Proiect de lectie

Clasa aIV- a

Disciplina – Științe

Subiectul lectiei:

Ochiul – organ al vederii

Durata de desfasurare a lectiei: 45 minute

Obiectivele operationale in concordanta cu competentele specifice:

O1 să recunoască, pe suport intuitiv, organele anexe ale ochiului şi componentele

globului ocular;
O2 să identifice, pe suport intuitiv, elementele structurale caracteristice ale acestor
componente;
O3 să explice structura ochiului în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte;
O4 să redea prin desen schematic secţiunea prin ochi.
O5 să formuleze enunţuri corecte cu termenii ştiinţifici

Tipul lectiei: Comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe

Strategii didactice.

 Resurse materiale: manual, planse, atlas, miniplanşe distributive - ochiul, atlas

anatomic, calculator, videoproiector, imagini pentru proiecţii, fişă de activitate, coli de
flichpart;
 Resurse procedurale: ştiu / vreu să ştiu / am învăţat, observaţia, explicatia, conversatia
euristica, desen, învăţarea prin descoperire, observarea macroscopica
 Resurse psihopedagogice:
 Curriculum Naţional- Programa Biologie gimnaziu,
 Viorel Lazar, Daniela Caprarin – Metode didatice utilizate in predarea biologiei,
2008, Editura ARVES
 Partin, Zoe şi colab., 2007, Manual Biologie clasa a VII-a, Editura Corint
  Tatiana Tiplic, N. Stoica – Anatomia si fiziologia omului I, 1996, Editura AKTIS
a. Tipul de organizare a activitatii: frontală, grupe.

I. DESFASURAREA LECTIEI

ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR

LECŢIEI
Organizarea Pregătirea materialului didactic. Pregătirea caietelor şi cărţilor
clasei : 1 min Notarea în catalog a elevilor absenţi.
Verificarea condiţiilor optime pentru
desfăşurarea lecţiei.
Reactualizarea Adreseaza intrebari privitoare la Completează rebusul.
cunoştinţelor : cunostintele predate anterior despre
5 min functiile de baza ale organismului uman.
Anunta ca se ca completa un rebus cu
notiuni despre “Sistemul nervos ” si
“Glande endocrine” .
Captarea Citeste versurile referitoare la ochi din Observă planşa şi susţin că vor studia
atenţiei : 2 min ABC-ul anatomic. ochiul
Leaga un elev la ochi pentru a se
deduce importanta vederii.
Solicită elevilor să observe planşele
stimul
Anunţarea Anunţă şi scrie pe tablă tema lecţiei şi Notează în caiete titlul lecţiei şi
temei şi a prezintă planul de lucru al lecţiei care urmărec indicaţiile date de profesor
planului de exprimă ceea ce elevii trebuie să cunoască
lucru al la sfârşitul lecţiei
lecţiei : 2 min
Prezentarea Conţinutul ce trebuie însuşit
optimă a Ochiul – organ fotosensibil
conţinutului Organele anexe ale ochiului Elevii citesc si rezolva sarcinile de
2 min Globul ocular-structură lucru din lectia AeL – slide-ul
Pregătire – discuţie cu întreaga clasă 1(introducere)
referitoare la cunoaşterea lumii
înconjurătoare cu ajutorul organelor de
simţ. Elevii sunt îndrumaţi să privească în
jurul lor şi să spună care este organul de
simţ care furnizează cele mai multe
informaţii. Pe baza observaţiilor efectuate
se va preciza că simţul văzului furnizează
peste 90% din informaţiile primite din
mediu. Clarificarea acestor probleme
conduce elevii la necesitatea cunoaşterii
alcătuirii ochiului. Profesorul precizează
faptul că excitantul natural al ochiului este
lumina.
Dirijarea Foloseste metoda “Stiu /Vreau sa stiu /Am
învăţării : 18 invatat”
min Realizeaza pe tabla un tabla cu 3 coloane
Impreuna cu elevii listeza ceea ce doresc
ei sa stie despre ochi
Împarte elevii în 6 grupe, fiecare cu o
sarcina de lucru :
Grupa I – localizare, anexe de protectie
Grupa II – anexele de miscare
Grupa III-alcătuire – glob ocular – tunica
externa
Grupa IV- alcătuire – glob ocular – tunica
medie
Grupa V - alcătuire – glob ocular – tunica
interna
Grupa VI alcătuire – glob ocular- medii
transparente
-Cere elevilor să observe şi să analizeze
materialele distribuite pe mese;
-Prezintă imagini pe calculator
referitoare la structura ochiului;
-Urmăreşte activitatea elevilor, indică ce
materiale să folosească aceştia, dă
explicaţiile necesare, completează
răspunsurile incomplete.
-Monitorizează permanent activitatea
elevilor;
- Explică, dă informaţii suplimentare;
- Cere elevilor să prezinte rezultatul
activităţii;
- Concluzionează cu ajutorul elevilor
dirijându-i spre generalizări;
- Valorifică observaţiile elevilor,
sintetizează răspunsurile şi notează pe tablă
schema lectiei.
Fac tabelul pe caiete
Completează rubrica “Stiu”
Completeaza rubrica “Vreau sa
stiu”
Un reprezentant al grupei prezintă
colegilor ideiile principale din sarcina
de lucru.
Elevii studiaza sursele informative
indicate de profesor, după care
urmează expunerea care este ghidată
prin întrebări adresate de profesor.
Acestea sunt trecute în fişa de
activitate.
Grupa I are ca sarcină de muncă
principală să analizeze organele anexe
de protective ale ochiului. Pentru
aceasta elevii sunt îndrumaţi sa
observe pe craniu localizarea ochilor
în orbite. (elevii vor deduce rolul
protector conferit de aceste cavităţi cu
pereţi osoşi). Răspunzând la întrebările
trecute în fişa de activitate şi analizând
materialele indicate de profesor, elevii
vor identifica ale organe cu rol
protector, lângă organele observate de
elevi sprâncene, pleoape căptuşite de
conjunctivă şi mărginite de gene,
elevii vor identifica pe planşă glandele
lacrimale. Utilizând mulajul, planşa,
imaginile proiectate pe calculator se va
demonstra prezenţa ; Lectia AeL –
slide-ul 2-3(anexe de protectie 1, 2)
Grupa II - Utilizând mulajul,
planşa, imaginile proiectate pe
calculator se va demonstra prezenţa
muşchilor, modul de inserţie al
acestora. Profesorul cere elevilor să
explice cum se realizează mişcările
globului ocular. Toate constatările
făcute de elevi se consemnează într-o
schemă. Lectia AeL – slide-ul
4(muschii extrinseci ai globului
ocular)
Grupa III- continuă observaţia
macroscopică directă asupra globului
ocular, elevii privindu-se reciproc
pentru a descoperi sclerotica; Lectia
AeL structura globului ocular 1
Grupa IV continuă observaţia
 macroscopică directă asupra plansei cu
globului ocular pentru a descrie tunica
medie (coroida,corpul ciliar),- Lectia
AeL structura globului ocular 1
Grupa V studiaza preparatul
microscopic (secţiune prin retină),
planşă şi -Lectia AeL – slide-ul
6(structura globului ocular 2)
. Cele observate şi răspunsurile la
întrebări se consemnează în fişă.
Se realizează scheme logice ale
conţinutului. Fiecare grupă îşi
desemnează un reprezentant care va
prezenta celorlalţi colegi schemele
realizate pe baza elaborării
răspunsurilor la întrebările adresate de
profesor.
Grupa VI-studiaza sursele de
informatie, Lectia AeL – slide-ul
medii transparente si indica mediile
transparente,

Conexiunea Profesorul proiectează pe ecran desen ce Elevii observă imaginile prezentate, se

inversa reprezintă secţiunea prin globul ocular. organizează, răspund la întrebări.
5 min. Prin conversaţie euristică profesorul cere
elevilor să recunoască componentele
ochiului.

Fixarea Reamintirea termenilor noi. Completarea organizatorului grafic.

cunoştinţelor : Observă plansele.
5 min
Evaluarea Profesorul distribuie elevilor fisele de Elevii rezolvă sarcinile de lucru.
performanţei evaluare care conţin enunţuri diferite şi a
elevilor :10 căror rezolvare este bazată pe munca în
min grup a elevilor
Profesorul verifică rezolvarea testului,
apreciază modul de desfăşurare a lecţiei,
notează elevii.

Fisa de evaluare
1. Care dintre afirmaţiile de mai jos este corectă?

a. Celule cu conuri au rol în vederea diurnă, colorată. A / F

b. Tunica mijlocie este sclerotica, de culoare brună-închisă. A / F
c. Irisul este alcătuit din fire musculare orientate circular şi radial. A / F
d. Mediile transparente sunt:coroida, umoarea apoasă şi umoarea sticloasă. A / F
e. Tunica internă este retina, de origine nervoasă, sensibilă la lumină. A / F

2. Alcătuiţi enunţuri corecte cu termenii: sclerotică, cornee, coroidă, pată galbenă.

3.Asociaţi literele cu cifre:

a) corneea 1. hrănire
b) retina 2. protecţie
c) irisul 3. legătura cu creierul
d) cristalinul 4. medii transparente
e) coroida 5. parte fotosensibilă
f) sclerotica 6. lentilă biconvexă
g) pata galbenă 7. ’’ floarea ochiului’’
h) nervul optic 8. locul de proiecţie a razelor luminoase.
i) umoarea apoasă

Identificaţi părţile componente ale ochiului, marcate prin săgeţi:

Schema lectiei

Organele de simt

Ochiul – organ al vederii

Ochii – organe pereche, asezate la nivelul fetei

- adapostiti in cavitati osoase – orbita
Globul ocular -diametru – 2,5cm
 organe anexe ale globului ocular - A– cu rol protector – pleoape – captusite pe fata
interna de conjunctiva
-cu gene
- sprancene
 - conjunctiva – membrana subtire,
transparenta cu vase de sange
- glanda lacrimala- in unghiul extern
al orbitei
-secreta continuu
lacrimi care contin o substanta –
lizozim
-B – cu rol in miscare – 6 muschi externi ai globului
ocular – 4 drepti

- 2 oblici
 tunicile globului ocular:- 1. Tunica externa- sclerotica – albul ochiului – rol protector
-se continua anterior cu corneea-
transparenta si bombata
- nu este
vascularizata
- 2. Tunica mijlocie – coroida – brun inchis, bogat vascularizatarol nutritiv
- se continua anterior cu - corpul ciliar –
procese ciliare – produc- umoarea apoasa si umoarea sticloasa(corpul vitros)
-
muschi ciliari- actioneaza asupra cristalinului prin intermediul ligamentului suspensor
-irisul –„ floarea
ochiului”- forma de disc, are in centru un orificiu numit pupila
-cu fibre
musculare netede – circulare si radiare
- 3. Tunica interna – retina – de natura nervoasa- 10 straturi de celule,
sensibila la lumina
- cu pata galbena- in centrul careia se afla o
depresiune – fovea centralis –zona acuitatii vizuale maxime
=situata la capatul axului optic
principal
- cu pata oarba – situata sub pata galbena
= locul pe unde fibrele nervului
optic parasesc retina
-lipsita de celule receptoare
- cu celule fotoreceptoare – care transforma
energia luminoasa in implus nervos
- cu con – 5-7
milioane/retina, responsabile de vederea diurna
- putine in
retina periferica, numeroase in pata galbena, in fovea centralis – sunt numai celule cu con
- cu bastonas- 135-140
milioane/retina- numeroase in retina periferica, putine in pata galbena, lipsesc in fovea centralis

Mediile transparente ale globului ocular:

 corneea
 umoarea apoasa – produsa de procesele ciliare
- patrunde in camera posterioara (situata intre cristalin si iris) si trece prin
pupila in camera anterioara (situata intre iris si cornee)
 cristalinul – forma unei lentile biconvexe
-situat posterior fata de iris si anterior de corpul vitros
  corpul vitros – aspect gelatinos, situat intre cristalin si retina
-invelit in membrana hialoida

PLAN DE LECTIE - ANATOMIA SISTEMULUI CIRCULATOR

Clasa: a VII-a A
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii
Obiectul: Biologie
Unitatea de învăţare: Funcţiile de nutriţie
Tema : Anatomia sistemului circulator
Scopul lecţiei : aprofundarea informaţiilor referitoare la cunoşterea alcătuirii sistemului circulator
pentru conştientizarea importanţei acestuia în funcţionarea normală a organismului
Obiective de referinţă :
 Să identifice organe şi sisteme de organe ale corpului uman (1.1)
 Să explice funcţiile organelor şi sistemelor de organe din corpul uman (1.2)
 Să-şi formeze deprinderi de comunicare (3.1)
Obiective operaţionale :
 Să repereze aşezarea inimii în organism.
 Să ştie alcătuirea internă şi externă a inimii ;
 Să cunoască principalele vase sangvine ;
 Să explice structura vaselor sangvine.
Tipul lecţiei:sistematizare/aprofundarea cunoştinţelor
Demersul didactic:
a) Resurse procedurale:
 Problematizare;
 Observaţia;
 Conversaţia euristică;
 Dezbatere.
b) Resurse materiale:
 Manualul;
 Fişe de lucru;
c) Forma de activitate: frontală, pe grupe, individual.
Locul de desfăşurare : laboratorul de biologie ;
Evaluare : pe parcursul întregii ore, cât şi prin evaluare formativă
Bibliografie :
 Zoe Partin, Luminiţa Logofătu, Cezar Niculescu – Biologie, manual pentru clasa a VII-a,
Ed. Corint.
 MEN – programa scolară, vol. 5, aria curriculară Matematică şi ştiinţe ale naturii.
 Viorel Lazăr, Mariana Nicolae – Lecţia formă de bază a organizării procesului de predare-
învăţare-evaluare la disciplina biologie, Ed Arves 2007.
 Revista – Corpul uman, Ed DeAgostini
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE LECŢIEI ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR

Organizarea clasei Pregăteşte materialul didactic. Îşi pregătesc cărţile şi caietele.
Notează în catalog elevii absenţi şi dacă sunt condiţii optime pentru
desfăşurarea orei.
Captarea atenţiei şi Anunţă elevii că lecţia de aprofundare care a fost anunţată din ora Ascultă explicaţiile profesorului.
reactualizarea precedentă o vor desfăşura sub forma unui joc interactiv.
cunoştinţelor
Anunţarea temei şi a Anunţă şi scrie pe tablă tema lecţiei şi prezintă obiectivele pe care Notează în caiete titlul lecţiei şi urmăresc
obiectivelor elevii trebuie să le cunoască la terminarea lecţiei. obiectivele.
Dirijarea învăţării Profesorul va aplica metoda margaretei care va avea ca scop să
atragă şi să antreneze elevii pentru conştientizarea importanţei inimii Rezolvă fişa de lucru după indicaţiile profesorului.
în sistemul circulator. Acesta împarte fişa de lucru care va fi
completată de elevi pe parcursul dirijării învăţării.
După etapa de sistematizare a alcătuirii inimii profesorul antrenează
elevii într-un joc interactiv care presupune împărţirea clasei în 3
grupe. Se grupează în cele 3 grupe.
Fiecare grupă va purta câte un nume corespunzător tipurilor de vase,
astfel : Grupa I : Arterele
Grupa II : Capilarele
Grupa III : Venele.
Profesorul costumează elevii cu cartoane de identificare. Fiecare Se costumează
grupă îşi asumă rolul pe care-l îndeplineşte în circulaţia sângelui.
Jocul se va finalize cu schema la tablă ( anexă).
 Obţinerea Inventariază principalele informaţii şi solicită elevilor să dea Răspund la întrebări pe baza observaţiilor efectuate
performanţei elevilor răspunsuri clare pentru a verifica măsura în care au fost atinse în timpul lecţiei.
obiectivele.
Evaluarea Prin evaluare formativă: fişă de evaluare Rezolvă fişa de evaluare
performanţei elevilor.
 SCHEMA LA TABLĂ

- AORTĂ
- PULMONARĂ
- MIJLOCII
- ARTERE - MICI ( arteriole)

- CAPILARE
Vasele
Sanguine
- VENULE ( vene mici)
- VENE MIJLOCII
- VENA CAVĂ INFERIOARĂ
-VENE -VENA CAVĂ SUPERIOARĂ
- VENA PULMONARĂ
 Fişă de lucru
Numele şi prenumele:
Clasa a VII-a A
Data :

INIM
Definiţie:

internă
Alcătuire
Numele şi prenumele:
Clasa a VII-a A
Data:

EVALUARE FORMATIVĂ
(Anatomia sistemului circulator)

1. Unde se găseşte inima?

a) Inima se găseşte în partea stângă a cavităţii abdominale ;
b) Inima se găseşte în cutia toracică între cei doi plămâni ;
c) Inima are vărful îndreptat spre partea dreaptă a organismului.

2. Care sunt principalele tipuri de vase sangvine?

3. Inima este alcătuită la interior din :

a) 3 atrii şi 1 ventricul ;
b) 1 atriu şi 3 ventricule ;
c) 2 atrii şi 2 ventricule.

4. Venele cave sunt de 2 feluri : venă cavă___________________şi venă

cavă_____________________.

5. Inima este invelită la exterior de :

a) de miocard
b) de pericard ;
c) de meninge.

6. Notaţi cu A dacă următorul enunţ este adevărat sau cu F dacă acesta este fals.

Venele sunt vasele de sânge care aduc sângele de la ţesuturi la inimă.