Sunteți pe pagina 1din 49

PATOLOGIA GENERALĂ

A BOLILOR INFECŢIOASE

Svetlana COBÎLEANSCHI,
grad didactic superior, 2020
Continuaţi fraza

Dacă ar fi pe voia mea,


aşi face …
Dacă ar fi pe voia mea, aşi face
sănătatea contagioasă

R. INGERSOLL
Militar american, publicist,
orator
.
PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
ŞTIU VREAU SĂ AM AFLAT
ŞTIU NOU
? ?
? ?
? ?
? ?
? ?
? ?
? ?
? ?
? ?
PLANUL TEMEI:
1. Noţiune de infecţie, proces infecţios,
boală infecţioasă.
2. Factorii determinanți în bolile
infecțioase.
3. Clasificarea bolilor infecţioase.
4. Particularităţile bolilor infecţioase.
5. Noţiune de boală infecţioasă
carantinabilă, Infecţie nosocomială (IN).
Termenul de boală infecţioasă
a apărut în secolul XIX
infiţere - a molipsi

Cercetările bacteriologice începute în sec. IX au


deschis era izolării agenţilor patogeni ai
bolilor infecţioase:
 Bacilul cărbunos(Koh,1876)
 Clostridium septicum (Pasteur, 1877)
 Gonococul (Neisser, 1879)
 Bacilul tific (Ebert, 1880)
 Bacilul colli (Escherich, 1882)
 Vibrionul holeric(Koh, 1883) etc.
Robert Coh
 Medic german, bacteri-
olog
 A descoperit agenţii
patogeni ai holerii şi
tuberculozei.
 Deţine premiul Nobel în
medicină 1905.

Anii de viață ............-.................


Luis Pasteur
 Microbiolog și chimist
francez
 Fondatorul școlii de
microbiologie și
imunologie
 Autorul tehnologiei de
conservare -
pasteurizarea

Anii de viață 1822-1895


Victor Babeş
 Medic, bacteriolog, profesor,
membru al Academiei Române,
părintele şcolii medicale româneşti
moderne.
 Fascinat de descoperirile lui
Pasteur, în laboratorul căruia a
lucrat, Babeş a scris primul Tratat
de bacteriologie din lume.
 A adus contribuţii importante în
studiul bolilor infecţioase: pelagra,
turbarea, lepra și tuberculoza
Anii de viață .........-............
Toma Ciorbă
• Ilustru medic din Basarabia.
• Medic sanitar al oraşului Chişinău.
Iniţiatorul construcţiei şi proiectantul
Spitalului de Boli Infecţioase, pe care l-a
condus mai bine de 30 ani.
• Pe bolnav îl accepta drept un om cu
suferinţe, nicidecum o sursă de venit,
deaceea şi a fost numit „medic fără
bani".

Anii de viață 1864-1936


INFECŢIE
- totalitatea proceselor biologice care
se produc în macroorganism, după
inocularea în el a agenţilor patogeni
sau condiţionat patogeni, indiferent
de faptul dacă se va dezvolta un
proces patologic acut sau lent, sau
dacă acesta se va limita doar la
instalarea unei stări temporale de
purtător.
PROCES INFECŢIOS
- complexul de acțiuni dintre
agentul patogen și organismul
uman în anumite condiții ale
mediului înconjurător, care
cuprinde un şir de reacţii
patologice, de protecţie şi
compensatorii.
BOALĂ INFECŢIOASĂ

-manifestarea clinică a
procesului infecţios
exprimată printr-o ga-
mă largă de semne şi
simptome.
FACTORII DETERMINANȚI AI
PROCESULUI INFECȚIOS

I. Agentul • Bacterii, virusuri, protozoare, fungi etc.


• Acţionează prin însuşirile agresive

infecţios
(invazitate, toxigenitate, patogenitate,
virulenţă), precum şi prin doză infectantă

• Organismul uman, animal, păsări etc. cu


II. Organismul posibilităţile lui de rezistenţă
gazdă (nespecifice, genetice, dobândite) şi cu
reactivitatea lui individuală.

III. Mediul • Factorii geografici, climaterici,


sociali şi economici
extern
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECȚIOASE

 ETIOLOGIE
 SURSA DE INFECȚIE
 MECANISMUL DE TRANSMITERE
 EVOLUȚIE
 GRAVITATE/SEVERITATE
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECŢIOASE
DUPĂ ETIOLOGIE

Virale Protozoice Parazitatre


Bacteriene

Micotice/Fungice Riketsioze
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECŢIOASE

DUPĂ SURSA DE INFECŢIE

• Omul bolnav cu forme


ANTROPO- acute, cronice de boală
• Omul purtător de
NOZE germeni

• Animale bolnave sau


ZOOANTRO- purtătoare de germeni
• Păsări bolnave sau
PONOZE purtătoare de germeni
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECŢIOASE

DUPĂ MECANISMUL DE TRANSMITERE

Intestinale Respiratorii Sanguine sau Tegumentare


transmisibile
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECŢIOASE

DUPĂ EVOLUŢIE:
 Acută
 Subacută
 Cronică cu:
 acutizare – apariţia semnelor din nou pe fon de
boală (în perioada convalescentă)
 recidive (recăderi) – repetarea semnelor de
boală după însănătoşire
 Cu complicaţii specifice şi
nespecifice
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECŢIOASE

După severitate:
 Uşoară
 Medie
 Severă
 Critică
CLASIFICAREA BOLILOR
INFECŢIOASE

După tip:
 Tipice – simptomele clinice bine manifestate în plină
măsură (semne clasice)
 Atipice - lipsa unor semne specifice/caracteristice:
 ştearsă - semnele clinice sunt prezente, dar slab exprimate
 asimptomatică – lipsa manifestărilor subiective şi obiective,
infecţia este diagnosticată doar prin teste de laborator, care pun
în evidenţă agentul patogen şi modificările imunologice
 subclinică – nu are manifestări clinice dar spre deosebire de
infecţia asimptomatică, are tulburări funcţionale şi leziuni
organice.
PARTICULARITĂŢILE
BOLILOR INFECŢIOASE

Etiologie
Contagiozitate
precisă

Caracter Instalarea imu-


nităţii specifice /
ciclic postinfecţioase
PERIOADELE BOLILOR
INFECŢIOASE

I. PERIOADA DE INCUBAŢIE (aciastă perioadă este


determinată de adaptarea germenilor în organism, de producerea cantităţii de
toxină şi de timpul necesar pentru ca ea să exercite acţiunea, de rezistenţa şi de
reactivitatea organismului) după durată se deosebesc:

Boli cu incubaţie scurtă- (1-7 zile) adenoviroze,


difterie, dizenterie, IRVA, toxiinfecţii alimentare
etc.

Boli cu incubaţie medie (8-21 zile) bruceloza,


febra Q, oreionul, febra tifoidă, leptospiroza etc.

Boli cu incubaţie lungă (luni-ani) amibiaza, HVB,


HVC, HVD, rabia, infecția HIV, lepra etc.
PERIOADELE BOLILOR
INFECŢIOASE
II. PERIOADA PRODROMALĂ (INVAZIE),
cu debutul bolii brusc, acut sau lent, se caracterizează
prin apariţia semnelor generale de boală: indispoziţie,
adinamie, dereglarea somnului, inapetenţă, cefalee, vertij
etc.

III. PERIOADA DE STARE, caracterizată


prin manifestări esenţiale ale bolii : febră cu caracter
specific, erupţii, semne catarale, dispeptice, meningiene
etc.

IV. PERIOADA DE
CONVALESCENŢĂ/ÎNSĂNĂTOȘIRE
INFECŢIILE CARANTINABILE

 Printre multiplele boli infecțioase care amenință


omenirea, un loc deosebit îl ocupă infecțiile
carantinabile, care sunt supuse unor reglementări
internaționale.
 Din anul1971, OMS a inclus în grupul bolilor
carantinabile 4 maladii:

VARIOLA, HOLERA
PESTA, FEBRA GALBENĂ
VARIOLA

 În prezent este eradicată de pe glob.


 Din 1982 di 158 state, 150 au
renunţat la vaccinarea antivariolică.

 În prezent se vaccinează numai


persoanele care lucrează cu virusul
în laboratoare şi care fabrică
vaccinul.

 Virusul variolic la moment se


păstrează numai în două
laboratoare ale lumii (S.U.A. şi
Rusia).
HOLERA
 În 1961 a debutat cea dea
7 pandemie pornită de pe
insulele Celebes din sud-
estul Asiei.
 Pandemia a fost determi-
nată de biotipul El-Tor,
care se prezintă prin portaj
procentual mai mare şi mai
prelungit şi printr-o
rezistenţă mai mare în
natură.
HOLERA
PESTA
 Îşi păstrează po-
tenţialul epide-
miologic prin fo-
carele existente
de pestă la peste
220 de specii de
rozătoare din
Asia, Africa,
America de Sud şi
de Nord.
Pesta (sec. XIV)
Extindera ,,Morţii Negre“
cu verde zonele afectate parţial
FEBRA GALBENĂ
 Se întâlneşte în
America de Sud,
America Centrală şi
Africa.
 În 1977 au fost
raportate la OMS 103
cazuri dintre care 82
mortale.
 În zonele respective
vaccinarea antimarilă
este obligatorie pentru
FEBRA GALBENĂ

Țânțarul febrei galbene Virusul febrei galbene


BOLILE SUB SUPRAVEGHERE
SPECIALĂ OMS

 TIFOSULEXANTEMATIC
 FEBRA RECURENTĂ
 POLIOMIELITA
 GRIPA
 MALARIA
 FEBRA EBOLA
Infecţiile contractate în spitale
afectează anual peste 6 milioane
pacienți
INFECŢII NOSOCOMIALE

 I.N.- orice boală de etiologie


microbiană care apare la om ca
rezultat al spitalizării sau frecven-
tării unei instituţii medicale cu scop
curativ ori profilactic, sau îmbolnă-
virea personalului medical ca
rezultat al activităţii profesionale.
INFECŢII NOSOCOMIALE
(IN)

Agenţii cauzali
 Bacterii - streptococul beta-hemolitic A, stafilococii patogeni,
bacili gram-negativi (Proteus, Klebsiella, Enterobacter,
Escherichia), bacilul Koch, salmonele, etc.
 Virusuri - virusurile gripale, paragripale, adenovirusurile,
enterovirusurile, VHB, VHC, virusul HIV, rotavirusurile etc.
 Fungi - specii de Candida, Aspergillus.
 Protozoare - Pneumocystis carini, Toxoplasma gondii,
Plasmodiul malaric.
SURSE DE INFECŢII
Purtători sănătoşi de germeni din
personalul spitalului

Bolnavii internaţi cu diagnostic


greşit

Bolnavii internaţi cu o boală, dar


purtător de alţi germeni

Însoţitorii bolnavilor purtători de


germeni
CĂI ȘI FACTORI DE
TRANSMITERE

Contact
Aerină
direct/indirect

Parenterală
Forme clinice de infecţii
nozocomiale
Forme clinice de infecţii nozocomiale
 Infecţii urinare
 Infecţii pe cale sanguină – flebite,
flegmoane, septicemii, Hepatite virale B, C,
D, infecţia HIV etc
 Infecţii aeriene - Pneumonii nosocomiale
 Infecţii postoperatorii
 Infecţii tegumentare
 Infecţii digestive
PREVENIREA IN
 igienizarea cotidiană, decontaminarea,
dezinsecția si deratizarea periodică;
 triajul bolnavilor la internare si în timpul
spitalizarii pentru depistarea precoce a unor
riscuri de infectie;
 controlul starii de sanatate a personalului;
 evitarea aglomeratiilor, spitalizarii
prelungite, abuzului de antibiotice;
PREVENIREA IN
 controlul periodic al contaminării spatiilor cu
agenți patogeni;
 reglementarea cu caracter prevențional al
accesului vizitatorilor;
 asigurarea corectă a pregătirii și sterilizării
instrumentelor medicale si a altor materiale;
 păstrarea în rezerva a unor antibiotice cu
spectru larg pentru intervenția de urgență în
caz de infecție nosocomială produsa de
agenți rezistenți la antibioticele utilizate;
PREVENIREA IN
 Respectare riguroasa a măsurilor
regimului sanitaro-igienic și antiepidemic
 Antibioticoterapie rationala, schimbarea
antibioticelor folosite la fiecare 3 luni
(pentru a impiedica selectarea unei flore
rezistente agresive), antibioterapie țintită
 Utilizare de compartimente (sali operatorii,
sali de pansamente si instrumentar,
saloane, etc.) total separate pentru
pacientii septici si aseptici
PREVENIREA IN

 Asigurarea circuitelor corespun-zatoare


(rufe murdare, rufe curate, vizitatori,
personal medical, alimente etc.)

 Respectarea principiilor de igiena


individuala si colectiva etc.
PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
EVALUARE
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM AFLAT NOU

!
!
!
!
!
!
!
!
!
!
PATOLOGIA INFECŢIOASĂ
ŞTIU VREAU SĂ AM AFLAT
ŞTIU NOU
? ? !
? ?
? ? !
? ? !
? ? !
? ?
? ? !
? ? !
? ? !
!
SURSE
BIBLIOGRAFICE

1. Sv. Cobîleanschi şi a. ,,Boli infecţioase”, Chişinău,


2010.
2. Ghid de supraveghere si control in infectiile
nosocomiale, Ministerul Sănătății, 2010/2011
3. Augustin Cupșa ,,Boli infecţioase transmisibile” ,
Editura Medicală Universitară, Craiova, 2007
4. M. Ciotan ,,Boli infecţioase”, Editura medicală
Naţională, Bucureşti, 2002.
Viaţa are gust, dacă inima ta e tot
timpul deschisă....“

Mulţumesc pentru atenţie !


Sarcini pentru Studiul
individual