Sunteți pe pagina 1din 10

EXAMENUL CLINIC IN MEDICINA DENTARA

 Pregătirea echipei stomatologice, pregătirea instrumentarului și a pacientului, în vederea


examinării semiologice. Întocmirea documentaţiei în contextul circuitelor
interdisciplinare.Modalităţi clasice şi moderne de stocare a datelor semiologice.
 Examenul clinic stomatologic: algoritm, metodologie de examinare şi de transcriere a
datelor în foaia de observaţie.
 Tehnici de evaluare semiologică.

Pregătirea echipei medicale:


- ținuta medicului: halat/costum medical,bonetă,mască,mănuși, interzicerea unghiilor
lungi, vopsite sau false,fără ceas,bijuterii.
 halatele cu mâneci lungi pot fi contaminate cu microorganisme în timpul tratării
pacientului. Cu toate că dovezile pentru a formula această recomandare sunt
limitate, mânecile lungi ar trebui evitate.
- spălarea mainilor se va face cu săpun-detergent (aflat in recipient distribuitor
necontaminabil), de preferat lichid,în fața pacientului.
 Scopul spălării mâinilor în activitatea de îngrijire a pacientului cu
afecț.stomat.este de a îndepărta murdăria şi materiile organice, precum şi
contaminarea microbiană rezultată prin contactul cu pacienţii sau mediul
înconjurător.
 În timp ce apa este adeseori denumită "solvent universal", ea nu poate în mod
direct să îndepărteze substanţele hidrofobe, cum ar fi grăsimile şi uleiurile
prezente frecvent pe mâinile murdare. Prin urmare, spălarea corespunzătoare a
mâinilor necesită utilizarea de săpunuri sau detergenţi pentru a dizolva materiile
grase şi a facilita îndepărtarea lor ulterioară cu apă. Pentru a asigura o bună igienă
a mâinilor, săpunul sau detergentul trebuie să se aplice pe toate suprafeţele
ambelor mâini, urmată de o clătire temeinică şi de uscare. Aşadar, apa nu este
suficientă pentru curăţarea mâinilor murdare; săpunul sau detergenul trebuie să fie
utilizate împreună cu apa.
 Uscarea atentă a mâinilor este un factor critic, determinând nivelul de transfer
bacterian asociat cu contactul fizic după spălarea mâinilor. Este necesar să se
evite recontaminarea mâinilor spălate şi uscate. Prosoapele de hârtie, prosoapele
de pânză şi uscătoarele cu aer cald sunt cele mai folosite pentru uscarea mâinilor
spălate. Un studiu a comparat patru metode de uscare a mâinilor: prosoape de
pânză pe rolă, prosoape de hârtie aşezate pe o chiuvetă, uscător cu aer cald şi
uscarea mâinilor prin evaporare; nu a fost semnalată nici o diferenţă semnificativă
în eficacitatea metodelor.

1
 Într-un studiu comparativ de testare a eficienţei diferitelor metode de uscare a
mâinilor pentru eliminarea bacteriilor de pe mâinile spălate, uscarea cu aer cald s-
a dovedit a fi mai puţin eficientă decât uscarea cu prosoape de hârtie. Acest lucru
este în contradicţie cu un alt studiu, în cadrul căruia uscarea cu aer cald era cea
mai eficientă în comparaţie cu utilizarea prosoapelor de hârtie sau pânză. Cu toate
acestea, uscarea cu aer poate fi mai puţin practică deoarece necesită un timp mai
îndelungat pentru uscarea mâinilor, cu un posibil impact negativ asupra respectării
igienei mâinilor. Mai mult, un studiu a sugerat că unele uscătoare cu aer pot duce
la răspândirea prin aerosoli a agenţilor patogeni din apă. Studii suplimentare sunt
necesare pentru a emite recomandări cu privire la acest aspect. În mod ideal,
mâinile ar trebui uscate folosind fie prosoape de hârtie , individuale, fie
uscătoare cu aer, care pot usca mâinile la fel de bine şi de repede ca
prosoapele de hârtie şi care s-au dovedit a nu fi asociate cu răspândirea
agenţilor patogeni prin aerosoli.
 Când sunt folosite prosoape curate sau de unică folosinţă, este mai bine să se
tamponeze uşor pielea decât să se frece prosopul de aceasta, pentru a evita în
acest fel crăparea pielii. Excoriaţiile pielii pot duce la colonizarea pielii de către
bacterii şi la posibila răspândire de virusuri transmisibile prin sânge precum şi a
altor microorganisme. Mâinile iritate pot determina, de asemenea, respectarea mai
puţin strictă a normelor de igienă a mâinilor .
(http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/GHID-OMS-
IGIENA-MAINILOR.pdf)
- poziția ergonomică a medicului este șezândă ,pe scaun cu rotile,în fața și dreapta
pacientului (în dreptul orei 9 ),cu asistenta în poziție diagonal opusă.În funcție de
manoperă,medicul își poate schimba poziția în spatele pacientului,privindu-l de sus (în
dreptul orei 12,sau chiar opus față de poziția inițială ).
Pregătirea cabinetului
- Iluminarea cabinetului trebuie să fie corespunzătoare în momentul examinării clinice :
a.lumină naturală
b,iluminarea prin plafonieră care trebuie să aibă intensitatea optimă
iluminare fără interferente- folosind corpuri de iluminat - tuburi neon pentru iluminare
directă
corpuri de iluminat fără umbre (scialitice ) – corpuri de iluminat LEED suspendat cu
lumină scialitica
corpuri fluorescente de iluminat interioare, special produse pentru cabinetele de
medicină şi tehnică dentară, cu montaj suspendat pe tavan şi care sunt dotate cu balast electronic
performant,având posibilitatea de reglaj al fluxului luminous.
c.iluminarea focalizată a câmpului de examinat
Sistemele SurgiTel de iluminare cu LED - lumină uniformă, stralucire redusă, nivel
foarte redus si sigur de lumina albastră

2
Pregătirea truselor de examinat
- instrumentarul de examinat va fi așezat pe o tăviță metalică sterilă sau pe un câmp steril
de bumbac; instrumentele trebuie prepoziționate (cu mânerul spre medic ) pentru a
permite o bună secvență a mișcărilor.
 Trusa de examinat va cuprinde setul standard de consultație:
oglindă,pensă,sondă,completat cu un excavator și fuloar.
 Se pot utiliza și sonde parodontale (gradate ) pentru evaluarea adâncimii pungilor
parodontale, nivelulului CAL (clinical attachment level-nivelul inserției epiteliale), a
configurației anatomice și sângerarea gingivală.
 De asemenea,sonda screening (maner 6) : două capete; codată coloristic, utilizată
pentru realizarea screeningului parodontal. Un capăt cu vârf în formă de bilă (0.5
mm) si marcaje color la 3.5, 5.5, 8.5, 11.5 mm si un capat cu marcaje milimetrice
cu 15 gradatii, pentru o evaluare facilă a parodontiului marginal și sporirea
confortului pacientului.
 Instrumentarul se completează,în funcție de etapa de examinare,cu:
- Tensiometru,
- Termometru,
- Instrumentar pentru măsurători antropometrice: ocluzometrul Willis,riglă,compas,șubler,
- Hârtie de articulație,benzi de ceară de forma arcadei pentru bilanțul ocluzal,fir de mătase
- Lupă pt.detalii la nivelul dinților,mucoasei,
- Apăsător de limbă
- Aspirator de salivă
- Material moale steril: comprese,rulouri,bulete,
- Creion chimic sau dermatograf pentru trasarea reperelor,
- Instrumentar de detartraj,
- Soluții antiseptice ,antiinflamatorii orale (Clorhexidină )
- Revelatori de placă bacteriană(soluții,tablete)
Pregătirea evidențelor necesare transcrierii datelor obținute în urma examenului clinic:
- Foaia de observație,
- Chestionare:chestionar de evaluare a stării generale (stabilit prin decizia consiliului
național al medicilor dentiști )
- Acordul informat al pacientului
- Documentele obiective ale pacientului:bilete de trimitere,bilete de externare,rezultatele
unor examene complementare
Foaia de observaţie - reprezintă un model de formular pentru înregistrarea datelor
administrative şi medicale rezultate din examinarea pacientului pentru punerea
diagnosticului, metodologia, logistica examinărilor şi tratamentelor efectuate, evoluţia bolii,
consemnarea evoluţiei bolii sub tratament, până la finalizarea tratamentului, consemnarea
epicrizei.

3
 Epicriza = concluzii rezultate din urmărirea şi observaţia completă a unui bolnav.
Foaia de observaţie este un :
- Document medical - conţine date culese de la bolnav,rezultate ale examenelor
paraclinice, etc
- Document medico-legal – servește în litigii,
- Document de cercetare ştiinţifică
- Document didactic
Pregătirea pacientului:
- Pacientul va fi instalat comod în fotoliul stomatologic,după ce i s-a recomandat să-și
degajeze ținuta (înlăturarea îmbrăcăminții groase,căciulă,batic,eșarfă,degajarea
nodului de la cravată).
- Instalarea pacientului în fotoliul dentar să fie confortabilă,în poziție semișezândă,relaxat
,protejat fiind cu o bavetă individuală
- Totuși pt.o examinare completă se indică eliberarea feței,capului și a regiunii latero-
cervicale până la claviculă.
- Tetiera reglabilă ,permite poziționarea corectă a capului în funcție de zona examinată.
Metode folosite pentru examenul clinic obiectiv general şi local sunt : inspecţie,
palpare, percuţie, ascultație + tehnici specifice sistemului stomatognat: măsurători
antropometrice,explorări instrumentale (sondarea,palparea mediată cu fuloarul)
Algoritmul examenului clinic :
- examenul subiectiv:
culegerea datelor informative,
anamneza
- examenul obiectiv:
 examenul obiectiv general,
 examenul obiectiv loco-regional:
extraoral,
intraoral
- examenul relațiilor fundamentale mandibulo-craniene și al dinamicii mandibulare
- examenul funcțional,
- examenul stării de igienă și a gradului de educație sanitară

4
Examenul clinic stomatologic obiectiv exobucal

A. INSPECTIE
1. NORMA DE FAȚĂ ( FRONTALA)
- conturul feței (forma feței-ovală,pătrată,rotundă,trapezoidală,dreptunghiulară)
-aspect tegumente: normale, cianotice, congestive, palide, nevi pigmentari (aluniţe), efelide
(pistrui), cicatrici posttraumatice sau post-intervenţii chirurgicale (incizii, abcese, adenite, etc.)
-simetria fetei în sens transversal- se marchează planul de simetrie median care trece prin Nazion
și Subnazale și cu ajutorul unei rigle transparente - se apreciază simetria celor 2 hemifețe
- proporţionalitatea etajelor feţei
- șanțurile naturale ale feței-sanţuri nazo-geniene si labio-gmentoniere,nazo-labial: şterse/
accentuate

.2. NORMA LATERALA(Inspecția de profil )


-profilul facial: -uşor convex (normal)
-drept
-accentuat convex
-concav (prognaţie mandibulară, edentat total, etc.)
- unghi nazo-labial – format de septul nazal și buza superioară = normal 900 (se modifică
în funcție de poziția dinților frontali,prezența sau absența lor )
- postura buzelor – se analizează după o linie imaginară ce unește vârful nasului cu
țesuturile moi ale mentonului
-treapta labială: -buza superioară depăşeşte uşor buza inferioară (normal)
-inversată (buza inferioară depăşeşte buza superioară)
-şanţul labio-mentonier: normal,şters/accentuat
-unghiul mandibular (110-1250)

B. PALPARE:
Superficială –permite aprecierea: temperaturii,umidității,sensibilității tegumentelor faciale
Profundă –pt.țesuturi moi și scheletul osos
-musculatura: mușchii mobilizatori ai mandibulei (temporal,maseter,pterigoidian
intern,pterigoidian extern,geniohioidian,digastric,sternocleidomastoidian,milohioidian) și
orofaciali (orbicular,buccinator ) ;prin palpare se evaluează – dezvoltarea normală a
mușchilor,tonicitate,consistența,sensibilitatea dureroasă (durere localizată sau
iradiată;declanşarea spasmelor musculare)
-contururi osoase ( arcada orbitală sup.,rebordul inf.al orbitei, arcada
zigomatică,marginea pot.a ramului ascendent,unghiul mandibulei,marginea bazilară până la linia
mediană ): integre/ cu deformări, depresiuni, proeminente dureroase sau nu
-puncte sinusale: -frontale
-etmoidale
-maxilare
*nedureroase
*sensibile uşor

5
*dureroase
*unilateral/bilateral
-puncte de emergentă ale nervului trigemen (V): -supraorbitare
-suborbitare
-mentoniere
*nedureroase/uşor sensibile/dureroase
*dureri iradiate
-mastoida
-ganglioni (suboccipitali,retroauriculari sau
parotiroidieni,preauriculari,genieni,submandibulari,submentali,jugulo
carotiroidieni,supraclaviculari) :
-volum, consistenţă (dură,lemnoasă,renitentă,moale,fluctuentă)
-sensibilitate dureroasă,
-mobili, neaderenţi la planurile profunde sau aderenți
În mod normal ganglionii sunt nepalpabili !

C. PERCUTIA
-hipocalcemie/tetanie/semn Chvostek pozitiv
D. A.T.M.-ul
*inspecţie:
- statică a regiunii pretragiene (modificările de culoare,integritatea,asimetriile de la nivelul
regiunilor condiliene și poziția statică a mentonului )
-inspecție dinamică deschidereași inchiderea gurii :
excursiile condiliene
excursiile mentonului din față
amplitudinea deschiderii gurii:
-în limite normale ca amplitudine (grosime index+medius+inelar/falanga 2) –se notează prin
măsurarea distanței dintre marginile incizale ale frontalilor superiori și inferiori
-limitare antalgică (dureroasă)
-continuă,în arc (în plan sagital)
-în treapta
-sacadată
-în baionetă/ cu laterodeviere dr./stg.
*palpare:2 metode (cele 4 degete întinse pretragian,in timp ce pac.execută mișcări de deschidere
și inchidere; indexul in conductul auditiv extern si policele aplicat pretragian în punctul
condilian,la 13 mm de tragus pe linia tragio-palpebrală.
-excursia condililor: simetrică/ asimetrică
-cracmente, crepitaţii (explică posibila dizarmonie ocluzală, vechimea edentaţiei, migrari
-sensibilitate la palparea pretragian în timpul excursiei condiliene
*Ascultația:directă/indirectă cu stetoscop simplu sau stereoacustic (se pot identifica cracmente
,crepitații )

6
EXAMENUL CLINIC ENDOBUCAL
1.Roșul buzelor și orificiul bucal
Buze: colorație,întinderea roșului buzelor (normală/diminuată:
simetric,asimetric),simetria,umiditatea/uscăciunea,aspectul comisurilor( formă –
ascuțită/rotujită ,poziție,simetrie),integritate (normală/modificată:
fisuri,ulcerații,fistule,cicatrici,despicături ),textură (catifelată,fină ,aspră )
Orificiul bucal :
- inspecția statică: simetria fantei labiale,ocluzia labială (competența labio-labială )
- inspecția dinamică :amplitudinea deschiderii gurii (n: 4 cm ),simetria deschiderii,dacă
deschiderea este realizată cu ușurință/limitată/imposibilă.
2.Mucoasa labio-jugală
-inspecţie (I): -aspect, culoare, formaţiuni patologice, ulceraţii, fisuri,impresiile dentare
da/nu,orificiul canalului lui Stenon - în dreptul molarului 2 sup.:aspect,integritate,permeabilitate
-palpare (P): -date asupra variațiilor de consistență și de grosime
3.Vestibul bucal:
-inspecţie și palpare digitală sau cu fuloarul de la dr.-stg la maxilar și de la stg.-dr.la mandibulă
-formaţiuni patologice:abcese/fistule/cicatrici/tumori (prezintă/nu)
-frenurile buzei superioare/inferioare/frenul lateral (bucal sau plica alveolo-jugală) :
*insertie medie/pe vârful crestei, aproape
*insertie pe o zonă de lăţime aprox… (mm)
*direcţie oblica (mezio-distală)
*un singur fascicul bine reprezentat sau unul principal si fascicule sec.
3.Examenul arcadei dento-alveolare maxilare
Inspecție+studiul de model :formă,simetrie,dezvoltarea în raport cu vârsta dentară,vârsta
cronologică,dimensiunea dinților
4.aExamenul unităților odonto-parodontale maxilare -de la dr-stg. (1.8-2.8 )
Metode folosite:
Inspecție directă
Inspecție indirectă mediată cu oglinda
Palparea - cu sonda dentară pe toate suprafețele dintelui
Percuția orizontală sau in ax cu mânerul unei sonde
Utilizarea firului de mătase în examinarea punctului de contact și depistarea cariilor aproximale
Se apreciază:
- nr.,forma dintelui,volumul dentar (normal,mărit,micșorat ),culoarea,transluciditatea,poziția pe
arcadă,sediul pe arcadă,calitatea implantării(normală,deficitară),integritatea dintelui :normală
modificată prin pierdere de substanță determinată de carii,fisuri,fracturi,abrazie,atriție.
pozitia dintilor
-rotaţii
-inclinări (mezializări, distalizări)
-basculare (translaţie)
-ectopie/entopie (oropoziţie)
-egresiune/extruzie
-infraocluzie/supraocluzie
-diastema/treme

7
-laterodenţie (în funcţie de fren)
-supraalveolodenţie
-protruzie/retruzie.
starea dintilor
-leziuni odontale (carii):localizarea leziunii,substanța dentară interesată,intinderea
leziunii,sensibilitatea fundului cavității(spontană,provocată de palparea cu sonda )
-distrucţie mare= rest radicular la …........enumerare succesivă
- obturaţii: material/corecte- da sau nu/adaptate marginal, ocluzal/carie secundară….......
-distrofii congenitale/de vârstă (fisuri, striaţii)
-abraziune - localizată(faţete de abraziune) la …..
-generalizată, gradul.
-defecte cuneiforme de colet (traumă ocluzală în antecedente sau actuale)
-fracturi coronare
-anomalii de formă (fuziunea,geminația,dinții evaginați,dinți cuneiformi (la IL sup
frecvent )
- anomalii de culoare – discromii intrinseci sau extrinseci
- anomalii de volum: microdonție (mai frecvent la M3 și Ilsup ) /macrodonție
(geminația,fuziunea )
- anomalii de număr (d.supranumerări –suplimentari cu aceeași formă cu d.normal sau
rudimentari-cu dismorfii; anodonţii)
. lucrari protetice:
-mobile:partiale/totale
-fixe: unidentare(microproteze), pluridentare (punţi dentare)
-materiale: fizionomice/nefizionomice/mixte
-tipul protezei
-corecte/incorecte (toate defecţiunile)
b.Examenul parodontiului
Insp-aspect/culoare a marginii gingivale şi a papilelor(patologic=congestiv, violaceu, palid)
-hipertrofii/hiperplazii
-retracţii gingiv.: - în mm. localizate pe fețe, de natura iritativă sau inflamatorie
-pungi parodontale: -false(edem gingival= gingivita, parodontita)
-adevarate
-secreţie(prin presiune digitală la baza pungii )
-papile: -congestive, edem(gingivite)
-turgescente (parod.superf.)
-desprinse de pe dinte, violacee (parodontita profunda)
-mobilitatea dentară - se apreciază clinic prin inspecție (când pacientul realizează ocluzia
și dinții cu mobilitate se deplasează vestibular ),percepere palpatorie-când pac.închide în ocluzie
pulpa degetului pe dinte simte vibrația dinților mobili;cu pensa pt.d.frontali prin prindere între
brațele pensei iar pt.cei laterali cu pensa cu brațele închise plasată pe supr.ocluzală.
-grad I –mobilit.VO sau MD
-grad II (parodontita Superf.) :VO +MD
-grad III (parod. profundă ): VO+MD +AX
-abcese parodontale
-fistule parodontale/polifistule pe gingia fixă în cazul pivotului radicular fracturat
-fisură Stillman/ bureletul lui Mc. Call

8
-factori iritativi: tartru supra/subgingival, placa bacteriană, depozite moi (igiena
deficitară), margini anfractuoase ale cavităţilor carioase şi de colet şi ale resturilor radiculare.
Palpare digitală sau cu sonda parod.
5.Examinarea bolții palatine,vălului palatin,zonei faringiene
bolta :prin inspecție directă ,indirectă (în oglindă ),palpare digitală și cu fuloarul
-adâncă/medie/plată/ogivală
- simetria
-rezilienţa (apreciată în mm, mai ales în zonele Schroder) = gradul de înfundare verticală-
se examinează cu fuloarul.
-rugi palatine – nr.,simetrie,aspectul lor -pot fi foarte bine reprezentate sau aplatizate
-papila bunoidă (retroincisivă)
- torusul palatin – situat 1/3 anterioară, 1/3 post., 2/3 post.
-formă-alungită, etc.
-mărime:mare = foliere sau îndepărtare chirurgicală în vederea protezării
mobile
-zona Ah = trecerea între palatul dur și moale;întindere (linie/zona-mm)
- inserţia vălului palatin (oblică/orizontală), intermediară,ultimele 2 favorabile
- ex.se realizează prin inspecție,palpare cu fuloarul,static și dinamic(metoda
Valsalva )
6.Examenul vestibulului mandibular –se realizează în aceeași manieră ca la maxilar dar de la
stg.-dreapta
7.Examenul arcadei dento-alveolare mandibulare și a unităților odonto-parodontale mandibulare
–urmărește același algoritm și metode ca la maxilar însă se efectuează de la stg.-dr.( 3.8-4.8 )
8. Examenul planşeului bucal
-inspecţie: aspectul,colorația mucoasei, formaţiuni patologice la nivelul planșeului
-inserţie/joasa/medie a planşeului
-leziuni proteze vechi
-la ridicarea limbii/hernierea glandei sublinguale
-palpare:bidigital sau bimanual între 1-2 degete sublingual,intraoral și degetele celeilalte
mâini situate extraoral,submandibular
-planşeu suplu(normal)
-calculi salivari în canal Wharton/glande salivare
-mucoasa : aspect normal, congestie, etc.
-alte leziuni: det.de intoleranţa la acrilat, gingivo-stomatite, etc.
9. Examenul limbii:
-inspectie: aspect normal, formaţiuni patologice (prezintă/nu)
- mobilitatea limbii
-saburală(afecţiune digestivă/hepatică/alcoolism)
-pozitie de repaus (limbă anterioară/posterioară)
-frenul lingual: -inserţie medie/aproape vârful crestei, mobilitate
-volum normal/mărit - macroglosie(ocupa spatiile edentate)
-amprenta dinţilor pe fetele laterale ale limbii
-palpare: -consistență,prezență formațiuni patologice în grosimea limbii

9
10