COMERCIALIZAREA

3 PRODUSELOR DE TURISM

~n urma parcurgerii acestui capitol ve]i cunoa[te:

1. Importan]a, caracteristicile [i clasificarea serviciilor

turistice
2. Avantajele [i dezavantajele principalelor forme de
transport turistic
3. Principalele tipuri de aranjamente turistice practicate `n
cadrul fiec\rei forme de transport
4. Con]inutul serviciilor de cazare, alimenta]ie, tratament
balnear
5. Caracteristicile subactivit\]ilor excursii interne, excursii
externe, odihn\ [i tratament, documentele intocmite `n
cadrul fiec\reia dintre acestea
6. Con]inutul, avantajele [i dezavantajele turismului orga
nizat, neorganizat [i semiorganizat
7. Cerin]ele vânz\rii produselor turistice turism.

3.1 Serviciile turistice

Ä 3.1.1. Conþinutul ºi importanþa serviciilor turistice

Practicarea turismului presupune existenþa unor activitãþi care sã satisfacã
varietatea nevoilor apãrute pe perioada cãlãtoriei ºi sejurului.
Apare astfel necesitatea transportului pânã la locul sejurului, gãzduirii pe
perioada acestuia, satisfacerii nevoilor de alimentaþie, precum ºi a celor care au
motivat deplasarea (odihnã, agrement, tratament balnear, afaceri etc.).
Toate aceste activitãþi sunt servicii turistice.
Serviciile turistice reprezintã, un ansamblu de activitãþi ce au ca scop satisfacerea
nevoilor materiale ºi spirituale ale cãlãtorilor pe perioada deplasãrii ºi sejurului.
Importanþa serviciilor turistice în realizarea produsului turistic este evidenþiatã de:
– ele sunt cele care pun în valoare resursele naturale ºi antropice ale unei zone,
staþiuni, fãcându-le accesibile turiºtilor (resursele vor lua forma produselor turistice

128
 Tehnologia activitå]ii de turism
numai prin intermediul prestãrilor de servicii specifice: transport, cazare, alimentaþie,
agrement). Experienþa internaþionalã a demonstrat cã existenþa unor resurse naturale
ºi antropice valoroase nu este suficientã pentru a asigura dezvoltarea turismului. În
absenþa serviciilor care sã le punã în valoare, resurse de excepþie pot rãmâne în afara
circuitului economic.
– prin originalitatea ºi creativitatea cu care serviciile turistice sunt combinate
între ele ºi cu celelalte componente ale produsului turistic se poate asigura creºterea
atractivitãþii ºi mai ales individualizarea produselor turistice.

Ä 3.1.2. Caracteristicile serviciilor turistice

Serviciile turistice prezintã o serie de caracteristici (trãsãturi distincte) care

decurg din:
• modul particular de desfãºurare a activitãþii;
• natura proprie a producþiei ºi muncii.
Acestea pot fi grupate:
– caracteristici comune tuturor serviciilor (tuturor componentelor terþiarului) fapt
ce atestã odatã în plus apartenenþa turismului la sectorul terþiar având însã o con-
cretizare distinctã;
– caracteristici specifice numai serviciilor turistice determinate de caracteristicile
ofertei ºi cererii turistice.

Caracteristicile de ordin general (specifice tuturor serviciilor)

1. Nematerialitate – serviciile turistice existã în formã potenþialã concretizându-
se numai în contact cu cererea.
2. Nestocabilitate – caracterul nematerial al serviciilor turistice face ca acestea
sã nu poatã fi stocate, pãstrate, în vederea unui consum ulterior, fiind deci perisabile.
Ex.: locurile nevândute din mijloacele de transport, unitãþile de cazare, de alimentaþie
publicã, de agrement etc. nu pot fi pãstrate pentru a fi vândute în sezon (când cererea
este mai mare decât oferta).
3. Intangibilitate – caracterul nematerial al prestaþiei – face ca serviciile turistice
sã nu poatã fi probate, încercate, înaintea cumpãrãrii (asemeni mãrfurilor clasice)
ceea ce determinã neîncredere ºi reþineri în formularea deciziei de cumpãrare.
4. Simultaneitatea producþiei ºi consumului serviciilor turistice – prestarea
acestora impune prezenþa în acelaºi loc ºi în acelaºi timp atât a prestatorului, cât ºi
a beneficiarului de produse turistice, concomitenþa execuþiei ºi consumãrii lor. În
absenþa acesteia are loc o pierdere de ofertã ºi/sau cerere nesatisfãcutã.
5. Inseparabilitate de persoana prestatorului – în momentul încheierii acþiunii
prestatorului, serviciile turistice înceteazã sã existe.
6. Pondere mare a cheltuielilor cu munca vie – prezenþa prestatorilor este
impusã atât de specificul activitãþilor, cât ºi de o serie de considerente de ordin
psihologic.

129
Clasa a XII-a
Caracteristici (trãsãturi) specifice turismului
1. Personalizarea serviciilor turistice la nivelul grupului sau chiar al indivi-
dului este determinatã de existenþa unor motivaþii foarte variate ale turiºtilor, precum
ºi a unui comportament diferit al acestora faþã de fiecare componentã a prestaþiilor.
Aceasta presupune realizarea unor servicii adaptate specificului fiecãrui segment
de clientelã sau al fiecãrui client (în cazul turiºtilor care cãlãtoresc pe cont propriu).
2. Complexitate – serviciile turistice sunt rezultatul combinãrii diferitelor
servicii (transport, cazare, alimentaþie, agrement, tratament º.a).
Aceste combinaþii pot lua multiple forme atât pentru a valorifica diferitele
resurse naturale ºi antropice cât ºi pentru a rãspunde mai bine cerinþelor, nevoilor
consumatorilor.
3. Eterogenitatea serviciilor turistice – este determinatã:
• atât de conþinutul complex al serviciilor turistice, cât ºi de
• dependenþa lor de dotãrile materiale ºi de persoana prestatorului.
4. Participarea unui numãr relativ mare de prestatori (producãtori) la
realizarea produsului final (consecinþã a eterogenitãþii), serviciile turistice fiind
rezultatul activitãþii mai multor prestatori distincþi:
– transportori (companii de autocare, feroviare – SNCFR, companii aeriene,
navale, închirieri „rent a car“, mijloace de transport pe cablu etc.);
– unitãþi de cazare de diferite tipuri (hotel, motel, vile, cabane etc.);
– unitãþi de alimentaþie de o mare diversitate (restaurante, braserii, baruri etc).
care pot fi integrate în unitãþile de cazare sau independente;
– unitãþi de agrement-divertisment sportiv, cultural distracþii º.a.;
– organizatori de voiaje;
– întreprinderi care produc ºi comercializeazã bunuri proprii turismului;
– furnizori de servicii nespecifice.
Prezenþa unui numãr mare de prestatori care fac parte din structuri organizatorice
diferite determinã eforturi mari pentru armonizarea activitãþii lor într-un pachet de
vacanþã unitar.
5. Substituire – multitudinea posibilitãþilor de combinare ºi substituire a
elementelor constitutive ale ofertei turistice duce la diversificarea ofertei, permiþând
satisfacerea nevoilor unor segmente diferite de turiºti.
6. Dinamism înalt – serviciile turistice sunt supuse unei permanente adaptãri
a conþinutului lor datoritã evoluþiei cererii turistice, cât ºi schimbãrilor com-
portamentale ale consumatorilor.
7. Variaþie (fluctuaþia) sezonierã – este rezultatul oscilaþiilor cererii turistice,
a concentrãrii acesteia în anumite perioade ale anului calendaristic.
8. Solicitare ºi consum într-o ordine riguroasã – aceastã trãsãturã este
determinatã de specificul prestaþiei, locul ºi momentul acþiunii, forma de turism etc.

Ä 3.1.3. Tipologia serviciilor turistice

Eterogenitatea, complexitatea ºi diversitatea serviciilor turistice impun cu nece-

sitate gruparea acestora în categorii omogene care sã fie uºor de identificat, localizat
ºi comparat.

130
 Tehnologia activitå]ii de turism
Modalitãþi de clasificare a serviciilor turistice:
1. în funcþie de etapele principale ale desfãºurãrii unei cãlãtorii:
a) servicii legate de organizarea voiajului – oferite în general de:
– tour-operatori ºi agenþiile de turism: informare – publicitate, conceperea de
produse turistice la cerere, comercializarea vacanþelor, facilitãþi de platã;
– companiile de transport: transferuri, transportul bagajelor, alegerea mijloacelor
de transport.
b) servicii determinate de sejur vizeazã atât satisfacerea nevoilor de odihnã,
alimentaþie cât ºi a celor care rãspund motivaþiei de bazã a cãlãtoriei: agrement,
tratament ºi curã balnearã, afaceri etc.

2. în raport cu importanþa ºi motivaþia cererii:

a) servicii turistice de bazã: transport, cazare, alimentaþie, tratament, agrement
sau orice altã activitate care reprezintã scopul final al cãlãtoriei.
b) servicii turistice suplimentare – informaþii, activitãþi cultural-sportive,
închirieri, intermedieri etc.

3. dupã forma de manifestare a cererii:

a) servicii turistice ferme – care sunt angajate anterior desfãºurãrii consumului
turistic prin intermediul agenþiilor de turism (sau a altor organizatori) pentru care
decizia de cumpãrare este formulatã în localitatea de reºedinþã a turistului: transport,
cazare º.a.;
b) servicii turistice spontane – care sunt solicitate în momentul în care turistul
intrã în contact direct cu oferta, la locul petrecerii vacanþelor.

4) în funcþie de natura relaþiilor financiare angajate între prestatori ºi clienþi:

a) servicii turistice cu platã – este cazul majoritãþii prestaþiilor;
b) servicii turistice gratuite – care vizeazã stimularea circulaþiei turistice: gra-
tuitãþi ºi scutiri de taxe pentru copii, cursuri pentru învãþarea unor sporturi, informare
intermediere, discount-uri la cumpãrarea de produse etc.
5. dupã categoria de turiºti cãrora li se adreseazã:
a) servicii turistice pentru turiºtii interni;
b) servicii turistice pentru turiºtii internaþionali, pentru care se asigurã suplimentar:
schimb valutar, ghid interpret, comercializarea unor produse specifice º.a.

6. dupã natura (caracterul) serviciilor

a) servicii turistice specifice – sunt generate de desfãºurarea propriu-zisã a
activitãþii turistice (transport, cazare, alimentaþie, agrement, ghid);
b) servicii turistice nespecifice – sunt rezultatul existenþei unei infrastructuri
generale care se adreseazã în egalã mãsurã turiºtilor ºi rezidenþilor: transport în
comun, telecomunicaþii, reparaþii, prestaþii cultural-artistice, asistenþã medicalã etc.

131