Sunteți pe pagina 1din 80

Nr.

Intrebare Secţiune Tip Dificultate URL Raspuns 1 URL Data Raspuns 2 URL Data
1 Unde se află carena sau opera vie ? CVN. S1 1 1 desupra nivelului apei 0 sub nivelul apei 1 1
2 Unde se află opera moartă ? CVN. S1 1 1 deasupra nivelului apei 1 sub nivelul apei 1 0
3 Cum împarte planul diametral nava ? CVN. S1 1 1 în două părţi : babord şi tribord 1 1 în două părţi : pupa şi prova 0
4 Cum împarte planul cuplului maestru CVN. S1 1 1 în două părţi : babord şi tribord 0 în două părţi : opera vie şi opera moartă 0
nava ?
5 Cum împarte planul plutirii nava ? CVN. S1 1 1 în două părţi : partea imensă şi partea 1 1 în două părţi : babord şi tribord 0
emersă
6 Cum se simbolizează pescajul navei ? CVN. S1 1 1 L 0 D 0
7 Care dintre părţile navei se află deasupra CVN. S1 1 1 opera vie . 0 opera moartă. 1 1
nivelului apei?
8 Care dintre părţile navei se află sub nivelul CVN. S1 1 1 opera vie . 1 1 opera moartă. 0
apei?
9 Care dintre părţile navei se află deasupra CVN. S1 1 1 partea imersă. 0 partea emersă. 1 1
nivelului apei?
10 Care dintre părţile navei se află sub nivelul CVN. S1 1 1 partea imersă. 1 1 partea emersă. 0
apei?
11 Corpul navei este simetric faţă de: CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 0 planul plutirii. 0
12 Cum se numeşte partea din dreapta planului CVN. S1 1 1 tribord. 1 1 babord. 0
diametral,la o navă,privind în sensul ei de
înaintare ?

13 Cum se numeşte partea din stânga planului CVN. S1 1 1 tribord. 0 babord. 1 1


diametral,la o navă,privind în sensul ei de
înaintare.

14 Cum se numeşte extremitatea anterioară a CVN. S1 1 1 pupa. 0 prova. 1 1


navei?
15 Cum se numeşte extremitatea posterioară a CVN. S1 1 1 pupa. 1 1 prova. 0
navei?
16 Care dintre planurile principale ale navei,o CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 0 planul plutirii. 0
împarte în două părţi,babord şi tribord?

17 Care dintre planurile principale ale navei,o CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 1 1 planul plutirii. 0
împarte în două părţi,pupa şi prova?

18 Care dintre planurile principale ale navei,o CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 0 planul plutirii. 1 1
împarte în două părţi,partea emersă şi
partea imersă?

19 Care dintre planurile principale ale navei,o CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 0 planul plutirii. 1 1
împarte în două părţi,opera vie şi opera
moartă?
20 Care dintre planurile principale de proiecţie CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 0 planul de bază. 0
coincide cu suprafaţa liberă a apei liniştite?

21 Cum se numeşte planul principal de CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 0 planul diametral. 1 1
proiecţie,vertical longitudinal,care trece
prin secţiunea maestră?

22 Cum se numeşte planul principal de CVN. S1 1 1 planul cuplului maestru. 1 1 planul diametral. 0
proiecţie,transversal-vertical,care trece prin
secţiunea maestră?

23 Planul de bază intersectează,în CVN. S1 1 1 da,rezultând suprafaţa liberă a apei. 0 nu. 1 1


general,corpul navei?
24 În figura de mai jos,Lpp reprezintă: CVN. S1 1 1 imagini\c lungimea maximă. 0 lungimea între perpendiculare. 1
vn_001.j
pg

25 În figura de mai jos,LcwL reprezintă: CVN. S1 1 1 imagini\c lungimea maximă. 0 lungimea între perpendiculare. 0
vn_001.j
pg

26 În figura de mai jos,Lmax reprezintă: CVN. S1 1 1 imagini\c lungimea maximă. 1 lungimea între perpendiculare. 0
vn_001.j
pg

27 În figura de mai jos,Bx reprezintă: CVN. S1 1 1 imagini\c rezerva de flotabilitate. 0 lăţimea navei. 1
vn_002.j
pg

28 Rezerva de flotabilitate este dată de : CVN. S1 1 1 înălţimea de construcţie a navei 0 înălţimea bordului liber 1 1
29 Ce sunt Registrele de clasificare ? CVN. S1 1 1 instituţii pentru supravegherea tehnică şi 1 1 cărţi tehnice de clasificare a navelor 0
clasificarea navelor civile
30 Ce este flotabilitatea ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a pluti în condiţii 1 1 proprietatea navei de a se opune acţiunii 0
normale forţelor exterioare care tind să o încline
şi de a reveni la poziţia iniţială

31 Ce este stabilitatea ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a pluti în condiţii 0 proprietatea navei de a se opune acţiunii 1 1
normale forţelor exterioare care tind să o încline
şi de a reveni la poziţia iniţială

32 Ce este manevrabilitatea ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a-şi păstra sau de a- 1 1 proprietatea navei de a se mişca cu o 0
şi schimba direcţia mişcării viteză determinată
33 Ce este giraţia ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a se mişca cu o 0 proprietatea navei de a-şi schimba 1 1
viteză determinată direcţia mişcării
34 Ce este stabilitatea de drum ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a se mişca cu o 0 proprietatea navei de a-şi schimba 0
viteză determinată direcţia mişcării
35 Ce este nescufundabilitatea ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a pluti în condiţii 0 proprietatea navei de a-şi păstra 1 1
normale flotabilitatea şi stabilitatea în cazul
inundării unui compartiment

36 Ce este deplasarea ? CVN. S1 1 1 proprietatea navei de a se mişca cu o 1 1 proprietatea navei de a-şi schimba 0
viteză determinată direcţia mişcării
37 Ce este capacitatea de încărcare CVN. S1 1 1 greutatea mărfii transportate 0 greutatea totală ambarcată pe o navă 1 1
(deadweight) ?

38 În ce se măsoară viteza de marş la navele CVN. S1 1 1 în Newton (N) 0 în noduri (Nd) 0


fluviale ?
39 În ce se măsoară viteza de marş la navele CVN. S1 1 1 în Newton (N) 0 în noduri (Nd) 1 1
maritime ?
40 Ce este deplasamentul navei ? CVN. S1 1 1 greutatea totală a navei încărcate 1 1 greutatea navei goale 0
41 Ce este suprastructura ? CVN. S1 1 1 o construcţie situată deasupra punţii 1 0 o construcţie situată deasupra punţii 1
principale, care nu se întinde pe toată principale, care se întinde pe toată
lăţimea navei lăţimea navei

42 Ce este ruful ? CVN. S1 1 1 o construcţie situată deasupra punţii 1 1 o construcţie situată deasupra punţii 0
principale, care nu se întinde pe toată principale, care se întinde pe toată
lăţimea navei lăţimea navei

43 Ce se înscrie în certificatul de tonaj ? CVN. S1 1 1 deplasamentul navei 0 pescajul navei 0


44 În ce se măsoară tonajul brut ? CVN. S1 1 1 în tone registru 1 1 în tone 0
45 În ce se măsoară tonajul net ? CVN. S1 1 1 în tone 0 în tone registru 1 1
46 Ce este tonajul brut ? CVN. S1 1 1 greutatea navei încărcate cu marfă 1 0 volumul tuturor compartimentelor 0
închise destinate transportului
mărfurilor

47 Ce este tonajul net ? CVN. S1 1 1 volumul tuturor compartimentelor 0 greutatea navei goale 1 0
interioare închise ale navei, inclusiv
suprastructurile

48 Unde se află etrava ? CVN. S1 1 1 la pupa navei 0 la prova navei 1 1


49 Unde se află etamboul ? CVN. S1 1 1 la pupa navei 1 la prova navei 1 0
50 Ce rol are selatura punţii ? CVN. S1 1 1 de a menţine nava pe chilă dreaptă 0 de a asigura scurgerea rapidă a apei de 1 1
pe punţi
51 Ce se înţelege prin "apendici" ai corpului CVN. S1 1 1 elemente din structura internă a navei 0 elemente constructive de osatură 0
navei ?

52 Care sunt apendicii navei ? CVN. S1 1 1 elicea, cârma, chilele de ruliu, cavaleţii 1 1 parapet, balustrade, brâu 0

53 Unde sunt amplasate chilele de ruliu ? CVN. S1 1 1 pe fundul navei 0 pe puntea principală 0
54 Cum se deschid uşile metalice, CVN. S1 1 1 către interior 0 către exterior 1 1
întotdeauna ?
55 Ce sunt manevrele fixe ? CVN. S1 1 1 posibilităţi de mişcare a parâmelor 0 parâme metalice, pentru menţinerea pe 1 1
poziţie a catargelor
56 Ce sunt manevrele mobile ? CVN. S1 1 1 parâme pentru legarea şi manevrarea 1 parâme metalice, pentru menţinerea pe 0
velelor şi a vergelelor poziţie a catargelor
57 Ce este greementul navei ? CVN. S1 1 1 totalitatea catargelor unei nave 0 parâme metalice, pentru menţinerea pe 0
poziţie a catargelor
58 Unde sunt amplasate varangele ? CVN. S1 1 1 pe puntea navei 1 0 pe fundul navei 1
59 Unde sunt amplasaţi stringherii ? CVN. S1 1 1 pe fundul navei 0 pe puntea navei 0
60 Unde sunt ampasate coastele ? CVN. S1 1 1 pe bordul navei 1 1 pe puntea navei 0
61 Unde sunt amplasate carlingile ? CVN. S1 1 1 pe bordul navei 0 pe puntea navei 0
62 Care sunt grinzile de direcţie principală, la CVN. S1 1 1 curenţii de punte 0 traversele de punte 1 1
sistemul transversal de osatură, pe punte ?

63 Care sunt grinzile de direcţie principală, la CVN. S1 1 1 coastele 1 1 stringherii 0


sistemul trasversal de osatură, pe bord ?

64 Care sunt grinzile de direcţie principală, la CVN. S1 1 1 carlingile 0 pontilii 0


sistemul trasversal de osatură, pe fund ?

65 Care sunt grinzile de încrucişare, la CVN. S1 1 1 curenţii de punte 1 1 traversele de punte 0


sistemul traversal de osatură, pe punte ?

66 Care sunt grinzile de încrucişare, la CVN. S1 1 1 coastele 0 guseele 0


sistemul traversal de osatură, pe bord ?

67 Care sunt grinzile de încrucişare, la CVN. S1 1 1 varangele 0 carlingile 1 1


sistemul traversal de osatură, pe fund ?

68 Care sunt grinzile de direcţie principală, la CVN. S1 1 1 traversele 0 longitudinalele 1 1


sistemul longitudinal de osatură, pe punte ?

69 Care sunt grinzile de direcţie principală, la CVN. S1 1 1 stringherii 1 1 coastele 0


sistemul longitudinal de osatură, pe bord ?

70 Care sunt grinzile de direcţie principală, la CVN. S1 1 1 varangele 0 carlingile 1 1


sistemul longitudinal de osatură, pe fund ?
71 Care sunt grinzile de încrucişare, la CVN. S1 1 1 curenţii 0 traversele 1 1
sistemul longitudinal de osatură, pe punte ?

72 Care sunt grinzile de încrucişare, la CVN. S1 1 1 stringherii 0 coastele întărite 1 1


sistemul longitudinal de oasatură, pe bord ?

73 Care sunt grinzile de încrucişare, la CVN. S1 1 1 varangele 1 1 carlingile 0


sistemul longitudinal de osatură, pe fund ?

74 Unde se află gurna ? CVN. S1 1 1 pe fundul navei 0 între fundul navei şi bordul navei 1 1
75 Ce rol are elicea, la o navă ? CVN. S1 1 1 de a asigura posibilitatea mişcării după o 0 de a susţine arborii portelice situaţi în 0
traiectorie stabilită şi de a modifica afara planului diametral
comandat direcţia de deplasare

76 Ce rol are cârma, la o navă ? CVN. S1 1 1 de a asigura posibilitatea mişcării după o 1 1 de a susţine arborii portelice situaţi în 0
traiectorie stabilită şi de a modifica afara planului diametral
comandat direcţia de deplasare

77 Ce rol are tubul etambou, la o navă ? CVN. S1 1 1 de a asigura posibilitatea mişcării după o 0 de a susţine arborii portelice situaţi în 1 1
traiectorie stabilită şi de a modifica afara planului diametral
comandat direcţia de deplasare

78 Ce este lungimea maximă ? CVN. S1 1 1 distanţa măsurată în planul diametral, pe 0 distanţa măsurată în planul diametral, pe 0
plutirea de plină încărcare, între punctele plutirea de plină încărcare, între
de intersecţie ale acestei plutiri cu linia punctele de intersecţie ale acestei plutiri
etamboului şi linia etravei cu axul cîrmei şi linia etravei

79 Ce este lungimea între perpendiculare ? CVN. S1 1 1 distanţa măsurată în planul diametral, pe 0 distanţa măsurată în planul diametral, pe 1 1
plutirea de plină încărcare, între punctele plutirea de plină încărcare, între
de intersecţie ale acestei plutiri cu linia punctele de intersecţie ale acestei plutiri
etamboului şi linia etravei cu axul cîrmei şi linia etravei

80 Ce este lungimea pe plutirea de plină CVN. S1 1 1 distanţa măsurată în planul diametral, pe 1 1 distanţa măsurată în planul diametral, pe 0
încărcare ? plutirea de plină încărcare, între punctele plutirea de plină încărcare, între
de intersecţie ale acestei plutiri cu linia punctele de intersecţie ale acestei plutiri
etamboului şi linia etravei cu axul cîrmei şi linia etravei
81 Ce este pescajul navei ? CVN. S1 1 1 distanţa măsurată după o direcţie 0 distanţa măsurată după o direcţie 0
verticală, între planul de bază şi punctul verticală, între planul plutirii şi punctul
de intersecţie al liniei punţii cu linia de intersecţie al liniei punţii cu linia
bordului în planul cuplului maestru bordului, în planul cuplului maestru

82 Ce este înălţimea de construcţie a navei ? CVN. S1 1 1 distanţa măsurată după o direcţie 1 1 distanţa măsurată după o direcţie 0
verticală, între planul de bază şi punctul verticală, între planul plutirii şi punctul
de intersecţie al liniei punţii cu linia de intersecţie al liniei punţii cu linia
bordului în planul cuplului maestru bordului, în planul cuplului maestru

83 Ce este înălţimea bordului liber al navei ? CVN. S1 1 1 distanţa măsurată după o direcţie 0 distanţa măsurată după o direcţie 1 1
verticală, între planul de bază şi punctul verticală, între planul plutirii şi punctul
de intersecţie al liniei punţii cu linia de intersecţie al liniei punţii cu linia
bordului în planul cuplului maestru bordului, în planul cuplului maestru

84 Unde este amplasat picul prova ? CVN. S1 1 1 între etambou şi ultimul perete 0 între învelişul exterior al fundului şi 0
transversal etanş puntea dublului fund
85 Unde este amplasat picul pupa ? CVN. S1 1 1 între învelişul exterior al fundului şi 0 între etambou şi ultimul perete 1 1
puntea dublului fund transversal etanş
86 Unde este amplasat coferdamul ? CVN. S1 1 1 între compartimentul maşini şi magazia 1 1 între învelişul exterior al fundului şi 0
de marfă puntea dublului fund
87 Ce sunt sarturile ? CVN. S1 1 1 manevrele fixe ale navei, care susţin 0 manevrele fixe ale navei, care susţin 1 1
catargul longitudinal, înspre prova catargul în lateral (în borduri)

88 Ce sunt sarturile ? CVN. S1 1 1 manevrele fixe ale navei, care susţin 1 1 manevrele fixe ale navei, care susţin 0
catargul longitudinal, înspre prova catargul în lateral

89 Ce sunt pataraţinele ? CVN. S1 1 1 manevrele fixe ale navei, care susţin 0 manevrele fixe ale navei, care susţin 0
catargul înspre prova, longitudinal catargul în borduri

90 Ce este osatura ? CVN. S1 1 1 structura de rezistenţă formată dintr-o 0 o reţea spaţială de bare drepte şi curbe, 1 1
placă dreaptă sau curbă rezemată, îmbinate între ele, care determină şi
întărită cu bare şi elemente de legătură menţine formele geometrice ale corpului
navei

91 Ce este planşeul ? CVN. S1 1 1 structura de rezistenţă formată dintr-o 1 1 o reţea spaţială de bare drepte şi curbe, 0
placă dreaptă sau curbă rezemată, îmbinate între ele, care determină şi
întărită cu bare şi elemente de legătură menţine formele geometrice ale corpului
navei
92 Ce sunt construcţiile de rigidizare ? CVN. S1 1 1 structura de rezistenţă formată dintr-o 0 o reţea spaţială de bare drepte şi curbe, 0
placă dreaptă sau curbă rezemată, îmbinate între ele, care determină şi
întărită cu bare şi elemente de legătură menţine formele geometrice ale corpului
navei

93 Greementul reprezintă : CVN. S1 1 1 totalitatea pieselor confecţionate din 0 totalitatea manevrelor fixe şi curente de 1 1
lemn sau din metal şi care se numesc : la bord, folosite pentru fixarea arborilor,
catarge, arbori, ghiu, bompres susţinerea şi manevra vergilor şi a
velelor

94 Arborada reprezintă : CVN. S1 1 1 totalitatea pieselor confecţionate din 1 1 totalitatea manevrelor fixe şi curente de 0
lemn sau din metal şi care se numesc : la bord, folosite pentru fixarea arborilor,
catarge, arbori, ghiu, bompres susţinerea şi manevra vergilor şi a
velelor

95 Ce este un catarg ? CVN. S1 1 1 totalitatea pieselor confecţionate din 0 totalitatea manevrelor fixe şi curente de 0
lemn sau din metal şi care se numesc : la bord, folosite pentru fixarea arborilor,
catarge, arbori, ghiu, bompres susţinerea şi manevra vergilor şi a
velelor

96 Caargul face parte din : CVN. S1 1 1 greementul navei 0 arborada navei 1 1

97 Părţile componente ale unui catarg sunt : CVN. S1 1 1 călcâi, picior şi gabie 0 coloana, gabierul, arboretul 1 1

98 Care este partea inferioară a unui catarg ? CVN. S1 1 1 gabierul 0 coloana 1 1

99 Care este parte superioară a unui catarg ? CVN. S1 1 1 gabierul 0 coloana 0

100 Care este partea de mijloc a unui catarg ? CVN. S1 1 1 gabierul 1 1 coloana 0

101 Cum se numeşte vârful catargului, în limbaj CVN. S1 1 1 butuc 0 măr 1 1


marinăresc ?
102 Arboretul este partea superioară a CVN. S1 1 1 nu 0 da 1 1
catargului ?
103 Gabierul este partea de mijloc a unui CVN. S1 1 1 nu 0 da 1 1
catarg ?
104 Coloana este partea inferioară a catargului ? CVN. S1 1 1 da 1 1 nu 0

105 Ce este gabia ? CVN. S1 1 1 platforma coloanei catargului 1 1 platforma gabierului catargului 0
106 Ce este cruceta ? CVN. S1 1 1 platforma coloanei catargului 0 paltforma gabierului catergului 1 1
107 Unde sunt fixate antenele radio şi de CVN. S1 1 1 pe sarturi 0 pe catarge 1 1
radiolocaţie ?
108 Pe o navă pot exista mai multe catarge CVN. S1 1 1 nu 0 nu se montează pe catarge 0
pentru montarea luminilor de semnalizare ?
109 Cum se mai numeşte catargul prova, la CVN. S1 1 1 arborele mare 0 trinchet 1 1
navele moderne ?
110 Cum se mai numeşte catargul pupa, la CVN. S1 1 1 arborele mare 1 1 trinchet 0
navele moderne ?
111 Ce reprezintă manevrele fixe ? CVN. S1 1 1 toate operaţiunile ce se fac la bord pentru 0 toate parâmele metalice sau vegetale 1 1
acostarea navei fixate permanent cu un capăt de
arboradă şi cu celălalt capăt de corpul
navei

112 Ce reprezintă manevrele mobile ? CVN. S1 1 1 toate operaţiunile ce se fac la bord pentru 0 toate parâmele metalice sau vegetale 0
acostarea navei fixate permanent cu un capăt de
arboradă şi cu celălalt capăt de corpul
navei

113 Ce este capelatura navei ? CVN. S1 1 1 o manevră fixă de la bordul navei 0 o manevră mobilă de la bordul navei 0

114 Sarturile navei susţin arborii în plan CVN. S1 1 1 da 0 nu susţin arborii 0


longitudinal ?
115 Straiurile navei susţin arborii în plan CVN. S1 1 1 da 1 1 nu susţin arborii 0
longitudinal ?
116 Pataraţinele navei susţin arborii înspre CVN. S1 1 1 da 0 nu susţin arborii 0
prova ?
117 Cum se numeşte arborele înclinat fixat în CVN. S1 1 1 trinchet 0 bompres 1 1
prova navei, care se întâlneşte la navele cu
vele ?

118 Care sunt manevrele curente de la bordul CVN. S1 1 1 straiurile, sarturile, pataraţinele 0 acostarea, legarea şi descărcarea 0
navelor ? mărfurilor
119 Ce sunt murele ? CVN. S1 1 1 manevre fixe 0 manevre curente 1 1
120 Ce este verga ? CVN. S1 1 1 un catarg simplu 0 o traversă orizontală, încrucişată pe 1 1
catarg
121 Ce sunt ambarcaţiunile ? CVN. S1 1 1 nave de transport pasageri 0 nave mici şi foarte mici, care se 1 1
deplasează pe apă cu propulsie proprie

122 Ambarcaţiunile pot avea propulsie cu rame CVN. S1 1 1 da 1 1 nu 0


şi vele ?
123 Cum se poate ţine legătura între nave ? CVN. S1 1 1 nu se poate ţine 0 cu ajutorul parâmelor 0

124 Cum se poate ţine legătura între navele CVN. S1 1 1 nu se poate ţine 0 cu ajutorul parâmelor 0
aflate la ancoră şi mal ?
125 Cum se realizează transportul personalului CVN. S1 1 1 cu ajutorul altei nave de aceleaşi 0 cu ajutorul ambarcaţiunilor 1 1
la navă ? dimensiuni
126 Care dinte enunţurile de mai jos este CVN. S1 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor se face 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate 0
adevărat ? transportul provizilor, materialelor şi face transportul proviziilor, materialelor
pieselor de schimb de la navă şi pieselor de schimb de la navă

127 Care dintre enunţurile de mai jos este CVN. S1 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate 0 cu ajutorul ambarcaţiunilor se face 1 1
adevărat ? face transportul personalului la navă transportul personalului la navă

128 Care dintre enunţurile de mai jos este CVN. S1 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor se face 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate 0
adevărat ? transportul furtunelor de alimentare cu face transportul furtunelor de alimentare
apă de la o navă la alta cu apă de la o navă la alta

129 Care dintre enunţurile de mai jos este CVN. S1 1 1 cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se poate 0 cu ajutorul ambarcaţiunilor se face 1 1
adevărat ? face piturarea bordajului în exterior piturarea bordajului în exterior

130 Cum se clasifică bărcile după felul CVN. S1 1 1 cu rame, vele, motor 1 1 cu propulsie proprie şi fără propulsie 0
propulsiei ? proprie
131 Cum se clasifică bărcile după numărul de CVN. S1 1 1 cu rame şi cu vele 0 10+1, 8+1, 2 sau 4 rame 1 1
rame ?
132 Cum se numeşte structura de rezistenţă a CVN. S1 1 1 bordajul bărcii 0 etrava bărcii 0
bărcii ?
133 Cum se numesc coastele la bărci ? CVN. S1 1 1 file 0 crevace 1 1
134 Ce se află pe fundul bărcii ? CVN. S1 1 1 gurna 0 1-2 orificii închise cu dopuri filetate din 1 1
bronz sau aluminiu
135 La ce servesc orificiile de pe fundul unei CVN. S1 1 1 la scoaterea prin ele a unui capăt de 0 la evacuarea apei din barcă 1 1
bărci ? parâmă subţire
136 Cum sunt dispuse bancurile într-o barcă ? CVN. S1 1 1 longitudinal 1 0 suprapus 0

137 Cum sunt dispuse banchetele într-o barcă ? CVN. S1 1 1 longitudinal 1 suprapus 0

138 La ce folosesc bancurile ? CVN. S1 1 1 pe ele stau persoanele transportate în 0 pe ele stau marinarii când trag la rame 1
barcă
139 La ce folosesc banchetele ? CVN. S1 1 1 pe ele stau persoanele transportate în 1 pe ele stau marinarii când trag la rame 0
barcă
140 Unde stau persoanele transportate în CVN. S1 1 1 în spatele bărcii 0 în camera bărcii 1
barcă ?
141 Unde se află puntirile bărcii ? CVN. S1 1 1 în prova şi în pupa 1 la mijlocul bărcii 0
142 Saula "ţin-te bine" se întâlneşte la : CVN. S1 1 1 bărcile de serviciu 0 bărcile de salvare 1

143 În categoria accesoriilor unei bărci intră : CVN. S1 1 1 ramele 1 maţagonul 0


144 În categoria accesoriilor unei bărci intră : CVN. S1 1 1 paietul 0 ancora 1

145 În categoria accesoriilor unei bărci intră : CVN. S1 1 1 bancurile 0 cârma cu echea 1

146 În categoria accesoriilor unei bărci intră : CVN. S1 1 1 saula "ţin-te bine" 0 copastia 0

147 Unde se fixează cîrma unei bărci ? CVN. S1 1 1 în prova 0 în pupa 1


148 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 ghiordelul 0 cuţit de gabier 0
destinate pentru navigaţie şi semnalizare
din inventarul bărcii, intră şi :

149 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 pistolul de semnalizare 1 1 butoiaş cu apă potabilă 0
destinate pentru navigaţie şi semnalizare
din inventarul bărcii, intră şi :

150 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 colacii de salvare 0 pavilioanele de semnalizare cu braţele 1 1
destinate pentru navigaţie şi semnalizare
din inventarul bărcii, intră şi :

151 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 bastonul de pavilion cu pavilionul 1 1 ciocanul 0


destinate pentru navigaţie şi semnalizare
din inventarul bărcii, intră şi :

152 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 butoiaş cu apă potabilă 1 0 ghiordelul 1


destinate pentru vitalitatea bărcii, intră şi :

153 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 pavilioane de semnalizare cu braţele 0 ispolul 1


destinate pentru vitalitatea bărcii, intră şi :

154 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 dopuri de lemn 1 1 bastonul de pavilion cu pavilionul 0
destinate pentru vitalitatea bărcii, intră şi :

155 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 trusa cu medicamente 0 pene, cuie, câlţi 1 1
destinate pentru vitalitatea bărcii, intră şi :

156 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 trusa cu medicamente 1 trusa cu scule de marangozerie 1 0
destinate pentru vitalitatea bărcii, intră şi :

157 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 trusa cu medicamente 1 1 trusa cu scule de marangozerie 0
destinate pentru salvare, în inventarul bărcii
intră şi :
158 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 trusa cu scule de marangozerie 0 veste de salvare 1 1
destinate pentru salvare, în inventarul bărcii
intră şi :

159 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 pistolul de semnalizare 1 0 butoiaş cu apă potabilă 1
destinate pentru salvare, în inventarul bărcii
intră şi :

160 În categoria obiectelor de armament CVN. S1 1 1 colaci de salvare 1 1 ghiordelul 0


destinate pentru salvare, în inventarul bărcii
intră şi :

161 Ce este ghiordelul ? CVN. S1 1 1 un făraş îngust cu marginile înalte pentru 0 o găleată de lemn sau din pânză 1 1
scos apa afară din barcă impermeabilă
162 Ce este ispolul ? CVN. S1 1 1 un făraş îngust cu marginile înalte pentru 1 1 o găleată de lemn sau din pânză 0
scos apa afară din barcă impermeabilă
163 Ce sunt barbetele ? CVN. S1 1 1 găleţi din lemn sau din pânză 0 capete de parâmă fixate la prova şi la 1 1
impermeabilă pupa, ce servesc ca parâme de legare a
bărcii

164 Ce este cangea unei bărci ? CVN. S1 1 1 o prăjină de lemn, ce are la unul din 1 1 piesă demontabilă, care se fixează în 0
capete o armătură din fier, terminată cu pupa bărcii cu ajutorul balamalelor
un cârlig

165 În ce constă sistemul suprapus de CVN. S1 1 1 fixarea filelor de bordaj lipite una lângă 0 fixarea filelor de bordaj cu marginile 1 1
construcţie a bărcilor ? alta suprapuse una peste alta
166 În ce constă sistemul latin de construcţie a CVN. S1 1 1 fixarea filelor de bordaj lipite una lângă 1 1 fixarea filelor de bordaj cu marginile 0
bărcilor ? alta suprapuse una peste alta
167 În ce constă sistemul diagonal de CVN. S1 1 1 fixarea filelor de bordaj lipite una lângă 0 fixarea filelor de bordaj cu marginile 0
construcţie a bărcilor ? alta suprapuse una peste alta
168 Cum se numesc bărcile care au prova şi CVN. S1 1 1 iole 1 0 baleniere 1
pupa ascuţite ?
169 Barca de serviciu se foloseşte la : CVN. S1 1 1 operaţiunile de salvare 0 executarea diferitelor servicii în rade şi 1 1
porturi
170 Ce sunt cavaleţii ? CVN. S1 1 1 elemente componente ale bărcii de 0 elemente componente ale bărcii de 0
salvare serviciu
171 Navele de croazieră sunt nave : CVN. S1 1 1 cu destinaţie specială 0 pasagere 1 1
172 Navele de transbordare sunt nave : CVN. S1 1 1 pasagere 1 1 sportive 0
173 În categoria navelor pasagere intră : CVN. S1 1 1 navele de agrement, sportive, tehnice 1 0 nave de papionaj, de tracţiune, de 0
buncheraj
174 Cargourile sunt nave : CVN. S1 1 1 piscicole 0 de transport mărfuri generale 1 1
175 Navele mineraliere sunt nave : CVN. S1 1 1 tip container 0 cu destinaţie specială 0
176 Navele cerealiere sunt nave : CVN. S1 1 1 tip container 0 cu destinaţie specială 0
177 Navele pentru transport mărfuri lichide sunt CVN. S1 1 1 containerele şi frigorificele 0 petroliere şi gaze lichefiate 1 1
:
178 În categoria navelor cu destinaţie specială, CVN. S1 1 1 remorchere, împingătoare, pilotine 0 sportive şi de agrement 0
intră :
179 Sunt nave tehnice : CVN. S1 1 1 drăgi şi şalande 1 1 containere şi frigorifice 0

180 Sunt nave de servitute : CVN. S1 1 1 drăgi şi şalande 0 spărgătoare de gheaţă, pilot, de 1 1
buncheraj
181 După modul de propulsie, navele sunt : CVN. S1 1 1 pentru curse regulate şi pentru curse 0 pe pernă de aer, cu aripi portante şi 0
obişnuite glisoare
182 În figura de mai jos, cu "1" s-a notat : CVN. S1 1 1 imagini\c curent de punte 0 perete transversal 1
vn_003.j
pg

183 În figura de mai jos, cu "3" s-au notat : CVN. S1 1 1 imagini\c semitraversele punţii 1 curenţi de punte 0
vn_003.j
pg

184 În figura de mai jos, s-a notat cu "3" : CVN. S1 1 1 imagini\c treversa de punte 0 longitudinala de punte 1
vn_004.j
pg

185 În figura de mai jos, s-a notat cu "9" : CVN. S1 1 1 imagini\c semitraversa întărită 1 longitudinala de punte 0
vn_004.j
pg

186 În figura de mai jos, s-a notat cu "7" : CVN. S1 1 1 imagini\c rama gurii de magazie 1 longitudinala de punte 0
vn_004.j
pg

187 În figura de mai jos, s-a notat cu "8" : CVN. S1 1 1 imagini\c rama gurii de magazie 0 longitudinala de punte 0
vn_004.j
pg

188 Cum se numeşte proprietatea navei de a CVN. S1 1 1 stabilitatea 0 flotabilitatea 1 1


pluti, în condiţii normale de exploatare ?

189 Cum se numeşte proprietatea navei de a se CVN. S1 1 1 stabilitatea 1 1 flotabilitatea 0


opune acţiunii forţelor exterioare care tind
să o încline şi de a reveni la poziţia iniţială
după încetarea acţiunii acestor forţe ?

190 Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi CVN. S1 1 1 deplasarea 0 manevrabilitatea 0


păstra flotabilitatea şi stabilitatea, în cazul
inundării unui compartiment ?

191 Cum se numeşte proprietatea navei de a se CVN. S1 1 1 deplasarea 1 1 manevrabilitatea 0


mişca cu o viteză determinată ?
192 Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi CVN. S1 1 1 deplasarea 0 stabilitatea de drum 1 1
păstra direcţia mişcării ?
193 Cum se numeşte proprietatea navei de a-şi CVN. S1 1 1 deplasarea 0 stabilitatea de drum 0
schimba direcţia mişcării ?
194 Cum se numeşte greutatea totală ce se poate CVN. S1 1 1 capacitatea de încărcare 1 1 rezistenţa corpului 0
ambarca pe o navă ?
195 Cum se numeşte capacitatea navei de a nu CVN. S1 1 1 capacitatea de încărcare 0 rezisteţa corpului 1 1
se deforma şi de a-şi păstra etanşeitatea sub
acţiunea forţelor exterioare ?

196 Cu cât este egal un nod ? CVN. S1 1 1 1870 m/oră 0 1852 m/oră 1 1
197 Nodul reprezintă unitatea de măsură a CVN. S1 1 1 maritime şi fluviale 0 fluviale 0
vitezei de marş la navele :
198 Ce reprezintă distanţa măsurată pe CVN. S1 1 1 înălţimea navei 0 lungimea maximă a navei 1 1
orizontală, între punctele extreme, pupa şi
prova ale navei ?

199 Ce reprezintă distanţa măsurată pe CVN. S1 1 1 înălţimea navei 0 lungimea maximă a navei 0
orizontală, între cele două borduri ?
200 Ce reprezintă distanţa măsurată pe CVN. S1 1 1 înălţimea navei 1 1 lungimea maximă a navei 0
verticală, între planul de bază şi linia
punţii ?

201 Ce reprezintă distanţa măsurată pe CVN. S1 1 1 înălţimea de construcţie 1 0 pescajul navei 1


verticală, între planul de bază şi planul
plutirii ?

202 Ce reprezintă distanţa măsurată pe CVN. S1 1 1 înălţimea de construcţie 0 pescajul navei 0


verticală, între planul plutirii şi linia punţii ?

203 Cine eliberează certificatul de clasă al unei CVN. S1 1 1 căpităniile porturilor 0 Registrul Naval Român 1 1
nave ?
204 Cine eliberează certificatul pentru CVN. S1 1 1 căpităniile porturilor 0 Registrul Naval Român 1 1
mijloacele de salvare al unei nave ?
205 Cine eliberează certificatul pentru CVN. S1 1 1 căpităniile porturilor 0 Registrul Naval Român 1 1
echipamentele de navigaţie ?
206 Cine eliberează documentele ce confirmă CVN. S1 1 1 căpităniile porturilor 1 0 Registrul Naval Român 1
satisfacerea cerinţelor regulilor pentru
liniile de încărcare ale unei nave ?

207 Pe ce perioadă de timp acordă Registrul CVN. S1 1 1 în fiecare an 0 la 5 ani 1 0


Naval Român clasa unei nave ?
208 Care din afirmaţiile de mai jos este falsă : CVN. S1 1 1 viteza navei se măsoară în Noduri 0 viteza navei se măsoară în Mile marine 0
pe oră (Mm/h)
209 Cum se numeşte înclinarea navei în jurul CVN. S1 1 1 tangaj 0 bandă 1 1
unui ax longitudinal ?
210 Cum se numeşte mişcarea oscilatorie CVN. S1 1 1 tangaj 0 bandă 0
provocată de înclinările transversale ?
211 Cum se numeşte înclinarea navei care se CVN. S1 1 1 diferenţă de asietă 1 1 tangaj 0
produce în jurul unui ax transversal ?

212 Cum se numeşte mişcarea oscilatorie CVN. S1 1 1 ruliu 0 tangaj 1 1


provocată de înclinările longitudinale ?

213 Când se spune despre o navă, că este CVN. S1 1 1 dacă o navă rămâne înclinată 0 dacă o navă are pescajul prova egal cu 0
canarisită ? longitudinal şi continuă să navige pescajul pupa
înclinată

214 Când se spune despre o navă, că este CVN. S1 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal are 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal are 0
aprovată ? pescajul prova mai mare decât pescajul pescajul pupa mai mare decât pescajul
pupa prova

215 Când se spune despre o navă că este CVN. S1 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal are 0 dacă o navă înclinată longitudinal are 1 1
apupată ? pescajul prova mai mare decât pescajul pescajul pupa mai mare decât pescajul
pupa prova

216 Când se spune despre o navă că are asieta CVN. S1 1 1 dacă o navă înclinată longitudinal are 0 dacă o navă înclinată longitudinal are 0
dreaptă ? pescajul prova mai mare decât pescajul pescajul pupa mai mare decât pescajul
pupa prova

217 În figura de mai jos coasta este notată cu : CVN. S1 1 1 imagini\c 8 0 7 1


vn_005.j
pg

218 În figura de mai jos varanga este notată cu : CVN. S1 1 1 imagini\c 8 0 7 0


vn_005.j
pg

219 În figura de mai jos, s-a notat cu "17" : CVN. S1 1 1 imagini\c varanga 0 stringherul 0
vn_005.j
pg

220 În imaginea de mai jos, s-a reprezentat: CVN. S1 1 1 imagini\c un planşeu de bordaj 0 un planşeu de fund 1
vn_006.j
pg

221 În imaginea de mai jos, s-a reprezentat: CVN. S1 1 1 imagini\c un planşeu de bordaj 1 un planşeu de fund 0
vn_007.j
pg
222 Care sunt criteriile după care se clasifică CVN. S1 1 1 după destinaţie şi după caracteristicile 1 după destinaţie,zona de navigaţie, 1 0
navele? tehnice şi de exploatare. dimensiuni şi puterea de propulsie.

223 Unul dintre criteriile după care se clasifică CVN. S1 1 1 după destinaţie. 1 1 după capacitatea de încărcare a navei. 0
navele este:
224 Navele se clasifică după mai multe CVN. S1 1 1 materialul de construcţie 1 caracteristicile tehnice şi de exploatare 1 0
criterii.Unul dintre acestea este: ale acestora.
225 Destinaţia şi caracteristicile de exploatare CVN. S1 1 1 nu există alte criterii. 0 modul de propulsie. 1 1
sunt principalele criterii după care se
clasifică navele.Mai sunt şi altele?

226 Două dintre criteriile după care se clasifică CVN. S1 1 1 numai după modul de propulsie. 0 da. 1 1
navele sunt date de tipul propulsorului şi
modul de propulsie.Este adevărată această
afirmaţie în totalitate?

227 Două sunt criteriile după care se clasifică CVN. S1 1 1 da. 1 1 nu. 0
navele şi ele sunt date de tipul propulsorului
şi modul de propulsie.Este adevărată
această afirmaţie în totalitate?

228 Tipul propulsorului şi modul de CVN. S1 1 1 doar după modul de compensare a 0 da. 1
compensare a greutăţii navei sunt unele greutăţii.
dintre criteriile după care se clasifică
navele.Este adevărată afirmaţia în
totalitate?

229 Unul dintre criteriile după care se clasifică CVN. S1 1 1 nave maritime,nave fluviale,nave de ape 0 nave cu propulsie, nave fără propulsie, 0
navele este dat de destinaţia acestora.Cum interioare. nave remocher,nave împingător,nave de
se face această clasificare conform acestui agrement.
criteriu?

230 Cum se face clasificarea navelor în funcţie CVN. S1 1 1 nave de pasageri,nave de transport,nave 1 nave maritime,nave fluviale,nave de ape 0
de destinaţia dată acestora? piscicole,nave tehnice,nave de servitute. interioare.

231 Unul dintre criteriile după care se clasifică CVN. S1 1 1 navă cu propulsie proprie,navă fără 0 nave de pasageri,nave de transport,nave 1 1
navele este dat de destinaţia acestora.Cum propulsie,nave cu elici,nave cu zbaturi. piscicole,nave tehnice,nave de servitute.
se face această clasificare?
232 Cum se defineşte o navă? CVN. S1 1 1 nava este un corp plutitor cu propulsie 0 nava este un corp plutitor cu propulsie 0
proprie sau nu şi care se foloseşte proprie sau nu,şi care foloseşte scopului
scopului pentru care a fost construită. pentru care a fost construită,respectiv
civil sau militar.

233 Cum se clasifică navele după modul de CVN. S1 1 1 nave cu elice,nave cu propulsie cu 1 0 nave clasice,nave cu aripi portante,nave 1
compensare a greutăţii ei? jet,nave cu zbaturi. cu pernă de aer,nave glisoare,etc.

234 Modul în care este realizată compensarea CVN. S1 1 1 nave clasice,nave cu aripi portante,nave 1 nave cu elice,nave cu propulsie cu 1 0
greutăţii este şi unul dintre factorii de cu pernă de aer,nave glisoare,etc. jet,nave cu zbaturi.
clasificare al navelor din acest punct de
vedere.Cum se face această clasificare?

235 Cum se clasifică navele după zona de CVN. S1 1 1 nave de pasageri,nave de transport,nave 0 nave maritime,nave de ape interioare, 1 1
navigaţie? de agrement. nave de radă.
236 Funcţie de zona destinată pentru navigaţia CVN. S1 1 1 nave maritime,nave de ape interioare, 1 1 nave de pasageri,nave de transport,nave 0
diferitelor tipuri de nave,acestea se clasifică nave de radă. de agrement.
în:

237 Cum se clasifică navele din punct de vedere CVN. S1 1 1 nave cu elice,nave cu zbaturi,nave cu 0 nave cu propulsie proprie,nave fără 1 1
al modului de propulsie? propulsie cu jet,nave cu propulsoare propulsie proprie.
speciale.

238 Unele tipuri de nave cum ar fi cele CVN. S1 1 1 cu siguranţă ,nu. 0 da. 1 1
clasice,cele cu aripi portante,glisoarele,
navele cu pernă de aer se deosebesc între
ele din punct de vedere al modului de
compensare a greutăţiilor.Este adevărată
acest afirmaţie?

239 Una dintre deosebirile dintre navele clasice CVN. S1 1 1 este parţial adevărată pentru că mai sunt 0 nu. 0
şi navele cu pernă de aer este aceea privind şi alte criterii după care acestea se
modul de compensare a greutăţii lor :este deosebesc.
adevărată această afirmaţie?

240 Navele cu aripi portante şi navele glisoare CVN. S1 1 1 da. 1 1 este parţial adevărat pentru că mai sunt 0
se deosebesc şi din punct de vedere al şi alte criterii după care acestea se
realizării constructive privind modul de deosebesc.
compensare a greutăţii lor.Este adevărată
această afirmaţie?
241 Por fi incluse în aceeaşi categorie navele de CVN. S1 1 1 da, dacă se clasifică navele după 1 1 fac parte din categorii diferite. 0
pasageri,cele de transport, navele destinaţie,ele fac parte din aceeaşi
piscicole,navele sportive,navele de categorie.
agrement?

242 Ce elemente de bază intră în arhitectura CVN. S1 1 1 corpul navei, suprastructurile, rufurile. 0 etrava,etamboul, chila,bordajul. 1 1
corpului navei?
243 Ce elemente de bază compun arhitectura CVN. S1 1 1 etrava şi etamboul. 1 1 corpul navei, suprastructurile, 0
corpului unei nave? rufurile,teuga şi duneta.

244 Ce calităţi trebuie să aibă etrava unei nave? CVN. S1 1 1 etrava trebuie să fie robustă şi să asigure 1 1 să fie rezistentă, aerodinamică,să reziste 0
rezistenţa navei la şocuri. la solicitări şi presiuni interne şi externe.

245 Care sunt principalele calităţi pe care CVN. S1 1 1 să se opună forţelor pe care le exercită 0 etrava trebuie să aibă rezistenţa 1 1
trebuie să le îndeplinească etrava unei apa asupra sa mai ales la viteze ridicate. mecanică ridicată.
nave?

246 Cu ce calităţi trebuie înzestrată etrava unei CVN. S1 1 1 să fie rezistentă, aerodinamică,să reziste 0 să se opună cât mai puţin forţelor pe 0
nave,din proiectare şi construcţie? la solicitări şi presiuni interne şi externe. care le exercită apa asupra sa mai ales la
viteze ridicate.

247 Ce este etamboul unei nave ? CVN. S1 1 1 este elementul de construcţie care 1 1 este partea aflată la extremitatea din faţă 0
închide corpul navei la extremitatea din a unei nave şi care adăposteşte puţul
pupa. lantului.

248 Ce element al unei nave se numeşte CVN. S1 1 1 este partea aflată la extremitatea din faţă 0 este partea de construcţie care închide 0
etambou? a unei nave şi care adăposteşte puţul corpul navei la extremitatea din pupa şi
lanţului. prin care trece arborele port-elice.

249 Ce rol are etamboul unei nave? CVN. S1 1 1 are rolul de a susţine şi proteja cârma şi 1 1 are rolul de a închide corpul navei la 0
de a susţine elicea centrală. pupa şi de adăposti mecanismele de
acţionare ale cârmei.

250 Care sunt elementele care decid forma CVN. S1 1 1 forma tablelor,a pupei navei şi a 0 forma etamboului este dată de forma 1 1
etamboului unei nave? destinaţiei care i se atribuie spaţiului din penei cârmei,de forma conturului navei
interiorul acesteia. la pupa,de numărul şi tipul
propulsoarelor.

251 Cum se clasifică elicele,ca mijloc de CVN. S1 1 1 după modul de lucru al palelor,respectiv 0 elice cu pas variabil şi elice cu pas fix. 1 1
propulsie navală? cu pale fixe şi cu pale variabile.

252 Care sunt avantajele pe care le prezintă CVN. S1 1 1 prin modificare pasului se poate varia 1 se obţin viteze mai mari ale navelor 0
elicea cu pas variabil faţă de cea cu pas fix? viteza fără a varia turaţia motorului. fără consum suplimentar de combustibil.
253 Ce avantaje prezintă elicea cu pas variabil CVN. S1 1 1 se obţin viteze mai mari ale navelor fără 0 se poate inversa sensul de marş al navei 1
faţă de cea cu pas fix? consum suplimentar de combustibil. fără a se inversa sensul de marş al
motorului principal, deci posibilitatea de
a utiliza motoare nereversibile şi
avantajele ce decurg din aceasta.

254 Navele care sunt propulsate cu elice cu pas CVN. S1 1 1 se obţine o creştere substanţială a puterii 0 manevrarea navei poate fi făcută cu mai 1
variabil au avantaje suplimentare faţă de motorului cu acelaşi consum de multă precizie în situaţii dificile
cele propulsate cu elice clasice.Care sunt combustibil. (manevre,treceri înguste,zone
aceste avantaje? periculoase,ecluze)

255 Care sunt elementele de guvernare de care CVN. S1 1 1 cârma şi elicea. 0 cârma şi diferite elemente ale instalaţiei 1
pot dispune navele în general? de propulsie cum ar fi duzele
orientabile, propulsorul cu aripioare,
propulsorul cu jet,elicele prova.

256 Care sunt elementele de guvernare de care CVN. S1 1 1 cârma,duzele orientabile, propulsorul cu 1 cârma şi elicele prova. 0
pot dispune navele în general? jet,elicele prova.
257 Acţiunea cârmei se bazează pe apariţia la CVN. S1 1 1 da. 1 nu,pentru că această forţă este dată de 0
rotirea sa în unul din borduri,a unei forţe mişcarea de rotaţie a elicei care se află
care acţionează asupra navei, modificându-i înaintea cârmei şi care-i imprimă
direcţia de deplasare.Este adevărată această mişcarea comandată de la timonă.
afirmaţie?

258 După ce criterii se clasifică cârmele CVN. S1 1 1 după două criterii respectiv cârme 0 cârme suspendate, cârme compensate şi 0
navelor? compensate şi cârme necompensate. cârme necompensate.

259 Care este unul dintre criteriile de clasificare CVN. S1 1 1 cârme suspendate, cârme compensate şi 0 după poziţia axului cârmei. 1
ale cârmelor? cârme necompensate.

260 Ce sunt cârmele active? CVN. S1 1 1 sunt cârmele ce sunt amplasate în 0 sunt mici propulsoare amplasate în pana 1
borduri la navele care au mai multe cârmei.
cârme.
261 Ce rol are opera moartă a unei nave? CVN. S1 1 1 opera moartă are rolul de a asigura o 1 aceasta suportă forţele de împingere ale 0
anumită rezervă de volum apei şi toată suprastructura navei.
etanş,denumită rezervă de flotabilitate
care să-i asigure plutirea în condiţii
speciale de navigabilitate:

262 Asupra cărei părţi din corpul navei CVN. S1 1 1 asupra operei vii. 1 asupra etravei. 0
acţionează rezultanta forţelor de împingere
a apei numită forţa lui Arhimede?

263 Ce reprezintă în figura de mai jos cota dpp? CVN. S1 1 1 imagini\c distanţa dintre perpendiculare. 0 pescajul pupa. 1
vn_008.j
pg

264 Ce reprezintă în figura de mai jos cota dpv? CVN. S1 1 1 imagini\c pescajul prova. 1 linia de plină încărcare. 0
vn_008.j
pg

265 Ce este planul cuplului maestru? CVN. S1 1 1 este planul orizontal paralel cu suprafaţa 0 este planul longitudinal ce trece prin 0
apei. mijlocul navei şi o împarte în două părţi
simetrice.

266 Ce este secţiunea maestră? CVN. S1 1 1 intersecţia planul cuplului maestru cu 1 este secţiunea vertical-tranversală ce 0
suprafaţa corpului teoretic şi indică trece prin mijlocul navei în zona în care
forma transversală a corpului navei în aceasta are lăţime maximă.
zona centrală, respectiv forma
bordajului,a fundului şi a părţii de
racordare între fund şi bordaj (gurna).

267 Cum se defineşte planul diametral al unei CVN. S1 1 1 este planul vertical-longitudinal ce trece 1 este planul vertical-transversal ce trece 0
nave? prin mijlocul navei şi o împarte în două prin mijlocul navei şi o împarte pe
părţi simetrice babord şi tribord. aceasta în două părţi,prova şi pupa.

268 Referitor la construcţia navelor,cum se CVN. S1 1 1 planşeele sunt construcţii robuste din 0 planşeul este o structură compusă dintr- 1
definesc planşeele? metal care delimitează compartimentele o tablă (placă ) rezemată pe un contur şi
la partea lor superioară. întărită printr-un sistem de grinzi.

269 Ce rol are învelişul dublului fund? CVN. S1 1 1 acela de a conferi rezistenţa suplimentară 0 acesta este etanş la apă şi asigură 1
a navei şi ca loc de dispunere a unor nescufundabilitatea navei în cazul
tancuri. avarierii fundului navei.
270 Ce rol au învelişurile planşeelor? CVN. S1 1 1 acestea au rolul de reazeme pentru 0 acela de a sigura flotabilitatea navei. 0
coaste.

271 Ce este gurna? CVN. S1 1 1 este o centură care asigură şirul de table 1 este o întăritură longitudinală de-a 0
care unesc fundul şi bordajul navei. lungul bordajului navei,care face
legătura între învelişul punţii şi al
bordajului

272 Ce elemente de rezistenţă formează osatura CVN. S1 1 1 grinzi,traverse,pereţi, curenţi de fund şi 0 grinzi dispuse longitudinal pe fund, 1
logitudinală a unei nave? longitudinale de bordaj. bordaje, sub punţi

273 Care este rolul tancurilor de balast? CVN. S1 1 1 au rolul de a asigura asieta navei şi de 0 tancurile de balast servesc la asigurarea 0
echilibrare a acesteia în diferite situaţii stabilităţii navei şi ca barieră de
de încărcare. protecţie a navei în cazul în care se
produce spargerea corpului în zona
acestor tancuri.

274 Ce sunt tancurile de balast şi ce rol au ele? CVN. S1 1 1 sunt compartimente etanşe situate în 1 sunt cisterne etanşe care prin golire sau 0
dublu fund sau în borduri şi care servesc încărcare cu apa de peste bord sau alte
la asigurarea stabilităţii prin produse lichide (combustibil,ape
încărcarea/golirea parţială sau totală cu separate) servesc la asigurarea
apa de balast provenită de peste bord. stabilităţii navei.

275 Cum se numeşte în termeni tehnici CVN. S1 1 1 teuga. 1 castel central. 0


suprastructura din prova navei?
276 Cum se numeşte suprastructura de la CVN. S1 1 1 teuga. 0 duneta. 0
centrul navei?
277 În figura de mai jos,cu "1" s-a notat: CVN. S1 1 1 imagini\c coferdam. 0 picul prova. 0
vn_009.j
pg

278 În figura de mai jos,cu "2" s-a notat: CVN. S1 1 1 imagini\c coferdam. 0 picul prova. 1
vn_009.j
pg

279 În figura de mai jos,cu "3" s-a notat: CVN. S1 1 1 imagini\c coferdam. 1 picul prova. 0
vn_009.j
pg

280 În figura de mai jos,cu "4" s-a notat: CVN. S1 1 1 imagini\c coferdam. 0 dublu fund. 0
vn_009.j
pg
281 În figura de mai jos,cu "5" s-a notat: CVN. S1 1 1 imagini\c coferdam. 0 dublu fund. 1
vn_009.j
pg

282 În figura de mai jos este reprezentată o CVN. S1 1 1 imagini\c pescajul. 0 înălţimea de construcţie. 1
secţiune transversală printr-o navă.Ce vn_010.j
reprezintă cota"D"? pg

283 În figura de mai jos este reprezentată o CVN. S1 1 1 imagini\c pescajul. 0 înălţimea de construcţie. 0
secţiune transversală printr-o navă.Ce vn_010.j
reprezintă cota"F"? pg

284 În figura de mai jos este reprezentată o CVN. S1 1 1 imagini\c pescajul. 1 înălţimea de construcţie. 0
secţiune transversală printr-o navă.Ce vn_010.j
reprezintă cota"T"? pg

285 În figura de mai jos,s-a notat cu "10": CVN. S1 1 1 imagini\c varanga. 0 stringherul. 0
vn_005.j
pg

286 În figura de mai jos,s-a notat cu "20": CVN. S1 1 1 imagini\c varanga. 0 tabla fundului. 1
vn_005.j
pg

287 Ce reprezintă vitalitatea navei? CVN. S2 1 1 capacitatea navei de a pluti în condiţii de 0 capacitatea navei de a-şi menţine 1
avarie. caracteristicile tehnice,de exploatare şi
proprietăţile nautice în condiţii de
avarie.

288 Capacitatea unei nave de a-şi menţine CVN. S2 1 1 vitalitatea navei. 1 vitalitatea echipajului. 0
caracteristicile tehnice de exploatare şi
proprietăţile nautice în condiţii de avari se
defineşte în termeni de specialitate ca fiind:

289 Care sunt mijlocele de care dispune o navă CVN. S2 1 1 mijloace de salvare individuale şi 0 un ansamblu de instalaţii,dispozitive şi 1
pentru asigurarea vitalităţii sale? colective. obiecte de inventar,destinate să asigure
prevenirea,combaterea sau limitarea
avariilor şi efectelor acestora.

290 Cum se defineşte vitalitatea echipajului? CVN. S2 1 1 capacitatea echipajului de a-şi asigura 1 capacitatea echipajului de a asigura 0
existenţa în condiţii de avarie a navei. păstrarea stabilităţii navei în condiţii de
avarie.
291 În exploatarea navei ,asigurarea vitalităţii CVN. S2 1 1 vitalitatea echipajului reprezintă gradul 0 capacitatea sa de a-şi asigura existenţa 1
are un rol deosebit.Ce se înţelege în acest de pregătire profesională şi mijloacele de în condiţii de avariere a navei sau de
sens,prin vitalitatea echipajului? care acesta dispune pentru păstrarea pierderea a acesteia, în scopul prevenirii
caracteristicilor normale de exploatare a şi combaterii pierderii de vieţi omeneşti.
navei.

292 Cine reglementează dotarea navelor cu CVN. S2 1 1 Regulile pentru clasificarea 1 cerinţele unităţii armatoare. 0
instalaţii şi mijloace pentru asigurarea navelor,elaborate de RNR.
vitalităţii?

293 Cine reglementează dotarea navelor cu CVN. S2 1 1 aceste reglementări sunt făcute de 0 aceste reglementări sunt făcute de 1
instalaţii şi mijloace pentru asigurarea asociaţiile de armatori în conformitate cu Registrele Navale.
vitalităţii? rezoluţiile IMO.

294 În scopul asigurării vitalităţii unei nave,un CVN. S2 1 1 da. 1 nu,pentru că asigurarea vitalităţii navei 0
rol hotărâtor revine echipajului,care trebuie este dată de dotările ei tehnice şi nu de
să asigure o exploatare nomală a acesteia acţiunile echipajului.
printr-o permanentă acţiune de control şi
prevenire a avariilor ce s-ar putea
produce.Este corectă această afirmaţie?

295 Succesul asigurării vitalităţii unei nave CVN. S2 1 1 parţial, pentru că ea se referă la două 0 nu,pentru că asigurarea vitalităţii navei 0
depinde şi de modul în care echipajul aspecte diferite între ele,respectiv la nu are nimic de a face cu echipajul,ea
cunoaşte construcţia,caracteristicile şi vitalitatea navei şi la vitalitatea fiind asigurată din construcţie.
particularităţile navei,ale mecanismelor şi echipajului,ceea ce nu este acelaşi lucru.
dispozitivelor cu care aceasta este
dotată,modul lor de utilizare.Este corectă
această afirmaţie în acest context?

296 Cine reglementează dotarea navelor cu CVN. S2 1 1 cerinţele unităţilor armatoare şi 0 Normele Registrului Naval. 1
materiale pentru combaterea avariei instrucţiunile P.S.I.
corpului şi pentru stingerea incendiilor în
scopul asigurării vitalităţii lor?

297 Prevenirea şi combaterea incendiilor la CVN. S2 1 1 prin dotarea navelor cu mijloace 0 printr-o instruire corespunzătoare a 1
bordul navelor se face în scopul asigurării adecvate de prevenire şi combatere. echipajului şi dotare tehnică cu mijloace
vitalităţii navei,a eliminiării pierderilor de avertizare,mijloace mobile şi
materiale şi de vieţi omeneşti.Cum se fixe,precum şi cu echipamente de
realizează practic acest lucru? protecţie specifice.
298 Ce mijloace de asigurare a vitalităţii are CVN. S2 1 1 dotara tehnică ce se referă la mijloacele 0 o serie de mijloace active cu ajutorul 1
echipajul la îndemână în cazul incendiilor? de stingere, respectiv stingătoarele şi cărora echipajul acţionează nemijlocit în
instalaţiile de stingere precum şi scopul prevenirii sau stingerii şi o altă
avertizoarele de incendiu. serie de mijloace pasive de
prevenire,izolare şi combatere,cu care
nava este dotată din proiectare şi
construcţie.

299 În construcţia navelor se practică dotarea CVN. S2 1 1 nu,pentru că acest lucru contribuie la 0 dotarea navelor cu mijloace tehnice de 0
lor,în măsura în care este posibil,cu asigurarea funcţionării în bune condiţii a rezervă este menită a asigura navei o
mijloace tehnice de rezervă care să poată fi navei şi nu pentru asigurarea vitalităţii. exploatare corespunzătoare.
folosite la momentul oportun.Poate fi
considerat acest fapt un mijloc de asigurare
a vitalităţii navei?

300 Ce sunt mijloacele pasive de asigurare a CVN. S2 1 1 sunt acele mijloace ce sigură vitalitatea 1 sunt mijloce fixe de care dispune nava 0
vitalităţii unei nave? prin însăşi dispunerea şi caracteristicile pentru asigurarea vitalităţii.
lor constructive şi funcţionale şi asupra
cărora echipajul nu intervine în timpul
activităţii de eliminare sau diminuare a
avariilor.

301 În ce scop se face compartimentarea navei? CVN. S2 1 1 compartimentarea asigură etanşarea 0 compartimentarea asigură izolarea unui 0
perfectă a diferitelor compartimente. compartiment de celelalte.

302 Capacitatea navei de a-şi menţine CVN. S2 1 1 vitalitatea echipajului. 0 stabilitatea navei. 0
caracteristicile tehnice,de exploatare şi
proprietăţile nautice în caz de
avarie,reprezintă:

303 Capacitatea echipajului de a-şi asigura CVN. S2 1 1 rolurile de echipaj. 0 vitalitatea echipajului. 1
existenţa în condiţii de avarie a
navei,reprezintă:

304 În ce constă compartimentarea corpului CVN. S2 1 1 dispunerea compartimentului maşini în 0 dispunerea de tancuri de balast în 0
navei? prova navei,lângă forepeak. borduri,la toate tipurile de nave.

305 Cum se mai numeşte spaţiul cuprins între CVN. S2 1 1 coferdam. 0 forepeak. 1
primul perete trasversal etanş şi etrava
navei?
306 Cum se mai numeşte spaţiul cuprins între CVN. S2 1 1 coferdam. 0 forepeak. 0
ultimul perete transversal etanş şi etamboul
navei?

307 Ce este forepeak-ul? CVN. S2 1 1 spaţiul cuprins între ultimul perete 0 spaţiul cuprins între primul perete 1
transversal etanş şi etamboul navei. transversal etanş şi etrava navei.

308 La ce folosesc coferdamurile? CVN. S2 1 1 la păstrarea diferitelor dispozitive de 0 la amplasarea inventarului de avarie. 0
vitalitate.

309 Unde apar cele mai fecvente avarii la CVN. S2 1 1 în prova,pupa şi dublul fund. 1 în magaziile de marfă. 0
corpul navei?
310 Una dintre măsurile constructive pentru CVN. S2 1 1 instruirea echipajului prin "rolurile de 0 dotarea navei cu inventarul de avarie. 0
asigurarea nescufundabilităţii navei este şi: echipaj".

311 Poate fi considerată instalaţia de balast ca CVN. S2 1 1 nu ,pentru că aceasta serveşte la 0 da. 1
făcând parte dintre mijloacele de asigurare asigurarea stabilităţii navei şi nu la
a vitalităţii navei? asigurarea nescufundabilităţii ai.

312 Pote fi considerată instalaţia de santină ca CVN. S2 1 1 nu ,pentru că aceasta serveşte la 0 da. 1
făcând parte dintre mijloacele de asigurare asigurarea stabilităţii navei şi nu la
a vitalităţii navei? asigurarea nescufundabilităţii ai.

313 Pentru eliminarea apei şi redresarea poziţiei CVN. S2 1 1 instalaţii de stins incendiul. 0 instalaţii de filtrare-separare a apelor de 0
navei avariate,navele sunt dotate cu: santină.

314 Pentru umplerea/golirea tancurilor de CVN. S2 1 1 instalaţia de santină. 0 instalaţia de balast. 1


balast,în vederea îmbunătăţirii stabilităţii
navei este folosită:

315 Ce instalaţii sunt destinate umplerii sau CVN. S2 1 1 instalaţia de stins incendiu cu apă. 0 instalaţia de santină. 0
golirii tancurilor de balast,în vederea
corectării poziţiei navei în diverse situaţii
de încărcare şi navigaţie ?

316 Evidenţiaţi unul din principalele mijloace CVN. S2 1 1 pompe de santină şi balast. 0 dispozitive şi instalaţii de vitalitate. 0
pasive de asigurare a vitalităţii navelor.

317 Evidenţiaţi unul din principalele mijloace CVN. S2 1 1 dotarea cu pompe de santină şi balast de 0 compartimentarea navei. 1
pasive de asigurare a vitalităţii navelor. rezervă.
318 Evidenţiaţi unul din principalele mijloace CVN. S2 1 1 deschiderile etanşe. 1 mijloacele de avertizare şi semnalizare 0
pasive de asigurare a vitalităţii navelor. în caz de avarie.

319 Evidenţiaţi unul din principalele mijloace CVN. S2 1 1 modul de dispunere a tancurilor. 0 protecţia constructivă contra incendiilor. 1
pasive de asigurare a vitalităţii navelor în
caz de incendiu..

320 În ce constă protecţia constructivă contra CVN. S2 1 1 separarea de restul navei a încăperilor 1 dotarea navelor cu mijloace de stingere 0
incendiilor la nave? locuite,prin compartimentări având o performante.
rezistenţă termică şi mecanică
corespunzătoare.

321 În ce constă protecţia constructivă contra CVN. S2 1 1 instruirea corespunzătoare a echipajului 0 sisteme de atenţionare şi instalaţii de 0
incendiilor la nave? şi dotarea cu tehnică de stingere stingere.
performantă.

322 Care este unul dintre elementele ce concură CVN. S2 1 1 protejarea ieşirilor. 1 sisteme de atenţionare şi instalaţii de 0
la protecţia constructivă contra incendiilor stingere.
la nave?

323 Rolul instalaţie de stins incendiul la nave CVN. S2 1 1 nu,pentru că aceste instalaţii nu au rol în 0 nu pentru că aceste instalaţii fac parte 0
este acela de a feri nava şi echipajul de asigurarea flotabilităţii şi dintre mijloacele active.
pericolul pe care îl reprezintă focul.Poate fi nescufundabilităţii navei.
considerată această instalaţie ca făcând
parte din mijloacele de asigurare a
vitalităţii?

324 Rolul instalaţiei de balast este acela de a CVN. S2 1 1 nu,pentru că în aceste condiţii ea 0 da. 1
asigura navei o asietate şi bandă îndeplineşte un alt rol.
corespunzătoare funcţie de modul de
încărcare şi condiţiile de
navigabilitate.Poate fi considerată această
instalaţie,în condiţiile date,ca făcând parte
dintre mijloacele de asigurare a vitalităţii?

325 Instalaţia de santină are rolul de drenare a CVN. S2 1 1 nu, pentru că în aceste condiţii ea 0 da, pentru că acest lucru contribuie la 0
santinelor unor compartimente în urma îndeplineşte un alt rol. asigurarea nescufundabilităţii navei.
acumulării unor scurgeri de produse lichide
provenind din activitatea de exploatare
curentă.Poate fi considerată această
instalaţie ,în condiţiile date,ca făcând parte
dintre mijloacele de asigurare a vitalităţii?
326 Care sunt instalaţiile pentru asigurarea CVN. S2 1 1 instalaţiile de încărcare-descărcare şi de 0 instalaţiile de balast,santină şi stins 1
vitalităţii,cu care este dotată orice navă? legare. incendii.

327 Ce presupune compartimentarea navei? CVN. S2 1 1 dotarea navei,din construcţie,cu pereţi 1 reguli impuse de normele de 0
etanşi despărţitori care să asigure registru,privind compartimentele etanşe
compartimente etanşe navei. ale navei.

328 În ce categorie de activităţi specifice putem CVN. S2 1 1 măsuri tehnico-organizatorice. 0 măsuri constructive. 0
să integrăm măsurile care se iau pentru
asigurarea nescufundabilităţii navei?

329 Una dintre măsurile constructive pentru CVN. S2 1 1 dotarea cu mijloace adecvate. 0 compartimentarea navei. 1
asigurarea nescufundabilităţii navei este şi:

330 În afara mijloacelor pasive de care dispune CVN. S2 1 1 instalaţiile de santină şi balast. 0 instalaţiile de santină şi cele de stins 0
nava pentru asigurarea vitalităţii mai există incendiul.
şi altele.Care sunt acelea?

331 Ce sunt mijloacele active de asigurarea CVN. S2 1 1 sunt acele mijloace care asigură 1 instalaţiile de santină şi cele de stins 0
vitalităţii navei? vitalitatea navei,prin utilizarea lor de incendiul.
către echipajul navei.

332 Ce instalaţii fac parte din categoria CVN. S2 1 1 instalaţiile de detectare şi avertizare 0 instalaţiile de santină şi balast. 0
mijloacelor active de asigurare a vitalităţii contra incendiilor.
navei?

333 Care sunt principalele mijloace de care CVN. S2 1 1 detectoare de incendiu,instalaţia de stins 0 mijloace active şi mijloace pasive. 1
dispune nava pentru stingerea incendiilor în incendiul,stingătoare portabile.
scopul menţinerii vitalităţii ei?

334 Care sunt mijloacele active de combatere a CVN. S2 1 1 mijloacele de stingere portabile şi 1 instalaţii de stins incendiu cu apă,bioxid 0
incendiilor la nave în scopul asigurării instalaţii specializate. de carbon,pulberi chimice,abur,spumă
vitalităţii ei? chimică şi mecanică.

335 Cu ce tipuri de instalaţii sunt dotate,în CVN. S2 1 1 instalaţii de stingere cu apă, spumă, praf, 1 instalaţii de stingere cu sprinklere, 0
general navele, în scopul stingerii bioxid de carbon. instalaţii de stingere cu apă, spumă,
incendiilor? praf, bioxid de carbon, abur.

336 În ce condiţii poate fi utilizată la navă, CVN. S2 1 1 această instalaţie poate fi utilizată numai 0 numai pentru stingerea incendiilor în 1
instalaţia de stingere cu bioxid de carbon pentru stingera incendiilor de natură compartimente unde există duze de
pentru combaterea incendiilor? electrică. distribuţie a acestui agent de stingere şi
care pot fi închise etanş.
337 Care este cea mai utilizată metodă de CVN. S2 1 1 interzicerea fumatului în locurile 0 introducerea gazului inert în tancurile de 1
prevenire a incendiilor la navele care nepermise, lucrul cu flacără deschisă marfă.
transportă produse petroliere cu risc ridicat interzis, lucrul fără scule metalice care
de inflamabilitate? pot produce scântei.

338 Găurile de apă se clasifică funcţie de: CVN. S2 1 1 starea de încărcare a navei. 0 provenienţa, dimensiunile,poziţia şi 1
aspectul lor.
339 În cadrul măsurilor tehnico-organizatorice CVN. S2 1 1 menţinerea în stare de funcţionare a 1 existenţa întinzătorilor de sart. 0
ce se iau în timpul exploatării navei,pentru instalaţiilor de vitalitate.
asigurarea nescufundabilităţii navei,intră:

340 Găurile de apă sunt: CVN. S2 1 1 orificii practicate în punţi pentru 0 găuri prin care se face o trecere a unei 0
scurgere. parâme sau a lanţurilor de ancoră.

341 Cum se clasifică găurile de apă? CVN. S2 1 1 după provenienţă, dimensiuni şi aspect. 1 după posibiliatea de obturare şi poziţia 0
faţă de nivelul apei.
342 Cum se clasifică găurile de apă? CVN. S2 1 1 după gradul de pericol pe care-l prezintă 0 după dimensiuni,după poziţia în raport 1
pentru navă. cu suprafaţa apei.

343 Cum se clasifică găurile de apă? CVN. S2 1 1 după locul în care s-au 0 după gradul de pericol pe care-l prezintă 0
produs(prova,pupa, babord.tribord). pentru navă.

344 Care tipuri de găuri de apă sunt incluse într- CVN. S2 1 1 găuri de apă produse în urma coliziunii 1 găuri de apă dispuse deasupra liniei de 0
o clasificare tinând cont de provenienţa cu alte nave. plutire.
acestora?

345 Care tipuri de găuri de apă sunt incluse într- CVN. S2 1 1 găuri de apă dispuse în zona liniei de 0 găuri de apă cauzate de eşuări. 1
o clasificare tinând cont de provenienţa plutire.
acestora?

346 Care tipuri de găuri de apă sunt incluse într- CVN. S2 1 1 găuri de apă dispuse în zona liniei de 0 găuri de apă mici,mijlocii,mari şi foarte 0
o clasificare tinând cont de provenienţa plutire. mari.
acestora?

347 Cum se clasifică găurile de apă după CVN. S2 1 1 găuri de apă mici,mijlocii,mari, foarte 1 găuri de apă mari şi foarte mari. 0
dimensiuni? mari.
348 Cum se clasifică găurile de apă funcţie de CVN. S2 1 1 găuri de apă mici,mijlocii,mari, foarte 0 găuri de apă dispuse deasupra liniei de 0
aspectul lor? mari. plutire sau sub linia de plutire.

349 În timpul exploatării unei nave,pot apare CVN. S2 1 1 după locul unde s-au produs(prova,pupa, 0 după gradul de pericol pe care-l prezintă 0
accidente care să ducă la perforarea babord,tribord). pentru navă.
corpului acesteia.Aceste perforaţii se
numesc găuri de apă.Cum se clasifică
acestea?
350 Ce reprezintă inventarul de avarie al unei CVN. S2 1 1 totalitatea materialelor şi dispozitivelor 1 totalitatea mijloacelor active şi pasive cu 0
nave? pentru combaterea avariei corpului care este dotată nava.
navei.

351 Din ce este constituit inventarul de avarie al CVN. S2 1 1 totalitatea sculelor,dispozitivelor şi 0 inventarul de avarie este format din 0
unei nave? materialelor care se află în inventarul panouri cu margini moi,paiete întărite şi
navei. chesoane de ciment.

352 Este corectă formularea : inventarul de CVN. S2 1 1 da. 1 nu. 0


avarie este constituit din totalitatea sculelor,
materialelor şi dispozitivelor pentru
combaterea avariei corpului navei?

353 Ce cuprinde inventarul de avarie al unei CVN. S2 1 1 instalaţii pentru asigurarea 0 materialele,sculele şi dispozitivele 1
nave? nescufundabilităţii navei. folosite pentru astuparea găurilor de
apă.

354 Ce cuprinde inventarul de avarie al unei CVN. S2 1 1 instalaţii care concură la asigurarea 0 mijloacele de evacuare a apei din 0
nave? vitalităţii navei. compartimentele inundate.
355 Ce cuprinde inventarul de avarie al unei CVN. S2 1 1 paiete,plasturi, dispozitive de prindere şi 1 plasturi,panouri, dopuri,capace,scule 0
nave? fixare,dulapi,truse de scule. universale de pescuit.

356 Care este numărul minim de posturi de CVN. S2 1 1 unu. 0 trei. 0


avarie existente pe o navă maritimă sau
fluvială de mărime mare?

357 Care este culoarea în care sunt vopsite CVN. S2 1 1 albastru. 1 galben. 0
obiectele inventarului de avarie?

358 Care este logica pentru care obiectele care CVN. S2 1 1 pentru a putea fi recunoscute uşor şi 0 aceasta este culoarea standardizată şi 0
fac parte din inventarul de avarie sunt pentru a preveni utilizarea lor în alte obligatorie prin norme de Registru.
vopsite în roşu? scopuri.

359 Care este logica pentru care obiectele care CVN. S2 1 1 aceasta este culoarea standardizată şi 0 pentru a putea fi recunoscute uşor şi 1
fac parte din inventarul de avarie sunt obligatorie prin norme de Registru. pentru a preveni utilizarea lor în alte
vopsite în dungi albastre? scopuri.

360 Unde trebuie să fie amplasat un post de CVN. S2 1 1 în magazia de piese şi materiale. 0 în picul prova sau pupa. 0
avarie?
361 Unde trebuie să fie amplasat un post de CVN. S2 1 1 în picul pupa. 0 în apropierea compartimentului maşini. 1
avarie?
362 Dacă o navă are mai mult de două posturi CVN. S2 1 1 printr-o etichetă care să ateste tipul de 0 prin inscripţii în engleză şi limba ţării de 0
de avarie,unul trebuie să fie amplasta în compartiment. înmatriculare.
imediata vecinătate a compartimentului de
maşini.Cum se marchează un astfel de
compartiment?

363 Cum trebuie să fie amplasat CVN. S2 1 1 astfel încât să permită accesul uşor şi 1 astfel încât să permită accesul a doi 0
compartimentul destinat depozitării rapid,în locuri fără pericol de degradare. membri din echipaj,în acelaşi timp,astfel
materialelor de vitalitate? încât să permită deschiderea
concomitentă a două uşi de intrare în
compartiment.

364 Dacă spargerea unui tanc nu este CVN. S2 1 1 prin deschiderea sub un unghi mic a 0 vizual. 0
evidentă,cum se face cercetarea acestei porţilor etanşe ale compartimentelor.
eventuale avarii?

365 Paietul se utilizează pentru astuparea CVN. S2 1 1 mijlocii. 0 mari. 1


găurilor de apă:
366 Ce este plasturele cu margini moi? CVN. S2 1 1 este un dispozitiv cu care se astupă 0 este un dispozitiv cu care se astupă 0
găurile de dimensiuni mici şi mijlocii. găurile de dimensiuni mari.

367 Ce este plasturele cu margini moli? CVN. S2 1 1 este un panou din lemn de diverse 1 plasture cu margini moi face parte din 0
forme(pătrat,rotund, dreptunghiular) categoria materialelor de avarie.
având aplicate pe margini perne moi de
etanşare.

368 Găurile de apă mijlocii se astupă cu: CVN. S2 1 1 panouri cu margini moi. 1 dopuri şi pene. 0
369 Găurile de apă situate în dreptul gurnei se CVN. S2 1 1 panouri rigide. 0 panouri cu margni moi. 0
astupă de regulă cu:
370 Găurile de apă mici se pot astupa cu CVN. S2 1 1 pontilul reglabil. 0 şurubul de fund. 1
dopuri,pene sau utilizând un dispozitiv
numit:

371 Cum se introduce şurubul de fund pentru CVN. S2 1 1 de la exteriorul către interiorul navei. 1 de la interiorul către exteriorul navei. 0
obturarea găurii de apă?
372 Cum se vopsesc dopurile şi penele din lemn CVN. S2 1 1 în albastru. 0 în galben. 0
din esenţă moale?
373 Ce reprezintă desenul de mai jos? CVN. S2 1 1 imagini\c un panou cu margini moi. 1 un plasture de vitalitate. 0
vn_011.j
pg
374 Ce este clema de avarie cu şurub? CVN. S2 1 1 un dispozitiv folosit pentru fixarea 1 un dispozitiv folosit pentru fixarea 0
panourilor peste gaura de apă. paietului peste gaura de apă.
375 Din ce este confecţionat panoul cu margini CVN. S2 1 1 din două foi de pânză de velă ce au între 0 din două straturi de scânduri între care 1
moi? ele un stat uniform de material vegetal. se pune o pânză de velă îmbibată în seu
şi o garnitură de cauciuc la partea
interioară a panoului.

376 Din ce este confecţionat paietul utilizat CVN. S2 1 1 din două straturi de scânduri între care se 0 din două foi de pânză de velă ce au între 1
pentru astuparea găurilor de apă mari şi pune o pânză de velă îmbibată în seu şi o ele un stat uniform de material
foarte mari? garnitură de cauciuc la partea interioară vegetal,iar la margini o grandee şi având
a panoului. la cele patru colţuri câte un ochi cu
rodantă pentru prinderea parâmelor..

377 Cum este confecţionat paietul utilizat CVN. S2 1 1 paietul nu se foloseşte pentru astuparea 0 din lemn având diverse forme 0
pentru astuparea găurilor de apă mari şi găurilor de apă foarte mari. geometrice şi care are prevăzut pe
foarte mari? margini perne moi de etanşare.

378 Cum se numeşte elementul reprezentat în CVN. S2 1 1 imagini\c panou cu margini moi. 0 dispozitiv de vitalitate. 0
desenul alăturat? vn_012.j
pg

379 Din ce este alcătuit pontilul reglabil? CVN. S2 1 1 dintr-o bară metalică între care se află 0 dintr-o tijă filetată prevăzută cu piuliţă 0
două piese mobile prevăzute cu cârlige fluture şi care are la capăt o furcă
pentru fixare pe coastele navei. metalică basculantă fixată cu un bolţ.

380 Din ce este alcătuită clema de avarie cu CVN. S2 1 1 dintr-o bară metalică între care se află 0 dintr-o tijă filetată prevăzută cu piuliţă 1
şurub? două piese mobile prevăzute cu cârlige fluture şi care are la capăt o furcă
pentru fixare pe coastele navei. metalică basculantă fixată cu un bolţ.

381 Din ce este alcătuit dispozitivul universal CVN. S2 1 1 dintr-o bară metalică între care se află 1 dintr-o tijă filetată prevăzută cu piuliţă 0
de strângere? două piese mobile prevăzute cu cârlige fluture şi care are la capăt o furcă
pentru fixare pe coastele navei. metalică basculantă fixată cu un bolţ.

382 Prin ce parte a navei se aduce paietul rigid CVN. S2 1 1 prin partea cea mai apropiată de gaura de 0 prin pupa navei. 0
în dreptul găurii de apă? apă.
383 Se poate aplica paietul peste gaura de apă în CVN. S2 1 1 da. 0 nu. 1
timpul marşului navei?
384 Ce repezintă dopurile şi penele de lemn,în CVN. S2 1 1 scule de vitalitate. 0 dispozitive de vitalitate. 0
cadrul inventarului de avarie al navei?

385 Ce reprezintă grinzile şi dulapii din lemn de CVN. S2 1 1 scule de vitalitate. 0 dispozitive de vitalitate. 0
esenţă moale,în cadrul inventarului de
avarie al navei?

386 În inventarul de avarie se găsesc în mod CVN. S2 1 1 scule de vitalitate. 0 dispozitive de vitalitate. 0
obligatoriu pânza de velă,foi de cauciuc şi
stupa gudronată,câlţi,etc.Ce sunt aceste
repere?

387 În ce categorie intră trusa de matelotaj în CVN. S2 1 1 în categoria sculelor de vitalitate. 1 în categoria dispozitivelor de vitalitate. 0
cadrul inventarului de avarie al navei?

388 Ce este panoul format din două straturi de CVN. S2 1 1 paietul de avarie utilizat pentru astuparea 0 panoul cu margini moi utilizat pentru 1
scândură,dispuse pe direcţii diefrite,care au găurilor de apă mari. astuparea găurilor de apă mici şi
între ele straturi de pânză de velă şi pe mijlocii.
contur perne moi de etanşare?

389 Ce este specific panoului cu margini moi? CVN. S2 1 1 ochiurile de rodanţă din colţuri. 0 se foloseşte la astuparea găurilor de apă 0
din zona gurnei.

390 Ce tipuri de găuri de apă se obturează cu CVN. S2 1 1 mici. 0 mari. 0


ajutorul panoului cu margini moi?
391 Panoul cu margini moi nu se foloseşte CVN. S2 1 1 din zona gurnei. 1 de sub linia de plutire. 0
pentru astuparea găurilor de apă:
392 Cu ce nu se poate fixa panoul cu margini CVN. S2 1 1 cu pontilul reglabil. 0 cu clema de avarie cu şurub. 0
moi peste gaura de apă?
393 Unde poate fi folosit panoul cu margini moi CVN. S2 1 1 pe suprafeţele plane ale navei. 1 în zona gurnei. 0
în scopul etanşării găurilor de apă?

394 Desenul de mai jos reprezintă un panou cu CVN. S2 1 1 imagini\c marginile moi. 0 strat de scânduri exterior. 1
margini moi.Ce este reperul 1? vn_011.j
pg

395 Desenul de mai jos reprezintă un panou cu CVN. S2 1 1 imagini\c strat exterior de scânduri. 0 pânză de velă. 1
margini moi.Ce reprezintă reperul 2? vn_011.j
pg

396 Desenul de mai jos reprezintă un panou cu CVN. S2 1 1 imagini\c strat interior de scânduri. 1 pânză de velă. 0
margini moi.Ce reprezintă reperul 3 ? vn_011.j
pg
397 În desenul alăturat este reprezentat un şurub CVN. S2 1 1 imagini\c flanşa de etanşare. 0 şurubul propriu-zis. 1
de fund.Ce este reperul 1? vn_014.j
pg

398 În desenul alăturat este reprezentat un şurub CVN. S2 1 1 imagini\c şurubul propriu-zis. 0 dispozitivul de prindere. 0
de fund.Ce este reperul 4? vn_014.j
pg

399 Se pot astupa găurile de apă mijlocii cu CVN. S2 1 1 da. 0 nu. 1


ajutorul şurubului de fund?
400 Care dintre afirmaţiile de mai jos este CVN. S2 1 1 şurubul de fund se foloseşte la astuparea 0 şurubul de fund se foloseşte la astuparea 0
adevărată? găurilor situate sub linia de plutire. găurilor de apă din zona gurnei.

401 Ce fel de găuri de apă se astupă cu ajutorul CVN. S2 1 1 găuri de apă mici. 0 găuri de apă mijlocii. 0
clemei de avarie cu cu şurub?
402 Clema de avarie cu şurub se foloseşte CVN. S2 1 1 mici. 0 mijlocii. 1
pentru fixarea panoului cu margini moi în
scopul astupării găurilor de apă:

403 În desenul alăturat este reprezentat: CVN. S2 1 1 imagini\c dispoZitivul de avarie cu şurub. 0 şurubul de fund. 0
vn_013.j
pg

404 Desenul de mai jos reprezintă un panou cu CVN. S2 1 1 imagini\c strat interior de scânduri. 0 margini moi. 1
margini moi.Ce este reperul 4? vn_011.j
pg

405 Ce reprezintă desenul de mai jos? CVN. S2 1 1 imagini\c un dispozitiv de strângere. 0 pontilul reglabil. 0
vn_014.j
pg

406 Ce fel de găuri putem încerca să le obturăm CVN. S2 1 1 găurile de apă mici. 1 găurile de apă mijlocii. 0
cu ajutorul şurubului de fund?
407 Ce este şurubul de fund în contextul în care CVN. S2 1 1 se foloseşte împreună cu dispozitivul 0 este un şurub prevăzut cu piuliţă şi 1
acesta este considerat ca fiind un dispozitiv universal de strângere. garnituri de cauciuc şi care la capătul
de asigurare a vitalităţii unei nave? filetat are un orificiu pentru prinderea
saulei.

408 În desenul alăturat este reprezentat un şurub CVN. S2 1 1 imagini\c flanşe de etanşare. 0 garnituri de cauciuc sau alt material 1
de fund.Ce este reperul 2? vn_014.j similar.
pg

409 În desenul alăturat este reprezentat un şurub CVN. S2 1 1 imagini\c flanşe de etanşare. 0 garnituri de cauciuc sau alt material 0
de fund.Ce este reperul 3? vn_014.j similar.
pg

410 Ce tipuri de găuri de apă se pot obtura cu CVN. S2 1 1 găuri de apă mici. 0 găuri de apă mijlocii. 0
ajutorul dispozitivului universal de
strângere?
411 Ce tipuri de găuri de apă se pot obtura cu CVN. S2 1 1 găuri de apă mici. 0 găuri de apă mijlocii. 1
ajutorul dispozitivului universal de
strângere şi al panoului cu margini moi?

412 În desenul alăturat se prezintă modul de CVN. S2 1 1 imagini\c dispozitivul universal de strângere. 0 şurubul universal. 0
fixare a unui panou cu margini moi cu vn_015.j
ajutorul unui dispozitiv.De ce fel de pg
dispozitiv este vorba?

413 În desenul alăturat se prezintă modul de CVN. S2 1 1 imagini\c dispozitivul universal de strângere. 1 şurubul universal. 0
fixare a unui panou cu margini moi cu vn_016.j
ajutorul unui dispozitiv.De ce fel de pg
dispozitiv este vorba?

414 Cum este fixat panoul cu margini moi în CVN. S2 1 1 imagini\c cu ajutorul clemei de avarie. 0 cu ajutorul dulapilor şi penelor de 1
desenul alăturat? vn_017.j fixare.
pg

415 Clema de avarie cu şurub este: CVN. S2 1 1 o instalaţia de vitalitate. 0 o sculă de vitaliate. 0
416 Ce tipuri de găuri se astupă cu ajutorul CVN. S2 1 1 găuri de apă mici. 0 mijlocii. 0
pontilului reglabil?
417 În ce scop se utilizează la nave pontilul CVN. S2 1 1 pentru astuparea găurilor de apă mici şi 0 pentru fixarea panourilor cu margini 1
reglabil? mijlocii. moi pe găurile de apă mici şi mijlocii.

418 Ce reprezintă imaginea alăturată? CVN. S2 1 1 imagini\c un dispozitiv universal de strângere. 0 o clemă de avarie. 0
vn_018.j
pg

419 În figura de mai jos este prezentată: CVN. S2 1 1 imagini\c fixarea panoului cu margini moi cu 0 astuparea găurilor de apă foarte mari. 0
vn_016.j ajutorul pontilului reglabil.
pg

420 În figura de mai jos este prezentată: CVN. S2 1 1 imagini\c fixarea panoului cu margini moi cu 0 fixarea panoului cu margini moi cu 1
vn_015.j ajutorul pontilului reglabil. ajutorul clemei de avarie cu şurub.
pg

421 Cum este fixat panoul cu margini moi în CVN. S2 1 1 imagini\c cu pontili reglabili. 0 cu pene şi grinzi de lemn. 1
figura de mai jos? vn_017.j
pg

422 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c dulapi de fixare. 0 pana de prindere. 0
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_017.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 1?
423 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c element de rezistenţă a navei. 0 pana de susţinere. 0
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_019.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 2?

424 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c element de rezistenţă a navei. 0 pene de tensionare. 1
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_020.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 3?

425 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c grinda de susţinere. 0 panou cu margini moi. 1
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_021.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 4?

426 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c clema de avarie cu şurub. 0 pontilul reglabil. 0
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_022.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 1?

427 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c element de rezistenţă a navei. 1 dispouitiv de fixare. 0
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_023.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 2?

428 În desenul alăturat este prezentată una CVN. S2 1 1 imagini\c element de structură de rezistenţă. 0 tabla cu gaura de apă. 1
dintre soluţiile de fixare a panoului cu vn_024.j
margini moi pentru obturarea găurii de pg
apă.Ce reprezintă reperul 3?

429 În desenul de mai jos este reprezentat CVN. S2 1 1 imagini\c gaura de apă. 0 paiet rigid. 1
modul de astupare a unei găuri de apă cu vn_025.j
cheson de ciment.Ce reprezintă elementul pg
notat cu 1?

430 În desenul de mai jos este reprezentat CVN. S2 1 1 imagini\c element de rezistenţă a navei. 1 o coastă a navei. 0
modul de astupare a unei găuri de apă cu vn_026.j
cheson de ciment.Ce reprezintă elementul pg
notat cu 2?
431 În desenul de mai jos este reprezentat CVN. S2 1 1 imagini\c paiet rigid. 0 gaura de apă. 0
modul de astupare a unei găuri de apă cu vn_027.j
cheson de ciment.Ce reprezintă elementul pg
notat cu 3?

432 Ce este pontilul reglabil? CVN. S2 1 1 este un ansamblu demontabil compus 1 este un element de rezistenţă cu ajutorul 0
dintr-un element sudat,găurit la căruia poate fi fixat pe gaura de apă
interior,în care culisează o tijă dispozitivul de etanşare.
distanţieră.Ambele piese sunt prevăzute
cu găuri axiale în care se pot introduce
buloane pentru a le fixa într-o poziţie
care să asigure ansamblului lungimea
dorită.

433 Indicaţi ordinea logică în care se CVN. S2 1 1 1,3,4,2,5,6,7. 0 1,2,3,4,5,6,7. 0


procedează pentru astuparea unei găuri cu
cheson de ciment: 1-
drenarea compartimentului inundat, 2-
pregătirea mortarului, 3-
pregătirea cofragului(forma în care se
toarnă mortarul), 4-
fixarea paietului rigid, 5-
curăţarea şi degresare suprafeţei peste care
se toarnă chesonul, 6-
astuparea la interior a găurii cu pânză de
velă sau pâslă curată, 7-
turnarea mortarului.

434 Indicaţi ordinea logică în care se CVN. S2 1 1 4,1,5,3,2,6,7. 1 4,1,3,5,2,6,7. 0


procedează pentru astuparea unei găuri cu
cheson de ciment: 1-
drenarea compartimentului inundat, 2-
pregătirea mortarului, 3-
pregătirea cofragului(forma în care se
toarnă mortarul), 4-
fixarea paietului rigid, 5-
curăţarea şi degresare suprafeţei peste care
se toarnă chesonul, 6-
astuparea la interior a găurii cu pânză de
velă sau pâslă curată, 7-
turnarea mortarului.
435 Astuparea unei găuri de apă cu ajutorul CVN. S2 1 1 avaria va fi remediată în condiţii de 1 verificarea periodică a integrităţii 0
chesonului de ciment este o măsură cu şantier de îndată ce acest lucru devine chesonului de ciment şi repararea lui de
caracter palitiv.Care sunt recomandările posibil. câte ori se constată că s-a deteriorat sau
Rgistrelor Navale cu privire la caracterul a început să pătrundă apa.
acestui tip de reparaţie?

436 Care este proporţia nisip/ciment în CVN. S2 1 1 1/1. 0 2/1. 1


formarea cimentului cu priză rapidă utilizat
pentru turnarea chesoanelor în cazul
găurilor de apă?

437 Care este prima măsură care trebuie luată în CVN. S2 1 1 se intervine de urgenţă pentru astuparea 0 dacă gaura de apă se află deasupra 0
cazul în care s-a constatat producerea unei ei în scopul limitării pătrunderii apei în nivelului apei,atunci nu există nici un
găuri de apă la corpul navei? interiorul navei. pericol şi reparaţia poate fi făcută în
primul port.

438 Ce operaţiuni specifice se cer a fi făcute în CVN. S2 1 1 compartimentul inundat se izolează dacă 1 se cercetează motivele producerii 0
cazul producerii unei găuri în bordul este posibil ,de cele învecinate prin găurii,dimensiunile acesteia şi se
navei,sub nivelul apei? închiderea uşilor etanşe şi a altor stabileşte modul de acţiune şi
deschideri în punţi sau pereţi. personalul care participă la această
acţiune.

439 Cine stabileşte modul de acţiune,echipa de CVN. S2 1 1 există reguli în acest sens. 0 acţiunile întreprinse se fac în funcţie de 0
intervenţie şi modul de lucru în cazul Regulamentul Serviciului de Bord.
astupării găurilor de apă cu ajutorul
chesoanelor de ciment?

440 Prin ''rol de apel şi instrucţiuni în caz de CVN. S2 1 1 ansamblul de reguli şi instrucţiuni prin 1 rolul echipajului într-o anumită situaţie 0
urgenţă'' se înţelege: care fiecare membru de echipaj are de urgenţă.
obligaţia să le execute într-o situaţie de
urgenţă pe navă,când acest lucru se
impune.

441 Organizarea exerciţiilor de urgenţă se face: CVN. S2 1 1 numai în caz de urgenţă. 0 o dată pe lună. 0
442 Cine şi când întocmeşte rolurile de apel? CVN. S2 1 1 şeful de echipaj cu scopul instruirii 0 rolul de apel trebuie întocmit înainte de 1
corespunzătoare a personalului din plecarea navei în voiaj de către
subordine pentru a şti să intervină în comandantul navei,iar în cazul navelor
diferite situaţii de criză. de pasageri acesta trebuie aprobat
organizatoric al acţiunilor ce trebuie
înteprinse de către personalul
îmbarcat,în diverse situaţii.

443 Care este periodicitatea la care se fac CVN. S2 1 1 o dată pe lună. 0 cât mai des posibil. 0
exerciţii de abandonare a navei şi de
incendiu?

444 Cum se numeşte ansamblul de instrucţiuni CVN. S2 1 1 rol de echipaj (rolul navei ). 1 instrucţiuni în caz de urgenţă. 0
referitoare la obligaţiile şi modul de acţiune
pe care fiecare persoană ambarcată trebuie
să le respecte în situaţii de urgenţă?

445 Ce este rolul de apel? CVN. S2 1 1 un exerciţiu de alarmare a echipajului în 0 un ansamblu de reguli referitoare la 1
situaţii de criză. măsurile ce trebuie luate de fiecare
membru de echipaj în situţii de criză
,când este declanşat semnalul de urgenţă
respectiv.

446 Unde este afişat, de regulă, rolul de apel ? CVN. S2 1 1 în cabinele echipajului. 0 în cabine şi saloane. 0

447 Rolul de incendiu trebuie să indice CVN. S2 1 1 locul şi natura materialelor combustibile 0 să cunoască semnalul de urgenţă,cui se 1
obligaţiile atribuite anumitor membri ai care ard,clasele de foc. subordonează,locul de dispunere al
echipajului şi care să cuprindă: mijloacelor de intervenţie şi
protecţie,acţiuni ce trebuie întreprinse
de persoana în cauză.

448 În cele mai multe cazuri,avariile produse la CVN. S2 1 1 drenarea apei pătrunsă în 1 drenarea compartimentelor inundate 0
corpul navei,dacă acesta a fost interior,transferul de lichide,deplasarea urmată de repararea cât mai urgentă a
străpuns,modifică poziţia şi stabilitatea sau debarcarea de greutăţi,inundarea spărturii.
ei.Care sunt cele mai recomandabile unor compartmente.
metode de redresare a poziţiei navei în
aceste situaţii?

449 Ce se înţelege prin '' eşuare '' ? CVN. S2 1 1 punerea pe uscat a unei nave,voluntar 1 ridicarea la suprafaţă a navelor 0
sau involuntar. scufundate.
450 În cazul unei eşuări voluntare a navei,cine CVN. S2 1 1 şeful mecanic pentru că în această 0 orice membru din echipaj care constată 0
ia această decizie? situaţie maşina nu mai poate funcţiona. o gaură de apă.

451 Ce este eşuarea voluntară? CVN. S2 1 1 punerea navei pe uscat,datorită 0 punerea navei pe uscat,atunci când 1
contactului cu fundul apei. comandantul o cere,pentru evitatarea
unui pericol mare.

452 Ce este exerciţiul (rolul ) de urgenţă? CVN. S2 1 1 este ansamblul de măsuri ce se iau pe 0 este ansamblul acţiunilor care se 1
navă, în scopul instruirii echipajului execută în mod organizat de către
pentru a se descurca şi interveni în personalul ambarcat la bordul navelor,în
anumite condiţii specifice. scopul acumulării unor cunoştinţe şi
deprinderi necesare a fi aplicate în
situaţii reale de urgenţă.

453 Care este scopul pentru care la bordul CVN. S2 1 1 acela de a stabili din timp cadrul 1 acela de a familiariza echipajul cu 0
navelor se organizează roluri sau exerciţii organizatoric al acţiunilor şi modul de cerinţele IMO.
de urgenţă? acţiune pe car le va executa personalul
îmbarcat,în diverse situaţii de urgenţă.

454 Ce elemente cuprinde rolul de apel? CVN. S2 1 1 funcţia persoanei respective. 0 locul de adunare,acţiunile importante ce 1
trebuie întreprinse în caz de
urgenţă,metoda folosită pentru
îmbrăcarea vestelor de salvare

455 Ce elemente cuprinde rolul referitor la CVN. S2 1 1 numele şi prenumele participanţilor la 1 funcţia persoanei respective,cui i se 0
gaura de apă? rol, cui i se subordonează, acţiuni ce subordonează.
trebuie întreprinse.

456 Ce elemente cuprinde rolul referitor la CVN. S2 1 1 indicaţii asupra pericolului pe care-l 0 codul de identificare a situaţiei 0
gaura de apă? prezintă situaţia. respective.

457 Cum trebuie să acţioneze echipajul în cazul CVN. S2 1 1 cu calm,rapid,ordonat, fără panică. 1 hotărâre,răspundere şi competenţă. 0
când pe navă s-a dat o alarmă de urgenţă?
458 Cum acţionează echipajul în cazul când se CVN. S2 1 1 conform dispoziţiilor elaborate de 0 conform rolului de gaură de apă. 1
produce o gaură de apă la corpul navei sub armatorul navei.
linia de plutire?

459 Pentru'' gaură de apă'' semnalul de alarmă CVN. S2 1 1 litera O în codul Morse ,respectiv trei 0 litera G în codul Morse,adică două 1
este: sunete lungi. sunete lungi şi unul scurt.
460 Pentru rolul de incendiu,semnalul de alarmă CVN. S2 1 1 litera I în codul Morse,adică două 0 un semnal lung. 1
este? semnale scurte repetate de 6 ori.
461 Rolul de abandon este anunţat printr-un CVN. S2 1 1 şapte sunete scurte şi unul lung. 1 un semnal scurt repetat de 7 ori. 0
semnal acustic.Care este acest semnal?

462 Unde sunt expuse extrasele din tabelul CVN. S2 1 1 în cabinele comandantului, şefului 0 în cabina fiecărei persoane îmbarcate 1
general cu rolurile de apel în caz de mecanic şi în camera de comandă. care are atribuţiuni pe această linie şi în
urgenţă? oricare loc în care le sunt vizibile şi pot
fi consultate.

463 Cum trebuie să acţioneze echipajul la auzul CVN. S2 1 1 personalul îmbarcat se adună la locurile 0 personalul de cart îşi continuă serviciul 0
semnalului de alarmă corespunzătoor unei special destinate acestui scop. în timp ce restul echipajului participă la
anumite situaţii de urgenţă prevăzute în rol.
rolurile navei?

464 Care este periodicitatea la care se execută CVN. S2 1 1 lunar. 0 de două ori pe lună. 0
exerciţiile(rolurile) de incendiu pe navele
de pasageri?

465 Pentru însuşirea atribuţiilor prevăzute în CVN. S2 1 1 comandantul navei şi şeful mecanic. 0 comandantul navei. 1
rolurile navei şi pentru formarea
deprinderilor de acţiona rapid,
corespunzător situaţiei,se organizează
periodic exerciţii simulând situaţii
reale.Cine organizează şi conduce aceste
exerciţii?

466 Când se execută exerciţii de simulare ale CVN. S2 1 1 în marş şi în staţionarea navei. 1 în condiţii de marş. 0
unor situaţii de criză cum ar fi
abandon,incendiu,poluare sau gaură de
apă?

467 Care sunt primele acţiuni pe care trebuie să CVN. S2 1 1 oprirea urgentă a motorului principal 0 cercetarea în amănunt a posibilelor 1
le întreprindă echipajul în caz de eşuare? pentru a nu forţa dezeşuarea navei. avarii pricinuite de contactul cu fundul
apei.

468 Când cercetarea arată că este posibilă CVN. S2 1 1 apelarea la ajutorul navelor specializate 0 aşteptarea refluxului urmată de forţarea 0
dezeşuarea navei cu mijlocele în astfel de situaţii. cu ajutorul propulsiei proprii.
bordului,această operaţiune poate fi făcută
prin procedee cum ar fi:
469 Când cercetarea arată că este posibilă CVN. S2 1 1 dezeşuarea prin schimbarea poziţiei 1 apelare la ajutorul mareei şi a instalaţiei 0
dezeşuarea navei cu mijlocele navei în raport cu suprafaţa apei prin manevră proprie în scopul dezeşuării.
bordului,această operaţiune poate fi făcută debalastare,deplasare de greutăţi sau
prin procedee cum ar fi: balastare.

470 Care sunt unele dintre cauzele cele mai CVN. S2 1 1 incendii datorate căldurii excesive din 0 cauze de natură tehnică cum ar fi cele 1
frecvente care duc la apariţia incendiilor la unele compartimente ale navei. având la origine fenomene mecanice,
bordul navelor? electrice sau chimice

471 Care sunt unele dintre cauzele cele mai CVN. S2 1 1 lucrul cu flacără deschisă. 1 izolarea necorespunzătoare a 0
frecvente care duc la apariţia incendiilor la eşapamentelor motoarelor.
bordul navelor?

472 Care sunt unele dintre cauzele cele mai CVN. S2 1 1 neglijenţa şi indisciplina. 1 lucrul cu echipamente care iau foc uşor. 0
frecvente care duc la apariţia incendiilor la
bordul navelor?

473 În ce situaţii se foloseşte apa pentru CVN. S2 1 1 în orice situaţie dacă nu există un alt 0 în cazul incendiilor care nu implică 1
stingerea incendiilor? mijloc de stingere. echipamente electrice şi nici produse
petroliere.

474 Ce rol au ieşirile de urgenţă pe navă? CVN. S2 1 1 au rolul de a permite ieşirea din unele 1 acela de a permite echipajului ieşirea 0
compartimente direct pe punte în din compartimente în diverse locuri de
condiţiile când ieşirile principale nu pot pe navă.
fi folosite din diverse cauze.

475 Care este prima măsură pe care trebuie să o CVN. S2 1 1 acţionez cu orice mijloace pe care le am 0 anunţ de urgenţă acest lucru,acţionez cu 1
luaţi dacă aţi sesizat producerea unui la îndemână în vederea neutralizării lui. mijlocele din dotare pentru neutralizarea
incendiu? lui.

476 Cine stabileşte componenţa inventarului de CVN. S2 1 1 acest inventar este stabilit de către 0 inventarul de incendiu de pe o navă se 0
incendiu la bordul unui anumit tip de navă? armator împreună cu constructorul navei. stabileşte în conformitate cu cerinţele
Rezoluţiilor IMO.

477 Abandonarea unei nave avariate se face în CVN. S2 1 1 pasagerii urmaţi de echipajul navei. 1 nu există o ordine de abandonare a 0
următoarea ordine: navei avariate dar comandantul rămâne
ultimul.

478 Cine dă ordinul de abandonare a navei în CVN. S2 1 1 armatorul navei. 0 comandantul sau înlocuitorul sau legal 1
caz că se impune acest lucru? când comandantul nu este în măsură să-
şi exercite funcţia.

479 Când are dreptul să părăsească nava CVN. S2 1 1 în orice moment,dacă consideră că viaţa 0 numai după ce comandantul navei 1
avariată personalul ambarcat pe aceasta? îi este în pericol. ordonă abandonarea navei.

480 Cine părăseşte ultimul nava avariată în caz CVN. S2 1 1 şeful mecanic după ce, în prealabil, a 0 ofiţerul de cart după ce a recuperat şi 0
că aceasta trebuie abandonată? oprit toate utilajele care mai funcţionau. conservat documentaţia navei.
Raspuns 3 URL Data
la nivelul apei 0
la nivelul apei 0
în două părţi : pupa şi prova 0
în două părţi : pupa şi prova 1 1

în două părţi : pupa şi prova 0

T 1 1
carena. 0

osatura. 0

opera vie. 0

rezerva de flotabilitate. 0

planul diametral. 1 1
prova. 0

pupa. 0

dublu fund. 0

pic prova. 0

planul diametral. 1 1

planul diametral. 0

planul diametral. 0

planul diametral. 0
planul plutirii. 1 1

planul plutirii. 0

planul plutirii. 0

da,rezultând secţiunea maestră. 0

lăţimea navei. 0

lungimea pe plutirea de plină 1


încărcare.

lungimea pe plutirea de plină 0


încărcare.

pescajul. 0

pescajul navei 0
organe de control tehnic ale 0
armatorilor
proprietatea navei de a se mişca cu o 0
viteză determinată

proprietatea navei de a se mişca cu o 0


viteză determinată

proprietatea navei de a pluti în 0


condiţii normale
proprietatea navei de a-şi păstra 0
direcţia mişcării
proprietatea navei de a-şi păstra 1 1
direcţia mişcării
proprietatea navei de a-şi păstra sau 0
de a-şi schimba direcţia mişcării

proprietatea navei de a-şi păstra 0


direcţia mişcării
greutatea rezervelor de combustibil, 0
de alimente şi piese de schimb

în kilometri / oră (km/h) 1 1

în kilometri / oră (km/h) 0

greutatea mărfii transportate 0


o construcţie situată pe puntea 0
dublului fund

o construcţie situată pe puntea 0


dublului fund

tonajul brut şi tonajul net 1 1


în kilonewton 0
în kilonewton 0
volumul tuturor compartimenetelor 1
interioare închise ale navei, inclusiv
suprastructurile

volumul tuturor compartimentelor 1


închise destinate transportului
mărfurilor

la mijlocul navei 0
la mijlocul navei 0
de a închide nava în dreptul punţii 0

elemente constructive şi funcţionale 1 1


care ies în afara corpului navei în
partea imensă

ferestre, hublouri, uşi metalice 0

pe borduri, în zona gurnei 1 1


către interior şi exterior 0

totalitatea catargelor unei nave 0

posibilităţi de mişcare a parâmelor 0

totalitatea manevrelor fixe şi a celor 1 1


mobile
pe bordul navei 0
pe bordul navei 1 1
pe fundul navei 0
pe fundul navei 1 1
guseele 0

varangele 0

varangele 1 1

varangele 0

stringherii 1 1

guseele 0

varangele 0

varangele 0

longitudinalele 0
pontilii 0

coastele simple 0

longitudinalele 0

pe bordaj 0
de a deplasa nava, cu ajutorul forţei 1 1
de propulsie

de a deplasa nava, cu ajutorul forţei 0


de propulsie

de a deplasa nava, cu ajutorul forţei 0


de propulsie

distanţa măsurată în planul 1 1


diametral, după o direcţie
orizontală, între punctele extreme
pupa şi prova ale navei

distanţa măsurată în planul 0


diametral, după o direcţie
orizontală, între punctele extreme
pupa şi prova ale navei

distanţa măsurată în planul 0


diametral, după o direcţie
orizontală, între punctele extreme
pupa şi prova ale navei
distanţa măsurată în planul cuplului 1 1
maestru, între planul de bază şi
planul plutirii

distanţa măsurată în planul cuplului 0


maestru, între planul de bază şi
planul plutirii

distanţa măsurată în planul cuplului 0


maestru, între planul de bază şi
planul plutirii

între etravă şi primul perete 1 1


transversal etanş
între compartimenul maşini şi 0
magazia de marfă
între etravă şi primul perete 0
trasversal etanş
manevrele fixe ale navei, care susţin 0
catargul înspre pupa şi în lateral

manevrele fixe ala navei, care susţin 0


catargul înspre pupa

manervele fixe ale navei, care susţin 1 1


catargul în lateral şi înspre pupa

totalitatea planşeelor din interiorul 0


corpului navei

totalitatea planşeelor din interiorul 0


corpului navei
totalitatea planşeelor din interiorul 1 1
corpului navei

un stâlp vertical, aşezat în planul 0


diametral al navei şi fixat de osatura
de rezistenţă a navei

un stâlp vertical, aşezat în planul 0


diametral al navei şi fixat de osatura
de rezistenţă a navei

un stâlp vertical, aşezat în planul 1 1


diametral al navei şi fixat de osatura
de rezistenţă a navei

instalaţia de încărcare-descărcare a 0
navei
butuc şi crucetă 0

arboretul 0

arboretul 1 1

arboretul 0

gabie 0

nu face parte din catarg 0

nu face parte din catarg 0

nu face parte din catarg 0

o manevră mobilă 0
o manevră mobilă 0
pe pataraţine 0

da 1 1
capelatura 0

capelatura 0

toate parâmele mobile, cu ajutorul 0


cărora se manevrează vergile,
velele, bărcile şi diferite greutăţi la
bord

toate parâmele mobile, cu ajutorul 1 1


cărora se manevrează vergile,
velele, bărcile şi diferite greutăţi la
bord

locul unde manevrele fixe se fixează 1 1


pe arbori şi accesoriile necesare
legării

nu 1 1

nu 0

nu 1 1

artimon 0

fungile, braţele, scotele 1 1

catarge tripod 0
o manevră curentă 0

nave mici şi foarte mici, care se 0


deplasează pe apă cu ajutorul altor
nave

ambarcaţiunile nu au propulsie 0
proprie
cu ajutorul ambarcaţiunilor 1 1

cu ajutorul ambarcaţiunilor 1 1

cu ajutorul parâmelor 0
cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0
poate face transportul personalului
la navă

cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0
poate face transportul furtunelor de
alimentare cu apă de la o navă la
alta

cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0
poate face piturarea bordajului în
exterior

cu ajutorul ambarcaţiunilor nu se 0
poate face transportul personalului
la navă

cu prova ascuţită şi cu prova dreaptă 0

7+1, 3+1, 5+1 0

osatura bărcii 1 1

osaturi 0
copastia 0

la introducerea prin ele a unui şurub 0


de fund
transversal 1

transversal 0

pe ele stau proviziile din barcă 0

pe ele stau proviziile din barcă 0

în prova bărcii 0

pe fundul bărcii 0
bărcile de serviciu şi bărcile de 0
salvare
perii de sârmă 0
banchetele 0

puntirile 0

apărătoarele 1

în tribord 0
compasul de barcă 1 1

ispol 0

veste de salvare 0

ghiordelul 0

veste de salvare 0

ciocanul 1 0

centuri de salvare 0

compasul de barcă 0

felinar de vânt 0

felinar de vânt 0
ispolul 0

ispol 0

compasul de barcă 0

un element component al bărcii 0

un element component al bărcii 0

piese demontabile, care se fixează în 0


pupa bărcii cu ajutorul balamalelor

un făraş îngust cu marginile înalte 0


pentru scos apa afară din barcă

fixarea filelor de bordaj în diagonală 0


faţă de chilă
fixarea filelor de bordaj în diagonală 0
faţă de chilă
fixarea filelor de bordaj în diagonală 1 1
faţă de chilă
cuter 0

nu există barcă de serviciu 0

suporţi din metal sau din lemn pe 1 1


care se amplasează bărcile
tehnice 0
de transport mărfuri 0
nave de croazieră şi de transbordare 1

de servitute 0
tip vrachier 1 1
tip vrachier 1 1
hidrografice şi pentru stins incendii 0
hidrografice, de cercetare, nave 1 1
şcoală, debarcadere
de prelucrare şi transport a peştelui 0

cerealiere, mineraliere, carboniere 0

fără propulsie proprie şi cu 1 1


propulsie proprie
rama longitudinală a magaziei 0

rama gurii de magazie 0

bordajul 0

bordajul 0

bordajul 0

traversa de punte 1

nescufundabilitatea 0

nescufundabilitatea 0

nescufundabilitatea 1 1

giraţia 0
giraţia 0

giraţia 1 1

osatura navei 0

stabilitatea de drum 0

1852 m/secundă 0
maritime 1 1

lăţimea navei 0

lăţimea navei 1 1

lăţimea navei 0

bordul liber 0

bordul liber 1 1

şantierul de construcţie al navei 0

şantierul de construcţie al navei 0

şantierul de construcţie al navei 0

şantierul de construcţie al navei 0

la 4 ani 1
viteza navei se măsoară cu 1 1
anemometrul
ruliu 0

ruliu 1 1

bandă 0

asietă 0

dacă o navă bandată nu revine la 1 1


poziţia iniţială şi continuă să navige
înclinată

dacă o navă înclinată longitudinal 0


are pescajul pupa egal cu pescajul
prova

dacă o navă înclinată longitudinal 0


are pescajul pupa egal cu pescajul
prova

dacă o navă înclinată longitudinal 1 1


are pescajul pupa egal cu pescajul
prova

1 0

1 1

pontilul 1

un planşeu de punte 0

un planşeu de punte 0
nave civile şi nave militare. 0

după formă şi dimensiuni. 0

modul de amplasare a 0
suprastructurilor.
gradul de periculozitate al 0
mărfurilor transportate.

numai după tipul propulsoruluiu. 0

numai după modul de propulsie. 0

nu. 0

nave de pasageri,nave de 1
transport,nave piscicole,nave
tehnice,nave de servitute.

nave civile şi nave militare. 0

nave civile şi nave militare. 0


nava este o construcţie 1 1
complexă,amenajată şi echipată
pentru a pluti şi a se deplasa pe apă
sau sub apă,în scopuri civile sau
militare.

nave fără propulsie proprie,nave cu 0


propulsie proprie..

nave de servitute,nave de 0
transport,şi nave tehince.

nave maritime şi nave fluviale. 0

nave de transport, nave de 0


pescuit,nave militare.

nave clasice,nave cu aripi 0


portante,nave propulsoare cu jet.

este parţial adevărată pentru că mai 0


sunt şi alte criterii după care acestea
se deosebesc.

da. 1 1

acesta nu este un criteriu de 0


clasificare.
nu. 0

carlinga centrală, stringherii de 0


bordaj şi curenţi de punte.
tablele bordajului,ale fundului,chila 0
de ruliu şi chila navei.

să se opună forţelor pe care le 0


exercită apa asupra sa mai ales li
viteze ridicate.

să fie rezistentă, aerodinamică,să 0


reziste la solicitări şi presiuni
interne şi externe.

etrava trebuie să fie robustă şi să 1 1


asigure rezistenţa navei la şocuri.

este o construcţie solidă şi etanşă 0


situată la pupa navei şi care
adăposteşte maşina de cârmă.

este o construcţie solidă şi etanşă 1 1


situată la pupa navei şi care
adăposteşte maşina de cârmă.

etamboul are rolul de a închide nava 0


la pupa şi de a susţine axul cârmei şi
al elicei.

forma etamboului nu depinde decât 0


de opţiunea proiectantului şi este
funcţie de modul în care doreşte a
arăta.

după numărul de pale,cu 3 sau 5 0


pale.

se obţine o funcţionare mai bună şi 0


mai economică a motoarelor.
se obţine o creştere substanţială a 0
puterii motorului cu acelaşi consum
de combustibil.

simplitate constructivă, acţionare 0


mai uşoară, cost de fabricaţie şi
exploatare mai redus (o pală
avariată poate fi schimbată fără a
înlocui toată elicea)

cârma şi elicele prova acolo unde 0


ele există.

cârma şi elicele. 0

afirmaţia respectivă nu are suport 0


tehnic.

cârmele se clasifică după două 1


criterii, respectiv după modul
prindere al cârmei de corpul navei şi
după poziţia axului cârmei.

după două criterii, respectiv cârme 0


compensate şi cârme necompensate.

sunt cârmele cu care sunt dotate 0


navele hidroglisoare şi cele cu pernă
de aer.
are rolul de a asigura navei 0
condiţiile necesare de navigabilitate
şi flotabilitate,precum şi susţinerea
suprastructurii.

asupra etamboului. 0

linia de plină încărcare. 0

distanţa dintre perpendiculare. 0

este planul vertical transversal ce 1


trece prin mijlocul navei.

este secţiunea în plan transversal la 0


mijlocul navei,care o împarte pe
aceasta în două părţi simetrice.

este planul orizontal paralel cu 0


suprafaţa apei atunci când nava este
full încărcată cu marfă,combustibil
şi echipaj.

planşeel sunt construcţiile întărite 0


cu ajutorul elementelor de rezistenţă
şi care formează punţile navelor.

acela de a adăposti tancurile de 0


balast,combustibil,
coferdamurile,etc.
au rolul de a primi şi transmite 1
osaturii sarcina normală şi de a
participa împreună cu aceasta la
rezistenţa locală a corpului navei.

este partea cea mai jos a învelişului 0


exterior dispusă în planul diametral
de la pupa la prova.

coaste,pereţi longitudinali etanşi, 0


elemente de rezistenţă longitudinale.

tancurile de balast servesc la 1


asigurarea stabillităţii navei.

sunt compartimente etanşe care se 0


umplu cu apa de peste bord, numită
apă de balast şi care sigură
menţinerea navei pe chilă şi asietă
dreaptă.

duneta. 0

castel central. 1

picul pupa. 1

picul pupa. 0

picul pupa. 0

pereţi tranversali etanşi. 1


pereţi tranversali etanşi. 0

bordul liber. 0

bordul liber. 1

bordul liber. 0

traversa de punte. 1

coasta. 0

capacitatea navei de a-şi menţine 0


caracteristicile tehnice,de exploatare
şi proprietăţile nautice în condiţii
normale de exploatare.

vitalitatea mijloacelor de salvare ale 0


navei.

proprietăţile ei nautice respectiv 0


flotabilitatea, nescufundabilitatea şi
manevrarea.

capacitatea echipajului de a asigura 0


salvarea navei.
capacitatea echipajului de a asigura 0
păstrarea navei în condiţii de avarie.

prevederile Ministerului 0
Transporturilor.

dotarea navelor se face funcţie de 0


gradul lor de complexitate,
destinaţia acesteia şi zona de
navigaţie unde aceasta îşi desfăşoară
activitatea.

nu. 0

da. 1

normele de dotare ale şantierului 0


naval constructor.

printr-o mai bună dotare a navelor 0


cu echipamente de avertizare şi
stingere a incendiilor.
dotarea tehnică corespunzătoare a 0
navei şi pregătire calificată a
echipajului pentru a face faţă la
orice problemă de această natură.

da. 1

compartimentarea navei,care 0
asigură nescufundarea în cazul în
care a fost inundat un compartiment
sau mai multe.

compartimentarea asigură 1
nescufundabilitatea în caz de
inundare parţială a navei şi
împiedică extinderea focului dintr-
un compartiment în altul.

vitalitatea navei. 1

vitalitatea navei. 0

împărţirea corpului navei în 1


compartimente etanşe,prin
amplasarea pereţilor etanşi.

afterpeak. 0
afterpeak. 1

spaţiul cuprins între compartimentul 0


maşini şi magazia de marfă.

pentru limitarea avariilor de la un tip 1


de compartiment la alt tip.

în compartimentul maşini. 0

compartimentarea navei. 1

nu. 0

nu. 0

instalaţii de santină şi balast. 1

instalaţia de stins incendiul cu apă. 0

instalaţia de balast. 1

amplasarea mecanismelor. 1

compartimentul de avarie. 0
dotarea cu echipamente adecvate 0
acestui scop.

modul de amplasare al 0
coferdamurilor.

instruirea corespunzătoare a 0
echipajului şi dotarea cu tehnică de
stingere performantă.

posibilitatea de a detecta,localiza şi 1
stinge incendiul acolo unde el s-a
produs.

modul de utilizare a tehnicii din 0


dotare.

da. 1

da,pentru că asigurarea plutirii pe 0


asietă şi bandă dreaptă este tot un
mijloc de asigurare a vitalităţii.

da. 1
instalaţii de salvare şi remorcare. 0

dispunerea pereţilor despărţitori 0


între magaziile de mărfuri.

măsuri tehnico-organizatorice, 1
constructive şi măsuri pentru
menţinerea şi restabilirea navei
avariate.

existenţa instalaţiei de salvare. 0

mijloacele active. 1

instalaţiile de santină şi balast. 0

instalaţiile de santină,balast, 1
incendiu.

instalaţii de stins incendiul cu 0


sprinklere.

instalaţiile de detectare automată a 0


incendiilor.

instalaţii de stingere cu splrinklere, 0


inatalaţii de stingere cu apă, spumă,
praf, bioxid de carbon, abur, haloni.

numai în compartimentele de 0
maşini,camera cârmei,magazii de
marfă,etc.
inundarea punţilor cu o perdea de 0
apă.

modul lor de astupare 0

existenţa şomarilor şi turnicheţilor. 0

spărturi din corpul navei ce apar ca 1


urmare a diverselor avarii.

după gradul de pericol pe care-l 0


prezintă pentru navă.
după locul în care s-au 0
produs(prova,pupa, babord.tribord).

după aspect,după poziţia în raport 1


cu suprafaţa apei,după
dimensiuni,după provenienţă.

găuri de apă cu aspect neregulat. 0

găuri de apă cu aspect regulat. 0

găruri de apă cauzate de coliziuni cu 1


corpuri care plutesc sau sunt în
imersiune.

găuri de apă cu aspect regulat şi 0


găuri cu aspect neregulat.
găuri de apă cu aspect regulat şi 1
margini netede şi cu aspect
neregulat şi margini deformate.

după aspect,după poziţia în raport 1


cu suprafaţa apei,după
dimensiuni,după provenienţă.
totalitatea instalaţiilor din dotarea 0
navelor,care contribuie decisiv la
salvarea navei în caz de avarie.

toate dispozitivele,sculele şi 1
materialele utilizate în lupta pentru
combaterea avariei corpului navei.

nu pentru că această formulare este 0


incompletă.

documentaţii cu regulile pe care 0


trebuie să le îndeplinească echipajul
în caz de avarie.

paiete,plasturi cu margini moi,cleme 1


de avarie cu şurub.
mijloace de evacuare a apei din 0
compartimentele inundate.

două. 1

roşu. 0

obiectele care fac parte din 1


inventarul de avarie nu sunt
vopsite în roşu.

obiectele care fac parte din 0


inventarul de avarie nu sunt
vopsite în dungi albastre.

pe puntea principală a navei. 1

în magazia de marfă. 0
prin inscripţionare şi vopsirea uşii 1
parţial sau total albastru.

în locuri cu acces foarte uşor şi cu 0


orientarea deschiderilor spre
borduri.

cu ajutorul traductoarelor de nivel 1


sau al sondării manuale.

mici. 0

un panou din scânduri de lemn,de 1


formă pătrată, dreptunghiulară sau
de oricare altă formă
geometrică,având pe contur aplicate
perne(margini moi) de etanşare.

este un panou rigid care se aplică pe 0


gaura de apă.

montanţi. 0
chesoane de ciment. 1

panou cu margini moi. 0

cu ajutorul pontilului reglabil. 0

nu se piturează. 1

un punct rigid. 0
un dispozitiv folosit pentru fixarea 0
pontilului reglabil.
din patru foi de pânză de velă ce au 0
între le un stat uniform de material
vegetal,iar la margini cu o saulă ce
are la colţuri ochi de rodanţă.

din două straturi de scânduri dispuse 0


pe direcţii opuse.

din foi de pânză impermeabilă ce au 1


între ele un strat uniform de material
vegetal,uneori şi o plasă de sârmă cu
scopul de rigidizare şi prevăzut la
colţuri cu ochi cu rodantă şi ochiuri
pentru parâmele de
manevră,parâmele de fund şi pentru
braţele paietului.

paiet împletit 1

dintr-o ţeavă metalică filetată,în care 1


se introduce o tijă cu orificii de
reglare a lungimii.

dintr-o ţeavă metalică filetată,în care 0


se introduce o tijă cu orificii de
reglare a lungimii.

dintr-o ţeavă metalică filetată,în care 0


se introduce o tijă cu orificii de
reglare a lungimii.

prin prova navei. 1

depinde de mărimea găurii. 0


materiale de vitalitate. 1

materiale de vitalitate. 1

materiale de vitalitate. 1

în categoria materialelor de 0
vitalitate.

pontilul reglabil. 0

pânza de velă îmbibată cu 1


vaselină,pusă între două rânduri de
scânduri.

mijlocii. 1

de deasupra liniei de plutire. 0

cu şurubul de fund. 1

pe suprafeţele curbe ale navei. 0

pânză de velă. 0

margini moi. 0

strat exterior de scânduri. 0


piuliţa de strângere. 0

orificiul de prindere al saulei. 1

dacă sunt situate sub linia de 0


plutire,da.
şurubul de fund se foloseşte la 1
astupareea găurilor de apă mici
situate pe fundul navei.

nici un fel de găuri de apă. 1

mari. 0

clema de avarie cu şurub. 1

pânză de velă. 0

şurubul de fund. 1

găurile de apă de deaasupra liniei de 0


plutire.
este un dispozitiv de dimensiuni 0
mari care ajută la obturarea găurilor
de apă mici şi mijlocii.

piuliţe de prindere. 0

piuliţe de strângere. 1

nici un fel de găuri de apă. 1


găuri de apă mari. 0

clema de avarie. 1

clema de avarie. 0

cu ajutorul dispozitivului universal. 0

un dispozitiv de vitalitate. 1
cu pontilul reglabil nu se astupă 1
găuri.de apă.
pentru asiguarea vitalităţii navei în 0
condiţii de avarie.

un pontil reglabil. 1

fixarea panoului cu margini moi cu 1


ajutorul dispozitivului universal de
strângere.

fixarea panoului cu margini moi cu 0


ajutorul dispozitivului universal de
strângere.

cu dispozitivul universal de 0
strângere.

element de rezistenţă a navei. 1


grinda de tensionare. 1

grinda de sprijin. 0

gaura de apă. 0

dispozitivul universal. 1

element de sprijin. 0

table de susţinere. 0

tabla corpului navei. 0

dulap de susţinere. 0
cheson de ciment. 1

este dispozitivul care se foloseşte 0


pentru fixarea plasturelui cu margini
moi în gaura de apă.

4,1,5,3,6,2,7. 1

1,3,5,4,2,6,7. 0
controlul periodic dacă acesta se 0
află sub nivelul apei.

1/2. 0

informarea de urgenţă a superiorilor 1


şi a echipei de intervenţie cu
atribuţiuni pe linia rolului de gaură
de apă.

se sună alarma de rol de gaură şi se 0


trece la turnarea chesonului de
ciment,nu înainte de fixarea
paietului prin exteriorul navei pentru
astuparea găurii.

funcţie de regulile cuprinse în rolul 1


de gaura de apă,dar soluţiile aplicate
depind de situaţiile concrete în care
se află nava,de priceperea şi nivelul
de pregătire al celor ce execută
lucrarea.

ansamblul acţiunilor ce se excută în 0


mod organizat de către personalul
nebrevetat într-o anumită situaţie de
urgenţă.

ori de câte ori decide 1


comandantul,dar nu mai rar de o
dată pe lună.
şeful mecanic cu scopul de a instrui 0
personalul din subordine cu privire
la condiţiile specifice din
compartimentul de maşini.

fiecare membru al echipajului 1


trebuie să participe la cel puţin un
exercţiu de abandon şi unul de
incendiu,cel puţin o dată pe lună.

rol de abandon. 0

un exerciţiu prin care se verifică 0


gradul de pregătire al echipajului în
situaţii de urgenţă.

în locuri vizibile pretutindeni pe 1


navă, pe putea de comandă,comanda
maşinii,cabine.

să cunoască modul de 0
intervenţie,miloacele din dotare şi
cine conduce exerciţiul respectiv.

astuparea de urgenţă a găurii cu 0


unul din mijloacle de vitalitate
urmată de drenarea apei acumulate
şi remedierea defecţiunilor produse
de aceasta.

oprirea navei pentru astuparea 0


găurilor de apă.
comandantul navei. 1

punerea navei pe uscat datorită 0


ordinului celui ce a constatat o
avarie.

ansamblul acţiunilor ce se execută 0


în mod organizat de către personalul
nebrevetat şi brevetat într-o anumită
situaţie de urgenţă.

acela de a familiariza echipajul cu 0


nava,agregatele, instalaţiile şi
mijloacele de salvare şi intervenţie
în caz de incendiu.

codul de intervenţie în caz de 0


urgenţă.

obligaţiile ce-i revin respectivei 0


persoane.

atribuţiile fiecărui membru de 1


echipaj în ceea ce priveşte
închiderea uşilor etanşe,uşilor de
protecţie contra
incendiilor,valvulelor,scurgerilor,hu
blourilor,spiraelor, tambuchiurilor,
ventilaţiilor şi a altor deschideri în
corpul navei.

conform obligaţiilor ce îi revin pe 0


linie de serviciu.
conform R.S.B. 0

un semnal lung. 0

litera A în codul Morse,adică un 0


semnal scurt şi unul lung.
un semnal prelung repetat de două 0
ori.

numai în careurile navei şi în 0


timoneria navei.

personalul ambarcat îşi execută 1


atribuţiile conform instrucţiunilor ce
îi revin prin rolul respectiv.

săptămânal. 1

secundul şi şeful mecanic. 0

numai în marş în zilele cu activitate 0


redusă.

să se verifice adâncimea apei şi să 0


se elaboreze strategia de dezeşuare.

dezeşuarea cu utilizarea simultană a 1


propulsiei navei şi a instalaţiei de
ancorare.
utilizarea forţei valurilor şia vântului 0
împreună cu instalaţia de propulsie
la putere maximă.

descărcările electrice pricinuite de 0


fenomene meteo.

incendii de origine necunoscută. 0

incendii pricinuite de reacţii chimice 0


atunci când nava transportă produse
chimice periculoase.

în orice situaţie chiar dacă este 0


vorba de echipamente electrice,dacă
în prealabil s-a scos tensiunea.

aceste ieşiri au rol de avarie. 0

dau alarma şi aştept echipa de 0


intervenţie pentru a acţiona
împreună conform rolului.

Registrul de Clasificare. 1

mai întâi personalul brevetat,urmat 0


de personalul nebrevatat şi
comandantul.

orice persoană din echipaj care 0


constată imineneţa scufundării
navei.

numai după ce recuperează 0


documentele navei.

comandantul navei. 1

S-ar putea să vă placă și