiatului, cum ai proceda atunci cand colegii ar in- din sista si-ti facd Petruta oracolul? Ai raspunde la intrebari sau ai refuza? De ce? 49 pevhecyicrw UE Printre colegi si prieteni 50 Lectia 5. Semnificatiile textului 1. in primul paragraf al povestri, personajul este surprins printre colegii sai, Diferd prin ceva de acestia? Motivea- opinia 2. Cum se poarta colegii cu personajul-narator dupa ce ii descopera pata? Mentioneaza doua comportamente pe care colegi le au fata de el. 3. rin ce sugereaz personajul-narator ca Petruta se distinge fata de ceitalti copii din clas&? Te poti referi la trasaturle fizice la vestimentati gi a situatia ei familial 4, Lucrat in perechi, Credeti ca dupa ce personajului-narator‘i apare pata pe mana, acesta se aseamani cu Petruta, in privinta felului in care i percep ceilalti colegi? 5, De ce crezi cA baiatul alege sa se gindeasca la Petruta cdnd aceasta ii ghiceste, desi inainte ii plicea de L 6. are dintre imaginile de mai jos crezi ci poate fi asociatl cu titlul povestri?Justifica-tiraspunsul Bocca della Veta F ‘empluloracolulu (Gura Adevirutu, din Delphi, Grecia Basilica di Santa Maria ‘in Cosm: Roma, talia F Oe Danis Anveree Prick 7.Citeste urmatoarele fragmente, care fac referire la cele trei imagini de la exercitiul anterior. Ce legatura exist intre acestea? ain Grecia Antic, institutia oracolului era foarte puternicd si res~ pectati. Legenda spune ci Oracolul lui Apolo din Delphi este ridicat pe focul unde traia un monstru, ucis de zeut Apolo. Spiritul monstrului in- termedia legatura oamenilor cu zeul, care le prevestea viitorul murito- rilor venitisa-l consulte. Profetile erau facute de Pythia, preoteasa a lui ‘Apolo. Ruinele templului din Delphi s-au pastrat pana astazi Pe fatada templului era inscriptionat dictonul ,Cunoaste-te pe tine insuti’ b. Bocca della Verta, Gura Adevérului, este un disc de marmura din Roma antica, cu un basorelief ce infatiseaz8 chipul unui om, Conform legen dei, daci un mincinos is! introduce mana in gura de pe basoreief, aceasta se “nchide. In prezent, Bocca della Verita este sprijnta pe zidul din stanga dela Regote Egeu consultind-o pe intrarea in Basilica di Santa Maria in Cosmedin, Roma, alia. Printre colegi si prieteni aes ‘© Tragi dintr-un maldar un caiet cu doi papagali versicolori' pe coperta, pe un fond galben. ORACOL - ‘== mare, cu carioca verde pe prima foaie si, apoi, pe fiecare pagina cSte o intrebare la care raspund cu ‘=SSal lor pocit niste - dupa stil - baieti de noua-zece ani.[..] Cei cinciinvitati care se prezinta, prudent, sub ‘S=peramantul poreclelor, trec direct la ceea ce pare saci intereseaze mai mult: dragostea («simbol al prie~ ‘==, cincercarea unui grad de rudenie», «o lupta intre doua persoane», «e atunci cdnd umbla fetele dupa ‘=>, «un trandafir cu ghimpeni») si raspund lapidar, de multe ori Luandu-se unul dupa altul, la intrebarile ‘SSesnului Oracolului [..). imi aduc aminte de astfel de caiete care circulau pe vremea noastra prin toate ‘SSsele .].Erau, intr-un fel, folositoare. Puteai s& afli cine te iubeste si ce «gindeste» despre tine sau, daca ‘2e2i chef, erau prilejul unor indirecte declaratii de dragoste. Regula era aceea a sinceritati[.)" ‘Simona Popescu, Exuvii, S98 lor (ad) - care are o culoare schimbstoare sau mai multe culo ‘© Sc 2pelau oamenii in Antichitate pentru a-si afta vitorul gla ce apeteaza in vremurile recente? Cum iti ex- ‘ici aceasta schimbare? ® Lazatl in perechi. Explicati de ce copii simfeau nevoia sé aiba caiete-oracol. Cauta un indiciu care sA te ajute | tetele-suport de la exercitul 7. “De ce crezi cd alege Petruta sa se aseze in banca aléturi de baiatul suspect de tuberculoza? % Gossideri cd Petruta poate ghicivitorul atunci cnd face oracolul? Cum ai denumi capacitatea unui personaj cu sel de abilititi? = = axplici faptul cd pata ii dispare baiatului de pe brat? Crezi cd este efectul palmei pe care o asaza Petruta ‘peste ea sau motivul este altul? “~ MiStuieste o lista cu cinci intrebari pe care crezi cd i le-a pus Petruta personajului-narator in ziua cand, la ‘esistenta colegilor, i-a facut oracolul. ‘= S wait vreodatt o experienta care ti s-a parut inexplicabila? Prezinté-o oral, in fata clasei. = Secare dintre personaje ti-ar plicea s& te imprietenesti? De ce? ‘© Propune un substantiv prin care si definesti relatia dintre baiat gi Petruta. Justfici-t alegerea. © Lectura imaginii, Observa cu atentie ima- See alaturate, in care pictorul Michelan- S10 Buonarroti a reprezentat doua sibile, Sersongje din mitologia greaca gi romana, prorocite,finfe care cunosc viitorul. = Observa pozitia, privirea si atitudinea ‘2cestora. Ce iti sugereaza? = Ce elemente distinctive observi, care pot ssugera capacitatea lor de prezicatoare? = Prin ce se diferentiaza cele dova Sibile? = Ce legaturd poti stabili intre aceste finte mitologice si Petruta din textul lui Mircea _Fresca Sibi Cumand de Fresca Sibila Defic de Michelangelo Gartirescu? Meher pea (atican,Capela Siting) Sian Sai cd Oracolele Sibiline sunt reprezentate sin Completeaz8, jictura mural romaneasca? Realizeaza un poster pentru portofoliul personal, in care sa integrezi ‘acini i informatii despre acestea. je in caiet, urmatoarele afirmati ™ Din cea ce am invatat, cel mai important mi se pare..... = Cel mai mult mi-a placut activitatea .. = Col mai dificil mi s-a parut.... Unitatea II Lectia 6. Noi pagini — alte idei {in prima parte a sectiunii de lectura ai descoperit cin sala de clasa se pot petrece lucruri neobisnuite, Ve flan cele ce urmeazi despre intamplari diverse, prietenii sau dispute in lumea colegilor de clasa din spatiul cuttural al Frantel anilor 60, gratie unui fragment din Micutul Nicolas, carte scrisi de Jean-Jacques Sempé si ilustrata de René Goscinny Citeste randurile urmétoare despre Nicolas, un baiat obisnuit care traieste aventurile varstel si trece prin situat amuzante ce pun in lumina entuziasmul, inocenta si ghidusia specifice copiitor. Ne-a venit un coleg nou. Doamna invatitoare a intrat azi in clas& cu un baietel roscat. Avea pistrui si niste ochi albastri ca bila pe care mi-am pierdut-o ieri in recreatie (...]. — Copii, el este noul vostru coleg, a zis doamna. E din altd tara gi parinfii lui l-au adus la noila scoala ca sa invefe limba franceza. (..] ‘Apoi s~a intors spre noul coleg si i-a zis: — Spune-le colegilor t3i cum te cheama. Neinfelegand intrebarea doamnei, noul coleg n~a facut decat si zambeasca, iar noi am vazut c& are niste dinti tari de tot. — Norocosul, cu dintii dia ai lui, cred c& poate si muste ditamai bucatile! a zis Aristide, un prieten de-al meu care e gras si manéncé tot timpul. Pentru c& nu scotea niciun cuvant, doamna invata- toare ne-a spus ci il cheama George Macintosh. — Yes, Dgeorge, a zis el. — Ma scuzati, doamna, cum fl cheama pan’ la urmi: George sau Dgeorge? a intrebat Maxentiu. Doamna invatatoare ne-a explicat cd-1 cheama George, dar ca in limba lui acest nume se pronunta Dgeorge. — Bine, atunci s&-i zicem Jojo, a spus Maxentiu. — Ba nu! Trebuie si pronuntam Djodjo, a zis Toachim. (..] Dupa ce a sunat clopotelul, am iesit tofi in recre- atie, in afard de loachim, Maxentiu si Lothar (... Eram in curtea scolii si ne-am adunat toti in jurul lui Djodjo. I-am pus 0 grimada de intrebari, dar el nu ficea decdt si ne arate dinti.(..] Zicea doar atat poancivanciuan Printre colegi si prieteni — Asta vorbeste ca-n filme, a zis Gil, care se duce des la cinema. Asa c&-i trebuie subtitrare. — Traduc eu! a sirit Achim, care voia sa-si m= ‘exerseze cunostintele de englez. — Du-te, m&i, de-aici, a zis Rufus. Esti sisi la com i bine, asta i-a placut la nebunie lui Djodj, care jar s-a luat de Achim, ardténd cu degetul spre el si zicdnd intruna: — Wow! Sisi-sisi-sisi! Era incdntat la culme. Achim a plecat plangand. ‘Asa e el, plange din te miri ce. Djodjo ni se parea din ce in ce mai grozav.(.. — Ce sport se practicd in fara ta? I-a intrebat Eusebiu. Normal, Djodjo n-a inteles si zicea fn continuare psisi-sisi-sisi“ — Ce intrebare! La ei se joaca tenis! a srit Gil. — Esti un mare mascaricil! a zis Eusebiu, Nici ‘macar nu vorbeam cu tine! — Mare mascarici! Sisi-sisi-sisi! a strigat noul coleg, care parea cd se distreaza pe cinste cu noi. (..] Cand am ajuns in clas, doamna invatatoare l-a {ntrebat pe Djodjo daca i-a plicut in recreatie. Atunci Achim s-a ridicat gi a zis — Doamna, sa stiti cd 1-au invatat niste cuvinte urate — Nu-i adevarat, mincinos nesuferit ce esti! a strigat Lothar, care nici macar nu iesise in recreatie. — Sisi, mare mascarici, mincinos nesuferit, a zis si Djodjo, mandru nevoie mate. (..] Achim a izbucnit in plans. — Paracios nesuferit! a strigat cineva. Dar doamna invatitoare n-a stiut cine a zis, altfel m-ar fi pedepsit. Atunci Achim s-a tavalit pe jos w land c& nimeni nu-1 place, c& totul e ingrozitor si ca 0's moara. Asa ci doamna a trebuit sa iasd cu el din clas, si-i dea cu apa pe fata si sa-1 lini Cand s-a fntors cu Achim, doamna invatatoare pa- rea tare obosit. Noroc c& a sunat de iesire. Inainte si plece, doamna s-a uitat la noul nostru coleg si a zis: — Ma-ntreb ce-o si creada patintii ti. — Paracios nesuferit, a raspuns Djodjo si tins mana. -ain- ‘Traducere din limba francezi de Raluca Dinc& Printre colegi si prieteni lefevre we Pe nour leit presi witatoarea, "= Set==25 dous comentarii despre comportamentul copiilor din textul ‘===. Confruntati, in perechi, comentariile voastre, Aveti impresii ‘Senanstoare sau diferite? ‘= Seemuleaz’ in caiet, espectnd modetul din organizatorul alaturat, ‘Se coud intrebari corespunzatoare fiecarei secvente din schema ‘S25. schimb de caiete cu colegul/colega de banca si raspundeti ‘==Sproc intrebarilor formulate, ice J) = Seteazi ideite principale si idelle secundare ale fragmentului dat. “© Gee dintre personae ti se pare cel mai simpatic i care tise pare ai ‘=I mai antipatic? Motiveaza-ti optiunile. % De ce crezi cd afirma Aristide despre noul coleg c¥ e norocos? = ‘© Precizeazi ce au in comun acest fragment si povestirea Oracolul de Mircea Cértarescu. Poti alege dintre vari fa antele de mai jos sau poti propune alt raspuns: ‘= tema textelor este copilria; ® personajul principal este un baiat; s texteleinfatiseaza comportamentul agresi al copillor; s textele surprind rlatiadintrecopiisi profesor id. ‘ textele surprind personaje izolate de grup; = ambele texte ilustreaza bullying-ul. lin] ® Geracterizeazi-i prin céte un cuvant pe urmatori elev din text: Nicolas, Aristide, Achim si George. Ce informati in text care te-au ajutat si gasesti cuvantul potrvit pentru fiecare? vat | Exprim8-ti parerea despre afirmatia lui Achim: ,Doamma, sa tific l-au invafat niste cuvinte urate!" re | =<2¥@dintre comportamentele copilor ti se pare cel mai condamnabit? De ce? ici ‘ecrati in grupe de cate 4 - 5 elevi, Obser- && set atent desenele alaturate, elaborate de we val ené Goscinny si care reprezinta personaje “] Gin cartea Micuful Nicolas. Identificati-le Sy - = cele care credeti ci apar in fragmentul i *=dat, oi atribuiti-le tuturor personajelor ‘Gesenate cate o porecla amuzanta. , Intalnit in multe povesti pe care cArtile le spun, se leagi adesea intre persoane din culturi sau ‘comunitatidiferite, Este o dovada ca valorile umane sunt mai presus de cele culturale sau de grup, asa cum vei descoperi ca se intmpla si in volumele pe care ti le propunem. fel Magee, zis Maniacul r Val si Cetatea Suftetetor de Jerry Spinetti a de Ana Alfianu in Magee este un baietel care Prietena cea mai buna a lui Val este 0 broasci-testoasa b&trand, impreund cu care orneste intr-o calatorie miraculoasé, in cautarea Cetitii Sufletelor. Vel intelege i, adeseori, cele mai fru- moase lucruri din vat’ se realizeaza impreuna cu alti. aleargi, aleargi, aleargi. in goana lui nebund, uneste coameni si schimba convin- geri gresite. Traind intr-un oras partitintre East End gi West End, Magee e gizduit de o familie de negri, desi el este alb, Magee te va invita ci oamenii simt la fel, chiar daca arata diferit. 53 LOsebicatecr-w le Printre colegi si prieteni Lectia 7. Valori ale culturii populare in spatiul romanesc. Etnii si jocuri de copii 1. In textele literare din aceasta unitate ai observat c& prieteniile se leaga adesea si intre oameni care apartin inoritai etnice diferite. Tu ai ten care apartine unei alte minoritati etnice decat a ta? In clasa ta ce minoritati etnice exista? 2, Lucrati in perechi. Enumerati c&teva minoritati din spatiul geografic al Romani Priviti harta aléturata gi identificati culorite folosite pentru urmatoarele mino- ritati: maghiari, sbi, tatari si ucraineni it jos, extras din amintirile scriitorului loan Slay aparut postum, in 1980, despre scoala din satul natal, Siria. Lumea prin care am trecut, volum «in prima clasa gimnaziala ne aflam vreo suta de baieti dintre care numai putini stiau limba maghiars. Cam jumatate din clasa erau rom&ni, care isi alesesera locurile mai ales in bancile din fund si nu aveau legaturi cu eilalticolegi ai lor. Eu si Sima nu ne aflam printre dansii. Lasa cd ungureste vorbeam tot atat de bine ca romaneste, darintre colegii mei de banc& erau doi sirieni, amandoi maghiari, vecini si prieteni de joaca. Era lucru firesc s8 sedem ‘eu siSima in banc Langs acestia si s4 ne imprietenim cu prietenit tor Care sunt lucrurile care fi leaga pe Slavici si pe Sima de colegii lor de bancé maghiari? 2. Priveste fotografiile de mai jos, preluate de pe site-ul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. 3.Descrierile de mai jos, preluate din studiul Tratat de sociologie ruralé de tlie Badescu, Ozana Cucu-Oancea gi Gheorghe Sigestean, surprind jocuri din diverse comunitati etnice. 1-0 comunitate de romani) - acest joc se juca cu ogoiul, o minge din par de capra, dar si cu jn pamant unde se punea mingea sise arunca cat mai departe. La 0 distanta oarecare statea cineva care inregista locul in care a cazut mingea, Castiga cel care arunca mai departe, joc cules dintr-o comunitate maghiar8) ,Treci, treci, ramura verde, frunzulta verde: treceti pe sub ea." (traducere in limba romana) Doi copii stand fata in fat se prind de cate o mana si formeaza bolta(arcada).Celalti copii se prind in lant si aplecandu-se, trec pe sub bolt marsaluind pe ritmul cantecului. La sfarsit botta se lasa in jos si opreste trecerea urmatorilor copii Primii doi opriti formeaz o noua arcada. jocul continu in acelasi mod. 54 Ssconltavbe-bLe-lCcy Printre colegi si prieteni Unitatea II isi e Ba ©podo baruno (joc cules dintt-o comunitate de rom) ,Podul de piatra sa d’ramat/A venit apa si -a luat/ ‘Wen face altul pe rau Th jos/Altul mai trainic si mai frumos. (versuri din varianta in limba romana a acestui ro Doi copii si impreund mainile tinute sus, informa de arc, de semicerc, sugerand un pod. Ceilati copii trec sis cate doi, pe sub el, iar perechea care ajunge ultima este prinsa de sustinatorii podului si aceasta le ia ‘ecul Jocul continua si mereu alte perechi devin sustinatorii punti pe sub care se trece, +2 Explicé ce asemanair gi ce deosebiri observ inte fotografie de la exercitiul2 si descrierile jocurilor. & Tise par asemanatoare aceste jocuri cu unele pe care le-ai jucat? Cum iti explici acest lucru? ‘eterferentele culturale imbogétesc cultura populara a popoarelor, faptreflectat si in spatiul cultural romanesc ‘Geewnitatea etnicd reprezinta un grup de persoane cate traiesc intr-o tard sau intr-o localitate, au aceeagi etnie, seSrtasesc o limba comuné, tradi, obiceiuri si credinte religioase. i etnice exist contacte si influente culturale, iar jocul reprezinta una dintre activitatile prin care leaflate in acelasi spatiu intrd in contact. Mute dintre jocurile copilariei se regisesc in toate comunitatile etnice de pe teritoriul Roméniei, jocul presu- jpendnd un limbaj universal. ‘© Enumera ct mai multe jocuri pe care copii indiferent de etnie, le pot juca fara sa aib nevoie de cuvinte. 2 Priveste picturile de mai jos si propune céte un ttlu nou pentru fiecare. Compara ttlurile propuse de tine cu c2le atribuite acestor tablouri de autori lor. Ce jocuri crezi c& joaca acesti copii? Iti sunt familiare? Sartolomé Esteban Murilo, Victor Gabriel Gilbert, Ralph Hedley, John George Brown, Cop jucdndu-se cu zaruri Treiprietene Intrecerea Trucul cu edi 3.Lucrati in perechi. Discutati despre o situatie cnd v-atijucat cu un copil cunoscut intamplator, din Romania sau din alta tara. Explicati cum ati depasit barierele de limba, dacd a fost cazul, si povestiti despre emotile pe care le-ati trait, despre momentele amuzante. 4 Lucrati in grupe de 4 - 6 elevi. Inventati un joc nou, cat mai neobisnuit, care sé poata fi jucat fara cuvinte, de copii de diverse etnii, Stabiliti un set de 4 ~ 6 reguli pentru acest joc. Un elev din fiecare grupa prezinta intregit clase jocul inventat. Alegetiimpreuna, prin vot, jocul cel mai reusit. Alege un joc cunoscut. Poate fi, de exemplu, fotbal, sah, carti etc. Alcdtuieste o plans cu i desene, picturi etc.) care si ilustreze diversitatea culturilor in care acesta este practicat, atai de-a lungul timpului agini (fotografi, prezent, cat si 55 eee... colegi si prieteni Proiect de grup. Prietenia in filme Sarcina de lucru Alcdtuiti grupe de 5 ~ 7 elevi. Veti prega (Mindenki), regizat de Anna Udvardy un proiect cu tema Colegi si prieteni, avand ca suport filmul éntecul ristof Deak. Realizat in anul 206, filmul a castigat Premiul Oscar la realiza proiectul folosind tehnica Arborele (vi Sapiro. sectiunea ,Cel mai bun scurtmetraj*. Veti = radacina ~ identificati cauzele problemei/conflictului din film (raspundeti la intrebarea De ce se naste con flictul? si puneti atatea radacini cate cauze identificati); ‘= solul ~ mediul in care apare problema/conflictu: familie, scoala etc. (réspundeti la intrebarile Cand? Unde?); ‘= tulpina ~ partile implicate in conflict: copii, parint, profesor etc. (raspundeti la intrebarea Cine sunt cei im- plicati in conflict); «= scorbura ~ problema clara a conflictului: (raspundeti la intrebarea In ce const conflictul?); ‘= ramurile ~ efectele problemei asupra celor implicati (raspundeti la intrebarea Ce simt cel implicati?); s frunzele~ actin concrete pe care le fac cei implicatiin problema: se cearta, sunt pedepsiti et. (raspundeti la intrebarea Ce fac cei implicati2); « fructele - solutile pentru problema (réspundeti la intrebarea Cum este solusionat conflictul). mn anumit numar de minute, maximum i ea ce priveste regulile respectate in Ro ai ‘in 20 de minute. inet exista categorii speciale pentru a precum si festivaluri deiate special scu 56 b 5 mp de realizare Deed saptimani @si pentru realizarea proiectului SSptémanal ‘{Uemaritiflmul in cadrul grupelor. 2 Stabiliti ce sarcini dintre cele de la pagina 56 ii revin fiecdrui membru, precum si modalitatea de prezentare. Puteti sé realizati un poster, un PowerPoint sau sa alegeti alte variante de prezentare. SSptmana i 3 Pregitit-va pentru prezentare, care va dura 3 - 5 minute. Asigurati-va cd aveti toata recuzita necesara si cd ati repetat cea ce aveti de facut, astfelincat colegii si aprecieze proiectul vostru. Puteti utiliza imagini, desene, secvente video sau audio. & Prezentati proiectul in fata colegitor. Sugestii pentru etapa documentarii ‘Dupa ce ati vazut filmu, discutati in grupul vostru despre sarcinile care va revin. Fiecare elev indeplineste cel putin 0 sarcina. Discutat, in grup, aspectele flmului care consideraticé necesita clarfcari, inainte de a in- cepe si va realizai sarcinile individuale, Puteti porni de la completarea unei fige similare cu cea alaturata. Bi grup’ ceva ocupa de prezemtarea ganeraldiaAlmulul, péntru care putet) (MegiMUReOMMel eo eras apa se va ocupa de prezentarea gene pentru care p im&, scurtmeta, SF etc.) fls fg lia un informal despredata ans, prem a8 yr cole crtice, afigulflmului, fotografi de la festvittile de premiere, n spe- : Gal dela acordareaPremiull Oscx. iti ere 3.in realizarea sarcinilor individuale, evidentiati aspecte ce tin de tema gage ‘spatio-temporal: proiectului sia unitatiz prieteni,colegi, jocuri de copii pee aes pies sien 4 Prezentai in grup rezuttatele munciiindviduate i decideti ce vet refine personae: pentru prezentarea final in fata case, Realizai in grup produsul final ine cunt personalele pe care il veti prezenta. Poe La sfarsitul proiectului iti poti evalua propria contribute la realizarea lui pe baza criteilor din tabel. Colaborarea in cadrul echipel Valorificarea scenelor din film si Ce actor joacd in film Genul: lor relevante pentru sarcina repartizata Integrarea de imagini, desene, secvente audio/video Prezentarea clard, cu evidentierea aspectelorrelevante Identificarea valorilor promovate de film 57 Opener wee Printre colegi si prieteni Comunicare oral. 58 Lectia 8. Rezumatul oral Pentru inceput ‘Aminteste-ti cum s-a desfésurat ziua ta de ier. Stabileste momentele sale importante, apoi mimeazi in fata clasei, in 1-2 minute, desfasurarea lor. 4.Lucrati in perechi. Prviti imaginile de mai jos si jucati, pe rand, rolurile de vorbitor si ascuttator. Vorbitorul va formula ideea surprinsa de fiecare imagine, iar ascultatorul va formula o intrebare de clarificare. La final, vey prezenta ideile in fafa clasei, n succesiunea lor. Uitati-va apoi ta scurtmetrajul de animatie din care sunt prelu- ate cadrele de mai jos, intitulat Un mic ajutor de la un prieten (Little Help From A Friend), realizat in 2011 de studentii Academiei de Arte si Design ,Bezalet” din Israel. 2. Tis-a parut mai usor s& mimezi desfésurarea zilei tale de ieri sau s& prezinti oral, in succesiunea lor, ideile re- prezentate de imagini? De ce? 3. e cuvinte ai folosit pentru a lega intr ele ideile pe care le-ai formulat, in prezentarea ta orala? Alcituieste o lista cu acestea, Rezumatul este relatarea unei insiruiri de intamplari intr-o forma concisd, eliminand detaliile nesemnificative. Rezumatul poate fi oral sau scris gi se poate referi la intimplari reale sau imaginare, scise, trite, auzite, vazute etc. ‘In rezumat, se porneste de laideile principale, care se dezvolt ms prin adaugarea unor informat Samat Timpurileverbale Tezumatul = doar ideile importante utilizate sunt prezentul sau perfectul compus, iar succesiunea idet principale ideilor trebuie sa respecte ordinea desfasuraritintamplarilor. in rezumat nu se fac comentarii personale, nu se utilizeaza de- scrier si dialog, nu se dau citate. Daca se rezuma un text, nu se preiau formulari sau propozitii din acesta, ci se reformuleaza cu propriile cuvinte, Pentru asigurarea legaturiiideilor intre ele, se utilizeaz’ cu- vinte sau grupuri de cuvinte ce redau cursivitatea: mai intdi, apoi, dupé aceea, mai térziu, in acelasi timp, in cele din urma detalii detalii etc. ' in caiet, figa de mai jos. B ormulare a propozititor cu propriite cuvinte, -emonstreazdintelegerea lor Ben text co nv refine detaliile nesemnificative. _Jntr-o zi, cand m-am intors in clasa de la veceu, == Ssit multi colegi adunati in jurul unei banc. Ferrata le facea copiilor un oracol, adica le citea ‘SSE intrebari dintr-un caiet: daca au vreun iubit, ‘Se ce clasi.e, daca e inalt sau scund, blond sau bru- ‘== daca invatf bine etc, si pentru fiecare raspuns ‘=See2 cate-o liniuta in caiet. Apo taia liniutele cate ‘Ssliegeay niste citre: 323, 132, 231 etc. Dupa ele iti ‘Spenea daca cel la care te gandisesi te iubeste sau 5, sau doar ji plac si mai erau i alte réspunsuri ‘osibile, Toata lumea rédea gi se distra. Petruta Pezentati, pe rand, rezumatul fragmentului = sscultitor, evalueaz’ rezumatul colegului Printre colegi si prieteni Unitatea II Ce este rezumatuL? Recumatutestew Recut neste ® reproducere a propozititor. ‘P Mestioneazi desinentele si sunetele sau grupurile de sunete care ellis ‘pica timpul in verbele de mai jos. imperfect apdreati = ascultau ® radeau = vorbeai Perfect simplu s ascultaré = sei = vorbisi Met-mult-ca-perfect aparuserati = ascultasera = rasesem = vorbisesi ‘© Norma gi abatere. Indicd litera corespunzitoare enunturilor corecte de mai jos i corecteazi-le, in caiet, pe celatte. Dan mai a invatat o formula magica, d. Ascultaseti sfaturile vrdjitoarei. & Ei dormi bustean. . Merserdm cu atentie pe carare, < Auzisei cAntecul bufnitei gifugisei speriat. _f. Voiao potiune de luat note mari. Limba vorbita si limba scrisa. Grupeaza, in caiet, verbele de mai jos in doua categorii: vitor de limba vorbita Switor de limba scrisa. ‘= volspune = au si creasci m 0 si fierb m vom discuta m vei adauga mo s8 culegi = are si stropeascd = o sé luafi “9 timbi vorbiti gi limba scrisa. Identific formele de viitor popular din enunturile date. = Petru o culege ierburi pentru fierturi ¢. 0m avea numai noroc. ‘8 Tw di mesteca in ceaun sieu oidescanta. Ei ne-or cere ajutorul. “ Nameste felul vittorului verbului scris italicin enuntul de mai jos. Explicd din ce este alcstuit, ‘Gad vei sosi acasa, voi fi terminat prepararea potiunii magice. “© Mentioneaza cdnd se desfasoara actiunea exprimata de verbul scris italic gi cAnd se petrece, in raport cu ‘2cjiunea primului verb din enunt, Bupa ce am facut vraja, aveam sd plecdm la scoala. “2 ce persoand, numar si forma sunt verbele |a modul imperativ din reteta scrisa de Petruta? “+ Precizeaza persoana, numérul si forma verbelor din propozitiile de mai jos, explicadnd alcatuirea acestora. 2 Nu veni tarziu acasa! . Nu face murdarie in bucatarie! 5. Nu mai aduce musafiri nepof d. Nu zice prea tare descdntecul! ‘Sedul este forma pe care o ia verbul pentru a arata cum considera vorbitorul actiunea, Actiunile pot fi: ~ sigure - la modul indicativ; = posibile ~ a modul imperativ. “Serbele care au categoria gramaticalé a modului isi modifica forma dupa persoana si in propozitie au functia Setactici de predicat. ‘Sedul indicativ arata o actiune sigur, realé. Este singurul mod care are toate timpurile (prezent, trecut, vitor). eentul arat desfagurarea actiunii in momentul vorbiri Prezentul se construieste cu: © desinente, sunetele sau grupurile de sunete care indicd persoana si numérul verbului; de exemplu: cntam, ziceti ™ sunete sau grupuri de sunete care indica timpul; de exemplu:cdntati, lucreazé, vorbim, 61 Unitatea II Printre colegi si prieteni Trecutul arata desfagurarea actiunii inainte de momentul vorbiri. Trecutul are patru forme. Exprim® o actiune trecut care se desfasoarain aelasi timp cu o alta actiune trecut,avand val Imperfectul durativa. ‘Sunetul Exprima Perfectul compus Este alcit upul de sunete care indica timpul imperfect sunt-a- si -ea~ ctiune trecuta si terminata in momentul vorti jt din forme specifice ale verbului auxiliar a avea + participiul verbului de conjugat ( Exprima, in limba lterari, © actiune trecuta si terminata in momentul vorbii. Are acelasi sens perfectul compus, find, in limba litera, timpul povestii la persoana a lla. Astizi, acest timp rut din limbs literaré vorbita, luandu-i locul perfectul compus. Este folosit doar cu intents Perfectul simplu Vorbi si elt ‘Sunetele si grupul de sunete care indica perfectul simplu sunt: Desinenta de perfect simplu este alcatuita din doua parti: un segment rc (cu relizare zero la i= gular) siun segment final, comun cu alte timpuri(ascultarati,zisera). Exprimé o actiune trecuta gi terminatd inaintea altel actiunitrecute, Grupul de sunete care indica mai-mult-ca-perfectul este ~se-, aflat dupa sunetul care indicd per~ Mai-mult-ca~ __fectulsimplu (cdutosem, apdrusesi ziseserdm, dormiserdt) perfectul greseala frecventa apare la persoana a ll-a, singular, prin folosirea desinentel -i in loc de -$= alergasei (corect: alergasesi), vorbisei (corect: vorbisesi). La persoana | sia Il-a plural, formele fare sd sunt invechite si populare, nefiind acceptate, rul aratd o actiune care se va desfagura dup momentul vorbiri itorul are tei forme. ‘= forme de limba scrisi,alcatuite din verbul auxiliar a vrea + infntivul verbului de conjugat (de exem- i plu, voi asculta) ‘Viitorul star f aE IAC citi! 2g. x ‘ sad ‘= forme de limba vorbita, alcatuite in doua feluri: am sé ascult (verbul a avea + 0 forma a verbului de conjugat), ost ascule(o invariabil +o form a verbului de conjugat). Exprima o actiunevitoare, terminat® inaintea alte actiunivitoare. Viltorul anterior Este alcatuit din verbul auxiliar a vrea + verbul auxiliar a fi + participiul verbului de conjugat. ‘Astazi, acest timp aproape a disparut din limba, find folosit rar si atunci obligatoriuin relatie cu un vitor standard, De exemplu: Cand voi iesi afar, baietii vor fi format echipa, Exprima o actiune vitoare desfaguratd in trecut. Viitorul‘n trecut Este alcituit din imperfectul verbului a avea $i o forma a verbului de conjugat. De exemplu: Dupa ce ‘mi-am pus cdstile, aveam sé ascult melodia mea preferata. ‘Modul imperativ arata o actiune posibila, realizabild, exprimand un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte Are forme doar pentru persoena aia, singular plural. Nu are forme specifice de timp. imperativul are doua forme: ‘= forma afirmativa; de exemplu: Ascultd! Ascultayil; = forma negativ’, alcatuita la persoana a II-a, singular, din cuvantul nu + verbul de conjugat la infinitiv (Nu asculta!) $i la persoana a IIa, plural, din cuvantul nu + imperativul afirmativ (Nu ascuttat. Existd gi forme verbale nepersonale, care nu indica atitudinea vorbitorului in legSturd cu actiunea. Aceste forme nu igi modificd forma in raport cu persoana si nu pot fi predicate, Formele verbale nepersonale invatate sunt: nitivul, care este forma din dictionar a verbului, putand sa apara precedat sau nu de prepozitia a (a asculta), ‘= participiul, care aratd o actiune suferita de o fiinta sau de un lucru (ascuttat, ales); participiul ajuta ta for- marea unor moduri sitimpuri cand are valoare verbala gi devine adjectiv cand este folosit singur (Cantecul ascultat este frumos.). Printre colegi si prieteni Unitatea II e “= Tenscrie enunturile date in caiet, completndu-le cu verbele dintre paranteze la modul indicat, timpul prezent. + Ssiatul (a bénui) ..cé fata (a avea)... puteri supranaturale. © £3 (a Tngrigo)..pisica, findca ti (a da) .. mult mancare, < £2 (a continue)... aranjatul lucrurilor in camera situ tot mai (a scr)... tema. ; = Siege forma corecté a verbelor la indicativ, prezent din propozitile de mai jos. = Mihai indoaie/indoieste o hartie. ©. Ei manifesta /manifesteazd interes pentru sport. ¥ © Oslinda reflect@/reflecteazd lumina soarelui. _d. Teava de esapament degajé/degajeazdi mutt fum. E % Gonstruieste enunturi cu cealalta forma verbala de la exercitiul precedent. © 1c Lucrati in grupe de cate patru elevi. Plasati verbele date pe frunzele cores- Sanzatoare ale trifoiului norocos. Castiga cei care termina primii corect. 5 ~ ascultaserd = cdrardm s facusesi = intrebau = ai lsat = oftasi ‘= rSseserati » simtii = ai soptit = treceai = am urlat » zareati © GSseste intrusul din fiecare serie de mai jos, kB = atingea, asezaser’, crescusi, ramase, vuieste; © 2u adormit, credeau, rupsese, va sta, rosti; Ee <-cumparase, iesim, atiincercat, ridicam, vazur. a ‘© Trece, de la persoana a II-a, plural, la persoana a Il-a, singular, exmatoarele verbe: aduseserdi, ddiduserati, ibiserdt, priviserdt. "7 Selecteazii verbele la viitor conform desenului aléturat. = am si alung = 0 s8 care = vom decoji = aveti si frigeti ‘= vei gisi w are si mearga = va rasari » ai sa trimiti . ‘© Seentifcd verbele la modul imperativ din propozitile date, precizand persoana, eumarul st forma acestora, + Puneti mancarea pe foc! Deschide fereastra si aeriseste camera! © Nu consuma bauturi carbogazoase! Nut plange! © Corecteazai greselile de ortografie din propozitiile de mai jos. 2 Scrie-titoti tema! .Revin-o in locurile copilari fp imbracati chiar tu caietele! Nu da-ti multe dulciuri copiilor! “% Analizeazi verbele din textul de mai jos, dupa modelul dat. © Ori de cate ori mami avea treaba, ill aducea la aceasta tanti Viki. ‘seria plina de lucruri, Radu statea in fotoliu, cu laptopul pe genunct ilabsorbeau fotografie colorate. Intrase pe halucinant.o si clicsia la repezeald obiectele expuse. Vazu ‘serie de gadgeturi, apoi apasa pe haine de vrajitori. 0 fata clipea din ochi, sub paldria neagrd, Mai vazuse a stfel de obiecte. Deja avea acasa bagheta lui Harry Potter si inelul care indeplineste trei dorinte." Dupa Doina Rusti, O zi cu tanti Viki Cand maica-sa intra din nou in sufra- a .2vea" - verb predicativ, modul indicati, timpul imperfect, persoana a Il-a, numérul singular, functia sin- tactica de predicat verbal ne 2} | sagineaz’-ti cd esti reporter la 0 emisiune TV de cultivare a limbii Intreab&-i pe colegii tai ce este gresit in yr | =unturile de mai jos si fa un tabel cu raspunsurile corecte si incorecte obtinute. cul J aVroiam si facomagie. _c. Ficeti-ma si inteleg acest lucru! =N-o mai zi siadoua oara! — d. Alergatorul incetineaza ritmul si degeaba ne facusem iluzii ca va castiga. 63 bopvterccpte Printre colegi si prieteni Limba romané Lectia 10. Modul conjunctiv Ce araté modul conjunctiv 4.Joc. Toamna, cu prietenii, Noteaza pe un biletel o continuare pentru urmtorul enunt: intr-o zi ploioasd de toamnd, impreund cu prietenii mei pot sd... Prinde apoi biletelul pe un panou din clasa. 2, Precizeaza cum considera vorbitorii actiunile verbelor scrise colorat in textul de mai jos: sigure sau posibile, realizabile. leri ploaia nu a incetat s8 curga, Astizi,aiesit soarele si baieti din clasa mea au vrut si jucim fotbal in recreatia mare. Am inceput sa alergam pe teren, Dan a incercat si suteze spre poarta, dar mingea a zburat sus de tot. ‘Am privito lung si el de-abia a soptit: — S8 nu sparg ceva! Zgomotul de geam facut tandarine-alovit ca un trasnet. 3, Care este elementul comun al verbelor scrise colorat? ‘4, Mentioneazi ce parte de propozitie sunt verbele scrise colorat la exercitiul 2, 5, Limba vorbit’ si limba scris. Indic modul verbelor scrise italic in enunturile de mai jos. Unde se intalnesc aceste forme: in limba scrisa sau in limba vorbita? ‘a. Suteze cat putea! b. Raspundé pentru cea facut! . Fie ce-0 fil Modiil conjunctiv arata o acjiune posibilé, realizabila. Marca gramaticala a modului conjunctiv este cuvantul sd. La inceputul enunturilor orale, conjunctivul la persoana a lila poate sa apara fara cuvantul. Verbele predicative la modul conjunctiv au functja sintactici de predicat verbal. Timpurile modului conjunctiv 4, Mentjoneaz’ cénd se desfagoar8 actiunea verbelor la conjunctiv din enunturile date, prin raportare la mo- mentul vorbirii a. Pe dirigintele nostru il mahneste sé-icerte pe copii pentru nazbatiile facute, b, Pe baieti i ncanta sa joace fotbal . Safi plecat mai devreme, nu intérziam la ore 2. Observi conjugarea verbelor de mai jos care sunt la modul conjuncti, timpul prezent. Precizeaza prin ce culoare sunt marcate desinentele si ce culoare a fost folosita a marcarea sunetelor sau grupurilor de sunete care arata conjunctivul. (a)cinta (a)viss(a)afla (a)aparea (a) merge (a)dormi (a) glumi_ (a) hota sicant sdvisez siaflu sdapar simerg sdorm —saglumesc_s& hotdirisc shcanfi sdvisez’ safli sAapari simergi —sadormi_sglumesti___s& hotarasti sicante sAvisoze siafle sSapard sdmeargi sadoarmi si glumeasci sé hotdrasci sicantim savisim sdaflim sdapdrem s@mergem sdormim sa glumim sdcantati savisati si aflati si apareti si mergeti sdormiti sa glumiti sicante siviseze siafle sdapara.sdmeargasadoarma sd glumeasci_s& hotdrasca bo) nF: 1 oT] Printre colegi si prieteni 2 conjugarea verbelor de mai jos care sunt la modul conjunctiv, timpul perfect. Precizeaza ce fel de ‘=P este a fi si ce forma verbala nepersonala este cea scrisd cu verde. ‘Glcanta (a)aparea (a) merge-—(a) dormi = sa sa sa s si si si =} ficantat $4 | fiaparut $4 | fimers $4 | fdormit = sa sa sa ss sa sa sa = sf sa sa la ce forma sunt verbele la modul conjunctiv din propozitite date. = SS nu calci pe iarba! . S& nu fi rispuns obraznic la observatile bunicii siabatere. Corecteaza enunturile de mai jos. ‘= Dbisnuieste cam si bombane, _b. Mai s& veniti pe la noi! c. Tot si f jucat fotbal pe vreme insoritat “Peel conjunctiv are dou timpuri: __* prezent, care arata o actiune ce se poate desfésura in momentul vorbirii sau dupa momentul vorbiri (sd cant); ~~ pesfect, care arata 0 actiune ce se poate desfasura inainte de momentul vorbiri "Seeel prezent al modului conjunctiv este alcdtuit din cuvantul sd + formele de indicatiy, prezent ale verbului de “Syst cu exceptia persoaneia Ill-a. _Sepel perfect al modului conjunctiv este alcétuit din cuvantul sd + verbul auniliar a i + participiul verbului de “Syesst Timpul perfect are aceeasi forma la toate persoanele, la ambele numere, errs nezativa se construieste cu ajutorul cuvantului nu: s8 nu cnt, sé nu fi cAntat. _Seeetele cam, mai, tot se pot intercala la conjunctiv prezent intre sd si verb, iar la conjunctiv perfect intre cuvantut SS verbul auxiliar a fi Lucratiin perechi. Grupati enunturite de mai jos tinand ‘Set de timpul verbetor la conjunctiy, conform desenului alaturat. ‘= Tspune sa iasi la joaca in recreatie. ‘© SL rogi pe Mihai sa vind in curte. ‘>. [..] — Trebuie si-i fac si et lui Sandu un cadou! Dar nu o carte. Ceva mai deosebit, mai acdtirii. Poate dou’ cri. E doar ajun de An Nou. (..] Generozitatea, ca un zefir, umfla pe nesimtite panzele imaginatiet baiatului.(..1 Ninge. Vicu igi misc& degetele picioarelor sila fie~ care rotatie, ca de pe un disc al norocului la Mosi, cad in cascada cadouri pentru Sandu: 0 curea de panta~ oni si o curea de ceas, de pilda. Pantaloni are sigur. Dar ceas pentru eventuala curea? «Sa~i daruiese un ‘A.60 de puncte 1. Precizeazi modul i timpul verbului umjta. 2. Transcrie, din text, un verb la un timp alcdtuit cu ajutorul auxiliarului a avea. 3. pica felul predicatului din propozitia ,Dar Vicu Cutie e generos. 4, Mentioneazi felul subiectului din propozitia ,inchide telefonul. 5. Precizeaza cazul si functia sintactic ale substantivulu din secventa ,o siti daruiese doud ceasuri: 6. Alege rispunsul corect, dintre variantele de mai jos. Naratorul intamplarilor relatate este: a. personajul principal, b. un personaj secundar, Sandu, care nu a participat l o foaie separatt eas?» Eo idee. Incompleti insa, 0 si-i dea dou’... De ce nu? Pune mana pe telefon. — Sandule, eajun de An Nou! M-am gandit la asta de cand m-am trezit. Nici prin minte nu-fitrece... Ei, hai cd-ti spun... 0 s-ti diruiesc dou’ ceasuri. Chiar astazi vin eu la tine... — Dou ceasuri?! Nu, imposibil, nu primesc! se aude in receptor vocea taiati de emotie a prietenului. Dar Vicu Cutie e generos. — De ce nu? las" si fie dou. E mai bine asa! $i tii care? De la 10 la 12. Sunt exact doua ceasuri! Pa! Inchide telefonul. Afara ninge. in casi miroase a cozonac, e cald gi bine. «Ce zi minunata! mediteaza Vicu. Simt cd as putea s-i daruiesc mai mult bunului meu prieten. Chiar trei ceasuri. 0 sé stau pana la unu si — poate, de ce nu? — o sd fau masa la el.>>“ Dup& Mircea Séntimbreanu, Marinimie 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte 6 puncte ficu Cutie, cel care rememoreaza intamplarile; a actiune; c.un povestitor anonim, care stie totul despre intamplarilerelatate. 7.Transcrie, din text, doud repere temporale gi un reper spatial. 8, Formuleazi cate 0 idee principala pentru intrigé si pentru punctul culminant al textului. 9, Alege litera corespunzatoare raspunsului corect. 6 puncte 6 puncte 6 puncte in afirmatia ,o sa-ti déruiesc doua ceasuri’ Vicu se referd la: a. doua ceasuri de man; b. doua ceasuri de birou; c. +10. Explicd semnificatia afirmatjei naratorului: ,Dar Vicu Cutie e generos.” B. 30 de puncte doua ore petrecute impreuna. 6 puncte Redacteazd rezumatul textului citat. Pentru aceasta, vei avea in vedere: w Si respecti toate regulile de elaborare a rezumatului; 1 s& respect] succesiunea cronologica a intamplarilor; ‘= SA utilizezi cuvinte/grupuri de cuvinte care asigura legature dintre idei; 1 84 respecti normele de ortografie gi de punctuatie; s 58 scriilizibil i si agezi adecvat textul in paging. Nota. Se acorda 10 puncte din oficiu. ‘puncte 8 puncte 4 puncte 4 puncte 2puncte