GR 3 MEDICINA DENTARA ANUL V

ALOE FRANCESCO

1)Disfunctiile a muschiului pterigoidian extern apare in cazul de:

A) fals prognatism;

B) bruxismul anterior sau anterolateral;

C) stomatita;

D) trismus;

E) carie;

2)Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:

A) mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B) substratul osos al zonei de sprijin;

C) mentonul;

D) limba;

E) zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

3) Adaptarea pozitie de posture poate fi verificata prin:

A) Masuratori faciale

B) Pronuntarea fonemei “M”

C) Deglutitie

D) Fara relaxarea pacientul

E) Testele de vitalitatea pulpara

4) Cresterea DVO se face maxim:

A) 1-2 mm

B) 2-4mm

C.) 7-8 mm

D) 3-4mm

E) 2,5-4,5 mm
 1): A),B)

2): A), B), E)

3) A), B), C)

4) D

BARTOLI ROMANO

1)DVO reprezinta:

A) dimensiunea etajului inferior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti
centrice;

B) dimensiunea etajului mijlociu ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti
centrice;

C) dimensiunea etajului superior ale fetei atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti
centrice;

D) dimensiunea buzelor atunci cand pacientul realizeaza contacte ocluzale in poziti centrice;

E) dimensiunea dintilor atunci cand pacientul realizeaza

contacte ocluzale in

poziti centrice;

2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:

A) pacienti bruxisti ;

B) edentati total bimaxilar;

C) pacienti cu lucrari protetice fixe;

D) in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E) edentati total unimaxilar;

3) CARE ESTE METODA DETERMINARII POZITIEI DE POSTURA A MANDIBULEI?

A) In pozitia de postura exista un echilibriu intre tonusul muscolo antagonisti

B) Contratia tonica nu este reflexa

C) Pacientul trebuie sa relaxeze complet muschi masticatori si faciali

D) Pe linia mediana se marcheaza 3 puncte

4) BOLTA PALATINA:

A) cea rotunjita sau in “V” are prognosticul cel mai favorabil in protezarea totala

B) bolta plata nu asigura un spijin adecvat si o adeziune maxima

C) forma boltii palatine nu influenteaza prognosticul protezarii la manila

D) daca sutura intermaxilara prezinta un relief sensibil la presiune, ea trebui despovarata prin foliere

1): A)

2) B),D),E)

3) A), C)

4) A), D)

CAPONE GENNARO

1)Etajele fetei sunt:

A) inferior;

B) superior;

C) mijociu;

D) transversal;

E) vertical

2)Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :

A) 20-30mm;

B) 80-100 mm;

C) 40-60 mm;

D) 2-3 cm;

E) 8-10 cm;

3)Palparea exobucala apreciaza:

A) integritatea contururilor osoase;

B) culoare si integritatea mucoaselor;

C) tonusul si sensibilitatea la palpare;

D) grupe ganglionare

4) Mucoasa fixa atrofica:

 A) este palida si subtire;

B) este incapabila sa suporte presiunile masticatorii;

C) se ulcereaza foarte usor;

D) este bine vascularizata;

1): A),B),C)

2): C)

3): A), C), D)

4): A), B), C)

DUBOVICI MIHAELA

1)Palparea exobucala aprecieaza:

A) grupe ganglionare marite de volum;

B) prezenta de parodontite apicale

C) integritatea conturilor osoase

D) tonusul si sensibilitate la palpare a muschilor masticatori si ai mimicii;

E) toate raspunsurile sunt corecte;

2):Examinarea campului protetic maxilar analizeaza:

A) mucoasa pasiv mobila si mobila a zonei de inchidere marginala;

B) substratul osos al zonei de sprijin;

C) mentonul;

D) limba;

E)zonele functionale periprotetice si formatiunile anatomice periferice;

3)Care este examinat in campului protetic mandibular?

A)substratul osos al zonei de sprijin

B)zona de inchidere marginala distala

C)creasta reziduala mandibulara

D)substratul mucos al zonei de sprijin

4)Ce va tinut in considerare in examinarea tubercului piriform:

A) directia sa

B)nivelul insertiei lig. Pterigomandibular

C)consistenta mucoasei supraiacente

D)latime si largime 1): A),C),D)

2): A), B), E)

3) A), D)

4) A), B), C)

GENCHI FEDERICO

1)Examenul exobucal al edentatului debuteaza prin:

A) inspectie urmarind aspectul fetei din norma frontala si laterala;

B) inspectia faringelor

C) inspectie urmarind aspectul limbii;

D) palparea ATM-ului;

E) aspectul obrajilor;

2) Polurile tuberozitatilor maxilare se gasesc:

A) distal;

B) vestibular;

C) caudal sau inferior;

D) lingual;

E) toate cele de mai sus;

3) Ce se apreciaza la examenul exobucal din norma faciala?

A)Expresia faciala

B)Simetria faciala

C)Aspectul buzelor

D)Prezenta leziunilor carioase

4) Care sunt cele 3 zone functionale vestibolare?

A)Spatiile retrozigomatice

B)Spatiile vestibulare laterale

C)Spatiul vestibular labial

D)Spatiul palatinal

1): A)

2): A),B),C)

3) A), B), C)

4): A), B), C)

HARASEMIUC CIPRIAN

1)Etajele fetei sunt:

A) inferior;

B) superior;

C) mijociu;

D) transversal;

E) occipital

2)Pacienti ce se prezinta de obicei in vederea unei eventuale protezari toatale pot fi:

A)pacienti bruxisti ;

B)edentati total bimaxilar;

C)pacienti cu lucrari protetice fixe;

D)in iminenta de a deveni edentati total (unimaxilar/bimaxilar);

E)edentati total unimaxilar;

3) Care dintre aceste poate fi foarma din boltei palatine:

A)forma plata

B)forma rotunjita

C)forma larga

D)forma Y

4) Care sunt zonele functionale maxilare:

A) spatiile retrozigomatice

B)spatiile vestibule laterale

C)spatiile vestibulo labial

D)toate de mai sus

1): A),B),C)

2): B),D),E)

3) A), B)

4) D)

PEPE PIETRO

1)La examenul exobucal din norma frontala se aprecieaza:

A) culoarea si gradul de hidratare a tegumentului;

B) culoarea tegumentului

C) expresie faciala;

D) simetria santurilor periorale;

E) aspectul buzelor;

2)Amplitudinea miscarii de deschiderea a gurii este :

A) 20-30mm;

B) 80-100 mm;

C) 40-60 mm;

D) 2-3 cm;

E) 8-10 cm;

3)In examinarea campului protetic maxilar se analizeaza:

A)substratul osos al zonei de sprijin

B)substratul mucos al zonei de sprijin

C)mucoasa pasiva mobila si mobila a zonei de inchidere marginala

D)tegumente

E)etajelor fetei

4) Creasta alveolara reziduala maxilara se caracterizeaza prin:

A)culoare

B)temepratura
C)forma

D)inaltime

E)latime

1): A),B),C),D),E)

2): C)

3): A), B), C)

4): C), D), E)

SAMMARCO VERONICA

1) OBIECTIVELE AMPRENTE PRELIMINARE:

- trebuie asigurarea sprijinului

- retentiei

- stabilitati

- nu trebuie neaparat sa se obtina une anestezici corespunzatoare (false)

2) IN AMPRENTA PRELIMINARA CARE DINTRE URMATOARELE SUNT CORECTE:

- retentia este influenzata de presiunea atmosferica

- retentia este influenzata de coesiunea

- coeziunea se realizeaza prin atractia moleculelor de saliva intre ele

- presiunea atmosferica nu depinde in nici un cas de inchiderea marginala (false)

3) IN MENETINEREA SAU INDEPARTAREA ULTIMILOR DINTI RESTANTI SE VOR ANALIZA URMATOARELE

OBIECTIVE:

- parodontite avanzate cu resorbtia severa osul alveolar

- pacienti fara sanse prea mari de imbunatatire cu o igiena bucala precaria

- fracturi radiculare

- leziune carioase simple (false)

4) EXAMENUL PROTEZELOR VECHI:

- analiza permite detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului

- analiza permite depistarea deficientelor care trebuie corectate

-analiza permite identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze

- analiza nu permite depistarea deficientelor (false)

SIMICI DUSITA

DIAGNOSTICUL EDENTATIEI TOTALE INCLUDE:

- diagnostic topografic

- diagnostic etiologic

- diagnostic anatomo clinic

- nici un raspuns este corect

2) PORTAMPRENTA PENTRU AMPRENTA PRELIMINARA TREBUIE SA PREZINTE URMATOARELE

CARATERISTICE:

- sa fie rigida

- sa poate fie sterilizata pentru a putea fi refolosita (cu exceptia celor de unica folosinta)

- sa poate fi modificata usor la nevoie

- sa fie elastica (false)

3) AVANTAJELE UTILIZARII GIPSUL SUNT:

- distorsionarea minima a tesuturilor

- redarea cu acuratete a detalilor

- manevrarea rapida

- este casant (false)

4) DEZAVANTAJELE UTILIZARII GIPSUL SUNT:

- este casant

- saliva poate distorsiona suprafata prin desidratarea tesuturilor

- saliva poate spala materialul

- manevrarea rapida (false)

1 ABC 2 ABC 3 ABC 4 ABC

SQUITIERI ALESSIO

1) LA NIVELUL CAMPULUI PROTETIC, IN VEDEREA TECHNICILOR AMPRENTARI PRELIMINARE AVEM

URMATOARELE REPERE ANATOMICE:

- frenul labial

- frenul bucal
- ligamentul pterigomaxilar

- frenul lingual (false)

2) MICROBASE ESTE UN COMPOSIT CARE ARE APROXIMATIV URMATOARELE COMPOZITIE:

- 44% polimeri dimetacrilici cu masa moleculara mare

- 54% umpluturi: pulbere microfina de sticla, dioxidu de siliciu cu grad mare de dispersie, pulbere de
polimeri, fibre organice

- 2% initiatori

- nici un raspuns este corect (false)

3. Amplitudinea maxima de deschidere a cavitati bucale:

a- nromala 40/60 mm

b- redusa ≤ 40mm

c- excesiv redusa ≤ 30mm

d- mare ≥ 80mm

4.Palparea exobucale apreciaza:

a- grupe ganglionare

b- integritatea conturului osoase

c- tonusul si sensibilitatea la palpare

d-simetria faciala

1 ABC 2ABC 3 ABC 4 ABC

TINA ALINA ANDREAA

.Examinarea profilului:

a- ofera indicatii privind relatiile intermaxilare.

b- un profil convex (prognat) semnifica un maxilar care circumscrie mandibula.

c- profilul concav (retrognat) se asociaza cu o barbie proeminenta, clasa III-a Angle.

d- profilul concav (retrognat) se asociaza cu o barbie proeminenta, clasa II-a Angle.

2. La examinarea articulatia temporo-mandibulare (ATM) se monitoreaza:

a- Amplitudinea miscari de deschidere a gurii.

b- Directia traiectului de deschidere/inchidere a cavitati bucale.

c- Excursiile condiliene.

D- Nu se aprecierea dureri la nivelul unei ATM.

3. Clasificarea lui R. Mercier:

a- Grupa I: creasta normala si sanatoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia crestei.

b- Grupa a II-a: creasta ascutita ca o lama, foarte dureroasa la presiunile masticatorii.

c- Grupa a III-a: creasta reziduala resorbita total

d- Grupa I: creasta cu resorbtia care intereseaza si o parte a osului bazal.

4. Clasificarea R. Sangiuolo:

a- Clasa I: creasta de inaltime egala sau mai mare de 10mm, cu insertie joasa a frenurilor, tuberculi piriformi
duri si bine formati.

b- Clasa a II-a: creste cu aceleasi caractere ca la clasa I, dar cu aspect hiperplazic.

c- Clasa a III-a: creste atrofiate plate cu hiperplazie de planseu

d- Clasa I: creste negative.

1 ABC 2 ABC 3 ABC 4 ABC

DRAGOI DAN

1 Clasificarea A.Mersel:

a- Grupa 1: creste mult resorbite (0-5 mm)

b- Grupa 2: cresta destul de atrofiata (5 mm)

c- Grupa 3: creste destul de resorbite la pacienti cu stare generala buna, dar cu parafunctii.

d- Grupa 1: creste destul de atrofiata (7 mm)

2. In spatiul lingual lateral se evalueaza:

a- Aspectul liniei oblice interne si distanta sa fata de muchia crestei (prin palpare)

b- Aspectul glandei sublinguale si raportul sau cu creasta.

c- Marimea limbi

d- Aspectul glandei submandibulare.

3. Examinarea relatiilor dintre creste vizeaza:

a- Raportul crestelor frontale in plan sagital si al celor laterale in plan transveral.

b- Valoarea spatiului protetic potential.

c- Directia crestelor laterale antagoniste.

d- Directia crestelor frontale

4 Analiza protezelor vechi permite:

a- Detalierea nemultumirilor si doleantelor pacientului.

b- depistarea deficientelor care trebuie corectate.

c- identificarea parametrilor care pot fi reprodusi pe noile proteze.

d- Aprecierea marimea

1 ABC 2 ABC 3 ABC 4 ABC