DATA  ___15. 04 .

2016_______________

Nume Prenume Grupa Enuntul intrebarii Raspunsul Referinta

correct pagina
Tirc Andrei Ioan 10 1.Paloarea la examinarea A 66
exobucala indica :
A)anemie,hipotiroidism,nefropatie,
tbc,malnutritie
B)tegument normal
C)afectiuni hepatice
D)alcolism
E)dermatita

2.Forma boltii palatine poate fi : A,B,C,D 88

A)plata
B)rotunjita
C)in forma de U
D)in forma de V
E)in forma de E
A,B,C 90
3.Coloratia mucoasei fixe poate fi:
A)normala
B)hiperemiata
C)ischemica
D)mov
E)neagra
4.Spatiul vestibular lateral este A 97
delimitat de:
A)anterior de frenul bucal iar
posterior de apofiza zigomato-
alveolara
B)anterior de canin
C)posterior de molarul de minte
D)anterior de incisivi
E)posterior de spina lui spix

Olaru Diana 10 1.Asimetriile faciale pot fi date de: A,C,E 66

Beatrice
a) hipertrofia unilaterala a
maseterului;

b)hipertrofia bilaterala a
maseterului;

c)atrofia unilaterala de inactivitate

a temporalului anterior;

d)atrofia bilaterala de inactivitate a

temporalului anterior;

e)bruxism;
2.Protezele incorecte cu o DVO A,C,D,E 67
exagerata se caracterizeaza prin:

a)absenta unei armonii faciale;

 b)tulburari de respiratie;

c)tulburari de fonatie;

d)tulburari de deglutitie;

e)dificultati masticatorii;
3.Aprecierea traiectoriei A,C,D,E 75
mentonului la coborarea
mandibulei pana se ajunge la
amplitudinea maxima de
deschidere a cavitatii bucale:

a)devierea spre dreapta sau stanga

cu revenire;

b)devierea spre dreapta cu

revenire;

c)devierea spre stanga cu revenire;

d)devierea spre dreapta sau stanga

fara revenire;

e)devierea in baioneta spre dreapta

sau stanga la finalul coborarii;

4.Creasta reziduala se A,B,C,D,E 84

caracterizeaza prin:

a)inaltime: redusa(sub 6 mm),

medie(6-12mm), mare (13-15mm);

b)latime ( lata, ingusta, medie);

c)forma: “U”, “V”,

semielipsa,pentagon;

d)forma pe sectiune: patrata,

triunghiulara, ovala;

e)aspectul versantului extern:

retentiv, neutru, neretentiv.
Obertas Cristian 10 Substratul osos al zonei de sprijin A,B,C 83
este format din:
A)creasta reziduala;
B)tuberozitatile maxilare;
C)bolta palatine;
D)mucoasa fixa aderenta;
E)muschi.
 Zonele functionale maxilare A,B,C 94
vestibulare sunt:
A) pungile lui Eisering;
B) spatiile vestibulare laterala;
C) spatiulvestibular lateral;
D) zona tuberculului piriform;
E) pungile lui Fish.

Zonele functionale mandibulare : A,B,C,D,E 106

A) zona tuberculului piriform;
B) pungile lui Fish;
C) zona vestibulara labial
frontal;
D) spatiile linguale laterale;
E) spatiile retromilohioidiene.
Principalele nemultumiri legate de A,B,C,D 123
proteze sunt:
A) mobilizarea protezei in
timpulmasticatiei/fonatiei;
B) tulburari de fonatie;
C) diminuarea eficientei
masticatorii;
D) semnele si simptomele
stomatitei protetice;
E) nici una din cele de mai sus.
Bora Alexandru 10 1.Urmatoarele raspunsuri cu privire A,C,E 88
la bolta palatina sunt adevarate:
a.Bolta palatina rotunjita sau in „V”
are prognosticul cel mai favorabil in
protezarea totala, conferind o buna
retentie prin adeziune, sprijin si
stabilitate a protezei;
b.Valoarea protetica a boltii plate
este insa relativa, ea fiind
influentata in sens pozitiv sau
negativ in calitatea crestelor si a
tuberozitatilor;
c.Valoarea protetica scazuta la
bolta palatina in „V” este
caracterizata prin absenta
suprafetelor orizontale si prin
prezenta a 2 versante oblice;
d.Forma boltii palatine nu
influenteaza prognosticul protezarii
la maxilar si prin asocierea cu
istmuri buco-faringiene;
e.Din punct de vedere protetic nu
intereseaza forma torusului palatin
(rotunjit, alungit), ci marimea
(mica, medie, mare) si localizarea
sa.

2. Creasta alveolara reziduala B,E 84

maxilara:
a.Are o inaltime: redusa( sub
 3mm), medie (3-4mm), mare (4-
5mm);
b.Are o inaltime:redusa( sub 6mm),
medie (6-12mm), mare(13-15mm);
c.Nu sufera niciodata in timp un
proces de resorbtie;
d.Tipurile pure de creste sunt
intalnite aproape la fiecare pacient;
e.Sufera in timp un proces de
resorbtie, care progreseaza
concentric centripet.

3.La examinarea campului protetic A,B,C 83

maxilar:
a.Se analizeaza substratul osos al
zonei de sprijin, format din creasta
reziduala, tuberozitatile maxilare si
bolta palatina;
b.Substratul mucos al zonei de
sprijin, reprezentat de mucoasa fixa
aderenta;
c.mucoasa pasiv mobila si mobila a
zonei de inchidere marginala;
d.Zonele functionale periprotetice
si formatiunile anatomice periferice
nu se iau in considerare;
e.Mucoasa pasiv-mobila nu
realizeaza inchiderea marginala
interna.

4.Evaluarea zgomotelor articulare A,D 80,81

urmareste:
a.Articulatia la care survine;
b.Occipitalii, iradiere dureroasa
parietala si supraorbitara;
c.Platisma, proiectare in aria
geniana mandibulara;
d.articulatia la care survine;
e.Trapezul, iradiere algica in aria
mastoidiana.

Palcu Sebastian 10 1.La examinarea campului protetic C,D,E 100,101

mandibular se examineaza:
a.Aspectul muchiei crestei: rotunjit,
ascutit, absent;
b.Gradul de retentivitate al
versantului vestibular;
c.Substratul osos al zonei de sprijin,
format din creasta reziduala;
d.Mucoasa pasiv mobila a zonei de
inchidere marginala;
e.Substratul mucos al zonei de
sprijin, reprezentat de mucoasa fixa
aderenta.
 2. La creasta reziduala A,B,D,E 100,101
mandibulara se urmareste:
a.Forma, inaltimea si latimea
crestei reziduale;
b.Aspectul muchiei crestei: rotunjit,
ascutit, absent;
c.Mucoasa pasiv mobila si mobila a
zonei de inchidere marginala;
d.durere la presiune digitala;
e.gradul de retentivitate al
versantului vestibular.

3. Care din urmatoarele raspunsuri C,E 114

cu privire la zona linguala centrala
sunt false:
a.Elementul anatomo-functional
dominant este muschiul genioglos
care se insera pe apofizele genii
superioare;
b.Prin contractia sa el modifica
esential adancimea si pozitia
fundului de sac lingual in timpul
diferitelor miscari functionale ale
limbii;
c.Examinarea relatiilor dintre creste
vizeaza valoarea spatiului protetic
potential;
d.Lungimea protezei in zona
linguala centrala trebuie sa
menajeze functionalitatea
genioglosului;
e.La directia crestelor laterale
antagoniste, in examenul clinic
ofera o imagine al aspectului
paralel sau divergent al crestelor.

4. La analiza protezelor vechi A,B,D 122,124

permite:
a.Detalierea nemultumirilor si
doleantelor pacientului;
b.Depistarea deficientelor care
trebuie corectate;
c.Contur convex al versantului din
spatiul retrozigomatic;
d.Identificarea parametrilor care
pot fi reprodusi pe noile proteze;
e.Contur concav in zona linguala
laterala si centrala, permite
aplicarea corpului limbii.

Costan Maxim 10 Forma boltii palatine poate fi : A 88

A)plata
B)ovala
C)in forma de n
D)in forma de b
 E)in forma de E
Creasta reziduala se caracterizeaza A 84
prin:

a)inaltime: redusa(sub 6 mm),

medie(6-12mm), mare (13-15mm);

b)aspect( lata, medie);

c) culoare(alba)

d)forma pe sectiune: patrulatera

,ovala;

e)aspectul versantului extern: mic

sau mare.
La examinarea campului protetic C 100,101
mandibular se examineaza:
a.Aspectul muchiei crestei: rotunjit,
ascutit, absent;
b.Gradul de retentivitate al
versantului vestibular;
c.Substratul osos al zonei de sprijin,
format din creasta reziduala;
d.Mucoasa fixa a zonei de inchidere
marginala;
e.Substratul osos al zonei de sprijin,
reprezentat de mucoasa fixa
aderenta
Coloratia mucoasei fixe poate fi: A 90
A)normala
B)alba
C)maronie
D)mov
E)neagra
Dermo Fausto 10 1.Asimetriile faciale pot fi date de: A 66

a) hipertrofia unilaterala a
maseterului;

b)hipertrofia bilaterala a
maseterului;

c)atrofia unilaterala de inactivitate

a temporalului anterior;

d)atrofia bilaterala de inactivitate a

temporalului anterior;

e)bruxism;
1.Asimetriile faciale pot fi date de: A 66

a) hipertrofia unilaterala a
maseterului;

b)hipertrofia bicepsului

c)atrofia unilaterala de inactivitate

 a tricepsului anterior;

d)hipotonia orbicularului

e)hipotonia tricepsului
La examinarea campului protetic A 83
maxilar:
a.Se analizeaza substratul osos al
zonei de sprijin, format din creasta
reziduala, tuberozitatile maxilare si
bolta palatina
b.planseul bucal
c.cresata edentata mandibulara
d.creasta edentata mandibulara
posterioara
e.torusul lingual

La examinarea campului protetic A,B 83

maxilar:
a.se examineaza bolta palatina
b.tuberozitatile
c.spina spix
d.canalul maxilar
e.mentonul
Maiello Giuseppe 10 Paloarea la examinarea exobucala A,B,C,D ,E 66
indica :  
A)anemie
B)hipotiroidism,
C)nefropatie,
D)tbc,
E)malnutritie
Anemia are ca minifestari clinice: B 66

A)durere
B)paloare
C)hiperglicemie
D)hipoglicemie
E)tahicardie
Nemultumirile legate de protezele A 123
dentare sunt:
A)mobilizarea protezei in
timpulmasticatiei/fonatiei;
B)vorbirea prea corecta
C)masticatia foarte buna
D)stablitatea foarte buna
E)curatire prea usoara

Pungile lui Fish sunt la : A 106

A)mandibula
B)maxila
C)stomac
D)duoden
E)faringe
Carnazzo Fabio 10 Pungile lui Eisering sunt la: A 94
A)maxila
B)mandibula
C)ambele
D)sfenoid
E)etmoid

Tulburari de fonatie sunt o A 67

consecinta a:
A)DVO exagerata
B)vorbire corecte
C)ocluzie corecte
D)masticatie corecte
E)niciu una de mai sus
Bolta palatina in forma de V este: A 88

A)foarte buna pentru protezare

B)nu este buna pentru protezare
C)slab retentica
D)torus redus
E)prezinta durere la protezare
Care sunt straturile epiteliului A,B,C,D 33
bucal:
A)germinativ
B)spinos
C)granular
D)cornos
E)tegumentar
Palermiti Mario 10 Statusul sistemic se refera la : A 55
A)evaluarea starii generale a
pacientului
B)stranut
C)raceli
D)guturai
E)lucrari anterioare
Examenul ocluzal urmareste: A 129
A)orientarea planului de ocluzie
B)fundurile de sac
C)zonele biostatice
D)punga lui fish
E)punga lui eisering
Prognosticul protezarii este A,C 64
nefavorabil daca :
A)a pierdut o cantitate apreciabila
de os
B) nu a pierdut o cantitate
apreciabila de os
C)are fracturi de maxilar
D)nu are fracturi de maxilar
E)nu are dureri
Modificarea DVO se face prin: A 46
A)pierderea tuturor dintilor naturali
B)mestecarea alimentelor dure
C) mestecarea alimentelor moi
 D)mestecarea gumei
E)nemestecarea alimentatiei
Simut Florina 10 La edentatul total buzele : A,B 17
A)se invagineaza
B)rosul buzelor dispare
C)se maresc
D)se micsoreaza
E)se intensifica rosul buzelor
Edentatii total se pot hrani ? A 14
A)da dar mai dificil deoarece raman
alimente nemasticate in totalitate
B)nu
C)doar cu paiul
D)nu pot inghiti
E)apar dureri insuportabile
Tulburarile pshice pot sa apara si la A 19
edentatul total ?
A)da
B)nu
C)niciodata
D)toate
E)nici una de mai sus
La un an de la o extractie la maxilar A 21
se apreciaza un deficit de masa
osoasa de :
A)2-3 mm
B)9 mm
C)8 mm
D)7 mm
E)6 mm