Comercial II curs 12

Ipoteca mobiliara-cotinuare-

Continutul contractului- art 2391 NCC, 2372 NCC- prevde cu titlu general pt orice ct de ipoteca cu privire
la continutul acestuia

O ipoteza interesanta de avut de avut in vedere: cea din art 2393 NCC care vb de efectul instrainarii
bunului ipotecat asupra achizitoriului. Una din trasataturile fundamentale ale dr cr ipotecar e dr de
urmarire. 2392 deroga de la asta: daca cel care instraineaza e o intrepirndere care vinde de obicei bunuri
de natura, de tipul celui care face obiectul ipotecii si aceeasi intreprindere in acelasi timp instraineaza si
bunul ipotecat, atunci si numai atuncu dobanditorul preia bunul liber de ipoteca  in acest caz nu pot sa
ii cer creditorului sa se bazeze exclusiv pe efectul publicitatii pt ca avand in vedere similitudinea dintre
bunurile obisnuite si cel ipoteca e de inteles ca un tert ar putea face o confuzie intre bunul ipotecat si
bunurile obisnuite.

?ce se intampla cu creditorul? Nu e ramas fara suport pt ca oricum contraechivalentul acestui bun e
produs iar ipoteca se extinde asupra produselor. 2325(2) NCC. In acest Cr se bucura de ipoteca asupra
sumei de bani.

Drepturile si obligatiile in general pt toate tipurile de ipoteci mobiliare ale Cr si debitorului- mai ales dr in
favaorea creditorului. Acest ct cu prioritatea il favorizeaza pe creditor. Fiind vorba de un bun care prin
def are sansade a ramane sub controlul exclusiv al debitorului, acesta are un dr de inspectie. Totusi nu
poate exercitat acest dr in mod abuziv.

Alt drept care e normal: dr creditorului de a culege fructele bunului ipotecat. Aici legea spune ca sunt
2 conditii: ( 2395 NCC, tu ca si credditor poti lua fructele imediat ce s-au produs si tu sa iti reduci
creanta, dar acest dr tb prevazut expres)

1) Prevazut expres
2) Sa fie convenit concret in ce proportii se reduce creanta respectiva- problema imputatiei platii.
Ex: chiria masinii.

In cauzl in care debitorul avand bunuri are nu numai beneficiul desf activitatea dar si obl de a nu
ingreuna CR misiunea sa de a exercita dr sau de lege in cazul in care nu plateste la timp creanta.
Obligatia de a se ingriji de bunul respectiv cf 2396 ai daca se trece la executare bunul sa aiba o stare
normala, sa nu fie distrus, deteriorata substanta lui in mod natural prin neglijenta debitorului respectiv.
Conceptul folosit de lege e ca daca lipsa unei intretineri corespunzatoare ingreuneaza sau face iposibila
executarea ipotecii. Creditorul n-ar tb sa stea pana la sf scadentei normale si sa vada daca se plateste
sau nu, ai bunul sa se degradeze si mai tare intervine exigilibitatea anticipata. Acest ct nu mai are
termenul de executare subordoinat platii sau neplatii creantei. Se da dr CR de a trece la executare, deci
in acest moment, chiar daca Deb.... automat prin incalcarea obl legale, crenta principala devine exigibila
si ct de ipoteca devine exigibil, deci CR poate trece la executare imediata.
Pentru a evita unele abuzuri in leg cu ce s-ar putea intelege prin lipsa intretinerii corespunzatoare ce ar
face dificila sau impoisibila executarea, leegiutorul distinge intre lipsa intretinerii fizice si lipsa intretinerii
juridice. Debitorul mai creaza o ipoteca pt bun, ingreuneaza astfel bunul ceea ce aparent poate ingreuna
executarea de catre Cr( dpdv juridic). Legiuitorul: aceasta supraincarcare a bunului nu poate fi o cauza
de exigibilitate anticipata. Poate fi ingreunare dar nu e acoperita de acest articol.

Exista o sectiune separata ref la ipoteca asupra creantelor. Separat pt ca aici aven un bun special,
incorporal. Ceea ce garanteaza ipoteca e o creanta aici o creanta garanteaza executarea unei alte
creante. Intereseaza aici protectia Deb creantei ce serveste ca obiect al ipotecii. Acesta tb sa stie ca la un
mom dat se poate prin executarea creantei ipotecate se poate trezi cu un alt creditor. –prevede o obl de
notificare ce tb facuta- deci deb creantei ipotecate tb sa stie daca a platit se elibereaza irevocabil, iar CR
care a executat-o sa nu aiba o problema de a alegra dupa deb sau.

In leg cu ipoteca asupra creantelor avem drepturi particulare si obligatii particulare:

- 2403 NCC: atat deb original cat si creditorul care are ipoteca asupra creantei au actiuni, fiecare
dintre ei, impotriva ultimului debitor, deb ipotecat. Sunt actiuni de regula ce urmaresc
prezervarea dreptului unuia dintre ei. Intr-un asemenea lititigiu partea care introduce automat
sa o introduca in proces si pe cealalta parte ( sa fie opozabila ambilor creditori)
- Ref la imputarea sumelor legea nu deroga de la dr comun 1508, 1509 NCC

Daca deb creantei ipotecare nu plateste creditorului sau care e debitor in creanta garantata, nu plateste
la timp, deci nu isi executa obl de plata, asta nu atrage automat dr de urmarire al creditorului ipotecar.
2407 NCC: nu e neaparat o obl a lui de a proteja practic valoarea creantei executand ultimul deb care nu
plateste la timp- daca am avea doar 2403 NCC care creeaza obl de intorducere a ambilor in proces s-ar
putea interpreta ca exista si o obl a fiecaruia sa introduca actiunea, nu doar un drept. Aceasta obl nu
exista ot cred ipotecar, are doar dreptul acesta. Obligatia primara ramane in sarcina primara de
exeuctare a debutorului creditorului ipotecar

Al doilea elem ce defineste ipoteca mobiliara: I. Nasterea dr creditorului care nu are eefect decat intre
parti

Pt a avea efect universal e necesara etapa a doua: II.PERFECTAREA IPOTECII MOBILIARE

Daca ipoteca nu e perfectata atunci CR pierde inclusiv beneficiul executarii facile a ipotecii cf NCC.
Publicitatea se face intr-un registru special, electronic, nu in format material, AEGRM. Aceasta
inregistrare pp niste formalitati dar simplificate. E important pt un creditor ipotecar sa se asigure ca el e
primul. Odata ce s-a constiuit ipoteca tb sa se grabeasca sa o inregistreze; aceasta se face prin persoane
autorizate in acest sens.

Efectul perfectarii: stabilirea rangului – primul inscris, primul in rang etc- + permite niste facilitati la
executarea silita a bunului mobil ipotecat. Legea vb in art 2410 despre publitatea ipotecii asupra
conturilor. Intr-o asemenea ipoteza pt constituire valabila contul tb identificat ( banca, codul IBAN- 24
caractere, titularul contului). Ai 2 feluri de a realiza acest efect al perfectarii: varianta comuna, inscriere
in arhiva si cea din 2410, controlul asupra contului ( una din cele 3 ipoteze). In cazul cel mai frecvanet cr
ipotecar e chiar institutia bancara unde e deschis contul. Ea are rangul I in acst caz. In practica bancile nu
folosesc aceasta calitate pt ca e un efect opac. Bancile ca masura de precautie isi iau si masura inscrierii
in AEGRM.
Alte situatii intalnite in practica: cu acordul creditorului ipotecar, al instituitiei de cr si al deb, inst de
credit care nu are in acest caz nicio creanta contra debitorului, executa operatiuni asupra contului la
instructiunile creditorului ipotecar, deb transferand dr de operare catre creditorul ipotecar. Banca tb sa
execute instructiunile de la acest creditor forma clara de control asupra contului.

Art 2425 NCC care de fapt e execptia de la pp fundamental primul inscris, primul in rang. Sunt 3 ipoteze
preluate din legea 99 ca atare. Practic cineva care se inscrie ulterior in AEGRM dobandeste un rang
inainte celui care deja e inscris.

1) Situatia finantatorului- cel care a acordat un imprumut creditorului respectiv ( similar e chiar
situatia vanzatorului bunului respectiv). Acesta pt a putea sa aiba aceasta super prioritate tb sa
indeplineasca niste formalitati, fiind vorba de cazul in care nu s-a facut plata fie integrala la mom
vanzarii, fie cr nu a fost platit de cumparator la mom la care acesta a achizionat bunul. Deci
ipoteca poarta asupra bunului vandut. Pt ca finantatorul sa vanzatorul sa aiba prioritate,ancestia
inainte ca sa transfera posesia asupra bunului catre cumparator si inainte ca acesta sa inscrie
avziul pe baza caruia superprioattea sase naste tb sa ii instiinteze pe ceilalti creditoriu deja
inscrisi de aparitia acestei situatii si de intentia de a-si constitui aceasta superprioritate.
2) Si 3) simularea creditarii. Reflecta de regula o sit traditionala: in agricultura. Garantia: recolta
viitoare- am dat azi banii la 1 feb unuia ce are 3000 ha in speranta ca la anul va fi ok si din
vanzarea recoltuei e suficient sa fie acoperit creditul meu. Ca sa dea confort si mai mare
finantatorului acestia vor dobandi superprioritate. Daca exista o banca creditor , daca includem
exceptia, noul finantator va avea prioritate. Dura de constituire a superipotecii cu maxim 6 luni
inainte de recoltare. In mom la care s-a nascut creanta, pana la mom recoltarii tb sa dureze mai
mult de 6 luni.
Efectul se produce prin inscrierea la arhiva a acestei ipoteci ce bate orice alta ipoteca, inclusiv a
bunului viitor.
Similar exista ipoteca pt cei ce finanteaza achizitia de medicamente,nutreturi pt hrana si
cresterea animalelor.

Art 2427 NCC e o particularizare a chestiunii gestiunii rangului ipotecii.-> 2358 NCC. Avem articol special
dar nu difera in esenta de 2358 NCC

III. Executarea ipotecii

Legiutiroul favorizeaz ape creditor din 2 perspective principale: una in baza legii, creanta ipoteca din ct
de ipoteca este considerat titlu executoriu. Acum protejarea dr creditorului nu mai e o formula pur
administrativa de investire cu formula executoriie si instanta tb sa cerceteze daca aparenta necesara pt
buna executare este pastrata. Se face deci un control formal preventiv si actioneaza in baza ei. Numai in
baza ei se poate pune investirea cu formula executoriie. ( o stampila)

A doua protectie data: le de 3 posibilitati de executare silita- toate sunt facilitate pt creditor, dandu-i
posibilitatea de a vinde silit ( sa transforme bunul in bani) , sa preia bunul in contul creantei ( stingere
partiala sau totala) si o procedura speciala , nu prea folosita in practica pt ca pp un efort financiar, sa iei
in administrare bunul ( nu-l vinzi, nu-l iei in contul datoriei, il administrezi doar). Indiferent de
modalitatea pe care o ai ca si creditor de a executa silit, sunt cateva lucruri aplicabile tuturor proc 2436-
2444 NCC.

Cateva din ele:

Daca bunul respectiv e afectat unui imobil, atunci cr (.....) nu poate cr impotecr mobiliar totusi sa scoata
la vanzare imobilul, fiind absurd. 2437 NCC- separarea fizica a mobilelor. ( scoti aerul conditionat) se
produc daune mai mari sau mai mici. 2437 instituie in sarcina CR care a trecut la procedura de separare
in anticipare a procedurii propriu-zise o obl de despagubire creditorului imobiliar. Nu orice bun mobil
initial incorporat intr-un imobil beneficiaza de aecasta protectia data de perfectarea de arhiva ce are
prioritate fata de ipoteca din CF. Unele bunuri sunt atat de bn incorporate incat cade cladirea ( ex:
caramizile) 2437 (5) NCC

O alta facilitate practica pe care o are cr ipotecar in oricare din cele 3 modal de executare: executarea
privata. Daca deb e relaxat, e zen si prin ct de ipoteca a cceptat executarea privata, atunci nu mai e
nevoie de forta statului prin forte proprii, inclusiv, chiar si fara a apela la executorul judecatoresc, te
duci si iei bunul. Deb se poate razgandi totusi- deb nu mai vrea sa dea curs acestei obl nu e penalizat in
acest fel, (....)

O alta particularitate ce nu exista pana la lagea 99: orice creditor indiferent de rang poate declansa
executarea silta. Creditorii profesionisti, precum bancile, nu sunt fericiti cu asta. Poate bancile fiind cr cy
rangul cel mai mare nu sunt interesate. Creditprii neplatiti cu rang inferior au tot interesul sa declanseze
executarea silita. Spera sa isi acopere si ei partial creanta primul creditor fara sa isi doreasca acest
lucru se trezeste obligat sa intre in procesul de executare, fiind primul in rang. El pierde viitoul,
trecandu-se la executare creanta principala devine scadenta, deci nu mai poate lua dobanzile pe anii
ulteriori.

Oricare creditor poate deci declansa executarea daca ulterior inceperii procedurii(....)

Prima ipoteza: sse vinde bunul ipotecat- 2445 – 2459 NCC

Pt ca e reglementata e destul de clara situatia. Cateva mom tb avute in vedere: creditorul nu poate sa
vanda de capul lui, adica el poate declansa executarea silita, conduce procedura dar nu poate sa faca in
lacomia lui praf valoarea bunului in imtpul executarii silite. Legea impune standarde de comportament si
masuri pt a putea beneficia la maxim de executare:

- Tb sa aiba un comportament comercial rezonabil cand executa silit prin vanzare bunul
respectiv . 2445(2) NCC, dupa luarea unor masuri comerciale rezonabile. Ideea e dezvoltata in
2447 NCC care zice ce ar tb sa se inteleaga prin vanzare comerciala rezonabila. E vorba de
cautarea unui pret corect. (.......) legea spune ca te uiti la ct de ipoteca daca e stabilit un pert.
Revine sarcina probei creditorului ipotecar ca in lipsa oricarei stipulatii cu privire la pret corect,
pretul din vabzare are rezonabil de bun cu privire la bunul ipotecat.
- Creditorul tb sa notifice pe toata lumea inainte de a trece la executare: pe creditorii inscrisi in
arhiva, pe debitor, daca exista succesori in drepturi, pe orice alte persoana ce identificabil are un
dr asupra bunului. Nu poate trece la executare mai devreme de 15 zile de la data notificarii.
Daca in aceste 15 zile nu s-a intamplat nimic, totul ok. In general cineva introduce contestatie la
 executare. Aici contestatia e ref la executarea propriu-zisa. Art 2452 pare sa ne duca cu gandul
ca daca ai contestat ai omorat execuatarea silita. Nu e adevarat, printre randuri, instanta nu are
discretie ref la acceptarea opozitiei. Poate afce asta dac aprin executare se incalca dr
debitoruluis au cr sau daca debitorul dovedeste ca a platit. Deci stinge creanta creditorului ce a
trecut la executare, nu ii acopera pe ceilalti creditori. Acestea sunt sg 2 situatii in care instanta
poate admite opozitia.

Modalitatile efective de vanzare: vanzare prin negociere directa, procedura competitiva, inclusiv tu,
persoana ce ai declansat executarea, tu poti cumpara, dar nu inseamna ca ai preluat bunul in contul
creantei. Practic tu dai pretul rezonabil corect comercial.

Ref la dobanditor, indiferent de modul de instrainare a bunului, dobanditorul il primeste liber de orice
sarcina. Legea spune ca inclusiv privilegiile se sting daca prin lege nu se prevede altfel. Daca te-ai grabit,
nu ai fost atent, nu a contestat nimeni si ai vandut un bun ce nu apartine debitorului, evident ca nu
poate creditorul sa beneficieze de asta si nici tertul boabnditor caz in care pt tertul dobanditor e riscul
unei act in revendicare de la adevaratul proprietar. Creditorul care a gafat tb sa plateasca
contravaloarea bunului respectiv integral catre acest proprietar.

Distribuirea sumelor incasate: ...daca mai ramane ceva..se duce la debitor.

Art 2460-2463 NCC: preluare bunului in contul creantei. Pt aceasta tb indepliniet conditii:sa fie un acord
intre deb si cr respectiv, dar acordul e dupa ce a aparut cauza de executare, nu poate fi prin ct de
ipoteca si e normal pt ca atunci s-ar abuza foarte mult de acesta si a doua conditie: ceilalti creditori nu se
opun. Si la vanzarea bunului in contul creantei, acestia pot face contestatie.

Preluarera bunului in vederea administrarii: in practica nu prea e intalnita aceasta procedura.

Daca se incalca regulile de la executarea silita, cr care le incalca tb sa plateasca despagubiri. Le putem
vedea ca niste clauze penale. Creditorul va plati cel putin despagubirea indicata de aceste texte de lge
dar daca prejudiciul e mai mare poate primi si diferenta.