Sunteți pe pagina 1din 43

Proiect Reabilitarea Structurilor Edilitare

Să se realizeze proiectul de reabilitare structurală a structurii de rezistenţă a unei cuve


deschise utilizate într-o staţiei de epurare având următoarele caracteristici, stabilite după
studierea proiectului de execuţie, respectiv după inspecţia facută la faţa locului:
- volumul inmagazinat: Vi = 500+50*N m3, iar inălţimea coloanei de apă: Ha =4,5 m;
- grosimea peretelui cilindric şi a plăcii radieruluiau au valorile hpc = 0,18 m,
respectiv hr = 0,25 m;
- grosimea stratuluide pământ la faţa exerioară a peretelui este Hp = 0.5 m;
- unghiul de frecare interna al umpluturii  =300;
- materialului din care este realizată cuvaeste un beton armat de clasă Bc 25 cu o greutate
volumică m = 25 KN/m3, un coeficient a lui Poisson  =0,2 şi modul de elasticitate Eb =
30*106 KN/m2, iar apa înmagazinată are a = 10 KN/m3
- terenul din amplasament este caracterizat de următoarele valori:
- greutate volumică p = 18 KN/m3;
- coeficient a lui Poisson  =0,35;
- coeficientul de pat determinat este K = 15000 KN/m 3;
- în urma studierii planşelor de armare avemo armare verticală cu 12/15 cm pe ambele feţe,
respectiv o armare inelară cu 14/10 cm pe ambele feţe în cazul peretelui; respectiv o armare
inelară cu 12/12,5 şi 14/12,5 pe direcţie radială în secţiunea peretelui în cazul radierului.
- în urma inspecţiei in-situ s-au constat o serie de degradări structurale: segregări locale ale
betonului, dar şi o serie de fisuri verticale şi orizontale în peretele cilindric;

Hg = 0,5 m

Ha = 7 m

Hp = 0,5 m
hr = 0,25 m

hpc = 0,18 m Rint Rint hpc = 0,18 m

- temperatura apei înmagazinate este de 15 oC în sezonul cald; iar în sezonul rece avem o
temperatură de 5 o;
- temperatura maximă a aerului exterior de de 40 oC în sezonul cald, respectiv -25 oC în
sezonul rece.
1. Introducere
1.1 Caracteristici geometrice

Raza interioară a cuvei se calculează ţinând cont de volumul de inmagazinare Vi=1000


m3si de înălţimea coloanei de apă Ha = 4,5 m:

Vi 1000 m3
R int    8, 41m
  Ha   4,5 m

Nr. Element structural Carcacteristici geometrice


1. - placa curba cilindrică - corp II
hpc = 0,18 m

a2 =Rint +0,5h2 = 8,5 m

l2 Rint
3(1   2 )
HaII k4 2 2
 1, 05318m 1
h2 a h pc

a lpc = Ha+ Hg= 5 m

c = k*lpc = 5,26590
apa = Ha/lpc = 4,5/5,125 = 0,9
pmnt = Hp/lpc = 0,5/5,125 = 0,1

2. a = 8,5 m;
- placa circulară a radierului - corp II hr = 0,25 m
hr = 0,25 m
K=15000 KN/m3;
B=Eb*h43/12/(1-2) =40690,10417 KNm
a4 a4
r=a*(K/B)0,25= 6,62323
1.2 Caracteristici de încărcare
Avem 4 ipoteze de incarcare: greutatea proprie GP, presiunea hidrostaticaPH, respectiv actiunea termica in sezonul
cald Tsc, respectiv in sezonul rece Tsr.

Ipoteza de incărcare fundamentală


Nr. Element structural Greutatea proprie Presiune hidrostatică Înpingerea activa a pamântului
(GP) (PH) (IAP)
2. - placa curba cilindrică - corp II

g2
l2 gpc =m*hpc = 4,5 KN/mp
h2 Ha p0 = a * Ha = 45 KN/m2 q0 = pHptg2(45o –/2) = 3 KN/m2

a2

p0II
4. - placa circulară a radierului - corp IV
a4 p0IV
g4 gr =m*hr = 6,25 KN/mp
p0 = 45 KN/m2 0
Variaţia temperaturilor interioare şi exterioare în cuvă în sezonul cald

x=1

40oC 15oC x=0,9 25oC 15oC 40oC


o
25 C

40oC 40oC
x=0,1 x
o
25oC o
15 C 15 C
25oC 25oC

Variaţia temperaturilor interioare şi exterioare în cuvă în sezonul rece

15oC x=1 15oC

25oC 5oC x=0,9 5oC 25oC

25oC 25oC
x=0,1
5oC 5 oC
1.3 Calculul stării de eforturi din acţiunea ipotezelor de încărcare în subasmblul
structural
al cuvei folosind metoda generală a eforturilor

1.3.1 Calculul stării de eforturi din acţiunea ipotezelor de încărcare în subasmblul


structural perete cilindric - placă circulară radier, fosind metoda generală a
eforturilor, în ipoteza acţiunii greutăţii proprii

x2 Corp I x2
x2 x1 x1 x2
Corp II

 E11
*
x1  E12
*
x 2  E1p,GP
*
0 E*ij  EijI  EijII ; cu i, j  1, 2
 *
E x  E*22 x 2  E*2p,GP  0 E*  E ipI  E ipII ;
(1)  21 1 unde: ip

Stabilirea deplasărilor unitare

- corp I:
 din actiunea momentului uniform distribuit x1 = 1 KNm/ml

d11I>0
x2 x1 x2

x x1
1 d21I<0
Deoarece peretele cilindric face parte din categoria de comportare a cilindrilor lungi
pc> 4, avem:
4*a 2 * k 3 F3I (1) 4*a 2 * k 3
E11
I
 * I   1875,56689 KN / m 2
h pc F1 (1) h pc

2*a 2 * k 2 F2I (1) 2*a 2 * k 2


E II21   * I   890, 43036KN / ml
h pc F1 (1) h pc

 din actiunea forteiuniform distribuite x2 = 1 KN/ml

d12I<0 x2
x2 x2 x2
x1
x1
I
d22 >0

Deoarece peretele cilindric face parte din categoria de comportare a cilindrilor


lungi pc> 4, avem:
2*a 2 * k 2 F2I (1) 2*a 2 * k 2
E12
I
 * I   890, 43036 KN / m 2
h pc F1 (1) h pc

2*a 2 * k F4I (1) 2*a 2 *k


E I22  * I   845, 46835 KN / ml
h pc F1 (1) h pc

- corpul II
 din actiunea momentului uniform distribuit x1= 1 KNm/ml

d11II h r = 0, 25 m X1=1KNm/ml

a a
x1 *a 1KNm / ml*8,5m
E11
II
 3
*c 1 (1,  r  6, 62323)   *(2,60486)  1417,12000 KN / m 2
hr 0, 253 m3
c ,pp,M1
unde coeficientul adimensional se determina din diagrama 1, functie de caracteristica r a
placii.
 din actiunea fortei uniform distribuite x2= 1 KN/ml
X2=1KN/ml

 22II  22II

a *(1  )
EII22   27, 2 KN / ml
hr ;

Determinarea deplasărilor produse pe sistemul de bază din acţiunea incărcărilor


exterioare
 din acţiunea greutăţii proprii GP
o pentru corpul I

gpc

l pc

a2

v v

Din acţiunea greutăţii proprii a peretelui cilindric g pc= 4,5KN/m2, pe


sistemul de bază considerat, astfel corpul I nu prezinta deformatii radiale w sau
rotiri in raport cu generatoarei . Astfel avem:
E1,GPI = 0
E2,GPI = 0
E3,GPI = 0
E4,GPI = 0
v=gpc*lpc=23,0625 KN/ml

o pentru corpul II

D 1p,GPII
hr = 0, 25 m

a a

−v∗a24 −23,0625 KN /ml∗8. 52 m2


II
E1,GP = 3
∗c χ 2 (1 , λ r=6,62323)= 3 3
∗(−0,27510)⇒
h4 0.25❑ m
E1,GPII = 29336,9391
c 1 (1,  r )
unde coeficientul adimensional se determina din diagrama 1, functie de caracteristica l r a
plăcii.
E2,GPII = 0

În aceste condiţii, în cazul acţiunii GP,dacă ţinem cont de valorile deplasărilor Eijşi
Eip gaşite obţinem sistemul sub forma următoare:

3292,68689x1  890, 43036x 2  29336,9391  0



(1') 890, 43036x1  872, 66835x 2  0

3292, 68689x1  890, 43036x 2 =  29336,9391



890, 43036x1  872, 66835x 2  0

astfel obţinem următoarele valori ale necunoscutelor din acţiunea ipotezei de încărcare a greutăţii
proprii:
x1GP= - 12,30508 KNm/ml
x2GP= -12,55553 KN/ml
 din acţiunea presiunii hidrostatice PH
o pentru corpul I

În cazul acţiunii axial - simetrice a unei presiuni hidrostatice placa lucrează practic în teoria de
membrană, astfel deformaţia radială w se calculează cu relaţia:
w()=p0*(1-)*a2/E/h

l2
I I
E1p,PH
E1p,PH
h2

a
x1 x1

x2 x2
E I2p,PH
p0 E I2p,PH

- pe conturul inferior - =0 ==>wm()=p0*(1-)*a22/E/h2=18062,50000/E


E2,PHI =-E*wm()=-18062,50000
- pe conturul superior - =1 ==>wm(1)=p0II*(1-)*a22/E/h2=0 ==>
-rotirea se obţine cu relaţia:
m=wm(0)/lpc=18062,50000/E/lpc=3524.39024415249/E
Dacă se ţine cont de direcţiile adoptate pentru necunoscute pe sistemul de bază, avem:
E,PHI =m =3524,390244
o pentru corpul II
În cazul actiunii PH asupra plăcii radierului (corpul II), acesta nu se inconvoie sau
intinde, ci doar se taseaza si astfel:
E,PHII =
E,PHII =

În aceste condiţii obţinem următorul sistem de ecuaţii (1), în cazul acţiunii PH:
3292, 68689x1  890, 43036x 2  3524,390244  0

(1'')  890, 43036x1  872, 66835x 2  18062,50000  0

3292, 68689x1  890, 43036x 2 =  3524,39024



 890, 43036x1  872, 66835x 2 =18062,50000

astfel obţinem următoarele valori ale necunoscutelor din acţiunea ipotezei de încărcare a presiunii
hidrostatice:
x1PH= 6,25206 KNm/ml
x2PH= 27,07733 KN/ml

 din acţiunea variatiilor de temperatura in sezonul cald Tsc

Mai întâi vom calcula componentele variaţiei de temperatură:


o pentru corpul I
-1 pe conturul superior avem=1:
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 40 C  25 C
T0    32, 5 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 25 C  40 C
T0    7,5 C
2 2
- 2 pentru secţiunea  = 0,1...0,9:
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 40 C  15 C
T0    27,5 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 15 C  40 C
T0    12,5 C
2 2

- 3 pentru secţiunea  = 0 (conturului inferior):


- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:

Ti  Te 15 C  25
T0   C  20 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 15 C  25 C
T0    5 C
2 2
În aceste condiţii componentele variaţiei de temperatură T0 şi T0 sunt:
- componenta T0 prezintă pe corpul I:
- o componentă constantă T0c = 27,5 oC;
- o componenta liniară aplicată pe zona inferioară a peretelui având o
valoare nulă în  = 0,1 şi o valoare maximă în secţiunea  = 0:
T0isc = T0( = 0) - T0( = 0,1) = 20oC -(27,5oC) = - 7,5oC
- o componenta liniară aplicată pe zona superioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,9 şi o valoare maximă în secţiunea  = 1:
T0ssc = T0( = 1) - T0( = 0,9) = 32,5oC -(27,5oC) = 5oC
- componenta T0 prezintă pe corpul I:
- o componentă constantă T0c = -12,5 oC;
- o componenta liniară aplicată pe zona inferioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,1 şi o valoare maximă în secţiunea  = 0:
T0isc = T0( = 0) - T0( = 0,1) = -5oC -(-12,5oC) = 7,5oC
- o componenta liniară aplicată pe zona superioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,9 şi o valoare maximă în secţiunea  = 1:
T0ssc = T0( = 1) - T0( = 0,9) = -7,5oC -(-12,5oC) = 5oC
o pentru corpul II
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 25 C  15 C
T0    20 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 25 C  15 C
T0    5 C
2 2

Componentele T0 şi T0în sezonul cald sunt:


- pentru corpul I:

DT0s T0s T0c T0c T0s DT0s

DT0i T0i T0i DT0i


D T0c DT0c

- pentru corpul II:

T0
T0II = 20oC

D T0 DT0II = 5oC

În aceste condiţii deplasările produse pe sistemul de bază din acţiunea


variaţiilor de temperatură în sezonul cald au valorile următoare:

- pentru corpul I:
1   a   t  T0c F (1,  c )  F3 (1,  c ) 
E1p,Tsc  2E    c  10  E  a  t  T0i  c0 _ T0i( c ) 
3(1  ) lpc F1 (1,  c )
I
l pc
t
 Ea   T0i  c0 _ T0i( c )  52289.40511
lpc

1  FI (1)  2FI (1)


E 2p,Tsc   Ea t T0c  E  a   t T0c  2 I 8  E  a   t  T0i  cw0 _ T0i( c ) 
3(1  ) F1 (1)
 E  a   t  T0i  cw0 _ T0i( c )  43802, 05056
- pentru corpul II:
a t T0II
EI
1p,Tsc  E  c3(1,  r )  30444,31038
hr

c  3 (1,  r )
unde coeficientii adimensionali se determina din diagrama 1 functie de caracteristica lr a
plăcii radierului.
E II2p,Tsc  E *a *  t *T0II  56100
În aceste condiţii obţinem
x1Tsc= 29,43928 KNm/ml
x2Tsc =15,94707KN/ml

 din acţiunea variatiilor de temperatura in sezonul rece Tsr

Mai întâi vom calcula componentele variaţiei de temperatură:


o pentru corpul I
- pe conturul superior avem =1:
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 15 C  (25 C)
T0    20 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 15 C  (25 C)
T0    5 C
2 2
- pentru secţiunea  = 0,1...0,9:
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 5 C  (25 C)
T0    10 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 5 C  (25 C)
T0    15 C
2 2
- pentru secţiunea  = 0 (conturului inferior):
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:

Ti  Te 5 C  0
T0   C  2,5 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăciiT0:
Ti  Te 5 C  0 C
T0    2,5 C
2 2
În aceste condiţii componentele variaţiei de temperatură T0 şi T0 sunt:
- componenta T0 prezintă pe corpul I:
- o componentă constantă T0c = -10oC;
- o componenta liniară aplicată pe zona inferioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,1 şi o valoare maximă în secţiunea  = 0:
T0isc = T0( = 0) - T0( = 0,1) = 2.5oC -(-10oC) = 12,5oC
- o componenta liniară aplicată pe zona superioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,9 şi o valoare maximă în secţiunea  = 1:
T0ssc = T0( = 1) - T0( = 0,9) = -20oC -(-10oC) = -10oC
- componenta T0 prezintă pe corpul I:
- o componentă constantă T0c =15 oC;
- o componenta liniară aplicată pe zona inferioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,1 şi o valoare maximă în secţiunea  = 0:
T0isc = T0( = 0) - T0( = 0,1) = 2,5oC -15oC = -12,5oC
- o componenta liniară aplicată pe zona superioară a peretelui având
o valoare nulă în  = 0,9 şi o valoare maximă în secţiunea  = 1:
T0ssc = T0( = 1) - T0( = 0,9) = 5oC -15oC = -10oC
o pentru corpul II
- componenta uniformă pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 5 C  0 C
T0 II    2,5 C
2 2
- componenta liniară pe grosimea plăcii T0:
Ti  Te 0 C  5 C
T0 
II
  2,5 C
2 2
Componentele T0 şi T0în sezonul cald sunt:
- pentru corpul I:

DT0s T0s T0c T0c T0s DT0s

DT0i T0i T0i DT0i


D T0c DT0c

- pentru corpul II:

T0
T0II = 2,5oC

DT0 DT0II = 2,5oC

În aceste condiţii deplasările produse pe sistemul de bază din acţiunea


variaţiilor de temperatură în sezonul cald au valorile următoare:

- pentru corpul I:
1   a   t  T0c F (1,  c )  F3 (1,  c ) 
E1p,Tsr  2E    c  10  E  a  t  T0i  c0 _ T0i( c ) 
3(1  ) lpc F1 (1,  c )
I
l pc
t
 E a   T0i  c0 _ T0i( c )  62711,14505
l pc

1  FI (1)  2FI (1)


E 2p,Tsr  Ea t T0r  E  a   t T0c  2 I 8  E  a   t  T0i  cw0 _ T0i( c ) 
3(1  ) F1 (1)
 E  a   t  T0i  cw0 _ T0i( c )  15750,85829
- pentru corpul II:
a t T0II
E1p,Tsr
I
 E  c3(1,  r )  15222,15519
hr

c  3 (1,  r )
unde coeficientii adimensionali se determina din diagrama 1 functie de caracteristica lr a
plăcii radierului.
E II2p,Tsr  E *a *  t *T0II  7012,5
În aceste condiţii obţinem:
x1Tsc= -28,94917 KNm/ml x2Tsc =-19,52545KN/ml

Determinarea stării de eforturi finale

Pentru a obţine starea de eforturi finală vom suprpune starea de eforturi produsă de
încărcările exterioare pe sistemul de bază, cu starea de eforturi produsă de acţiunea
necunoscutelor găsite pe contur.
 pentru corpul I:
NxI()=NxI() +x1*nx1()+x2*nx()
MxI()=MxI() +x1*mx1()+x2*mx()
NI()=NI() +x1*n1()+x2*n2() (3)
MI()=MI() +x1*m1()+x2*m2()
QxI()=QxI() +x1*qx1()+x2*qx()

unde:
- NxI();NI();MxI();MI();MI() - este variaţia eforturilor axiale N x, N, respectiv a momentelor
încovoietoare Mx, M, şi a forţei ţaietoare Qx obţinute din încărcările exterioare pe sistemul de bază
pentru corpul I;
- nx1I();n1I();mx1I();m1I(); qx1I() - este variaţiaeforturilor axiale Nx, N, respectiv amomentelor
încovoietoare Mx, Mşi a forţei tăietoare Qx diagramele unitare,obţinute din solicitarea corpului I cu x1
= 1 KNm/ml;
- nx();n();mx();m(); qx2I() - este variaţiaeforturilor axiale N x, N, respectiv momentelor
încovoietoare Mx, Mşi a forţei tăietoare Qx diagramele unitare,obţinute din solicitarea corpului I cu x2
= 1 KN/ml;

Variaţia eforturilor pe sistemul de bază din acţiunea încărcărilor exterioare, este


practic variaţia eforturilor calculate în teoria de membrană:
- pentru GP:
NxGPI()= - v*(1-) unde  = x/l1
NGPI()= 0MxGPI()= 0MGPI()= 0

Tabel 1
 NxGPI() NGPI() MxGPI() MGPI()
0.000
-23.06250 0,000 0,000 0,000
0.100
-20.75625 0,000 0,000 0,000
0.200
-18.45000 0,000 0,000 0,000
0.300
-16.14375 0,000 0,000 0,000
0.400
-13.83750 0,000 0,000 0,000
0.500
-11.53125 0,000 0,000 0,000
0.600
-9.22500 0,000 0,000 0,000
0.700
-6.91875 0,000 0,000 0,000
0.800
-4.61250 0,000 0,000 0,000
0.900
-2.30625 0,000 0,000 0,000
1.000
0.00000 0,000 0,000 0,000

- pentru PH:
NxPHI() = 0
NPHI() = p0*(1-)*a
MxPHI() = 0MPHI() = 0QxPHI() = 0
Tabel 2
 NxPHI() NPHI() MxPHI() MPHI()
0.000 0,000
382.50000 0,000 0,000
0.100 0,000
344.25000 0,000 0,000
0.200 0,000
306.00000 0,000 0,000
0.300 0,000
267.75000 0,000 0,000
0.400 0,000
229.50000 0,000 0,000
0.500 0,000
191.25000 0,000 0,000
0.600 0,000
153.00000 0,000 0,000
0.700 0,000
114.75000 0,000 0,000
0.800 0,000
76.50000 0,000 0,000
0.900 0,000
38.25000 0,000 0,000
1.000 0,000
0.00000 0,000 0,000

- pentru Tsr:
NxTscI() = 0

M x0,Tsr I (x)  E * h 2 *  t *(T0i *c _ mx _ T0i( , ,   0,1)  T0s *c _ mx _ T0i(1  , ,   1)) 


 E * h 2 *  t * T0c *c _ mx _ T0ct(, ) 
 E * h 2 *  t *(T0i *c _ mx _ T0i(, ,   0,1)  T0s *c _ mx _ T0i(1  , ,   1))

N  0,Tsr I (x)  E * h *  t *(T0i *c _ n  _ T0i( , ,   1)  T0s * c _ n _ T0i(1  , ,   1)) 


 E *h *  t * T0c *c _ n _ T0ct(,  ) 
 E *h *  t *(T0i *c _ n _ T0i(, ,   1)  T0s *c _ n _ T0i(1  , ,   1))

M  0,Tsr I (x)  E * h 2 *  t *(T0i *c _ m _ T0i( , ,   1)  T0s *c _ m _ T0i(1  , ,   1)) 


 E * h 2 *  t * T0c *c _ m _ T0ct(, ) 
 E * h 2 *  t *(T0i *c _ m _ T0i(, ,   1)  T0s *c _ m _ T0i(1  , ,   1))

Q x 0,Tsr I (x)  E * h 2 *lpc1 *  t * (T0i * c _ qx _ T0i( , ,   1)  T0s *c _ qx _ T0i(1  , ,   1)) 


 E * h 2 *l pc1 *  t * T0c *c _ qx _ T0ct(, ) 
 E * h 2 *l pc1 *  t *(T0i *c _ qx _ T0i(, ,   1)  T0s * c _ qx _ T0i(1  , ,   1))

unde pentru sectiunea de calcul si produsul c specific placii calculate avem:

- c _ n _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al efortului sectional

axial N, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta


T0icare poate fi determinat cu ajutorul diagramei 17;
- c _ n _ T0ct(, ) este coeficientul adimensional al efortului sectional

axial N, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta


T0ccare poate fi determinat cu ajutorul diagramei 13;

- c _ n _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al efortului inelarN,

pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta T0icare poate


fi determinat cu ajutorul diagramei 21;

- c _ mx _ T0i( , , ) este coeficientul adimensional al momentului


incovoietorMx, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta
T0icare poate fi determinat cu ajutorul diagramei 18;

- c _ mx _ T0ct(, ) este coeficientul adimensional al momentului


invoietor M, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta
T0ccare poate fi determinat cu ajutorul diagramei 14;

- c _ mx _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al momentului

incovoietorMx, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta


T0icare poate fi determinat cu ajutorul diagramei 22;

- c _ m _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al momentului


încovoietorM, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta
T0i care poate fi determinat cu ajutorul diagramei 19;

- c _ m _ T0ct(, ) este coeficientul adimensional al momentului


încovoietorM, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta
T0c care poate fi determinat cu ajutorul diagramei 15;

- c _ m _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al momentului

încovoietor M, pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta


T0i care poate fi determinat cu ajutorul diagramei 23;

- c _ qx _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al forţei tăietoare Q x,

pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta T 0i care poate fi


determinat cu ajutorul diagramei 20;

- c _ qx _ T0ct(, ) este coeficientul adimensional al forţei tăietoare Q x,

pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta T0c care poate
fi determinat cu ajutorul diagramei 16;
- c _ qx _ T0i(, , ) este coeficientul adimensional al forţei tăietoare Q x,

pentru cazul placii libere pe contur solicitate de componenta T0i care poate
fi determinat cu ajutorul diagramei 24;
Tabel 3.1

 NxTsrI() c _ mx _ T0i(,  c , 0,1) c _ mx _ T0ct(,  c , 0,1) c _ mx _ T0i(,  c , 0,1) MxTsrI()


0.0 0,000 0 0 0 0
0.1 0,000 0.00233 -0.04258 -0.00004 -3,33255
0.2 0,000 0.00456 -0.11567 -0.00007 -13,66912
0.3 0,000 0.0054 -0.17549 -0.00009 -24.4381
0.4 0,000 0.00523 -0.21046 -0.00009 -31,84831
0.5 0,000 0.0044 -0.22158 -0.00008 -35,34691
0.6 0,000 0.00325 -0.21046 -0.00007 -35,13361
0.7 0,000 0.00203 -0.17549 -0.00004 -30,96108
0.8 0,000 0.00098 -0.11567 -0.00002 -22,22137
0.9 0,000 0.00026 -0.04258 -0.00001 -9,39758
1.0 0,000 0 0 0 0

Tabel 3.2

 c _ n _ T0i(,  c , 0,1) c _ n _ T0ct(,  c , 0,1) c _ n _ T0i(,  c , 0,1) NTsrI()


0.000 -0.78756 0.71709 0.0084 185.04759
0.100 0.17369 0.15058 -0.00088 325.68344
0.200 0.13448 -0.0927 -0.00071 -4.08359
0.300 0.09697 -0.15029 -0.00053 -117.02059
0.400 0.06284 -0.13873 -0.00036 -128.13939
0.500 0.0331 -0.12745 -0.00019 -118.4642
0.600 0.00811 -0.13873 -0.00004 -126.67128
0.700 -0.01241 -0.15029 0.00009 -150.18713
0.800 -0.02912 -0.0927 0.00021 -142.54653
0.900 -0.04292 0.15058 0.00032 -8.03365
1.000 -0.05458 0.71709 0.00041 925.55148

Tabel 3.3

 c _ m _ T0i(,  c , 0,1) c _ m _ T0ct(,  c , 0,1) c _ m _ T0i(,  c ,0,1) MTsrI()


0.000 0 0.16667 -0.16667 -4,4550
0.100 0.00047 0.15815 -0.00001 -27,39651
0.200 0.00091 0.14353 -0.00001 -29,46382
0.300 0.00108 0.13157 -0.00002 -31.61762
0.400 0.00105 0.12457 -0.00002 -33,09966
0.500 0.00088 0.12235 -0.00002 -33,79938
0.600 0.00065 0.12457 -0.00001 -33,75672
0.700 0.00041 0.13157 -0.00001 -32,92222
0.800 0.0002 0.14353 -0 -31,17427
0.900 0.00005 0.15815 -0 -28,60952
1.000 0 0.16667 0 -8,9100

Tabel 3.4

 c _ qx _ T0i(,  c , 0,1) c _ qx _ T0ct(,  c , 0,1) c _ qx _ T0i(,  c , 0,1) QxTsrI()


0.000 0 0 0 0
0.100 -0.03059 0.68993 0.00037 14,37302
0.200 -0.015 0.70304 0.00019 22,67046
0.300 -0.00324 0.47737 0.00003 18,23987
0.400 0.00486 0.22566 -0.0001 10,57996
0.500 0.00965 0 -0.00019 3,17674
0.600 0.01158 -0.22566 -0.00024 -4,09199
0.700 0.01115 -0.47737 -0.00025 -12.43501
0.800 0.00881 -0.70304 -0.00021 -21,61046
0.900 0.00498 -0.68993 -0.00013 -27,10564
1.000 0 0 0 0

- pentru sezonul rece Tsr obţinem:


NxTscI() = 0

M x0,Tsc I (x)  E *h 2 *  t *(T0i *c _ mx _ T0i( , ,   0,1)  T0s *c _ mx _ T0i(1  , ,   1)) 


 E * h 2 *  t * T0c *c _ mx _ T0ct(, ) 
 E * h 2 *  t *(T0i *c _ mx _ T0i(, ,   0,1)  T0s *c _ mx _ T0i(1  , ,   1))

N  0,Tsc I (x)  E *h *  t *(T0i *c _ n  _ T0i( , ,   1)  T0s *c _ n _ T0i(1  , ,   1)) 


 E *h *  t * T0c *c _ n _ T0ct(,  ) 
 E *h *  t *(T0i *c _ n _ T0i(, ,   1)  T0s *c _ n _ T0i(1  , ,   1))
M  0,Tsc I (x)  E *h 2 *  t *(T0i *c _ m _ T0i( , ,   1)  T0s *c _ m _ T0i(1  , ,   1)) 
 E * h 2 *  t * T0c *c _ m _ T0ct(, ) 
 E * h 2 *  t *(T0i *c _ m _ T0i(, ,   1)  T0s *c _ m _ T0i(1  , ,   1))

Q x 0,Tsc I (x)  E * h 2 * lpc1 *  t * (T0i *c _ qx _ T0i( , ,   1)  T0s *c _ qx _ T0i(1  , ,   1)) 


 E * h 2 *l pc1 *  t * T0c *c _ qx _ T0ct(, ) 
 E * h 2 *l pc1 *  t *(T0i *c _ qx _ T0i(, ,   1)  T0s * c _ qx _ T0i(1  , ,   1))

Tabel 4.1

 NxTscI() MxTscI() NTscI() MTscI() QxTscI()


0.000 0,000 0 -266.2 8.91 0
0.100 0,000 3.6631 -228.102 23.00762 -13.8882
0.200 0,000 12.71134 25.84565 24.81727 -18.8871
0.300 0,000 21.38973 112.9607 26.55295 -14.1205
0.400 0,000 26.76341 126.0375 27.62768 -6.72845
0.500 0,000 28.27666 123.6908 27.93033 0.7967
0.600 0,000 25.95914 122.5972 27.46683 8.24056
0.700 0,000 19.91016 97.34931 26.25703 15.12268
0.800 0,000 11.08026 -17.7359 24.49105 18.19538
0.900 0,000 3.27207 -316.325 22.92941 9.28985
1.000 0,000 0 -376.384 40.095 0

Variatiile efortrilor unitare n x1(); n1(); mx1(); m1(), respectiv nx2(); n2();
mx2(); m2() se calculeaza cu relatiile urmatoare:

nx1() = 0mx1() = CMx _ M0(,  c )

n1() = 2*a1*k12* CN _ M0(,  c )

m1() =
 *CMx _ M0(,  c )

qx1() = k *CQx _ M0(,  c )


Dacă se ţin cont de valorile coeficienţiilor adimensionali . CMx _ M0(,  c ); CN _ M0(,  c );

CM _ M0(,  c ); CQx _ M0(,  c ) găsite în diagramele 25, 26 şi 29 se obţin următoarele:

Tabel 5
 CMx _ M0(,  c ) mx1() CN _ M0(,  c ) n1() m1() CQx _ M0(,  c ) qx1()
0.0 1 1 1,00010 18.85807 0,2 0 0
0.1 0,79956 0,79956 0,20050 3.78066 0,15991 0,59920 0,631070
0.2 0,45979 0,45979 -0.13932 -2.62704 0,09196 0,59924 0,63111
0.3 0,18812 0,18812 -0.20754 -3.91341 0,03762 0,39563 0,41667
0.4 0,03193 0,03193 -0,16039 -3.02434 0,00639 0,19184 0,20204
0.5 -0.03178 -0.03178 -0,09012 -1.69932 -0,00636 0,05700 0,06003
0.6 -0,04214 -0,04214 -0,0358 -0.67505 -0,00843 -0.00884 -0,00931
0.7 -0,03047 -0,03047 -0,00499 -0.09409 -0,00609 -0,02889 -0,03043
0.8 -0,01503 -0,01503 0,00822 0.15500 -0,00301 -0.02597 -0,02735
0.9 -0,00395 -0,00395 0,01245 0.23476 -0,00079 -0.01435 -0.01511
1.0 0 0 0,01402 0.26436 0 0 0

nx2() = 0
cMx _ Q0(,  c ) /k
mx2() =
cN _ Q0(,  c )
n2() = 2*a*k*
cMx _ Q0(,  c )
m2() =*
cQx _ Q0(,  c )
qx2() =

Dacă se ţin cont de valorile coeficienţiilor adimensionali CMx _ Q0(,  c ); CN _ Q0(,  c );

CQx _ Q0(,  c ) găsite în diagramele 27, 28 şi 30 se obţin următoarele:

Tabel 6
 CMx _ Q0(,  c ) mx2() CN _ Q0(,  c ) n2() m2() CQx _ Q0(,  c ) qx2()
0.0 0 0 -1.00013 -17.90638 0.00000 1.00000 1.00000
0.1 -0,29953 -0,31546 -0.50010 -8.95382 -0.06309 0.20035 0.20035
0.2 -0,29947 -0,31540 -0.16029 -2.86984 -0.06308 -0.13945 -0.13945
0.3 -0,19763 -0,20814 0.00973 0.17421 -0.04163 -0.20749 -0.20749
0.4 -0,09587 -0,10097 0.06444 1.15374 -0.02019 -0.15991 -0.15991
0.5 -0,0289 -0,03044 0.06151 1.10128 -0.00609 -0.08886 -0.08886
0.6 0,00307 0,00323 0.04001 0.71634 0.00065 -0.03355 -0.03355
0.7 0,01167 0,01229 0.01917 0.34322 0.00246 -0.00208 -0.00208
0.8 0,00878 0,00925 0.00459 0.08218 0.00185 0.01017 0.01017
0.9 0,00297 0,00313 -0.00501 -0.08970 0.00063 0.00964 0.00964
1.0 0 0 -0.01274 -0.22810 0.00000 0.00000 0.00000

In aceste conditii eforturile finale se obtin pe baza relatiilor (3):


- pentru GP:
Nx,GPI()=NxGPI() +x1GP*nx1()+x2GP*nx()
Mx,GPI()=MxGPI() +x1GP *mx1()+x2GP *mx()
N,GPI()=NGPI() +x1GP *n1()+x2GP *n2()
MGPI()=MGPI() +x1GP *m1()+x2GP *m2()
Qx,GPI()=QxGPI() +x1GP *qx1()+x2GP *qx()

Tabel 7
 NxGPI() MxGPI() NGPI() MGPI() QxGPI()
0.000 -23.06250 -12.30532 -7.23193 -2.46106 -12.55543
0.100 -20.75625 -6.26806 65.89555 -1.25361 -10.28097
0.200 -18.45000 -2.08780 68.35729 -0.41756 -6.01520
0.300 -16.14375 0.04122 45.96858 0.00824 -2.52204
0.400 -13.83750 0.74995 22.73206 0.14999 -0.47852
0.500 -11.53125 0.73569 7.08442 0.14714 0.37696
0.600 -9.22500 0.48192 -0.68822 0.09638 0.53575
0.700 -6.91875 0.23576 -3.15158 0.04715 0.40058
0.800 -4.61250 0.08022 -2.93797 0.01604 0.20882
0.900 -2.30625 0.01312 -1.76067 0.00262 0.06500
1.000 0.00000 0.00000 -0.38956 0.00000 0.00000

- pentru PH:
Nx,PHI()=NxPHI() +x1PH*nx1()+x2PH*nx()
Mx,PHI()=MxPHI() +x1PH *mx1()+x2PH *mx()
NPHI()=NPHI() +x1PH *n1()+x2PH *n2()
MPHI()=MPHI() +x1PH *m1()+x2PH *m2()
Tabel 8
 NxPHI() MxPHI() NPHI() MPHI()
0.000 0.00000 6.08596 15.50460 1.21719
0.100 0.00000 -2.79218 122.05689 -0.55844
0.200 0.00000 -4.86308 204.12545 -0.97262
0.300 0.00000 -3.91381 235.45527 -0.78276
0.400 0.00000 -2.25045 224.37778 -0.45009
0.500 0.00000 -0.89011 188.26214 -0.17802
0.600 0.00000 -0.06839 141.85953 -0.01368
0.700 0.00000 0.31197 94.30010 0.06239
0.800 0.00000 0.39640 49.90202 0.07928
0.900 0.00000 0.24110 9.64568 0.04822
1.000 0.00000 0.00000 -28.11677 0.00000

-pentru Tsc:
Nx,TscI()=NxTscI() +x1Tsc*nx1()+x2Tsc *nx()Mx,TscI()=MxTscI() +x1Tsc *mx1()+x2Tsc *mx()
NTscI()=NTscI() +x1Tsc *n1()+x2Tsc *n2() MTscI()=MTscI() +x1Tsc *m1()+x2Tsc *m2()
QrTscI()=QrTscI() +x1Tsc *qr1()+x2Tsc *qr2()

Tabel 9
 NxTscI() MxTscI()) NTscI( MTscI()
0.000 0.00000 29.43928 9.18551 14.79786
0.100 0.00000 22.59980 -258.28464 26.79496
0.200 0.00000 21.54160 -101.19029 26.58332
0.300 0.00000 23.78557 -10.40957 27.03211
0.400 0.00000 26.46570 36.12076 27.56814
0.500 0.00000 28.06969 66.50306 27.88894
0.600 0.00000 27.61424 97.48429 27.79785
0.700 0.00000 24.15578 123.18882 27.10616
0.800 0.00000 16.99861 104.92759 25.67472
0.900 0.00000 6.90893 -35.34403 23.65679
1.000 0.00000 0.00000 -672.03019 13.36500

- pentru Tsr:
Nx,TsrI()=NxTscI() +x1Tsr*nx1()+x2Tsr *nx()Mx,TsrI()=MxTscI() +x1Tsr *mx1()+x2Tsr *mx()
NTsrI()=NTscI() +x1Tsr *n1()+x2Tsr *n2() MTsrI()=MTscI() +x1Tsr *m1()+x2Tsr *m2()
QrTsrI()=QrTsrI() +x1Tsr *qr1()+x2Tsr *qr2()

Tabel 9
 NxTsrI() MxTsrI() NTsrI() MTsrI()
0.000 0.00000 -28.94917 -11.24666 -10.24483
0.100 0.00000 -20.92611 391.06094 -30.91522
0.200 0.00000 -21.42774 127.99940 -31.01555
0.300 0.00000 -26.21991 -7.13118 -31.97398
0.400 0.00000 -30.99539 -63.11011 -32.92908
0.500 0.00000 -33.89092 -90.77225 -33.50818
0.600 0.00000 -33.97064 -121.11822 -33.52413
0.700 0.00000 -30.29546 -154.16469 -32.78909
0.800 0.00000 -21.94914 -148.63602 -31.11983
0.900 0.00000 -9.33844 -13.07465 -28.59769
1.000 0.00000 0.00000 922.35072 -8.91000

 pentru corpul II:

NrII()=NrII() +x1*nr1II()+x2*nrIII() cu=r/a4


MrII()=MrII() +x1*mr1II()+x2*mrIV()
NII)=NII() +x1*n1II()+x2*n2II() (6)
MII()=MII() +x1*m1II()+x2*m2II()
QrII()=QrII() +x1*qr1II()+x2*qrIV()

unde:
- Nr0II(); NII(); Mr0II(); MII(); Qr0II() - este variaţia eforturilor axiale N r, N, respectiv a
momentelor încovoietoare Mr, Mşi a forţei tăietoare Qr ,obţinute din încărcările exterioare pe
sistemul de bază (corp II);
- nr1II(); n1II(); mr1II(); m1II(); qr1II() - este variaţia eforturilor axiale Nr, N, respectiv a
momentelor încovoietoare Mr, Mşi a forţei tăietoare Qr din diagramele unitare,obţinute din
solicitarea corpului II cu x1 = 1 KNm/ml;
- nr2II(); n1II(); mr1II(); m1II(); qr1II() - este variaţia eforturilor axiale Nr, N, respectiv a
momentelor încovoietoare Mr, Mşi a forţei tăietoare Qr din diagramele unitare,obţinute din
solicitarea corpului II cu x2 = 1 KNm/ml;

Variaţia eforturilor pe sistemul de bază din acţiunea încărcărilor exterioare:

- pentru GP:
NrGPII() = 0
NGPII() = 0
MrGPII() = v*a*cMr2(,)
MGPII() = v*a*cM2(,)
QrGPII() = v*cQr2(,)

unde coeficientul adimensional cMr2(, ) , cM2(, ) respectiv cQr(, ) se determina din


diagrama 5, 6, respectiv 7, functie de caracteristica r a plăcii radierului. În aceste condiţii
obţinem:

Tabel 10
 cMr2(,  r ) MrGPII() cM2(,  r ) MGPII() cQr2(,  r ) QrGPII()
0.0 0,00764 1,49735 0,00764 1,49735 0,00000 0,00000
0.1 0,00719 1,41002 0,00742 1,45443 -0,01183 1,62884
0.2 0,00547 1,07195 0,00661 1,29630 -0,03251 1,78690
0.3 0,00137 0,26875 0,00479 0,93940 -0,06922 -1,15325
0.4 -0,00663 -1,30005 0,00134 0,26285 -0,12462 -8,92154
0.5 -0,01989 -3,89963 -0,00435 -0,85296 -0,19192 -22,85689
0.6 -0,03841 -7,52917 -0,01251 -0,45319 -0,24763 -42,74461
0.7 -0,05892 -11,55101 -0,02240 -0,39053 -0,24346 -64,83968
0.8 -0,07242 -14,19736 -0,03145 -6,16442 -0,10134 -79,20598
0.9 -0,06162 -12,07881 -0,03443 -6,74931 0,28070 -67,08630
1.0 0,00000 0,00000 -0,02293 -4,49402 1,00000 0,00000

- pentru PH:
NxPHIV() = 0
NPHIV() = 0
MxPHIV() = 0
MPHIV() = 0

Tabel 11
 NxPHII() MxPHII() NPHII() MPHII()
0.000 0,000 0,000 0,000 0,000
0.100 0,000 0,000 0,000 0,000
0.200 0,000 0,000 0,000 0,000
0.300 0,000 0,000 0,000 0,000
0.400 0,000 0,000 0,000 0,000
0.500 0,000 0,000 0,000 0,000
0.600 0,000 0,000 0,000 0,000
0.700 0,000 0,000 0,000 0,000
0.800 0,000 0,000 0,000 0,000
0.900 0,000 0,000 0,000 0,000
1.000 0,000 0,000 0,000 0,000

- pentru Tsc:
NrTscII() = 0
NTscII() = 0
MrTscII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)

MTscII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)

QrTscII() = E*h2*a-1*t*T0II*cQr3(,r)

unde coeficientii adimensionali cMr3(,r), cM3(,r) si cQr3(,r)pentru sectiunea de calcul şi


caracteristica r a plăcii radierului se face cu diagramele 8, 9 si 10.

Tabel 12
 cMr3(,  r ) MrTscII() cM3(,  r ) MTscII() cQr3(,  r ) QrTscII()
0.0 -0,21900 -11,70754 -0,21900 -11,70754 0,00000 0,00000
0.1 -0,21962 -11,74112 -0,21932 -11,72462 -0,01471 -0,09254
0.2 -0,22094 -11,81140 -0,22006 -11,76418 -0,01614 -0,10152
0.3 -0,22116 -11,82322 -0,22054 -11,78988 0,01042 0,06552
0.4 -0,21717 -11,61013 -0,21957 -11,73832 0,08059 0,50688
0.5 -0,20463 -10,93926 -0,21548 -11,51975 0,20648 1,29861
0.6 -0,17868 -9,55250 -0,20631 -11,02958 0,38613 2,42853
0.7 -0,13613 -7,27736 -0,19044 -10,18082 0,58572 3,68386
0.8 -0,07935 -4,24197 -0,16776 -8,96854 0,71550 4,50008
0.9 -0,02264 -1,21028 -0,14165 -7,57277 0,60602 3,81150
1.0 0,00000 0,00000 -0,12144 -6,49236 0,00000 0,00000
- pentru Tsr:
NrTscII() = 0
NTscII() = 0
MrTsrII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)

MTsrII() = E*h2*t*T0II*cMr3(,r)

QrTsrII() = E*h2*a-1*t*T0II*cQr3(,r)

unde coeficientii adimensionali cMr3(,r), cM3(,r) si cQr3(,r)pentru sectiunea de calcul şi


caracteristica r a plăcii radierului se face cu diagramele 8, 9 si 10.

Tabel 13
 cMr3(,  r ) MrTsrII() cM3(,  r ) MTsrII() cQr3(,  r ) QrTsrII()
0,0 -0,21900 5,85377 -0,21900 5,85377 0,00000 0,00000
0,1 -0,21962 5,87056 -0,21932 5,86231 -0,01471 0,04627
0,2 -0,22094 5,90570 -0,22006 5,88209 -0,01614 0,05076
0,3 -0,22116 5,91161 -0,22054 5,89494 0,01042 -0,03276
0,4 -0,21717 5,80506 -0,21957 5,86916 0,08059 -0,25344
0,5 -0,20463 5,46963 -0,21548 5,75988 0,20648 -0,64931
0,6 -0,17868 4,77625 -0,20631 5,51479 0,38613 -1,21427
0,7 -0,13613 3,63868 -0,19044 5,09041 0,58572 -1,84193
0,8 -0,07935 2,12098 -0,16776 4,48427 0,71550 -2,25004
0,9 -0,02264 0,60514 -0,14165 3,78638 0,60602 -1,90575
1,0 0,00000 0,00000 -0,12144 3,24618 0,00000 0,00000

Variatiile efortrilor unitare nr1II(); n1II(); mr1II(); m1II(), qr1II(); nr2II(); nII(); mr2II();
m6II()şi qr2II() se calculeaza cu relaţiile urmatoare:
nr1II() = 0mr1II() =cMr1(,)
nII() = 0mII() = cM1(,)
qr1II() = cQr1(,)/a

unde coeficientii adimensionali cMr1(,), cM1(,)şicQr1(,)/apentru sectiunea de calcul si

caracteristica r a plăcii calculate se face cu diagramele 2, 3 şi 4.

Tabel 14
 cMr1(,  r ) mr1II() cM1(,  r ) m1II() cQr1(,  r ) qr1II()
0,0 0,05118 0,05118 0,05118 0,05118 0,00000 0,00000
0,1 0,05420 0,05420 0,05272 0,05272 0,07063 0,00831
0,2 0,06051 0,06051 0,05627 0,05627 0,07748 0,00912
0,3 0,06157 0,06157 0,05858 0,05858 -0,05001 -0,00588
0,4 0,04244 0,04244 0,05395 0,05395 -0,38684 -0,04551
0,5 -0,01780 -0,01780 0,03432 0,03432 -0,99108 -0,11660
0,6 -0,14231 -0,14231 -0,00969 -0,00969 -1,85342 -0,21805
0,7 -0,34659 -0,34659 -0,08590 -0,08590 -2,81148 -0,33076
0,8 -0,61913 -0,61913 -0,19474 -0,19474 -3,43441 -0,40405
0,9 -0,89133 -0,89133 -0,32007 -0,32007 -2,90889 -0,34222
1,0 -1,00000 -1,00000 -0,41707 -0,41707 0,00000 0,00000

nr2II() = 1mr2II() =0
n2II() = 1m2II() =0qr2II() = 0

Tabel 15
 nr2II() mr2II() nII() mII() qr2II()
0,0 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,1 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,2 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,3 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,4 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,5 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,6 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,7 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,8 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
0,9 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000
1,0 1,000 0,000 1,000 0,000 0,000

In aceste conditii eforturile finale se obtin pe baza relatiilor:


- pentru GP:
Nr,GPII()=NrGPII() +x1GP*nr1II()+x2GP*nrII()
Mr,GPII()=MrGPII() +x1GP*mr1II()+x2GP*mrII()
N,GPII()=NGPII() +x1GP *n1II()+x2GP *n2II()
M,GPII()=MGPII() +x1GP *m1II()+x2GP *m2II()
Qr,GPII()=QrGPII() +x1GP*qr1II()+x2GP*qmrII()

Tabel 16
 NrGPII() MrGPII() NGPII() MGPII() QrGPII()
0,0 -12,55543 0,86753 -12,55543 0,86753 0,00000
0,1 -12,55543 0,74310 -12,55543 0,80574 1,52659
0,2 -12,55543 0,32739 -12,55543 0,60392 1,67474
0,3 -12,55543 -0,48888 -12,55543 0,21862 -1,08086
0,4 -12,55543 -1,82223 -12,55543 -0,40097 -8,36151
0,5 -12,55543 -3,68060 -12,55543 -1,27530 -21,42211
0,6 -12,55543 -5,77798 -12,55543 -2,33396 -40,06143
0,7 -12,55543 -7,28612 -12,55543 -3,33354 -60,76955
0,8 -12,55543 -6,57879 -12,55543 -3,76803 -74,23404
0,9 -12,55543 -1,11067 -12,55543 -2,81079 -62,87515
1,0 -12,55543 12,30532 -12,55543 0,63818 0,00000

-pentru PH:
Nr,PHII()=NrPHII() +x1PH*nr1IV()+x2PH *nrII()Mr,PHII()=MrPHII() +x1H*mr1II()+x2PH *mrII()
N,PHII()=NPHII() +x1PH *n1II()+x2PH *n2II()M,PHII()=MPHII() +x1PH *m1II()+x2PH *m2II()
Qr,PHII()=QrPHII() +x1H*qr1II()+x2PH *qrII()
Tabel 17
 NrPHII() NPHII() MrPHII() MPHII() QrPHII()
0,0 26,91770 0,31149 26,91770 0,31149 0,00000
0,1 26,91770 0,32984 26,91770 0,32083 0,05057
0,2 26,91770 0,36825 26,91770 0,34244 0,05548
0,3 26,91770 0,37470 26,91770 0,35649 -0,03580
0,4 26,91770 0,25826 26,91770 0,32831 -0,27698
0,5 26,91770 -0,10833 26,91770 0,20888 -0,70961
0,6 26,91770 -0,86610 2691770 -0,05897 -1,32704
0,7 26,91770 -2,10933 26,91770 -0,52276 -2,01300
0,8 26,91770 -3,76798 26,91770 -1,18520 -2,45902
0,9 26,91770 -5,42461 26,91770 -1,94791 -2,08275
1,0 26,91770 -6,08596 26,91770 -2,53828 0,00000

- pentru Tsc:
Nr,TscII()=NrTscII() +x1Tsc*nr1II()+x2Tsc *nrII()Mr,TscII()=MrTscII() +x1Tsc*mr1II()+x2Tsc *mrII()
N,TscII()=NTscII() +x1Tsc *n1II()+x2Tsc *n2II()M,TscII()=MTscII() +x1Tsc*m1II()+x2Tsc *m2II()
Qr,TscII() = QrTscII() +x1Tsc*qr1II()+x2Tsc *qrII()

Tabel 18
 NrTscII() MrTscII() NTscII() MTscII() QrTscII()
0,0 15,94707 -10,20077 15,94707 -10,20077 0,00000
0,1 15,94707 -10,14559 15,94707 -10,17271 0,15207
0,2 15,94707 -10,03011 15,94707 -10,10771 0,16683
0,3 15,94707 -10,01068 15,94707 -10,06547 -0,10767
0,4 15,94707 -10,36085 15,94707 -10,15020 -0,83293
0,5 15,94707 -11,46327 15,94707 -10,50936 -2,13395
0,6 15,94707 -13,74206 15,94707 -11,31484 -3,99070
0,7 15,94707 -17,48070 15,94707 -12,70957 -6,05353
0,8 15,94707 -22,46864 15,94707 -14,70166 -7,39479
0,9 15,94707 -27,45048 15,94707 -16,99528 -6,26328
1,0 15,94707 -29,43928 15,94707 -18,77066 0,00000

- pentru Tsr:
Nr,TsrII()=NrTsrII() +x1Tsr*nr1II()+x6Tsr *nrII()
Mr,TsrII()=MrTsrII() +x1Tsr *mr1II()+x6Tsr *mrII()
N,TsrII()=NTsrII() +x1Tsr *n1II()+x6Tsr *n2II()
M,TsrII()=MTsrII() +x1Tsr *m1II()+x6Tsr *m2II()
Qr,TsrII() = QrTsrII() +x1Tsr *qr1II()+x6Tsr *qrII()

Tabel 19
 NrTsrII() MrTsrII() NTsrII() MTsrII() QrTsrII()
0,0 -19,52545 4,37209 -19,52545 4,37209 0,00000
0,1 -19,52545 4,30159 -19,52545 4,33624 -0,19427
0,2 -19,52545 4,15406 -19,52545 4,25320 -0,21312
0,3 -19,52545 4,12925 -19,52545 4,19924 0,13755
0,4 -19,52545 4,57659 -19,52545 4,30748 1,06406
0,5 -19,52545 5,98491 -19,52545 4,76630 2,72611
0,6 -19,52545 8,89606 -19,52545 5,79530 5,09810
0,7 -19,52545 13,67215 -19,52545 7,57705 7,73335
0,8 -19,52545 20,04421 -19,52545 10,12194 9,44680
0,9 -19,52545 26,40849 -19,52545 13,05202 8,00131
1,0 -19,52545 28,94917 -19,52545 15,32006 0,00000

Determinarea starii de eforturi produse in gruparile de incarcari

Starea de eforturi din acţiunea grupărilor de încărcări se obţine din suprapunerea stărilor de
eforturi corespunzătoare ipotezelor de încărcare făcute. Astfel:
- în cazul grupării fundamentale If: GP+PH+Tsc, starea de eforturi se calculează cu relaţiile:

 pentru corpul I:

Nx,IIf()=Nx,GPI() + Nx,PHI() + 0.5*Nx,TscI()


Mx,IIf()= Mx,GPI() + Mx,PHI() + 0.5*MxTscI()
NIf()=N,GPI() + N,PHI() + 0.5*N,TscPI()
MIf()= M,GPI() + Mx,PHI() + 0.5*Mx,TscI()
Qx,IIf()= Qx,GPI() + Qx,PHI() + 0.5*Qx,TscI()
Tabel 20
 Nx,IIf() Mx,IIf() NIf() MIf() Qx,IIf()
0,0 -23,06250 8,50027 12,86543 6,15505 22,33581
0,1 -20,75625 2,23966 58,81012 11,58543 3,01139
0,2 -18,45000 3,81992 221,88759 11,90148 -7,11559
0,3 -16,14375 8,02020 276,21906 12,74154 -8,31055
0,4 -13,83750 11,73235 265,17021 13,48397 -5,86672
0,5 -11,53125 13,88042 228,59809 13,91358 -2,46039
0,6 -9,22500 14,22065 189,91346 13,98163 1,17039
0,7 -6,91875 12,62563 152,74293 13,66263 5,11059
0,8 -4,61250 8,97593 99,42784 12,93269 9,03016
0,9 -2,30625 3,70869 -9,78700 11,87924 10,86430
1,0 0,00000 0,00000 -364,52143 6,68250 0,00000

 pentru corpul II:

Nr,IIIf()=Nr,GPII() + Nr,PHII() + 0.5*Nr,TscII()


Mr,IVIf()= Mr,GPII() + Mr,PHII() + 0.5*Mr,TscII()
NVIf()=N,GPII() + N,PHII( + 0.5*N,TscPII()
MVIf()= M,GPII() + Mx,PHII() + 0.5*Mx,TscII()
Qr,IVIf()= Qr,GPII() + Qr,PHII() + 0.5*Qr,TscII()

Tabel 21
 Nr,IIIf() Mr,IIIf() NIf() MIf() Qr,IIIf()
0,0 22,33581 -3,92136 22,33581 -3,92136 0,00000
0,1 22,33581 -3,99985 22,33581 -3,95979 1,65320
0,2 22,33581 -4,31942 22,33581 -4,10750 1,81363
0,3 22,33581 -5,11951 22,33581 -4,45763 -1,17049
0,4 22,33581 -6,74439 22,33581 -5,14776 -9,05495
0,5 22,33581 -9,52056 22,33581 -6,32110 -23,19870
0,6 22,33581 -13,51511 22,33581 -8,05035 -43,38383
0,7 22,33581 -18,13580 22,33581 -10,21109 -65,80932
0,8 22,33581 -21,58109 22,33581 -12,30406 -80,39045
0,9 22,33581 -20,26052 22,33581 -13,25634 -68,08954
1,0 22,33581 -8,50027 22,33581 -11,28543 0,00000

- în cazul grupării fundamentale IIf: GP+PH+Tsr, starea de eforturi se calculează cu


relaţiile:

 pentru corpul I:

Nx,IIIf()=Nx,GPI() + Nx,PHI() + 0.5*Nx,TsrI()


Mx,IIIf()= Mx,GPI() + Mx,PHI() + 0.5*MxTsrI()
NIIf()=N,GPI() + N,PHI() + 0.5*N,TsrPI()
MIIf()= M,GPI() + Mx,PHI() + 0.5*Mx,TsrI()

Tabel 22
 Nx,IIIf() Mx,IIIf() NIIf() MIIf() Qx,IIIf()
0,0 -23,06250 -20,69395 2,64934 -6,36629 4,59955
0,1 -20,75625 -19,52330 383,48291 -17,26966 -4,94222
0,2 -18,45000 -17,66475 336,48243 -16,89795 -2,35928
0,3 -16,14375 -16,98254 277,85826 -16,76151 -0,46626
0,4 -13,83750 -16,99819 215,55478 -16,76464 0,32837
0,5 -11,53125 -17,09988 149,96043 -16,78498 -0,16337
0,6 -9,22500 -16,57179 80,61220 -16,67936 -2,16822
0,7 -6,91875 -14,60000 14,06618 -16,28500 -5,77181
0,8 -4,61250 -10,49794 -27,35397 -15,46459 -10,23290
0,9 -2,30625 -4,41500 1,34768 -14,24800 -12,80121
1,0 0,00000 0,00000 432,66903 -4,45500 0,00000

 pentru corpul II:

Nr,IIIIf()=Nr,GPII() + Nr,PHII() + 0.5*Nr,TsrII()


Mr,IIIIIf()= Mr,GPII() + Mr,PHII() + 0.5*Mr,TsrII()
NIIf()=N,GPII() + N,PHII( + 0.5*N,TsrII()
MIIf()= M,GPII() + Mx,PHII() + 0.5*Mx,TsrII()
Qr,IIVIIf()=Qr,GPII() + Qr,PHII() + 0.5*Qr,TsrII()

Tabel 23
 Nr,IIIf() Mr,IIIIf() NIIf() MIIf() QIIIIf()
0,0 4,59955 3,36507 4,59955 3,36507 0,00000
0,1 4,59955 3,22374 4,59955 3,29469 1,48003
0,2 4,59955 2,77267 4,59955 3,07296 1,62365
0,3 4,59955 1,95045 4,59955 2,67472 -1,04789
0,4 4,59955 0,72433 4,59955 2,08107 -8,10646
0,5 4,59955 -0,79647 4,59955 1,31673 -20,76867
0,6 4,59955 -2,19605 4,59955 0,50472 -38,83943
0,7 4,59955 -2,55937 4,59955 -0,06778 -58,91587
0,8 4,59955 -0,32467 4,59955 0,10774 -71,96965
0,9 4,59955 6,66896 4,59955 1,76731 -60,95724
1,0 4,59955 20,69395 4,59955 5,75993 0,00000

Analiza structurii expertizate

Din analiza stării de eforturi obţinute se poate observa următoarele:

- starea de eforturi în grupările de încărcări considerate s-a facut considerând că rigiditarea s-a
redus în timp la 50% din rigiditatea iniţială, astfel că starea de eforturi reală produsă de variaţia
de temperatură, va trebui calculată considerând un factor de influenţă de 0,5 în gruparea de
încărcări;
- au rezultat următoarele valori la care trebuie verficată capacitatea portantă a structurii de
rezistenţă:
o pentru armătura verticală dispusă simetric pe ambele feţe a peretelui cilindric
vertical, avem o solicitare de compresiune excentrică cu N = 23,0625 KN/ml
şi M = 20,69395 KNm/ml;
o pentru armătura orizontală dispusă axial simetric pe ambele feţe a peretelui,
avem o solicitare de întindere excentrică cu N = 383,48291 KN/ml şi M =
19,52330 KNm/ml;
o pentru armătura radială dispusă simetric pe ambele feţe ale radierului avem o
solicitare de întindere excentrică cu N = 22,33581 KN/ml şi M = 21,58109
KN/ml;
o pentru armătura inelară dispusă simetric pe ambele feţea radierului avem o
solicitare de întindere excentrică cu N = 22,33581 KN/ml şi M = 13,25634
KN/ml.

Armarea conform planşelor de execuţie s-a făcut cu :


- 12/12,5 cm pentru armarea verticală pe ambele faţe ale peretelui;
- 14/10 cm pentru armarea orizontală pe ambele feţe ale peretelui;
-12/12,5 cm pentru armarea inelară pe ambele feţe ale plăcii radierului;
-14/12,5 cm ( în secţiunea peretelui) pentru armarea radială pe ambele feţe
ale plăcii radierului.

Pentru a arăta necesitatea reabilitării vom face verificarea capacităţii poratante a pretelui
si a radierului în cazul cel mai defavorabil.

Verificarea capacităţii portante a peretelui în cazul armării orizontale

N =383,48291 KN
M=1952,330 KNcm
b=100 cm
h=18 cm
a=5cm
a'=5 cm
h0=h-a=13 cm
ha=h0-a'=8 cm
e0=M/N=5,091 cm ==> e0<0.5*h ==> o solicitare de întindere
cu excentricitate mică ==>
Ncap = Aa*Ra*ha/e'
e'=e0+0.5*ha=9,091 cm
Ra=30 KN/cm2
Aa=10*3,14159*1,42/4=15,394 cm2
Ncap=15,394 cm2*30 KN/cm2*8 cm/9,091 cm = 406,39754 KN
Mcap=Ncap*e0=20,68970 KNm
Astfel în aceste condiţii nici măcar la Starea Limită ultimă nu este
îndeplinită, rezultând un factor de siguranţă:
Sperete = Ncap/Nef =406,397 KN/383,482 KN =1,06
în condiţiile în care se recomandă măcar 1.05-1.10 în cazul general, iar în cazul
cuvelor trebuie să avem un factor de cel puţin 1.4..1.5 în cazul armăturii verticale şi
1.7..2 în cazul armăturii orizontale din pereţii cuvelor.

Verificarea capacităţii portante a radierului în cazul armării radiale

N =22,33581 KN
M=2158,109 KNcm
b=100 cm
h=25 cm
a=5cm
a'=5 cm
h0=h-a=20 cm
ha=h0-a'=15 cm
e0=M/N=96,621 cm ==> e0>0.5*ha ==> o solicitare de intedere
cu excentricitate mare ==>
e=e0-0.5*ha=89,121 cm
e'=e0+0.5*ha=104,121 cm
Aa=Aa'=8*3.142/4*1.42=12,315 cm2
Ra=30KN/cm2
x=e+h0-((e+h0)2-2*Ra*(Aa*e-Aa'*e'))0.5=-0,390 cm ==>
Ncap = Aa*Ra*ha/e'=12,315 cm2*30 KN/cm2*15 cm/104,121 cm 
Ncap = 53,2243 KN
Mcap=Ncap*e0=51,4259 KNm
ceea ce presupune un factor de siguranţă:
Sradier=Ncap/Nef =53,2243 KN / 22,33581 KN = 2,383
Astfel se poate concluziona că perete trebuie consolidat, iar
radierul nu trebuie consolidat.

Astfel, in aceste conditii vom adopta :


- solutia 1 de consolidare in care se va realiza o
camăşuiala cu conlucrare cu conexpanuri cu structura
actuala pe ambele ale peretelui cilindric, având o grosime
de 6 cm, in care se va îngloba cantitatea de armatura
suplimentara necesara, pe ambele fete ale peretelui;
- solutia de consolidare 2, în care se realiza pe lângă
camăşuiala propusă un inel circular superior şi ridicarea
nivelului de pamant amenajat la cu nivelul apei din cuvă.
Trebuie însa precizat ca ambele variante presupun iniţial realizarea lucrărilor de
reabilitare a pereţilor:
- reparaţii locale care presupun frecarea cu peria de sârmă,
suflarea cu jet de apa sub presiune şi suflarea cu aer
precomprimat, pentru a avea o aderenţă cu mortarul
aditivat de reparatii folosit;
- injectare fisurilor cu lapte de ciment cu ajutorul unor
stuţuri (pakere) amplasate de obicei în lungul fisurilor,
eventual in puncte de intersectie ale fisurilor şi la cel
puţin 1 m intre ele. Procesul constă în umplerea fisurilor
cu lapte ciment până când acesta iese prin stuţurile
vecine.
Totodata dupa realizarea lucrarilor de betonare şi trecerea cu suces a probei
de etanşietate, se fac lucrări de impermeabilizare a suprafeţei interioare, cu mortare
aditivate hidrofuge în cel putin 2 straturi: unul realizat pe direcţie verticală, iar
celalalt pe direcţie orizontală, pentru a obţine un grad de acoperire cât mai bun.

Daca se refac calculele obtinem urmatoarea stare de eforturi:

- în cazul grupării fundamentale If: GP+PH+Tsc, starea de eforturi se calculează făcând


acelaşi calcule doar că de această dată se consideră o grosime a peretelui cilindric de 30 cm,
considerând aceaşi distribuţie de temperatură.

Tabel 24
 Nx,IIf() Mx,IIf() NIf() MIf() Qx,IIf()
0,0 -38.43750 -6.54804 6.28367 11.06539 6.54549
0,1 -34.59375 -4.53201 17.04645 30.03110 -13.86370
0,2 -30.75000 5.96481 246.43778 32.13046 -24.37433
0,3 -26.90625 18.37205 347.02700 34.61191 -22.61456
0,4 -23.06250 28.14330 366.41447 36.56616 -14.90174
0,5 -19.21875 33.26732 342.60494 37.59096 -4.91002
0,6 -15.37500 33.11457 295.66820 37.56041 5.46163
0,7 -11.53125 27.82367 225.04546 36.50223 14.90673
0,8 -7.68750 18.31720 110.10316 34.60094 21.47002
0,9 -3.84375 6.92976 -86.00901 32.32345 21.43274
1,0 0.00000 0.00000 -639.68308 18.56250 0.00000

 pentru corpul II:

Tabel 25
 Nr,IIIf() Mr,IIIf() NIf() MIf() Qr,IIIf()
0,0 6.54549 -14.10004 6.54549 -14.10004 0.00000
0,1 6.54549 -14.31198 6.54549 -14.20534 2.53179
0,2 6.54549 -15.01434 6.54549 -14.54707 2.77748
0,3 6.54549 -16.37639 6.54549 -15.19271 -1.79255
0,4 6.54549 -18.56979 6.54549 -16.21839 -13.86723
0,5 6.54549 -21.57624 6.54549 -17.64600 -35.52770
0,6 6.54549 -24.88412 6.54549 -19.34407 -66.44026
0,7 6.54549 -27.08966 6.54549 -20.89513 -100.78382
0,8 6.54549 -25.49981 6.54549 -21.45514 -123.11413
0,9 6.54549 -15.97580 6.54549 -19.67077 -104.27587
1,0 6.54549 6.54804 6.54549 -13.77620 0.00000

- în cazul grupării fundamentale IIf: GP+PH+Tsr, starea de eforturi se calculează cu


relaţiile:

 pentru corpul I:

Tabel 22
 Nx,IIIf() Mx,IIIf() NIIf() MIIf() Qx,IIIf()
0,0 -38.43750 -43.13016 1.98322 -14.81353 2.06586
0,1 -34.59375 -41.14536 493.48654 -45.35407 -4.47240
0,2 -30.75000 -40.72981 360.61878 -45.27096 1.94242
0,3 -26.90625 -42.32183 249.55256 -45.58937 3.58240
0,4 -23.06250 -43.78717 154.69141 -45.88243 1.61083
0,5 -19.21875 -43.49347 70.77470 -45.82369 -3.17337
0,6 -15.37500 -40.16434 -0.61447 -45.15787 -10.11087
0,7 -11.53125 -32.94128 -46.01864 -43.71326 -18.11061
0,8 -7.68750 -21.80817 -36.84864 -41.48663 -24.82387
0,9 -3.84375 -8.47447 70.38908 -38.81989 -25.71427
1,0 0.00000 0.00000 792.88236 -12.37500 0.00000

 pentru corpul II:

Tabel 23
 Nr,IIIf() Mr,IIIIf() NIIf() MIIf() QIIIIf()
0,0 2.06586 8.41832 2.06586 8.41832 0.00000
0,1 2.06586 8.16604 2.06586 8.29251 2.42063
0,2 2.06586 7.37926 2.06586 7.90326 2.65553
0,3 2.06586 6.00301 2.06586 7.22674 -1.71385
0,4 2.06586 4.06559 2.06586 6.26300 -13.25834
0,5 2.06586 1.86503 2.06586 5.09794 -33.96773
0,6 2.06586 0.22300 2.06586 3.98869 -63.52297
0,7 2.06586 0.75048 2.06586 3.45721 -96.35856
0,8 2.06586 5.98662 2.06586 4.35346 -117.70838
0,9 2.06586 19.15246 2.06586 7.81451 -99.69727
1,0 2.06586 43.13016 2.06586 15.00692 0.00000

Din analiza starii de eforturi pentru structura reabilitatata a condus la cresteri semnificative ale
valorilor eforturilor:
- efortul axial Nx a crecut de la o valoare maxima de -23,0625KN/ml la
-38,4375KN/ml ceea ce presupune o crestere de 66.7% datorita
maririi grosimii cu 66,7% de la 18 la 30;
- momentul incovoietor Mx pozitiv a crescut de la 14,22065 KNm/ml
la 33,26732 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de 233% datorită
măririi grosimii cu 66.7% de la 18 la 30 şi sporirii rigidităţii la
incovoiere cu 462,9%;
- momentul incovoietor Mx negativ a crescut de la - 20,69395 KNm/ml
KNm/ml la - 43,13016 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de
208 % datorita maririi grosimii cu 66,7% de la 18 cm la 30 cm şi
sporirii rigidităţii la încovoiere cu 462,9%;
- efortul axial Na crescut pe conturul superior de la 432,66903 KN/ml
la 792,88236 KN/ml ceea ce presupune o crestere de 183 % datorită
maririi grosimii cu 66,7% de la 18 cm la 30 cm şi sporirii rigidităţii la
incovoiere cu 462,9%iar în zona centrală a plăcii avem o creştere de
la 276,21906 KN/ml la 493,48654 KN/ml, ceea ce presupune o
crestere de 178,6 %
- momentul incovoietor M pozitiv a crescut de la 13,98163 KNm/ml la
37,59096 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de 268,8% datorită
măririi grosimii cu 66.7% de la 18 cm la 30 cm şi sporirii rigidităţii
la încovoiere cu 462,9%;
- momentul incovoietor M negativ a crescut de la -17,26966 KNm/ml
la -45,88243 KNm/ml ceea ce presupune o crestere de 265,7 %
datorită măririi grosimii cu 66.7% de la 18 la 30 şi sporirii rigidităţii
la încovoiere cu 462,9%.
Astfel se poate concluziona ca mărirea grosimii aduce valori mai mari ale eforturilor
proporţional cu creşterea rigidităţii la încovoiere şi fără o armare corespunzatoare reabilitarea
structurală nu poate fi realizată.

Valorile de dimensionare sunt:


- armăturile verticale se calculează pentru o solicitare de
compresiune excentrică cu N = 38,43750 KN/ml si M =
43,13016 KNm/ml;
- armaturile inelare dispuse la faţa exterioară a peretelui se
calculeaza pentru o solicitare de întindere excentricaă cu
N = 493,48654 KN/ml si M = 45,35407 KNm/ml,
respectiv armăturile inelare dispuse la faţa interioarăa
peretelui se calculeazăpentru o întindere excentrică cu
N = 366,41447 KN/ml si M = 46,56616 KNm/ml.

Dupa calculele armarea din camasuiala va fi:


- 2/12,5 cm armare verticala pe ambele fete;
- 4/10 cm armare orizontala pe ambele feţe, cu exceptia
armarii pe fata exterioara a peretelui in dreptul nivelului
pamantului ( = 0..0,3) unde avem 6/10 cm.

Totodata trebuie facut dimensionarea conexpandurilor. Acesta se face luand


forta tangentiala xz in dreptul rostului dintre structura veche si camasuiala.

- In zona inferioara:
Qdimensionare = 24,37433 KN
b=1 m
h=0.3 m
zrost= hperete actual = 18 cm/2 = 9 cm
xz dimensionare=Qdimensionare*(1.5-zrost2/h2)/(b*h)=114,559 KN/m2
Daca dispunem 2 conexpanduri /mp
Saferenta*xz dimensionare=Aconexpand*Rf
cu rezistenta la forfecare Rf=1500 daN/cm2 şi aria Saferenta = 0,5 m2 corespunzătoare
unui conexpand /70 cm, pe ambele direcţii a plăcii.
În aceste conditii:
Aconexpand = Saferenta*xz dimensionare/Rf = 3.819 cm2
conexpand =( 4*Aconexpand/cm70 cm pe ambele direcţii.

- In zona superioara:
Qdimensionare = 25,71427 KN
b=1 m
h=0.3 m
zrost= hperete actual = 18 cm/2 = 9 cm
xz dimensionare=Qdimensionare*(1.5-zrost2/h2)/(b*h)=120,857 KN/m2
Daca dispunem  /70 cm Saferenta = 0,5 m2
Saferenta*xz dimensionare=Aconexpand*Rf
cu rezistenta la forfecare Rf=1500 daN/cm2.
In aceste conditii:
Aconexpand = Saferenta*xz dimensionare/Rf = 4,03 cm2
conexpand =( 4*Aconexpand/cm70 cm.

Concluzii

Varianta 1 conduce la procente de armare mari, astfel se recomandă varianta 2, unde


datorită ridicarii nivelului terenului, va conduce reducerea valorii componentelor T 0 si T0 la
nivelul radierului, deoarece adâncimea de îngropare de 0.5 m are ca efect obţinerea de eforturi
axiale şi momente încovietoare cu valori atât de mari în această zonă a plăcii.

S-ar putea să vă placă și