Sunteți pe pagina 1din 79

Florentina Sâmihăian Sofia Dobra

Monica Halaszi
Anca Davidoiu‑Roman Horia Corcheș

Limba
și literatura română
Ghidul profesorului

Clasa a VIII-a

(extras – Unitatea 1)
© Editura Art Klett, 2020
Repere metodologice

Planificare calendaristică pentru clasa a VIII-a (orientativ)


Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett Pl
Conform Ordinului MEN Nr. 3125 din 29.01.2020, structura anului școlar 2020 – 2021 pentru elevii clasei a VIII-a are 33 de săptămâni de cursuri. ani
Semestrul I: 17 săptămâni (cursuri: 14.09.2020 – 29.01.2021, cu vacanță intrasemestrială în perioada 23.12.2021 – 10.01.2021) x 4 ore /săptămână = 68 de ore fic
Vacanță intersemestrială: 30.01.2021 – 7.02.2021
ar
Semestrul al II-lea: 16 săptămâni (cursuri: 8.02.2021 – 11.06. 2021 cu vacanțe intersemestriale în perioadele 2.04.2021 – 11.04.2021 și 30.04.2021 – 9.05.2021) x 4 ore /
săptămână = 64 de ore e
Tezele vor fi planificate cu minimum trei săptămâni înainte de terminarea fiecărui semestru. cal
În această planificare, programul Școala altfel a fost planificat în semestrul al II-lea, dar fiecare școală va alege ce săptămână dorește, în perioada 5.10.2020 – 4.06.2021. en
da
SEMESTRUL I ris
Unitatea Nr. tic
CS Conţinuturi Săptămâna Obs.
de învăţare de ore ă
Prezentarea manualului și anunțarea proiectului din Unitatea 1. 1 I (2 ore) ori
Recapitulare/evaluare inițială 1
2 1. Ce înseamnă 1.3 • Textul epic Platanos de Doina Ruști 6 I (2 ore)
prietenia? 1.4 • Firul narativ. Planurile narațiunii II (4 ore)
1.5 • Naratorul și personajele
2.1 • Structuri textuale combinate. Textul discontinuu
2.2 • Semnificațiile textului
2.4 • Text auxiliar: Narcis și Gură-de-Aur (fragmente) de Hermann Hesse
3.2 • Strategii de ascultare activă 1 III (1 oră)
3.4
• Proiect de grup. Cărțile noastre 1 III (1 oră)
4.2
4.3 • Categorii semantice (actualizare) 6 III (2 ore)
4.4 • Derivarea. Compunerea (actualizare) IV (4 ore)
• Conversiunea. Familia de cuvinte
• Împrumuturile
• Registrele limbii
• Fonetica
• Etapele scrierii. Integrarea feedbackului 2 V (2 ore)
• Importanța elementelor de grafică în prezentarea unui text scris
• Recapitulare 2 V (2 ore)
• Evaluare 1 VI (1 oră)
Unitatea Nr.
CS Conţinuturi Săptămâna Obs.
de învăţare de ore
2. Cum sunt 1.4 • Textul dramatic Take, Ianke și Cadâr (fragmente) de Victor Ion Popa 6 VI (3 oră) V
ceilalți? 1.5 • Textul dramatic. Structuri textuale VII (3 ore)
2.1 • Timpul, spațiul, acțiunea, personajele
2.2 • Semnificaţiile textului
2.4 • Textul nonliterar. Cronica de spectacol Omenescul personajelor de Ștefan Popa
3.1 • Text auxiliar: Nathan Înțeleptul (fragmente) de Gotthold Ephraim Lessing
3.3 • Valori culturale românești în lume 1 VII (1 oră)
3.4
• Atitudini comunicative 1 VIII (1 oră)
4.1
4.2 • Construcțiile active. Construcțiile pasive cu verbul a fi 7 VIII (3 ore)
4.4 • Predicatul (actualizare) IX (4 ore)
4.5 • Construcțiile cu pronume reflexive
5.1 • Construcțiile impersonale
• Subiectul (actualizare)
• Construcțiile incidente
• Organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale
și a anaforelor
3 • Cronica de film. Redactarea de mână și computerizată. Etica redactării: originalitatea 1 X (1 oră)
• Recapitulare 2 X (2 ore)
• Evaluare 1 X (1 oră)
3. Unde găsim 1.1 • Textul liric. Frumusețea naturii: Într-un lac de Tudor Arghezi 6 XI (4 ore)
frumusețea? 1.2 • Limbajul figurat. Aliterația XII (2 ore)
1.3 • Semnificațiile textului
2.2 • Textul liric. Frumusețea umană: Izvorul nopții de Lucian Blaga
2.3 • Procedee artistice. Hiperbola
3.1 • Semnificaţiile textului
Teză pe semestrul I Pregătire pentru teză, susținerea tezei, discutarea tezei 4 XII (2 ore)
XIII (2 ore)
3. Unde găsim 3.3 • Textul liric. Frumusețea artei: Controverse de Nina Cassian 4 XIII (2 ore)
frumusețea? 4.3 • Semnificaţiile textului XIV (2 ore)
4.4 • Compararea textelor sub aspectul conținutului și al structurii
4.5 • Text auxiliar: O pasăre înaltă de Dan Coman
5.2 • Valori culturale românești în lume 1 XIV (1oră)
• Textul argumentativ 1 XIV (1oră)
Vacanța intrasemestrială

Repere metodologice
Repere metodologice

Unitatea Nr.
CS Conţinuturi Săptămâna Obs.
de învăţare de ore
3. Unde găsim • Fraza. Coordonarea 4 XV (4 ore)
frumusețea? • Fraza. Subordonarea. Elipsa
• Atributul. Apoziția
• Atributiva
• Tipare textuale de structurare a ideilor: comparație, analogie 1 XVI (1 oră)
• Recapitulare 2 XVI (2 ore)
• Evaluare 1 XVI (1 oră)
Ore la dispoziția profesorului 4 XVII (4 ore)
TOTAL ORE PE SEMESTRUL I 68 17 săpt.

SEMESTRUL AL II-LEA
Unitatea Nr.
CS Conţinuturi Săptămâna Obs.
de învăţare de ore
4. Ce este 1.3 • Textul epic. Iapa lui Vodă de Mihail Sadoveanu 6 XVIII (4 ore)
4
adevărul? 1.4 • Structuri textuale XIX (2 ore)
2.1 • Naratorii și personajele. Antiteza
2.2 • Semnificațiile textului
2.4 • Textul nonliterar. Textul multimodal. Reclama
3.2 • Text auxiliar: Hainele cele noi ale împăratului (fragmente) de Hans Christian Andersen
3.3 • Proiect de grup: Reclama 1 XIX (1 oră)
4.1 • Comportamente nonverbale și paraverbale cu efect persuasiv 1 XIX (1 oră)
4.3
• L8. Complementul direct 6 XX (4 ore)
4.4
• L9. Completiva directă XXI (2 ore)
5.1
• L10. Complementul indirect
• L11. Completiva indirectă
• L12. Complementul prepozițional
• L13. Completiva prepozițională
• Tipare textuale de structurare a ideilor: pro-contra 1 XXI (1 oră)
• Recapitulare 2 XXI (1 oră)
XXII (1 oră)
• Evaluare 1 XXII (1 oră)
Unitatea Nr.
CS Conţinuturi de ore Săptămâna Obs.
de învăţare
5. Încotro se 1.1 • Textul epic Fahrenheit 451 (fragmente) de Ray Bradbury 8 XXII (2 ore) 5 săpt.+ 3 ore
îndreaptă lumea? 1.2 • Textul epic de mare întindere XXIII (4 ore)
2.1 • Structuri textuale XXIV (2 oră)
2.3 • Personajele. Conflictul
3.1 • Semnificațiile textului
3.4 • Textul nonliterar (textul de opinie): Când vei fi adult, e posibil să nu ai loc de muncă,
4.1 după Yuval Noah Harari
4.2 • Text auxiliar: Prima lecție de geometrie (fragmente) de Ov. S. Crohmălniceanu
4.5 • Modele comportamentale în textele literaturii universale: Prometeu înlănțuit (fragment) 1 XXIV (1 ore)
5.2 de Eschil
• Argumentare și persuasiune 1 XXIV (1 ore)
• Circumstanțialul de loc 4 XXV (4 ore)
• Circumstanțiala de loc
• Circumstanțialul de timp
• Circumstanțiala de timp
Vacanța intrasemestrială
Teză pe semestrul al II-lea Pregătire pentru teză, susținerea tezei, discutarea tezei 4 XXVI (4 ore)
5 5. Încotro se • Circumstanțialul de mod 8 XXVII (4 ore)
îndreaptă lumea? • Circumstanțiala de mod XXVIII (4 ore)
• Circumstanțialul de cauză
• Circumstanțiala de cauză
• Circumstanțialul de scop
• Circumstanțiala de scop
• Construcții concesive
• Construcții condiționale
Vacanța intrasemestrială
Săptămâna „Școala Altfel” 4 XXIX (4 ore)
5. Încotro se • Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor 1 XXX (1 oră)
îndreaptă lumea? • Recapitulare 2 XXX (2 ore)
• Evaluare 1 XXX (1 oră)
Recapitulare finală 2 XXXI (2 ore)
Ore la dispoziția profesorului 10 XXXI (2 ore)
XXXII (4 ore)
XXXIII (4 ore)
TOTAL ORE PE SEMESTRUL II 64 16 săpt.

Repere metodologice
Proiectarea unităților de învățare

Unitatea I

Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi,
Anca Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett

UNITATEA I: CE ÎNSEAMNĂ PRIETENIA?


RESURSE ȘI
CONȚINUTURI COMPETENȚE NR.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ORGANIZAREA EVALUARE
(detaliere) SPECIFICE ORE
CLASEI
Textul epic: 2.1 – Activități de prelectură Textul-suport Observarea 1
Platanos de Doina – Lectura textului-suport (manual, sistematică
Ruști – Discuție privind pp. 10 – 14), a elevilor
impresiile elevilor după resurse digitale
prima lectură Ghidul profesorului
– Explicarea Activitate
Repere metodologice

cuvintelor individuală
necunoscute Activitate pe grupe
Firul narativ. 2.1 Activități de lectură: Textul- Observarea 1
Planurile 2.4 – Selectarea suport, sistematică
narațiunii cuvintelor- cheie ale manualul, a elevilor
textului (pp. 15 – 16),
– Exerciții de ordonare resurse digitale Bilete de ieșire
cronologică a ideilor Caietul elevului,
principale din textul- Ghidul
suport profesorului
– Rezumarea orală a textului Activitate în grupe
– Identificarea Activitate frontală
secvențelor retrospective Activitate în
– Propunerea unor perechi
titluri pentru fiecare
secvență a textului și
identificarea etapelor
acțiunii
– Identificarea și
comentarea
circumstanțelor în care se
petrec
întâmplările
Naratorul și 2.1 Activități de lectură (lucrul Textul-suport, Observarea 1
personajele 2.4 cu textul): manualul sistematică
(1) – Exerciții de identificare a (pp. 17 – 19), a elevilor
naratorului și a resurse digitale
personajelor Caietul elevului,
– Exerciții de identificare Ghidul profesorului Fișe de
a trăsăturilor fizice și Activitate frontală identitate a
morale Activitate pe grupe personajelor
ale unor personaje
Naratorul și 2.1 – Realizarea Investigație 1
6
personajele 2.4 hărții Joc de rol
(2) personajelor Portofoliu:
– Abordarea Caracterizarea
personajelor din unui personaj
perspective diverse

7
RESURSE ȘI
CONȚINUTURI COMPETENȚE NR.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ORGANIZAREA EVALUARE
(detaliere) SPECIFICE ORE
CLASEI
Structuri textuale 2.1 – Identificarea unor Textul-suport, Observarea 1
combinate. 2.2 structuri textuale diverse manualul sistematică a
Textul (narativă, descriptivă, (pp. 20 – 21), elevilor
discontinuu explicativă, dialogată, resurse digitale Realizarea unui
argumentativă) Caietul elevului, desen
– lectura și analiza unui Ghidul profesorului Dramatizarea
text discontinuu Activitate frontală unui fragment
– realizarea unui Activitate pe grupe din text
text discontinuu
Semnificațiil 2.2 Activități de postlectură: Textul-suport, Transpunerea 1
e textului 2.4 – Discuție privind manualul (p. 22), întâmplărilor
semnificațiile textului- resurse digitale din text în
suport Caietul elevului, lumea lor Eseu
– Exerciții de formulare Ghidul profesorului despre prietenie
a unei opinii cu privire la Activitate frontală Autoevaluare
semnificația textului și Activitate pe grupe Minitest
la atitudinile
personajelor
– Exerciții de formulare a
unor răspunsuri
personale
– Exerciții de formulare a
unui răspuns creativ
despre mesajul textului
Text auxiliar: 2.4 Lectura fragmentului Textul-suport, Observarea 1
Narcis și – Discuție privind manualul sistematică
Gură-de-Aur de trăsăturile personajelor și (pp. 23 – 24), a elevilor
Hermann Hesse relațiile dintre personaje resurse digitale
– Exerciții de formulare Ghidul profesorului
a opiniei și de justificare Activitate
a unor puncte de vedere individuală
– Oferirea unor sugestii
de lectură
PROIECT: 2.4 – Prezentarea proiectelor Manualul (p. 25) Grila de evaluare
Cărțile noastre – Evaluarea proiectelor Activitate pe
grupe
Strategii de 1.3 – Reamintirea, prin Manualul Joc de rol 1
COMUNICARE ORALĂ
ascultare 1.4 exerciții, a strategiilor de (pp. 26 – 27), Grilă de evaluare
activă 1.5 ascultare activă învățate resurse digitale Autoevaluare
• Vizionarea unor Ghidul
filmulețe și analiza profesorului
modului în care sunt Activitate frontală
folosite strategiile
de ascultare activă
• Discuție în care elevii
exersează strategiile Activitate în grupe
de ascultare activă
• Evaluarea felului în
care au fost folosite
strategiile de ascultare
activă

Repere metodologice
RESURSE ȘI
CONȚINUTURI COMPETENȚE NR.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ORGANIZAREA EVALUARE
(detaliere) SPECIFICE ORE
CLASEI
Categorii 4.2 – Actualizare, prin Manualul, Observarea 1
semantice 4.3 exerciții, a cunoștințelor pp. 28 – 30, sistematică
(actualizare 4.4 despre sinonime și resurse digitale a elevilor
) antonime Caietul elevului,
– Exerciții de asociere Ghidul Hartă
a unor sinonime profesorului, conceptuală
– Indicarea unor antonime Cartea mea de a
– Precizarea unor gramatică categoriilor
sinonime contextuale Activitate frontală semantice
– Actualizarea, prin Activitate în învățate
exerciții, a cunoștințelor perechi
despre omonime și
cuvintele polisemantice
– Gruparea omonimelor
în funcție de tipul lor
– Exerciții de diferențiere
între omonime totale și
parțiale
– Exerciții de diferențiere
între omografe și
omofone
– Formularea de
enunțuri pentru a
evidenția
polisemantismul unor
cuvinte
– Actualizarea, prin
exerciții, a cunoștințelor
despre paronime
– Formularea de enunțuri
cu integrarea unor perechi
de paronime
– Compuneri
gramaticale cu
categoriile semantice
actualizate
Derivarea. 4.2 – Actualizarea, prin Manualul, Observarea 1
Compunerea 4.3 exerciții, a cunoștințelor pp.136 – 137, sistematică
(actualizare) 4.4 privind derivarea și resurse digitale a elevilor
compunerea
– Indicarea unor cuvinte Caietul elevului, Compunere
derivate de la un cuvânt Ghidul profesorului, gramaticală
dat Cartea mea de
• Exerciții cu diferite gramatică
tipuri de sufixe Activitate frontală
• Asocierea de prefixe
cu anumite cuvinte
• Analiza modului în care
s-au format unele Activitate pe
cuvinte grupe Activitate
• Indicarea unei serii individuală
derivative de la un
cuvânt dat
• Exerciții de
diferențiere între
cuvintele compuse prin
diferite procedee
(alăturare,
subordonare, abreviere)
Repere metodologice
RESURSE ȘI
CONȚINUTURI COMPETENȚE NR.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ORGANIZAREA EVALUARE
(detaliere) SPECIFICE ORE
CLASEI
• Exerciții de identificare
a unor elemente savante
de compunere
• Exerciții de identificare
a variantei corecte a
unor cuvinte compuse
– Compunere gramaticală în
care vor fi integrate cuvinte
formate prin derivare și prin
compuse
Conversiunea. 4.3 – Exerciții de identificare Manualul, Observarea 1
Familia de 4.4 a părților de vorbire pp. 34 – 35, sistematică
cuvinte diferite ale unui cuvânt resurse digitale a elevilor
• Descoperirea Caietul elevului, Compunere
modului în care se Ghidul profesorului, gramaticală
realizează Cartea mea de
conversiunea gramatică
• Alcătuirea unei familii Activitate
de cuvinte individuală
• Analiza unor cuvinte Activitate pe grupe
formate prin
conversiune
• Formularea unor
enunțuri cu schimbarea
categoriei gramaticale
a unor cuvinte
• Realizarea unei
compuneri
gramaticale, cu
integrarea unor
termeni din familia
lexicală a unui cuvânt
Împrumuturile 4.3 • Identificarea limbilor din Manualul, Observarea 1
4.4 care provin diferite pp. 36 – 37, sistematică
cuvinte în limba română resurse digitale a elevilor
• Descoperirea tipurilor Caietul elevului,
de cuvinte ce Ghidul
alcătuiesc profesorului,
vocabularul limbii române : Cartea mea de
cuvinte moștenite, cuvinte gramatică
formate în interiorul limbii, Activitate frontală
cuvinte împrumutate din Activitate în
alte limbi perechi
• Exerciții de
identificare a limbii din
care au fost
împrumutate diferite
cuvinte în limba română
• Exerciții de diferențiere
între cuvintele moștenite
și cele împrumutate
• Exerciții de identificare
a neologismelor

Repere metodologice
RESURSE ȘI
CONȚINUTURI COMPETENȚE NR.
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ORGANIZAREA EVALUARE
(detaliere) SPECIFICE ORE
CLASEI
• Exerciții de diferențiere
între împrumuturi vechi
și noi
• Identificarea formei
corecte a unor
împrumuturi neologice
Registrele limbii 4.2 • Observarea diferențelor Manualul, Observarea 1
4.4 de registru în enunțuri date pp. 38 – 39, sistematică
• Descoperirea celor trei resurse digitale a elevilor
registre ale limbii : Caietul elevului,
solemn, standard, familiar Ghidul profesorului,
• Identificarea tipului de Cartea mea de
registru folosint în gramatică
enunțuri date Activitate frontală
• Identificarea elementelor
de argon și jargon
Indicarea sensului unor
termeni de argou
4.3 • Identificarea unor cuvinte Manualul, Observarea
Repere metodologice

Fonetica 1
4.4 ce conțin diftongi, triftongi pp. 40 – 41, sistematică a
și vocale în hiat resurse digitale elevilor
• Indicarea numărului Caietul elevului, Minitest
de litere și de sunete Ghidul profesorului, Portofoliu:
din cuvinte date Cartea mea de gruparea unor
• Observarea modului în gramatică cuvinte de
care se scriu și se Activitate frontală origine străină
pronunță unele cuvinte de în împrumuturi
origine străină adaptate și
• Exerciții de discriminare neadaptate
între împrumuturile Minitest
adaptate și cele neadaptate
la limba română
• Exerciții de scriere și de
pronunție a unor cuvinte
de origine străină
Etapele 3.2 – Pregătire pentru Manualul Observarea 1
scrierii. 3.4 redactarea unui text ce (pp. 42 – 43), sistematică
Integrarea conține diverse resurse digitale a elevilor
feedbackului structuri textuale Caietul elevului, Grilă de evaluare
(narativă, descriptivă, Ghidul profesorului Portofoliu
explicativă, dialogată) Activitate Autoevaluare
• Scrierea ciornei individuală
• Evaluare reciprocă Activitate frontală
pe baza grilei oferite
în manual
• Rescrierea textului,
cu integrarea
feedbackului primit de
la colegi
• Revizia textului
• Prezentarea textului
Importanța 3.2 – Selectarea unor imagini Manualul Observarea 1
elementelor 3.3 potrivite pentru textul (pp. 44 – 45), sistematică
de grafică redactat în lecția resurse digitale a elevilor
în anterioară Caietul elevului, Evaluare
prezentarea – Analiza unei prezentări Ghidul profesorului reciprocă
unui text scris care cuprinde și Activitate Portofoliu
elemente de grafică individuală Autoevaluare
• Realizarea unui text cu Activitate frontală
includerea unor
elemente grafice
• Prezentarea textului
Evaluare reciprocă
pe baza grilei din
manual
RECAPITULARE Toate Exerciții recapitulative Manualul 2
competențel (pp. 46 – 47),
e specifice resurse digitale
vizate în Ghidul profesorului
unitate
EVALUARE 2.1 Test Manualul (p. 48) Evaluare 1
2.2 Ghidul profesorului sumativă
2.4

Repere metodologice
3.2
3.4
4.2
4.3
4.4
Sugestii de utilizare a manualului

Planurile de lecție pe care vi le propunem sunt doar variante pe care profesorul trebuie să le adapteze la
caracte- risticile clasei la care predă. Nu este nevoie ca toate exercițiile din carte să fie rezolvate, putându-se
face o selecție în funcție de clasă și de felul în care elevii reacționează la ceea ce le propune profesorul. De
asemenea, se pot folosi în predare-învățare și alte tipuri de exerciții.
Recomandăm ca la fiecare oră de curs să existe un dialog real cu elevii, care este bine să fie puși într-o
situație de a descoperi singuri anumite conținuturi, evitându-se tipul lecției tradiționale, în care profesorul
expune un conținut și elevul trebuie să reproducă ceea ce i s-a predat. De altfel, acest material este gândit ca
unul interactiv, creând situații de învățare prin care elevii să înțeleagă conținuturile noi prin activități în care sunt
Sugestii de utilizare a manualului

direct implicați.
Ghidul cuprinde soluțiile exercițiilor propuse pentru fiecare lecție. De asemenea, se oferă profesorului
informații despre metodele folosite și despre dificultăți pe care le poate întâlni în predare, explicându-se unele
elemente de noutate.
Un
ita
tea
I.
Ce
în
se
a
m

pri

13

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Manual utilizat: Limba și literatura română. Clasa a VIII-a, Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca
Davidoiu-Roman, Horia Corcheș, Editura Art Klett

Domenii Competențe specifice Conținuturi


2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor  Textul epic. Firul narativ. Planurile
de comunicare din texte literare, narațiu- nii. Naratorul și personajele.
nonlitera- re, continue, discontinue și Structuri textu- ale combinate
multimodale  Textul discontinuu
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub  Strategii de interpretare:
Lectură
aspectul temei, al ideilor și al interpretări mul- tiple; argumentarea
structurii punctelor de vedere pe marginea textelor
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii citite
de corectare a comportamentelor și a  Dezbateri pe marginea textelor citite
ati- tudinilor de lectură  Monitorizarea propriei lecturi: proiectul
„Cărțile noastre“
1.3. Realizarea unei prezentări orale mul-  Strategii de ascultare activă: înțelegerea
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

timodale în fața unui public, corelând în context a punctului de vedere exprimat


elementele verbale, paraverbale și de interlocutor și evaluarea celor spuse de
nonverbale în cadrul unor strategii de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe
argumentare elevul sau în relație cu propriile opinii
1.4. Participarea activă la dezbateri
Comunicare orală simple, formulând puncte de vedere
și/sau con- tinuând ideile celorlalți,
exprimând un punct de vedere față de
opiniile expuse de interlocutor(i)
1.5. Corectarea comportamentelor și a ati-
tudinilor comunicative ineficiente sau
inadecvate în activități de comunicare
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru  Categorii semantice (actualizare): sino-
înţelegerea și producerea unor texte nime și antonime, omonime, cuvinte
diverse polisemantice
4.3. Analizarea elementelor de dinamică  Mijloace interne de îmbogățire a
a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de vocabula- rului: derivarea, compunerea,
sintaxă, morfologie, fonetică, lexic și conversiunea
Limbă română
semantică prin raportare la limbile  Mijloace externe de îmbogățire a
moderne vocabula- rului: împrumuturi lexicale
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă,  Scrierea și pronunția cuvintelor de
aba- tere și uz în adecvarea origine străină, conținând foneme
strategiilor indi- viduale de nespecifice limbii române
comunicare  Variații de registru. Jargonul, argoul.
Limbaj colocvial, limbaj cultivat
3.2. Redactarea, individual și/sau în  Etapele scrierii. Evaluarea
echipă, a unor texte pentru a fi feedbackului pri- mit. Integrarea sugestiilor
prezentate în faţa unui public sau/și într-o nouă formă a textului sau în textele
Redactare pentru a fi publicate viitoare
3.4. Exersarea constantă în activităţile de  Prezentarea textului: grafica textului ca
redactare a strategiilor de corectare a modalitate de a capta atenția publicului
comportamentelor și a atitudinilor ine-
ficiente sau inadecvate

14
Lecția 1. Textul epic (pp. 10 – 14)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
B. Conținutur
i Textul
epic
În ora anterioară primei lecții din Unitatea 1, oră dedicată prezentării manualului, profesorul le va oferi elevilor
informații privind proiectul de grup Cărțile noastre (p. 25 din manual), anunțându-i că acesta va fi evaluat după
parcurge- rea celor șase lecții din domeniul „Lectură“ și a lecției de comunicare orală. Profesorul se va asigura că
toți elevii au înțeles ce au de făcut, îndrumându-i pe aceștia spre AMII-ul static din varianta digitală, unde este
propus un model de tabel pentru planul de lectură.

C. Scenariul didactic
EVOCARE – activități de prelectură

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Ex. 1: Profesorul le propune elevilor să completeze un portret chinezesc. Exercițiul anticipează analogia copil
– plantă pe care elevii o vor descoperi ulterior în textul propus spre studiu. Profesorul îi va încuraja pe elevi să-și
explice opțiunile. În eventualitatea desfășurării orelor online, elevii își pot posta răspunsurile pentru a fi văzute
de toți colegii. Poate fi folosită și aplicația PADLET, în care elevii își pot posta răspunsurile pe „wall“.

! Portretul chinezesc este un joc literar ce presupune identificarea anumitor aspecte ale personalității
cuiva sau a unor gusturi ori preferințe, prin intermediul unui chestionar. De regulă, se completează enunțuri
lacunare, sub
forma Dacă aș fi un/o ... (animal, plantă, formă de relief etc.), aș fi ...

Ex. 2: Următoarea activitate presupune lucrul în grupe de 4 – 5 elevi. Elevii vor alege dintr-un set de proverbe
des- pre prietenie mai întâi trei proverbe pe care le consideră apropiate de felul în care membrii grupei înțeleg
prietenia, iar apoi, unul singur, pe care, în urma negocierilor, îl acceptă toți ca fiind reprezentativ pentru ce înțeleg
ei prin prietenie. Poate fi folosită și aici aplicația PADLET care permite compararea rapidă a tuturor
răspunsurilor.
CONSTITUIREA SENSULUI – lectura textului și primele impresii
Profesorul va face o prezentare succintă a scriitoarei Doina Ruști, putând apela și la AMII-ul animat din
varianta digitală a manualului, în care scriitoarea răspunde la câteva întrebări puse de autorii manualului.
Profesorul va anunța titlul textului și le va oferi elevilor lămuriri privitoare la substantivul platanos (pe baza
explicațiilor din nota 1 de la p. 11). Îi va provoca pe elevi să anticipeze despre ce ar putea fi vorba în text,
pornind de la titlu. Discuția poate fi dirijată ca în exemplul de mai jos.
 În ce limbă credeți că este cuvântul Platanos? Pe ce vă bazați? Li se poate oferi elevilor pronunția în
limba greacă, pentru a-i ajuta să răspundă:
https://translate.google.com/#view=home&op=translate&sl=el&tl=en &text=platanos
 Ce înseamnă în limba română?
 Despre ce credeți că va fi vorba într-un text cu acest titlu? Profesorul va încuraja elevii să răspundă
și să-și explice predicțiile.
Profesorul face lectura model a textului. Elevilor li se cere să-și noteze în caiete cuvintele pe care nu le
cunosc. După lectură, se clarifică sensul cuvintelor explicate în subsolul paginilor; se explică, dacă este nevoie,
și semnificația altor cuvinte/expresii notate de elevi.
Dacă timpul permite, elevii analizează ilustrațiile din manual prin raportare la text, identifică momentele pe
care acestea le surprind și discută despre eventuale detalii pe care nu le-au reținut la prima lectură sau care nu li
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

se par în concordanță cu textul.

REFLECȚIE – discutarea impresiilor după prima lectură


Profesorul va reveni la portretul chinezesc realizat de elevi la începutul orei, întrebându-i dacă au regăsit
alegerea lor între plantele menționate în text.
Ex. 1: Elevii lucrează individual, completând în caiet sau pe o fișă pregătită de profesor cele patru cadrane,
apoi profesorul propune o discuție frontală privind primele impresii referitoare la text.
Ex. 2: Elevii vor lucra în aceleași grupe în care au fost organizați la începutul orei și vor alege, de data
aceasta, pro- verbul care se potrivește cel mai bine cu finalul textului. Un reprezentant al fiecărei grupe va
prezenta proverbul ales întregii clasei și, astfel, își vor confrunta răspunsurile. Elevii vor fi, de asemenea,
întrebați, dacă proverbul selectat acum a fost și opțiunea lor inițială, când au ales proverbul cel mai apropiat de
ceea ce consideră ei că este prietenia. Ex. 3: Poate fi propus ca temă pentru acasă, presupunând lectura
individuală a textului. Profesorul poate trimite,
pe adresa editurii, întrebările sau impresiile elevilor. Acestea vor ajunge la autoare.

Lecția 2. Firul narativ. Planurile narațiunii (pp. 15 – 16)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi
 Firul narativ. Planurile narațiunii.
 Strategii de interpretare: argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite

a lecției noi; ar fi utilă identificarea, între răspun- surile adresate de elevi scriitoarei, câteva care vizează firul narativ, pentru a introd

textului Platanos, urmând să-și confrunte apoi răspunsurile. Pot fi alese cuvinte-cheie precum: Platanos, tabără, transformare, ființă
Ex. 2: Pentru ordonarea cronologică a acțiunilor, profesorul poate alcătui o fișă de lucru sau poate folosi
„timeline“ din aplicația PADLET. Va scrie acțiunile în formatul propus, iar elevii le vor aranja cronologic.
1 În tabără apare un nou-venit, care-i impresionează pe toți.
2 Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din lumea de dincolo de râu, stârnindu-le
imaginația.
3 Cati le aduce prăjituri celor din tabără.
4 Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Platanos.
5 Sisinel este fascinat de Platanos și îi cere lui Cati să-l mute lângă acesta, dar Cati refuză.
6 După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul
venit.
7 Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o singură opțiune și că nu se poate
întoarce la locul lui.
8 Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de compania lui Platanos.
9 Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi începând să comunice din ce în ce mai greu.
10 Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii prieteni, pe Vio și pe Năsosu.
Ex. 3: Rezumatul oral al textului se poate realiza prin metoda ștafetei, astfel încât mai mulți elevi să fie

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


implicați în această activitate.
Ex. 4: Secvențele retrospective se află la p. 11 (paragraful care începe cu: „― Eram bine situat...“ și cel care
începe cu: „― Iar seara, continuă el să povestească, cânta orchestra...“), pp.12 – 13 (paragraful care începe cu:
„― Știu sigur că e un orar. Era un magazin...“ și secvențele în care Platanos povestește despre perioada când a
fost mutat în bibli- otecă și despre cărțile citite).
Profesorul definește firul narativ, pe baza Reperelor de la p. 15. Poate fi valorificat și AMII-ul static despre
firul narativ din varianta digitală a manualului.

Aplicații
Ex. 1 și 2: Elevii completează tabelul. Pentru a economisi timp, profesorul poate pregăti un hand out cu acest
tabel și cu fâșii corespunzătoare evenimentelor relatate în fiecare parte (cele de la ex. 2, p. 15), pe care elevii le
vor lipi în tabel. Dacă activitatea se va desfășura online, elevii vor completa tabelul în caiet și apoi vor posta
propunerile lor pentru fiecare parte a textului. Frontal, se vor compara propunerile de titluri pentru cele șase părți
ale textului. Iată o exemplificare a modului în care pot fi rezolvate cele două exerciții:
Etapele acțiunii Titlurile celor șase părți Evenimentele corespunzătoare fiecărei părți
ale textului
Situația inițială Acest moment nu este În tabără apare un nou-venit.
prezentat în text, de
aceea nu va fi propus un
titlu
pentru el.
Desfășurarea Misteriosul Platanos Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din
acțiunii lumea de dincolo de râu, stârnindu-le imaginația.
Ultimele prăjituri sau Cati le aduce prăjituri celor din tabără.
Intrarea în lumea adulților
Prietenie extremă Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat
de
la Platanos.
După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o
roagă din nou pe Cati să-l mute lângă noul venit.
O alegere riscantă Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are
dreptul
la o singură opțiune și că nu se poate întoarce la locul lui.
Transformarea Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se
bucură de compania lui Platanos.
Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi înce-
pând să comunice din ce în ce mai greu.
Situația finală Regăsirea vechilor prieteni Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii
pri-
eteni, pe Vio și pe Năsosu.
Ex. 3: Situația inițială (sosirea lui Platanos în tabără) nu este prezentată explicit în text, dar poate fi dedusă
din context. Textul începe direct cu reacțiile celorlalți locuitori ai taberei față de noul venit.
Ex. 4: Punctul culminant poate fi considerat momentul în care Sisinel este mutat lângă Platanos, ceea ce
coincide cu un moment de răscruce, căci viața lui Sisinel este pusă în pericol.
Ex. 5: Evenimentele asociate cu creșterea acțiunii: Sisinel descoperă, cu ajutorul lui Platanos, ce este
prietenia extremă și decide să intre într-o aventură pe viață și pe moarte pentru a experimenta și el acest tip de
prietenie. Evenimentele asociate cu descreșterea acțiunii: comunicarea dintre Sisinel și Platanos devine din ce în
ce mai difi- cilă, iar transformările pe care le suportă cei doi dovedesc incompatibilitatea dintre ei.
Ex. 6: Ajutoarele lui Sisinel sunt Cati, Vio și Năsosu, care îl ajută să redescopere adevărata prietenie, dar și
Platanos, care îl stimulează să-și depășească limitele.
Ex. 7: În secvențele retrospective, relatate din perspectiva lui Platanos, predomină timpul imperfect al
modului indicativ („Eram bine situat...“; „Seara cânta orchestra...“; „Stăteam la intrare...“; „Citeam orice...“), fiind
totuși folosit și timpul prezent al indicativului, pentru a aduce cât mai viu în fața ascultătorilor și a cititorilor
orașul („Și n-aveți idee ce gălăgie nebună e în oraș: mașini, sirene, scrâșnete...“; „Vara e atât de aglomerat, încât
poți să simți în nas aburii cafe- lei, mirosul de scorțișoară ori parfumurile femeilor. Pe timpul zilei se umple de
elevi...“). În prim-planul acțiunii este folosit cu precădere timpul perfect compus al modului indicativ („Am crezut
inițial...“; „Într-o dimineață, Cati a venit...“;
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

„Câteva nopți mi-am imaginat...“; „Câteva zile, Cati a uitat de mine...“; „Mutarea mea s-a făcut cu multe precauții...“;
„Apoi a venit primăvara...“).
Ex. 8: „Tabăra“ nu pare a fi ceea ce putem crede la început: o tabără de vacanță, în care copiii se relaxează.
Este mai degrabă un loc ce poate fi asociat cu un „orfelinat“ (un loc al copiilor abandonați) sau un „sanatoriu“
(un loc în care copiii „defecți“ sunt vindecați și îngrijiți).
Ex. 9: Elevii pot lucra individual sau în perechi pentru a răspunde. Răspunsuri posibile:
a. Două tărâmuri se întâlnesc adesea în basme: primul este tărâmul cunoscut, familiar eroului și celălalt este
tărâmul necunoscut, în care protagonistul este supus unor probe pentru a ajunge la capătul călătoriei pe
care o întreprinde. În textul Platanos cele două tărâmuri sunt despărțite de un râu.
b. Plantele din „tabără“ (Vio, Năsosu și Sisinel) nu au acces la lumea de „dincolo de râu“, pentru că nu sunt
pre- gătite să-i facă față. „Tabăra“ este locul unde sunt îngrijiți și protejați, iar „dincolo de râu“ este orașul,
tărâmul necunoscut și interzis, o lume care îi atrage și care îi sperie în egală măsură. („Cred că știa că,
dacă a ajuns aici, n-o să mai vadă vreodată orașul.“)
c. Platanos este cel care cunoaște ambele lumi și care le povestește și celorlalți despre oraș. Și Cati
cunoaște ambele lumi; ea le aduce, de „dincolo de râu“, prăjituri celor din tabără.
d. Lumea de dincolo de râu ar putea reprezenta: lumea celor sănătoși („Ca și noi, și el se născuse defect“,
semn că nu se mai poate întoarce în oraș, printre cei sănătoși; „Dacă am fi putut, am fi trecut râul chiar
atunci, dar niciu- nul dintre noi nu-și putea părăsi locul“); lumea plăcerilor („Vara e atât de aglomerat, încât
poți să simți în nas aburii cafelei, mirosul de scorțișoară ori parfumurile femeilor. Pe timpul zilei se umple
de elevi, care vin pentru înghețată și prăjituri. [...] Iar seara, cânta orchestra. [...]“); lumea cunoașterii
(„Când se umplea sala, cineva îmi aducea o tabletă plină de cărți și putea să cadă tavanul pe mine, că nu
mă mișcam. Citeam orice, dar mai ales romane.“); lumea necunoscută, misterul („Dincolo de râu se vedea,
într-adevăr, o minge strălucitoare, era acolo de dinainte de venirea noastră, mare și tot atât de misterioasă
cum e Luna. Nu cred că cineva își pusese prea multe întrebări despre ea. Era acolo și gata.“).
Ex. 10: Elevii vor lucra în perechi și apoi își vor confrunta răspunsurile.
Elementele decorului din tabără Elementele decorului din oraș
 chioșcul  aleea  râul  mocirla/mâlul de lângă râu  Bila de Aur  cafenea  orchestră  cofetării 
 mall  mașini  gălăgie  biblioteci  cărți  străzi
buruieni  magazine
Ex. 11: În ultima coloană a tabelului sunt notate anotimpurile în care se petrece acțiunea.
1 În tabără apare un nou-venit, care-i impresionează pe toți. Primăvara („în dimineața de
aprilie, mi-l amintesc...“).
2 Platanos le povestește celor din tabără „lucruri neobișnuite“ din primăvara
lumea
de dincolo de râu, stârnindu-le imaginația.
3 Cati le aduce prăjituri celor din tabără. Probabil vara: trecuseră
„câteva săptămâni“ de când
Platanos le ținea atenția trează
cu poveștile
lui.
4 Sisinel îi cere lui Cati cartea Singur pe lume, despre care a aflat de la Probabil vara; Sisinel simte „în
Platanos. nări curenții apei și căldurile
mâlului“.
5 Sisinel este fascinat de Platanos și îi cere lui Cati să-l mute lângă În apropierea toamnei; Platanos
acesta, dar Cati refuză. îi promite lui Sisinel că îi va ține
de urât „pe vreme de ploaie“.
6 După ce Platanos îl numește pe Sisinel „prietenul“ lui, acesta o roagă Toamna
din nou pe Cati să-l mute lângă noul venit.
7 Cati îl mută pe Sisinel lângă Platanos, avertizându-l că are dreptul la o Toamna
singură opțiune și că nu se poate întoarce la locul lui.
8 Mutarea îi face rău lui Sisinel, dar încet-încet își revine și se bucură de Toamna

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


compania lui Platanos.
9 Atât Sisinel, cât și Platanos încep să se transforme, cei doi începând Toamna
să comunice din ce în ce mai greu.
10 Sosește primăvara și Sisinel înflorește. El își regăsește vechii Primăvara umătoare („Apoi a
prieteni, venit primăvara“).
pe Vio și pe Năsosu.
Ex. 12: Acțiunea se desfășoară pe durata aproximativă a unui an, începând de primăvara (din aprilie) până în pri-
măvara următoare.
Ex. 13: Asocierile pot fi următoarele: vara – bucurie, toamna – suferință, iarna – hibernare, primăvara –
renaștere.
Pentru a veni în sprijinul elevilor, profesorul poate folosi și AMII-ul animat din varianta digitală a manualului.

REFLECȚIA
Profesorul îi va ruga pe elevi să scrie pe un post-it/ pe chat o idee pe care au reținut-o din discuția despre text
sau le poate solicita să prezinte oral ideea care i-a surprins cel mai mult în timpul discuțiilor. Profesorul va lipi
post-iturile pe o coală de flipchart și le va folosi la începutul lecției următoare.

! Biletele de ieșire pot fi folosite la finalul unei lecții. Elevii răspund la o întrebare pusă de profesor
referitor la lecția care tocmai s-a terminat, pentru a formula o întrebare de clarificare sau pentru a nota o idee
pe care au
reținut-o din lecție. Aceste bilete vor fi citite de profesor, care le poate grupa în funcție de diverse criterii (cele
mai bune răspunsuri/întrebări, cele mai ciudate, cele mai sincere etc.). Pot fi folosite la începutul lecției
următoare, pen- tru a crea o continuitate a demersului didactic.

Sarcina de la rubrica Provocări poate fi propusă ca temă pentru acasă sau ca proiect pe care elevii îl prezintă
în ultima oră a discutării textului. Li se poate recomanda elevilor să plece de la evenimentele ordonate
cronologic la ex. 2, urmând să aleagă doar cinci, care li se par cele mai importante. Astfel, vor avea de creat
cinci viniete pentru o bandă desenată căreia îi pot da un titlu nou, diferit de titlul textului.

Lecția 3. Naratorul și personajele (1) (pp. 17 – 18)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi
Naratorul. Personajele
C. Scenariul
didactic EVOCARE
Profesorul comentează biletele de ieșire completate de elevi, pentru a le reaminti acestora ce au discutat în
lecția anterioară și pentru a-i pregăti, totodată, pentru lecția nouă.

CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare
Ex. 1, 2: Întâmplările sunt narate din perspectiva lui Sisinel, la persoana I, singular.
Ex. 3: Răspunsurile elevilor pot evidenția personificarea personajului-plantă; vocea naratorului putea fi
asociată inițial unui copil.
Ex. 4: Naratorul deține și rolul de personaj.
Profesorul va actualiza definiția naratorului, având în vedere Reperele.
Ex. 5: Celelalte personaje sunt Platanos, Vio, Năsosu și Cati. Răspunsurile elevilor privitor la ce fel de plante
sunt Vio și Năsosu pot fi diverse, dar ele trebuie justificate prin raportare la text.
Ex. 6: Sisinel, Vio și Năsosu trăiesc în pământul umed de lângă râu, în mlaștină.
Ex. 7: Elevii confruntă răspunsurile lor cu mărturia autoarei și comentează ideea că aceste plante „se pot
adapta și pe pământ mai pietros“, care sugerează o adaptabilitate a acestor trei plante la diferite tipuri de sol.
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Ex. 8: a – Năsosu, b – Platanos, c – Sisinel, d – Vio. Se poate propune și staticul din varianta digitală, din
care elevii pot afla mai multe informații despre cele patru plante.
Ex. 9: Cati este cea care îngrijește plantele din „tabără“. Poate fi considerată părintele sau profesorul celor
patru plante, pentru că o ajută pe fiecare să se dezvolte și să ajungă la maturitate.
Ex. 10: Trăsăturile fizice și morale ale lui Cati ce rezultă din cele patru fragmente sunt: o persoană veselă,
care știe să le facă daruri plantelor din „tabără“ (primul fragment); Cati are o față simpatică („de gogoașă“), este
o per- soană dedicată meseriei, asumându-și responsabilitatea pentru îngrijirea cât mai bună a fiecărei plante (al
doilea fragment); Cati este o persoană afectuoasă: ea este mirată de alegerea lui Sisinel de a fi mutat lângă
Platanos, pen- tru că îi pasă de acest dedițel, căruia îi oferă toată atenția ei; respectă alegerea lui Sisinel,
avertizându-l însă că nu poate reveni asupra deciziei, ceea ce sugerează că este o persoană empatică și atentă
la nevoile plantelor pe care le îngrijește (al treilea fragment); Cati este o persoană de încredere, cu o fizionomie
plăcută, simpatică, ceea ce suge- rează atât frumusețea fizică, cât și cea interioară a personajului (fragmentul al
patrulea).
Ex. 11: Năsosu „împlinise deja 14 ani“; Sisinel, fiind „cel mai mic“ avea probabil 12 sau 13 ani, iar Vio, care
stă între ei, are probabil 13 ani sau 13 ani și jumătate.
Ex. 12: Având în vedere experiențele lui și poziția pe care o are față de ceilalți, este posibil ca Platanos să fie
puțin mai mare decât cele trei plante.
Ex. 13: Fișa de identitate a celor cinci personaje se realizează în grupe. (Anexa 7)

Platanos
platan Trăiește pe aleile grădinii.

 distins („luminat de acea clemență


 „destul de înalt pentru vârsta lui“ interioară“), dar modest („nu era îngâmfat“);
 „voce încântătoare“ și „jovială“  misterios („mi se părea cea mai
 „avea un fel de luminiță în ochi“ enigmatică ființă din câte văzusem“);
 „din umerii lui creșteau crengi  fascinant (captează atenția tuturor,
groase“ prin poveștile despre experiențele lui din lumea
de „dincolo de râu“ și prin cunoștințele lui);
 „vocea, altădată catifelată, se făcuse
 cititor pasionat
o șoaptă“
 disponibil pentru o „prietenie extremă“
 „el era acum falnic“
(„Dacă vii aici, o să-ți țin de urât pe vreme de
ploaie.“)
Sisinel
dedițel Trăiește în
alb mlaștină.

 este atent la tot ce se petrece în jurul lui;


 odată cu venirea lui Platanos, își pune
probleme de identitate („numele meu, care atâta
vreme mi se păruse frumos, începea să sune
aiurea“);
 curios și dornic să afle mai multe („Îmi
doream să-l ascult, mai ales să-i pun acele
Are muguri „pe la gene“, iar după trasformare, îi
întrebări pe care nu îndrăzneam să le pun
apar frunze pe tot corpul și este „plin de flori

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


altcuiva“);
albe“.
 nerecunoscător față de vechii prieteni
(„nu o mai putam suporta pe Vio, Năsosu mi se
părea necio- plit, iar de ceilalți mă răcisem, deși
multă vreme fuseseră singurii mei prieteni“);
 hotărât și dornic de a-și asuma
alegerile („Dacă nu mă muți lângă el, nu mai
vreau să mănânc și nici să vorbesc!“);
 devotat noului său prieten („Ore în șir l-
am ascul- tat cu emoție“).

Năsosu
crin/stânjenel de Trăiește în mlaștină.
baltă

 necioplit („mi se părea necioplit“,


„după obiceiul lui detestabil, a scuipat într-o
parte“);
După transformare, este descris ca „o tufă  neîncrezător („rânjea, iar câteva priviri
bogată“. își arătau neîncrederea“);
 influențabil („Dacă-l muți pe el, atunci
va trebui să mă muți și pe mine.“);
 prieten adevărat („Credeai c-o să te lăsăm
singur?“).

Vio
Trăiește în
viorea de
mlaștină.
baltă

 „prinsese o culoare de sfeclă“


 „îi răsăriseră două frunze înguste“

 avea „irisul ochilor


foarte mic“
 „plină de
optimism“, uimită și
entuziasmată de
poveștile lui Platanos
 ciudată („era și cea mai
stranie dintre noi“)
 volubilă („pălăvrăgea
mult“ și „era plină de teorii“)
 sensibilă („Doar nu vrei
să ne părăsești?“)
prietenă adevărată (se
bucură de recâștigarea
prieteniei lui Sisinel, fără
să-i facă acestuia vreun
reproș)
Cati Trăiește probabil în oraș, dar își petrece multă
„supraveghetoarea“ vreme în „tabără“.
plantelor

 „fața ei de gogoașă“
 generoasă („a venit încărcată de dulciuri“);
 „voce încântătoare“ și
 veselă („glasul ei ne îndemna să ne bucurăm“);
„jovială“
 grijulie pentru evoluția fiecărei plante din
 „avea un fel de
„tabără“;
luminiță în ochi“
 cititor pasionat
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

 empatică (înțelege nevoile fiecăruia)

Ex. 14: Platanos se deosebește de celelalte plante prin înălțime, prin faptul că aparține unei specii diferite
(este un arbust), prin locul în care este de obicei plantat, prin numele savant (față de denumirile populare ale
celorlalte plante). De asemenea, experiențele în lumea „de dincolo de râu“ îl fac misterios în ochii celor care nu
au pășit pe acel tărâm. Limbajul pe care-l folosește este arată că este cultivat, știe limbi străine (Mais ça, cʼest
inacceptable!).

Ex. 15: Citate din care reiese fascinația pe care Platanos o exercită asupra lui Sisinel:
 „El era un astfel de tip, luminat de acea clemență interioară, care te preface pe loc într-o pisică prinsă în
ploaie.“
 „Și avea și ceva, un fel de luminiță în ochi, care te făcea să-l iubești.“
 „Platanos știa lucruri neobișnuite și câteva săptămâni l-am ascultat înghețați de uimire. [...] Îmi
doream să-l ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir.“
 „Prietenie extremă! [...] Iar alături de mine, era mereu el, singurul lângă care mi-ar fi plăcut să trăiesc
până la capătul vieții.“
 „Când mi-am revenit am constatat că mă aflam lângă Platanos, iar această fericire nu se compara cu
nimic.“

Profesorul definește personajele (Repere, p. 18). Îi va implica pe elevi în construirea definiției, pe baza
exercițiilor rezolvate anterior.

REFLECȚIE
Profesorul îi va împărți pe elevi în grupe de câte 4 – 5 și le va cere să sintetizeze ce au reținut din lecție în
cinci cuvinte. Profesorul va strânge răspunsurile și va începe lecția următoare cu comentarea acestora.

Lecția 3. Naratorul și personajele (2) (pp. 18 – 19)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi
Naratorul. Personajele
EVOCARE
ază cuvintele notate de fiecare grupă, pentru a le reaminti acestora ce au discutat în lecția anterioară și pentru a-i pregăti, totodată
CONSTITUIREA SENSULUI
Aplicații
Ex. 1: Trăsăturile umane ale personajelor-plante se referă la faptul că vorbesc, gândesc, au îndeletniciri
umane (învață, citesc), au sentimente. Elevii vor selecta citate relevante pentru fiecare aspect.
Ex. 2: Răspunsurile pot fi diverse, dar este de așteptat ca elevii să asocieze personajele cu niște copii de vârsta
lor
. Ex. 3: „Transformarea“ plantelor este echivalentă cu maturizarea.
Ex. 4: Harta personajului Sisinel

Platanos

ad
mir
ați

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Sisinel
Vio și
Cati
Năsosu

Ex. 5: Răspunsurile pot fi diverse. Poate fi vorba de inadaptare, de boală chiar.


Ex. 6: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, dezvăluind modul în care a reacționat fiecare atunci când a citit
textul.
Ex. 7: Și aici răspunsurile vor fi diverse. Platanos îl poate vedea pe Sisinel ca pe cineva în căutare de modele
și poate fi flatat că l-a ales pe el. Poate vedea și naivitățile lui Sisinel, care nu cunoaște viața sau lumea „de
dincolo de râu“.
Ex. 8, 9: Se vor realiza în grupe. Profesorul va încuraja elevii să recitească textul pentru a-și susține cât mai
bine punctele de vedere specifice lentilei de interpretare a personajului pe care au primit-o.

! Discutarea personajului prin prisma unor lentile diferite este o metodă care încurajează deopotrivă
gândirea critică și gândirea creativă, laterală a elevilor. Schimbând perspectivele, elevii vor putea analiza
personajul în profun-
zime și nuanțat. Profesorul poate alege lentilele în funcție de profilul personajului și de cunoștințele elevilor
privind diverse meserii.

Ex. 10: Răspunsurile vor fi diverse, profesorul va aprecia surprinderea cât mai nuanțată a relațiilor dintre
perso- naje, așa cum sunt ele sugerate în text.
Ex. 11: Răspunsurile vor fi diverse. Profesorul va insista pe raportarea elevilor la propriile valori în formularea
răspunsurilor.

REFLECȚIE
Se va realiza jocul de rol propus la Provocări.
Ca temă pentru acasă, se poate propune sarcina de la rubrica Portofoliu.

Lecția 4. Structuri textuale combinate. Textul discontiuu (pp. 20 – 21)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
B. Conținuturi
Structuri textuale
combinate Textul
discontinuu

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Profesorul va solicita câtorva elevi să citească tema și va face comentarii privind caracterizările elaborate.
Toate caracterizările elevilor vor fi strânse, pentru a primi feedback de la profesor.
Pentru a face legătura cu lecția nouă, le va cere apoi elevilor să identifice, din caracterizările realizate, câte o
secvență în care este descris personajul și câte o secvență în care sunt explicate comportamentele personajului.

CONSTITUIREA SENSULUI
Structuri textuale combinate
Explorare
Ex. 1: De exemplu: structuri narative – primul și al doilea paragraf; structuri descriptive: „Cati era o femeie
fără ascunzișuri [...]. avea și-o mutricică simpatică.“; „Vio [...] avea irisul ochilor foarte mic. Când o priveai prima
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

oară, îți făcea impresia că se holbează la tine.“; structuri dialogate: „― Ar putea fi o scrisoare codată.“, „ ― Oh,
nicidecum, a zis Platanos. E doar un orar.“; structuri explicative: „Știu sigur că e un orar. Era un magazin la
parterul mallului, o cio- colaterie, iar pe ușă stătea agățat un orar exact cum e ăsta.“
Ex. 2. Structura narativă se referă la acțiuni; conține indici de timp și de spațiu; sunt prezente verbe de
acțiune („l-am ascultat“, „a venit“); răspunde la întrebări precum „ce/unde/când/cum s-a întâmplat?“. Structura
descriptivă conține detalii privitoare la un obiect/personaj; grupul nominal este specific acestei structuri
(„mutricică simpatică“,
„irisul... foarte mic“); răspunde la întrebări precum „ce?“ obiect/personaj este descris?, „cum?“ este obiectul
descris. Structura dialogată redă replicile personajelor, introduse prin linie de dialog; poate fi alcătuită din
propoziții afirma- tive, interogative sau exclamative; răspunde la întrebările „cine/cu cine vorbește?“, „despre ce
vorbește?“. Structura explicativă conține o explicație oferită de narator sau de personaje; răspunde la întrebările
„cum?“ și „de ce?“.
Pe baza exercițiilor 1 și 2, profesorul va deduce, împreună cu elevii trăsăturile structurilor textuale menționate în
Repere.

Textul discontinuu
Explorare
Ex. 1: Cei trei nu descifrează mesajul de pe cartonaș, pentru că nu știu ce reprezintă prescurtările folosite pentru
fiecare zi (L, M etc.) și nu sunt familiarizați cu texte de acest tip.
Ex. 2: Răspunsurile elevilor vor fi diferite.
Profesorul poate prezenta un orar al clasei, un dicționar și, pe baza observațiilor elevilor privind structura și
conținutul acestora, va defini textul discontinuu.

Aplicații
Ex. 1: Structuri narative în care sunt prezenți indici de timp: „Câteva nopți mi-am imaginat cum străbat și eu
stră- zile.“; „Câteva zile mai târziu mi-a adus cartea.“; „Nimic nu era mai greu, în condiția noastră decât atunci
când înce- peau ploile, toamna.“
Ex. 2: Structuri descriptive care conturează portretul lui Platanos: „El era un astfel de tip, luminat de acea
clemență interioară“; „Și avea și ceva, un fel de luminiță în ochi“. Structuri descriptive care conturează spațiul:
„Ca să nu mai vorbim de priveliște! Ce frumos se vede orașul și cât de lin curge râul!“; „În jurul lui, în afară de
buruieni, nu se vedea nimeni. Chioșcul, aleea, iar pe marginea ei, bine înfipți în marginea râului, stăteam noi.“
Ex. 3: a. Dialog între Platanos și Sisinel:
„― Ei? Cum ți se pare romanul?
― Suflețel mi se pare simpatic, am încercat eu.
― Asta-i tot ce-mi poți spune? Hai, prietene, poți mai mult.“
b. Dialog între Cati și Sisinel:
„― Cati, i-am cerut eu supraveghetoarei noastre, vreau să mă mut lângă Platanos! [...]
― Lângă Platanos! Ce vezi tu pe lângă Platanos, mă rog? Uită-te bine! [...]
― Tocmai de aceea, că nu e nimeni, mută-mă lângă el! [...]
― Nu e bine, a repetat Cati. Crede-mă: locul tău e aici!“
Ex. 4. Penultima parte a textului combină structura narativă cu cea explicativă pentru a evidenția
transformările prin care trece peste iarnă, până la înflorirea din primăvară, dedițelul alb, Sisinel. Structurile
explicative sunt inserate în structura mai amplă, cea narativă: „Eram prea aproape de el, mi se părea chiar mai
înalt, deasupra lumii în care trăiam.“; Și pe urmă nu l-am mai auzit nici așa. El era acum falnic și sus, iar eu
aproape mă uscasem. Poate Cati avu- sese dreptate, la umbra pomilor falnici nu cresc decât buruieni.“
Ex. 5: Replica lui Cati conține o structură argumentativă, în care supraveghetoarea încearcă să-l convingă pe
Sisinel că decizia lui nu este bună, oferindu-i un singur argument. Profesorul poate corela felul în care este
introdus argumentul și tonul pe care este rostit („Crede-mă: locul tău e aici!“) cu părerea lui Sisinel despre Cati
(„era o femeie fără ascunzișuri, puteai să ai încredere în cuvintele ei“), pentru a evidenția modul în care se poate
realiza persuasiu- nea în structurile argumentative.
Ex. 6: b. Profesorul le poate propune elevilor și AMII-ul interactiv din varianta digitală, care propune
verificarea modului în care elevii au înțeles structurile textuale.
Ex. 7: Răspunsurile elevilor vor fi diferite, dar este important ca ele să evidențieze ideea de combinare a fire-
lor țesăturii/structurilor textuale, astfel încât să se creeze un continuum și nu o fragmentare a țesăturii/ a
textului. Profesorul le poate explica elevilor că în limba latină, cuvintele textus și textum au ca sens denotativ
țesătură, întoc- mire, iar ca sens conotativ, în cazul substantivului textum apare semnificația de țesătura stilului,

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


compoziție stilistică (cf. Gheorghe Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983, p.1221).
Așadar, textul poate fi considerat o țesătură de cuvinte, propoziții și fraze, o întrețesere de idei, percepții,
personaje etc.
Ex. 8: Diagrama prezintă un calendar al vânzărilor pe care le fac firmele ce comercializează produse pentru
gră- dină. Astfel, sunt corelate lunile anului cu tipul de vânzări pe care le oferă aceste firme. Bulbii se pot
cumpăra și planta de la jumătatea lunii septembrie până la jumătatea lui octombrie, semințele – de la jumătatea
lui februarie până în aprilie, florile – între iunie și august , iar arborii și arbuștii se pot achiziționa și planta în
două perioade: fie în aprilie – mai, fie în octombrie – noiembrie.
Ex. 9: În ghidul lor, elevii se vor referi la modul în care se citește o diagramă (identificarea elementelor
compo- nente, lectura legendei, pentru identificarea codurilor de culori sau/și a simbolurilor folosite, modul în
care trebuie corelate informațiile din diagramă etc.).
Ex. 10, 11: Elevii vor construi o diagramă, având în vedere structura paragrafelor din a doua parte a textului.
Pentru ca activitatea să poată fi realizată în timpul avut la dispoziție, profesorul poate împărți clasa în șase
grupe, fiecare primind câte șase paragrafe din cele douăzeci și patru câte conține această parte a textului.
Dacă nivelul clasei este foarte ridicat, elevii pot construi o diagramă în care să evidențieze și modul în care se
combină structurile textuale în fiecare paragraf. După rezolvarea sarcinii, fiecare grupă își prezintă rezultatele,
iar profesorul face adăugirile sau corecturile necesare.
În exemplul de mai jos, numărul paragrafelor este notat pe axa orizontală, iar ponderea fiecărei structuri
textuale într-un paragraf este indicată pe axa verticală. Pentru fiecare tip de structură textuală este alocată o
culoare (albas- tru, pentru structura narativă, roșu pentru cea descriptivă, verde pentru structura dialogată și mov
pentru structura explicativă).
Astfel, pentru primul paragraf, am indicat predominanța secvenței narative, în care sunt inserate și explicații
(„Dacă am fi putut, am fi trecut râul chiar atunci, dar niciunul dintre noi nu-și putea părăsi locul“; „considerându-l
pri- vilegiat ori în tot cazul mai bun decât noi“).
Al doilea paragraf este și el predominant narativ, adăugându-se două scurte secvențe descriptive („niște
prăjituri pufoase cu trei straturi de cremă“; „Cati era veselă“).
Al treilea paragraf este o structură dialogată (adresarea lui Cati către locuitorii din „tabără“), care conține și o
explicație a gestului pe care îl face Cati („În curând o să treceți în rândul adulților.“).
Al patrulea paragraf are la început o structură narativă și continuă cu o structură descriptivă („Cati era o
femeie fără ascunzișuri...“).
Al cincilea paragraf este o structură narativă.
Al șaselea paragraf conține o structură descriptivă privitoare la așezarea în spațiu a plantelor, în funcție de vârsta
lor.
Al șaptelea paragraf este constituit dintr-o structură narativă inițială („Un timp s-a auzit doar zgomotul
lingurițelor.
Apoi am văzut cartonașul.“), continuă cu o descriere a cartonașului („Era de un gri-alburiu...“) și se încheie cu o
struc- tură combinată – narativă și explicativă – privitor la felul în care au dobândit anumite cunoștințe cei din
tabără.Textul discontinuu a fost considerat parte a acestui paragraf.
Al optulea paragraf conține o structură narativă (referitoare la reacția lui Vio) și o structură descriptivă
privitoare la Vio („Era și cea mai stranie dintre noi...“).
Al nouălea paragraf este o replică ce aparține unei structuri dialogate. La fel, paragrafele 11, 13, 15, 18, 20,
21, 22 și 24.
Al zecelea paragraf conține o explicație oferită din perspectiva lui Năsosu („Năsosu credea că este un fel de
parolă, pe care Cati o folosea ca să poată plăti pe la magazine.“).
Al doisprezecelea paragraf conține o structură narativă.
Al paisprezecelea paragraf conține o structură combinată: narativă (reacția lui Năsosu) și explicativă (precizarea
motivului pentru care Năsosu era supărat).
Al cincisprezecelea paragraf combină secvența dialogată cu o explicație („Probabil l-a luat din greșeală de la
cofetărie.“).
Al șaisprezecelea paragraf este o structură ce descrie comportamentul lui
Platanos. Al șaptesprezecelea paragraf conține o structură narativă.
Al optsprezecelea paragraf combină secvența dialogată cu una explicativă („Știu sigur că e un orar. Era un
maga- zin..., iar pe ușă stătea agățat un orar exact cum e ăsta.“).
Al nouăsprezecelea paragraf conține o structură narativă, combinată cu o structură descriptivă („mi-l
imaginam înalt, întinzând gâtul“).
Al douăzeci și unulea paragraf combină structura dialogată cu o structură narativă („A fost o perioadă, când
m-au mutat în bibliotecă. Stăteam la intrare...“).
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Al douăzeci și treilea paragraf conține o structură narativă combinată cu una descriptivă („Ochii lui Platanos
străluceau.“).
Ultimul paragraf conține, pe lângă structura dialogată, o structură narativă (relatarea lui Platanos despre
acțiunea din cartea Singur pe lume), combinată cu o structură descriptivă („E o carte despre prietenie
extremă...“).

REFLECȚIE
Profesorul discută frontal cu elevii. Îi întreabă care dintre structurile textuale învățate li se pare cel mai dificil de
identificat și care dintre ele li se pare cel mai simplu de identificat.
Dacă nu este timp pentru a realiza ex. 2 de la rubrica Provocări, profesorul îi roagă pe elevi să formuleze totuși o
opinie privitor la structurile textuale ce pot fi valorificate cu ușurință sau mai greu într-o dramatizare.
Ca temă pentru acasă, elevii vor realiza ex.1 de la rubrica Provocări.
Lecția 5. Semnificațiile textului (p. 22)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue
și multimodale
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi
Strategii de interpretare: interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor
citite; dezbateri pe marginea textelor citite.

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Profesorul va ruga elevii să realizeze un tur al galeriei cu desenele realizate ca temă pentru acasă. Elevii vor
vota desenul/desenele care ilustrează cel mai bine conținutul și atmosfera textului.
Plecând de la desenele elevilor, profesorul va lansa o dezbatere despre semnificațiile textului. Îi va întreba pe

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


elevi dacă decizia lui Sisinel de a fi mutat lângă Platanos li se pare bună. Dezbaterea poate fi realizată prin
metoda Linia valorică.

! Linia valorică este un exercițiu de exprimare a opiniilor elevilor și de investigație independentă a unei
pro- bleme, a cărui aplicare presupune respectarea următorilor pași:
a. Profesorul pune o întrebare care permite răspunsuri diferite.
b. Elevii se aliniază, alegând poziția care reflectă cel mai bine punctul lor de vedere. Este important să discute
cu alți elevi pentru a vedea care este poziția acestora.
c. Elevii continuă să discute despre problema pusă în discuție cu colegii din stânga și din dreapta.

CONSTITUIREA SENSULUI
Ex. 1: Alegerile elevilor pot fi diferite. Este important ca profesorul să-i încurajeze să își motiveze răspunsul.
Ex. 2: Mutarea lui Sisinel implică o schimbare a tipului de sol în care trăise până atunci. De aceea, adaptarea
este dificilă. La fel ca Sisinel, oamenii „dezrădăcinați“ sunt cei care aleg sau sunt nevoiți să se mute în alte
regiuni/țări.
Ex. 3, 4, 5: Profesorul va încuraja răspunsul personal al elevilor prin aceste exerciții și va observa că fiecare
poate avea o altă perspectivă. Va aprecia și modul în care elevii au înțeles personajele și în care se raportează la
ele.
Ex. 6: Cărțile simbolizează cunoașterea; de aceea elevii pot trage concluzia că Platanos îi deschide lui Sisinel
inte- resul pentru cunoaștere și autocunoaștere.
Ex. 7: Răspunsurile elevilor vor fi diferite. Ei pot discuta în grupe de câte 4 – 5 pe marginea întrebării. Pentru
a le oferi și perspectiva autoarei asupra cărților menționate în textul Platanos, profesorul poate recurge și la
AMII-ul interactiv din varianta digitală a manualului.
Ex. 8: Răspunsurile pot fi diferite. Este important ca elevii să-și justifice opțiunea. Probabil că vor fi mai multe
răspunsuri ce vor înclina spre un răspuns afirmativ, pentru că Sisinel pare dispus să sacrifice totul pentru
prietenia lui Platanos.
Ex. 9: Alegerile elevilor vor fi diferite. Citatele care sunt cele mai potrivite pentru textul studiat sunt cel al lui
Cicero (Sisinel mărturisește: „Îmi doream să-l ascult, dacă s-ar fi putut ore în șir, mai ales să-i pun acele întrebări
pe care nu îndrăzneam să le pun altcuiva.“) și cel al lui Gabriel Garcia Marquez (în sprijinul acestei alegeri poate
fi citat din nou Sisinel: „Eram fâstâcit. Mă numise pe mine, care tremuram lângă Vio [...], el, marele Platanos, mă
numise prietenul lui.“; Când mi-am revenit am constatat că mă aflam lângă Platanos, iar această fericire nu se
compara cu nimic.“).
Ex. 10: Sisinel află, la finalul drumului, ce înseamnă prietenia adevărată. Ea poate avea culori și nuanțe
diferite, în funcție de prietenii pe care ni-i alegem. Există și aspecte comune (sinceritatea, solidaritatea,
acceptarea celui- lalt) care sunt evidențiate atât în cazul prieteniei lui Sisinel cu Platanos, cât și al prieteniei cu
plantele asemănătoare lui, cu Vio și cu Năsosu. Față de Platanos, Sisinel se situează în poziția unui novice, a
unui învățăcel, fiind fascinat de prietenul său sosit din altă lume, de la care are numai de învățat. În schimb, între
Sisinel, Vio și Năsosu există o relație de camaraderie, toți trei făcând parte din aceeași lume și având același tip
de experiențe. Dar ambele situații dezvăluie fațete ale prieteniei.
Ex. 11: „La umbra pomilor falnici nu cresc decât buruieni“ poate fi înțeles, în plan uman, ca un avertisment
pentru aceia care se lasă influențați de cei cu o personalitate puternică, nereușind să-și dezvolte o personalitate
proprie și să se afirme.
Ex. 12: Replica lui Năsosu sugerează că prieten adevărat este cel care înțelege „rătăcirile“ celuilalt și care îl
acceptă fără a-i reproșa vreodată ceva.
Ex. 13: Răspunsurile elevilor vor fi diferite și vor ilustra felul/gradul de profunzime în care au înțeles textul.
Profesorul va încuraja elevii să realizeze sarcina de la rubrica Provocări, pentru că în acest fel aceștia pot
demon-
stra măsura în care pot duce povestea în lumea lor.

REFLECȚIE
Elevii vor rezolva Minitestul din varianta digitală a manualului (vezi Anexa 1; pentru barem, vezi Anexa 2).
• Timp de lucru: 10 minute
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica Portofoliu.


Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Lecția 6. Noi pagini – alte idei (pp. 23 – 24)

A. Competențe specifice
2.1. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și
multimodale
2.2. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi
Strategii de interpretare: interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite

Având în vedere timpul limitat și faptul că am alocat o oră în plus pentru textul Platanos (lecția 3 va avea două
ore), recomandăm ca lectura textului și sarcinile propuse pentru această lecție să fie realizate de elevi, individual,
acasă. Răspunsurile pot fi consemnate într-un jurnal de lectură, pentru care profesorul poate oferi feedback la finalul
unității de învățare.
Răspunsuri posibile:
Ex. 1: Rolul abatelui Daniel este oarecum similar cu rolul pe care îl are Platanos pentru Sisinel, pentru că abatele îi
des- chide tânărului Narcis perspective noi în domeniul cunoașterii lumii și a sinelui. Abatele Daniel îl provoacă să
reflecteze asupra propriilor însușiri și asupra viitorului său.
Ex. 2: Gură-de-Aur este fascinat de tinerețea, frumusețea, distincția și seriozitatea lui Narcis. Primul simțea
„admirație, dragoste și respect“ față de Narcis. La rândul său, Narcis cel singuratic este atras de Gură-de-Aur tocmai
pentru că era atât de diferit de el.
Ex. 3: Fragmentul care ilustrează sensibilitatea lui Gură-de-Aur pentru natură este cel în care băiatul observă
castanul din curtea mânăstirii: „Un astfel de copac, zise el, n-am mai văzut până acum. Un copac frumos și ciudat.“
Ex. 4: Narcis este tipul cărturarului prin aplecarea sa spre studiu, prin faptul că era un „gânditor și un analist“.
Gură-de- Aur este tipul artistului, fiind un „visător și un suflet copilăresc“, care are un interes deosebit pentru natură.
Ex. 5: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, putând opta pentru un răspuns afirmativ sau negativ privitor la
posibilita- tea ca o prietenie să se înfiripeze între persoane de vârste diferite.
Ex. 6: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, putând opta pentru un răspuns afirmativ sau negativ privitor la
trăinicia prieteniei dintre cei doi.
Ex. 7, 8: Răspunsurile elevilor vor fi subiective, fiind raportate la experiențele și pasiunile individuale.
Proiect de grup. Cărțile noastre (p. 25)

A. Competențe specifice
2.4. Aplicarea constantă a unor strategii de corectare a comportamentelor și a atitudinilor de lectură

B. Conținuturi
Monitorizarea propriilor lecturi

Proiectul a fost anunțat anterior (în prima oră a semestrului), pentru a le oferi elevilor timpul necesar pentru realizarea
lui.
Profesorul va discuta cu elevii pe parcurs despre stadiul în care se află proiectul lor, despre modul în care lucrează
în echipă, oferindu-le sprijin sau sugestii dacă acestea sunt solicitate.
Prezentarea proiectului se poate face, așa cum am recomandat și în planificare, după ora de comunicare orală,
fiind o ocazie potrivită de a exersa și aprofunda achizițiile privind ascultarea activă.

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Lecția 7. Strategii de ascultare activă (pp. 26 – 27)

A. Competențe specifice
1.3. Realizarea unei prezentări orale multimodale în fața unui public, corelând elementele verbale, paraverbale
și nonverbale în cadrul unor strategii de argumentare
1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți,
expri- mând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i)
1.5. Corectarea comportamentelor și a atitudinilor comunicative ineficiente sau inadecvate în activități de
comunicare

B. Conținuturi
Strategii de ascultare activă: înțelegerea în context a punctului de vedere exprimat de interlocutor și evaluarea
celor spuse de interlocutor, prin raportare la ceea ce știe elevul sau în relație cu propriile opinii

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Ex. 1: Două perechi de prieteni fac testul prieteniei în fața colegilor. În funcție de cât de bine cunoaște elevii,
profe- sorul poate numi cele două perechi. În caz contrar, colegii vor numi perechile de prieteni care vor face
testul. Pentru a le da câteva sugestii elevilor, profesorul poate prezenta AMII-ul animat din varianta digitală a
manualului.
Ex. 2: Colegii vor vota cel mai bun prieten, cel care a răspuns corect la cele mai bune întrebări.
Ex. 3: În grupe, elevii discută despre utilitatea testului prieteniei. Înainte de a începe discuția în grupe,
profesorul le reamintește câteva strategii ale ascultării active și le atrage atenția elevilor să le respecte.

CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare
Ex. 1, 2: Fiecare elev va reformula punctele de vedere ale colegilor din grupa lor, pentru a constata dacă au
înțeles bine ce au spus aceștia.
Ex. 3: Fiecare elev își prezintă opinia privitor la ideile colegilor despre testul prieteniei.
Pe baza activităților anterioare și a Reperelor, profesorul prezintă ascultarea activă. Poate fi folosit și un
scurt video animat despre ascultarea activă, dacă elevii știu limba engleză (de exemplu,
https://www.youtube.com/ watch?v=rzsVh8YwZEQ)

Aplicații
Ex. 1: În grupe, elevii aleg una dintre temele de discuție propuse, apoi își prezintă opiniile privitor la tema
aleasă. Profesorul va trece pe la fiecare grupă pentru a vedea dacă elevii respectă recomandările din manual
referitoare la desfășurarea activității. Dacă este timp, profesorul poate pune, înainte de activitatea pe grupe, un
video cu o discuție între copii (o secvență dintr-un film, de exemplu) sau un video, pe baza căruia elevii să
comenteze în ce măsură sunt
respectate strategiile ascultării active. Dacă elevii știu limba engleză, poate fi folosit filmulețul de la adresa https://
Ex. 2: Evaluatorul fiecărei grupe prezintă concluziile privind punctele tari și punctele slabe ale comportamentului de ascu
Ex. 3: Colegii din celelalte grupe vor oferi soluții pentru îmbunătățirea unor aspecte ale comportamentului de ascultător

REFLECȚIE
Provocări: Elevii sunt rugați să-și evalueze comportamentul de ascultător activ și să schițeze, ca temă pentru acasă, un p

Lecția 8. Categorii semantice (actualizare) (pp. 28 – 30)

A. Competențe specifice
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea și producerea unor texte diverse
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic
și semantică prin raportare la limbile moderne
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

B. Conținuturi
Categorii semantice: sinonimele și antonimele, omonimele, cuvintele polisemantice

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Elevii vor rezolva rebusul propus. Acolo unde apar greșeli, profesorul va solicita răspunsul altor elevi din
clasă până ce obține răspunsul corect.

A
1 P A R O N I M E
2 O M O N I M E
3 A N T O N I M E
4 P O L I S E M A N T I C E
5 S I N O N I M E
B

CONSTITUIREA SENSULUI

Sinonimele și antonimele
Explorare
Ex. 1: Perechile de sinonime sunt următoarele: abătut – supărat, autor – scriitor, bizar – ciudat, cale – drum,
competent – priceput, drăguț – frumușel, imprevizibil – neașteptat, intimidat – timorat, murmura – șopti, publica
– tipări.
Ex. 2: Adjectivele antonime potrivite imaginilor: vesel – trist sau bucuros – supărat. Profesorul poate propune
și rezolvarea AMII-ului interactiv din varianta digitală, ce presupune un exercițiu de tip asociere a unor antonime
date. Ex. 3: Antonime formate de la cuvintele date: nearticulat, neclar, descoase, necredință, descompune,
descoji,
nemărginit, nesigur, neștiințific, a devirusa, nevrednic.
Ex. 4: Sinonime pentru sensurile adjectivului deschis: ușă deschisă – neîncuiată, crăpată; băiat deschis – sincer,
franc; păr deschis – luminos, blond; rană deschisă – sângerândă, nevindecată.
Profesorul definește, cu ajutorul elevilor și pe baza Reperelor de la p. 28, sinonimele și antonimele. Poate
folosi și AMII-ul static din varianta digitală a manualului.
Omonimele. Cuvintele polisemantice
Explorare
Ex. 1: În imagini apar două perechi de omonime: liliac – „mamifer“ și „arbore“ sau „arbust“; coș – „bubiță“, „horn“,
„obiect în care se pun provizii“. Elevii vor preciza că omonimele au aceeași formă și sensuri complet diferite.
Ex. 2: a – omonime lexico-gramaticale (substantiv și verb); b – gramaticale (forme identice ale verbului „a mânca“
pentru persoana a III-a singular și plural, modul indicativ, timpul prezent); c – lexicale (banc – „grup mare de pești“,
„tejghea de lucru“, „îngrămădire de nisip“ și „anecdotă“; d – gramaticale (forme identice pentru cazurile genitiv și
dativ al substantivului „fată“); e – lexico-gramaticale (substantiv și adverb); f – lexicale (leu – „mamifer carnivor“
și
„unitate monetară“).
Ex. 3: exemplele de la punctele a, c – omonime parțiale; exemplele de la punctele b, d – omonime totale.
Ex. 4: Exemplele de la punctul b nu sunt omonime, deoarece se pronunță diferit; în primul caz accentul este
pus pe prima silabă (tór-turi), iar în al doilea caz accentul este pus pe a doua silabă (tor-túri).
Profesorul va actualiza definiția omonimelor și a polisemiei. Pentru polisemie, poate folosi și staticul din
varianta digitală a manualului, care prezintă, pe baza unor exemple, diferența dintre omonimie și polisemie.

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Paronimele
Explorare
Ex. 1: Răspunsuri posibile:
Am verificat în atlas unde este situată țara despre care mi-ai povestit. Mama a cumpărat o față de plapumă
nouă, din atlaz.
Ana și-a uitat geanta în cabina de probă. Am intrat cu bicicleta într-o bordură și a trebuit să-i schimb janta.
În fiecare sâmbătă avem o reuniune familială. A folosit o exprimare familiară, nepotrivită într-o lucrare
academică.
Elevii au făcut fișe de lectură pentru romanul citit în vacanță. Nu am fise de 50 de bani pentru căruciorul de la
supermarket.
Narațiunea Platanos este o operă literară. A făcut o traducere literală, din care nu se înțelege mare lucru.
A fost învestit director de școală. În perioada crizei, mulți oameni au investit în
imobiliare. Ai mei sunt originari din Ardeal. Prietenii lui sunt originali în tot ce fac.
Exercițiul de reflecție m-a ajutat să înțeleg mai bine ce am învățat astăzi. Fenomenul de reflexie apare atunci
când lumina, sunetul sau radiațiile se reîntorc parțial în mediul din care au venit atunci când întâlnesc o
suprafață de separare a două medii.
Când era mic, frățiorul meu era sașiu. Am aflat că șasiul mașinii a fost deteriorat în
accident. Mi-ar plăcea să fiu un virtuoz al pianului. Prietenul meu își dorește să fie un om
virtuos.
Profesorul va defini paronimele, cu ajutorul elevilor și pe baza Reperelor de la p. 30.

Aplicații
Ex. 1: distins – deosebit, ales, fin, nobil; mult – frecvent; mare – vast, încăpător.
Ex. 2: schimbare, modificare – folosite în vorbirea curentă; prefacere, metamorfozare, înnoire, transfigurare –
folosite mai ales în scris.
Ex. 3: În compunerea lor, elevii pot folosi antonime precum: alb – negru, (ochi) închiși – deschiși, (poziție)
așezată
– ridicată, (atitudine) relaxată – încordată etc.
Ex. 4: Răspunsuri posibile:
Au reușit să descifreze codul. Au gătit codul la cuptor, cu roșii și cu
legume. Mi-aș dori o casă lângă lac. Dușumelele au fost date cu lac.
Părul nostru are multe roade anul acesta. Părul ei este ondulat.
Ex. 5: Răspunsuri posibile:
Am fost la chioșc să-mi cumpăr ceva. În parcul Cișmigiu este un chioșc unde cântă orchestra. Este un cuvânt
polisemantic, pentru că există o anumită legătură semantică între ele („construcție“).
Irișii au înflorit și arată minunat. Irișii ei au culori ușor diferite: unul e verzui, iar altul mai degrabă albastru.
Relația este de omonimie, pentru că, deși forma cuvintelor este identică, sensul lor este total diferit („floare,
stânjenel“ și
„membrană a ochiului“).
Ex. 6: Răspunsuri posibile:
Acest artist este modest, în ciuda faimei sale. Prietena mea este modestă, nu are atâtea pretenții ca sora ei.
Are o casă modestă, plasată în mijlocul naturii. Lucrarea ta este modestă. Apariția vedetei a fost modestă de
această dată. Această familie are un venit modest.
Ex. 8: Paronim pentru orar – oral. Exemplu: Prefer evaluarea orală, pentru că profesorul te poate ajuta să te corectezi.
Ex. 9: a. remunerat, b. arbitrar, c. dentar, d. indiciile. Profesorul dă ca temă pentru acasă AMII-ul interactiv din vari- anta

REFLECȚIE
Profesorul le va cere elevilor să facă o schemă cu toate categoriile semantice învățate, incluzând câte un exem- plu pent

Lecția 9. Derivarea. Compunerea (actualizare) (pp. 31 – 33)

A. Competențe specifice
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea și producerea unor texte diverse
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic
și semantică prin raportare la limbile moderne
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

B. Conținuturi
Derivarea.
Compunerea

C. Scenariul

didactic EVOCARE
Profesorul le poate prezenta elevilor câteva exemple de cuvinte formate prin derivare și prin compunere,
selec- tate din textul Platanos de Doina Ruști. Le va solicita elevilor să le grupeze în funcție de mijlocul intern de
îmbogățire a vocabularului pe care îl identifică.
De exemplu, câteva cuvinte din primul paragraf al textului: sus-pus, străvechi, a călători, luxos, îngăduitor,
astfel, preface. În situația în care cursurile se vor desfășura on-line, profesorul poate folosi aplicația Kahoot
pentru acest exercițiu.

CONSTITUIREA SENSULUI
Derivarea
Explorare
Ex. 1: florar, florărie, florăreasă, înflori, reînflori, floricea, floricică, florișoară. Diminutivele au fost obținute din
ultima serie de rotițe. Din prima serie, au fost obținute substantive, iar din a doua serie, au fost obținute verbe,
atât cu ajutorul unor sufixe, cât și cu ajutorul unor prefixe.
Ex. 2: Rădăcina cuvintelor obținute la ex. 1 este flor-.
Serii derivative: floare → florar → florărie
florăreas
ă floare → înflori →
reînflori
Ex. 3: cuvânt format cu ajutorul unor sufixe gramaticale (sufixul se pentru timpul mai-mult-ca-perfectul și sufixul
m care indică persoana și numărul): vorbisem.
Ex. 4: îngrijire – substantiv format de la verbul a îngriji; vorbi – verb format de la substantivul vorbă; lucrat –
adjec- tiv participial format de la verbul a lucra.
Ex. 5: fierar, gornist, judecător, luntraș, pietrar (substantive); auriu, fricos, fugar, mâncăcios, iubitor
(adjective); aluniș, brădet, frunziș, prostime, stejăriș, țărănime (substantive); alfabetar, schimbător, spărgător,
storcător (sub- stantive); agerime, cerință, îndoială, onestitate, prietenie, seninătate (substantive); bărbătește,
fățiș, furiș, vitejește (adverbe); benzinărie, frizerie (substantive); african, moldovean (substantive); coșuleț,
jucărioară, lănțișor (substan- tive), ușurel (adjectiv); băiețandru, furcoi, linguroi (substantive), lungan (adjectiv).
Ex. 6: a reapărea, a reaprinde, a reașeza, a descalifica, a răsciti, a decodifica, a răscumpăra, a desfereca, a
desăra (verbe), incorectitudine, nepotrivire, neadevăr (substantive), nepriceput (adjectiv), nefiresc (adjectiv),
negreșit (adverb).
Ex. 7: a împăduri este format din prefixul în- + pădure + sufixul -i; a înnoda este format din prefixul în- + nod +
sufi- xul -a; a închipui este format din prefixul în- + chip + sufixul -ui; a întineri este format din prefixul în- + tânăr +
sufixul -i.
Ex. 8: Serii derivative alcătuită pe baza substantivului grădină:
grădină → grădinar → grădinărie
grădină → grădinar → grădinăreasă/grădinăriță
grădină → grădinar → a grădinări
grădină → grădinar → grădinăresc
Profesorul prezintă Reperele, putând oferi și alte serii derivative, incluse în AMII-ul static din varianta digitală
a manualului.

Compunerea
Explorare

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Ex. 1: dinainte – compus prin alăturare; Bila de Aur – compus prin
subordonare Ex. 2: Completarea tabelului

Cuvinte compuse prin alăturare Cuvinte compuse prin subordonare Cuvinte compuse prin abreviere
anglo-american, câteșipatru, alb-ivoriu, Albă-ca-Zăpada, BCR, Rompetrol
dedesubt, încât, Lacul Tei, astfel, bine-crescut, a binevoi,
orișicine, oriunde, pește- bună-credință, bunăstare,
ciocan Câmpulung, coate-goale,
dumneaei, floarea-reginei, Izvorul
Mureșului, Mihai Viteazul,
nouăzeci și nouă, papă-lapte,
răufăcător, Ursa-Mare
Ex. 3: BRD = Banca Română de Dezvoltare, MNAR = Muzeul Național de Artă a României, Rompres = Rom,
prescurtare pentru „română“ + pres, prescurtare pentru „presă“ (agenție română de presă), Romgaz = Rom + gaz
(Societatea Națională de Gaze Naturale), Rom + Silva, cuvânt în limba latină care înseamnă „pădure“ (Regia
Națională a Pădurilor).
Ex. 4: alb-ivoriu – adjectiv, Albă-ca-Zăpada – substantiv, anglo-american – adjectiv, astfel – adverb, bine-crescut
– adjectiv, BCR – substantiv, a binevoi – verb, bună-credință – substantiv, bunăstare – substantiv, Câmpulung –
sub- stantiv, câteșipatru – pronume nehotărât, coate-goale – substantiv, dedesubt – prepoziție, dumneaei –
pronume, floarea-reginei – substantiv, încât – conjuncție, Izvorul Mureșului – substantiv, Lacul Tei – substantiv,
Mihai Viteazul
– substantiv, nouăzeci și nouă – numeral, orișicine – pronume nehotărât, oriunde – adverb, papă-lapte –
substantiv, pește-ciocan – substantiv, răufăcător – adjectiv, Ursa-Mare – substantiv.
Ex. 5: hidrobicicletă, intracarpatic, microclimă, teleconferință, biocurent, intradental, filofrancez,
multifuncțional, aerogară, pseudoliterat.
Ex. 6: claustrofob – persoană care se simte inconfortabil în spații închise; cinefil – iubitor de film; democrație
– formă de guvernare bazată pe supremația poporului; insecticid – substanță ce ucide insectele dăunătoare;
politolog
– specialist în politologie.
Profesorul va prezenta Reperele privind compunerea, p. 33 din manual. Poate folosi AMII-ul animat din
varianta digitală a manualului, care oferă mai multe exemple de compunere prin subordonare. De asemenea,
pentru ilustrarea unui element de compunere savantă care apare atât ca prefixoid, cât și ca sufixoid poate fi
folosit AMII-ul static din varianta digitală a manualului.

Aplicații
Ex. 1: a. totuși (adverb), oarecum (adverb), auriu-violet (adjectiv), cineva (pronume nehotărât);
b. niciunul (pronume negativ), dintre (prepoziție), de la (prepoziție), rareori (adverb), altcineva (pronume
nehotărât). Ex. 2: germanofil („iubitor al culturii/poporului german“), autobiografie („biografie privitoare la propria
persoană“), biotehnologie („utilizarea în tehnică a microorganismelor“), hidromasaj („masaj realizat cu ajutorul
apei“), microor- ganism („organism vegetal sau animal microscopic“), pluridisciplinar („transfer de metodologie
și de concepte din
diferite discipline“), pseudoartist („fals artist“), vicepreședinte („locțiitor de președinte“), zoofob („persoană care se tem
Ex. 3: bine-crescut, bine-cunoscut, bine-venit, binedispus.

REFLECȚIE
Elevii vor lucra în grupe de câte patru, timp de 2 – 3 minute. Vor redacta un test cu două întrebări privitor la ele- mentel
Sarcina de la rubrica Portofoliu se poate propune ca temă pentru acasă.

Lecția 10. Conversiunea. Familia de cuvinte (pp. 34 – 35)

A. Competențe specifice
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

și semantică prin raportare la limbile moderne


4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

B. Conținuturi
Conversiunea
Familia de
cuvinte

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Ex. 1: De exemplu: Adi este un băiat cinstit. (adjectiv) → Cinstitului (substantiv) i se cuvin
laude. Am priceput (verb la participiu) repede. → Luca este un pianist priceput (adjectiv).
Dimineața de ieri a fost minunată. → Pisicuța mea e agitată dimineața.

CONSTITUIREA SENSULUI
Conversiunea
Explorare
Ex. 2: – a. negru – adjectiv, un negru – substantiv;
b. grație – substantiv, grație – prepoziție.
Ex. 3: – a. Nu își modifică forma.
b. Cuvintele formate prin derivare și compunere își schimbă forma față de cuvintele de bază,
adăugându-se ceva, un sufix sau un alt cuvânt.
Ex. 4, 5: – Răspunsuri:
înalt – adjectiv; substantivul înaltul are funcția sintactică de complement prepozițional;
rătăcit – verb la participiu; substantivul rătăciții are funcția sintactică de subiect;
de cântat – verb la supin; substantivul cântatul are funcția sintactică de subiect;
suferind – verb la gerunziu; substantivul suferindul are funcția sintactică de subiect;
aproape – adverb; substantivul aproapelui are funcția sintactică de complement
indirect;
nimeni – pronume negativ; substantivul un nimeni are funcția sintactică de nume predicativ;
of – interjecție; substantivul un of are funcția sintactică de complement direct.
Ex. 6: Adjectivele strecurat și liniștit provin din verbe la participiu; adjectivul surâzând provine din verb la
gerunziu; adjectivul asemenea provine din adverb.
Ex. 7: adverb.
Ex. 8: strecurat – atribut adjectival; liniștită – nume predicativ; surâzânde – atribut adjectival; asemenea – atribut
adjectival. Ex. 9: frumos – adjectiv, șoptit – verb la participiu, seara – substantiv.
Ex. 10: frumos – circumstanțial de mod; șoptit – circumstanțial de mod; seara – circumstanțial de timp.
Ex. 11: împrejur – adverb; grație – substantiv; mulțumit – verb la participiu.
Ex. 12: Grație și mulțumită provin din părți de vorbire flexibile (substantiv și verb).
Profesorul prezintă Reperele de la p. 35 și se asigură că elevii au înțeles felul în care se realizează conversiu-
nea. Profesorul poate da ca temă pentru acasă AMII-ul interactiv din varianta digitală a manualului, unde este un
alt exercițiu ce le solicită elevilor răspunsuri corecte privind conversiunea.

Familia de cuvinte
Explorare
Familia de cuvinte a substantivului frunză cuprinde:
substantive comune și proprii obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: frunziș, frunzică, frunzuliță,
frunzișoară, frunzoi, frunzăraie; Frunzescu, Frunzilă, Frunzoiu etc.;
adjective obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: înfrunzit, desfrunzit, reînfrunzit,
frunzărit; verbe obținute prin derivare de la cuvântul de bază frunză: înfrunzi, desfrunzi, reînfrunzi,
frunzări etc.; substantive compuse: legumă-frunză, frunza-cerei, frunză-lată, frunză-de-potcă, frunza-
voinicului etc. adjective obținute prin conversiune de la participiul unor verbe: înfrunzit, desfrunzit,
reînfrunzit, frunzărit
Pe baza răspunsurilor la exercițiul anterior, profesorul prezintă Reperele și definește familia de cuvinte. Poate fi
folosit și AMII-ul static din varianta digitală a manualului, unde se oferă un exemplu pentru familia lexicală a

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


cuvântului piatră.

Aplicații
Ex. 1: a. (lucru) vopsit, adjectiv obținut din verb la participiu; (îl vopsea) periodic, adverb obținut din adjectiv;
(noul)
venit, substantiv obținut din verb la participiu; (gura) căscată, adjectiv, obținut din verb la participiu;
b. (el), singurul, substantiv obținut din adjectiv; (pălăvrăgea) mult, adverb obținut din adjectiv;
c. înfiorată, adjectiv obținut din verb la participiu.
Ex. 2: Răspunsuri posibile:
Movul rochiei s-a decolorat la spălat. Galbenul este culoarea mea preferată. M-am plictisit de atâta alb, aș
vrea să văd și altceva decât zăpadă.
Deocamdată e un nimeni, dar are tot timpul să se afirme.
Necioplitul ăsta m-a jignit.
S-a obișnuit să învețe noaptea, ceea ce nu e bine.
A surâs enigmatic când am întrebat-o despre prietena ei.
Ex. 3: substantive formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: pădurar, pădurăriță, pădurean,
pădurice, păduriște, pădurărit, Pădureanu, Păduraru, Păduroiu etc.
Adjective formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: pădureț, păduros, pădurăresc.
Verbe formate prin derivare de la cuvântul de bază pădure: împăduri, despăduri, reîmpăduri
etc.
Compuse formate de la cuvântul de bază pădure: crin-de-pădure, ghebe-de-pădure, Pădurea Neagră, Pădurea
Letea etc.

REFLECȚIE
Profesorul le cere elevilor să spună ce au învățat în această lecție, ce fel de exerciții au rezolvat, ce neclarități
au în privința conversiunii sau a familiei de cuvinte. Dacă apar întrebări, profesorul va oferi explicațiile necesare
sau va apela la ceilalți elevi ai clasei să răspundă.
Ca temă pentru acasă, elevii pot primi sarcina de lucru de la rubrica Portofoliu.

Lecția 11. Împrumuturile (pp. 36 – 37)

A. Competențe specifice
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic
și semantică prin raportare la limbile moderne
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

B. Conținuturi
 Împrumuturile
 Tipuri de împrumuturi
 Neologismele
C. Scenariul
didactic EVOCARE
Ex. 1: Fiecare elev va scrie, în caiet, un cuvânt precum weekend, feedback, smartphone, computer etc., pe care
îl consideră preluat dintr-una dintre limbile studiate de el. Toți elevii citesc ce au scris, profesorul, evidențiind din
ce limbă sunt luate cuvintele și subliniind dacă dacă ele sunt sau nu adaptate la limba română.
Profesorul anunță titlul lecției și îl scrie pe tablă, arătând că împrumuturile sunt astfel de cuvinte preluate din
alte limbi.

CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare – Ce sunt împrumuturile

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:


Seria a cuprinde cuvinte moștenite din limba latină.
Seria b cuprinde cuvinte împrumutate din alte limbi.
Seria c cuprinde cuvinte formate în limba română. Profesorul poate să le ceară elevilor să explice oral cum sunt
formate cuvintele:
„astfel“ – adjectiv obținut prin conversiune din adverbul „astfel“, format prin compunere prin subordonare din
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

adjectivul demonstrativ „ăsta“ + substantivul „fel“;


„luminat“ – adjectiv obținut prin conversiune din participiul verbului „a lumina“;
„preface“ – format prin derivare cu prefixul „pre-“ de la verbul „a face“;
„pisică“ – format prin derivare cu sufixul „-ică“ de la interjecția „pis“;
„prinsă“ – adjectiv obținut prin conversiune din participiul verbului „a prinde“.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții. De asemenea, pot fi
folosite informațiile din staticul din varianta digitală a manualului.

Explorare – Tipuri de împrumuturi. Neologismele

Ex. 1: Răspunsuri așteptate:


În desenul A apar obiecte denumite de cuvintele: baston, catifea, ciorap, pantof, sacou,
vizitiu. În desenul B apar obiecte denumite de cuvintele: blugi, buzunar, ceas, sneakers,
șofer, tricou.

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:


Împrumuturi vechi sunt cele din slavă, turcă, maghiară, greacă.
Împrumuturi noi sunt cele din franceză, engleză, italiană,
germană.

Ex. 3: Răspuns așteptat:


Adjectivul drept este moștenit, având o formă mai îndepărtată de cuvântul latinesc din care este obținut, pe
când adjectivul direct este împrumut nou, fiind mai apropiat de cuvântul din latină.

Ex. 4: Răspuns așteptat:


Seria care conține numai împrumuturi noi este a.

Ex. 5: Răspunsuri așteptate:


În seria b este format în interiorul limbii cuvântul prietenos, care este derivat cu sufixul adjectival „-os“ de la sub-
stantivul „prieten“.
În seria c este format în interiorul limbii cuvântul niciunul, care este obținut prin compunere prin alăturare din
adverbul „nici“ + pronumele nehotărât „unul“.

Ex. 6: Răspunsuri așteptate:


apă oxigenată – format prin compunere prin subordonare din substantivul apă și adjectivul oxigenată (obținut
prin conversiune de la verbul a oxigena care este un împrumut nou);
electric – împrumut din franceză;
nefavorabil – format prin derivare cu prefixul ne- de la adjectivul favorabil, împrumut nou din franceză și din
latină;
neogrecesc – format prin compunere prin alăturare din elementul savant (prefixoid) neo- + adjectivul grecesc,
format la rândul lui prin derivare cu sufixul -esc de la substantivul grec;
sămănătorism – format prin derivare cu sufixul nou -ism de la substantivul Sămănătorul (revistă literară româ-
nească de la începutul secolului XX) al cărei nume vine de la substantivul semănător, format prin derivare cu sufixul
-tor de la verbul a semăna.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții. De asemenea, pot fi
folosite informațiile din animația din varianta digitală a manualului.

Aplicații
Ex. 1: Răspunsuri așteptate:
Împrumuturi vechi: arvună, baclava, belșug, chioșc, cojoc, dovleac, halva, plug, veac, vreme.
Împrumuturi noi: altitudine, cocs, computer, contabil, important, interviu, opinie, paradis, succes, supermarket.

Ex. 2: Răspuns așteptat: extremă, am imaginat, străzile, magazine, biblioteci.

Ex. 3: Răspuns așteptat: b, c. Profesorul poate explica sensul verbului a servi: „a aduce mâncarea la masă“.

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Este corect ultimul enunț, construit după modelul limbii franceze, pentru că pronumele reflexiv arată că persoana
însăși face acțiunea de servire. În enunțul b, verbul a servi este folosit greșit în locul verbelor luăm (masa),
prânzim, cinăm, mâncăm. În enunțul c, trebuie folosit verbul a bea.

Ex. 4: Răspuns așteptat: asterisc, bleumarin, casierie, erbivor, genuflexiune, itinerar, inopinat, jurisconsult, prerie,
președinție, repercusiune, tangou.

REFLECȚIE
Elevii vor da răspuns la problema ridicată la rubrica Provocări. Ei trebuie să observe diferența de formă a
cuvinte- lor, trăgând concluzia că substantivul paltin este moștenit, având și o variantă populară palten, pe când
substantivul platan este un împrumut neologic pe filieră franceză. Profesorul poate explica și fenomenul care
duce la apariția în limba română a două cuvinte care își au originea în același cuvânt latin, pentru că unul este
moștenit și are, de obicei, o formă mai îndepărtată de cuvântul latinesc, și unul este împrumutat pe cale savantă,
având forma mai apropiată de cuvântul latinesc.
Profesorul le poate cere elevilor să scrie fiecare în caiet câte o întrebare pe care și-au pus-o cu privire la ceea
ce au învățat în această lecție. Va nota apoi pe un poster sau pe tablă întrebările, încercând ca în lecția
următoare să răspundă la nelămuririle elevilor.

TEMĂ
Se pot da exercițiile 1 și 7 de la paginile 28 – 29 din Caietul elevului.

Lecția 12. Registrele limbii (pp. 38 – 39)

A. Competențe specifice
4.2. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea și producerea unor texte diverse
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic
și semantică prin raportare la limbile moderne

B. Conținuturi
 Variații de registru
 Limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare)
 Argoul
 Jargonul
C. Scenariul
didactic EVOCARE
Profesorul poate folosi un ghid de învățare pentru a orienta elevii spre tema abordată în lecție. Elevii trebuie
să rezolve individual fișa din Anexa 3 în 3 – 4 minute. Apoi, vor forma grupe de 4 – 6 membri pentru a stabili
răspunsuri finale la întrebările formulate în fișă. Un raportor va prezenta în fața clasei concluziile grupei.

Soluțiile posibile la prima întrebare din fișă sunt următoarele:


 caiet, condică, sistem de fișe sau de foi volante în care se înregistrează diferite date și acte cu
caracter admi- nistrativ, comercial etc.;
 condică ce se ține obligatoriu de fiecare casierie și în care se înscriu zilnic, în ordine cronologică,
încasările și plățile făcute de aceasta;
 condică în care sunt transcrise unele acte de stare civilă referitoare la naștere, căsătorie, deces etc.;
 instituție care se ocupă cu înregistrarea firmelor comerciale;
 întindere a scării muzicale a unui instrument sau a unei voci, cuprinsă între nota cea mai de jos și
nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă fără schimbarea timbrului.
Pentru a dinamiza metoda și a scurta timpul de lucru, profesorul poate stabili ca raportorul unei grupe să răs-
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

pundă numai la un punct dintre cele cinci din fișă, ajutându-i pe elevi să stabilească exact sensul cuvântului în
fie- care exemplu.

La a doua întrebare răspunsurile vor fi deschise, elevii putând observa că limba se adaptează în folosire la
per- soanele care participă la comunicare, la locul sau la timpul în care se face comunicarea. Deci poate avea, ca
registrul muzical, varietăți care se adaptează la situații solemne, situate în partea de sus a relațiilor sociale sau
la situații obișnuite, situate în partea de jos a relațiilor sociale. De asemenea, înregistrează, ca într-o condică,
mai multe varietăți.

La a treia întrebare, pot fi date exemple diferite. Cum se cere cu împrumut unui coleg o carte și cum se cere
unei bibliotecare același lucru.

Profesorul anunță titlul lecției și îl scrie pe tablă, făcând legătura cu exercițiul de dezgheț.

! Ghidurile de învățare constituie o metodă de învățare semidirijată. Aceasta presupune ghidarea atenției
elevi- lor spre o anumită problemă. Pentru a dezvolta gândirea critică a elevilor, ghidurile sunt mai eficiente dacă:
presupun efectuarea unor operații de gândire, precum analiză, comparare, evaluare;
ajută la sesizarea unor legături mai subtile între diferite aspecte, pe care altfel le-ar observa mai
greu; sunt un punct de plecare pentru discuțiile legate de tema ce trebuie tratată.
Întrebările trebuie să solicite atât informații concrete (de exemplu, ce sunt cuvintele polisemantice), cât și
operații de gândire (compararea sensurilor cuvântului și sesizarea asemănărilor cu un alt sens), de reflecție
asupra subiec- tului (cum trebuie folosite registrele limbii în diferite situații de comunicare).
Pentru că elevii pot avea puncte de vedere diferite, pot face confuzii sau pot interpreta greșit anumite
aspecte este nevoie ca aceste ghiduri de învățare să fie revizuite, încât profesorul să ofere soluțiile corecte.
Metoda poate fi folosită și în orele de lectură, comunicare sau redactare și poate să apară și în secvența de
con- stituire a sensului unei lecții.

CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare – Variații de registru

Ex. 1: Răspuns așteptat: Prima asemănare dintre enunțurile din cele trei desene este aceea că toate aparțin
lim- bii vorbite. A doua asemănare se poate observa la nivelul vocabularului. Sunt folosite cuvinte cu sensurile
lor din dicționare, putându-se considera că vocabularul aparține limbii standard. A treia asemănare este cea
privitoare la regulile gramaticale, care sunt respectate în toate cele trei enunțuri din desene.
Diferențele sunt mai multe. În privința vocabularului, se poate observa că în primul desen se folosesc multe
cuvinte care exprimă respectul: dumneavoastră, stimate domnule ministru, domnilor parlamentari și o formulă
respectuoasă, vă rog, pentru că este vorba de o situație oficială în care se folosește un limbaj mai pretențios. În
al doilea desen, apare un singur cuvânt care exprimă respectul, doamnă și formula respectuoasă vă rog. În al
treilea desen, cuvântul domne nu exprimă respectul, ci are o valoare afectivă și devine prin conversiune
interjecție. Apare o interjecție, sst!, care are valoare imperativă.
Există, de asemenea, deosebiri morfo-sintactice între enunțurile din cele trei desene. În primul desen, se
folosește persoana a II-a, plural la un verb în adresarea către o singură persoană pentru a exprima un grad înalt
de respect. În al doilea desen, verbul este la persoana a II-a, singular, pentru că respectul este la un grad mai
scăzut. În al treilea desen, apare doar persoana a II-a, singular. De asemenea, se folosește forma de adjectiv
pronominal demonstrativ de apropiere specializată pentru limbă vorbită.
La nivel fonetic, deosebirile sunt evidente. În primul desen, pronunția este foarte îngrijită, neexistând căderi
de sunete. În al doilea desen, de asemenea, pronunția este îngrijită, fără căderi de sunete. În al treilea desen,
pronunția este neîngrijită. Cuvântul domne are o formă prescurtată. Cade vocala ă de la finala conjuncției să. În
substantivul comunicatul nu se pronunță articolul hotărât.

Ex. 2: Răspuns așteptat: Primul enunț apare în limbaj familiar, pentru că folosește forma de limbă vorbită de
indicativ, viitor (am să iau) și forma de limbă vorbită a adjectivului pronominal demonstrativ de apropiere (asta).

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


În frază s-a selectat conjuncția că, folosită mai ales în vorbire ca sinonimă pentru fiindcă, deoarece, căci,
întrucât. Se observă, de asemenea, căderi de sunete: acu’, n-am. În al doilea enunț, se folosește un limbaj
standard în care se selectează forme de limbă specifice scrisului sau limbajului solemn și nu există căderi de
sunete.

Ex. 3: Răspuns așteptat: Limbajul cultivat (literar) poate să apară atât în comunicarea scrisă, cât și în cea
orală, în cea scrisă fiind obligatoriu. De asemenea, este obligatoriu în situații oficiale, pe când în comunicarea
curentă pot să apară elemente care se îndepărtează de la limba standard. Informațiile pot fi completate cu cele
din staticul de la acest exercițiu care se referă la limbajul familiar, popular și regional.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exerciții.

Explorare – Argoul. Jargonul

Ex. 1: Răspuns așteptat: diriga – diriginta; bestial – formidabil, excelent, grozav; epic – tare, grozav; beton –
solid, formidabil; nașpa – urât, neplăcut, rău.

Ex. 2: Răspunsuri așteptate:


Cuvintele care vin din altă limbă: bestial vine din engleză de la best (foarte bun), epic vine tot din engleză cu
sen- sul strong.
Cuvântul obținut printr-o metaforă este beton, trimițând la ideea solidității acestui material de construcție.
Cuvântul obținut prin îndepărtarea unei părți din cuvânt este diriga.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la argou.

Ex. 3: Răspuns posibil: desktop – imagine care apare la deschiderea calculatorului și pe care se văd
simbolurile programelor ce pot fi activate; fereastră – zonă dreptunghiulară care delimitează o aplicație și
dispune de elemente specifice pentru executarea unor operații și pentru manipularea ei, precum bara de titlu,
butonul de închidere, butonul de maximizare, butonul de minimizare; click – apăsare scurtă a unuia dintre
butoanele mouse-ului; mouse – dispo- zitiv periferic de intrare care permite utilizatorului introducerea de
informații în calculator prin acționarea butoanelor de pe carcasa lui; scurtătură (shortcut) – aducerea unui fișier
sau director pe desktop; tastatură – dispozitiv periferic de intrare ce permite utilizatorului să introducă informații
în calculator prin acționarea tastelor.

Ex. 4: Răspuns așteptat: parol (franceză) – pe cuvânt de onoare.


Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la jargon.

Aplicații
Ex. 1: Răspuns așteptat: a – registrul standard; b – registrul familiar; c – registrul solemn; d –

argou. Ex. 2: Răspuns așteptat:


Registru solemn Registru standard Registru familiar
extenuat obosit frânt
epuizat trudit rupt
vlăguit prăpădit
sfârșit
sleit
stors
zdrobit
Ex. 3: Răspuns așteptat: curcan – polițist; șobolan – persoană care trebuie disprețuită; papagal – om naiv, credul.

Ex. 4: Răspuns așteptat: haios – amuzant, nostim; mișto – frumos, bun, bine; caft – bătaie, încăierare; a
căpăci – a lovi; gioale – picioare, glezne; a se prinde – a-și da seama, a înțelege; sanchi – aiurea; aschimodie –
persoană urâtă prin slăbiciune exagerată, de statură mică; a trăsni – a lovi puternic; flit – gură; felinar – ochi;
nasol – rău, caraghios, ridicol; a gini – a vedea, a privi, a se uita (la); moacă – cap, figură; a avea cărămidă – a fi
bogat; a se lăsa de cioace
– a deveni serios, a fi sobru.
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

REFLECȚIE
Să noteze două cunoștințe dobândite în lecție și pe care le va folosi în comunicarea viitoare cu ceilalți.
Profesorul poate să le noteze pe un poster sau pe tablă. În sistem on-line se poate folosi aplicația PADLET.

TEMĂ
Se pot da exercițiile 1, 2 și 8 de la paginile 30 – 31 din Caietul elevului.

Lecția 13. Fonetica (pp. 40 – 41)

A. Competențe specifice
4.3. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică, lexic
și semantică prin raportare la limbile moderne
4.4. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere și uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare

B. Conținuturi
 Sunetele și literele limbii române
 Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină, conținând foneme nespecifice limbii române

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Li se poate propune elevilor un joc. Profesorul împarte o fișă cu enunțul de mai jos (Anexa nr. 4), cerându-le
ele- vilor să încercuiască literele care transcriu vocale și să indice apoi, pe foaie, numărul de vocale. Câștigă
elevul care termină primul corect. Acesta va citi în fața clasei enunțul care are dificultăți de pronunție, profesorul
explicând cât de importantă este dicția pentru înțelegerea a ceea ce transmite cineva.

Uite-n iarbă
rouă Și-o găină
nouă Ouă nouă
ouă Dintre care
două
Vi le dau chiar vouă.

În enunț sunt 30 de vocale, scrise cu bold. Literele i și u transcriu semivocale. Profesorul poate cere elevilor
să indice și câteva consoane, anunțând apoi că subiectul lecției sunt aspectele de fonetică. Scrie apoi pe tablă
titlul lecției.
CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare – Sunetele și literele limbii române

Ex. 1: Răspunsuri așteptate:


stăteau – triftong;
noul – două vocale în hiat;
părea – diftong ascedent;
mai – diftong descedent;
ființă – două vocale în hiat;
părea – diftong ascedent;
iar – diftong ascedent;
Vio – două vocale în hiat;
uluire – două vocale în hiat;
mai – diftong descedent;
uitau – diftong descedent;
el care se citește iel – diftong ascedent;

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


mai – diftong descedent;
admirație – două vocale în hiat.

Ex. 2: Răspuns așteptat:


Cuvintele terminate în „i“ șoptit sunt: toți, ceilalți, nimeni.

Ex. 3: Răspunsuri așteptate:


ochii – cinci litere, trei sunete;
cea – trei litere, două sunete;
ceilalți – opt litere, șapte
sunete.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere referitoare la aspectele vizate de exercițiile de mai sus.

Explorare – Scrierea și pronunțarea cuvintelor de origine străină

Ex. 1: Răspuns așteptat: Accentul pe antepenultima silabă a numelui Platanos este accentul din limba greacă,
de unde a fost împrumutat de limba latină. Această pronunție sugerează dorința personajului de a sublinia
originea sa nobilă, cu o genealogie cu vechime.

Ex. 2: Răspuns așteptat: Substantivul se pronunță mol. Cuvântul este un neologism neadaptat la limba
română și se scrie ca în limba engleză, de unde a fost împrumutat.

Ex. 3: Răspuns așteptat:


Împrumuturi adaptate la limba română Împrumuturi neadaptate la limba română
aisberg country
apropo lied
fotbal look
lider make-up
miting marketing
vizavi play-back

Ex. 4: Răspuns așteptat:


alură se pronunță alüră; u transcrie sunetul ü;
business se pronunță biznis; u transcrie sunetul i;
chewing-gum se pronunță čuingam; u transcrie sunetul a;
ketchup se pronunță chečap; u transcrie sunetul a.

Ex. 5: Răspuns așteptat: Cuvântul loess se pronunță lös.


Ex. 6: Răspuns așteptat: În toate cele patru situații vocalele sau consoanele duble se pronunță ca vocale sau
con- soane simple. Se pronunță: Achăn, Aron, Brüsel, Otaua.

Ex. 7: Răspuns așteptat: Cuvintele se citesc intermețo, pianisimo, pița, wat. Dublu zz se citește ț în cuvintele
de origine italiană.

Ex. 8: Răspuns așteptat: În cuvintele date nu se citește litera h, pronunțându-se: ganez, om, tailandez.

Ex. 9: Răspunsuri așteptate:


bleu-ul;
clickul;
gadgetul
; party-
ul;
trendul;
show-ul.
Profesorul dă informațiile de la rubrica Repere, paralel cu rezolvarea exercițiilor și folosește și staticul din
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

varianta digitală.

Aplicații
Ex. 1: Răspuns așteptat:
Sunetele corespunzătoare literelor scrise colorat sunt
v în cuvântul watt (pronunțat vat);
ŭ în cuvântul westeern (pronunțat
ŭestern); u în cuvântul weekend
(pronunțat uikend); c în cuvântul kosovar
(pronunțat cosovar);
che în cuvântul ketchup (pronunțat chec̆ap).

Ex. 2: Răspuns așteptat:


Împrumuturile neadaptate sugerate de imaginea din manual sunt: smartphone, skateboard, jeans, sneakers,
selfie. Aceste substantive se pronunță astfel:
smartphone – smartfon;
skateboard –
scheitbord; jeans –
gins;
sneakers – snicărs;
selfie – selfi.

Ex. 3: Răspuns așteptat:


Intrușii din cele trei serii sunt
a. șezlong;
b. ofsaid;
c. meci.
Acestea sunt împrumuturi adaptate la limba română spre deosebire de restul împrumuturilor din serie care
sunt împrumuturi neadaptate.

Ex. 4: Răspuns așteptat:


Împrumutul neadaptat de la exercițiul precedent căruia i se atașează articolul hotărât cu ajutorul cratimei este:
ciné-vérité-ul.

Ex. 5: Răspuns așteptat: a – B; b – A; c – D; d – C.

Ex. 6: Răspunsuri așteptate:


putea – diftong ascedent;
prieten – două vocale în
hiat; noastră – diftong
ascedent;
era care se citește iera – diftog ascedent;
băiat – diftong ascedent;
foarte – diftong ascedent;
roșie – două vocale în
hiat; seara – diftong
ascedent; târziu – diftong
descedent; nimereau –
triftong;
suiau – triftong;
clasei – diftong descedent;
strângeau – diftong descedent.

Ex. 7: Răspuns așteptat:


Cuvintele terminate în „i“ șoptit în textul de la exercițiul precedent sunt: își, gajuri.

Ex. 8: Răspunsuri așteptate:

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


pereche – șapte litere, șase sunete;
strângeau – nouă litere, opt sunete;
gingășia – opt litere, opt sunete;
inexistente – 11 litere, 12 sunete.

Provocări
Contele de Monte Cristo este un roman scris de Alexandre Dumas-père (tatăl) și publicat în 1844. Numele
auto- rului, care este francez, se pronunță Alecsandr Düma-per.
Comoara din insulă este un roman scris de Robert Louis Stevenson și publicat în 1883. Numele autorului, care
este englez, se pronunță Robert Luis Stivănsăn.
Singur pe lume este un roman scris de Hector Malot și publicat în 1878. Numele autorului, care este francez, se
pronunță Ector Malo.
Mihail, câine de circ este un roman scris de Jack London și este publicat în 1917. Numele autorului, care este
englez, se pronunță Gec Landăn.

REFLECȚIE
Numește două pronunții de cuvinte de origine străină pe care le-ai învățat în această lecție. Profesorul poate
face, pe un poster, o listă de cuvinte spuse de fiecare elev care poate fi afișată în clasă și completată de elevi pe
măsură ce consideră că au mai aflat o pronunție nouă.
Elevii rezolvă minitestul din varianta digitală a manualului (vezi Anexa 5 și, pentru barem, Anexa 6).

TEMĂ
Se rezolvă sarcina de la rubrica Portofoliu. Fiecare elev se poate consulta cu alte persoane și poate îmbogăți
această listă.

Lecția 14. Etapele scrierii. Integrarea feedbackului (pp. 42 – 43)

A. Competențe specifice
3.2 Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a
fi publicate
3.4 Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a
atitudinilor ineficiente sau inadecvate

B. Conținuturi
Etapele scrierii. Evaluarea feedbackului primit. Integrarea sugestiilor într-o nouă formă a textului sau în
textele viitoare.
C. Scenariul
didactic EVOCARE
Se desfășoară exercițiul propus la rubrica Pentru început, folosind metoda Exploziei stelare.
Pentru a-și putea expune răspunsurile, elevii pot folosi o coală A4 sau aplicația Padlet.

CONSTITUIREA SENSULUI
Explorare
Ex. 1: Elevii vor scrie cele patru pasaje, iar profesorul va acorda sprijin elevilor care nu se descurcă
singuri. Ex. 2, 3: Elevii ordonează cele patru pasaje pentru a obține un text narativ și vor propune un titlu.
Ex. 4: Colegii de bancă își vor da feedback reciproc, pe baza grilei de evaluare de la pp. 42 –
43. Profesorul prezintă Reperele de la p. 43.

Aplicații
Ex. 1, 2: Elevii realizează revizia și editarea textului.
Ex. 3: Câțiva elevi își citesc textul în fața clasei. Profesorul le oferă feedback. Celelalte texte vor fi strânse
sau postate pe grupul clasei, iar profesorul va oferi feedback scris. În acest fel, pot și ceilalți elevi să vadă ce au
scris colegii lor, dar și feedbackul profesorului, din care pot deduce punctele tari și pe cele slabe ale unui text de
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

acest tip.

REFLECȚIE Profesorul va iniția o discuție, pe baza următoarelor întrebări: Care au fost etapele pe care le-ați
urmat pentru redactarea textului vostru? Cum ați procedat când ați primit feedbackul? În ce măsură feedbackul
oferit de coleg/profesor a fost util? Cum ați procedat pentru a integra feedbackul colegilor? Cum v-ați simțit
când ați citit tex- tul în fața colegilor?
Ca temă pentru acasă, elevii își vor include textele în portofoliu și vor completa apoi o fișă de autoevaluare,
pe baza aceleiași grile utilizate în clasă.

Lecția 15. Importanța elementelor de grafică în prezentarea unui text scris (pp. 44 – 45)

A. Competențe specifice
3.2 Redactarea, individual și/sau în echipă, a unor texte pentru a fi prezentate în faţa unui public sau/și pentru a
fi publicate
3.4 Exersarea constantă în activităţile de redactare a strategiilor de corectare a comportamentelor și a
atitudinilor ineficiente sau inadecvate

B. Conținuturi
Prezentarea textului: grafica textului ca modalitate de a capta atenția publicului

C. Scenariul
didactic EVOCARE
Ex. 1, 2 și 3: se realizează oral. Ex. 2 se realizează cu ajutorul metodei Gândiți – lucrați în perechi – comunicați.

! Gândiți – lucrați în perechi – comunicați este o metodă ce presupune participarea activă a elevilor la
propria învățare. După ce profesorul lansează o întrebare privitoare la tema lecției, elevii se gândesc pentru
câteva minute
la un răspuns, apoi se grupează în perechi sau în echipe de 4 – 5 pentru a-și împărtăși răspunsurile și a ajunge la
o concluzie comună. În final, fiecare grupă își prezintă concluziile în fața clasei, printr-un raportor.

CONSTITUIREA SENSULUI
Ex. 4: Elevii lucrează în perechi pentru a analiza prezentarea romanului Avioane de hârtie de Dawn
OʼPorter. Elevii vor putea observa că fiecare slide conține deopotrivă text și imagini.
Astfel, textul din primul slide indică tipul prezentării (prezentare de carte) și numele celei care a realizat-o, iar
imaginea reprezintă coperta cărții, anunțând astfel de la început tipul și tema prezentării. Al doilea slide conține
informații despre autoare și o fotografie a acesteia. Următoarele slide-uri prezintă temele cărții (adolescența,
familia, conflictul dintre generații, prietenia, prima iubire, grupul), toate fiind însoțite de imagini sau de citate
relevante. De
remarcat că majoritatea slide-urilor conțin doar cuvinte-cheie, nu propoziții sau fraze, ideile urmând să fie
dezvoltate oral în momentul prezentării. Excepție fac slide-urile care includ informații despre autoare și despre
tema principală a cărții. Ultimul slide conține întrebările asupra cărora este invitat să reflecteze cititorul pe
parcurs sau după ce a citit romanul.
Imaginile folosite sunt: fotografii, grafică (slide-urile 3 și 7), reproduceri de artă (ultimul slide).
Există o legătură logică între slide-uri, prezentarea având câteva puncte clare: autoarea cărții, temele cărții,
impactul asupra cititorului.
Prezentarea este atractivă, tocmai pentru că textul și imaginea sunt combinate în cadrul fiecărui slide.
Ex. 2: Punctele tari: varietatea imaginilor și adecvarea lor la temă; puncte slabe: un text prea amplu (cum este
cel de pe slide-ul 3) îngreunează receptarea.
Profesorul prezintă Reperele de la p. 45.

Aplicații
Ex. 1: Elevii vor schița harta pentru „țara prieteniei“ și vor scrie un text în care vor explica elementele pe care
le-au inclus.
Ex. 2: Își vor prezenta hărțile în Turul galeriei.

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


Ex. 3: Elevii vor primi feedback de la colegi și de la profesor, pe baza grilei de la p. 45.
Este recomandabil ca prezentarea să se facă într-o oră ulterioară, dintre cele aflate la dispoziția profesorului
în planificare, pentru a le lăsa elevilor timp suficient să-și elaboreze hărțile și textul și pentru a avea, de
asemenea, timp pentru fiecare prezentare și pentru oferirea feedbackului.

REFLECȚIE
Profesorul le va cere elevilor să spună ce au reținut ei din această experiență și ce înseamnă pentru ei o
prezen- tare bună.
Ca temă pentru acasă, elevii vor realiza o fișă de autoevaluare, pe baza aceleiași grile. Vor include harta și
textul lor în portofoliu.

Recapitulare (pp. 46 – 47)

Ex. 1: Elevii citesc textul.


Ex. 2: Elevii rezumă oral textul, prin metoda ștafetei.
Ex. 3: Structura textuală care predomină este cea narativă, pentru că este prezentat un șir de evenimente:
întâlnirea micului prinț cu vulpea, discuția lor, reacția micului prinț față de cele aflate de la vulpe, concretizată în
discuția dintre micul prinț și trandafiri, reîntâlnirea cu vulpea, în care vulpea îi destăinuie taina ei, despărțirea celor
doi.
Ex. 4: Vulpea nu se poate juca cu micul prinț, pentru că nu este „îmblânzită.
Ex. 5: „Îmblânzirea“ înseamnă crearea unei legături bazate pe cunoașterea celuilalt și pe nevoia de a fi împreună,
de a se înțelege și de a se ajuta reciproc. Această explicație apare în paragraful care începe cu „― Desigur, zise
vulpea.“
Ex. 6: Micul prinț caută prieteni și este doritor să cunoască mai mult despre lumea în care se află.
Ex. 7: „Am de căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut.“ Vulpea îl învață ce este prietenia adevărată, care
se bazează pe afecțiune. Câteva dintre vorbele vulpii relevante în acest sens sunt: „Limpede nu vezi decât cu inima.
Ochii nu pot să pătrundă-n miezul lucrurilor.“; „Devii răspunzător de-a pururi pentru ce ai îmblânzit.“
Ex. 8: Vulpea dobândește un prieten.
Ex. 9: Micul prinț a înțeles că floarea lui este unică, pentru că a reușit să vadă în ea ceea ce nu văd ceilalți. Grija și
afecțiunea pe care i le-a dăruit florii, l-au făcut pe micul prinț să înțeleagă de ce are nevoie aceasta și cât de frumoasă
poate să fie. Paragraful în care micul prinț își dezvăluie aceste gânduri începe cu replica adresată florilor de trandafir:
„― Sunteți frumoase, dar sunteți deșarte.“ Structura textuală este explicativă; micul prinț oferă o explicație despre
cum și-a apropiat floarea, cum și-a făcut-o prietenă.
Ex. 10: Pasajul reprezintă o secvență retrospectivă, pentru că se referă la evenimente anterioare momentului în
care se desfășoară acțiunea din prim-planul narațiunii.
Ex.11: Cele trei sfaturi sunt: să privească tot ce îl înconjoară cu inima, nu doar cu ochii; să le dăruiască prietenilor
tim- pul și afecțiunea lui; să fie conștient că este răspunzător pentru prietenii săi.
Ex. 12: Cei doi sunt ascultători activi, pentru că se urmăresc cu atenție și reflectează fiecare la ceea ce spune
celălalt.
În finalul pasajului, micul prinț chiar repetă vorbele vulpii, pentru a le reține și a le înțelege mai bine.
Ex. 13: Sinonimul este, în acest context, „a se împrieteni“. În alte contexte, verbul „a îmblânzi“ poate fi sinonim cu
„a domestici“, „a supune“ sau cu „a domoli“, „a calma“, „a liniști“, „a potoli“.
Ex. 14: a dobândi – a câștiga; frământat – neliniștit; taină – secret; veșnicie –
eternitate. Ex. 15: adevăr – neadevăr, cuviincios – necuviincios, îmblânzit –
neîmblânzit.
Ex. 16: „Pas“ are, în contextul dat, sensul de „mișcare făcută de cineva care pune un picior înaintea celuilalt, pentru
a se deplasa“.
Exemple cu omonimele substantivului „pas“: În pasul Tihuța se află complexul Dracula. („trecătoare“). Când i-a
venit rândul, a spus „pas“, pentru că nu avea ce carte să dea jos. („cuvânt rostit de un jucător pentru a arăta că nu vrea
sau că nu poate să deschidă sau să continue jocul“).
Ex. 17: Sensul din text al substantivului „inimă“ este „suflet“. Alte sensuri ale acestuia sunt: „cupă, semn la cărțile
de joc“ (A scăpat de popa de inimă roșie.); „stomac, burtă“ (popular: Nu poți lucra pe inima goală.); „partea din interior
a unui fruct, a unei legume“ (Inima pepenelui era roșie ca focul.); „partea cea mai importantă a unui lucru“ (Am ajuns,
în fine, la inima problemei.) etc.
Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I

Ex. 18: Relația pe care se bazează titlul Micul print este paronimia între print (tipăritură) și prinț și face trimitere la
titlul cărții lui Antoine de Saint-Exupéry.
Ex. 19: Cuvinte formate prin derivare: auriu (aur + -iu), băiețaș (băiat + -aș), bucuros (bucura + -os), a îmblânzi (în- +
blând + i), a prețui (preț + -ui), răspunzător (răspunde + -ător), stropitoare (stropi + -toare); cuvinte formate prin
compunere: câteodată (câte + o + dată), dânsa (de + însa), desigur (de + sigur), laolaltă (la + o + alta), nicidecum (nici
+ de + cum), undeva (unde + va); cuvinte formate prin conversiune: îmblânzită (adjectiv provenit din participiul verbului
a îmblânzi), lim- pede (adverb provenit din adjectiv), un trecător (substantiv provenit din adjectiv).
Ex. 20: a. cuvintele glas, prieten, a pofti provin din slavă; cuvintele a plictisi și trandafir provin din greacă.
b. Substantivul melodie provine are etimologie multiplă, adică provine din mai multe limbi: din neogreacă,
din italiană și din franceză, iar substantivul prinț provine din franceză și din germană. Ambele sunt
împrumuturi recente.
c. CD – compact disc, DJ – disc jockey, IT – information technology, SF – science fiction, SOS – save our
souls. Ex. 21: Personajele folosesc registrul standard.
Ex. 22: Pentru pronunția numelui autorului se poate accesa linkul https://ro.forvo.com/word/antoine_de_saint_exu-
pery/ Sunetul e (din de) și sunetul u din Exupéry sunt specifice limbii franceze.
Ex. 23: Răspunsurile vor fi diferite.
Ex. 24: Elevii își oferă feedback, pe baza grilei de la p. 47.

EVALUARE (p. 48)

Barem de corectare și notare a testului


A. 60 de puncte
1. Exemple de sinonime contextuale: a grămădi – „a strânge“, strășnicie – „asprime“, „severitate“, a mâhni – „a
întrista“
(3 x 2 p.) 6 puncte
2. Abu-Hasan, compus prin alăturare („Abu“ + „Hasan“); altfel, compus prin subordonare („alt“ + „fel“); avuție,
format prin derivare („avut“ + sufixul „-ie“); nerecunoștință, format prin derivare (previxul „ne-“ + „recunoștință“);
sunător, format prin derivare („a suna“ + sufixul „-ător“); treizeci, compus prin subordonare („trei“ + „zeci“) (6 x 1 p.) 6
puncte
3. Toate cuvintele menționate sunt obținute prin conversiune: strălucitului – adjectiv provenit din participiul verbului
a
străluci; suferite – adjectiv provenit din participiul verbului a suferi; împrejur – prepoziție provenită din adverb.
(3 x 2 p.) 6 puncte
4. a. 6 puncte
5. c. 6 puncte
6. De exemplu: Un neguțător bogat din Bagdad își crește fiul, pe Abu-Hasan, în austeritate și cu severitate. După
moar- tea neguțătorului, Abu-Hasan moștenește averea tatălui său și decide să ducă o altfel de viață decât până
atunci. Își cum- pără cu o parte din bani cele trebuitoare pentru un trai îndestulat, iar cu banii rămași se pune pe
petreceri, la care invită tineri de vârsta lui. După un an de huzur, Abu-Hasan rămâne fără bani și, ca urmare, așa-zișii
prieteni îl părăsesc. Întristat de nerecunoștința acestora, el le cere ajutorul, dar niciunul dintre ei nu îi oferă sprijin.
(Rezumat clar, cu inserarea tuturor
ideilor principale și a unor idei secundare și cu evidențierea legăturilor dintre ele, – 6 p.; rezumat ce cuprinde ideile
princi- pale și unele idei secundare, fără a marca de fiecare dată legăturile dintre ele – 3 p.; rezumat ce cuprinde
exclusiv ideile principale, fără indicarea unor legături clare între ele – 1 p.) 6
puncte
7. Narator omniscient, care relatează la persoana a III-a; cunoaște totul despre personaj (experiențele prin care a
tre- cut, gândurile și sentimentele acestuia). Exemple: „Abu-Hasan, crescut până la vreo treizeci de ani strâns de
aproape în toate privințele.“; „Acum a pus de gând să cheltuiască potrivit cu mijloacele pe care i le adusese soarta.“;
„S-a întors acasă, amărât până în fundul sufletului.“ 6 puncte
8. Secvența este explicativă, menționând cum a procedat Abu-Hasan pentru a-și petrece vremea în mod plăcut.
6 puncte
9. Abu-Hasan hotărăște să-și ducă viața altfel decât tatăl său, pentru că restricțiile impuse de acesta i s-au părut
prea aspre și dorește să se bucure de privilegiile oferite de bogăție petrecând cu prietenii. Explicație clară, nuanțată–
6 puncte; explicație ezitantă – 3 p., încercare de prezentare – 1 p. 6
puncte
10. c. 6 puncte

Sugestii de utilizare a manualului. Unitatea I


B. 30 de puncte
• existența introducerii, a cuprinsului și a încheierii (2 p. + 2 p. + 2 p. ) 6 puncte
• organizarea logică a ideilor (organizare logică, cu argumente pertinente – 6 p.; organizare logică, cu unele
argumente nerelevante – 3 p.; organizare nesigură a ideilor – 1 p.) 6
puncte
• prezentarea unor exemple din text (prezentarea unor exemple în totalitate relevante – 6 p.; prezentarea unor
exemple parțial relevante – 3 p.; este prezentat un singur exemplu: 1 p.) 6 puncte
• respectarea normelor ortografice și de punctuație (în totalitate: 6 puncte; parțial: 3 puncte) 6 puncte
• așezarea în pagină și lizibilitate (3 p. + 3 p.) 6 puncte

Notă. Se acordă 10 puncte din oficiu.


Anexe

Anexa 1. MINITEST – LECTURĂ (p. 22)


Timp de lucru: 10 minute
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește fragmentul de mai jos. Răspunde apoi la cerințele date.

De când, într-o nefericită împrejurare, părinții lui Matei Iliescu părăsiseră Bucureștii, așezându-se în N., obscur
orășel de provincie, Tudor nu îl mai văzuse pe vărul său, de care îl legau amintiri de neuitat și sentimente adânci. Fu
deci grozav de bucuros când tatăl său avu niște treburi în N. și, cunoscându-i sufletul, îl invită să-l însoțească. Dar ce
surpriză când, împingând poarta de lemn și intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși în scoarța cărora
Anexa 1. MINITEST – LECTURĂ (p. 22)

vântul mișca ușor mătănii de praf, se află față în față cu un băiat ca de vreo paisprezece ani, slab, cu ochii întunecați
și răi, cu picioarele prea subțiri ieșind din pantaloni rămași scurți și care ședea pe vine, cu capul pe jumătate ascuns
în pledul cu desene pătrate de pe spate, și lovea cu nuiaua în flori, azvârlind în sus petalele lor albe, roșii, zdrobite și
sfâșiate, în timp ce striga cu o voce subțire și particular neplăcută. Așa! Când îi zări se făcu alb la față, le întoarse
spatele și porni în sus pe alee.
— Strigă-l, șopti tatăl lui Tudor, ciupindu-l violent de brațul drept pe care i-l ținea. Acesta e Matei.
Alergă după vărul său și îl cuprinse pe la spate în brațe, mai degrabă speriat de a nu fi recunoscut în el niciuna
dintre trăsăturile iubite, decât emoționat de această întâlnire atât de dorită.
Radu Petrescu, Matei Iliescu

I. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect. 40 de puncte


1. Locul în care se petrece acțiunea este:
a. Bucureștiul;
b. orașul în care locuiește Tudor;
c. orașul în care locuiește Matei.
2. Cei doi copii sunt:
a. frați;
b. verișori;
c. colegi.
3. Tudor este surprins, descoperind că Matei:
a. a crescut mult de când nu s-au văzut;
b. nu se bucură de sosirea lui;
c. este schimbat, are un comportament ciudat.
4. Naratorul relatează întâmplările:
a. la persoana I, fiind unul dintre personaje;
b. la persoana a III-a, nefiind implicat în acțiune;
c. la persoana a III-a, fiind în același timp și personaj.

II. Numește structura textuală prezentă în exemplul următor: „intrând pe o alee de trandafiri mărginită de tei groși
în scoarța cărora vântul mișca ușor mătănii de praf“. 20 de
puncte

III. Explică de ce este Tudor atât de surprins atunci când vede cum arată și cum se poartă Matei. Precizează ce i
se pare lui Tudor neplăcut în comportamentul și înfățișarea lui Matei. 30 de
puncte
Anexa 2. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 22)
I. 40 de puncte (4 x 10 p.)
1. c. 10 puncte
2. b. 10 puncte
3. c. 10 puncte
4. b. 10 puncte
II. Structura textuală selectată este descriptivă. 20 de puncte
III. Tudor este surprins, pentru că și-l amintea pe Matei foarte diferit de băiatul pe care îl descoperă acum, care i se

Anexa 2. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 22)


pare un străin. Tudor observă la Matei mai multe lucruri care i se par neplăcute: are „ochii întunecați și răi”, are
picioarele subțiri și este îmbrăcat neglijent, cu niște pantaloni care i-au rămas scurți, lovește florile cu nuiaua, are o voce
subțire, le întoarce spatele.
(15 p. + 15 p.) 30 de puncte

Elevii vor completa, de asemenea, fișa de autoevaluare (p. 22).


Ca temă pentru acasă, vor realiza sarcina de la rubrica
Portofoliu.
Anexa 3. Fișă - sensul cuvântului registru

1. Ce sens are cuvântul polisemantic registru în enunțurile de mai jos?

a. Secretara mi-a dat numărul cererii mele din registrul de documente al școlii.
....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........

b. Contabila completează zilnic registrul de casă.


....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........

c. Căsătoria a fost trecută în registrul de stare civilă.


....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........
Anexa 3. Fișă

d. Firma a fost înregistrată la Registrul Comerțului.


....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........

e. Registrul cântăreței era amplu.


....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........

2. La ce crezi că se referă registrele limbii, plecând de la sensurile stabilite mai sus?


....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........

3. Sunt situații în care folosești limba în mod diferit pentru a transmite același lucru? Explică.
....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........
....................................................................................................................................................................................
..........
Anexa 4. Fișă – fonetică

Încercuiește vocalele din textul de mai jos.

Uite-n iarbă rouă Și-o găină nouă Ouă nouă ouă Dintre care două
Vi le dau chiar vouă.

În enunț sunt de vocale.

Încercuiește vocalele din textul de mai jos.

Anexa 4. Fișă
Uite-n iarbă rouă Și-o găină nouă Ouă nouă ouă Dintre care două
Vi le dau chiar vouă.

În enunț sunt de vocale.

Încercuiește vocalele din textul de mai jos.

Uite-n iarbă rouă Și-o găină nouă Ouă nouă ouă Dintre care două
Vi le dau chiar vouă.

În enunț sunt de vocale.


Anexa 5. MINITEST – LIMBĂ ROMÂNĂ (p. 41)
Timp de lucru: 10 minute
Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește fragmentul de mai jos. Răspunde apoi la cerințele date.

Era o liniște și o pace, cât lui Ioniță îi părea că aude fâșâitul fulgilor de nea, care cădeau tot mai deși și se roteau
uneori ca un potop de fluturi.
Se silea să-și amintească prin câte hudițe trebuia să treacă până la prăvălie. Prin vro patru, ba parcă prin vro cinci,
căci în vana satului ulițele erau scurte și se încrucișau mereu. Dar încă nu ajunsese până acolo. Mai avea, ulița lor era
tare lungă.
Înaintea unei portițe văzu un câne mare, ciobănesc, unul alb, mițos, și își strânse bine bâta în mână. Dar cânele nu-
i avu grija, părea că nici nu-l văzuse. Ședea liniștit în coadă și se uita și el cum ninge. Părea că pacea și liniștea din
văzduh intrase și în el.
Anexa 5. MINITEST – LIMBĂ ROMÂNĂ (p. 41)

Ion Agârbiceanu, Întâiul drum

I. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor date. 10 puncte
a. se silea..........................................................;
b. văzduh...........................................................;

II. Identifică două cuvinte antonime din al doilea alineat al textului dat. 10 puncte
................................. .................................

III. Bifează caseta corespunzătoare mijlocului de îmbogățire a vocabularului prin care au fost obținute cuvintele
de mai jos, extrase din textul dat. 30 de puncte
Derivare Compunere
a. uneori ❏ ❏
b. portiță ❏ ❏
c. ciobănesc ❏ ❏

IV. Menționează mijlocul de îmbogățire a vocabularului prin care s-au format cuvintele înaintea și liniștit,
preci- zând ce parte de vorbire sunt în textul dat. 20 de puncte
a.
uneori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.........................................................................................
..
b. portiță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..
.........................................................................................
..

V. Subliniază împrumuturile noi din enunțul de mai jos. 10 puncte


Fulgii parcă valsau în atmosfera rece.

VI. Notează termenii argotici din enunțul de mai jos. 10 puncte


Barosanul a dat un tun și a plecat apoi în străinătate.
...........................................................................................
..
Anexa 6. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 41)
I. a. a se sili – a se strădui; b. văzduh – aer, atmosferă, cer; 2 x 5 p. = 10 p.
II. scurte – lung; 2 x 5 p. = 10 p.
III.a. compunere; b. derivare; c. derivare; 3 x 10 p. = 30 p.
IV. înaintea – prepoziție obținută prin conversiune; liniștit – adjectiv obținut prin conversiune; 2 x 10 p. = 20 p.
V.valsau; atmosferă; 2 x 5 p. = 10 p.
VI.barosanul; tun. 2 x 5 p. = 10 p.
Notă: 10 puncte se oferă din oficiu.

Anexa 6. Răspunsuri și sugestii de răspuns pentru minitest (p. 41)


Anexa 7. Fișe de lucru – naratorul și personajele (1) (Unitatea I)
Anexa 7. Fișe de lucru – naratorul și personajele (1) (Unitatea I)
55

Anexa 7. Fișe de lucru – naratorul și personajele (1) (Unitatea I)


Anexa 7. Fișe de lucru – naratorul și personajele (1) (Unitatea I)

56