Relaţiile Republica Moldova – NATO

Primele contacte ale Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică au fost stabilite

după declararea independenţei ţării. La 20 decembrie 1991, la Bruxelles, a avut loc
reuniunea Consiliului de Cooperare Nord-Atlantică (CCNA), creat în urma hotărîrii
reuniunii la nivel înalt a ţărilor membre ale NATO de la Roma din 7-8 noiembrie 1991.
Scopul creării CCNA a fost de a institui un organism permanent de consultări între
adversarii de altă dată în problemele primordiale de securitate europeană. La prima
reuniune CCNA a participat Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, ţara
noastră devenind astfel stat membru al acestui Consiliu.

La 6 ianuarie 1994, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord-Atlantice, la care

a fost examinată iniţiativa americană "Parteneriatul pentru Pace", Republica Moldova
şi-a exprimat interesul de a adera la acest Program.

La 16 martie 1994, la Bruxelles, la Cartierul General NATO, a avut loc prima

întrevedere a Preşedintelui Republicii Moldova cu Secretarul General NATO urmată
de semnarea Documentului-cadru al Programului "Parteneriatul pentru Pace".
La 29 mai 1997, la Sintra (Portugalia) a avut loc reuniunea CCNA în formatul
Miniştrilor de Externe. Pornind de la necesitatea stabilirii unor relaţii noi cu partenerii
de cooperare, NATO a propus transformarea CCNA într-o structură mai adecvată
– Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA).

În vederea coordonării cît mai eficiente a activităţilor pe linia NATO, la 16 decembrie

1997 a fost instituită Misiunea Republicii Moldova pe lîngă NATO. Funcţia de şef al
Misiunii este exercitată de ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Belgiei.

Tot din anul 1997, RM şi-a extins colaborarea cu NATO şi în domeniul ştiinţific.

Dialogul politic a continuat prin vizita de lucru a Preşedintelui RM la Bruxelles (25-27

ianuarie 1998), în cadrul căreia şeful statului a avut întrevederi cu Secretarul General
NATO şi cu Secretarul General UEO.

Vizita de lucru la Chişinău a Secretarului General NATO în perioada 28-29 ianuarie

1998 a constituit o nouă etapă în dezvoltarea raporturilor RM – NATO. Vizita a avut
mai multe scopuri, printre care şi evaluarea perspectivelor colaborării Republicii
Moldova în cadrul Parteneriatului pentru Pace.

Importantă a fost vizita Preşedintelui V. Voronin la Cartierul General NATO la 28

iunie 2001, unde a fost semnat Memorandumul de înţelegere cu Organizaţia NATO
pentru Menţinere şi Aprovizionare (NAMSO) privind cooperarea în domeniul logistic.

Urmare acestui Memorandum, a fost posibilă crearea în anul 2002aunui Fond de

afectare specială, finanţat de ţările membre NATO şi destinat distrugerii unui lot de
mine antipersonal şi muniţii cu termen expirat din dotarea Armatei Naţionale a RM,
precum şi a unei cantităţi importante de combustibil rachetar de tip melanj. Proiectul a
fost implementat de Agenţia NATO pentru Menţinere şi Aprovizionare tehnică
(NAMSA). Graţie acestui proiect, a fost eliminat un pericol ecologic de proporţii şi
realizate, înainte de termen, prevederile de bază ale Convenţiei de la Ottawa cu
privire la interzicerea minelor antipersonal, Republica Moldova fiind printre primele
state din regiune care a exclus acest tip de arme din arsenalele sale. Un alt proiect
pe cale de realizare cu suportul financiar al Alianţei este şi cel al distrugerii stocurilor
de pesticide interzise şi inutilizabile în Republica Moldova.

Începînd cu anul 2002, RM este parte la Grupul de Cooperare în domeniul Securităţii

în Sud-Estul Europei (SEEGROUP), parte a Iniţiativei sud-est europene (SEEI) care
întruneşte în prezent 20 state membre şi 14 partenere.

O delegaţie condusă de şeful statului a participat la 28-29 iunie 2004 la Summit-ul

CPEA/NATO de la Istanbul. Forul Alianţei a adoptat o nouă strategie a
Parteneriatului Euro-Atlantic axată pe recentrare şi reînoire acordînd prioritate
asistenţei ţărilor ce implementează Planurile de acţiuni: individuale (IPAP), privind
crearea instituţiilor de apărare (PAP-DIB), de combatere a terorismului (PAP-T) etc.
Strategia conţine referinţe favorabile la RM. Angajamentul NATO vizavi de
cooperarea cu RM a fost reiterat în textul Comunicatului final al summit-ului
Consiliului Nord-Atlantic (NAC) (p. 32).

La 7 iunie 2005, Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a vizitat Cartierul

General al Alianţei participînd la reuniunea NAC. În cadrul acesteia, a fost declarată
intenţia ţării noastre de a adopta un Plan individual de Acţiuni al Parteneriatului
(IPAP).

Drept urmare, Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova –

NATO, care marchează o etapă calitativ nouă în cooperarea dintre cele două părţi, a
fost adoptat de către Consiliul Nord-Atlantic al Alianţei la 19 mai şi, respectiv, de
Guvernul Republicii Moldova la 24 mai 2006. Acest document fixează un şir de
obiective importante, precum aprofundarea cooperării RM cu structurile şi instituţiile
europene şi euroatlantice, promovarea reformelor democratice în diverse domenii,
reformarea şi modernizarea sectorului de securitate şi apărare, consolidarea
controlului democratic asupra forţelor armate etc.

La 3 aprilie 2008, o delegaţie condusă de Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir

Voronin, a participat la lucrările Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul
şefilor de stat şi de guvern în cadrul Summit-ului Organizaţiei Tratatului Atlanticului
de Nord de la Bucureşti.

La 30 octombrie 2008, Jaap de Hoop Scheffer, Secretar General NATO, a efectuat o

vizită de lucru la Chişinău. Înaltul demnitar al Alianţei a avut întrevederi cu
Preşedintele RM, Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene şi Ministrul Apărării. Programul a mai cuprins o prelegere la Universitatea
de Stat din Moldova şi o vizită la Centrul de informare şi documentare NATO.

Actualizarea IPAP a fost iniţiată în noiembrie 2009, fiind instituită Comisia Naţională
pentru implementarea IPAP prezidată de Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor
Externe şi Integrării Europene. Membrii Comisiei au convenit asupra necesităţii
actualizării IPAP din perspectiva realităţilor existente. Versiunea actualizată a IPAP a
intrat în vigoare pe 20 august 2010, urmare a adoptării acesteia de către Guvernul
RM şi aprobării tacite de către Aliaţi.
În perioada 11-13 mai 2011, la Chişinău, a avut loc misiunea de evaluare, în cadrul
căreia un grup de experţi NATO a întreprins vizite de documentare la instituţiile
naţionale responsabile de implementarea IPAP, în vederea evaluării rezultatelor
obţinute, în perioada aprilie 2010 – aprilie 2011, în domeniile de competenţă.

În perioada 16-17 iunie 2011, la Chişinău s-a desfăşurat reuniunea Consiliului

Parteneriatului Euro-Atlantic în formatul sesiunii Grupului Consultativ pentru Politică
Atlantică (EAPC/APAG) care a reunit 59 de delegaţi din partea Secretariatului NATO,
misiunilor ţărilor membre şi partenere şi statele membre ale EAPC. Un astfel de
eveniment a avut loc pentru prima dată în Moldova, fiind apreciat efortul ţării noastre
(inclusiv sub aspect financiar) şi reuniunea calificată drept fiind de succes de către
statele participante.

La 13 iulie 2011 Consiliul Alianţei Nord-Atlantice (NAC) s-a convocat în formatul 28 +

Republica Moldova, pentru a desfăşura consultări multilaterale privind aspectele
implementării Planului IPAP. Delegaţia moldoveană la reuniunea în cauză a fost
condusă de către Ministrul Apărării şi Vice-ministrul Afacerilor Externe şi Integrării
Europene. Ulterior, folosind procedura tacită, NATO a adoptat Raportul final de
evaluare a progresului implementării IPAP-ului de către Republica Moldova.