„O scrisoare pierdută”- viziunea despre lume

Viziune moralizatoare

A. Completați tabelul următor cu informații relevante din opera „O scrisoare pierdută”, de I.L.
Caragiale.

Tematica
Aspecte satirizare
operei

Politica Santajarea cu scrisoarea

Limbajul incorect dpdv gramatical

Adulteratul

Familia

Viziune tragi-comică

Specificul finalului în comedie

„O comedie se deplasează de la un
Lume
anumit tip de societate la altul. La începutul finală
piesei, personajele obstrucționiste se află în
fruntea societății din piesă, dar publicul le
recunoaște drept uzurpatoare. La sfârșitul
piesei, procedeul prin care sunt uniți eroul și
eroina, produce cristalizarea unei noi
societăți în jurul eroului, iar momentul în care
se produce această cristalizare constituie
punctul de rezolvare al acțiunii. ”1
Modificarea simbolică a lumii se
produce, de regulă, pe schema iubirii dintre Transformarea
un tânăr și o tânără, iubire împlinită datorită
unor răsturnări de situație, în urma învingerii
piedicilor puse de personajul/personajele
uzurpatoare.
Modelul este acela al „comediei noi”,
reprezentată în antichitate de Meneandru,
Terențiu, continuată în Renaștere, în
clasicismul francez și până în zilele noastre.
Finalul corespunde apariției unei noi
societăți marcată în comedie de o sărbătoare,
o nuntă sau un banchet.
Lume
Finalul aduce destrămarea iluziei inițială
întreținute personajului care trebuie înșelat
1
NorthropFrye - „Anatomia Criticii”, Ed. Univers, București, 1972, p. 204
 pentru ca obstacolele puse de el să poată fi
trecute.

Analiza finalului - atmosfera festivă

B. Citiți următoarele indicații scenice prezente în Actul IV, Scena XIV a comediei „O
scrisoare pierdută”.

a. (Brânzovenescu şi Farfuridi cu alţi alegători mai spălaţi, în costume de pretenţie

provincială, intră, venind din casă, coborând pe treptele din dreapta; salutări de toate
părţile. Prin fund, Caţavencu, Ghiţă poliţaiul, îmbrăcat ţivil, Cetăţeanul turmentat, Ionescu şi
Popescu intră, conducând manifestaţia publică. Cei ce vin prin fund sunt toţi ameţiţi, şi mai
ales Caţavencu şi Cetăţeanul turmentat, care înghite şi sughite mereu. După ei vin o mulţime
de cetăţeni cu ramuri verzi şi steaguri, asemenea foarte chefuiţi. Toată lumea cu borcane de
băutură în mâini. — Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu şi a celorlalţi alegători,
vin feciorii cu sticle de şampanie.)
b.(Zoe vede pe Cetăţeanul turmentat în grămadă, ia un pahar şi merge de i-l oferă)
c.TRAHANACHE (luând un pahar şi trecând în mijloc foarte vesel)
d.CAŢAVENCU (foarte ameţit, împleticindu-se-n limbă, dar tot îngrăşându-şi silabele)

1. Subliniați, în fragmentul a, două secvențe care evidențiază atmosfera de sărbătoare.

2. Ideea unei atmosfere destinse este accentuată de latura bahică a banchetului. Discutați
semnificația alcoolului. Alegeți dintre următoarele sugestii sau formulați răspunsuri proprii:

a. Finalul conturează o imagine degradată a unei lumi bete existenţial, nesigură pe ceea ce
spune şi neîncrezătoare în ceea ce ascultă.
b. Finalul indică două configurări ale turmentării: una de provenienţă bahică, alta morală, care
se interferează fără să se suprapună. (Cetăţeanul turmentat este un vicios cu intenţii morale
(cinstite); Dandanache este, de asemenea, un vicios, dar fără caracter).
c. Finalul, prin turmentația generală, anulează opoziția socială dintre participanți și îi
transformă într-o categorie omogenă, a „învârtiților și a învârtelilor”.

Analiza finalului - tema: familia și perturbările ei

C. Rezolvați următoarele cerințe:

1. Pe baza schemei propuse de NorthropFrye, stabiliți corespondențe între numele

personajelor și rolurile acestora:
Ștefan Tipătescu slugă

Nae Cațavencu erou

Zoe Trahanache obstrucționist

Ghiță Pristanda eroină

2. Exprimați-vă opinia cu privire la capacitatea celor două personaje care îndeplinesc

rolul de erou, respectiv eroină, de a valoriza lumea finală a comediei. Aveți în vedere
faptul că, în comedia clasică, eroul și eroina sunt reprezentanți ai valorilor autentice.
Analiza finalului - tema politica și deformările ei

D. Citiți următorul monolog adresat, prezent în Actul IV, Scena XIV a comediei „O
scrisoare pierdută” și răspundeți cerințelor.

DANDANACHE (îndemnat de Zoe şi Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână): În

sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemereşte) asta... cum
să zic de!... zi-i pe nume de!... a! sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în
Cameră, si eu ca rumânul imparţial, care va să zică... cum am ziţe... în sfârsit să trăiască!
(urale şi ciocniri)

1. Comentați, în 70 – 100 de cuvinte, discursul lui Dandanache. În redactarea textului

veți avea în vedere:
- forma comicului pe baza căruia se construiește personajul;
- claritatea exprimării ideilor;
- precizarea rolului deformărilor lingvistice;
- indicarea secvenței care ilustrează amnezia personajului.
Discursul lui Dandanache este cel din care reiese si capacitatea intelectuala a acestuia.
Forma comicului folosita la constructia personajului este cea de intentie. Satira şi
grotescul în construcţia personajului Dandanache faţă de care autorul însuşi îşi exprimă
atitudinea trădându-şi implicarea “mai prost decât Farfuridi şi mai canalie decât
Caţavencu.Ideile acestuia sunt incorecte din punct de vedere gramatical,scosandu-se in
evidenta nivelul scazut de intelectualitate al personajului,facand referire si in zilele
noastre,unde politicieni,ministrii si nu numai ,produc astfel de erori gramaticale
elementare.
! Folosiți și informațiile din cadrul indicațiilor scenice, importante în caracterizarea
personajelor.

Raporturile dintre personaje

E. Citiți notațiile finale ale autorului comediei „O scrisoare pierdută” și rezolvații

sarcinile.

(Muzica atacă marşul cu mult brio. Urale tunătoare. Grupurile se mişcă. Toată lumea se
sărută, gravitând în jurul lui Caţavencu şi lui Dandanache, care se strâng în braţe, în mijloc.
Dandanache face gestul cu clopoţeii. Zoe şi Tipătescu contemplă de la o parte mişcarea.
Cortina cade repede asupra tabloului.)

1. Subliniați două secvențe care ilustrează relațiile amicale.

2. Discutați semnificația îmbrățișării generale. Puteți folosi sugestiile de mai jos:
- îmbrățișarea este o confirmare a conflictului superficial, specific unei comedii;
- îmbrățișarea dovedește că personajele îşi recuperează în final seninătatea, căci, aşa
cum susţine Caţavencu „în împrejurări ca acestea micile pasiuni trebuie să dispară”;
- îmbrățișarea evidențiază complicitate generală generată de fraternizarea personajelor
pentru care poziţia socială şi funcţia îşi pierd importanţa, fiind toate complice ale
 aceluiaşi “spectacol”.-consider ca imbratisarea reprezinta ideea iertarii intre personaje
si mai mult acestea dau dovada de intelepciune.

F. Pseudo-eroul

Potrivit informațiilor unui biograf, Caragiale ar fi ezitat cui să dea mandatul în finalul
piesei: lui Cațavencu sau lui Farfurudi? Soluția găsită: „Am ales pe amândoi[…], dar într-o
singură persoană, pe Agamiță Dandanache, mai prost ca Farfuridi și mai canalie decât
Cațavencu. Asta-i culminație de teatru, asta-i deznodământ surpriză, după care am umblat
două luni și nu-l puteam găsi”. (I. Suchianu, Diverse însemnări și amintiri, București,
Tipografia ziarului „Universul”, 1933).
Pornind de la informația anterioară, discutați efectul pe care îl are introducerea
personajului Agamemnon Dandanache în ipostaza învingătorului. Puteți folosi sugestiile de
mai jos:
a. Alegerea lui Dandanache, în postul de deputat,amplifică, prin generalizare și prin
îngroșarea trăsăturilor, ideea de lume degradată, imposibil de salvat.
b. Alegerea lui Dandanache, în postul de deputat, reprezintă o sancțiune pe care autorul o
aplică personajelor sale.
Consider ca Dandanache este introdus tocmai pentru a satiriza un adevar al umanitatii
si anume lumea care se degradeaza din cauza incompetentei.
c. Alegerea lui Dandanache, în postul de deputat, reflectă viziunea autorului: „simt
enorm și văd monstruos”.
d. Alegerea lui Dandanache, în postul de deputat, confirmă viziunea lui Trahanache:
„Așa e lumea, n-ai ce-i face și n-avem s-o schimbăm noi.”

G. Care dintre cele două reprezentări grafice considerați că ar putea corespunde lumii
imaginate de Ion Luca Caragiale în comedia „O scrisoare pierdută”? Motivați alegerea.

Lume
finală

Transformarea

Lume
inițială

Consider ca cea cu cercul pentru ca in final se ajunge la iertare si toata lumea este
bine.Lumea finala cuprinde si pe cea initiala dar si tranzitia.