Prezentare - 01

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Ingineria şi Managementul Calităţii UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Ingineria şi Managementul Calităţii
DEPARTAMENTUL C.C.I.A. 2009, Sem II DEPARTAMENTUL C.C.I.A. 2009, Sem II
Scop:
- prezentarea unor metode utilizate pentru a determina o serie
de caracteristici ale materialelor
- prezentarea unor metode utilizate pentru a determina
INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL CALITĂŢII calitatea şi evoluţia în timp a calităţii materialelor de construcţii
- prezentarea unor metode utilizate pentru a determina
--- LUCRĂRI --- calitatea unor lucrări de construcţii
Coordonator
drd. ing. Sorin-Codruţ FLORUŢ
Timişoara, 2010 drd. ing. Sorin-Codruţ FLORUŢ 1 Timişoara, 2010 drd. ing. Sorin-Codruţ FLORUŢ 2
Lista lucrărilor Lista lucrărilor

LI Încercări nedistructive pentru determinarea unor caracteristici ale L IV. Prelucrarea statistică a încercărilor experimentale; buletine de
betonului. încercări.
L II Încercări nedistructive pentru determinare diametrului şi poziţiei L V. Aparate şi măsurători pentru determinarea calităţii zidăriei şi a
armăturilor în elemente de beton existente. lemnului.
Metode termografice utilizate în construcţii. L VI. Evoluţia rezistenţei betonului în timp; determinarea vârstei betonului
în funcţie de nivelul de carbonatare.
L III. Încercări distructive pentru determinarea unor caracteristici ale
betonului în structuri existente (extragere carote, determinare adâncime de L VII. Recuperări
carbonatare, determinare rezistenţe la compresiune, determinare rezistenţă la
întindere prin despicare).
Lucrarea L1
Încercări nedistructive pentru determinarea unor caracteristici ale betonului.
METODE NEDISTRUCTIVE
= interpretarea rezultatelor =
DATE GENERALE
Pentru determinarea calităţii betonului

=> metoda bazată pe recul – sclerometrul Schmindt
=> metoda ultrasonică de impuls – betonoscopul
METODA BAZATĂ PE RECUL
=> metoda combinată (sclerometru – betonoscop)
= sclerometrul Schmindt =
=> Carote – prelevare, examinare şi încercări la compresiune
Pentru determinarea poziţiei armăturilor

=> pahometrul
SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

=> metodă superficială – calitatea Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor
betonului în primii 2-3 cm
=> Contraindicaţii :
• elemente la care calitatea betonului din stratul de suprafaţă este diferită de cea din straturile profunde
=> Principiul de funcţionare carcasa
• elemente la care vârsta betonului a depăşit 6 luni, la care există o diferenţă sensibilă între duritatea
stratului de suprafaţă carbonatat şi cea a straturilor profunde
blocaj • betoane confecţionate cu dozaje sub 200 kg/m3
masa • elemente subţiri, de mare flexibilitate (b < 100 cm)
mobila
o masă propulsată de un resort • elemente masive (b > 100 cm)
proiectează o tijă de impact în
contact cu suprafaţa, iar rezultatul arc • elemente la care nu este asigurat accesul decât pe faţa de turnare şi la care nu există posibilitatea
încercării se exprimă prin înlăturării unui strat de cel puţin 10 mm cu obţinerea unei suprafeţe fără rugozităţi
măsurarea distanţei de recul a
masei
• elemente care stau într-o atmosferă ce influenţează asupra durităţii lor superficiale
tija
• elemente realizate cu beton macroporos

Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor SR EN 12504-2:2002 Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor SR EN 12504-2:2002
=> Tehnica de încercare : => Tehnica de încercare :
• stabilirea elementelor de încercat • distanţa minimă între punctele de încercare şi muchia elementului este de 25 mm
• alegerea zonelor de încercare pe fiecare element, astfel: • în timpul încercării sclerometrul se menţine perpendicular pe suprafaţa de încercare
- evitarea feţei de turnare şi dacă este posibil şi a feţei opuse acesteia
• citirea indicelui de recul se face pe scala aparatului, în numere întregi
- evitarea zonelor cu defecte de suprafaţă
- evitarea zonelor ce corespund armăturilor (a < 3 cm)
• realizarea unei corecţii de unghi ΔNα pentru încercările pe alte suprafeţe decât cele verticale (tabel 1.1)
- evitarea zonelor adiacente muchiilor (minimum 25 mm de la marginea elementului)
Tabelul 1.1
- evitarea suprafeţelor pe care există incluziuni de corpuri străine (pământ, praf, aşchii etc.)
αa De jos în sus De sus în jos
• o suprafaţă de încercat trebuie să aibă o dimensiune de aproximativ 300 mm x 300 mm
N + 90 + 45 - 90 - 45
• pregătirea suprafeţei de încercat – frecare cu piatră de duritate mare (stratul îndepărtat minimum 1mm) 10 - - + 3,5 + 2,7
• înlăturarea prin suflare a prafului rezultat în urma polizării suprafeţei de încercat 20 - 5,4 - 3,5 + 3,4 + 2,5
30 - 4,7 - 3,1 + 3,1 + 2,3
• executarea unui număr de 6-9 lovituri cu sclerometrul în fiecare zonă delimitată astfel încât după 40 - 3,9 - 2,6 + 2,7 + 2,0
prelucrarea datelor să rămână cel puţin 5 măsurători valabile
50 - 3,1 - 2,1 + 2,2 + 1,6
• distanţa minimă între punctele de încercare ale aceleiaşi zone este de 25 mm (între centre) 60 - 2,3 - 1,6 + 1,7 + 1,3

Prelucrarea măsurătorilor directe C 26-85 Ni – încercări într-o zonă
NU
Valori nevalide i≥5
DA
ΔN = Nmax – Nmin
DA
ΔN ≤ 5 div
NU se verifică dacă încercările
NU s-au făcut în dreptul porilor
i>5
DA
DA
N3 – N1 ≤ 2 N1 – se păstrează
NU
NU
DA NU
i≥5 Ni – N1 N2 – N1 > 3
DA
Valori valide

Valori nevalide Nz = ΣNi / k, i = 1...k
Valori valide Nz rotunjit la jum. de div. Prelucrarea măsurătorilor directe C 26-85
NU
=> dacă există corpuri de probă din betonul de încercat (carote, cuburi)
i≥5 ΔNα – corecţia de unghi
tabelul 1.1
DA Se încearcă aceste epruvete:
Rc = Rref * Ct
NU - distructiv => Rciexp
ΔN > 5 div - nedistructiv => Rcist
=>
N = Nz * ΔNα
=>
DA Ct = (2Ctexp + Ctcomp)/ 3
Ni – Nmax Se calculează pentru fiecare epruvetă:
=>
Cti = Rciexp/Rcist
Rref = 0,01 * N2,23 [N/mm2]
Se calculează media ponderată a celor doi coeficienţi
=>
=>
se elimină încercările făcute în
dreptul unui agregat Se calculează valoarea medie:
Rref din tabelul 1.2 Ct = Cc Cd Ca Cu Cm Ctexp = ΣCti /k, i = 1...k => Se compară: Ctexp cu Ctcomp => |Ctcomp – Ctexp|/ Ctexp ≤ 25%
Ct – coeficient total de influenţă
=>
• Cc – tipul de ciment – tabelul 1.3 |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp > 25%

• Cd – dozajul de ciment – tabelul 1.4 Rc = Rref * Ct [N/mm2]
=>
• Ca – tipul de agregat – tabelul 2.18

• Cu – umiditatea – tabelul 1.5 Există discordanţă între datele de calcul şi cele experimentale
• Cm – maturitatea betonului – tabelul 1.6

Prelucrarea statistică a rezultatelor C 26-85 Prelucrarea statistică a rezultatelor C 26-85
=> doar dacă există corpuri de probă din betonul de încercat (carote, cuburi) => se calculează rezistenţa caracteristică a betonului din lucrare:
=> se calculează rezistenţele betonului pt. fiecare zonă (Ri, Rciexp, Rcist) Rcar = Rmed - αtSN
=> se calculează rezistenţa medie a betonului pentru toate zonele încercate: t – coeficient ce depinde de nr. zonelor încercate (t = 1,66 pentru k ≥ 15)
Rmedexp = ΣRciexp / k, i = 1...k Rmedst = ΣRcist / k, i = 1...k α – coeficient ce reflectă corelaţia dintre câmpul de distribuţie (abaterea
medie pătratică) al rezist. det. prin metode distructive (pe carote) - SDP şi
cel al rezist. det. prin metode nedistructive (tot pe carote) - SNP
Rmed = ΣRi / k, i = 1...k
α = SDP / SNP
=> se calculează abaterea medie pătratică a rezistenţelor determinate:
SDP = √[Σ(Rciexp – Rmed exp)2/(k-1)] SNP = √[Σ(Rcist – Rmed st)2/(k-1)]
SN = √[Σ(Ri – Rmed)2/(k-1)]

Rezultatul încercării SR EN 12504-2:2002 Raportul de încercare SR EN 12504-2:2002
=> identificarea structurii / elementului de beton

=> media tuturor citirilor efectuate, corectate şi interpretate (prelucrate) => amplasarea suprafeţei (suprafeţelor) de încercat
=> identificarea sclerometrului
=> descrierea pregătirii suprafeţei (suprafeţelor) de încercat
=> informaţii detaliate asupra compoziţiei şi stării betonului
=> dacă mai mult de 20% din totalul citirilor efectuate pe o suprafaţă de
încercat dată diferă de valoarea medie cu mai mult de 6 unităţi, întregul => data / ora realizării încercării
set de citiri trebuie ignorat => rezultatul încercării (valoarea medie) şi orientarea ciocanului pentru fiecare
suprafaţă de încercat
=> rezultatele corectate ale încercărilor în funcţie de orientarea ciocanului
(dacă este cazul)
=> orice abatere faţă de această metodă standardizată
=> o declaraţie a persoanei responsabile tehnic pentru încercare, prin care
se arată că încercarea a fost realizată conform acestui standard
BETONOSCOPUL
=> metodă superficială şi de => Principiul de funcţionare
profunzime (în funcţie de
tehnica de încercare aleasă)
METODA ULTRASONICĂ DE IMPULS

= betonoscopul =
măsurarea timpului de propagare

a impulsurilor ultrasonice în
beton, între emiţător şi receptor
=> viteza de propagare
longitudinală a ultrasunetelor =>
rezistenţa betonului
BETONOSCOPUL BETONOSCOPUL
Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor C 26-85 Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor C 26-85
=> Indicaţii : => Contraindicaţii :
• la controlul calităţii betonului îndeosebi când acesta este turnat în elemente masive sau prezintă • în zonele cu mari aglomerări de armătură mai ales când aceasta este orientată paralel cu direcţia de
defecte aparente ori ascunse propagare a ultrasunetelor
• la urmărirea întăririi betonului îndeosebi în fazele iniţiale ale acestui proces, când au loc modificări • la determinarea rezistenţei betonului în zone în care acesta prezintă degradări structurale
importante ale vitezei de propagare
• la betoane de compoziţie complet necunoscută
• la determinarea degradărilor structurale ale betonului în timpul solicitărilor sau acţiunilor fizice sau
chimice agresive • la betoane confecţionate cu dozaje ridicate de ciment (D ≥ 400 kg/m3)
• la determinarea gradului de compactare a betonului în lucrare
• la elemente la care este posibilă existenţa unei diferenţe sistematice între calitatea betonului în stratul
de suprafaţă şi calitatea betonului în profunzime
=> Tehnica de încercare – funcţie de modul de amplasare a palpatorilor => Tehnica de încercare :
• stabilirea numărului secţiunilor examinate:
- pentru controlul omogenităţii se apreciază ca suficientă o reţea de puncte cu distanţa între
secţiuni de 50 cm
- pentru examenul defectoscopic se apreciază ca necesară o reţea principală, cu distanţa între
secţiuni de 30 cm, posibilităţi de îndesire suplimentară, prin reţele secundare
- pentru controlul prin sondaj a calităţii betonului în elemente se apreciază ca necesare min. 3
1. Prin transmisie directă – când secţiuni, situate în zonele de solicitare maxime ale elementului şi pe cât posibil distribuite în lungul
emiţătorul şi receptorul sunt situaţi acestuia
coaxial pe două feţe opuse ale
elementului din beton
• stabilirea numărului punctelor de încercare dintr-o secţiune – depinde de latura secţiunii şi de numărul
de feţe accesibile pentru încercare – variază între 3...6
• se va evita alegerea punctelor de încercare pe faţa de turnare şi chiar pe cea opusă acesteia; se vor
3. Prin transmisie diagonală – când prefera încercările pe feţele laterale, cofrate ale elementului
emiţătorul şi receptorul sunt situaţi pe
feţe diferite ale elementului din beton, • la examinarea stâlpilor monoliţi este util ca încercările să se facă pe ambele direcţii ale stâlpului din
dar necoaxial secţiunea transversală
2. Prin transmisie la suprafaţă
(indirectă) – când emiţătorul şi • se va evita alegerea direcţiei de încercare paralelă cu direcţia armăturilor principale de rezistenţă, ca şi
receptorul sunt situaţi pe aceeaşi faţă amplasarea punctelor de încercare în zonele cu mari concentrări, indiferent de orientarea acestora
a elementului din beton
• evitarea încercărilor în dreptul etrierilor
=> Tehnica de încercare : => Tehnica de încercare :

• distanţa minimă a punctelor de încercare faţă de muchiile elementului este de 10-12 cm
(pentru epruvete punctele de încercare vor fi localizate în ax – egal depărtate faţă de muchii)
• distanţa minimă între emiţător şi receptor, la determinarea rezistenţei betonului, trebuie să fie L ≥ 16 cm
• dimensiunea minimă a elementului normal pe direcţia de încercare este a ≥ 16 cm; dacă una din laturi
îndeplineşte această condiţie iar cealaltă latură îndeplineşte condiţia b ≥ 8 cm se poate admite, cu o
eroare mai mică de 1,5-2 %, că viteza măsurată este cea corespunzătoare undelor longitudinale; dacă
ambele laturi îndeplinesc condiţia b ≥ 8 cm tot se mai poate admite, cu o eroare mai mică de 3 %, că
viteza măsurată este cea corespunzătoare undelor longitudinale
• trasarea şi marcarea locurilor de încercare se face cu instrumente adecvate pentru a se obţine o precizie
a trasării de ±1 cm
• suprafaţa de beton trebuie să fie perfect plană, lipsită de rugozităţi şi de incluziuni de corpuri străine,
inclusiv de praf – se recomandă prelucrarea suprafeţei în prealabil (astfel încât aceasta să fie mai mare
ca suprafaţa palpatorului) prin frecare cu o piatră de şlefuit şi suflarea suprafeţei la final pentru înlăturarea
prafului
• aplicarea unui strat de mediu cuplant pe suprafaţa transductorilor şi a betonului; stratul cuplant trebuie
aplicat în grosimea minimă necesară expulzării complete a aerului prin presarea transductorului pe beton;
medii cuplante recomandate: vaselină tehnică, vaselină siliconică, plastilină
BETONOSCOPUL Ti – încercări într-o zonă BETONOSCOPUL

Prelucrarea măsurătorilor directe i = 1...n Prelucrarea măsurătorilor directe C 26-85
C 26-85 VLi = Li / Ti
as = 0,265 [N/mm2] – pentru betonul standard
Vmed = Σ VLi / n
Se încearcă aceste epruvete: Rc = Rref * Ct
b = 1,06 [s/km] - distructiv => Rciexp
=>
Ct – coeficient total de influenţă

Rs = a * ebVmed [N/mm2] - nedistructiv => Rcist sunt
necesare => Ct = (Ctexp + Ctcalc)/ 2
=>
==>
se
• Cd – dozajul de ciment – tabelul 2.11 corecţii
Se calculează pentru fiecare epruvetă: recomandă
• Cc – tipul de ciment – tabelul 2.12 a = as * C t
=>
• Ca – tipul de agregat – tabelul 2.18 Ctiexp = Rciexp/Rcist

==>
• Cg – fracţiunea fină a agregatului – tabelul 2.13 10% ≤ |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp ≤ 30 %

=>
• CØ – dimensiunea max. a agregatului – tabelul 2.14

=>
• Cu – umiditatea – tabelul 2.15 Rref = as * ebVmed [N/mm2] Se calculează valoarea medie: nu sunt
• Cm – maturitatea betonului – tabelul 2.16 => Se compară: Ctexp cu Ctcalc => |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp < 10% => necesare
Ctexp = ΣCtiexp /k, i = 1...k
• Cp – adaosuri – tabelul 2.17 corecţii
=>
Tabelul 2.10 Ct = Cd Cc Ca Cg CØ Cu Cm Cp |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp > 30%

=>
Există discordanţă între datele de calcul şi cele experimentale

Rc = Rref * Ct [N/mm2]
=> are doar caracter orientativ în aprecierea calităţii betonului => omogenitatea betonului se apreciază conform tabelului 2.19
=> se calculează viteza de propagare medie pe element (Vmed): => se calculează rezistenţa medie a betonului pentru punctele examinate:
Vmed = ΣVi / n, i = 1...n
Rmed = ΣRi / n, i = 1...n
=> se calculează abaterea absolută a fiecărei viteze (εi):
=> se calculează rezistenţa caracteristică (Rk):
εi = Vi - Vmed
Rk = Rmed (1 – tCR)
=> se calculează abaterea medie pătratică a vitezelor (SV):
SV = √[Σεi2/(n-1)], i = 1...n t – coeficient ce depinde de numărul punctelor examinate şi de nivelul de încredere (dat în tabelul 2.20)
CR – coeficient de variaţie a rezistenţelor
=> se calculează coeficientul de variaţie al vitezelor (CV):
CV = (SV / Vmed)*100%
=> se calculează coeficientul de variaţie al rezistenţelor betonului (CR):
CR = αV * CV, αV = 3,2...4,8
dacă nu se cunoaşte neomogenitatea betonului se recomandă să se aleagă valoarea medie αv = 4,0
Interpretarea rezultatelor încercărilor – există numai datele de turnare Interpretarea rezultatelor încercărilor – există numai datele de turnare
C 26-85 + completare C 26-85 + completare
=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

secţiune şi pe element pentru a fi declarate satisfăcătoare: Rmin ≥ 0,75 Rb Rmin ≥ 1,00 fck,cub
GRINZI – sub procentul max.
de armare, cu placă la partea sau
comprimată şi axă neutră în placă:
Rmed ≥ 0,80 Rb Rmed ≥ 1,06 fck,cub
Rmin ≥ 0,85 Rb Rmin ≥ 1,13 fck,cub
STÂLPI: sau

Rmin ≥ 0,80 Rb Rmin ≥ 1,06 fck,cub GRINZI – restul: sau
DIAFRAGME: sau Rmed ≥ 0,85 Rb Rmed ≥ 1,13 fck,cub

Rmin ≥ 0,70 Rb Rmin ≥ 0,93 fck,cub secţiune şi pe element pentru a fi declarate nesatisfăcătoare:
PLĂCI: sau
Rmin < 0,60 Rb Rmin < 0,80 fck,cub
STÂLPI: sau
Rmed < 0,70 Rb Rmed < 0,94 fck,cub

FUNDAŢII – solicitate static: sau Rmin < 0,55 Rb Rmin < 0,73 fck,cub
Rmed ≥ 0,85 Rb Rmed ≥ 1,13 fck,cub DIAFRAGME: sau
GRINZI: sau => Pentru situaţii intermediare ale valorilor rezistenţelor medii ale betonului
respectiv ale celor minime, între cele prevăzute anterior, proiectantul va
Rmed < 0,65 Rb Rmed < 0,86 fck,cub analiza situaţia concretă din lucrare şi va lua o hotărâre pe baza
comparării nivelului solicitărilor efective din element cu cel al rezistenţelor
determinate, luând în considerare şi posibilităţile de conlucrare a
elementelor şi de redistribuire a eforturilor
PLĂCI: sau

FUNDAŢII – solicitate static: sau
Interpretarea rezultatelor încercărilor – există şi corpuri de probă Interpretarea rezultatelor încercărilor – există şi corpuri de probă

STÂLPI: sau


PLĂCI: sau
STÂLPI: sau

PLĂCI: sau

BETONOSCOPUL
Raportul de încercare

=> amplasarea suprafeţei (suprafeţelor) de încercat
=> identificarea betonoscopului
=> descrierea pregătirii suprafeţei (suprafeţelor) de încercat METODA COMBINATĂ
=> informaţii detaliate asupra compoziţiei şi stării betonului = sclerometru + betonoscop =
=> data / ora realizării încercării
=> rezultatul încercării (valoarea medie)
se arată că încercarea a fost realizată conform standardului
METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor Prelevarea datelor – efectuarea măsurătorilor
=> Avantaje: => Contraindicaţii :
• precizia determinării rezistenţei este de regulă superioară metodelor nedistructive simple • în zonele cu defecte locale de turnare, ascunse sau aparente (segregări, rosturi, goluri)
• nu obligă la cunoaşterea maturităţii betonului • în zonele fisurate sau microfisurate
• este mai puţin influenţată de variaţiile necontrolate ale dozajului şi tipului de ciment sau ale granulozităţii • în zonele în care nu există o concordanţă între calitatea betonului din stratul de suprafaţă şi cel de
agregatului decât metoda ultrasonică adâncime
• în zonele cu aglomerări de armături, îndeosebi când acestea sunt paralele cu direcţia de încercare cu
=> Indicaţii : ultrasunete sau foarte apropiate de aria pe care au loc încercările cu sclerometrul
• la mai puţin de 6 – 8 cm de muchia elementului de construcţie

• la determinarea rezistenţei betonului în structuri şi elemente de construcţii
• la betoane de clasă mai mică de C2,8/3,5
• la determinarea omogenităţii betonului precum şi a zonelor în care s-a turnat un beton necorespunzător
în elemente de construcţii
• la urmărirea întăririi betonului în condiţii normale, accelerate sau întârziate

• la determinarea gradului de compactare a betonului în lucrare, prin determinarea rezistenţei betonului

Prelucrarea măsurătorilor directe N , T – determinări într-o zonă
Prelucrarea măsurătorilor directe C 26-85
i j
C 26-85 i = 1...k, j = 1...n
Nz = ΣNi / k
Se încearcă aceste epruvete: Rc = Rref * Ct
=>
Ct = (Ctexp + Ctcalc)/ 2
Nz rotunjit la jum. de div.
- distructiv => Riexp
VLj = Lj / Tj
=>
=>
- nedistructiv => Riref sunt
ΔNα – corecţia de unghi necesare => Ct = (2Ctexp + Ctcalc)/ 3
=>
tabelul 1.1 Vmed = Σ VLj / n corecţii se
Se se calculează pentru fiecare epruvetă: recomandă
=>
Ctiexp = Riexp/Riref
N = Nz * ΔNα Tabel 3.5
=>
10% ≤ |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp ≤ 30 %
=>
=>
Ct – coeficient total de influenţă nu sunt
Rref Se se calculează valoarea medie:
Ctexp = ΣCtiexp /k, i = 1...k => Se compară: Ctexp cu Ctcalc => |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp < 10% => necesare
• Cd – dozajul de ciment – tabelul 3.2 corecţii
=>
• Cc – tipul de ciment – tabelul 3.1
• Ca – tipul de agregat – tabelul 2.18 Ct = Cd Cc Ca Cg CØ |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp > 30%
• Cg – fracţiunea fină a agregatului – tabelul 3.4
=>
• CØ – dimensiunea max. a agregatului – tabelul 3.3
există discordanţă între datele de calcul şi cele experimentale
Rc = Rref * Ct [N/mm2]

=> doar dacă există corpuri de probă din betonul de încercat (n ≥ 15) => se calculează rezistenţa caracteristică a betonului din lucrare:
=> se calculează rezistenţele medii ale betonului pe secţiune (Ri, Riexp, Riref)
Rcar = Rmed - αtSMC
=> se calculează rezistenţa medie a betonului pentru toate zonele încercate:
t – coeficient ce depinde de nr. zonelor încercate (t = 1,66 pentru k ≥ 15)
Rmedexp = ΣRiexp / k, i = 1...k Rmedref = ΣRiref / k, i = 1...k
α – coeficient ce reflectă corelaţia dintre câmpul de distribuţie (abaterea
medie pătratică) al rezist. det. prin metode distructive (pe carote) - SDP şi cel
Rmed = ΣRi / k, i = 1...k al rezist. det. prin metode nedistructive combinate (tot pe carote) - SMCP
=> se calculează abaterea medie pătratică a rezistenţelor determinate: α = SDP / SMCP
SDP = √[Σ(Riexp – Rmedexp)2/(k-1)] SMCP = √[Σ(Rist – Rmedref)2/(k-1)]
SMC = √[Σ(Ri – Rmed)2/(k-1)]


STÂLPI: sau



PLĂCI: sau
STÂLPI: sau


PLĂCI: sau



STÂLPI: sau



PLĂCI: sau
STÂLPI: sau


PLĂCI: sau

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Ingineria şi Managementul Calităţii

DEPARTAMENTUL C.C.I.A. 2009, Sem II
METODA COMBINATĂ
Raportul de încercare

=> amplasarea suprafeţei (suprafeţelor) de încercat
=> identificarea sclerometrului şi betonoscopului
=> descrierea pregătirii suprafeţei (suprafeţelor) de încercat
=> informaţii detaliate asupra compoziţiei şi stării betonului
=> data / ora realizării încercării
=> rezultatul încercării (valoarea medie) şi orientarea ciocanului pentru fiecare
suprafaţă de încercat
=> rezultatele corectate ale încercărilor în funcţie de orientarea ciocanului
(dacă este cazul)
se arată că încercarea a fost realizată conform standardului
Timişoara, 2010 drd. ing. Sorin-Codruţ FLORUŢ 65

Prezentare - 01

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prezentare - 01

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Ingineria şi Managementul Calităţii UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Ingineria şi Managementul Calităţii

DEPARTAMENTUL C.C.I.A. 2009, Sem II DEPARTAMENTUL C.C.I.A. 2009, Sem II

Lista lucrărilor Lista lucrărilor

Pentru determinarea calităţii betonului

Pentru determinarea poziţiei armăturilor

SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

=> Tehnica de încercare : => Tehnica de încercare :

SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

• Cc – tipul de ciment – tabelul 1.3 |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp > 25%

• Ca – tipul de agregat – tabelul 2.18

SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

SCLEROMETRUL SCHMIDT SCLEROMETRUL SCHMIDT

=> identificarea structurii / elementului de beton

METODA ULTRASONICĂ DE IMPULS

măsurarea timpului de propagare

=> Indicaţii : => Contraindicaţii :

=> Tehnica de încercare : => Tehnica de încercare :

BETONOSCOPUL Ti – încercări într-o zonă BETONOSCOPUL

Ct – coeficient total de influenţă

• Ca – tipul de agregat – tabelul 2.18 Ctiexp = Rciexp/Rcist

• Cg – fracţiunea fină a agregatului – tabelul 2.13 10% ≤ |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp ≤ 30 %

• CØ – dimensiunea max. a agregatului – tabelul 2.14

Tabelul 2.10 Ct = Cd Cc Ca Cg CØ Cu Cm Cp |Ctexp – Ctcalc|/ Ctexp > 30%

Există discordanţă între datele de calcul şi cele experimentale

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,80 Rb Rmin ≥ 1,06 fck,cub

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,75 Rb Rmin ≥ 1,00 fck,cub

Rmin < 0,55 Rb Rmin < 0,75 fck,cub

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,75 Rb Rmin ≥ 1,00 fck,cub

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,70 Rb Rmin ≥ 0,93 fck,cub

Rmin < 0,50 Rb Rmin < 0,67 fck,cub

=> identificarea structurii / elementului de beton

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

=> Avantaje: => Contraindicaţii :

• nu obligă la cunoaşterea maturităţii betonului • în zonele fisurate sau microfisurate

• la mai puţin de 6 – 8 cm de muchia elementului de construcţie

• la urmărirea întăririi betonului în condiţii normale, accelerate sau întârziate

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

=> se calculează abaterea medie pătratică a rezistenţelor determinate: α = SDP / SMCP

SDP = √[Σ(Riexp – Rmedexp)2/(k-1)] SMCP = √[Σ(Rist – Rmedref)2/(k-1)]

SMC = √[Σ(Ri – Rmed)2/(k-1)]

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,77 Rb Rmin ≥ 1,02 fck,cub

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,72 Rb Rmin ≥ 0,96 fck,cub

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

Rmin < 0,50 Rb Rmin < 0,67 fck,cub

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,72 Rb Rmin ≥ 0,96 fck,cub

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

=> Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească rezistenţele medii pe

Rmin ≥ 0,67 Rb Rmin ≥ 0,89 fck,cub

METODA COMBINATĂ METODA COMBINATĂ

Rmin < 0,45 Rb Rmin < 0,60 fck,cub

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA Ingineria şi Managementul Calităţii