Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Hg = 0,5 m
Ha = 7 m
Hp = 0,5 m
hr = 0,25 m
- temperatura apei înmagazinate este de 15 oC în sezonul cald; iar în sezonul rece avem o
temperatură de 5 o;
- temperatura maximă a aerului exterior de de 40 oC în sezonul cald, respectiv -25 oC în
sezonul rece.
1. Introducere
1.1 Caracteristici geometrice
Vi 1000 m3
R int 8, 41m
Ha 4,5 m
l2 Rint
3(1 2 )
HaII k4 2 2
1, 05318m 1
h2 a h pc
c = k*lpc = 5,26590
apa = Ha/lpc = 4,5/5,125 = 0,9
pmnt = Hp/lpc = 0,5/5,125 = 0,1
2. a = 8,5 m;
- placa circulară a radierului - corp II hr = 0,25 m
hr = 0,25 m
K=15000 KN/m3;
B=Eb*h43/12/(1-2) =40690,10417 KNm
a4 a4
r=a*(K/B)0,25= 6,62323
1.2 Caracteristici de încărcare
Avem 4 ipoteze de incarcare: greutatea proprie GP, presiunea hidrostaticaPH, respectiv actiunea termica in sezonul
cald Tsc, respectiv in sezonul rece Tsr.
g2
l2 gpc =m*hpc = 4,5 KN/mp
h2 Ha p0 = a * Ha = 45 KN/m2 q0 = pHptg2(45o –/2) = 3 KN/m2
a2
p0II
4. - placa circulară a radierului - corp IV
a4 p0IV
g4 gr =m*hr = 6,25 KN/mp
p0 = 45 KN/m2 0
Variaţia temperaturilor interioare şi exterioare în cuvă în sezonul cald
x=1
40oC 40oC
x=0,1 x
o
25oC o
15 C 15 C
25oC 25oC
25oC 25oC
x=0,1
5oC 5 oC
1.3 Calculul stării de eforturi din acţiunea ipotezelor de încărcare în subasmblul
structural
al cuvei folosind metoda generală a eforturilor
x2 Corp I x2
x2 x1 x1 x2
Corp II
E11
*
x1 E12
*
x 2 E1p,GP
*
0 E*ij EijI EijII ; cu i, j 1, 2
*
E x E*22 x 2 E*2p,GP 0 E* E ipI E ipII ;
(1) 21 1 unde: ip
- corp I:
din actiunea momentului uniform distribuit x1 = 1 KNm/ml
d11I>0
x2 x1 x2
x x1
1 d21I<0
Deoarece peretele cilindric face parte din categoria de comportare a cilindrilor lungi
pc> 4, avem:
4*a 2 * k 3 F3I (1) 4*a 2 * k 3
E11
I
* I 1875,56689 KN / m 2
h pc F1 (1) h pc
d12I<0 x2
x2 x2 x2
x1
x1
I
d22 >0
- corpul II
din actiunea momentului uniform distribuit x1= 1 KNm/ml
d11II h r = 0, 25 m X1=1KNm/ml
a a
x1 *a 1KNm / ml*8,5m
E11
II
3
*c 1 (1, r 6, 62323) *(2,60486) 1417,12000 KN / m 2
hr 0, 253 m3
c ,pp,M1
unde coeficientul adimensional se determina din diagrama 1, functie de caracteristica r a
placii.
din actiunea fortei uniform distribuite x2= 1 KN/ml
X2=1KN/ml
22II 22II
a *(1 )
EII22 27, 2 KN / ml
hr ;
gpc
l pc
a2
v v
o pentru corpul II
D 1p,GPII
hr = 0, 25 m
a a
În aceste condiţii, în cazul acţiunii GP,dacă ţinem cont de valorile deplasărilor Eijşi
Eip gaşite obţinem sistemul sub forma următoare:
astfel obţinem următoarele valori ale necunoscutelor din acţiunea ipotezei de încărcare a greutăţii
proprii:
x1GP= - 12,30508 KNm/ml
x2GP= -12,55553 KN/ml
din acţiunea presiunii hidrostatice PH
o pentru corpul I
În cazul acţiunii axial - simetrice a unei presiuni hidrostatice placa lucrează practic în teoria de
membrană, astfel deformaţia radială w se calculează cu relaţia:
w()=p0*(1-)*a2/E/h
l2
I I
E1p,PH
E1p,PH
h2
a
x1 x1
x2 x2
E I2p,PH
p0 E I2p,PH
În aceste condiţii obţinem următorul sistem de ecuaţii (1), în cazul acţiunii PH:
3292, 68689x1 890, 43036x 2 3524,390244 0
(1'') 890, 43036x1 872, 66835x 2 18062,50000 0
astfel obţinem următoarele valori ale necunoscutelor din acţiunea ipotezei de încărcare a presiunii
hidrostatice:
x1PH= 6,25206 KNm/ml
x2PH= 27,07733 KN/ml
T0
T0II = 20oC
D T0 DT0II = 5oC
- pentru corpul I:
1 a t T0c F (1, c ) F3 (1, c )
E1p,Tsc 2E c 10 E a t T0i c0 _ T0i( c )
3(1 ) lpc F1 (1, c )
I
l pc
t
Ea T0i c0 _ T0i( c ) 52289.40511
lpc
c 3 (1, r )
unde coeficientii adimensionali se determina din diagrama 1 functie de caracteristica lr a
plăcii radierului.
E II2p,Tsc E *a * t *T0II 56100
În aceste condiţii obţinem
x1Tsc= 29,43928 KNm/ml
x2Tsc =15,94707KN/ml
T0
T0II = 2,5oC
- pentru corpul I:
1 a t T0c F (1, c ) F3 (1, c )
E1p,Tsr 2E c 10 E a t T0i c0 _ T0i( c )
3(1 ) lpc F1 (1, c )
I
l pc
t
E a T0i c0 _ T0i( c ) 62711,14505
l pc
c 3 (1, r )
unde coeficientii adimensionali se determina din diagrama 1 functie de caracteristica lr a
plăcii radierului.
E II2p,Tsr E *a * t *T0II 7012,5
În aceste condiţii obţinem:
x1Tsc= -28,94917 KNm/ml x2Tsc =-19,52545KN/ml
Pentru a obţine starea de eforturi finală vom suprpune starea de eforturi produsă de
încărcările exterioare pe sistemul de bază, cu starea de eforturi produsă de acţiunea
necunoscutelor găsite pe contur.
pentru corpul I:
NxI()=NxI() +x1*nx1()+x2*nx()
MxI()=MxI() +x1*mx1()+x2*mx()
NI()=NI() +x1*n1()+x2*n2() (3)
MI()=MI() +x1*m1()+x2*m2()
QxI()=QxI() +x1*qx1()+x2*qx()
unde:
- NxI();NI();MxI();MI();MI() - este variaţia eforturilor axiale N x, N, respectiv a momentelor
încovoietoare Mx, M, şi a forţei ţaietoare Qx obţinute din încărcările exterioare pe sistemul de bază
pentru corpul I;
- nx1I();n1I();mx1I();m1I(); qx1I() - este variaţiaeforturilor axiale Nx, N, respectiv amomentelor
încovoietoare Mx, Mşi a forţei tăietoare Qx diagramele unitare,obţinute din solicitarea corpului I cu x1
= 1 KNm/ml;
- nx();n();mx();m(); qx2I() - este variaţiaeforturilor axiale N x, N, respectiv momentelor
încovoietoare Mx, Mşi a forţei tăietoare Qx diagramele unitare,obţinute din solicitarea corpului I cu x2
= 1 KN/ml;
Tabel 1
NxGPI() NGPI() MxGPI() MGPI()
0.000
-23.06250 0,000 0,000 0,000
0.100
-20.75625 0,000 0,000 0,000
0.200
-18.45000 0,000 0,000 0,000
0.300
-16.14375 0,000 0,000 0,000
0.400
-13.83750 0,000 0,000 0,000
0.500
-11.53125 0,000 0,000 0,000
0.600
-9.22500 0,000 0,000 0,000
0.700
-6.91875 0,000 0,000 0,000
0.800
-4.61250 0,000 0,000 0,000
0.900
-2.30625 0,000 0,000 0,000
1.000
0.00000 0,000 0,000 0,000
- pentru PH:
NxPHI() = 0
NPHI() = p0*(1-)*a
MxPHI() = 0MPHI() = 0QxPHI() = 0
Tabel 2
NxPHI() NPHI() MxPHI() MPHI()
0.000 0,000
382.50000 0,000 0,000
0.100 0,000
344.25000 0,000 0,000
0.200 0,000
306.00000 0,000 0,000
0.300 0,000
267.75000 0,000 0,000
0.400 0,000
229.50000 0,000 0,000
0.500 0,000
191.25000 0,000 0,000
0.600 0,000
153.00000 0,000 0,000
0.700 0,000
114.75000 0,000 0,000
0.800 0,000
76.50000 0,000 0,000
0.900 0,000
38.25000 0,000 0,000
1.000 0,000
0.00000 0,000 0,000
- pentru Tsr:
NxTscI() = 0
pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta T0c care poate
fi determinat cu ajutorul diagramei 16;
- c _ qx _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al forţei tăietoare Q x,
pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta T0i care poate
fi determinat cu ajutorul diagramei 24;
Tabel 3.1
Tabel 3.2
Tabel 3.3
Tabel 3.4
Tabel 4.1
Variatiile efortrilor unitare n x1(); n1(); mx1(); m1(), respectiv nx2(); n2();
mx2(); m2() se calculeaza cu relatiile urmatoare:
m1() =
*CMx _ M0(, c )
Tabel 5
CMx _ M0(, c ) mx1() CN _ M0(, c ) n1() m1() CQx _ M0(, c ) qx1()
0.0 1 1 1,00010 18.85807 0,2 0 0
0.1 0,79956 0,79956 0,20050 3.78066 0,15991 0,59920 0,631070
0.2 0,45979 0,45979 -0.13932 -2.62704 0,09196 0,59924 0,63111
0.3 0,18812 0,18812 -0.20754 -3.91341 0,03762 0,39563 0,41667
0.4 0,03193 0,03193 -0,16039 -3.02434 0,00639 0,19184 0,20204
0.5 -0.03178 -0.03178 -0,09012 -1.69932 -0,00636 0,05700 0,06003
0.6 -0,04214 -0,04214 -0,0358 -0.67505 -0,00843 -0.00884 -0,00931
0.7 -0,03047 -0,03047 -0,00499 -0.09409 -0,00609 -0,02889 -0,03043
0.8 -0,01503 -0,01503 0,00822 0.15500 -0,00301 -0.02597 -0,02735
0.9 -0,00395 -0,00395 0,01245 0.23476 -0,00079 -0.01435 -0.01511
1.0 0 0 0,01402 0.26436 0 0 0
nx2() = 0
cMx _ Q0(, c ) /k
mx2() =
cN _ Q0(, c )
n2() = 2*a*k*
cMx _ Q0(, c )
m2() =*
cQx _ Q0(, c )
qx2() =
Dacă se ţin cont de valorile coeficienţiilor adimensionali CMx _ Q0(, c ); CN _ Q0(, c );
Tabel 6
CMx _ Q0(, c ) mx2() CN _ Q0(, c ) n2() m2() CQx _ Q0(, c ) qx2()
0.0 0 0 -1.00013 -17.90638 0.00000 1.00000 1.00000
0.1 -0,29953 -0,31546 -0.50010 -8.95382 -0.06309 0.20035 0.20035
0.2 -0,29947 -0,31540 -0.16029 -2.86984 -0.06308 -0.13945 -0.13945
0.3 -0,19763 -0,20814 0.00973 0.17421 -0.04163 -0.20749 -0.20749
0.4 -0,09587 -0,10097 0.06444 1.15374 -0.02019 -0.15991 -0.15991
0.5 -0,0289 -0,03044 0.06151 1.10128 -0.00609 -0.08886 -0.08886
0.6 0,00307 0,00323 0.04001 0.71634 0.00065 -0.03355 -0.03355
0.7 0,01167 0,01229 0.01917 0.34322 0.00246 -0.00208 -0.00208
0.8 0,00878 0,00925 0.00459 0.08218 0.00185 0.01017 0.01017
0.9 0,00297 0,00313 -0.00501 -0.08970 0.00063 0.00964 0.00964
1.0 0 0 -0.01274 -0.22810 0.00000 0.00000 0.00000
Tabel 7
NxGPI() MxGPI() NGPI() MGPI() QxGPI()
0.000 -23.06250 -12.30532 -7.23193 -2.46106 -12.55543
0.100 -20.75625 -6.26806 65.89555 -1.25361 -10.28097
0.200 -18.45000 -2.08780 68.35729 -0.41756 -6.01520
0.300 -16.14375 0.04122 45.96858 0.00824 -2.52204
0.400 -13.83750 0.74995 22.73206 0.14999 -0.47852
0.500 -11.53125 0.73569 7.08442 0.14714 0.37696
0.600 -9.22500 0.48192 -0.68822 0.09638 0.53575
0.700 -6.91875 0.23576 -3.15158 0.04715 0.40058
0.800 -4.61250 0.08022 -2.93797 0.01604 0.20882
0.900 -2.30625 0.01312 -1.76067 0.00262 0.06500
1.000 0.00000 0.00000 -0.38956 0.00000 0.00000
- pentru PH:
Nx,PHI()=NxPHI() +x1PH*nx1()+x2PH*nx()
Mx,PHI()=MxPHI() +x1PH *mx1()+x2PH *mx()
NPHI()=NPHI() +x1PH *n1()+x2PH *n2()
MPHI()=MPHI() +x1PH *m1()+x2PH *m2()
Tabel 8
NxPHI() MxPHI() NPHI() MPHI()
0.000 0.00000 6.08596 15.50460 1.21719
0.100 0.00000 -2.79218 122.05689 -0.55844
0.200 0.00000 -4.86308 204.12545 -0.97262
0.300 0.00000 -3.91381 235.45527 -0.78276
0.400 0.00000 -2.25045 224.37778 -0.45009
0.500 0.00000 -0.89011 188.26214 -0.17802
0.600 0.00000 -0.06839 141.85953 -0.01368
0.700 0.00000 0.31197 94.30010 0.06239
0.800 0.00000 0.39640 49.90202 0.07928
0.900 0.00000 0.24110 9.64568 0.04822
1.000 0.00000 0.00000 -28.11677 0.00000
-pentru Tsc:
Nx,TscI()=NxTscI() +x1Tsc*nx1()+x2Tsc *nx()Mx,TscI()=MxTscI() +x1Tsc *mx1()+x2Tsc *mx()
NTscI()=NTscI() +x1Tsc *n1()+x2Tsc *n2() MTscI()=MTscI() +x1Tsc *m1()+x2Tsc *m2()
QrTscI()=QrTscI() +x1Tsc *qr1()+x2Tsc *qr2()
Tabel 9
NxTscI() MxTscI()) NTscI( MTscI()
0.000 0.00000 29.43928 9.18551 14.79786
0.100 0.00000 22.59980 -258.28464 26.79496
0.200 0.00000 21.54160 -101.19029 26.58332
0.300 0.00000 23.78557 -10.40957 27.03211
0.400 0.00000 26.46570 36.12076 27.56814
0.500 0.00000 28.06969 66.50306 27.88894
0.600 0.00000 27.61424 97.48429 27.79785
0.700 0.00000 24.15578 123.18882 27.10616
0.800 0.00000 16.99861 104.92759 25.67472
0.900 0.00000 6.90893 -35.34403 23.65679
1.000 0.00000 0.00000 -672.03019 13.36500
- pentru Tsr:
Nx,TsrI()=NxTscI() +x1Tsr*nx1()+x2Tsr *nx()Mx,TsrI()=MxTscI() +x1Tsr *mx1()+x2Tsr *mx()
NTsrI()=NTscI() +x1Tsr *n1()+x2Tsr *n2() MTsrI()=MTscI() +x1Tsr *m1()+x2Tsr *m2()
QrTsrI()=QrTsrI() +x1Tsr *qr1()+x2Tsr *qr2()
Tabel 9
NxTsrI() MxTsrI() NTsrI() MTsrI()
0.000 0.00000 -28.94917 -11.24666 -10.24483
0.100 0.00000 -20.92611 391.06094 -30.91522
0.200 0.00000 -21.42774 127.99940 -31.01555
0.300 0.00000 -26.21991 -7.13118 -31.97398
0.400 0.00000 -30.99539 -63.11011 -32.92908
0.500 0.00000 -33.89092 -90.77225 -33.50818
0.600 0.00000 -33.97064 -121.11822 -33.52413
0.700 0.00000 -30.29546 -154.16469 -32.78909
0.800 0.00000 -21.94914 -148.63602 -31.11983
0.900 0.00000 -9.33844 -13.07465 -28.59769
1.000 0.00000 0.00000 922.35072 -8.91000
unde:
- Nr0II(); NII(); Mr0II(); MII(); Qr0II() - este variaţia eforturilor axiale N r, N, respectiv a
momentelor încovoietoare Mr, Mşi a forţei tăietoare Qr ,obţinute din încărcările exterioare pe
sistemul de bază (corp II);
- nr1II(); n1II(); mr1II(); m1II(); qr1II() - este variaţia eforturilor axiale Nr, N, respectiv a
momentelor încovoietoare Mr, Mşi a forţei tăietoare Qr din diagramele unitare,obţinute din
solicitarea corpului II cu x1 = 1 KNm/ml;
- nr2II(); n1II(); mr1II(); m1II(); qr1II() - este variaţia eforturilor axiale Nr, N, respectiv a
momentelor încovoietoare Mr, Mşi a forţei tăietoare Qr din diagramele unitare,obţinute din
solicitarea corpului II cu x2 = 1 KNm/ml;
- pentru GP:
NrGPII() = 0
NGPII() = 0
MrGPII() = v*a*cMr2(,)
MGPII() = v*a*cM2(,)
QrGPII() = v*cQr2(,)
Tabel 10
cMr2(, r ) MrGPII() cM2(, r ) MGPII() cQr2(, r ) QrGPII()
0.0 0,00764 1,49735 0,00764 1,49735 0,00000 0,00000
0.1 0,00719 1,41002 0,00742 1,45443 -0,01183 1,62884
0.2 0,00547 1,07195 0,00661 1,29630 -0,03251 1,78690
0.3 0,00137 0,26875 0,00479 0,93940 -0,06922 -1,15325
0.4 -0,00663 -1,30005 0,00134 0,26285 -0,12462 -8,92154
0.5 -0,01989 -3,89963 -0,00435 -0,85296 -0,19192 -22,85689
0.6 -0,03841 -7,52917 -0,01251 -0,45319 -0,24763 -42,74461
0.7 -0,05892 -11,55101 -0,02240 -0,39053 -0,24346 -64,83968
0.8 -0,07242 -14,19736 -0,03145 -6,16442 -0,10134 -79,20598
0.9 -0,06162 -12,07881 -0,03443 -6,74931 0,28070 -67,08630
1.0 0,00000 0,00000 -0,02293 -4,49402 1,00000 0,00000
- pentru PH:
NxPHIV() = 0
NPHIV() = 0
MxPHIV() = 0
MPHIV() = 0
Tabel 11
NxPHII() MxPHII() NPHII() MPHII()
0.000 0,000 0,000 0,000 0,000
0.100 0,000 0,000 0,000 0,000
0.200 0,000 0,000 0,000 0,000
0.300 0,000 0,000 0,000 0,000
0.400 0,000 0,000 0,000 0,000
0.500 0,000 0,000 0,000 0,000
0.600 0,000 0,000 0,000 0,000
0.700 0,000 0,000 0,000 0,000
0.800 0,000 0,000 0,000 0,000
0.900 0,000 0,000 0,000 0,000
1.000 0,000 0,000 0,000 0,000
- pentru Tsc:
NrTscII() = 0
NTscII() = 0
MrTscII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)
MTscII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)
QrTscII() = E*h2*a-1*t*T0II*cQr3(,r)
Tabel 12
cMr3(, r ) MrTscII() cM3(, r ) MTscII() cQr3(, r ) QrTscII()
0.0 -0,21900 -11,70754 -0,21900 -11,70754 0,00000 0,00000
0.1 -0,21962 -11,74112 -0,21932 -11,72462 -0,01471 -0,09254
0.2 -0,22094 -11,81140 -0,22006 -11,76418 -0,01614 -0,10152
0.3 -0,22116 -11,82322 -0,22054 -11,78988 0,01042 0,06552
0.4 -0,21717 -11,61013 -0,21957 -11,73832 0,08059 0,50688
0.5 -0,20463 -10,93926 -0,21548 -11,51975 0,20648 1,29861
0.6 -0,17868 -9,55250 -0,20631 -11,02958 0,38613 2,42853
0.7 -0,13613 -7,27736 -0,19044 -10,18082 0,58572 3,68386
0.8 -0,07935 -4,24197 -0,16776 -8,96854 0,71550 4,50008
0.9 -0,02264 -1,21028 -0,14165 -7,57277 0,60602 3,81150
1.0 0,00000 0,00000 -0,12144 -6,49236 0,00000 0,00000
- pentru Tsr:
NrTscII() = 0
NTscII() = 0
MrTsrII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)
MTsrII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)
QrTsrII() = E*h2*a-1*t*T0II*cQr3(,r)
Tabel 13
cMr3(, r ) MrTsrII() cM3(, r ) MTsrII() cQr3(, r ) QrTsrII()
0,0 -0,21900 5,85377 -0,21900 5,85377 0,00000 0,00000
0,1 -0,21962 5,87056 -0,21932 5,86231 -0,01471 0,04627
0,2 -0,22094 5,90570 -0,22006 5,88209 -0,01614 0,05076
0,3 -0,22116 5,91161 -0,22054 5,89494 0,01042 -0,03276
0,4 -0,21717 5,80506 -0,21957 5,86916 0,08059 -0,25344
0,5 -0,20463 5,46963 -0,21548 5,75988 0,20648 -0,64931
0,6 -0,17868 4,77625 -0,20631 5,51479 0,38613 -1,21427
0,7 -0,13613 3,63868 -0,19044 5,09041 0,58572 -1,84193
0,8 -0,07935 2,12098 -0,16776 4,48427 0,71550 -2,25004
0,9 -0,02264 0,60514 -0,14165 3,78638 0,60602 -1,90575
1,0 0,00000 0,00000 -0,12144 3,24618 0,00000 0,00000
Variatiile efortrilor unitare nr1II(); n1II(); mr1II(); m1II(), qr1II(); nr2II(); nII(); mr2II();
m6II()şi qr2II() se calculeaza cu relaţiile urmatoare:
nr1II() = 0mr1II() =cMr1(,)
nII() = 0mII() = cM1(,)
qr1II() = cQr1(,)/a
Tabel 14
cMr1(, r ) mr1II() cM1(, r ) m1II() cQr1(, r ) qr1II()
0,0 0,05118 0,05118 0,05118 0,05118 0,00000 0,00000
0,1 0,05420 0,05420 0,05272 0,05272 0,07063 0,00831
0,2 0,06051 0,06051 0,05627 0,05627 0,07748 0,00912
0,3 0,06157 0,06157 0,05858 0,05858 -0,05001 -0,00588
0,4 0,04244 0,04244 0,05395 0,05395 -0,38684 -0,04551
0,5 -0,01780 -0,01780 0,03432 0,03432 -0,99108 -0,11660
0,6 -0,14231 -0,14231 -0,00969 -0,00969 -1,85342 -0,21805
0,7 -0,34659 -0,34659 -0,08590 -0,08590 -2,81148 -0,33076
0,8 -0,61913 -0,61913 -0,19474 -0,19474 -3,43441 -0,40405
0,9 -0,89133 -0,89133 -0,32007 -0,32007 -2,90889 -0,34222
1,0 -1,00000 -1,00000 -0,41707 -0,41707 0,00000 0,00000
nr2II() = 1mr2II() =0
n2II() = 1m2II() =0qr2II() = 0
Tabel 15
nr2II() mr2II() nII() mII() qr2II()
0,0 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,1 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,2 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,3 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,4 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,5 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,6 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,7 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,8 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,9 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
1,0 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
Tabel 16
NrGPII() MrGPII() NGPII() MGPII() QrGPII()
0,0 -12,55543 0,86753 -12,55543 0,86753 0,00000
0,1 -12,55543 0,74310 -12,55543 0,80574 1,52659
0,2 -12,55543 0,32739 -12,55543 0,60392 1,67474
0,3 -12,55543 -0,48888 -12,55543 0,21862 -1,08086
0,4 -12,55543 -1,82223 -12,55543 -0,40097 -8,36151
0,5 -12,55543 -3,68060 -12,55543 -1,27530 -21,42211
0,6 -12,55543 -5,77798 -12,55543 -2,33396 -40,06143
0,7 -12,55543 -7,28612 -12,55543 -3,33354 -60,76955
0,8 -12,55543 -6,57879 -12,55543 -3,76803 -74,23404
0,9 -12,55543 -1,11067 -12,55543 -2,81079 -62,87515
1,0 -12,55543 12,30532 -12,55543 0,63818 0,00000
-pentru PH:
Nr,PHII()=NrPHII() +x1PH*nr1IV()+x2PH *nrII()Mr,PHII()=MrPHII() +x1H*mr1II()+x2PH *mrII()
N,PHII()=NPHII() +x1PH *n1II()+x2PH *n2II()M,PHII()=MPHII() +x1PH *m1II()+x2PH *m2II()
Qr,PHII()=QrPHII() +x1H*qr1II()+x2PH *qrII()
Tabel 17
NrPHII() NPHII() MrPHII() MPHII() QrPHII()
0,0 26,91770 0,31149 26,91770 0,31149 0,00000
0,1 26,91770 0,32984 26,91770 0,32083 0,05057
0,2 26,91770 0,36825 26,91770 0,34244 0,05548
0,3 26,91770 0,37470 26,91770 0,35649 -0,03580
0,4 26,91770 0,25826 26,91770 0,32831 -0,27698
0,5 26,91770 -0,10833 26,91770 0,20888 -0,70961
0,6 26,91770 -0,86610 2691770 -0,05897 -1,32704
0,7 26,91770 -2,10933 26,91770 -0,52276 -2,01300
0,8 26,91770 -3,76798 26,91770 -1,18520 -2,45902
0,9 26,91770 -5,42461 26,91770 -1,94791 -2,08275
1,0 26,91770 -6,08596 26,91770 -2,53828 0,00000
- pentru Tsc:
Nr,TscII()=NrTscII() +x1Tsc*nr1II()+x2Tsc *nrII()Mr,TscII()=MrTscII() +x1Tsc*mr1II()+x2Tsc *mrII()
N,TscII()=NTscII() +x1Tsc *n1II()+x2Tsc *n2II()M,TscII()=MTscII() +x1Tsc*m1II()+x2Tsc *m2II()
Qr,TscII() = QrTscII() +x1Tsc*qr1II()+x2Tsc *qrII()
Tabel 18
NrTscII() MrTscII() NTscII() MTscII() QrTscII()
0,0 15,94707 -10,20077 15,94707 -10,20077 0,00000
0,1 15,94707 -10,14559 15,94707 -10,17271 0,15207
0,2 15,94707 -10,03011 15,94707 -10,10771 0,16683
0,3 15,94707 -10,01068 15,94707 -10,06547 -0,10767
0,4 15,94707 -10,36085 15,94707 -10,15020 -0,83293
0,5 15,94707 -11,46327 15,94707 -10,50936 -2,13395
0,6 15,94707 -13,74206 15,94707 -11,31484 -3,99070
0,7 15,94707 -17,48070 15,94707 -12,70957 -6,05353
0,8 15,94707 -22,46864 15,94707 -14,70166 -7,39479
0,9 15,94707 -27,45048 15,94707 -16,99528 -6,26328
1,0 15,94707 -29,43928 15,94707 -18,77066 0,00000
- pentru Tsr:
Nr,TsrII()=NrTsrII() +x1Tsr*nr1II()+x6Tsr *nrII()
Mr,TsrII()=MrTsrII() +x1Tsr *mr1II()+x6Tsr *mrII()
N,TsrII()=NTsrII() +x1Tsr *n1II()+x6Tsr *n2II()
M,TsrII()=MTsrII() +x1Tsr *m1II()+x6Tsr *m2II()
Qr,TsrII() = QrTsrII() +x1Tsr *qr1II()+x6Tsr *qrII()
Tabel 19
NrTsrII() MrTsrII() NTsrII() MTsrII() QrTsrII()
0,0 -19,52545 4,37209 -19,52545 4,37209 0,00000
0,1 -19,52545 4,30159 -19,52545 4,33624 -0,19427
0,2 -19,52545 4,15406 -19,52545 4,25320 -0,21312
0,3 -19,52545 4,12925 -19,52545 4,19924 0,13755
0,4 -19,52545 4,57659 -19,52545 4,30748 1,06406
0,5 -19,52545 5,98491 -19,52545 4,76630 2,72611
0,6 -19,52545 8,89606 -19,52545 5,79530 5,09810
0,7 -19,52545 13,67215 -19,52545 7,57705 7,73335
0,8 -19,52545 20,04421 -19,52545 10,12194 9,44680
0,9 -19,52545 26,40849 -19,52545 13,05202 8,00131
1,0 -19,52545 28,94917 -19,52545 15,32006 0,00000
Starea de eforturi din acţiunea grupărilor de încărcări se obţine din suprapunerea stărilor de
eforturi corespunzătoare ipotezelor de încărcare făcute. Astfel:
- în cazul grupării fundamentale If: GP+PH+Tsc, starea de eforturi se calculează cu relaţiile:
pentru corpul I:
Tabel 21
Nr,IIIf() Mr,IIIf() NIf() MIf() Qr,IIIf()
0,0 22,33581 -3,92136 22,33581 -3,92136 0,00000
0,1 22,33581 -3,99985 22,33581 -3,95979 1,65320
0,2 22,33581 -4,31942 22,33581 -4,10750 1,81363
0,3 22,33581 -5,11951 22,33581 -4,45763 -1,17049
0,4 22,33581 -6,74439 22,33581 -5,14776 -9,05495
0,5 22,33581 -9,52056 22,33581 -6,32110 -23,19870
0,6 22,33581 -13,51511 22,33581 -8,05035 -43,38383
0,7 22,33581 -18,13580 22,33581 -10,21109 -65,80932
0,8 22,33581 -21,58109 22,33581 -12,30406 -80,39045
0,9 22,33581 -20,26052 22,33581 -13,25634 -68,08954
1,0 22,33581 -8,50027 22,33581 -11,28543 0,00000
pentru corpul I:
Tabel 22
Nx,IIIf() Mx,IIIf() NIIf() MIIf() Qx,IIIf()
0,0 -23,06250 -20,69395 2,64934 -6,36629 4,59955
0,1 -20,75625 -19,52330 383,48291 -17,26966 -4,94222
0,2 -18,45000 -17,66475 336,48243 -16,89795 -2,35928
0,3 -16,14375 -16,98254 277,85826 -16,76151 -0,46626
0,4 -13,83750 -16,99819 215,55478 -16,76464 0,32837
0,5 -11,53125 -17,09988 149,96043 -16,78498 -0,16337
0,6 -9,22500 -16,57179 80,61220 -16,67936 -2,16822
0,7 -6,91875 -14,60000 14,06618 -16,28500 -5,77181
0,8 -4,61250 -10,49794 -27,35397 -15,46459 -10,23290
0,9 -2,30625 -4,41500 1,34768 -14,24800 -12,80121
1,0 0,00000 0,00000 432,66903 -4,45500 0,00000
Tabel 23
Nr,IIIf() Mr,IIIIf() NIIf() MIIf() QIIIIf()
0,0 4,59955 3,36507 4,59955 3,36507 0,00000
0,1 4,59955 3,22374 4,59955 3,29469 1,48003
0,2 4,59955 2,77267 4,59955 3,07296 1,62365
0,3 4,59955 1,95045 4,59955 2,67472 -1,04789
0,4 4,59955 0,72433 4,59955 2,08107 -8,10646
0,5 4,59955 -0,79647 4,59955 1,31673 -20,76867
0,6 4,59955 -2,19605 4,59955 0,50472 -38,83943
0,7 4,59955 -2,55937 4,59955 -0,06778 -58,91587
0,8 4,59955 -0,32467 4,59955 0,10774 -71,96965
0,9 4,59955 6,66896 4,59955 1,76731 -60,95724
1,0 4,59955 20,69395 4,59955 5,75993 0,00000
- starea de eforturi în grupările de încărcări considerate s-a facut considerând că rigiditarea s-a
redus în timp la 50% din rigiditatea iniţială, astfel că starea de eforturi reală produsă de variaţia
de temperatură, va trebui calculată considerând un factor de influenţă de 0,5 în gruparea de
încărcări;
- au rezultat următoarele valori la care trebuie verficată capacitatea portantă a structurii de
rezistenţă:
o pentru armătura verticală dispusă simetric pe ambele feţe a peretelui cilindric
vertical, avem o solicitare de compresiune excentrică cu N = 23,0625 KN/ml
şi M = 20,69395 KNm/ml;
o pentru armătura orizontală dispusă axial simetric pe ambele feţe a peretelui,
avem o solicitare de întindere excentrică cu N = 383,48291 KN/ml şi M =
19,52330 KNm/ml;
o pentru armătura radială dispusă simetric pe ambele feţe ale radierului avem o
solicitare de întindere excentrică cu N = 22,33581 KN/ml şi M = 21,58109
KN/ml;
o pentru armătura inelară dispusă simetric pe ambele feţea radierului avem o
solicitare de întindere excentrică cu N = 22,33581 KN/ml şi M = 13,25634
KN/ml.
Pentru a arăta necesitatea reabilitării vom face verificarea capacităţii poratante a pretelui
si a radierului în cazul cel mai defavorabil.
N =383,48291 KN
M=1952,330 KNcm
b=100 cm
h=18 cm
a=5cm
a'=5 cm
h0=h-a=13 cm
ha=h0-a'=8 cm
e0=M/N=5,091 cm ==> e0<0.5*h ==> o solicitare de întindere
cu excentricitate mică ==>
Ncap = Aa*Ra*ha/e'
e'=e0+0.5*ha=9,091 cm
Ra=30 KN/cm2
Aa=10*3,14159*1,42/4=15,394 cm2
Ncap=15,394 cm2*30 KN/cm2*8 cm/9,091 cm = 406,39754 KN
Mcap=Ncap*e0=20,68970 KNm
Astfel în aceste condiţii nici măcar la Starea Limită ultimă nu este
îndeplinită, rezultând un factor de siguranţă:
Sperete = Ncap/Nef =406,397 KN/383,482 KN =1,06
în condiţiile în care se recomandă măcar 1.05-1.10 în cazul general, iar în cazul
cuvelor trebuie să avem un factor de cel puţin 1.4..1.5 în cazul armăturii verticale şi
1.7..2 în cazul armăturii orizontale din pereţii cuvelor.
N =22,33581 KN
M=2158,109 KNcm
b=100 cm
h=25 cm
a=5cm
a'=5 cm
h0=h-a=20 cm
ha=h0-a'=15 cm
e0=M/N=96,621 cm ==> e0>0.5*ha ==> o solicitare de intedere
cu excentricitate mare ==>
e=e0-0.5*ha=89,121 cm
e'=e0+0.5*ha=104,121 cm
Aa=Aa'=8*3.142/4*1.42=12,315 cm2
Ra=30KN/cm2
x=e+h0-((e+h0)2-2*Ra*(Aa*e-Aa'*e'))0.5=-0,390 cm ==>
Ncap = Aa*Ra*ha/e'=12,315 cm2*30 KN/cm2*15 cm/104,121 cm
Ncap = 53,2243 KN
Mcap=Ncap*e0=51,4259 KNm
ceea ce presupune un factor de siguranţă:
Sradier=Ncap/Nef =53,2243 KN / 22,33581 KN = 2,383
Astfel se poate concluziona că perete trebuie consolidat, iar
radierul nu trebuie consolidat.
Tabel 24
Nx,IIf() Mx,IIf() NIf() MIf() Qx,IIf()
0,0 -38.43750 -6.54804 6.28367 11.06539 6.54549
0,1 -34.59375 -4.53201 17.04645 30.03110 -13.86370
0,2 -30.75000 5.96481 246.43778 32.13046 -24.37433
0,3 -26.90625 18.37205 347.02700 34.61191 -22.61456
0,4 -23.06250 28.14330 366.41447 36.56616 -14.90174
0,5 -19.21875 33.26732 342.60494 37.59096 -4.91002
0,6 -15.37500 33.11457 295.66820 37.56041 5.46163
0,7 -11.53125 27.82367 225.04546 36.50223 14.90673
0,8 -7.68750 18.31720 110.10316 34.60094 21.47002
0,9 -3.84375 6.92976 -86.00901 32.32345 21.43274
1,0 0.00000 0.00000 -639.68308 18.56250 0.00000
Tabel 25
Nr,IIIf() Mr,IIIf() NIf() MIf() Qr,IIIf()
0,0 6.54549 -14.10004 6.54549 -14.10004 0.00000
0,1 6.54549 -14.31198 6.54549 -14.20534 2.53179
0,2 6.54549 -15.01434 6.54549 -14.54707 2.77748
0,3 6.54549 -16.37639 6.54549 -15.19271 -1.79255
0,4 6.54549 -18.56979 6.54549 -16.21839 -13.86723
0,5 6.54549 -21.57624 6.54549 -17.64600 -35.52770
0,6 6.54549 -24.88412 6.54549 -19.34407 -66.44026
0,7 6.54549 -27.08966 6.54549 -20.89513 -100.78382
0,8 6.54549 -25.49981 6.54549 -21.45514 -123.11413
0,9 6.54549 -15.97580 6.54549 -19.67077 -104.27587
1,0 6.54549 6.54804 6.54549 -13.77620 0.00000
pentru corpul I:
Tabel 22
Nx,IIIf() Mx,IIIf() NIIf() MIIf() Qx,IIIf()
0,0 -38.43750 -43.13016 1.98322 -14.81353 2.06586
0,1 -34.59375 -41.14536 493.48654 -45.35407 -4.47240
0,2 -30.75000 -40.72981 360.61878 -45.27096 1.94242
0,3 -26.90625 -42.32183 249.55256 -45.58937 3.58240
0,4 -23.06250 -43.78717 154.69141 -45.88243 1.61083
0,5 -19.21875 -43.49347 70.77470 -45.82369 -3.17337
0,6 -15.37500 -40.16434 -0.61447 -45.15787 -10.11087
0,7 -11.53125 -32.94128 -46.01864 -43.71326 -18.11061
0,8 -7.68750 -21.80817 -36.84864 -41.48663 -24.82387
0,9 -3.84375 -8.47447 70.38908 -38.81989 -25.71427
1,0 0.00000 0.00000 792.88236 -12.37500 0.00000
Tabel 23
Nr,IIIf() Mr,IIIIf() NIIf() MIIf() QIIIIf()
0,0 2.06586 8.41832 2.06586 8.41832 0.00000
0,1 2.06586 8.16604 2.06586 8.29251 2.42063
0,2 2.06586 7.37926 2.06586 7.90326 2.65553
0,3 2.06586 6.00301 2.06586 7.22674 -1.71385
0,4 2.06586 4.06559 2.06586 6.26300 -13.25834
0,5 2.06586 1.86503 2.06586 5.09794 -33.96773
0,6 2.06586 0.22300 2.06586 3.98869 -63.52297
0,7 2.06586 0.75048 2.06586 3.45721 -96.35856
0,8 2.06586 5.98662 2.06586 4.35346 -117.70838
0,9 2.06586 19.15246 2.06586 7.81451 -99.69727
1,0 2.06586 43.13016 2.06586 15.00692 0.00000
Din analiza starii de eforturi pentru structura reabilitatata a condus la cresteri semnificative ale
valorilor eforturilor:
- efortul axial Nx a crecut de la o valoare maxima de -23,0625KN/ml la
-38,4375KN/ml ceea ce presupune o crestere de 66.7% datorita
maririi grosimii cu 66,7% de la 18 la 30;
- momentul incovoietor Mx pozitiv a crescut de la 14,22065 KNm/ml
la 33,26732 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de 233% datorită
măririi grosimii cu 66.7% de la 18 la 30 şi sporirii rigidităţii la
incovoiere cu 462,9%;
- momentul incovoietor Mx negativ a crescut de la - 20,69395 KNm/ml
KNm/ml la - 43,13016 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de
208 % datorita maririi grosimii cu 66,7% de la 18 cm la 30 cm şi
sporirii rigidităţii la încovoiere cu 462,9%;
- efortul axial Na crescut pe conturul superior de la 432,66903 KN/ml
la 792,88236 KN/ml ceea ce presupune o crestere de 183 % datorită
maririi grosimii cu 66,7% de la 18 cm la 30 cm şi sporirii rigidităţii la
incovoiere cu 462,9%iar în zona centrală a plăcii avem o creştere de
la 276,21906 KN/ml la 493,48654 KN/ml, ceea ce presupune o
crestere de 178,6 %
- momentul incovoietor M pozitiv a crescut de la 13,98163 KNm/ml la
37,59096 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de 268,8% datorită
măririi grosimii cu 66.7% de la 18 cm la 30 cm şi sporirii rigidităţii
la încovoiere cu 462,9%;
- momentul incovoietor M negativ a crescut de la -17,26966 KNm/ml
la -45,88243 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de 265,7 %
datorită măririi grosimii cu 66.7% de la 18 la 30 şi sporirii rigidităţii
la încovoiere cu 462,9%.
Astfel se poate concluziona ca mărirea grosimii aduce valori mai mari ale eforturilor
proporţional cu creşterea rigidităţii la încovoiere şi fără o armare corespunzatoare reabilitarea
structurală nu poate fi realizată.
- In zona inferioara:
Qdimensionare = 24,37433 KN
b=1 m
h=0.3 m
zrost= hperete actual = 18 cm/2 = 9 cm
xz dimensionare=Qdimensionare*(1.5-zrost2/h2)/(b*h)=114,559 KN/m2
Daca dispunem 2 conexpanduri /mp
Saferenta*xz dimensionare=Aconexpand*Rf
cu rezistenta la forfecare Rf=1500 daN/cm2 şi aria Saferenta = 0,5 m2 corespunzătoare
unui conexpand /70 cm, pe ambele direcţii a plăcii.
În aceste conditii:
Aconexpand = Saferenta*xz dimensionare/Rf = 3.819 cm2
conexpand =( 4*Aconexpand/cm70 cm pe ambele direcţii.
- In zona superioara:
Qdimensionare = 25,71427 KN
b=1 m
h=0.3 m
zrost= hperete actual = 18 cm/2 = 9 cm
xz dimensionare=Qdimensionare*(1.5-zrost2/h2)/(b*h)=120,857 KN/m2
Daca dispunem /70 cm Saferenta = 0,5 m2
Saferenta*xz dimensionare=Aconexpand*Rf
cu rezistenta la forfecare Rf=1500 daN/cm2.
In aceste conditii:
Aconexpand = Saferenta*xz dimensionare/Rf = 4,03 cm2
conexpand =( 4*Aconexpand/cm70 cm.
Concluzii