CUPRINS

Cap.1. INTRODUCERE, DEFINITII, PRINCIPII

1.1. Introducere
.2. Definitii
1.3. Principiile de baza ale evaluarii riscurilor

Cap. 2. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE

2.1. Etapele evaluarii riscurilor profesionale
2.2. Etapele de aplicare practica a metodei de evaluare a riscurilor
2.3. Utilitatea evaluarii riscurilor profesionale

Cap. 3. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR

DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA CABINET
MEDICAL DR. LAZAR ALEXANDRINA –INGRIJIRE UMANA

3.1. Prezentarea generala a sistemului de munca

3.2. Descrierea componentelor sistemului de munca

Cap. 4. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA nr. 1 – Medic de

medicina generala
4.1. Descrierea locului de munca
4.2. Stabilirea echipei de evaluare
4.3. Descrierea componenetelor sistemului de munca
4.4. Identificarea factorilor de risc pe componenetele sistemului de munca,
intocmirea fisei de evaluare, calculul nivelului de risc global

Cap. 5. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA nr. 1 – Asistent

medical
5.1. Descrierea locului de munca
5.2. Stabilirea echipei de evaluare
5.3. Descrierea componenetelor sistemului de munca
5.4. Identificarea factorilor de risc pe componenetele sistemului de munca,
intocmirea fisei de evaluare, calculul nivelului de risc global

Cap. 6. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA nr. 1 – Ingrijitor

cladiri
6.1. Descrierea locului de munca
6.2. Stabilirea echipei de evaluare
6.3. Descrierea componenetelor sistemului de munca
6.4. Identificarea factorilor de risc pe componenetele sistemului de munca,
intocmirea fisei de evaluare, calculul nivelului de risc global

Cap. 7 CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 Cap. 1. – INTRODUCERE, DEFINITII, PRINCIPII

1.1. INTRODUCERE :
Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, conducătorii unităţilor economice sunt
singurii responsabili de sănătatea şi securitatea salariaţilor, ei se află în centrul activităţii de prevenire a
riscurilor şi asigurare a sănătăţii şi securităţii în muncă. Au obligaţia legală de a asigura starea de
securitate şi de a proteja sănătatea salariaţilor.
Obligativitatea evaluării riscurilor profesionale în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în
domeniu, care a fost armonizată cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Astfel, Legea 319/2006, în capitolul III "Obligaţiile angajatorilor" care transpune Directiva
Consiliului nr. 89/391/CEE/1989 prevede:
 art. 7 al. 3 – Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alineatele 1 şi 2, pe
baza următoarelor principii de prevenire:
 evitarea riscurilor;
 evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
 combaterea riscurilor la sursă;
 al. 4. Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura activităţilor
din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
 să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau a preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
 ca, ulterior evaluării prevăzute la lit.a) si dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum şi
metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea nivelului
securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor
întreprinderii şi/ sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
 art. 12. al. 1. Angajatorul are următoarele obligaţii:
 să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă,
inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
Legislaţia actuală obligă conducătorii de societăţi să introducă conceptul de securitate în însăşi
organizarea muncii. Aceştia pot să intervină pentru:
 lucrul în echipe succesive;
 limitarea numărului de lucrători expuşi la produse şi procedee periculoase;
 luarea de măsuri organizatorice atunci când o societate terţă intervine pe teritoriul alteia;
 limitarea timpului de expunere la minimum necesar;
 alegerea celor mai adecvate mijloace de protecţie individuală;
 impunerea supravegherii medicale permanente şi periodice a celor mai expuşi muncitori;
 impunerea de restricţii privind munca tinerilor şi a femeilor.

Metodele şi mijloacele de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii sunt
necesare pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii
accidentelor şi a bolilor profesionale.

2
 Eliminarea totală a pericolelor respectiv a accidentelor şi a bolilor profesionale din sistemul de
muncă este în mod practic imposibilă.
În realitate, există niveluri acceptabile de securitate a muncii, a căror punere în evidenţă necesită
eforturi serioase de apreciere calitativă şi încercări de evaluare cantitativă.
În principiu, există două posibilităţi de evaluare a nivelului de securitate a muncii într-un sistem:
 evaluare postaccident / boală profesională
 evaluare preaccident / boală profesională
Evaluarea postaccident este utilă din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot
caracteriza organizaţia din punct de vedere cantitativ şi calitativ prin indicele de frecvenţă şi de gravitate.
În anumite situaţii aceste informaţii sunt de mare ajutor pentru aprecierea calităţii unor locuri de muncă
din punct de vedere a securităţii în vederea implementării îmbunătăţirilor necesare.
Evaluarea preaccident ia în considerare posibilitatea de producere a accidentelor într-un sistem.
Oferă soluţii înainte de a se întâmpla accidentul. Noţiunea fundamentală utilizată este riscul de
accidentare/îmbolnăvire profesională. Având în vedere importanţa evaluării preaccident, în Europa au fost
dezvoltate mai multe metode apriorice;
 controale, verificări - la nivelul locurilor de muncă, secţii, ateliere, etc.
 metode directe (comparative)
 metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilităţii
sistemelor
Oricare ar fi metoda de evaluare, aceasta conduce la rezultate concrete şi operaţionale dacă se
bazează pe recunoaşterea a patru criterii fundamentale:
 rigurozitate ştiinţifică – să decurgă dintr-o teorie coerentă şi completă;
 criteriul finalităţii – scopul urmărit este realizarea securităţii, prin diferite obiective parţiale, care
conferă particularitate metodelor de analiză;
 criteriul complexităţii – metoda să fie adaptată pentru sistemul dat;
 criteriul economic – în funcţie de importanţa şi de gravitatea consecinţelor posibile.
Componentă intrinsecă a strategiei manageriale, activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu de
procedee şi măsuri luate sau planificate la toate stadiile de concepere, proiectare şi desfăşurare a
proceselor de muncă, menită să asigure desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de maximă securitate
pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină riscurile de accidentare sau
îmbolnăvire profesională. Astfel, aceasta se constituie ca o ştiinţă de interfaţă îmbinând cunoştinţe şi
tehnici de strictă specialitate în domeniul de aplicare cu tehnici şi cunoştinţe din domeniul ergonomiei,
igienei industriale, psihosociologiei muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale, în acest context,
se poate afirma că sarcina principală a activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximumului de
eficienţă şi de calitate a muncii în condiţiile reducerii numărului de accidente către zero.
De aici rezultă că sunt două obiective majore ale prevenirii, care suscită interes în principal:
 pe plan uman: - reducerea numărului accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale
 pe plan financiar:- reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi îmbolnăvirile
profesionale.
Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale. în
care scop trebuie întreprins un demers global care să cuprindă:
 evaluarea riscurilor profesionale;
 punerea în conformitate a echipamentelor tehnice;
 stabilirea procedurilor de lucru;
 ameliorarea condiţiilor de mediu de muncă;
 selecţia, formarea şi informarea personalului;

3
  stabilirea strategiei manageriale.
Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier, secţie sau o societate comercială în
ansamblul său, o asemenea analiză permite cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea pericolelor în funcţie
de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi
cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: probabilitatea de manifestare şi
gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului uman. Se obţin astfel
niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc de
muncă şi nivel de risc global agregat pentru întregul sistem analizat.
Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins în standardele europene (CEI812’85,
respectiv, proiect CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.
Obiectivul evaluării riscurilor este să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/
protecţie adecvate referitoare la:
 prevenirea riscurilor profesionale;
 formarea muncitorilor;
 informarea muncitorilor;
 implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare
de prevenire/protecţie.
Scopul de bază al evaluării riscurilor rămâne întodeauna prevenirea riscurilor profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibilă întotdeauna şi atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea unor
riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate controlate. Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizată
(structurată) încât să permită angajatorilor, persoanelor din compartimentul de S S M şi lucrătorilor să:
 identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate lor;
 evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor, substanţelor utilizate şi
organizării locurilor de muncă;
 verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate;
 observe dacă toţi factorii, relevanţi sau ascunşi, legaţi de procesul de muncă au fost luaţi în
considerare;
 contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate în muncă.
Reevaluarea riscurilor profesionale se face şi de ori de câte ori intervin modificări în sistemul de
muncă (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de
câte ori se solicită de cei implicaţi.
Pe timpul evaluării şi după, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale
sistemului de muncă şi eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi.

1.2. Definitii :
În sensul Legii 319/2006, termenii şi expresiile de mai jos,folosite în cuprinsul lucrării, au
următorul înţeles:
accident de muncă - vătămare violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au
loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
accident major - accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau explozie, care determină
creşterea bruscă şi masivă a morbităţii şi mortalităţii colectivităţii umane situate în proximă vecinătate a

4
locului accidentului şi/sau poluarea severă a mediului înconjurător;
accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea
primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;
alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/ sau unitate, cu permisiunea
angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării,
persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi
şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract
individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale
şi a prestaţiilor efectuate prin orice altfel mijloc de probă;
angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul
respectiv şi care are posibilitatea întreprinderii şi/ sau unităţii;
aptitudine - însuşire sau sistem de însuşiri ale subiectului, mijlocind reuşita în activitate; posibilitate de a
acţiona şi obţine performanţe; factor al persoanei ce facilitează cunoaşterea, practica, elaborările tehnice şi
artistice. comunicarea;
boală legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt
de natură profesională;
boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată
de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale organismului, In procesul de muncă;
deprindere - componentă automatizată a activităţii concretizată prin desfăşurarea în afara sau prin
reducerea controlului conştient, realizare spontană şi facilă. Rezultă prin exersare repetitivă şi se fundează
pe un stereotip dinamic sau pe o matrice funcțională în care sunt reunite veriga afectivă şi afectorie a
reflexelor;
dispozitiv de protecţie - dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul
de accidentare;
echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
echipament individual de lucru - echipament utilizat în procesul muncii sau în asociere cu un protector,
riscul de accidentare;
echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător
pentru a-i proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest
obiectiv;
evaluare - acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei;
evaluare a riscului de accidentare/imbolnăvire profesională - activitate prin care se identifică factorii
de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc;
evaluare a securităţii muncii - activitate prin care se estimează, valoric sau procentual dimensiunea
securităţii muncii într-un sistem de muncă; determinarea nivelului de securitate. Este parte componentă a
auditului de conformitate;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămările organismului, produs în timpul procesului
de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de

5
traseu ori de circulatie, în condițiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum
şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
factor de risc - însuşiri, stări, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate în procesul de
muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
formare - acţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei;
grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat după criterii de sex, vârstă, stare fizică şi/sau
fiziologică şi care îndeplinesc condiţia specificată pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri
vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.);
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,
emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă
sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi posibil să
aibă asemenea urmări şi/ sau a cauzat ori ar fi posibil să producă pagube materiale;
informare - acţiune intreprinsă de către conducătorul firmei în scopul aducerii la cunoştinţa salariaţilor a
riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de operare în situaţii de funcţionare anormală
sau în cazul unor dereglări previzibile, precum şi a acţiunilor ce trebuiesc întreprinse pentru evitarea
consecinţelor riscurilor profesionale;
locul de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi sau unităţii,
inclusiv orice alt loc din aria Intreprinderii şi sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării
activităţii;
lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în perioada
efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia
persoanelor care prestează activităţi casnice;
lucrător expus - orice angajat care se găseşte în întregime sau parţial în zona periculoasă;
management al securităţii şi sănătăţii in muncă - Componentă a managementului general, care include
structura oragnizatorică, activităţile de planificare. responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi
resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate în
muncă;
măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale modalităţi tehnice şi
organizatorice a realizării securităţii muncii;
mediu de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale în care unul sau mai
mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă;
mijloace de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de
transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de
producţie a bunurilor materiale;
nivel de risc - indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de
accidentare şi imbolnăvire profesională existente într-un sistem de muncă. Se determină în cadrul
activităţii de evaluare, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţelor maxim
previzibile ale acţiunii factorilor de risc existenţi în sistemul respectiv asupra personalului;
nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin convenţiile sociale în materie de

6
securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecinţelor redusă şi probabilitate mică sau
medie;
nivel de securitate - indicator convenţional ce exprimă global starea sau nivelul de securitate a muncii
într-un sistem de muncă. Se determină direct prin autoevaluarea securităţii sau evaluarea nivelului de
securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proporţional cu acesta. Se exprimă prin
gradul de conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare;
normă de securitate in muncă - ansamblu de reglementări şi prevederi cu caracter juridic prin care se
apreciază cerinţele desfăşurării unei activităţi in condiţii de securitate a muncii;
noxă (factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune în mediul de muncă asupra organismului
uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de îmbolnăvire profesională;
parametrul - o mărime fizică măsurabilă, o acţiune sau operaţie ce trebuie realizată (temperatura,
presiunea, debitul, concentraţia, densitatea, vâscozitatea şi timpul);
pericol - proprietate intrisecă a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie, echipamentelor
tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor şi tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite
sau daune (accidente, îmbolnăviri şi pagube materiale);
pericol de accidentare şi îmbolnăvire profesională - sursă a unei posibile leziuni sau afectare a sănătăţii
executantului unui proces de muncă;
pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinţe grave, ireversibile;
pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul
declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
pericol iminent - pericol care poate produce în orice moment un eveniment nedorit;
post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce constă în
ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabiiotăţilor care în mod regulat revin spre exercitare
unui component al unităţii (unui executant) sau locul pe care îl ocupă operatorul unui echipament tehnic
(maşină, instalaţie,utilaj etc.) pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic; un echipament poate să aibă
mai multe posturi de lucru;
prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în
scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
prevenire intrinsecă - prevenire realizată prin introducerea criteriilor de securitate în concepţia şi
proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construcţiilor etc., acţionând asupra formei, aşezării,
modului de montaj, principiului de construcţie şi funcţionare, fără a adăuga elemente special concepute
pentru realizarea securităţii muncii. Prevenirea intrinsecă presupune eliminarea riscurilor din faza de
concepţie şi proiectare;
prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale - ansamblul procedeelor şi măsurilor
luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop
reducerea numărului de accidente şi reducerea costurilor;
procedură de lucru - descriere detaliată a unei operaţii sau faze de lucru (procedeu de lucru nepericulos);
protecţie colectivă - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie destinate să
asigure protecţia simultană a doi sau mai mulţi excutanţi;

7
protecţie condiţionată - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care
îndeplinirea funcţiei de securitate este dependentă de executant;
protecţie individuală - protecţie care constă în utilizarea de mijloace individuale de protecţie destinate să
asigure protecţia unui singur executant;
protecţie necondiţionată - protecţie constând în utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care
îndeplinirea funcţiei de securitate este independentă de executant;
reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor -
persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi
reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii lucrătorilor în
muncă;
risc - combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o
situaţie periculoasă. Risc înseamnă pericol potenţial. Pericol nu înseamnă risc;
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională - posibilitate de producere a unui accident sau a unei
îmbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor, într-o situaţie periculoasă;
sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor
de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de muncă;
securitate şi sănătate In muncă - ansamblul de activităti institutionalizate având ca scop asigurarea celor
mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice,
sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;
servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii unităţii, abilitate să presteze servicii
de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform legii;
sistem de muncă - ansamblu constituit în vederea realizării unui proces de muncă dintr-unul sau mai
mulţi executanţi, sarcina lor de muncă, ale cărui elemente interacţionează pe baza unui circuit
informaţional. Prin definiţie accidentele de muncă şi bolile profesionale se produc exclusiv în sistemul de
muncă, fiind rezultatul factorilor de risc generaţi de sistem;
situaţie periculoasă - orice situaţie în care operatorul sau orice persoană este expusă unuia sau mai
multor pericole;
stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se
pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

1.3. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE EVALUĂRII RISCURILOR

Evaluarea riscurilor constă în studiul sistematic a tuturor elementelor procesului de muncă

susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire/
protecţie a acestor riscuri.
Indiferent de metoda aplicată evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele etape
obligatorii:
 identificarea pericolelor existente şi riscurilor;
 identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole;

8
  estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor;
 examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor;
 adoptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor.

Nu există un principiu universal valabil privind evaluarea riscurilor. Indiferent de metoda utilizată
în evaluarea riscurilor trebuiesc respectate următoarele reguli fundamentale:
 evaluarea se structurează astfel încât toate pericolele şi riscurile potenţiale să fie analizate;
 eliminarea posibilă şi diminuarea pericolelor asociate riscurilor identificate.
De asemenea, indiferent de metoda de abordare şi evaluare a riscurilor aplicată, se are în vedere
obligatoriu operaţiunile:
 observarea atentă a mediului specific locului de muncă (căi de acces, starea clădirilor, starea
echipamentelor tehnice şi de protecţie, gaze, pulberi, temperatură, zgomot, iluminat, curenţi de aer
etc.);
 determinarea tuturor sarcinilor de muncă specifice locului de muncă, fără omisiuni;
 observarea modului de desfăşurare a proceselor de muncă şi verificarea conformităţii procedurilor
aplicate cu cele stabilite;
 analiza riscurilor incluse de toate sarcinile de muncă;
 analiza modului de operare, pentru evaluarea expunerii la pericole;
 analiza factorilor externi de influenţă;
 analiza detaliată a factorilor psihologici, sociali şi fizici cauzatori de stres şi interacţiunea lor cu
factori ce ţin de organizare şi de mediu;
 analiza măsurilor adoptate pentru asigurarea securităţii şi urmărirea actualizării informaţiilor
privind riscurile.
Riscul admisibil (rezidual) se determină prin abordare şi expresii matematice specializate, numai
în cazul unor probleme complexe de securitate cu consecinţe deosebit de grave, dar cu probabilitate de
producere mică (riscuri nucleare).
Frecvent riscul admisibil pentru majoritatea locurilor de muncă se determină prin metoda de bună
practică.
Alegerea modului de abordare a procesului de evaluare (metodei de evaluare) depinde de următoarele
elemente:
 natura locului de muncă (fix, evolutiv, temporar);
 natura procesului de muncă (operaţii repetitive, procese evolutive, etc.);
 particularităţile sarcinii de muncă (sarcini repetitive, ocazionale, sezoniere, cu risc major, etc);
 complexitatea tehnică şi tehnologică a locului de muncă.
În general o evaluare corectă a riscurilor acoperă în principal toate riscurile existente într-un
sistem, la un loc de muncă sau o activitate .
Evaluarea riscurilor existente într-o societate comercială care produce o gamă determinată de
produse poate fi astfel condusă încât să se facă analiza şi examinarea separată pentru:
 echipamente tehnice cu pericole electrice, mecanice, termice, chimice, etc.;
 materiale utilizate, prelucrate, tratate cu riscurile asociate acestora;
 factori ambientali (temperatura, umiditate,ventilaţie, zgomot, iluminat, etc.);
 căi de acces şi refugii;
 utilizarea echipamentelor auxiliare;
 tratamente (procedee) speciale;
 securitate electrică;

9
 factori implicaţi în mentenanţă şi întreţinere;
factori psihologici, sociali şi fizici care concură la stres.
În practică, uneori procesul de evaluare a riscurilor este structurat pe etape succesive pornind de la
general (global) la particular (amănunt).
Evaluarea globală urmăreşte:
 să evidenţieze riscurile ce pot fi eliminate, chiar dacă eliminarea este dificilă sau imposibilă;
 să analizeze riscurile care nu necesită măsuri noi de prevenire/ protecţie;
 să identifice riscurile cunoscute cu măsuri de prevenire disponibile;
 să identifice punctele unde se impune o evaluare riguroasă şi completă a riscurilor bazată pe
ierarhizarea riscurilor.
Evaluarea globală se realizează prin controale şi inspecţii.
Evaluarea amănunţită se aplică atunci când evaluarea globală nu satisface. Aceasta presupune etapele:

1. Identificarea tuturor pericolelor de la locul de muncă.

Aceasta se realizează prin consultarea salariaţilor şi prin examinarea atentă a tuturor componentelor
sistemului. În această etapă se analizează modul de desfăşurare a procesului de muncă, luându-se în
considerare şi operaţiile intermitente, evenimentele neprogramate dar previzibile, activităţile profesionale
ce pot induce pericole şi modul de interacţiune a operatorilor cu aceste pericole.
Identificarea riscurilor este cea mai importantă etapă a evaluării şi constă în colectarea şi
actualizarea informaţiilor (despre pericole cunoscute şi potenţiale, măsuri de prevenire impuse prin
norme, măsuri de prevenire efectiv aplicate, riscuri semnalate de către salariaţi) şi realizarea unei anchete
prin observarea activităţilor, inspecţia locurilor de muncă şi a modului de organizare a sistemului de
muncă. Ancheta se face prin completarea unor cheeck- listuri din care să rezulte comparativ situaţia reală
faţă de cea ideală.
Situaţiile şi activităţile profesionale cu pericole generatoare de riscuri sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1. Situaţii şi activităţi generatoare de pericole şi riscuri

Nr.cr Situaţii şi activităţi Pericole şi riscuri

t generatoare

de pericole şi riscuri
1 Utilizarea echipamentelor - piese în mişcare de rotaţie sau translaţie, insuficient protejate, capabile să

tehnice zdrobească, înţepe, perforeze, antreneze, înfaşce, izbească etc.;

- mişcarea liberă a pieselor sau materialelor (cădere, rostogolire, glisare, basculare,

oscilare, scufundare) care poate afecta executantul, deplasările vehiculelor şi

maşinilor;

- pericolul de producere a unui incendiu sau a unei explozii (de exemplu prin

10
 fricţiune, recipienţi sub presiune, etc.);

suprafeţe periculoase (înţepătoare, tăietoare, rugoase, adezive, alunecoase);

- lucru la înălţime
- sarcini de muncă ce implică deplasări frecvente, posturi de lucru anormale;

- spaţii înguste (lucru între elementele fixe);

- riscul de derapare sau alunecare (suprafeţe umede);

Sarcinile de muncă şi - conţinut necorespunzător al sarciniilor de muncă;

2
amenajarea locului de muncă
- influenţa purtării echipamentelor individuale de protecţie asupra altor aspecte ale

procesului de muncă

- tehnici şi metode de muncă – suprasolicităril

- accesul şi/sau lucrul în spaţii izolate

- comutatoare electrice;

- instalaţii electrice de forţă sau iuminat;

- comenzi, izolaţii electrice;

3 Utilizarea energiei electrice
- unelte portabile acţionate electric;

- liniile electrice aeriene;

- incendiile sau exploziile generate de cauze electrice.

- inhalarea,ingerarea şi absorbţia cutanată a unor substanţe periculoase pentru

sănătate, inclusiv aerosoli şi particule în suspensie;

- utilizarea substanţelor inflamabile şi explozibile;

Expunerea la substanţe sau

4 preparate periculoase pentru - deficienţa în oxigen;

securitate şi sănătate - prezenţa substanţelor corozive;

- substanţe reactive/ instabile;

- prezenţa alergenilor

11
 - expunerea la radiaţii electromagnetice şi ionizante;

- expunerea la laseri;

- expunerea la zgomot, ultrasunete;

5 Expunere la agenţi fizici - expunerea la vibraţii mecanice;

- expunerea la medii calde/ reci;

- expunerea la curenţii de aer;

- prezenţa fluidelor sub presiune (aer comprimat, vapori,lichide)

- riscul de infectare cauzat de manipularea şi expunerea involuntară la

6 Expunere la agenţi biologici microorganisme, exotoxine şi endotoxin;

- prezenţa alergenilor
- luminat necorespunzător

- curenţii de aer;

- reglarea inadecvată a temperaturii şi umidităţii în sistemele de condiţionare a

7 Factori ambientali aerului

- prezenţa poluanţilor (noxe);

8 Interacţiunea dintre locul de - neadaptarea sistemului de securitate pentru colectarea şi prelucrarea corectă a

muncă şi factorii umani informaţiilor

- neadaptarea la cunoştinţele şi aptitudinilor personalului

- incapacitatea de adaptare la normele comportamentale

- calitatea necorespunzătoare a comunicării şi a instrucţiunilor date pentru a se putea

face faţă situaţiilor de pericol noi (necuprinse într-o prealabilă evaluare)

- consecinţele nerespectării modurilor de operare sigure, previzibile în mod raţional

12
 - gradul de adaptare la echipamentele indviduale de protecţie

- insuficienta motivaţie pentru protecţia muncii (din diferite motive)

- factori ergonomici (adaptarea configuraţiei locului de muncă la executant)

- impactul asupra anumitor categorii de personal (monotonie, ritm de efectuare al

unor operaţii repetitive etc.)

- dimensiunile fizice ale locului de muncă (claustrofobie, senzaţia de izolare);

- ambiguităţile şi/ sau conflictele referitoare la sarcina de muncă, percepute diferit şi

9 Factori psihologici uneori având ca rezultat acţiuni greşite ale executantului;

- modul de a contribui, în calitate de executant, la deciziile privind sarcina de

muncă;

- nivelul ridicat de exigenţe, controlul redus al procesului de muncă;

- restricţiile inadecvate în caz de urgenţă

- factorii determinanţi de către procesele de muncă (munca în regim de noapte, în

schimburi prelungite etc.)

- sisteme de management eficace, aplicabile pentru organizarea, prevenirea,

10 Organizarea muncii
urmărirea controlului securităţii şi sănătăţii în muncă

- întreţinerea echipamentelor, inclusiv a celor de securitate

- dispoziţiile adecvate pentru prognozarea accidentelor şi urgenţelor

- pericolele generate de alte persoane decât cele din interiorul sistemului de muncă

- munca cu animalele

- caractrerul particular al mediului (acvatic, subacvatic, aerian, cosmic, minier

11 Alţi factori subteran)

- intemperii, catastrofe naturale

integritatea programelor de calculator utilizate

- locuri de muncă în schimbare

13
 2. Identificarea tuturor persoanelor expuse pericolelor.
În acestă etapă se consideră toate persoanele ce interacţionează în mod direct sau indirect cu pericolele,
acordându-se o atenţie specială grupelor de operatori expuşi la riscuri majore.Categoriile de personal pe
grupe, expuse în mod curent riscurilor sunt prevăzute în tabelul 2.

Tabelul 2. Categorii de persoane pe grupe expuse riscurilor

Nr Personal şi tip de riscuri Categorii de personal

.
crt
1 - personal de producţie, fabricaţie, distribuţie, vânzare,
cercetare, etc;
- personalul din serviciile auxiliare sau logistice( întreţinere,
curăţenie, muncitori temporari etc);
- furnizori de bunuri şi servicii;
Muncitori şi alte categorii
- liber profesioniştii;
de persoane expuse
- studenţi, stagiari, elevi, ucenici;
riscurilor
- vizitatori;
- clienţi;
- serviciile de urgenţă;
- personalul de laborator;
2 - persoanele handicapate;
- muncitori tineri sau în vârstă;
- femeile însărcinate , lăuze;
- personal fără experienţă şi/sau instuire (debutanţi, angajaţi
temporar, sezonieri);
Muncitori expuşi la riscuri - personal de întreţinere;
majore - persoane care lucrează în spaţii izolate sau insuficient
ventilate;
- muncitori imunodependenţi;
- muncitori suferind de afecţiuni cronice;
- muncitori care iau medicamente care le pot mări
vulnerabilitatea.

3. Estimarea riscurilor, ţinând cont de fiabilitatea măsurilor preventive efectiv aplicate.

Acest lucru se poate realiza printr-o tehnică simplă bazată pe observaţii de bun simţ, fără mijloace
complexe de analiză şi fără aptitudini specializate, sau folosind tehnici de analiză cantitativă a riscurilor
care necesită aptitudini specializate şi care se aplică proceselor de muncă caracterizate prin riscuri majore
(aeronautică, construcţii, construcţii de maşini, chimie, metalurgia, petrochimie, minerit, industria
nucleară etc).
Întrucât majoritatea tehnicilor de analiză complexă a riscurilor presupun estimarea gravităţii
consecinţelor asupra operatorului şi a probabilităţii de producere a unui eveniment nedorit, se recomandă
folosirea unor scale crescătoare de tipul:
pentru gravitate:
 cu gravitate neglijabilă;

14
  incident fără afectarea stării de integritate şi sănătate;
 accident cu incapacitate temporară de muncă( ITM);
 accident cu invaliditate( INV);
 accident soldat cu deces (D);
 accident colectiv;
pentru probabilitate
 eveniment improbabil;
 eveniment posibil;
 eveniment probabil;
 eveniment inevitabil.

4. Stabilirea măsurilor de prevenire/protecţie în scopul eliminării şi/sau reducerii riscurilor.

În această etapă se adoptă deciziile şi măsurile de prevenire recurgându-se la codurile de bună practică,
astfel încât să se garanteze protecţia lucrătorilor conform normelor şi legislaţiei naţionale şi comunitare în
vigoare. Pentru riscurile nesemnificative nu se adoptă măsuri de protecţie suplimentară ci doar, uneori
organizatorice. Pentru riscurile acceptabile (reziduale) se urmăreşte doar menţinerea şi ameliorarea
gradului de securitate. Pentru riscurile inacceptabile se iau măsuri tehnice de eliminare sau ameliorare
prin modificarea sistemului de management al securităţii. Pentru riscurile majore şi insuficient controlate
se iau măsuri drastice provizorii şi imediate (chiar oprirea sistemului de muncă) până la aducerea lor în
domeniul de acceptabilitate.
Absenţa elementelor semnificative privind existenţa unui risc, presupune continuarea colectării
de informaţii până la edificarea completă. Produsul final al evaluării riscului constă în identificarea
riscurilor inacceptabile şi stabilirea planului de măsuri cu priorităţile ce se impun.
Ideal este ca măsurile cu caracter preventiv/protecţie să se adopte încă din faza de concepţie a unui
sistem de muncă, sau de achiziţionare de noi echipamente, produse, tehnologii.

5. Stabilirea priorităţilor vizând măsurile de prevenire/protecţie.

Transpunerea în practică a măsurilor de prevenire/protecţie stabilite anterior se face numai după
ierarhizarea lor. La stabilirea priorităţilor se va pleca de la gravitatea consecinţelor probabile fiecărui risc,
de la numărul de victime potenţiale, de la frecvenţa de manifestare a riscului şi de la timpul necesar
implementării măsurilor de prevenire. Astfel se impune întocmirea unui plan de acţiune prioritar cu
măsuri pe termen scurt în cadrul unui plan progresiv de ameliorare a riscurilor pe termen mediu şi lung.

6. Stabilirea concluziilor. Evaluarea riscurilor profesiunale indiferent prin ce metode se

realizează se încheie cu concluzii care trebuiesc să cuprindă următoarele aspecte:
- dacă riscurile sunt controlate adecvat;
- dacă nu, care sunt opţiunile pentru reducerea riscurilor;
- priorităţile de acţiune în conformitate cu ierarhizarea riscurilor;
- ameliorarea suplimentară a nivelului de protecţie a operatorilor;
-dacă riscurile afectează şi alte categorii de personal din afara sistemului de muncă şi ce măsuri se
impun.

Organizarea evaluării riscurilor, este sarcina angajatorului care printr-un plan de acţiune
destinat controlului şi eliminării riscurilor (plan de securitate şi sănătate a muncii) va întreprinde:
 iniţierea, organizarea şi coordonarea evaluării;

15
  nominalizarea personalului competent pentru a realiza evaluarea, apelând la evaluatori din exterior
şi consultând reprezentanţii muncitorilor în acest scop;
 furnizează informaţii, formează şi alocă resurse necesare personalului însărcinat cu evaluarea;
 coordonează activităţile în cadrul grupei de evaluare;
 implică conducerea unităţii şi asigură participarea salariaţilor la evaluare;
 stabileşte măsuri de control şi revizuire a evaluării;
 supraveghează aplicarea măsurilor de prevenire/ protecţie conform planului de măsuri;
 informează salariaţii despre concluziile evaluării şi a planului de măsuri întocmit (planul de
securitate şi sănătate în muncă).
Decizia finală de desemnare a persoanelor competente însărcinate cu evaluarea riscurilor aparţine
angajatorului. Aceştia pot fi: angajatori, persoane din unitate desemnate, servicii externe de consultanţă
(experţi abilitaţi). În practică evaluarea se face în echipă pluridisciplinară formată din personal competent
cu abilităţi în domeniu.
Evaluatorul îşi încheie activitatea cu stabilirea planului de măsuri şi ierarhizare a priorităţilor.
Aplicarea planului de măsuri constituie exclusiv sarcina angajatorului care o poate încredinţa persoanei
sau compartimentului de protecţie a muncii.
Personalul din echipa de evaluare trebuie să dispună de cunoştinţe şi/sau informaţii referitoare la
sistemul de muncă evaluat (pericole şi riscuri existente, echipamente, materiale, produse şi tehnologii
folosite, organizarea sistemului de muncă, probabilitatea, frecvenţa şi durata de expunere la pericole.
Responsabilitatea angajatorului în materie de securitate şi sănătate în muncă nu absolvă lucrătorul
de responsabilitate, ci îl sprijină în asumarea ei.
Întodeauna când angajatorii se confruntă cu probleme deosebite în materie de SSM este
recomandată recurgerea la servicii specializate din exterior (experţi în inginerie, jurişti, contabili, experţi
în SSM, medici, cabinete de consultanţă, firme independente, centre ale universităţilor, persoane fizice
autorizate etc.).
Când angajatorul apelează la servicii specializate din exterior, trebuie să se asigure că specialiştii
proprii din unitate au efectuat o analiză în măsura posibilului, a tuturor aspectelor vizând SSM (o
autoevaluare).
Oportunitatea recurgerii la serviciile de consultanţă externe se manifestă când pentru evaluarea
riscurilor nu există toate cunoştinţele şi informaţiile necesare în cazul analizării sistemelor compexe de
muncă cu tehnologii noi, când în unitate nu există mijloacele necesare analizei detaliate a unor riscuri,
când unele riscuri sunt puţin evidente, când sunt riscuri specifice asociate cu consecinţe catastrofale, când
se solicită de către casele de asigurări sociale, când se impune introducerea de tehnici noi de reducere a
nivelurilor de risc şi când se apreciază că este benefică o opinie obiectivă şi independentă asupra unor
probleme interne ale unităţii.
Serviciile de consultanţă externă pot fi solicitate şi numai pentru diverse studii ale evaluării
riscurilor.
În selectarea serviciilor externe angajatorul consultă salariaţii şi/sau reprezentanţii lor responsabili
cu probleme de SSM. Competenţa serviciilor externe de consultanţă este dovedită cu certificate şi
diplome de competenţă, titluri de abilitare, titluri de aptitudini tehnice, apartenenţa la o organizaţie
profesională, specializări şi dovezi privind experienţa şi reputaţia lor.
Angajatorul, când solicită consultanţă externă, pune la dispoziţia celor solicitaţi caietul de sarcini
care cuprinde:
 problema clar expusă;
 motivele solicitării;
 ce se doreşte prin consultanţă;

16
  cum va fi apreciată atingerea obiectivului final al evaluării;
 informaţii privind unitatea;
 definirea precisă a obiectivelor;
 descrierea detaliată a problemelor, eventual o autoevaluare;
 resurse interne puse la dispoziţia specialiştilor;
 directive bugetare;
 calendarul lucrării;
 tipul de raport final solicitat;
 criteriile de reuşită.
În timpul evaluării riscurilor angajatorul verifică dacă specialiştii au înţeles sistemul de muncă
analizat (prin pertinenţa întrebărilor puse în chestionare) dacă măsurile recomandate sunt aplicabile,
rezonabile şi motivate corespunzător şi dacă recomandările sunt clare şi precise. Angajatorul are obligaţia
de a se asigura că evaluarea riscurilor efectuată de un serviciu specializat extern este adecvată, raţională şi
utilă, iar măsurile de prevenire/protecţie pot şi vor fi transpuse în practică.
Evaluarea riscurilor constituie numai o etapă secvenţială în prevenirea şi controlul riscurilor, care
sunt activităţi continui.

Cap. 2. - PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE

Metoda de evaluare a riscurilor bazata pe controale şi verificări pe fiabilitatea şi ergonomia

sistemelor, aduce importante contribuţii la evaluarea riscurilor în sistemul om- maşină, implicând toate
componentele sistemului de muncă şi un model teoretic global al dinamicii accidentului în sistemul de
muncă sub acţiunea a două cauze obiectivă şi subiectivă.
Aceste contribuţii au permis în final elaborarea unei metode analitice,,a priori” cantitative de
evaluare a nivelului de risc/securitate, care are un mare grad de generalizare şi aplicare fiind axată în
principal şi exclusiv pe îmbunătăţirea condiţiilor de muncă sub aspectul securităţii muncii.
Scopul metodei este determinarea cantitativă a nivelului de riscuri profesionale pentru un loc de
muncă, atelier, secţie, unitate, iar finalitatea este obţinerea unui document centralizator denumit ,,Fişă de
17
evaluare a locului de muncă” care conţine nivelul de risc parţial pe fiecare factor de risc global pe locul de
muncă şi global agregat pe societate şi care stă la baza întocmirii planului de prevenire si protectie.
Metoda de evaluare este riguroasă, practică şi acceptată de factorii decizionali din România, unităţile
economice transnaţionale, MMSSF, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări Sociale.
Metoda analitică de evaluare a nivelului riscurilor profesionale consideră că accidentele de muncă
şi îmbolnăvirile profesionale sunt evenimente aleatorii, apariţia lor poate fi apreciată doar probabilistic şi
că ele se află într-un raport de cauzalitate cu elementele sistemului de muncă (executant, sarcina de
muncă, mijloace de producţie, mediul de muncă). Spaţiul de producere a accidentului de muncă şi
îmbolnăvire profesională este procesul muncii, care conţine sistemul de muncă cu disfuncţii şi dereglări
posibile, care se constituie în cauze potenţiale de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională, respectiv
factori de risc.
Modelul teoretic al dinamicii producerii accidentului consideră că producerea unui accident de
muncă este determinată de două cauze, una obiectivă (de natură materială) şi una subiectivă (de natură
umană).
Dinamica producerii accidentelor de muncă poate fi descrisă ca o înlănţuire de cauze- efect care se
derulează în cursul procesului de muncă. Cauzele sunt iniţiale (în amonte) şi finale (în aval), deasemenea
pot fi principale şi secundare (favorizante).
Fazele posibile în dinamica producerii accidentului sunt:

I Constituirea situaţiei de accidentare. Acum acţionează cauza iniţială. Situaţia este aproape de
cea normală, pericolul poate să nu fie sesizat sau apare o situaţie periculoasă sesizabilă iniţiată de factorul
uman. În această fază se poate interveni pentru evitarea accidentului atât de către executant cât şi de către
factorii de decizie.

II Desfăşurarea situaţiei de accidentare. Acum se înlănţuie şi se îmbină mai multe cauze

intermediare, generându-se o cauză finală, într-un timp foarte scurt. Este dificil, dar totuşi posibilă
evitarea leziunii.

III Producerea leziunii. Acum acţionează cauza finală care defineşte accidentul şi are loc
impactul între executant şi elementele mijloacelor de producţie sau mediului fizic ambiant care provoacă
leziunea. Timpul este foarte scurt, iar evitarea leziunii poate avea loc doar prin reacţii reflexe ale
executantului.

2.1. ETAPELE EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

Pentru evaluarea nivelului de risc/securitate se parcurg următoarele etape:

a). Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat pe componenetele sistemului de muncă;
b). Stabilirea consecinţelor acţiunilor asupra executantului (gravitatea lor);
c). Stabilirea probabilităţii de acţiune a factorilor de risc asupra executantului (frecvenţa);
d). atribuirea nivelurilor de risc parţial funcţie de gravitate/frecvenţa pe fiecare factor de risc
a) Identificarea factorilor de risc se face printr-un instrument pragmatic, deoarece nu este posibilă
(eficientă economic şi social) depistarea integrală a tuturor factorilor de risc. Din multitudinea factorilor
de risc existenţi sau potenţiali se identifică doar cei care eliminaţi garantează imposibilitatea producerii
accidentelor sau îmbolnăvirilor profesionale, deci cei cu gravitate şi frecvenţă crescute.

18
 b). Diferenţierea factorilor de risc în raport cu gravitatea consecinţelor lor se face după categoriile
definite prin lege: neglijabile, incapacitate temporară de muncă (ITM), invaliditate (INV) şi deces (D),
luându-se în calcul care este consecinţa maximă posibilă. De exemplu, la electrocutare, consecinţa
maximă e decesul, iar la depăşirea nivelului de zgomot, consecinţa maximă posibilă este invaliditate
(surditate).
Gravitatea consecinţelor se estimează în funcţie de natura obiectivului protejat (persoane, bunuri,
mediu), gravitatea leziunilor (uşoare care sunt reversibile şi grave care sunt ireversibile, deces sau
invaliditate) şi de amploarea de manifestare a consecinţelor (o persoană sau mai multe persoane).
În funcţie de consecinţele produse, gravitatea factorilor de risc se poate încadra în 7 clase:
 clasa 1 - consecinţe neglijabile (ITM sub 3 zile);
 clasa 2 - consecinţe mici (ITM 3-45 zile, cu tratament medical);
 clasa 3 - consecinţe medii (ITM 45 -180 zile, cu tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4 - consecinţe mari (INV grad III);
 clasa 5 - consecinţe grave (INV grad II);
 clasa 6 - consecinţe foarte grave (INV grad l);
 clasa 7 - consecinţe maxime (D).
Clasele de gravitate sunt date în tabelul 9.Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor
acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman

Tabelul 3. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc

asupra organismului uman

CLASE DE
GRAVITATE
GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  Consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile
calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 - 45 zile care
necesită tratament medical
3 MEDII  Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 - 180 zile
care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  Consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de maxim 50 %
(invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  Consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii de muncă, dar cu
posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE GRAVE  Consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de
autoservire (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME  Deces

CLASE DE
PROBABILITATE PROBABILITATEA CONSECINŢELOR

EVENIMENTE
1 EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de mică
P < 10-1/an
2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică

19

3 RARE
4 PUŢIN FRECVENTE
5 FRECVENTE
6 FOARTE FRECVENTE
10-1 < P < 5-1/an
Probabilitate de producere a consecinţelor mică
5-1 < P < 2-1/an
Probabilitate de producere a consecinţelor medie
2-1 < P < 1-1/an
Probabilitate de producere a consecinţelor mare
1-1/an < P < 1-1/lună
Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mare
P > 1-1/lună

c) Diferenţierea factorilor de risc în raport cu frecvenţa (probabilitatea de manifestare), ţine cont de

faptul că accidentele şi îmbolnăvirile profesionale sunt evenimente aleatorii şi că fiecare factor de risc
conduce la o altă probabilitate a evenimentelor. Această componentă a riscului - probabilitatea, nu poate
fi determinată cu precizie, de multe ori ea poate doar să fie aproximată.
Din aceste considerente aprecierea frecvenţei de manifestare a factorilor de risc se face utilizând
intervale corespunzătoare la şase clase de evenimente (grupe de probabilitate):
 clasa 1 - extrem de rare (ER) - P <10-7/h sau P < 10-1 /an, (o dată la peste 10 ani);
 clasa 2 - foarte rare (FR)- P = (10-7 ÷ 10-5)/h sau P = (10-` ÷ 5-1)/an, (o dată la 5- 10 ani);
 clasa 3 – rare (R) - P = (10-7 ÷ 10-5)/h sau P = (10-` ÷ 5-1)/an, (o dată la 2-5 ani)
 clasa 4 - puţin frecvente (PF) - P = (10-4÷ 10-3/h sau P = (2` ÷ 11)/an, (o dată la 1 - 2 ani);
 clasa 5 - frecvente (F) - P = (10-3÷ 10-2/h sau P = 1-1/an÷1-1 (o dată la un an o - lună);
 clasa 6 - foarte frecvente (FF)- P > 10-2/h sau P > 1-1/lună (minim o dată pe lună).
Frecvenţa de manifestare a factorilor de risc sau probabilitatea consecinţelor reprezintă numărul
probabil de evenimente produse în unitatea de timp.
Probabilitatea depinde de condiţiile concrete ale sistemului de muncă: fiabilitatea şi vechimea
echipamentelor tehnice, periculozitatea materialelor, organizarea locului de muncă, prezenţa persoanelor
sensibile, timpul petrecut în zona periculoasă, numărul de persoane care au acces, frecvenţa acesului,
viteza de apariţie a evenimentului (brusc, rapid, lent), experienţa executantului. În apercierea
probabilităţii se pot lua în calcul şi expunerea la factorii de risc (număr de persoane expuse, tipul,
frecvenţa şi durata expunerii)
Scala de cotare a claselor de probabilitate este prezentată în tabelul 9 şi corespunde CEN 812/85.
d) Nivelul de risc securitate se stabileşte folosind cele două clase de cotare a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc şi a probabilităţii consecinţelor, prin asocierea fiecărui factor de
risc din sistemul de muncă, unui cuplu de elemente caracteristice gravitate - probabilitate.
Privind consecinţele acţiunii factorilor de risc asupra executantului se consideră că gravitatea este
o componentă mai importantă, având o incidenţă mai mare asupra nivelului de risc decât frecvenţa
(probabilitatea).
Combinând cele 7 clase de gravitate a consecinţelor cu cele 6 clase de probabilitate de producere a
evenimentelor se obţine grila claselor de risc, cu riscuri inacceptabile care necesită măsuri tehnice –
negru, riscuri acceptabile cu luare de măsuri organizatorice – haşurat şi riscuri acceptabile – alb, figura 1 .

Probabilitatea de producere
Domeniul riscurilor
ER FR R PF F FF inacceptabile

20
 Gravitatea 1 2 3 4 5 6
consecinţelor
maxime 7
Domeniul riscurilor
foarte grave 6 acceptabile cu
grave 5 luarea de măsuri
organizatorice
mari 4
medii 3
mici 2
neglijabile 1

Domeniul riscurilor
acceptabile

Fig.1.Grila claselor de risc

Drept consecinţă, celor 7 clase de gravitate le corespund 7 niveluri de risc/securitate:

Tabelul 4. Scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate

NIVEL DE CUPLUL GRAVITATE - PROBABILITATE NIVEL DE

RISC SECURITATE
MINIM 1 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 2,1 7 MAXIM
FOARTE MIC 2 2,2 2,3 2,4 3,1 3,2 4,1 6 FOARTE MARE
MIC 3 2,5 2,6 3,3 3,4 4,2 5,1 6,1 7,1 5 MARE
MEDIU 4 3,5 3,6 4,3 4,4 5,2 5,3 6,2 7,2 4 MEDIU
MARE 5 4,5 4,6 5,4 5,5 6,3 7,3 3 MIC
FOARTE MARE 6 5,6 6,4 6,5 7,4 2 FOARTE MIC
MAXIM 7 6,6 7,5 7,6 1 MINIM

Rezultă că între nivelul de risc şi nivelul de securitate există relaţia liniară cu pantă inversă: N R = 8
- NS

Combinând câte două cele 7 clase de gravitate (g) şi 6 clase de probabilitate (p) se obţine o
matrice cu 7 linii şi 6 coloane:

Tabelul 5. Grila de evaluare a riscurilor (combinatie intre gravitatea consecintelor si

probabilitatea producerii lor)
CLASE DE PROBABILITATE
CLASE DE
GRAVITATE
CONSECINTE 1 2 3 4 5 6
PUTIN
EXTREM FOART FRECVE FOARTE
RAR FRECV
DE RAR E RAR NT FRECVENT
ENT

7 MAXIME deces 7,1 7,2 7,3 7,4 7,5 7,6

21
 6 FOARTE GRAVE invaliditate Gr. I 6,1 6,2 6,3 6,4 6,5 6,6

5 GRAVE invaliditate Gr II 5,1 5,2 5,3 5,4 5,5 5,6

4 MARI invaliditate Gr. III 4,1 4,2 4,3 4,4 4,5 4,6

3 MAEDII ITM 45-180 zile 3,1 3,2 3,3 3,4 3,5 3,6

2 MICI ITM 3-45 zile 2,1 2,2 2,3 2,4 2,5 2,6

1 NEGLIJABILE ITM < 3 zile 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6

Nivelul 1 - nivel minim de risc acceptabil conţine toate punctele în care gravitatea este de clasa 1 -
(1,1); (1,2); (1,3); (1,4); (1,5); (1,6) şi punctul (2,1).
Prin punctele 1...7 se trasează curbele de acceptabilitate ca fiind paralele la curba de nivel 1 (risc
-minim acceptabil)
Sub această curbă minimă de acceptabilitate (N1) toţi factorii de risc cu gravităţi - probabilităţi (g
– p) sunt acceptabili, evenimentele pe care le provoacă nu sunt accidente incidente, iar eliminarea lor ţine
de creşterea confortului de muncă şi nu a securităţii. Acestei zone îi corespunde submatricea:

(1,1) (1,2 ) (1,3) (1,4 ) (1,5) (1,6 )

M g , p =‖ ‖
(2,1)

Nivelurile de risc 2 ÷ 7 se obţin trasându-se curbe paralele de acceptabilitate prin celelalte puncte
echidistante de pe diagonala (1,1) - (7,6) conform figurii 11.
Toate punctele (cupluri g - p) conţinute în zona situată între primele 2 curbe de acceptabilitate a
riscurilor aparţin nivelului 2 de risc ş.a.m.d.
Zona situată deasupra celei de a 6-a curbe de acceptabilitate aparţine nivelului 7 de risc (maxim) şi
1 de securitate (minim), ei îi aparţine matricea

(6,6 )
M g . p=‖ ‖
(7,5 ) (7,6 ) .

Aceste cupluri vor conduce rapid şi cu

siguranţă la accidente urmate de deces, deoarece
nivelul 7 de risc este nivel critic cu securitate
minimă, niciodată acceptabil.
Legislaţia din domeniu nu permite
atingerea acestui nivel de risc.
Nivelul de risc maxim acceptabil diferă de
la o ţară la alta funcţie de nivelul de dezvoltare
economică şi socială.

22
Fig.2. Trasarea curbelor nivelurilor de risc. Trasarea curbelor pentru nivelurile 2-7; nivel de risc maxim
acceptabil şi critic; Nivel de risc l - cuplurile g-p: (1,1) (1 ,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivel de risc 2 - cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivel de risc 3 - cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7.1);
Nivel de risc 4 - cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7.2);
Nivel de risc 5 - cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivel de risc 6 - cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivel de risc 7 - cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6)
În România este considerat risc rezidual maxim acceptabil 3,5.

2.2. ETAPELE DE APLICARE PRACTICA A METODEI DE EVALUARE A

RISCURILOR
Etapele sunt:
1. Constituirea echipei de evaluare;
2. Definirea locurilor de muncă (sistemului de analizat);
3. Identificareafactorilor de risc din sistem;
4. Evaluarea nivelurilor parţiale de risc pentru fiecare factor de risc şi nivelurile globale ale
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe fiecare loc de muncă;
5. Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
6. Propunerea măsurilor de prevenire;
7. Raport general al evaluării,
8. Concluzii
Instrumentele de lucru utilizate pentru evaluare sunt:
 Lista de identificare a factorilor de risc, prezentată în ANEXA Al sau tabelul ;
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
 Scala de cotare a gravitaţii si probabilităţii consecinţelor;
 Grila de evaluare a riscurilor;
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv, a nivelurilor de securitate;
 Fişa de evaluarea a locului de muncă - document centralizator, prezentată în ANEXA A3;
 Fişa de măsuri propuse prezentată în ANEXA A4.
1. Constituirea echipei de evaluare. Aceasta va cuprinde obligatoriu evaluatori abilitaţi, specialişti
cunoscători ai proceselor de muncă analizate, reprezentantul lucrătorilor, lucrători desemnaţi cu S. S. M.
Echipa trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele folosite şi procedurile
concrete de lucru. De asemenea, trebuie să facă o minimă documentare prealabilă asupra obiectivului.

23
Echipa mai poate să conţină: proiectanţi, ergonomi, medici specialişti din unitate etc. Conducătorul
echipei este expertul evaluator abilitat.
2. Definirea sistemului de analizat si evaluat. În această etapă se identifică şi se descriu
componentele sistemului de muncă şi modul său de funcţionare (scop, procese tehnologice, operaţii de
muncă, maşini şi utilaje folosite, unelte etc), se precizează concret sarcina de muncă a executantului pe
baza fişei postului, ordine şi decizii scrise sau verbale, se descriu condiţiile de mediu existente şi se
precizează cerinţele de securitate pentru fiecare componentă a sistemului de muncă pe baza normelor si
standardelor în vigoare.
Aceste informaţii se culeg din documentele unităţii (fişe tehnologice, cărţi tehnice ale maşinilor, fişe
de întreţinere si reparaţii, caiete de sarcini, fişele posturilor, instrucţiuni, norme, standarde de securitate şi
sănătate în muncă, discuţii cu lucrătorii din sistem şi interviul conducătorilor locurilor de muncă).
3. Identificarea factorilor de risc din sistem. Etapa esenţială a metodei. Se aplică pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă şi fiecare loc de muncă în baza unei liste prestabilite cu depistarea
tuturor disfuncţiilor şi abaterilor existente sau previzibile.
Metodele de depistare sunt observarea directă, deducţia logică şi interviul cu lucrătorii şi conducătorii
locurilor de muncă.
Factorii de risc obiectivi, ce ţin de mijloacele şi mediul de muncă, se identifică uşor, în schimb cei
subiectivi care ţin de executant şi sarcina de muncă, având un grad mare de nedeterminare, se identifică
dificil.
Factorii de risc ce trebuiesc urmăriţi şi identificaţi pe fiecare componentă a sistemului de muncă sunt
prezentaţi în Lista de identificare a factorilor de risc (ANEXA A1), iar factorii de risc identificaţi la un
loc de muncă se trec într-o FIŞĂ DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ, ANEXA A3, care
conţine pe lângă factorii de risc şi forma de manifestare, consecinţa maximă, gravitatea, probabilitatea şi
nivelul parţial de risc, pentru fiecare risc identificat.
Pentru completarea acestei fişe trebuie să existe în prealabil rezolvate instrumentele de lucru:
 lista de identificare a factorilor de risc, ANEXA A1;
 lista de consecinţe posibile ale acţiunilor acestor factori asupra organismului uman;
 scalele de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor factorilor de risc asupra organismului
uman;
 grila de evaluare a riscurilor, care este un tabel ce exprimă riscurile sub formă de cupluri g-p ("g"
pe coloane şi "p" pe linii);

24
  scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate pe baza cuplurilor g-p.
4. Evaluarea nivelului global de risc. După identificarea factorilor de risc şi încadrarea lor în funcţie
de gravitate şi probabilitate, folosind grila din tabelşi scala se completează fişa de evaluare a locului de
muncă ANEXA A3.
Cu ajutorul scalelor de încadrare a nivelului de risc/securitate se determină nivelul de risc/securitate
parţial pentru fiecare factor de risc identificat în parte şi se trece în ultima coloană a fişei de evaluare a
locului de muncă ANEXA A3.
Nivelul de risc global (N rg) pe locul de muncă se calculează ca media ponderată a nivelurilor de risc
parţiale stabilite pentru factorii de risc identificaţi la acel loc de muncă. Ca element de ponderare se

utilizează rangul factorului de risc ( ni ), ce este egal valoric cu nivelul de risc parţial (factorul de risc cu
nivel cel mai mare va avea si rangul cel mai mare). Acest lucru elimină efectul de compensare între
extreme, prezent în orice medie statistică, mascând astfel prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Relaţia de calcul al nivelului de risc global, pe locul de muncă (Ng) este:
n n

r  R R i i i
2

N rg  i 1
n
 i 1
n

r
i 1
i R
i 1
i

unde:
ri = rangul factorului de risc "i" egal valoric cu nivelul de risc Ri ;

Ri = nivelul de risc al factorului de risc "i"

n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă pe toate componentele sistemului de muncă.
Nivelul global de securitate la locul de muncă calculat pe principiul liniarităţii cu pantă negativă

N sg  8  N rg
este .
Nivelul global de risc/securitate agregat (Nr,sgA) pentru macrosisteme, (atelier, secţie, sector,
societate) se calculează ca media ponderată a nivelurilor de risc/securitate globale determinate pe fiecare
loc de muncă existent în macrosisteme (locurile de muncă similare se consideră ca fiind un singur loc de
muncă).

25
 n n
2
rsgp
∑ r p⋅N rsgp ∑ N
N rsgA = p=1 n
= p=1
n
∑ rp ∑ N rsgp
p=1 p=1

unde:
rp = rangul locului de muncă "p" egal valoric cu nivelul global de risc/securitate al locului de muncă;
n = numărul de locuri de muncă analizate (evaluate)
Nrsgp = nivelul de risc/securitate global pentru locul de muncă "p".
5. Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea măsurilor de prevenire/protecţie
Evenimentul nedorit se izolează de cauze prin bariere de securitate sau măsuri de prevenire şi de
efecte tot prin bariere de securitate sau măsuri de protecţie.
Pentru a îmbunătăţi nivelul de risc/securitate la locul de muncă, atelier, secţie, sector, unitate se
ierarhizează, riscurile evaluate conform scalei de încadrare a nivelului de risc, în ordinea 7, 6, 5...1.
Măsurile de prevenire se propun în ordine ierarhică, ANEXA A5:
• măsuri de prevenire intrinsecă;
• măsuri de prevenire colectivă;
• măsuri de prevenire individuală
Pentru stabilirea gradului de prioritate de aplicare a acţiunilor de prevenire a riscurilor profesionale
literatura de specialitate recomandă gruparea în patru grupe de prioritate după cum urmează:

Grad de prioritate Criterii

- factorii de risc analizaţi nu afectează integritatea fizică şi psihică a lucrătorilor;
- nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările în
vigoare;
1
- consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
- probabilitate de manifestare extrem de rară (sub o dată la 10 ani);
- investiţii foarte mari, oneroase financiar, schimbare de tehnologie.
2 - factorii de risc analizaţi afectează în mică măsură integritatea fizică şi psihică a
lucrătorilor;

26
 - nu sunt depăşiri ale limitelor maxime admisibile prevăzute de reglementările în
vigoare decât extrem de rar;
- consecinţe neglijabile sau mici (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 3 şi 45
zile);
- probabilitate de manifestare foarte rară (de 1 - 2 ori la 10 ani);
- investiţii mari.
- factorii de risc analizaţi pot afecta integritatea fizică şi psihică a lucrătorilor;
- valorile măsurătorilor de noxe chimice, fizice sau biologice sunt apropiate de limitele
maxime admise prevăzute de reglementările în vigoare;
3
- consecinţe mici (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 3 şi 45 zile);
- probabilitate de manifestare rară (de 2 - 5 ori la 10 ani);
- investiţii mari.
- factorii de risc analizaţi pot afecta grav integritatea fizică şi psihică a lucrătorilor;
- valorile măsurătorilor de noxe chimice, fizice sau biologice depăşesc limitele maxime
admise prevăzute de reglementările în vigoare;
- consecinţe medii (incapacitate temporară de muncă cuprinsă între 45 şi 185 zile), mari
(invaliditate de gr. III), grave (invaliditate de gr. II), foarte grave (invaliditate de gr. I)
4
sau maxime (deces);
- probabilitate de manifestare puţin frecventă (de 1 - 2 ori la 2 ani), frecventă (de 1/an -
1/lună) sau foarte frecventă (>1/lună);
- investiţii mici;
- acţiuni corective cu caracter organizatoric.

Ierarhizarea măsurilor de prevenire primare, secundare, terţiare şi cuaternare se face conform

ANEXA A5.
6. Propunerea măsurilor de prevenire/protecţie
Aceste măsuri de prevenire stabilite se înscriu în ANEXA A4, "FIŞA DE MĂSURI PROPUSE".
Măsurile de prevenire/protecţie se iau numai pentru riscurile inacceptabile, urmărindu-se aducerea
lor în domeniul acceptabil într-un timp rezonabil.
Metoda de evaluare a nivelului de risc/securitate se încheie cu redactarea raportului de evaluare care
trebuie să conţină clar şi foarte bine precizat următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 echipa implicată;

27
  rezultatele evaluării - fişe de evaluare a locurilor de muncă cu nivelurile parţiale şi globale de risc
(ANEXA A3);
 fişele de măsuri propuse (ANEXA A4);
 concluziile.

2.3. UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

Cunoaşterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea conducerii societatii sa ntreprinda acţiuni, care să

conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi în prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale înseamnă a investi în îmbunătăţirea activităţii societăţii.
Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de muncă, poate să-l influenţeze
sub următoarele aspecte:
Continuitatea procesului de producţie. Se ştie că producerea unui accident generează întreruperea
lucrului pentru o perioadă de timp relativ limitată, dar în acelaşi timp generează o stare de tensiune
nervoasă în rândul personalului datorată evenimentului şi incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de
muncă să se desfăşoare cu scăderi ale ritmului de muncă şi implicit cu scăderea producţiei.
Reducerea costurilor. Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, măresc viteza de derulare a
fluxului tehnologic micşorând sau eliminând timpii morţi, fapt ce conduce la o creştere a producţiei şi
implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. în acelaşi timp sunt eliminate şi cheltuielile
făcute cu realizarea măsurilor de protecţie a muncii, ce se pot dispune în urma cercetării eventualelor
accidente ce se pot produce în sistemul dat.
Creşterea eficienţei muncii. Aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la reducerea sau
eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor afectate de accidente, la eliminarea costurilor directe
ale accidentului (asistenţă socială, plata concediului medical, ajutoare materiale etc), la evitarea
perturbărilor procesului de producţie prin reorganizări ale personalului precum şi la eliminarea
cheltuielilor suplimentare legate de pregătirea personalului ce suplineşte pe cei accidentaţi.
Creşterea productivităţii. Alegerea tehnologiilor şi a echipamentelor cât mai puţin periculoase,
stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologică) a personalului, respectarea
graficelor de întreţinere şi reparaţie sunt tot atâtea elemente care contribuie la creşterea productivităţii,
atât prin creşterea randamentului utilajelor cât şi prin creşterea randamentului personalului. De asemenea,
un rol deosebit la creşterea productivităţii îl are realizarea unui mediu de lucru normal. Este ştiut faptul că

28
un mediu ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi implicit la reducerea numărului de rebuturi prin
creşterea confortului în muncă.
Creşterea calităţii produselor. Acest fapt se realizează aproape automat derivând din disciplinarea
personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat în condiţiile optime prevăzute de
procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.
Îmbunătăţirea climatului socio-profesional. Implicarea întregului personal în activitatea de
prevenire a riscurilor conduce la conştientizarea rolului socio-profesional pe care îl are fiecare. De
asemenea, aceasta conduce la găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor
de lucru, transmiterea sarcinilor de muncă etc.). Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al
mijloacelor de acţiune este un personal performant. Relaţiile profesionale şi sociale corect stabilite în
cadrul formaţiei creează un climat de siguranţă şi încredere, care favorizează creşterea eficienţei muncii.
Creşterea prestigiului societăţii. Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporită în muncă, prin
neintervenţia unor factori perturbatori cauzaţi de accidente în respectarea contractelor şi angajamentelor şi
ca urmare a realizării unor produse de calitate, atât în rândul angajaţilor proprii cât şi în rândul
beneficiarilor şi colaboratorilor se va crea o imagine favorabilă cu privire la seriozitatea societăţii.
Eliminarea consecinţelor administrative, contravenţionale sau penale suferite de eventualele
persoanele vinovate de producerea unor accidente precum şi despăgubirile către victime sau urmaşii
acestora.
În concluzie, o activitate desfăşurată în condiţii de securitate conduce la creşterea în final a
profitului societăţii şi la bunăstarea lucrătorilor.

ANEXA A1
FACTORI DE RISC
Componenta
sistemului de Factori de risc Conţinutul factorilor de risc
muncă
EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE Executarea defectuoasă de operaţii:
 Comenzi
 Manevre
 Poziţionări
 Fixări
 Asamblări
 Reglaje
 Utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie
Nesincronizări de operaţii
 Întârzieri

29
  Devansări
Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina
de munca
 pornirea echipamentelor tehnice
 întreruperea funcţionarii echipamentelor
tehnice
 alimentarea sau oprirea alimentarii cu
energie (curent electric, fluide energetice)
 deplasări, staţionari in zone periculoase
 deplasări cu pericol de cădere:
a) de la acelaşi nivel, prin:
■ dezechilibrare
■ alunecare
■ împiedicare
b) de la înălţime, prin:
■ păşire in gol
■ dezechilibrare
■ alunecare
 Omiterea unor operaţii
OMISIUNI
 Neutilizarea mijloacelor de protecţie
1.Conţinut 1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite
necorespunzător al 1.2. Absenta unor operaţii
sarcinii de munca in 1.3. Metode de munca necorespunzătoare
raport cu cerinţele de (succesiune greşita a operaţiilor)
securitate

2.Sarcina 2.1. Solicitare fizica:

SARCINA DE subdimensionata sau ■ efort static
MUNCĂ supradimensionata in ■ poziţii de lucru forţate sau vicioase
raport cu capacitatea ■ efort dinamic -
executantului 2.2. Solicitare psihica:
■ ritm de munca sporit
■ decizii dificile in scurt timp
■ operaţii repetitive de ciclu scurt sau
extrem de complexe
■ monotonia muncii
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1.1. Mişcări periculoase
MUNCĂ MECANIC 1.1.1. mişcări funcţionale ale echipamentelor
tehnice :
■ organe de maşini in mişcare
■ curgeri de fluide
■ deplasări ale mijloacelor de
transport

1.1.2. autodeclansari sau autoblocari

contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale

30
 echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3. deplasări sub efectul gravitaţiei: alunecare,
rostogolire, rulare pe roti, răsturnare, cădere libera,
scurgere libera, deversare, surpare, prăbuşire,
scufundare
1.1.4. deplasări sub efectul propulsiei: proiectare de
corpuri sau particule, deviere de la traiectoria
normala, balans, recul, şocuri excesive, jet, erupţie

1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:

 intepatoare
 tăioase
 alunecoase
 abrasive
 adezive

1.3 Recipiente sub presiune

1.4 Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice

2.1. Temperatura ridicata a obiectelor
FACTORI DE RISC 2.2. Temperatura coborâta a obiectelor sau
TERMIC suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
3.1. Curentul electric:
FACTORI DE RISC - atingere directa
ELECTRIC - atingere indirecta
- tensiune de pas
4.1. Substanţe toxice
4.2. Substanţe caustice
4.3. Substanţe inflamabile
FACTOR DE RISC
CHIMIC 4.4. Substanţe explozive
4.5. Substanţe cancerigene
4.6. Substanţe radioactive
4.7. Substanţe mutagene
FACTORI DE RISC 5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme :
BIOLOGIC  bacterii
 virusuri
 richeti
 spirochete
 ciuperci
 protozoare
5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci
otrăvitoare)
5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi

31
 veninoşi)
1.1. Temperatura aerului
- ridicata
- scăzuta
1.2. Umiditatea aerului
- ridicata
- scăzuta
1.3. Curenţi de aer
1.4. Presiunea aerului
- ridicata
- scăzuta
1.5. Ionizarea aerului
1.6. Suprapresiunea in adâncimea apelor
1.7. Zgomot
1.8. Ultrasunete
FACTORI DE RISC 1.8. Vibraţii
FIZIC 1.9. Lumina
- nivel de iluminare scăzut
- strălucire
- pâlpâire
1.10. Radiaţii
MEDIUL DE 1.10.1 electromagnetice: infraroşii, ultraviolete,
MUNCA microunde, de frecventa înalta, de frecventa
medie, de frecventa joasa, laser
1.10.2 ionizante (alfa, beta, gamma)
1.11. Potenţial electrostatic
1.12. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie,
vânt, grindina, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seism)
1.13. Pulberi pneuconiogene
2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
FACTORI DE RISC 2.2. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori
CHIMIC inflamabili sau explozivi

3.1. Microorganisme in suspensie in aer

FACTORI DE RISC
(bacterii, virusuri, richeţi, spirochete,
BIOLOGIC
protozoare, ciuperci)
4.1. Subteran
4.2. Acvatic
CARACTERUL
4.3. Subacvatic
SPECIAL AL
4.4. Mlăştinos
MEDIULUI
4.5. Aerian
4.6. Cosmic

32
 ANEXA A2
LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA
ORGANISMULUI UMAN
(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman)
Sistem osteoarticular
Membru
Consecin Membru superior inf. Organe de simţ
N

vertebralăColoana
respiratorAparat

cardiovasAparat

digestivAparat

dr.Braţ antebraţ

st.Braţ antebraţ
cranianaCutie

toracicăCutie

degete dr.Palmă

degete st.Palmă

gambăCoapsă

internăUreche

externăUreche
muscularSistem

nervosSistem
Aparat renal
ţe

Tegument
Abdomen
r.

Multiplă
Picior
posibile

Ochi

Nas
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Plagă: X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/
1 tăietură /
înţepătură X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
2 Contuzie X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
3 Entorsă X X X X X X
4 Strivire X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
5 Fractură X X X X X X X X X
Arsură:
X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/
6 Termică /
Chimică X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
7 Amputare X X X X X X X
Leziuni ale
8 organelor X X X X X X X X
interne
9 Electrocutare X X X X
10 Asfixie X X
Intoxicaţie: X/ X/ X/ X/ X/ X/ X/
11 acută /
cronică X X X X X X X
12 Dermatoză X
Pneumoconi
13 oză X X
Îmbolnăviri
respiratorii
cronice
provocate de
pulberi
14 organice şi X X
subst toxice
iritante
(emfizem
pulmonar,
bronşită)
Astmă
bronşic,
15 rinita X X
vasomotorie
Boli prin
expunere la
temperaturi
16 înalte sau X X X X
scăzute (şoc,
colap caloric,
degerături)
Hipoacuzie,
17 surditate de X
percepţie
18 Cecitate X
Tumori
maligne,
19 cancer X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
profesional
20 Artroze X X X X X X X X
cronice,
periartrite,
stiloidite,
osteocondilit
e, bursite,
epicondilite,

33
 discopatii
Boala de
21 vibraţii X X X
Tromboflebit
22 a X X X X X X X
Laringite
23 cronice X
Astenopatie
acomodativă,
24 agravarea X
miopiei
existente
25 Cataractă X
Conjunctivit
e şi
26 keratoconjun X
ctivite
Electrooftal
27 mie X
Boala de
28 iradiere X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
Îmbolnăviri
datorate
compresiunil
29 or şi X
decompresiu
nilor
Boli
30 infecţioase şi X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X
parazite
Nevroze de
31 coordonare X
Sindrom
cerebroasteni
c şi tulburări
de
termoreglare
32 (datorită X
undelor
electromagne
tice de înaltă
frecvenţă)
Afecţiuni
33 psihice X

ANEXA A3

UNITATEA............................ FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE NUMĂR DE PERSOANE

SECŢIA................................... MUNCĂ EXPUSE..............................
LOCUL DE MUNCĂ .................. FIŞA nr. .............................................. DURATA
EXPUNERII........................
ECHIPA DE
EVALUATORI ..........................
.....................
FORMA
CONCRETĂ
COMPONEN FACTORII CONSECINŢ NIVELUL
DE CLASA DE CLASA DE
TA DE RISC A MAXIMĂ PARŢIAL
MANIFESTA GRAVITA PROBABILITA
SISTEMULUI IDENTIFICA PREVIZIBIL DE RISC
RE A TE TE
DE MUNCĂ ŢI Ă Ri
FACTORILO
R DE RISC
1 2 3 4 5 6 7

34
 n
∑ R 2i
i=1
n
∑ Ri
Nivel global de risc: Nrg = i=1 = ............................................

Nivel global de securitate: Nsg = 8 – Nrg

35
 ANEXA A4

FIŞA DE MĂSURI PROPUSE

UNITATEA .....................................................
LOCUL DE MUNCĂ ......................................

Nr. NIVEL DE MĂSURI PROPUSE

FACTORI DE RISC
Crt. RISC (măsuri tehnice, măsuri organizatorice)

36
 ANEXA A5

ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE
ELIMINAREA RISCURILOR
Măsurile primare acţionează direct asupra sursei de
RISC OM
factori de risc (prevenire intrinsecă) vizând eliminarea
lor.
MĂSURI SECUNDARE

1. IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM Măsurile secundare constau în măsuri de protecţie

colectivă prin care se evită sau se diminuează acţiunea
factorilor de risc asupra omului. Factorii de risc persistă.

MĂSURI TERŢIARE

2. EVITAREA RISCURILOR

RISC OM În cazul măsurilor terţiare interacţiunea dintre factorii de

risc şi om se evită prin măsuri organizatorice şi
reglementări privind comportamentul executantului.

MĂSURI CUATERNARE

3. IZOLAREA OMULUI

RISC OM În cazul măsurilor cuaternare limitarea acţiunii factorilor

de risc asupra omului se face prin protecţie individuală
ca o ultimă barieră între factorul de risc şi om.

37
Cap. 3 . APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE
ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA CABINET MEDICAL DR. LAZAR
ALEXANDRINA – MEDIC DE MEDICINA GENERALA

3.1. Prezentarea generală a sistemului de muncă :

La CABINET MEDICAL DR. LAZAR ALEXANDRINA – MEDIC DE MEDICINA GENERALA
îşi desfăşoară activitatea un număr de 3 lucratori: 1medic, 1 asistent medical, 1 ingrijitor cladiri.
Procesul de muncă cuprinde consultarea pacientilor Activitatea se desfasoara in cabinetul medical
conform fisei postului. Pana in anul 2020, nu s-au înregistrat accidente de muncă, incidente sau
îmbolnăviri profesionale.

3.2. Descrierea componentelor sistemului de munca

1. Mijloace de productie: stetoscop, tensiometru, electrocardiograf, birou, dulapuri cu fise medicale si

arhiva, centrala termica, calculator, laptop, aparatura de uz casnic (cafetieră frigider), elemente de
birotica, rechizite, telefon, copiator, etc.

2. Sarcina de muncă: sosirea la locul de muncă pe traseul normal, consultarea listei cu pacientii
programati, relaţii de colaborare pe verticală şi orizontală, operare pe calculator, luarea deciziilor,
pastrarea integritatii si intretinerea echipamentelor de munca, insusirea si respectarea instructiunilor
privitoare la securitatea si sanatatea in munca, prevenirea si stingerea incendiilor, respectarea
prevederilor regulamentului intern, pastrarea curăţeniei la locul de muncă, igienizare personală, plecarea
de la locul de muncă pe traseul şi durata normale de deplasare.

3.Mediul de muncă: activitatea se desfăşoară pe timp de zi. Cabinetul medical este o incinta inchisa, are
un spaţiu pentru cabinetul medical in care sunt consultati pacientii, un spatiu pentru efectuarea
tratamentelor in care isi desfasoara activitatea asistentul medical, un spatiu cu destinatie sala de asteptare
pentru pacienti, vestiar, grup sanitar, arhiva, este iluminata natural şi artificial, pardoseală este din gresie

38
si căile de acces sunt corespunzatoare. Personalul este supus curenţilor de aer şi temperaturilor ridicate,
mai ales, pe timpul verii, ventilaţia este naturală şi artificială (instalatii de aer conditionat), iarna caldura
este asigurata de centrala termica, umiditatea normala.

4. Executantul: personalul are calificarea corespunzatoare activitatii desfasurate, priceperea, conduita

morală corespunzătoare realizării sarcinilor de muncă, este instruit din punct de vedere al SSM semestrial
si ori de cate ori este nevoie, este format din medic, asistent medical, ingrijitor cladiri, lucrează 8 ore/zi
alternative o zi 08:00 – 14:00, o zi 14: - 20:00.

Cap. 4 . EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR. 1. - MEDIC DE

MEDICINA GENERALA

4.1. Descrierea locului de munca:

Organizeaza si raspunde de intreaga activitate a Cabinetului de Medicina Generala pe care il conduce
astfel incat sa fie realizati indicatorii contractati cu Casa de Asigurari de Sanatate. Consulta pacientii in
baza programarii, scrie retete.
În cabinetul medicului de medicina generala lucrează 1medic (femeie).

4.2. Stabilirea echipei de evaluare :

Colectivul de evaluare este alcătuit din următorii:
- evaluator de risc;
- medic de medicina generala;
- medic, medicina muncii.
Scopul de baza al evaluării riscurilor ramâne întotdeauna prevenirea riscurilor profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibilă întodeauna si atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea
unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizata (structurată) încât să permită angajatorilor şi persoanelor
din compartimentul SSM să:
- identifice pericolele existente si să evalueze riscurile asociate lor;
- evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor;
- verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate;
- observe daca toti factorii, relevanti sau ascunsi, legati de procesul de muncă au fost luati în
considerare .
Reevaluarea riscurilor profesionale se face ori de câte ori intervin modificări în sistemul de muncă s-
au pot exista solicitări din partea celor implicati.
Dupa evaluare, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale sistemului de muncă si
eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi. Pentru evaluarea respectivei activităti s-au folosit:
-Fişa postului

39
 -Dialogul cu cei implicaţi în coordonarea si desfăsurarea activitătii
-Documentarea la faţa locului
-Asistarea la desfăşurarea activitatii cu pastrarea deontologiei profesionale
-Analizarea mijloacelor din dotare

4.3. Descrierea componenetelor sistemului de muncă:

Literatura de specialitate arată că din componenţa sistemului de muncă fac parte: mijloacele de producţie,
sarcina de muncă, mediul de muncă, executantul. Activitatea în sine implică prezenţa tuturor
componentelor, fiecare ieşind în evidenţă prin realitatea existentă la locul de muncă.

4.3.1. Mijloace de productie:

1. Electrocardiograf;
2. Stetoscop;
3. Tensiometru;
4. Instrumentar medical
5. birou, dulapuri cu fise medicale, laptop, elemente de birotica, rechizite, telefon, etc.

4.3.2. Mediul de muncă:

Activitatea se desfăşoară în mediul natural, pe timp de zi. Cabinetul medical este o incintă închisă, are un
spaţiu cu destinatia sala de asteptare pentru pacienti, vestiar, grup sanitar, este iluminata natural şi
artificial, pardoseală este din gresie si căile de acces sunt libere. Personalul este supus curenţilor de aer şi
temperaturilor ridicate, mai ales, pe timpul verii, ventilaţia este naturală şi artificială (aparat de aer
conditionat), umiditatea normala.

4.3.3. Sarcina de muncă:

Sarcina de muncă defineste orice activitate de muncă; functii, sarcini, activităti, operatii, procese.
Sarcina de muncă este reprezentată de un grup de actiuni legate temporar si realizate cu aceleasi elemente
informationale si mijloace de muncă.
-sosirea la locul de muncă în stare „ apt de lucru”, este informat asupra listei cu pancientii
programati si verifica instrumentarul medical;
- asigură şi răspunde de îndeplinirea promptă şi corectă a sarcinilor de muncă, inclusiv ale
personalului aflat în subordine;
- coordonează, asigură şi răspunde de calitatea activităţii desfăşurate de personalul aflat în
subordine, de respectarea de către acesta a normelor de securitate a muncii, precum şi a normelor etice şi
deontologice;
- asigură respectarea deciziilor, a prevederilor din fişa postului, precum şi a regulamentului de
funcţionare;
- îşi exercită profesia de medic în mod responsabil şi conform pregătirii profesionale;
- este informat în permanenţă despre reclamaţiile pacienţilor şi ale aparţinătorilor, având obligaţia să
investigheze orice reclamaţie şi să informeze reclamantul despre rezultatul investigaţiei;
- asigură respectarea şi respectă drepturile pacientului conform prevederilor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS) şi altor prevederi legale în vigoare;
- controlează efectuarea investigaţiilor şi urmăreşte stabilirea diagnosticului şi aplicarea corectă a
indicaţiilor terapeutice, în conformitate cu protocoalele şi liniile directoare din domeniu;
- răspunde de ridicarea continuă a nivelului profesional al personalului aflat în subordine şi de formarea
continuă a acestuia;

40
 -acordă primul ajutor în caz de urgenţă;
-asigură colectarea şi depozitarea, în condiţii de securitate, a materialelor şi instrumentarului de
unică folosinţă, în vederea distrugerii, conform normelor de Protecţie a Mediului;
-completează documente specifice;
-răspunde de calitatea actului medical şi de eficienţa acestuia;
-respectă secretul profesional, normele de etică şi deontologie;
-isi insuseste si respecta instructiunile privitoare la securitatea si sanatatea in munca, prevenirea si
stingerea incendiilor;
-foloseste obligatoriu EIP din dotare şi il schimba ori de cate ori este necesar;
-respecta prevederile regulamentului intern, igienizare personală, plecarea de la locul de muncă pe
traseul şi durata normale de deplasare.

4.3.4. Executantul
Activitatea se desfăsoară in doua schimburi alternativ, o zi 08:00 – 14:00, o zi 14:00 – 20:00. Programul
de lucru este de 8 ore/zi, 6 ore in cabinet si 2 ore la domiciliul pacientilor.
Are calificarea de medic de medicina generala necesară desfăşurării activitatii, este instruit din punct de
vedere al securitatii si sanatatii in munca, este dotat cu E.I.P si are control medical periodic efectuat anual
de medicul de medicina muncii. Lucraza impreuna cu asistentul medical.
Principalele operatii ce se desfăsoară sunt;
- primirea pacientului in cabinet;
- consultarea pacientului;
- masurarea tensiunii arteriale;
- efectuarea electrocardiogramei atunci cand este cazul;
- completarea fisei pacientului, completarea trimiterii la medicul specialist sau la laboratorul
de analize medicale, eliberarea retetei cu tratamentul prescris, completarea certificatului de
concediu medical (dupa caz).

4.4. Identificarea factorilor de risc pe componenetele sistemului de muncă, întocmirea fisei de

evaluare, calculul nivelului de risc global

4.4.1. Mijloace de productie :

► Factori de risc mecanic
F1. Lovire în şi de către mijloacele de transport la deplasarea la şi de la locul de muncă.
F2. Lovire prin căderea/răsturnarea unor echipamente de muncă amplasate necorespunzator. F3. Proiectarea de
corpuri la maşinile de cusut şi speciale, datorită uzării pieselor.F4. Cădere liberă de piese, scule, materiale
de la cote superioare.
F3.Tăiere, înţepare de obiecte solide cu suprafeţe sau contururi periculoase (ex. mobilier,
echipamente birotica)F5. Suprafeţe sau contururi periculoase – contactul epidermei cu suprafeţe tăietoare,
vârfuri ascuţite.
F4.Lovire la circulaţia din interiorul cabinetului medical sau de mobilierul din dotare..
F5. Suprafeţe sau contururi periculoase – contactul epidermei cu suprafeţe tăietoare, vârfuri ascuţite.

► Factori de risc termic

F6.Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe supraîncălzite ale echipamentelor din dotare (centrala
termica, fierbator
F7. Arsuri în cazul producerii unor incendii în spaţiile de lucru.

41
► Factori de risc electric
F8. Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă.

4.4.2. Mediul de munca :

► Factori de risc fizic
F9.Radiaţii electromagnetice de la calculator, lucrul la calculator, afectarea vederii
F10. Temperatura aerului : Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros
F11.Curenţi de aer prin ventilaţie forţată, aer conditionat
F12. Calamităţi naturale – seism, inundaţii.

► Factori de risc chimic

F13. Dezinfectante pentru tegumente, suprafeţe şi materiale.
F14.Alergii -Alergie la materialul din care este confecţionat echipamentul individual de protect
F15. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici
folosiţi în activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau gazoase (pot fi toxice, corosive
ori inflamabile); medicamente (antibiotice).

► Factori de risc biologic

F16 Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi (coronavirus SARS-CoV-2), ciuperci în suspensie în
aer sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă

4.4.3. Sarcina de muncă:

► Conţinut necorespunzător
F17 Absenţa unor instrucţiuni, proceduri clare si complete pentru operatiile ce se desfaşoara la
locul de muncă.

4.4.4. Executant:
► Suprasolicitare psihica
F18.Stres cauzat de ritm intens de muncă, decizii rapide în timp scurt şi negocieri, responsabilitate
F19.Munca monotona
.
► Acţiuni greşite
F20.Operaţii în afara sarcinii de muncă, deplasări şi staţionări în zone periculoase (in teren)
F21.Comunicări accidentogene
F22.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare la deplasarea in teren, si
in interiorul unitatii, cadere de pe scarile din interior, loviri, fracturi, luxatii

► Omisiuni
F23. Omiterea operatiilor care asigura sănătatea şi securitatea la locul de munca
F24 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie din dotare .

42
 UNITATEA ;
NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
CABINET MEDICAL DR. LAZAR
1
ALEXANDRINA FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
DURATA EXPUNERII:
CABINET MEDICAL
Nr. 1 8 ORE / ZI
LOCUL DE MUNCĂ ; ECHIPA DE EVALUARE
MEDIC DE MEDICINA MEDIC DE MEDICINA GENERALA ................................-evaluator de risc
GENERALA .............................. –medic medicina generala
............................. – medic medicina muncii
CONSECINŢA CLASA
COMPONENŢA FACTORI DE CLASA DE NIVEL
MAXIMĂ DE
SISTEMULUI DE RISC FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE PROBA PARŢIAL
PREVIZIBI- GRAVI-
MUNCĂ IDENTIFICAŢI BILITATE DE RISC
LĂ TATE
F1. Lovire în şi de către mijloacele de transport la DECES
deplasarea la şi de la locul de muncă. 7 1 3

F2. Lovire prin căderea/răsturnarea unor echipamente de ITM. 3 -45 2 3 2

muncă amplasate necorespunzator. zile
F3.Tăiere, înţepare de obiecte solide cu suprafeţe sau
MIJLOACE DE FACTORI DE contururi periculoase (ex. mobilier, echipamente Neglijabil 1 4 1
PRODUCȚIE / RISC birotica)
MUNCA MECANIC F4.Lovire la circulaţia din interiorul cabinetului medical ITM 3 - 45
sau de mobilierul din dotare. 2 1 1
zile
F5. Suprafeţe sau contururi periculoase – contactul ITM. 3 -45
2 5 3
epidermei cu suprafeţe tăietoare, vârfuri ascuţite. zile
F6.Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe
supraîncălzite ale echipamentelor din dotare (centrala ITM 3 - 45
2 3 2
FACTORI DE termica, fierbator). zile
RISC
ITM 3-45 zile 2 2 2
TERMIC F7. Arsuri în cazul producerii unor incendii în spaţiile de
lucru.

43
 DECES 7 1 3
FACTORI DE
F8. Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi
RISC sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă.
ELECTRIC

F9.Radiaţii electromagnetice de la calculator, lucrul la

Neglijabil 1 5 1
calculator, afectarea vederii
FACTORI DE F10. Temperatura aerului : Temperatura ridicată a
Neglijabil 1 5 1
RISC FIZIC aerului în anotimpul călduros
F11.Curenţi de aer prin ventilaţie forţată, aer conditionat ITM 3 - 45
2 3 2
zile
F12. Calamităţi naturale – seism, inundaţii. DECES 7 1 3
F13. Dezinfectante pentru tegumente, suprafeţe şi materiale. ITM
2 6 3
MEDIUL DE FACTORI DE 3 - 45 ZILE
MUNCĂ RISC CHIMIC F14.Alergii -Alergie la materialul din care este ITM 45-
confecţionat echipamentul individual de protectie 180 zile 2 4 2
F15. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii
profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici folosiţi în
ITM
activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau 2 6 3
3-45 zile
gazoase (pot fi toxice, corosive ori inflamabile);
medicamente (antibiotice).
FACTORI DE F16 Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi
ITM
RISC (coronavirus SARS-CoV-2), ciuperci în suspensie în aer 2 5 3
3 - 45 ZILE
BIOLOGIC sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă
CONŢINUT F17 Absenţa unor instrucţiuni , proceduri clare si ITM. 3 -45
SARCINA DE
NECORES complete pentru operatiile ce se desfaşoara la locul de zile 2 4 2
MUNCĂ
PUNZĂTOR muncă.
F18.Stres cauzat de ritm intens de muncă, decizii rapide ITM 3 - 45
EXECUTANT 2 4 2
în timp scurt şi negocieri, responsabilitate zile

44
 SUPRASOLIC F19.Munca monotona
ITM 3 - 45
ITARE 2 3 2
zile
PSIHICA
F20.Operaţii în afara sarcinii de muncă, deplasări şi
DECES 7 1 3
staţionări în zone periculoase (in teren)
F21.Comunicări accidentogene DECES 7 1 3
ACŢIUNI
GREŞITE F22.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, ITM 45-180 3 5 4
împiedicare, dezechilibrare la deplasarea in teren, si in zile
interiorul unitatii, cadere de pe scarile din interior, loviri,
fracturi, luxatii
F23. Omiterea operatiilor care asigura sănătatea şi INV.GR.III 4 3 4
securitatea la locul de munca
OMISIUNI
F24 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie ITM 3-45 zile 2 6 3
din dotare .

23

∑ Ri r i 2 ( 4 × 4 )+ 10 ( 3 × 3 )+ 8 ( 2× 2 )+ 4 ( 1 ×1 ) 158
i=1
Nivel global de risc: N rg = 23 =
2× 4 +10× 3+8 ×2+ 4 ×1
=
58
=2 ,72
∑ ri
i=1

NIVEL DE SECURITATE : Nsg = 8 – 2,60 = 5,28

45
 LOCUL DE MUNCA NR. 1- MEDIC DE MEDICINA GENERALA
Nivel de risc global 2,72

4
Niveluri partiale de risc

3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24

Factori de risc

46
 LEGENDA
FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

F1. Lovire în şi de către mijloacele de transport la deplasarea la şi de la locul de muncă.

F2. Lovire prin căderea/răsturnarea unor echipamente de muncă amplasate necorespunzator. F3. Proiectarea
de corpuri la maşinile de cusut şi speciale, datorită uzării pieselor.F4. Cădere liberă de piese, scule,
materiale de la cote superioare.
F3.Tăiere, înţepare de obiecte solide cu suprafeţe sau contururi periculoase (ex. mobilier,
echipamente birotica)
F5. Suprafeţe sau contururi periculoase – contactul epidermei cu suprafeţe tăietoare, vârfuri ascuţite.
F4.Lovire la circulaţia din interiorul cabinetului medical sau de mobilierul din dotare..
F5. Suprafeţe sau contururi periculoase – contactul epidermei cu suprafeţe tăietoare, vârfuri ascuţite.
F6.Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe supraîncălzite ale echipamentelor din dotare
(centrala termica, fierbator
F7. Arsuri în cazul producerii unor incendii în spaţiile de lucru.
F8. Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă.
F9.Radiaţii electromagnetice de la calculator, lucrul la calculator, afectarea vederii
F10. Temperatura aerului : Temperatura ridicată a aerului în anotimpul călduros
F11.Curenţi de aer prin ventilaţie forţată, aer conditionat
F12. Calamităţi naturale – seism, inundaţii.
F13. Dezinfectante pentru tegumente, suprafeţe şi materiale.
F14.Alergii -Alergie la materialul din care este confecţionat echipamentul individual de protect
F15. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici
folosiţi în activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau gazoase (pot fi toxice, corosive
ori inflamabile); medicamente (antibiotice).
F16 Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi (coronavirus SARS-CoV-2), ciuperci în suspensie
în aer sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă
F17 Absenţa unor instrucţiuni, proceduri clare si complete pentru operatiile ce se desfaşoara la locul
de muncă.
F18.Stres cauzat de ritm intens de muncă, decizii rapide în timp scurt şi negocieri, responsabilitate
F19.Munca monotona .
F20.Operaţii în afara sarcinii de muncă, deplasări şi staţionări în zone periculoase (in teren)
F21.Comunicări accidentogene
F22.Cădere de la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare la deplasarea in teren, si in
interiorul unitatii, cadere de pe scarile din interior, loviri, fracturi, luxatii
F23. Omiterea operatiilor care asigura sănătatea şi securitatea la locul de munca
F24 Neutilizarea echipamentului individual de protecţie din dotare.

47
NR
FACTORI DE RISC
CRT
0 1
Cădere de la acelaşi nivel prin
alunecare, împiedicare, dezechilibrare la
1 deplasarea in teren, si in interiorul
unitatii, cadere de pe scarile din interior,
loviri, fracturi, luxatii
Omiterea operatiilor care asigura
2 sănătatea şi securitatea la locul de
munca
Lovire în şi de către mijloacele de
transport la deplasarea la şi de la locul
3 3
de muncă.
Suprafeţe sau contururi periculoase –
4 contactul epidermei cu suprafeţe
tăietoare, vârfuri ascuţite.
5 Dezinfectante pentru tegumente, suprafeţe
şi materiale.
6 3
Electrocutare prin atingere directă -
conductori neizolaţi sau cu izolaţia
îmbătrânită şi/sau umedă.
NIVEL MĂSURI PROPUSE
DE RISC NOMINALIZAREA MASURII
2 3
Măsuri organizatorice:
- Întreţinerea căilor de acces libere şi curate (nealunecoase)
4 - Instruirea lucratorilor cu privire la acest pericol.
Măsuri organizatorice:
4 - Instruirea lucratorilor cu privire la acest pericol.
Măsuri organizatorice :
- instruirea personalului cu privire la circulația autovehicolelor și a pietonilor
pe drumurile publice.
- Insistarea pe principiul generator al accidentelor de traseu (circulație )
Măsuri organizatorice:
3 - utilizarea EIP adecvat – mănuşi protecţie;
- evitarea contactului cu acestea
Masuri tehnice:
- Utilizarea obligatorie a substantelor dezinfectante autorizate si testate.
Măsuri organizatorice:
3 -Instruirea personalului cu privire la utilizarea acestor substante conform fisei
tehnice de securitate.
- Instruirea lucratorilor cu privire la acest pericol.
-Afisarea la loc vizibil a fisei tehnice de securitate
Măsuri tehnice:
- Verificarea periodică a prizei de pământ, remedierea eventualelor defecţiuni
ale acesteia.
- Verificarea integrităţii cablurilor de alimentare cu energie electrică şi a
întrerupătoarelor şi înlocuirea celor defecte.
Măsuri organizatorice:
- Instruirea operatorilor cu privire la electrosecuritate
48

Calamităţi naturale – seism, inundaţii.
7
Contaminarea chimică ca rezultat al
expunerii profesionale la agenţii chimici
şi farmaceutici folosiţi în activitatea
8 medicală: substanţe chimice solide,
lichide sau gazoase (pot fi toxice,
corosive ori inflamabile), medicamente
(antibiotice).
Cădere de la înălţime prin alunecare,
9 împiedecare, dezechilibrare pe scara
exterioară.
Neutilizarea echipamentului individual
10 de protecţie din dotare .
Prezenta agentilor patogeni, bacterii,
virusi (coronavirus SARS-CoV-2),
11 ciuperci în suspensie în aer sau apa, în
interiorul și exteriorul locului de muncă
Operaţii în afara sarcinii de muncă,
deplasări şi staţionări în zone
12 periculoase (in teren)
- Afişarea de postere sugestive referitoare la electrosecuritate.
Măsuri organizatorice
3 - instruirea lucrătorilor privind privind modul de acţiune în situaţii de urgenţă.
- fiecare instructaj să conţină o temă separată privind situaţiile de urgenţă.
- verificarea de fond anuală.
3 Măsuri organizatorice:
-Instruirea personalului cu privire la utilizarea acestor substante conform fisei
tehnice de securitate.
- Instruirea lucratorilor cu privire la acest pericol.
-Afisarea la loc vizibil a fisei tehnice de securitate.
Măsuri organizatorice:
3 - Întreţinerea căilor de acces libere şi curate (nealunecoase)
- Instruirea operatorilor cu privire la acest pericol.
Măsuri organizatorice:
3 - instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la măsurile ce trebuie respectate.
Masuri tehnice:
- Utilizarea obligatorie a măştii individuale
Masuri organizatorice:
- asigurarea triajului epidemiologic la intrarea în unitate
3 - respectarea măsurilor de igiena a mâinilor a spatiilor de lucru si a obiectelor
necesare activitătii proprii.
- asigurarea distantei sociale de min.1,5 m
- instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la măsurile ce trebuie respectate
privind evitarea infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2
3 Măsuri organizatorice:
- Instruirea lucratorilor cu privire la aceste riscuri
- Afişarea de postere sugestive cu privire la acest pericol
49
Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat este egal cu 2,72 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu
nivel de risc acceptabil. Rezultatul este susţinut de “fişa de evaluare” din care se observă că din totalul de
24 de factori de risc identificaţi, nivelul parţial de risc este în limite admisibile. Din identificarea
factorilor de risc reiese că sunt conjuncturi care pot duce la accidente imprevizibile, a se vedea factorii de
risc cu nivel 3 şi 4
Din totalul de 23 de factori de risc identificaţi avem:
 2 factori se situează la nivelul - 4
 10 factori se situează la nivelul - 3
 8 factori se situează la nivelul  - 2
 4 factori se situează la nivelul - 1
Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de nivel 3 si 4 sunt necesare măsurile generic prezentate în
“fişa de măsuri propuse” pentru activitatea de confectioner.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc, situaţia se prezintă după cum urmează:
33% factori proprii mijloacelor de munca
33% factori proprii mediului de muncă
4% factori proprii sarcinii de muncă
30% factori proprii executantului
Din analiza “fişei de evaluare” se constată că 25% dintre factorii de risc identificaţi pot avea consecinţe
ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate)

Locul de munca nr. 1- Medic de medicina generala

Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
Nivel global de risc 2,72

27%

39%

17% 17%

50
Cap. 5 . EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR. 2 .
ASISTENT MEDICAL
4.1. Descrierea locului de munca:
Asistentul medical ajuta medicul de medicina generala in desfasurarea cativitatii in cadrul cabinetului
medical, astfel incat sa fie realizati indicatorii contractati cu Casa de Asigurari de Sanatate. Pregateste
programarea pacientilor, introduce retetele eliberate de medic in sistemul informatic, masoara tensiunea
arteriala a pacientilor, etc.
În cabinetul medicului de medicina generala lucrează 1asistent medical (femeie).

4.2. Stabilirea echipei de evaluare :

Colectivul de evaluare este alcătuit din următorii:
- evaluator de risc;
- medic de medicina generala;
- medic, medicina muncii.
Scopul de baza al evaluării riscurilor ramâne întotdeauna prevenirea riscurilor profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibilă întodeauna si atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea
unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizata (structurată) încât să permită angajatorilor şi persoanelor
din compartimentul SSM să:
- identifice pericolele existente si să evalueze riscurile asociate lor;
- evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor;
- verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate;
- observe daca toti factorii, relevanti sau ascunsi, legati de procesul de muncă au fost luati în
considerare .
Reevaluarea riscurilor profesionale se face ori de câte ori intervin modificări în sistemul de muncă
s-au pot exista solicitări din partea celor implicati.
Dupa evaluare, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale sistemului de muncă si
eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi. Pentru evaluarea respectivei activităti s-au folosit:
-Fişa postului
-Dialogul cu cei implicaţi în coordonarea si desfăsurarea activitătii
-Documentarea la faţa locului
-Asistarea la desfăşurarea activitatii cu pastrarea deontologiei profesionale
-Analizarea mijloacelor din dotare

4.3. Descrierea componenetelor sistemului de muncă:

Literatura de specialitate arată că din componenţa sistemului de muncă fac parte: mijloacele de producţie,
sarcina de muncă, mediul de muncă, executantul. Activitatea în sine implică prezenţa tuturor
componentelor, fiecare ieşind în evidenţă prin realitatea existentă la locul de muncă.

4.3.1. Mijloace de productie:

1. Tensiometru;
2. Instrumentar medical
3.Birou, pat medical, dulap cu medicamente, dulap pentru instrumente medicale, masuta pentru
instrumente medicale dulapuri cu fise medicale, seringi si ace, recipient pentru deşeuri infecţioase
(deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sângele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri,

51
bacterii, paraziţi şi/sau toxinele microorganismelor ( seringi, mănuşi, sonde şi alte materiale de unică
folosinţă, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, etc.) materiale pentru curăţenie şi
igienizare (detergenţi lichizi, dezinfectante lichide, săpun lichid)

4.3.2. Mediul de muncă:

Activitatea se desfăşoară în mediul natural, pe timp de zi. Cabinetul medical este o incinta inchisa, are un
spaţiu pentru cabinetul medical in care sunt consultati pacientii, un spatiu pentru efectuarea tratamentelor
in care isi desfasoara activitatea asistentul medical, un spatiu cu destinatie sala de asteptare pentru
pacienti, vestiar, grup sanitar, arhiva, este iluminat natural şi artificial, pardoseală este din gresie si căile
de acces sunt corespunzatoare. Personalul este supus curenţilor de aer şi temperaturilor ridicate, mai ales,
pe timpul verii, ventilaţia este naturală şi artificială (instalatii de aer conditionat), iarna caldura este
asigurata de centrala termica, umiditatea normala.
.
4.3.3. Sarcina de muncă:
Sarcina de muncă defineste orice activitate de muncă; functii, sarcini, activităti, operatii, procese.
Sarcina de muncă este reprezentată de un grup de actiuni legate temporar si realizate cu aceleasi elemente
informationale si mijloace de muncă.
-sosirea la locul de muncă în stare „ apt de lucru”, este informat asupra listei cu pancientii
programati si verifica instrumentarul medical;
- asigură şi răspunde de îndeplinirea promptă şi corectă a sarcinilor de muncă, trasate de medicul
de medicina generala;
- asigură şi răspunde de calitatea activităţii desfăşurate, de respectarea normelor de securitate a
muncii, precum şi a normelor etice şi deontologice;
- asigură respectarea deciziilor, a prevederilor din fişa postului, precum şi a regulamentului de
funcţionare;
- îşi exercită profesia de asistent medical în mod responsabil şi conform pregătirii profesionale;
- asigură respectarea şi respectă drepturile pacientului conform prevederilor Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (OMS) şi altor prevederi legale în vigoare;
-acordă primul ajutor în caz de urgenţă;
-asigură colectarea şi depozitarea, în condiţii de securitate, a materialelor şi instrumentarului de unică
folosinţă, în vederea distrugerii, conform normelor de Protecţie a Mediului;
-completează documente specifice;
-efectuează sterilizarea instrumentarului din unitate
-răspunde de calitatea actului medical şi de eficienţa acestuia;
-respectă secretul profesional, normele de etică şi deontologie;
-isi insuseste si respecta instructiunile privitoare la securitatea si sanatatea in munca, prevenirea si
stingerea incendiilor;
-foloseste obligatoriu EIP din dotare şi il schimba ori de cate ori este necesar;
-respecta prevederile regulamentului intern, igienizare personală, plecarea de la locul de muncă pe
traseul şi durata normale de deplasare.

4.3.4. Executantul
Activitatea se desfăsoară in doua schimburi alternativ, o zi 08:00 – 14:00, o zi 14:00 – 20:00. Programul
de lucru este de 8 ore/zi, 6 ore in cabinet si 2 ore la domiciliul pacientilor.

52
Are calificarea de asistent medical necesară desfăşurării activitatii, este instruit din punct de vedere al
securitatii si sanatatii in munca, este dotat cu E.I.P si are control medical periodic efectuat anual de
medicul de medicina muncii. Lucraza impreuna cu medicul de medicina generala.
Principalele operatii ce se desfăsoară sunt;
- primirea pacientului in cabinetul medical conform programarii;
- pregatirea fisei medicale a pacientului ;
- masurarea tensiunii arteriale;
- introducerea pacientului in cabinetul medicului de medicina generala ;
- introducerea retetei prescrise de medic in sistemul informational ;
- efectueaza tratamentul injectabil al pacientilor (dupa caz) ;
- completeaza registrele din cadrul cabinetului medical.

5.4. Identificarea factorilor de risc pe componenetele sistemului de muncă, întocmirea fisei de

evaluare, calculul nivelului de risc global

5.4.1. Mijloace de productie :

► Factori de risc mecanic
F1. Lovire în şi de către mijloacele de transport la deplasarea la şi de la locul de muncă..
F2. Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase (instrumentar medical, înţepături de
ac, tăieturi sau zgârieturi

► Factori de risc electric

F3. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize defecte, cabluri dezizolate, aparatură
necarcasată, lucrul în instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare etc);

5.4.2. Mediul de munca :

► Factori de risc fizic
F4. Curenţi de aer la deschiderea geamurilor vara.
F5. Temperatură ridicată a aerului în timpul verii.
F6. Calamităţi naturale trăsnet, seisme, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri
de teren sau.

► Factori de risc chimic

F7. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici
folosiţi în activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau gazoase (toxice, corosive ori
inflamabile); medicamente (antibiotice) şi substanţe chimioterapice (citotoxice, genotoxice, mutagene,
teratogene sau carcinogene). Contaminarea chimică se poate realiza, de asemenea, prin expunere la
deşeurile chimice rezultate din activitatea medical
F8. Risc toxico-alergic la utilizarea deşeurilor chimice şi farmaceutice (deşeurile care includ serurile
şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate). Sunt considerate deşeuri
chimice şi substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor
necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit (substanţe dezinfectante, antiseptice,
substanţe tensioactive

53
 F9. Alergie la latex, datorită utilizării mănuşilor de protecţie. Reacţiile alergice includ senzaţia de
mâncărime la nivelul pielii, afecţiuni la nivelul nasului, sinusurilor şi ochilor, apariţia astmului
bronşic, şi chiar şocuri anafilactice.

► Factori de risc biologic

F10. Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi (coronavirus SARS-CoV-2), paraziti, ciuperci în
suspensie în aer sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă. Se poate realiza prin contact cu
organismul bolnav sau purtător de boli infecţioase şi cu produsele biologice ale acestuia, în cursul
activităţilor de diagnostic şi tratament, sau prin contact cu deşeurile infecţioase rezultate din
activitatea medicală.
F11. Risc major de contagiune generat de contactul direct cu pacienţii ce prezintă tuberculoza activă
sau sunt în tratament

5.4.3. Sarcina de muncă:

► Suprasolicitare fizică
F12. Efort dinamic , poziţii vicioase în timpul muncii
► Suprasolicitare psihica
F13.Decizii dificile în timp scurt, stres în cazul situaţiilor traumatice şi de urgenţă, ritm de muncǎ
mare, operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia sarcinilor de muncă.

5.4.4. Executant:
► Acţiuni greşite
F14. Executare defectuoasă de operaţii: manevre, poziţionări, fixări;
F15 Cădere de pe scări, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare;
F16. Cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare.
F17. Infectare cu viruşi, bacterii prin înţepare sau tăiere accidentala cu instrumentar medical folosit
(agenţii biologici profesionali – micro-organisme, virusuri - de ex. HIV, hepatita B şi C, sânge
contaminat).

► Omisiuni
F18. Omiterea unor operaţii;
F19. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu pacienţii, stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice – violenţă din partea pacienţilor sau a aparţinătorilor, deficienţe în sistemul de
comunicare), agresiuni din partea animalelor (câini) la deplasarea la/de la locul de muncă, deplasarea
la domiciliul pacienţilor;
F20. Deficiente de igiena sau erori de manevrare a obiectelor contaminate cu produse biologice
(sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi;
F21. Factori de moment: oboseală, boală, emoţii, interes de moment, stări de depresiune, conflicte
profesionale sau familiale, factori alimentari, efort voluntar de moment, nerespectarea disciplinei la
locul de muncă.
F22. Utilizarea gresita sau neutilizarea echipamentului individual de protecţie;

54
55
 UNITATEA ;
NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
CABINET MEDICAL DR. LAZAR
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE 1
ALEXANDRINA
MUNCĂ DURATA EXPUNERII:
CABINET MEDICAL
8 ORE / ZI
Nr. 2
ECHIPA DE EVALUARE
LOCUL DE MUNCĂ ;
ASISTENT MEDICAL ..............................-evaluator de risc
ASISTENT MEDICAL
......................... –medic medicina generala
.......................... – medic medicina muncii
CONSEC
CLASA
COMPONEN INŢA CLASA
FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A DE NIVEL
TA MAXIM DE
RISC FACTORILOR DE RISC PROBA DE
SISTEMULUI Ă GRAVI
IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) BILITA RISC
DE MUNCĂ PREVIZI TATE
TE
BILĂ
0 1 2 3 4 5 6
F1. Lovire în şi de către mijloacele de transport la DECES 7 1 3
deplasarea la şi de la locul de muncă.
FACTORI DE ITM 3-45 2 5 3
RISC MECANIC F2. Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau zile
MIJLOACE tăioase (instrumentar medical, înţepături de ac, tăieturi
DE sau zgârieturi);
PRODUCŢIE
F3. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ
FACTORI DE ( prize defecte, cabluri dezizolate, aparatură necarcasată,
DECES 7 1 3
RISC ELECTRIC lucrul în instalaţiile electrice fără a avea calificare şi
autorizare etc);
FACTORI DE F4. Curenţi de aer la deschiderea geamurilor vara. ITM 3 -45 2 3 2
RISC FIZIC zile
F5. Temperatură ridicată a aerului în timpul verii. Neglijabil 1 5 1
F6. Calamitǎţi naturale (trăsnet, seisme, inundaţie, DECES 7 1 3
vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de

56
 teren sau copaci, etc);
F7. Contaminarea chimică ca rezultat al
expunerii profesionale la agenţii chimici şi
farmaceutici folosiţi în activitatea medicală:
substanţe chimice solide, lichide sau gazoase
(toxice, corosive ori inflamabile); 2 6 3
ITM
medicamente (antibiotice) şi substanţe
3-45 zile
chimioterapice (citotoxice, genotoxice,
mutagene, teratogene sau carcinogene).
MEDIUL DE Contaminarea chimică se poate realiza, de
MUNCĂ asemenea, prin expunere la deşeurile
chimice rezultate din activitatea medicală
F8. Risc toxico-alergic la utilizarea deşeurilor chimice
FACTORI DE
şi farmaceutice (deşeurile care includ serurile şi
RISC CHIMIC
vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit,
medicamentele expirate). Sunt considerate deşeuri
chimice şi substanţele de curăţenie şi dezinfecţie DECES 7 1 3
deteriorate ca urmare a depozitării lor
necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate
depăşit (substanţe dezinfectante, antiseptice, substanţe
tensioactive etc.)
F9. Alergie la latex, datorită utilizării mănuşilor de
protecţie. Reacţiile alergice includ senzaţia de
ITM 3-45
mâncărime la nivelul pielii, afecţiuni la nivelul nasului, 2 5 3
zile
sinusurilor şi ochilor, apariţia astmului bronşic, şi chiar
şocuri anafilactice.
F10. Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi ITM 45- 2 5 3
(coronavirus SARS-CoV-2), paraziti, ciuperci în 180 zile
suspensie în aer sau apa, în interiorul și exteriorul
locului de muncă. Se poate realiza prin contact cu
organismul bolnav sau purtător de boli infecţioase şi cu

57
 produsele biologice ale acestuia, în cursul activităţilor
de diagnostic şi tratament, sau prin contact cu deşeurile
infecţioase rezultate din activitatea medicală.
FACTORI DE
F11. Risc major de contagiune generat de contactul
RISC BIOLOGIC
direct cu pacienţii ce prezintă tuberculoza activă sau ITM 45-
4 2 3
sunt în tratament cu tuberculostatice 180 zile

SUPRASOLICIT F12. Efort dinamic, poziţii vicioase în timpul muncii ITM 45- 2 3 2
ARE FIZICĂ 180 zile
SARCINA DE F13.Decizii dificile în timp scurt, stres în cazul
MUNCĂ SUPRASOLICIT situaţiilor traumatice şi de urgenţă, ritm de muncǎ ITM 3-45
2 5 3
ARE PSIHICĂ mare, operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de zile
complex, monotonia sarcinilor de muncă.
EXECUTANT F14. Executare defectuoasă de operaţii: Neglijabil 1 5 1
manevre, poziţionări, fixări;
F15 Cădere de pe scări, prin păşire în gol, ITM 45-
3 3 3
alunecare, împiedicare sau dezechilibrare; 180 zile
F16. Cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 45 3 4 3
ACŢIUNI alunecare, împiedicare. -180 zile
GREŞITE
F17. Infectare cu viruşi, bacterii prin înţepare sau
tăiere accidentala cu instrumentar medical folosit
(agenţii biologici profesionali – micro-organisme, DECES 7 2 4
virusuri - de ex. HIV, hepatita B şi C, sânge
contaminat)
OMISIUNI F18. Omiterea unor operaţii. ITM 45 3 3 3
-180 zile
F19. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii
neprincipiale cu pacienţii, stări tensionate, agresiuni Neglijabil 1 5 1
verbale sau fizice – violenţă din partea pacienţilor sau a
aparţinătorilor, deficienţe în sistemul de comunicare),

58
 agresiuni din partea animalelor (câini) la deplasarea
la/de la locul de muncă, deplasarea la domiciliul
pacienţilor;
F20. Deficiente de igiena sau erori de
manevrare a obiectelor contaminate cu
ITM 45-
produse biologice (sange, urina, materii
180 zile 3 3 3
fecale) sau patologice provenite de la
bolnavi
F21. Factori de moment: oboseală, boală,
emoţii, interes de moment, stări de
depresiune, conflicte profesionale sau ITM 45-
3 3 3
familiale, factori alimentari, efort voluntar de 180 zile
moment, nerespectarea disciplinei la locul de
muncă .
F22. Utilizarea gresita sau neutilizarea ITM 45-
3 3 3
echipamentului individual de protecţie; 180 zile

1 x ( 4 x 4 ) +16 x ( 3 x 3 ) +2 x ( 2 x 2 ) +3 x ( 1 x 1 ) 171
= =2 , 89
Nivelul global de risc : Nrg = 1 x 4 +16 x 3+2 x 2+3 x 1 59
Nivelul de securitate este: Nsg = 5,11

59
 Locul de munca nr. 2 – Asistent medical
Nivel de risc global 2,89
Niveluri partiale de risc

4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
de risc partiale

0.5
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22

60
Factori de risc

Factori de risc

61
 LEGENDA
FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

F1. Lovire în şi de către mijloacele de transport la deplasarea la şi de la locul de muncă..

F2. Suprafeţe sau contururi periculoase, înţepătoare sau tăioase (instrumentar medical, înţepături de
ac, tăieturi sau zgârieturi
F3. Electrocutare prin atingere directǎ şi indirectǎ ( prize defecte, cabluri dezizolate, aparatură
necarcasată, lucrul în instalaţiile electrice fără a avea calificare şi autorizare etc);
F4. Curenţi de aer la deschiderea geamurilor vara.
F5. Temperatură ridicată a aerului în timpul verii.
F6. Calamităţi naturale trăsnet, seisme, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri
de teren sau.
F7. Contaminarea chimică ca rezultat al expunerii profesionale la agenţii chimici şi farmaceutici
folosiţi în activitatea medicală: substanţe chimice solide, lichide sau gazoase (toxice, corosive ori
inflamabile); medicamente (antibiotice) şi substanţe chimioterapice (citotoxice, genotoxice, mutagene,
teratogene sau carcinogene). Contaminarea chimică se poate realiza, de asemenea, prin expunere la
deşeurile chimice rezultate din activitatea medical
F8. Risc toxico-alergic la utilizarea deşeurilor chimice şi farmaceutice (deşeurile care includ serurile
şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate). Sunt considerate deşeuri
chimice şi substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor
necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit (substanţe dezinfectante, antiseptice,
substanţe tensioactive
F9. Alergie la latex, datorită utilizării mănuşilor de protecţie. Reacţiile alergice includ senzaţia de
mâncărime la nivelul pielii, afecţiuni la nivelul nasului, sinusurilor şi ochilor, apariţia astmului
bronşic, şi chiar şocuri anafilactice.
F10. Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi (coronavirus SARS-CoV-2), paraziti, ciuperci în
suspensie în aer sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă. Se poate realiza prin contact cu
organismul bolnav sau purtător de boli infecţioase şi cu produsele biologice ale acestuia, în cursul
activităţilor de diagnostic şi tratament, sau prin contact cu deşeurile infecţioase rezultate din
activitatea medicală.
F11. Risc major de contagiune generat de contactul direct cu pacienţii ce prezintă tuberculoza activă
sau sunt în tratament
F12. Efort dinamic , poziţii vicioase în timpul muncii
F13.Decizii dificile în timp scurt, stres în cazul situaţiilor traumatice şi de urgenţă, ritm de muncǎ
mare, operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex, monotonia sarcinilor de muncă.
F14. Executare defectuoasă de operaţii: manevre, poziţionări, fixări;
F15 Cădere de pe scări, prin păşire în gol, alunecare, împiedicare sau dezechilibrare;
F16. Cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare.
F17. Infectare cu viruşi, bacterii prin înţepare sau tăiere accidentala cu instrumentar medical folosit
(agenţii biologici profesionali – micro-organisme, virusuri - de ex. HIV, hepatita B şi C, sânge
contaminat).
F18. Omiterea unor operaţii;
F19. Relaţii primare necorespunzătoare (relaţii neprincipiale cu pacienţii, stări tensionate, agresiuni
verbale sau fizice – violenţă din partea pacienţilor sau a aparţinătorilor, deficienţe în sistemul de
comunicare), agresiuni din partea animalelor (câini) la deplasarea la/de la locul de muncă, deplasarea
la domiciliul pacienţilor;

62
F20. Deficiente de igiena sau erori de manevrare a obiectelor contaminate cu produse biologice
(sange, urina, materii fecale) sau patologice (ex. puroi) provenite de la bolnavi;
F21. Factori de moment: oboseală, boală, emoţii, interes de moment, stări de depresiune, conflicte
profesionale sau familiale, factori alimentari, efort voluntar de moment, nerespectarea disciplinei la
locul de muncă.
F22. Utilizarea gresita sau neutilizarea echipamentului individual de protecţie;

63
 NIVEL
NR
FACTORI DE RISC
CRT
RISC
0 1
Infectare cu viruşi, bacterii prin înţepare
sau tăiere accidentala cu instrumentar
medical folosit (agenţii biologici
profesionali – micro-organisme, virusuri
- de ex. HIV, hepatita B şi C, sânge
contaminat)
1 4
Cădere de pe scări, prin păşire în gol,
2 alunecare, împiedicare sau
dezechilibrare;
Lovire în şi de către mijloacele de
transport la deplasarea la şi de la locul
3
de muncă.
4 Electrocutare prin atingere directǎ şi
indirectǎ ( prize defecte, cabluri
dezizolate, aparatură necarcasată, lucrul
MĂSURI PROPUSE
DE
NOMINALIZAREA MASURII
2 3
Măsuri organizatorice :
- Respectarea precauţiunilor universale, standarde fundamentale, reglementate
prin Ministerul Sanatatii, care se referă la măsurile ce trebuie aplicate de
personalul medico sanitar în practica medicală, în scopul evitării contaminării
infecţioase atât a personalului medical, cât şi a pacienţilor.
- Instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii;
- Vaccinare obligatorie;
- Colectarea obiectelor înţepătoare/tăietoare contaminate în containere
rezistente la perforare cu închidere definitivă;
- Supravegherea stării de sănătate;
- Purtarea manuşilor din latex , de unică folosinţă, pe toată durata efectuării
tehnicilor medicale precum şi a halatelor cu mâneci lungi, închise în faţă;
- Spălarea minuţioasă a mâinilor după scoaterea mănuşilor, înainte şi după
utilizarea toaletei, înainte de a părăsi unitatea, înainte de a mânca sau fuma,
înainte şi după contactul cu fiecare pacient, imediat dupa contactul efectiv sau
posibil cu sânge, lichide organice sau alte materiale contaminate, chiar dacă
poartă mănuşi.
3 Măsuri organizatorice:
- Întreţinerea căilor de acces libere şi curate (nealunecoase)
- Instruirea operatorilor cu privire la acest pericol.
Măsuri organizatorice  :
3 - instruirea personalului cu privire la circulația autovehicolelor și a pietonilor
pe drumurile publice.
- Insistarea pe principiul generator al accidentelor de traseu (circulație )
Măsuri tehnice:
3 - Verificarea periodică a prizei de pământ, remedierea eventualelor defecţiuni
ale acesteia.
64
 în instalaţiile electrice fără a avea
calificare şi autorizare etc);
Risc major de contagiune generat de
contactul direct cu pacienţii ce prezintă
tuberculoza activă sau sunt în tratament
5 cu tuberculostatice
Contaminarea chimică ca rezultat al
expunerii profesionale la agenţii chimici
şi farmaceutici folosiţi în activitatea
medicală: substanţe chimice solide,
lichide sau gazoase (toxice, corosive ori
6 3
inflamabile); medicamente (antibiotic).
Contaminarea chimică se poate realiza,
de asemenea, prin expunere la deşeurile
chimice rezultate din activitatea
medicală
7 Calamitǎţi naturale (trăsnet, seisme,
inundaţie, vânt, grindină, viscol,
- Verificarea integrităţii cablurilor de alimentare cu energie electrică şi a
întrerupătoarelor şi înlocuirea celor defecte.
Măsuri organizatorice:
- Instruirea lucratorilor cu privire la electrosecuritate şi verificarea
cunoştinţelor.
- La instalaţiile electrice defecte vor interveni numai persoane calificate.
Măsuri organizatorice:
Respectarea precauţiunilor universale, standarde fundamentale, reglementate
prin Ministerul Sanatatii, care se referă la măsurile ce trebuie aplicate de
personalul medico sanitar în practica medicală, în scopul evitării contaminării
infecţioase atât a personalului medical, cât şi a pacienţilor.
3 - Instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii;
- Vaccinare obligatorie;
- Supravegherea stării de sănătate;
- Purtarea manuşilor din latex , de unică folosinţă, pe toată durata efectuării
tehnicilor medicale precum şi a halatelor cu mâneci lungi, închise în faţă;
- Spălarea minuţioasă a mâinilor după scoaterea mănuşilor, înainte şi după
contactul cu fiecare pacient, imediat dupa contactul efectiv sau posibil cu sânge,
lichide organice sau alte materiale contaminate, chiar dacă poartă mănuşi.
Măsuri organizatorice :
-Instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii conform
tematicii periodice;
-Dotarea cu EIP şi instruirea personalului privind folosirea EIP;
-Spălarea mâinilor şi dezinfecţia zilnică a cabinetului;
-Supravegherea stării de sănătate.
3 Măsuri organizatorice:
- instruirea lucrătorilor privind privind modul de acţiune în situaţii de urgenţă.
65
 alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau
copaci, etc);
Cădere de la acelaşi nivel prin
8 dezechilibrare, alunecare, împiedicare.
9 Omiterea unor operaţii.
Prezenta agentilor patogeni, bacterii,
virusi (coronavirus SARS-CoV-2),
ciuperci în suspensie în aer sau apa, în
interiorul și exteriorul locului de muncă
10
Deficiente de igiena sau erori de
manevrare a obiectelor contaminate cu
produse biologice (sange, urina, materii
11
fecale) sau patologice provenite de la
bolnavi
- fiecare instructaj să conţină o temă separată privind situaţiile de urgenţă.
- verificarea de fond anuală.
Măsuri organizatorice
- păstrarea căilor de acces şi de deplasare libere şi curate
3 - pastrarea gabaritului căilor de acces
- stabilirea locului de depozitare a materialelor şi a necesarului de auxiliare
- marcarea căilor de acces şi de deplasare
Măsuri organizatorice
3 - respectarea procedurii de lucru
- asigurarea lor împotriva deplasării necontrolate
Masuri tehnice:
- Utilizarea obligatorie a măştii individuale
Masuri organizatorice:
- asigurarea triajului epidemiologic la intrarea în schimb
3 - respectarea măsurilor de igiena a mâinilor a spatiilor de lucru si a obiectelor
necesare activitătii proprii.
- asigurarea distantei sociale de min.1,5 m
- instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la măsurile ce trebuie respectate
privind evitarea infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2
Măsuri organizatorice :
-Instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii conform
tematicii periodice;
3
-Dotarea cu EIP şi instruirea personalului privind folosirea EIP;
-Spălarea mâinilor şi dezinfecţia zilnică a cabinetului;
-Supravegherea stării de sănătate.
66
 Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat este egal cu 2,89 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de
muncă cu nivel de risc acceptabil. Rezultatul este susţinut de “fişa de evaluare” din care se observă că din
totalul de 22 de factori de risc identificaţi, nivelul parţial de risc este în limite admisibile Din identificarea
factorilor de risc reiese că sunt conjuncturi care pot duce la accidente imprevizibile, a se vedea factorii de
risc cu nivel 3 şi 4

Din totalul de 22 de factori de risc identificaţi avem:

 1 factor se situează la nivelul - 4
 16factori se situează la nivelul - 3
 2 factori se situează la nivelul - 2
 3 factori neglijabil, nivelul -1

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de nivel 3 şi 4 sunt necesare măsurile generic prezentate
în “fişa de măsuri propuse” pentru activitatea de maistru confectioner.

În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc, situaţia se prezintă după cum urmează:
 14% factori proprii mijloacelor de producţie
 36% factori proprii mediului de muncă
 9% factori proprii sarcinii de muncă
 41% factori proprii executantului
Din analiza “fişei de evaluare” se constată că 52, 17% dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate)

Locul de munca nr. 2 – Asistent medical

Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
Nivel global de risc 2,89

25%

37%

22% 15%

67
 Cap. 6 . EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR. 3. –
INGRIJITOR CLADIRI

6.1. Descrierea locului de munca :

Activitatea constǎ în efectuarea curăţeniei în cadrul clinicii medicale. In cabinetul medical
lucreaza 1 ingrijitor cladiri ( femeie)

6.2. Stabilirea echipei de evaluare :

Colectivul de evaluare este alcătuit din următorii:
- evaluator de risc;
- maistru confectioner;
- medic, medicina muncii.
Scopul de baza al evaluării riscurilor ramâne întotdeauna prevenirea riscurilor profesionale.
Eliminarea acestora nu este posibilă întodeauna si atunci acestea trebuiesc reduse , până la valoarea
unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate.
Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizata (structurată) încât să permită angajatorilor şi persoanelor
din compartimentul SSM să:
- identifice pericolele existente si să evalueze riscurile asociate lor;
- evalueze riscurile în scopul selectării adecvate a echipamentelor;
- verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate;
- observe daca toti factorii , relevanti sau ascunsi, legati de procesul de muncă au fost luati în
considerare .
Reevaluarea riscurilor profesionale se face ori de câte ori intervin modificări în sistemul de muncă
s-au pot exista solicitări din partea celor implicati.
Dupa evaluare, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat în alte zone ale sistemului de muncă si
eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi. Pentru evaluarea respectivei activităti s-au folosit:
-Fişa postului
-Dialogul cu cei implicaţi în coordonarea si desfăsurarea activitătii
-Documentarea la faţa locului
-Asistarea la desfăşurarea operatiei de calcat
-Analizarea mijloacelor din dotare
-Cartea tehnica a echipamentului de munca

6.3. Descrierea componenetelor sistemului de muncă:

Literatura de specialitate arată că din componenţa sistemului de muncă fac parte: mijloacele de producţie,
sarcina de muncă, mediul de muncă, executantul. Activitatea în sine implică prezenţa tuturor
componentelor, fiecare ieşind în evidenţă prin realitatea existentă la locul de muncă.
Procesul de muncă constă în efectuarea şi menţinerea curăţeniei în cadrul cabinetului medical, la
grupurile sanitare si in sala de asteptare pacienti.

6.3.1. Mijloace de productie:

Aaspirator, perii, cârpe pentru şters praful şi spălat, mătura cu coadă, făraş, găleată, mop, ştergător plastic
cu burete pentru geamuri, scaun, scară – ocazional, materiale, substanţe pentru efectuarea curăţeniei
(detergenti), materiale dezinfecţie, materiale igienico- sanitare (săpun, hârtie igienică), odorizante, EIP
(mănuşi de protecţie cauciucate, incaltaminte antiderapanta, cizme apă- noroi, halat de protecţie).

68
 6.3.2. Mediul de muncă:
Activitatea se desfăşoară în incinta acoperita, cabinet medical, sala de asteptare, sala de tratament,
toalete, scări, iluminat natural şi artificial, ventilaţie naturală şi aer condiţionat, pardoseli din gresie,
lucrul în aer liber – vânt, ploaie, ninsoare, în cazul efectuării curăţeniei exterioare, îngrijitoarea este
expusă temporar factorilor de risc din cabinetul medical si sala de tratamente (bacterii, mucegaiuri, praf),
pe timp de zi.

6.3.3. Sarcina de muncă:

Sarcina de muncă defineste orice activitate de muncă; functii, sarcini, activităti, operatii, procese.
Sarcina de muncă este reprezentată de un grup de actiuni legate temporar si realizate cu aceleasi elemente
informationale si mijloace de muncă.
Sosirea la locul de muncă pe traseul normal, stare „ apt de lucru”, fără a fi sub influenţa băuturilor
alcoolice sau a medicamentelor, efectuarea zilnică a curăţeniei , cabinet medical, sala de asteptare, sala de
tratament, toalete, scări şi incintelor exterioare şi a spaţiului verde, curăţarea periodică a geamurilor,
curăţarea pervazurilor şi ştergerea prafului de pe balustradele scărilor de acces, colectarea şi depozitarea
deşeurilor de de hârtie şi a gunoiului, isi insuseste si respecta instructiunile privitoare la protectia muncii,
prevenirea si stingerea incendiilor specifice activităţilor pe care le desfăşoară, respecta regulamentul
intern, utilizarea pentru curăţenie numai a materialelor de curăţenie achiziţionate de către unitate,
depozitarea lor în încăperi special amenajate, urmăreşte ca robinetele de apă să nu rămână deschise,
încuie birourile, scoate din priză aparatele electrice, utilizarea obligatoriu a echipamentului individual de
protecţie (halat, mănuşi protecţie, cizme apă noroi) din dotare, respectarea ordinii şi disciplinei la locul de
muncă, menţinerea curăţeniei la locul de muncă, igienizare personală, plecarea de la locul de muncă pe
traseul normal.

6.3.4. Executantul
Activitatea se desfăsoară in 2 schimburi alternativ o zi de 08:00 – 16:00, o zi 14:00 – 20:00, de luni pana
vineri.
Are pregatirea necesară îndeplinirii sarcinii de muncă, este dotată cu E.I.P., este instruită din punct de
vedere al securitatii si sanatatii in munca, lucrează singură în condiţii normale de muncă.

6.4. Identificarea factorilor de risc pe componenetele sistemului de muncă, întocmirea fisei de

evaluare, calculul nivelului de risc global

6.4.1. Mijloace de productie :

► Factori de risc mecanic
F1. Lovire de şi in mijlocele de transport la deplasarea la şi de la locul de muncă.
F2. Lovire la circulaţia pe scări, pe holuri inguste sau de mobilierul din dotare.
F3. Înţepături, tăieturi datorate contururilor periculoase ale materialelor (bucăţi gresie, faianţă, gresie,
oglinzi sau geamuri sparte în momentul efectuării curăţeniei)
F4. Prindere, lovire de către materiale, echipamente, la locul de muncă.

69
► Factori de risc termic
F5. Incendiu provocat de instalaţia electrică, corpuri de încălzit sau iluminat nesupravegheate din
spaţiile de depozitare a materialelor pentru curăţenie.
F6. Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe sau fluide fierbinţi.
► Factori de risc electric
F7. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a aparatelor şi instalaţiilor deteriorate cu care
lucrează, atingerea cablurilor de alimentare cu izolaţia deteriorată de la instalaţiile electrice, doze
ramificaţie, prize defecte din spaţii, încăperi cu umiditate.
► Factori de risc chimic
F8. Contact cu substanţe toxice, iritante sau caustice conţinute de agenţii de curăţenie – afecţiuni
cutanate ale pielii şi iritare căi respiratorii

6.4.2. Mediul de munca :

► Factori de risc fizic
F9. Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece - viroze respiratorii - şi ridicată vara – şoc
caloric

► Factori de risc biologic

F10. Calamităţi naturale – seism, vânt, viscol- grindină – deplasări în afara clădirilor în condiţii
atmosferice nefavorabile – deplasări pe suprafeţe îngheţate.
F11. Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi (coronavirus SARS-CoV-2), ciuperci în suspensie în
aer sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă

6.4.3. Sarcina de muncă:

► Suprasolicitare fizică
F12. Efort dinamic- deplasări repetate pe holurile, scările societăţii, locuri de muncă unde sunt
amplasate grupuri igienico – sanitare, manipulări mase (unelte, găleţi)
F13. Poziţii de lucru forţate sau vicioase
► Continut necorespunzator al sarcinii de munca
F14. Metode de muncă necorespunzătoare

6.4.4. Executant:
► Acţiuni greşite
F15. Cădere la acelaşi nivel la deplasări în incinta unitatii sau in exterior, pe suprafeţe umede sau
îngheţate în timpul iernii – fracture
F16. Cădere de la înălţime în timpul efectuării curăţeniei în birouri, curăţare geamuri, curăţare
draperii, pereţi, plafoane, corpuri iluminat etc.
F17. Efectuarea de intervenţii la instalaţiile electrice sau echipamente destinate curăţeniei – operaţii
neprevăzute prin sarcina de muncă.
► Omisiuni
F18. Neutilizarea echipamentului de protecţie şi lucru specific – halat, incaltaminte antiderapanta,
mănuşi protecţie

70
 UNITATEA ;
NUMĂR PERSOANE EXPUSE:
CABINET MEDICAL DR.
1
LAZAR ALEXANDRINA
FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
DURATA EXPUNERII:
CABINET MEDICAL MUNCĂ
8 ORE / ZI
Nr. 3
ECHIPA DE EVALUARE
LOCUL DE MUNCĂ ;
…………………….. - evaluator de risc
INGRIJITOR CLADIRI ASISTENT MEDICAL
…………. – medic medicina generala
……………. – medic medicina muncii
COMPONENT FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE CLASA CLASA
CONSECINŢA
A RISC MANIFESTARE A FACTORILOR DE DE NIVEL
MAXIMĂ
SISTEMULUI IDENTIFI- DE RISC GRAVITA PROBAB DE RISC
PREVIZIBILĂ
DE MUNCĂ CAŢI (descriere, parametri) -TE ILITATE
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE F1. Lovire de şi in mijlocele de transport
DECES 7 1 3
DE la deplasarea la şi de la locul de muncă.
PRODUCŢIE F2. Lovire la circulaţia pe scări, pe holuri
ITM 3-45 zile 2 2 2
inguste sau de mobilierul din dotare.
FACTORI DE F3. Înţepături, tăieturi datorate
RISC contururilor periculoase ale
MECANIC materialelor(bucăţi gresie, faianţă, gresie, ITM 3-45 zile 2 6 3
oglinzi sau geamuri sparte în momentul
efectuării curăţeniei)
F4. Prindere, lovire de către utilaje în
ITM 3-45 zile 2 4 2
funcţiune, materiale, la locul de muncă.
FACTORI DE F5. Incendiu provocat de instalaţia DECES 7 1 3
RISC TERMIC electrică, corpuri de încălzit sau iluminat
nesupravegheate din spaţiile de
depozitare a materialelor pentru
curăţenie.

71
 F6.Contactul accidental al epidermei cu
ITM 3-45 zile 2 4 2
suprafeţe sau fluide fierbinţi.
F7. Electrocutare prin atingere directă
sau indirectă a aparatelor şi instalaţiilor
FACTORI DE deteriorate cu care lucrează, atingerea
RISC cablurilor de alimentare cu izolaţia DECES 7 2 4
ELECTRIC deteriorată de la instalaţiile electrice,
doze ramificaţie, prize defecte din spaţii,
încăperi cu umiditate.
F8. Contact cu substanţe toxice, iritante
FACTORI DE sau caustice conţinute de agenţii de
ITM 3-45 zile 2 6 3
RISC CHIMIC curăţenie – afecţiuni cutanate ale pielii şi
iritare căi respiratorii
F9. Temperatura scăzută a aerului în
FACTORI DE
anotimpul rece - viroze respiratorii - şi ITM 3 – 45 ZILE 2 4 2
RISC FIZIC
ridicată vara – şoc caloric
F10. Calamităţi naturale – seism, vânt,
viscol- grindină – deplasări în afara
MEDIUL DE clădirilor în condiţii atmosferice ITM 3 – 45 ZILE 2 4 2
MUNCĂ FACTORI DE nefavorabile – deplasări pe suprafeţe
RISC îngheţate.
BIOLOGIC F11 Prezenta agentilor patogeni, bacterii,
virusi (coronavirus SARS-CoV-2), ITM
2 5 3
ciuperci în suspensie în aer sau apa, în 3 - 45 ZILE
interiorul și exteriorul locului de muncă
F12. Efort dinamic- deplasări repetate pe
holurile, scările societăţii, locuri de
SARCINA DE SUPRASOLI-
muncă unde sunt amplasate grupuri ITM 3-45 zile 2 4 2
MUNCĂ CITARE
igienico – sanitare, manipulări mase
FIZICĂ
(unelte, găleţi)

72
 F13. Poziţii de lucru forţate sau vicioase ITM 3-45 zile 2 2 2
CONŢINUT
NEORESPUN-
F14. Metode de muncă
ZĂTOR AL ITM 3-45 zile 2 4 2
necorespunzătoare
SARCINII DE
MUNCĂ
F15. Cădere la acelaşi nivel la deplasări
în incinta unitatii sau in exterior, pe
ITM 3-45 zile 2 4 2
suprafeţe umede sau îngheţate în timpul
iernii – fracturi
F16. Cădere de la înălţime în timpul
EXECUTANT ACŢIUNI efectuării curăţeniei în birouri, curăţare
DECES 7 2 4
GREŞITE geamuri, curăţare draperii, pereţi,
plafoane, corpuri iluminat etc.
F17. Efectuarea de intervenţii la
instalaţiile electrice sau echipamente
DECES 7 1 3
destinate curăţeniei – operaţii
neprevăzute prin sarcina de muncă
F18. Neutilizarea echipamentului de
protecţie şi lucru specific – halat,
OMISIUNI ITM 3-45 zile 2 5 3
incaltaminte antiderapanta, mănuşi
protecţie

2 x ( 4 x 4 )+7 x ( 3 x 3 ) +9 x ( 2 x 2 ) 131
= =2 , 97
Nivelul global de risc: Nrg = 2 x 4 +6 x 3+9 x 2 44

Nivelul global de securitate este: Nsg = 8 – 2,97 = 5,03

Locul de munca nr. 3 – Ingrijitor cladiri

73
 Nivel de risc global 2,97
Niveluri de risc partiale

4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18

Factori de risc

74
 LEGENDA
FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

F1. Lovire de şi in mijlocele de transport la deplasarea la şi de la locul de muncă.

F2. Lovire la circulaţia pe scări, pe holuri inguste sau de mobilierul din dotare.
F3. Înţepături, tăieturi datorate contururilor periculoase ale materialelor (bucăţi gresie, faianţă, gresie,
oglinzi sau geamuri sparte în momentul efectuării curăţeniei)
F4. Prindere, lovire de către materiale, echipamente, la locul de muncă.
F5. Incendiu provocat de instalaţia electrică, corpuri de încălzit sau iluminat nesupravegheate din spaţiile
de depozitare a materialelor pentru curăţenie.
F6. Contactul accidental al epidermei cu suprafeţe sau fluide fierbinţi.
F7. Electrocutare prin atingere directă sau indirectă a aparatelor şi instalaţiilor deteriorate cu care
lucrează, atingerea cablurilor de alimentare cu izolaţia deteriorată de la instalaţiile electrice, doze
ramificaţie, prize defecte din spaţii, încăperi cu umiditate.
F8. Contact cu substanţe toxice, iritante sau caustice conţinute de agenţii de curăţenie – afecţiuni cutanate
ale pielii şi iritare căi respiratorii,
F9. Temperatura scăzută a aerului în anotimpul rece - viroze respiratorii şi ridicată vara – şoc caloric.
F10. Calamităţi naturale – seism, vant, viscol- grindină – deplasări în afara clădirilor în condiţii
atmosferice nefavorabile – deplasări pe suprafeţe îngheţate.
F11. Prezenta agentilor patogeni, bacterii, virusi (coronavirus SARS-CoV-2), ciuperci în suspensie în aer
sau apa, în interiorul și exteriorul locului de muncă
F12. Efort dinamic- deplasări repetate pe holurile, scările societăţii, locuri de muncă unde sunt amplasate
grupuri igienico – sanitare, manipulări mase (unelte, găleţi)
F13. Poziţii de lucru forţate sau vicioase
F14. Metodă de muncă necorespunzătoare
F15. Cădere la acelaşi nivel la deplasări în incinta unitatii sau in exterior, pe suprafeţe umede sau
îngheţate în timpul iernii – fracture
F16. Cădere de la înălţime în timpul efectuării curăţeniei în birouri, curăţare geamuri, curăţare draperii,
pereţi, plafoane, corpuri iluminat etc.
F17. Efectuarea de intervenţii la instalaţiile electrice sau echipamente destinate curăţeniei – operaţii
neprevăzute prin sarcina de muncă.
F18. Neutilizarea echipamentului de protecţie şi lucru specific – halat, cizme protecţie, mănuşi protecţie.

75
 NIVEL
NR
FACTORI DE RISC
CRT
RISC
0 1
F7. Electrocutare prin atingere directă sau
indirectă a aparatelor şi instalaţiilor deteriorate
cu care lucrează, atingerea cablurilor de
1 alimentare cu izolaţia deteriorată de la
instalaţiile electrice, doze ramificaţie, prize
defecte din spaţii, încăperi cu umiditate.
F16. Cădere de la înălţime în timpul efectuării
curăţeniei în birouri, curăţare geamuri,
curăţare draperii, pereţi, plafoane, corpuri
2 iluminat etc.
F3. Înţepături, tăieturi datorate contururilor
periculoase ale materialelor (bucăţi gresie,
3 faianţă, gresie, oglinzi sau geamuri sparte în
momentul efectuării curăţeniei)
F5. Incendiul provocat de instalaţia electrică,
corpuri de încălzit sau iluminat
4
nesupravegheate din spaţiile de depozitare a
materialelor pentru curăţenie.
5 F8. Contact cu substanţe toxice, iritante sau
caustice conţinute de agenţii de curăţenie –
afecţiuni cutanate ale pielii şi iritare căi
respiratorii
MĂSURI PROPUSE
DE
NOMINALIZAREA MASURII
2 3
4 Măsuri tehnice:
- verificarea aparatelor şi instalaţiilor electrice, izolarea şi remedierea
celor cu risc de electrocutare:
- semnalizare de securitate corespunzătoare (prezenţa tensiunii).
Măsuri organizatorice:
- instruirea corespunzătoare a personalului;
4 Măsuri tehnice:
- la amplasarea scărilor se va avea in vedere asigurarea stabilităţii
acestora;
- folosirea de scări in bună stare de funcţionare;
- se vor folosi mijloace de protecţie colectivă (când este cazul)
Măsuri organizatorice:
- interzicerea lucrului la inaltime (peste 2 m)
3 Măsuri organizatorice:
- utilizarea EIP adecvat – mănuşi protecţie;
- transportul, manipularea obiectelor, materialelor tăioase cu mijloace
adecvate;
- evitarea contactului cu acestea.
3 Măsuri organizatorice:
- este interzisă folosirea de corpuri de incălzit in spaţiile de depozitare a
materialelor pentru curăţenie.
3 Măsuri organizatorice:
- aprovizionarea şi distribuirea de materiale de curăţenie cu conţinut
scăzut de substanţe nocive;
- purtarea obligatorie a EIP;
76

F11 Prezenta agentilor patogeni, bacterii,
virusi (coronavirus SARS-CoV-2), ciuperci în
suspensie în aer sau apa, în interiorul și
exteriorul locului de muncă
F18. Neutilizarea echipamentului de protecţie
şi lucru specific – halat doc, cizme protecţie,
6 mănuşi protecţie.
F17. Efectuarea de intervenţii la instalaţiile
electrice sau echipamente destinate curăţeniei
7 – operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă.
- prezentare imediată la medicul de medicina muncii in caz de expunere
pentru consiltatie
Masuri tehnice:
- Utilizarea obligatorie a măştii individuale
Masuri organizatorice:
3 - asigurarea triajului epidemiologic la intrarea în schimb
- respectarea măsurilor de igiena a mâinilor a spatiilor de lucru si a
obiectelor necesare activitătii proprii.
- asigurarea distantei sociale de min.1,5 m
- instruirea periodică a lucrătorilor cu privire la măsurile ce trebuie
respectate privind evitarea infectării cu noul coronavirus SARS-CoV-2
3 Măsuri organizatorice:
- dotarea şi purtarea obligatorie a E.I.P. din dotare conform normativului
de acordare şi utilizare a E.I.P.
- instruirea periodică privind executarea operaţiilor in conformitate cu
instrucţiunile specifice de lucru şi de securitate.
3 Măsuri organizatorice:
- interzicerea interventiilor la instalatiile si echipamentele de munca
(electrice, gaz metan, de incalzire).
- operaţiile de intreţinere şi reparaţii se vor efectua numai de către
salariaţi calificaţi şi instruiţi special in acest scop.
77
 Interpretarea rezultatelor evaluării :

Nivelul de risc global calculat este egal cu 2,97 valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de
muncă cu nivel de risc acceptabil. Rezultatul este susţinut de “fişa de evaluare” din care se observă că
din totalul de 18 de factori de risc identificaţi, nivelul parţial de risc este în limite admisibile Din
identificarea factorilor de risc reiese că sunt conjuncturi care pot duce la accidente imprevizibile, a se
vedea factorii de risc cu nivel 3 şi 4

Din totalul de 20 de factori de risc identificaţi avem:

 2 factori se situează la nivelul - 4
 7 factori se situează la nivelul - 3
 9 factori se situează la nivelul - 2

Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor de nivel 3 şi 4 sunt necesare măsurile generic
prezentate în “fişa de măsuri propuse” pentru activitatea de calcator.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc, situaţia se prezintă după cu urmează:
44% factori proprii mijloacelor de producţie
17% factori proprii mediului de muncă
11% factori proprii sarcinii de muncă
28% factori proprii executantului
Din analiza “fişei de evaluare” se constată că 28% dintre factorii de risc identificaţi pot avea
consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate)

Locul de munca nr. 3 – Ingrijitori cladiri

Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
Nivel global de risc 2,97

25%

35%

20%
20%

78
 Cap. 7 . Concluzii :

Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi Îmbolnăvire profesională pe loc de

muncă la 3 locuri de muncă din cadrul CABINET MEDICAL DR. LAZAR ALEXANDRINA,
activitatea de ingrijire umana, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006.
Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de
accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale în anul 1993.
Metoda de evaluare prezentată face parte din categoria metodelor analitice. semicantitative şi este
în concordanţă cu standardele europene în domeniu (CEI 812/85,CE 292-1/93, EN 1050/96).

Echipa de evaluare a fost formată din:

- Nedelcu (Capitanu) Mihaela – Cursant Evaluator
- lucrator / executant
- medic de medicina muncii.

Evaluarea s-a bazat pe datele fumizate de beneficiar, respectiv:

- Tehnologii de lucru, standarde de firma
- Conţinutul proceselor de muncă pentru locurile analizate;
- Fişele posturilor;
- Instrucţiunile de lucru specifice;
- Evoluţia morbidităţii, corelată cu condiţiile de muncă;
- Documente referitoare la mediul de muncă

Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:

- analiza activităţii din unitate;
- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice ale sistemelor
de muncă;
- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra organismului
uman, pentru fiecare factor în parte;
- încadrarea în clase de gravitate;
- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii consecinţei maxime
previzibile);
- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;
- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;
- completarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii al
căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită acceptată.
Rezultatele evaluării au fost prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale
metodei, respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri propuse pentru
factorii la care nivelul de risc parţial depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în
parte.

Ierarhizarea locurilor de muncă evaluate din cadrul CABINETULUI MEDICAL DR. LAZAR
ALEXANDRINA, activitatea de confectionare imbracaminte, în funcţie de nivelul de risc este
prezentată în tabelul următor:

79
 Ierarhizarea locurilor de muncă evaluate în funcţie de nivelurile de risc

NR. LOCUL DE MUNCĂ NIVEL DE RISC

CRT. GLOBAL
1. Medic de medicina generala 2,72
2. Asistent medical 2,89
3. Ingrijitor cladiri 2,97

Valorile inregistrate corespund unor locuri de munca cu nivel de risc mic si mediu, fiind sub
sau in imediata apropiere a limitei de acceptabilitate (3.5).

Situaţia pozitivă din punct de vedere al Securitatii si Sanatatii in Munca se reflectă şi în nivelul
de risc agregat pe aceste locuri de muncă (NgAt. ), determinat astfel:

NIVEL DE RISC GLOBAL PENTRU ACTIVITATEA DE INGRIJIRE UMANA :

r
p=1
p  N sp
Ng  n

r
p 1
p

1 ( 2,72× 2,72 )+1 ( 2,89 ×2,89 ) +1 ( 2,97 ×2,97 ) 24,57

Ng At= = =2,86
2,72+2,89+ 2,97 8,58

Se impune implementarea de măsuri în vederea reducerii riscurilor, mai ales acolo unde nivelul
partial de risc are valori mari (mai mare sau egal cu 4). Pentru aceste situatii pentru fiecare loc de
munca s-au propus măsuri de reducere a riscurilor.
Daca în afara măsurilor propuse în prezenta lucrare se doreste implementarea altor măsuri, se
impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor
de risc/securitate a muncii în ordinea : 7 - 1 a nivelului de risc.

80
 BIBLIOGRAFIE

 Darabont, Alex., Pece, Şt. - Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996.

 Pece, Şt., Dăscălescu, Aurelia - Metodă de evaluare a riscurilor, ICSPM, Bucureşti. 1998.
 Pece, Şt. - Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, l.N.l.D., Bucureşti, 1993.
 Pece, Şt. - Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională în
activitate, RENEL, ICSPM, 1994.
 Darabont, Alex., Pece, St., Dăscălescu, A. - Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă,
Ed. AGIR, Bucureşti, 2001.
 Darabont. Alex., Kovacs, Şt., Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securităţii în muncă
pentru, I.M.M.-uri, ICSPM, Bucureşti, 1997.
 Darabont, Alex., Tănase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă,
ICSPM, Bucureşti, 1997.
 Pece, Şt. - Metode de evaluare a întreprinderilor din punct de vedere al securităţii muncii,
l.N.l.D., Bucureşti, 1993.
 Creangă Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de muncă, ICSPM,
Bucureşti, 1999.
 Darabont, Alex., Kovacs, Şt. - Securitate şi sănătate în muncă. Suport de curs, l.C.S.P.M.,
Bucureşti, 1998.
 Dăscălescu, A., Pece, Şt. - Elaborarea metodologiei de analiză a întreprinderilor din punct de
vedere al securităţii în muncă, ICSPM, Bucureşti, 1993.
 Darabont, Alex., Pece, Şt. - Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996.
 Pece, Şt., - Evaluarea a riscurilor în sistemul om- maşină, Ed ATLAS PRESS, Bucureşti 2003.
 Moraru R, Băbuţ G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed FOCUS
Petroşani, 2002
 Simion, Spiridon, Vasilescu Dragoş - Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională, INSEMEX Petroşani ,2004
 Mincă, G. – Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucureşti 2004.
 Moraru, R., Băbuţ, G., Ion. – Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petroşani, 2004.
 Darabont, Alex. – Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed. AGIR,
Bucureşti, 2001.
 Alexandru, I., Alexandru, A. – Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs, 2005.
 *** -. Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006.
 *** -.H. G. 300/2006.
 *** - Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, Nr. 319/2006, Bucureşti, 2006.

81