Operator economic

SC Armeanca Prest Com SRL

Abordarea din punct de vedere proces tehnologic

( metodologia de executie ) pentru realizarea lucrarilor

Obiectul achizitiei : Construire pod peste Raul Amaradia pe DV23 , km0+350,

Comuna Capreni , Jud. Gorj .

Descriere investitie : Podetul metalic se va realiza din patru elemente

SuperCor tip SB – 15M cu diametre de 15,01 si 3,59 , tabla cu grosimea de 3 [mm]
ondulata , lungime inferioara = 6,93 [m] si lungimea superioara = 6,90 [m] .

Date tehnice :

- clasa tehnica a drumului V drum comunal cu o banda de circulatie ;

- calegoria de importanta “C” ;
- zona climatica III ;
- clasa de incarcare podet E (A30 – V80) ;
- zona seismica de calcul E=71 ; ag=0,15g ;
- perioada de colt Tc=0,7 sec ;

Durata contract 140 de zile , 20 de zile proiectare, pac, poe, pt, dde , 90 de
zile executia lucrarilor , 30 de zile efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor .

situatia proiectata : Pod nou :

- lungime 76,10 [m] ;

- latime pod 7,10 [m] .

Suprastructura pod
 Podul metalic propriu-zis se va realiza din patru elemente SuperCor tip SB –
15M cu diametre de 15,01 si 3,59 asezate in baterie cu urmatoarele dimensiuni .

- latime parte carosabila 5,50 [m] ;

- protectie parte carosabila cu bordura 20 x 25 [cm] si parapet din beton
armat de 30 [cm] grosime ;
- lungime inferioara =7,10 [m] ;
- lungime superioara =7,10 [m] ;
- pas vertical interior =1,37 [m] ;
- pas lateral vertical in exterior =0 [m] ;
- inclinare taluz 1:1,0 ;
- oblicitate =90 de grade ;
- galvanizare conform ENISO 1461 : 2000 ;
- otel : S355 ;

Sistemul rutier ( parte carosabila ) : Beton asfaltic .

Cale pe pod

- 4 [cm] BA16 ;
- 6 [cm] BADPC31 ;
- 12 [cm] strat de piatra sparta ;
- 30 [cm] strat din balast .

Umplutura intre cale si elementele prefabricate de tip supercor se va realiza din pamant
coeziv , iar pe o inaltime de 0,80 [m] umplutura se va realiza din balast .

Parapeti ramforsati pod : latime 0,40 [m] , inaltime variabila 1,25 [m] si 4,82[m]

Protectie pietonala : Parapeti din tevi metalice de tip greu cu 30 [kg/ml] , tevi
si umplutura din ob37Φ10 , cu H=1,18 [m] .

Infrastructura pod : deschidere pod 4 deschideri x 15,01 [m] .

Doua culei 2,5 x 2 x 8,10 [m] incastrate pe 4 coloane benotto H=6,0 [m] ,
sectiune Φ1080 [mm] .

Trei pile 2,5 x 2 x 9,60 cu bec si avanbec pe cate 4 coloane benotto H=6,0
[m] , sectiune Φ1080 [mm] .

Protectie maluri :

Gabioane : - amonte L=5 [m] + 5 [m] , h=4 [m] ;

L=5 [m] + 10 [m] , h=3 [m] ;

 -aval L=5 [m] + 5 [m] , h=4 [m] ,

L=5 [m] + 60 [m] , h=3 [m] ;

total 100 [m] ;

Rampe de acces Lungime ( 2 x 30 ) = 60 [m] ,

Latime parte carosabila = 5,5 [m] ;

Sistem rutier : 6,0 [cm] BA16 ;

12,0 [cm] piatra sparta ;

20,0 [cm] balast ;

0 – 2,5 [m] umplutura pamant necoeziv .

Parapeti de protectie auto

L = 2 x 30 + 15 + 25 = 100 [m] , 20,71 [kg/ml] .

Scurgerea apelor se va face pe santuri pereate in lungime de 4x30=120 [m] .

Casiuri latime 4 [buc] x 3,62 x 1,5 [m] , si grosime 0,15 [cm] .

Defrisare si calibrare albie

Defrisarea albie se va face in zona cu arbusti pe o suprafata de 4000 [mp] ,

respectiv 50 [m] amonte si aval , pe o latime de 40 [m] .

Pentru scurgerea apelor conform studiului de debuseu in amonte si in aval

albia se va calibra , rezultand un volum de terasamente de 7000 [mc] care se vor
indeparta din albie , spre malurile existente realizand astfel diguri din pamant .

Documente suport : proiect tehnic , caiet de sarcini , detalii de executie .

Prestarea serviciilor

Structuri metalice SuperCor

SuperCor reprezinta noua generatie de structuri flexibile realizate din placi de

otel galvanizat ondulat cu rigiditate mare. Capacitatea portanta a structurilor de tip
SuperCor este mult mai mare decat a structurilor traditionale din otel ondulat datorita
momentului de inertie mare, generat de tipul de ondulatie. Structurile SuperCor sunt
folosite in infrastructura rutiera si feroviara avand deschideri de pana la 25 m.
 Structurile SuperCor sunt utilizate la drumuri, cai ferate si autostrazi pentru
constructia de:

 poduri si podete;

 pasarele pentru pietoni;

 tuneluri;

 pasaje;

 tuneluri pietonale;

 treceri ecologice, hangare;

 adaposturi;

 depozite subterane.

Avantajele utilizarii structurilor de tip SuperCor pentru constructia noilor

obiective:

 Sunt structuri moderne iar pentru dimensionarea si proiectarea structuriloe

metalice se utilizeaza Eurocodurile;

 Timpul estimat pentru montare este de cateva zile folosind un numar mic de
personal si echipamente usoare;

 Posibilitatea executarii lucrarilor si la temperaturi scazute;

 Intretinere facila în perioada de exploatare;

 Costuri minime de intretinere – comparativ cu solutiile clasice, podurile metalice

din otel ondulat necesita semnificativ mai putina intretinere. Sunt necesare
inspectii periodice insa nu exista elemente costisitoare care necesita intretinere
sau inlocuire.

 Solutii ecologice – protectia habitatelor naturale si imbunatatirea calitatii mediului

sunt alte beneficii majore ale utilizarii structurilor metalice cu deschideri mari. In
plus pot fi montate diferite accesorii pentru asigurarea migrarii faunei.

 Solutie constructiva moderna – aceste solutii elimina utilizarea rosturilor de

dilatatie si a dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie (D.A.R.D),
elemente care reprezinta puncte sensibile in componenta podurilor din beton. De
asemenea se diminueaza semnificativ aparitia tasarilor diferentiate la nivelul
 asfaltului prin crearea unui mediu elastic, in comparatie cu mediul rigid generat
de structurile din beton.

Procesul de productie SuperCor consta in deformarea plastica la rece a tablei

de otel in forme de placi curbe ondulate, care sunt ulterior zincate la cald. Gaurirea si
taierea se realizeaza inainte de galvanizare. Placile ondulate pot fi vopsite la cerere.
Otelul folosit pentru acest tip structuri corespunde normei EN 10149-2 si EN 10025-2.
Calitatea otelului este S315MC.

Structurile SuperCor sunt protejate anticoroziv conform EN ISO 1461.

Grosimea stratului de zinc se poate modifica la cerere. Protectia structurilor atat prin
galvanizare cat si cu vopsea epoxidica sunt conform EN ISO 12944-5, astfel
durabilitatea structurilor SuperCor se poate extinde peste 100 de ani.

Daca este necesar, structurile SuperCor pot fi prevazute cu un strat

suplimentar de zinc sau de un strat suplimentar de protectie anticoroziva cu vopsea
epoxidica. Aceste solutii sunt aplicate pentru medii agresive.

Structurile SuperCor pot fi echipate cu elemente suplimentare, in functie de

utilitatea structurii:

 sistem de iluminat;

 ventilatie;

 nise;

 suprafete trecere pentru animale;

 orificii tehnologice;

 luminator;

 tevi conectoare;

 altele.

Prestarea lucrarilor

Se vor realiza lucrarile de executie conform proiectului tehnic si a detaliilor de

executie aprobate si receptionete de beneficiar .

Lucrarile vor incepe dupa aprobarea si receptionarea de catre autoritatea

contractanta a documentatiei tehnico-economice ( documentatia tehnica pentru
autorizarea executarii lucrarilor de constructie , proiect tehnic de executie si detalii de
executie ) , obtinere autorizatiei de construire , emiterea ordinului de incepere a lucrarii
si predarea amplasamentului , conform graficului intocmit de antreprenor si acceptat de
beneficiarul lucrarii .

Dupa receptionarea documentatiei tehnico-economice si emiterea ordinului de

incepere a lucrarilor , pana la data comunicata pentru inceperea lucrarilor , executantul
are obligatia prezentarii asigurarii privind lucrarile care se vor executa , conform
prevederilor din contract .

La semnarea contractului de prestare/executie va fi constituita garantia de

buna executie a lucrarilor .

Operatorii economici trebuie sa isi asume regulile de protectie a muncii , in

conformitate cu legislatia in vigoare si sa prezinte in cadrul ofertei modul de organizare
al activitatii ssm ( securitatea si sanatatea muncii ) pentru serviciile si lucrarile ce
urmeaza a se presta si masurile obligatorii luate pentru prevenirea riscurilor de
accidente si imbolnavirilor profesionale la desfasurarea acestor servicii si lucrari .

Perioada de garantie a lucrarilor executate va fi de minim 3 ani de la data

semnarii procesului verbal de receptie la terminarea lucrarilor asa cum este prevazut in
Legea nr. 10/1955 privind calitatea in constructii , cu modificarile si completarile
ulterioare .

Executantul are urmatoarele obigatii:

-de a executa , finaliza si intretine lucrarile , precum si de a remedia viciile

ascunse , cu atentia , profesionalismul si promptitudinea cuvenite angajamentului
asumat si in conformitate cu propunerea tehnica , cu cerintele caietului de sarcini si cu
obligatiile asumate prin contract ;

-de a supraveghea lucrarile , de a asigura forta de munca , materialele ,

instalatiile , echipamentele si toate celelalte obiecte fie de natura provizorie , fie
definitive , cerute de si pentru contract ;

-are obligatia de a respecta si executa dispozitiile beneficiarului in orice

problema mentionata sau nu in contract , referitoare la lucrari . In cazul in care
executantul considera ca dispozitiile achizitorului-beneficiar sunt nejustificate sau
inoportune , acesta are dreptul de a ridica obiectii in scris , fara ca obiectiile respective
sa il absolve de obligatia de a executa dispozitiile primite , cu exceptia cazului in care
acestea contravin prevederilor legale .
 -are obligatia de a trasa corect lucrarile fata de reperele date de beneficiar
precum si de furnizarea tuturor echipamentelor , instrumentelor , dispozitivelor si
resurselor umane necesare indeplinirii responsabilitatii respective ;

-are obligatia de a pune la dispozitie beneficiarului , la termenele precizate in

contract , caietele de masuratori ( atasamentele ) si , dupa caz , in situatiile convenite ,
desenele , calculele , verificarile calculelor si orice alte documente pe care executantul
trebuie sa le intocmeasca ;

-are obligatia sa execute si sa supravegheze prin personal calificat executarea

lucrarilor la standardele de calitate reglementate legal si sa aloce alte resurse cerute de
si pentru contract , in masura in care necesitatea asigurarii acestora este prevazuta in
contract sau se poate deduce in mod rezonabil din contract , pe toata perioada de
derulare a contractului ;

-are obligatia sa asigure , sa organizeze si sa conduca activitatea personalului

afectat executarii contractului , astfel incat sa se asigure operativitate , continuitate ,
finalizare in termenul contractat si calitate in executarea lucrarilor , ce fac obiectul
contractului ;

-are obligatia de a asigura accesul reprezentantilor beneficiarului oriunde isi

desfasoara activitatile legate de indeplinirea obligatiilor asumate prin contract ;

-are obligatia sa informeze , de indata , conducerea beneficiarului si celelalte

entitati implicate , dupa caz , despre faptele , activitatile si evenimentele privind
executarea contractului si sa tina evidenta acestora ;

-are obligatia sa asigure conditiile de siguranta a circulatiei si confortul minim

in trafic rutier in zona executarii lucrarilor care fac obiectul contractului ;

-raspunde pe toata durata de indeplinire a contractului pentru eventualele

accidente , pagube sau efecte negative ca urmare a nerespectarii prevederilor
contractului si ale documentelor acestuia , precum si nerespectarea reglementarilor si
normativelor tehnice in vigoare .

Inceperea , executia si finalizarea lucrarilor

1.Executantul are obligatia de a incepe executarea lucrarilor in timpul cel mai

scurt posibil comunicat prin ordinul de incepere al lucrarilor emis de beneficiar .

2.Lucrarile trebuie sa se deruleze conform graficelor de executie , anexa la

contract , primite din partea beneficiarului si sa fie terminate la data stabilita .

3.Executantul va prezenta , la cererea beneficiarului , dupa semnarea

contractului , graficul de executie ; in cazul in care pe parcursul contractului ,
desfasurarea lucrarilor nu concorda cu graficele de executie , la cererea beneficiarului ,
executantul , va prezenta un grafic revizuit , in vederea finalizarii lucrarilor la data
contractata . Graficele revizuite nu il vor scuti pe ofertant de niciuna dintre indatoririle
asumate prin contract .

4.Executantul are obligatia de a asigura accesul reprezentantilor beneficiarului

la locul de munca , in ateliere , depozite si oriunde isi desfasoara activitatile legate de
indeplinirea obligatiilor asumate prin contract , inclusiv pentru verificarea lucrarilor
ascunse .

5.Executantul , are obligatia de a nu acoperi lucrarile care devin ascunse , fara

aprobarea beneficiarului . Executantul are obligatia de a notifica beneficiarul , ori de
cate ori astfel de lucrari , sunt finalizate pentru a fi examinate si masurate . Executantul
are obligatia de a dezveli orice parte sau parti de lucrare , la dispozitia beneficiarului , si
de a reface aceasta parte de lucrare , daca este cazul .

6.Ansamblul lucrarilor sau , daca este cazul , oricare parte a lor , prevazut a fi
finalizat intr-un termen stabilit prin graficul de executie , trebuie finalizat in termenul
convenit , termen care se calculeaza de la data inceperii lucrarilor , mentionata in
ordinul de incepere emis de catre beneficiar in acest sens , in conditiile contractului ,
proiectului tehnic , caietului de sarcini si propunerii tehnice .

7.La finalizarea lucrarilor , executantul are obligatia de a notifica , in scris ,

beneficiarul ca sunt indeplinite conditiile de receptie , solicitand acestuia convocarea
comisiei de receptie .

8.Pe baza situatiilor de lucrari executate si confirmate , precum si a

constatarilor efectuate pe teren , dupa caz , beneficiarul va aprecia daca sunt intrunite
conditiile pentru a convoca comisia de receptie . In cazul in care se constata ca sunt
lipsuri sau deficiente , acestea vor fi notificate executantului , stabilindu-se si termenele
pentru remediere si finalizare . Dupa constatarea remedierii tuturor lipsurilor si
deficientelor , la o noua solicitare a ofertantului , beneficiarul va convoca comisia de
receptie .

9.Comisia de receptie are obligatia de a constata stadiul indeplinirii

contractului prin corelarea prevederilor acestuia cu documentatia de executie si cu
reglementarile in vigoare . In functie de constatarile facute , beneficiarul are dreptul de a
aproba sau de a respinge receptia , conform prevederilor legale in vigoare .

10.Pentru lucrarile prevazute in contract receptia se va face in conformitate cu

prevederile din Hotararea nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului privind
receptia constructiilor, cu completarile si modificarile ulterioare .
 11.Beneficiarul are dreptul sa asiste , sa verifice si sa coordoneze , dupa caz ,
modul de executie a lucrarilor care fac obiectul contractului , pe toata durata de
desfasurare , iar executantul , este obligat sa inlocuiasca materialele , utilajele ,
echipamentele , etc. care nu corespund prevederilor contractului , proiectului tehnic ,
caietului de sarcini si standardelor de calitate , pe cheltuiala proprie .

Confirmarea si receptia lucrarilor

Lucrarile executate se consemneaza in documentele primare , intocmite si

completate de reprezentantii Executantului .

Documentele primare , intocmite , completate si semnate de reprezentantii

executantului , vor fi insusite de catre un responsabil tehnic cu executia atestat in
domeniul care face obiectul contractului , in conformitate cu prevederile Legii nr. 10
privind calitatea in constructii respectiv art. 25 “asigurarea nivelului de calitate
corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin
personal propriu , cu responsabili tehnici cu executia autorizati” .

Pentru toate materialele puse in opera se vor prezenta declaratii de

conformitate/certificate de calitate etc.

In perioada de garantie , executantul , are obligatia , in urma dispozitiei date

de beneficiar , de a executa toate lucrarile de modificare , reconstructie si remediere a
viciilor si altor defecte a caror cauza este nerespectarea proiectului tehnic , a caietelor
de sarcini , a ofertei tehnice , a reglementarilor tehnice si standardelor din domeniu in
vigoare .

Topografia :

Se vor folosii planurile topografice realizate in baza masuratorilor topografice

(studiu topografic ) efectuate in sistem stereografic 1970 , respectiv planurile de
incadrare in zona 1:1000 planul de situatie , scara 1:500 , pe care au fost marcate
punctele principale ale drumului , reperii , bisectoarele , tangente cat si profile
longitudinale si curente .

Descriere activitati :

Trasarea lucrarilor

Trasarea lucrarilor pe teren , va consta in pichetarea si reperarea punctelor

caracteristice traseului tinand cont de planurile de situatie pe care au fost marcate
punctele principale ale drumului , reperi , bisectoare , tangente si planuri speciale : profil
longitudinal 1:100/1:1000 , profile transversale curente 1:100 , 1:50 .
 Punctele caracteristice pichetate in teren vor fi materializate prin borne de
beton , tarusi de lemn , metalici sau banda de santier . Pichetii se implanteaza pana la
fata terenului , iar punctul geometric va fi marcat printr-un cui sau cu vopsea. Totodata
vor fi respectate prevederile stas 9.824/0 , 9.824/1 , 9.824/5 .

Se vor respecta de asemenea prescriptiile standardelor referitoare la trasarea

drumurilor si lucrarilor geotehnice .

Odata amplasamentul predat , executantul are obligatia de a-l materializa pe

teren prin pichetare. In sarcina acestuia intra si responsabilitatea protejarii pichetilor
care materializeaza amplasamentul primit .

Coloanele de tip Benoto

CAP. 1. GENERALITĂŢI

Coloanele de beton (tip Benoto)Φ1080 [mm] prevăzute în proiectul tehnic se

execută pentru consolidarea terenului instabil de la baza taluzului .

Pentru fiecare coloană se va întocmi FIŞA DE FORARE – BETONARE,

conform proiectului tehnic . În cazul constatării unor abateri de la prezenta
documentaţie proiectantul şi beneficiarul vor putea dispune întreruperea lucrărilor,
antreprenorul fiind obligat la refacerea lucrărilor necorespunzătoare.

Antreprenorul este obligat să efectueze toate încercările de laborator şi

verificările prezentate în proiect , precum şi încercările şi verificările suplimentare pe
care, pe parcursul execuţiei, proiectantul sau beneficiarul le vor considera necesare.La
execuţie se vor respecta prevederile standardelor şi normativele în vigoare, în măsura
în care acestea din urmă completează şi nu contravin prevederilor prezentului proiect .

Antreprenorul este obligat să organizeze autocontrolul calităţii lucrărilor pe

toate fazele de execuţie. Beneficiarul, prin consultant, este obligat să supravegheze
realizarea corectă pe faze a lucrărilor şi să semnaleze proiectantului abaterile
constatate.

CAP. 2. COLOANE FORATE (TIP BENOTO)

2.1. Fazele de execuţie

- Execuţia platformei de lucru;

- Săparea coloanei;

- Armarea coloanei;
 - Betonarea coloanei.

2.2. Descrierea operaţiunilor 

2.2.1. Execuţia platformei de lucru

Lăţimea platformei de va fi de cel putin 6-10 [m].

Din punct de vedere al îmbrăcămintei, platforma de lucru se realizează din

balast .

Platforma de lucru se execută în ordinea operaţiilor enumerate în continuare:

- trasarea şi realizarea platformei de lucru;

- transportul pământului excavat în depozit;

- nivelarea şi compactarea terenului;

- aşternerea stratului de balast .

2.2.2. Săparea (forarea) coloanei 

Coloanele de tip Benoto se vor executa cu tubaj recuperabil astfel:

- se traseză axa rândului de coloane şi se stabilesc reperii de nivelment;

- se fixează instalaţia de forat pe poziţie şi se calează;

- se introduce tubajul cu ajutorul jetului de apă sub presiune (luvoaiere);

- se sapă în interiorul tubajului recuperabil cu cupa tip greifer, păstrându-se un

dop de pământ de cca. 1,0 [m] la baza tubajului;

- ritmul de evacuare va fi moderat, urmărindu-se ridicarea lină a greiferului

de pe fundul forajului.Intervalul de timp între încheierea forării şi începerea betonării nu
va depăşi 36 [ore] .

2.2.3. Armarea coloanelor

Armarea coloanelor Benoto se face cu carcase circulare şi comportă

următoarele operaţii:

- confecţionarea carcaselor de armătură şi transportul lor la locul de punere în

operă;

- lansarea lentă a carcasei în interiorul tubajului cu ajutorul unei macarale care

va prinde carcasa de armătură în 3 puncte pentru a evita desprinderea acesteia şi
producerea de accidente.În cazul în care carcasa se execută din mai multe tronsoane,
în cursul operaţiei de înnădire, tronsoanele coborâte anterior se suspendă la faţa
superioară a tubulaturii.

2.2.4. Betonarea coloanei 

Modul în care se execută betonarea unei coloane Benoto este în funcţie

de prezenţa sau absenţa apei din gaura de foraj, existând astfel două tehnologii de
turnare:

- sub apă;

- în uscat.

Ambele tehnologii comportă următoarele etape de realizare a betonării:

- turnarea betonului C 30/37 de consistenţă fluidă:

• „în uscat” cu lucrabilitate la locul de turnare T4 (tasare 10 – 15 [cm] )

pentru betoanele pompate cu pompa hidraulică de beton cu piston de 20 [mc/oră] ;

• „sub apă” – cu lucrabilitate la locul de turnare T4/T5 ( tasare 15–

18[cm]) pentru betoanele turnate cu pâlnia prin cădere liberă a betonului prin burlane de
dirijare.

- retragerea în avans a tubulaturii de turnare faţă de tubajul recuperabil al

instalaţiei de foraj, odată cu avansarea betonării.

La betonarea „în uscat” capătul de jos al furtunului de betonare va trebui să nu

fie la mai mult de 1,5 [m] deasupra nivelului betonului la un moment dat.

La betonarea „sub apă” se vor folosi burlane de dirijare cu diametrul minim

20[cm] , betonarea făcându-se continu cu un debit de betonare de minim 4[mc/oră].
Adâncimea în beton a coloanei de betonare va fi cuprinsă între 2 – 4 [m] , iar baza
tubajului coloanei va fi cu cel puţin 2 [m] mai jos decât nivelul betonului turnat.

La terminarea betonării capul coloanei betonate va trebui să fie mai sus faţă
de cota din proiect cu cca. 1,0 [m] . Materialul în surplus, care nu îndeplineşte condiţiile
decalitate necesare, va fi îndepărtat ulterior, iar suprafaţa rezultată va fi curăţată cu jet
de aer comprimat.

CAP. 3. MATERIALE UTILIZATE – CONDIŢII DE CALITATE

3.1. Betonul

3.1.1. Tipul betonului 

 Betonul pentru coloanele forate va fi C 30/37 . Pentru determinarea clasei de
beton si a cimentului folosit s-a tinut seama de normativul NE 012-99, dupa cum
urmeaza:

- clasa de expunere a constructiei in conditii de mediu - este XF1 , XC4

- cerinte minime de asigurare a durabilitatii pentru beton in functie de clasele

de expunere (pentru clasa de expunere XF1 , XC4):

- grad de impermeabilitate p12 10

- cimentul utilizat H II/A-S 42,5R sau I42,5(R)

- raportul A/C maxim 0,60

- agregate rezistente la îngheţ-dezghet da

- grad de gelivitate G 150

- granula maximaΦ31 mm

La alcatuirea retetei de betonare se va tine seama de prevederile din „Cod

de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”in
dicativ NE 012–99, tiparit in Buletinul Constructiilor vol. 8 – 9/1999. 

Daca se considera necesar, se va solicita proiectantului reexaminarea

pozitiilor de armare. Armaturile ce se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, în care
scop se vor îndeparta eventualele impuritati si rugina de pe suprafata barelor, cu
ajutorul periei de sarma.

Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie

sa depaseasca abaterile limita, din anexa II.1 din NE 012.

Otelul beton, livrat in colaci si bare indoite, inainte de taiere si fasonare, va fi

indreptat prin intindere cu troliul, fara a se depasi o alungire de 1 [mm/m] . Barele taiate
si fasonate, vor fi etichetate si depozitate, astfel incat sa nu fie confundate si sa li se
asigure pastrarea formei, pana in momentul montarii.

Pe unele platforme industriale, unde corodarea este favorizata, se recomanda

montarea si betonarea armaturilor in max. 15 zile de la fasonare.Armaturile se termina
cu ciocuri, conform proiectului.

Pentru armaturile netede, avand diametrul “d”, ciocul se îndoaie la 180°, cu

raza interioara de min. 1,25 [d] si portiunea dreapta de capat de min. 3 [d] . Pentru
armaturile cu profil periodic, ciocul se îndoaie la 90° , cu raza interioara de minim 2 [d] şi
portiunea dreapta de capat, de minim 7 [d] .
 Îndoirea barelor inclinate se face dupa un arc de cerc, de raza cel puţin
10[d].Capetele barelor inclinate, trebuie sa aiba o portiune dreapta, cu o lungime de
cel putin 20 [d], in zonele intinse, si cel putin 10 [d], în zonele comprimate.În cazul
etrierilor, raza cercului de îndoire va fi 2 [d].

Fasonarea cercurilor si indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta,

fara socuri.Se interzice fasonarea armaturilor la temperatură sub –10° C.Barele cu profil
periodic, cu diametrul mai mare de 25 [mm], se vor fasona la cald.

 Montarea armaturilor 

Montarea armaturilor, incepe numai dupa:

- receptionarea cofrajelor;

- acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare.

Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri care

sa asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre
etc.).

La fasonarea si montarea barelor de armatura nu se vor depasi urmatoarele

abateri:

- distanta intre axele barelor : ±5 [mm]

- lungimea barelor fata de proiect : ±5 [mm] pentru barele cu lungimea mai

mica de 1 [m] ±20 [mm] pentru barele cu lungimea mai mare de 1 [m] . Stratul de
acoperire cu beton a armaturilor este de 70 [mm]

3.9. Toleranţe admisibile

Abaterile limită admise faţă de cotele şi dimensiunile aflate în proiect sunt:

- la poziţia în plan a coloanelor la nivelul bazei radierului;

• 7,5 [cm] la coloanele dispuse pe un rând;

• 10 [cm] la coloanele dispuse pe mai multe rânduri;

- la înclinarea axei coloanei 2%

- la dimensiuni 2 [cm] pentru diametrul coloanei

- la cotă ±20 [cm] pentru cota bazei coloanei±5 [cm] pentru cota capului
coloanei.
 CAP. 4. CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR

4.1. Controlul calităţii pe timpul execuţiei

4.1.1. Platforma de lucru

Realizarea platformei de lucru se va verifica în mod continuu de la caz la

caz,vizual şi prin metode topografice. Verificarea calităţii balastului se face pe loturi de
acelaşi fel de agregate prin metoda verificării “de lot” urmărindu-se:granulozitatea,
condiţiile de filtru invers, corpuri străine, părţi levigabile. Se va verifica gradul de
compactare a platformei.

4.1.2. Săparea coloanei 

La fiecare fază de execuţie se va verifica:

- natura terenului săpat;

- cota şi adâncimea găurii săpare (să corespundă celei din proiect);

- înclinarea axei tubulaturii nu trebuie să fie mai mare de 2% faţă de

cea prevăzută în proiect.

4.1.3. Armarea coloanei 

La această fază a execuţiei se fac următoarele verificări:

- verificarea execuţiei carcasei de armătură conform proiectului (carcasa

trebuie să aibă asigurată rigiditatea la transport şi manipulare);

- verificarea armării coloanei conform proiectului (să nu fie inversate carcasele

amonte cu cele din aval la lansare);

- verificarea distanţierilor astfel încât să asigure centrarea corectă a carcasei

de armătură şi stratul de acoperire cu beton cât mai unirform pe conturul coloanei.

 4.1.4. Betonarea coloanei 

- Verificarea ca betonarea coloanei să se realizeze imediat după armarea

ei,continuu şi fără întrerupere;

- Verificarea cotei superioare de betonare a coloanei;

- Verificarea ca temperatura betonului la punerea în operă să fie mai mare de

+5° C;

- Verificarea calităţii betonului proaspăt prin probe recoltate: 

 • la locul de punere în operă

– la fiecare 9 mc de beton pus în operă – aspectul vizual

• la staţia de betonare – o probă la 400 mc sau pe schimb şi tip de beton.

- Verificarea fişei de forare – betonare a coloanei, completată de constructor.

4.2. Controlul calităţii după execuţie

După execuţia coloanei:

- controlul calităţii betonului pus în operă;

- verificarea continuitătii corpului coloanei:

• la coloane cu deficienţe la săpare;

• la un număr de coloane stabilit anterior prin proiect.

Controlul se face prin metoda nedistructivă a carotajului sonic de către instituţii

specializate.

CAP. 5. RECEPŢIA COLOANELOR

 Receptia găurii forate, a carcasei şi betonului, inainte de betonare

Receptia gaurii forate inainte de betonare consta in:

- stabilirea pozitiei in plan;

- stabilirea verticalitatii;

- verificarea cotei de fundare;

- verificarea terenului de la baza si concordanta cu datele din studiul

geotehnic.

 Recepţia materialelor 

- verificarea documentelor de control a calitatii efectuata prin incarcarile pe

cuburi;

- verificarea certificatului de calitate ale cimentului;

- verificarea otelului beton;

- verificarea alcătuirii carcaselor.

 Pentru fiecare coloana se va completa fisa de forare betonare anexata la
Cartea Tehnica a Constructiei. Aceste fise servesc ca document de receptie a lucrarilor
ascunse si vor fi atasate Cartii Tehnice a Constructiei.

 Receptia coloanei dupa betonare 

Consta din stabilirea pozitiei in plan si a inclinarii, din verificarea datelor

referitoare la betonare si din examinarea documentelor.

Infrastructuri si suprasatructuri din beton armat

Cofraje

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor
respecta conditiile de calitate precizate in planse . in principiu acestea pot fi :
- cofraje si elemente de sustinere pentru placi si stalpi ;
- cintre , esafodaje si elemente de sustinere .
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine
seama de prevederile Codului de practica pentru executie lucrarilor din beton , si a
lucrarilor din beton armat indicativ NE 012-2010 , precum si de cele cuprinse in capitolul
“Cofraje” .
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat , sau parti ale acestora , vor
respecta conditiile de calitate precizate in planse . in principiu acestea pot fi de 3 tipuri :

- Cofraje obijnuite utilizate la suprafete nevazute ;

- Cofraje de fata vazuta , utilizate la suprafete expuse vederii ;
- Cofraje cu tratare speciala , utilizate la elementele de suprastructura .

Materiale de constructie

Agregate

Agregatele vor corespunde prevederilor conditiilor de livrare si procurare ,

alegerea dimensiunii maxime , conditiile de transport si depozitare si controlul calitatii .
Nisipul utilizat sort 0-4 ,trebuie sa fie conform caracteristicilor generale de
granulozitate stabilite in tabelul 2 din SR EN 12620+A1-2008 , corespunzator claselor
de agregate .
Pietrisul care se va folosii va fi pietris de rau sau criblura , sorturile 8-16 si 16-
31 [mm] care se vor inscrie in zona favorabila a curbei granulometrice .
In functie de clasa betonului , acesta se poate realiza din 3 sau 4 sorturi de
agregate si anume : 0-4 ; 4-8 ; 8-16 ; 16-31,5 [mm] .
 Amestecul format din cele 3 sau 4 sorturi se va inscrie in zona foarte buna a
limitelor granulometrice .
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite , spalate si sortate .
Antreprenorul va lua masuri necesare pe santier pentru a evita depuneri de
praf pe agregate .

Ciment

Cimentul va corespunde SR EN 197-1/2011/A3:2007 Ciment , Partea 1 :

“Compozitie , specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale” si SR 7055-
96.
Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura un siloz separat.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel incat stocul rezultat sa fie
consumat in maxim 2 luni . Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si utilizarea
acestor amestecuri.

Armaturi

Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect . Domeniu de

utilizare , dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor vor corespunde
prevederilor din “Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton , beton
armat si beton precomprimat “ indicative NE 012-2010 .
Inainte de fasonarea armaturilor , otelul beton se curata de praf si noroi , de
eventualele urme de rugina sau ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din proiect , de un anumit diametru , cu bare de alt
diametru dar cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului .

Betoane

Betoanele se prepara in statii de beton atestate intern si verificate .

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in functie
de greutate . Abaterile limita se vor incadra in prevederile din codul de practica pentru
producerea betonului indicative CP 012/1/2010.
Folosirea plastifiantilor , antrenorilor de aer , etc. se admite numai cu
aprobarea inginerului tinand cont de prevederile din prezenta propunere tehnica .
 Umiditatea agregatelor se verifica zilnic , precum si dupa fiecare schimbare de
stare atmosferica .
In timpul betonarii trebuie asigurat ca betonul sa umple comnplet formele in
care este turnat . Betonul preparat cu o temperature de 5-30 C trebuie turnat in maxim
90 min .
Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa prezinte segregare .
La turnarea betonului trebuie respectate regulile din NE012/2007 NE
013/2002.
Jgheaburile , autoagitatoarele de transport beton etc. vor trebui pastrate curate
si spalate dupa fiecare intrerupere de lucru . La compactarea betonului se vor folosi
mijloace mecanice de compactare ca : mese vibrante , vibratoare de cofraj si vibratoare
de adancime , iar in timpul compactarii betonului proaspat se va avea grija sa nu se
produca deplasari sau degradari ale armaturilor si cofrajelor.
La adoptarea retetei la statia de betoane , se va tine seama de capacitatea si
tipul betonierei , de umiditatea agregatelor , iar pe timp friguros se va tine seama de
temperatura materialelor componente si a betonului .

Betonul trebuie turnat in cofraje in mai putin de 1 ora in cazul folosiri

cimenturilor obijnuite , si in mai putin de o jumatate de ora cand se folosesc cimenturi cu
priza rapida . In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri
suplimentare , cum este si utilizarea de aditivi intarzietori , conform codurilor NE 012 si
codului NE 013-2 . In perioada dintre preparare si turnare , se interzice adaugarea de
apa in beton .

Verificarea elementelor geometrice

Grosimea stratului de fundatie va fi verificata oriunde se considera necesar dar

in cel putin 3 puncte la 2000 m^2 de strat executat ; toleranta este de ±2 [cm] .
Latimea stratului se masoara oriunde se considera necesar , dar cel putin in
fiecare profil transversal proiectat ; toleranta pentru latimea stratului , masurata din ax ,
este de +5 [cm] .
Panta transversala a stratului de fundatie este aceeasi cu cea a fundatiei .
Toleranta este de ±0,4% .

Cotele stratului se masoara in punctele caracteristice ale profilelor din proiect ,

toleranta fata de cota proiectata este de ±1[cm] .

Hidroizolatii

Executarea lucrarilor va fi incredintata numai agentilor economici care pot

asigura nivelul de calitate corespunzator caietelor de sarcini , prin responsabili atestati .
 Investitorii au obligatia sa verifice executarea corecta a tuturor fazelor distincte
a lucrarilor de hidroizolatie prin diriginti de santier atestati sau agenti economici de
consultanta specializati .
Administratorul drumului are urmatoarele obligatii:

- Sa asigure permanent un control al calitatii executiei .

- Sa efectueze la timp lucrarile de intretinere si reparatii ( repararea
degradarii din imbracamintea caii , etansarea corespunzatoare a acesteia);
- Sa asigure urmarirea comportarii in timp si sa intervina in cazul declansarii
degradarilor.

In alcatuirea hidroizolatiei la lucrari se disting urmatoarele straturi :

a) Strat de amorsare ;
b) Strat de lipire;
c) Strat hidroizolator ;
d) Strat de protectie .

Stratul de amorsare asigura impregnarea suportului elementului de

constructie, in vederea etansarii acestuia si/sau pregatirea pentru aplicarea stratului de
lipire .
Stratul de lipire asigura aderenta materialelor hidroizolante de suprafata
suportului si stratului de protectie , precum si intre ele .
Stratul hidroizolator ( sistem hidroizolator ) asigura etanseitatea impotriva
patrunderii apei in elementele constructiei , preluarea solicitarilor si incarcaturilor si
transmiterea lor la structura de rezistenta a constructiei .
Stratul de protectie asigura stratul de baza hidroizolator la actiunea fortelor
care se executa asupra sistemului de hidroizolatie .
Stratul hidroizolant poate fi :

- Strat hidroizolant din materiale bituminoase sau plastice aplicate la rece;

- Strat hidroizolant din materiale bituminoase aplicate la cald .

Stratul hidroizolant la constructii poate fi alcatuit din :

- Folii prefabricate , in unu sau mai multe straturi ;

- Filme subtiri , aderente la stratul suport , realizate prin intarirea
(polimerizarea ) unor substante chimice in stare lichida .
-

Strat de fundatie din balast

1. Generalitãti
 1.1. Descriere

A. Stratul de fundatie realizat din agregate naturale aprobate. Stratul de

fundatie se va executa pe patul drumului aprobat, al cãrui ultim strat a fost tratat cu var
sau a fost acoperit cu material geotextil, anticapilar, cu scopul asigurãrii drenãrii apelor.
Aceste lucrãri includ:

(a) Asternerea stratului de fundatie.

(b) Compactarea stratului de fundatie.

(c) Evacuarea materialului în exces, dupã finisarea stratului de fundatie.

B. Exista douã tipuri de straturi de fundatie.

(a) Strat de fundatie din balast

(b) Strat de fundatie din balast amestec optimal

1.2. Prescriptii de referintã

1. STAS 6400/84 Lucrãri de drum. Straturi de bazã si de fundatie.

Instructiuni tehnice pentru executia straturilor de fundatie, din balast prin compactare în
domeniul umiditãtii optime de compactare. CD 31-2002 Normativ C 148-85, SR EN
1342+A1-08

2. Legea nr. 10 / 1995. Legea calitãtii în constructii.

2. Materiale

2.1. Balast

Materialele vor îndeplini conditiile de calitate din plansele de executie, din

prezenta oferta tehnica si din toate prescriptiile de referintã mentionate de proiect si
planse. La executia stratului de fundatie din balast sau balast optimal se vor utiliza
agregate de balastierã si de carierã, având dimensiunea maximã de 71 mm. Balastul
trebuie sã provinã din roci stabile si de origine silicioasã.

Agregatele nu vor contine granule moi sau friabile, vor fi nealterabile la

conditiile atmosferice neprielnice si nu vor contine corpuri strãine vizibile (bulgãri de
pãmânt, cãrbune, lemn, resturi vegetale sau elemente alterate).

Balastul si balastul optimal pentru a fi folosit în stratul de fundatie va îndeplini

caracteristicile calitative arãtate în tabelul 1.

Tabelul 1
 Balastul optimal se va obtine din balast sortat, prin reamestecarea sorturilor 0-
8, 8-16, 16-31 (40), 31 (40)-71, în proportiile stabilite; balastul poate fi utilizat direct din
excavare, ca balast optimal, dacã îndeplineste conditiile din tabelul 1, de mai sus.

Conditiile de calitate si frecventa recoltãrii de probe si a determinãrilor pentru

materialul aprovizionat pe santier este cea prevãzutã de normativele in vigoare.
Laboratorul Contractantului va tine evidenta calitãtii balastului sau balastului optimal
astfel:

 într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizori;

 într-un dosar (dosar pentru încercãri agregate) se vor tine rezultatele

determinãrilor efectuate de laborator, pe materialele aprovizionate.

Agregatele care îndeplinesc conditiile de calitate , ca si cele mentionate în

certificatele de calitate de la furnizor sau orice alte rezultate de determinãri efectuate de
Contractant la sursa de agregate si aprobate de Inginer, vor fi aprovizionate pe santier
si depozitate în cantitãti suficient de mari, cu asigurarea omogenitãtii si constantei
calitãtii pentru lucrãri, pe perioade lungi de timp.

Agregatele depozitate vor fi verificate zilnic, înainte de a fi utilizate în lucrãri,

de cãtre laboratorul autorizat al Contractantului. In cazul în care la verificarea calitãtii
balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde
prevederilor din tabelul 1, se corecteazã granulozitatea cu sorturile granulometrice
deficitare, astfel încât agregatele sã îndeplineascã conditiile calitative prevãzute, modul
de efectuare a corectiilor necesitând sã fie aprobat de cãtre Inginer, înainte de
aducerea lor pe santier.

In cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si

depozitarea acestuia se va face astfel încât sã se evite amestecarea loturilor
aprovizionate. Contractantul va avea în depozite sau la statia de santier, suficiente
agregate, pentru fiecare zi de lucru. Se va mentine un stoc minim de agregate, pentru
utilizare de-a-lungul unei luni calendaristice, întregi.

Setul de determinãri complete, ca si frecventa si locul determinãrilor, vor fi

incluse în Planul de Controlul Calitãtii al Contractantului si va fi supus aprobãrii
Inginerului, înainte de începerea lucrãrilor contractuale.

2.2. Apa pentru compactare

Apa necesarã corectiei umiditãtii balastului sau balastului optimal, în timpul

lucrului, cãtre umiditatea optimã de compactare, poate proveni din orice sursã. Apa nu
va contine substante chimice, noroi sau vegetatie. Sursele de apã vor fi supuse
aprobãrii Inginerului.

2.3. Caracteristicile optime de compactare Laboratorul autorizat al

Contractantului sau alt laborator de specialitate autorizat, aprobat de Inginer, va efectua
determinãrile pentru stabilirea umiditãtii optime de compactare si a densitãtii uscate
maxime ale agregatelor utilizate, balast sau balast optimal. Aceste determinãri vor fi
efectuate cu cel putin o sãptãmânã, înainte de începerea lucrãrilor sau înainte de
schimbarea sursei. Caracteristicile de compactare ale agregatelor pentru stratul de
fundatie vor fi determinate, utilizãnd metoda Proctor modificatã, conform CD 31-2002,
Indicativ 530-2012 , Normativ C 148-85 si SR EN 1342+A1-08 prin care se stabileste:

●  du max. P.M. = greutatea volumicã în stare uscatã, maximã, exprimatã în

g/cm3 ;

● Wopt P.M. = umiditate optimã de compactare, exprimatã în %.

Pentru determinarea caracteristicilor de compactare, Contractantul poate

propune si alte metode alternative, bazate pe standarde internationale (de exemplu
AASHTO T180), aprobate în prealabil de Inginer.

3. Utilaje

3.1. Utilajele de amestecare Sorturile de agregate pentru balastul optimal vor fi

amestecate în proportiile specificate, pânã la omogenizare, într-o instalatie de preparare
centralã de tipurile discontinuu cu sarje sau în flux continuu sau într-o instalatie de
preparare mobilã utilizatã pentru preparare sau pentru preparare si asternere, ca la
agregate stabilizate cu ciment.

3.2. Mijloace de Asternere

Straturile de fundatie vor fi executate prin asternerea de material de

dimensiunile si granulatia specificatã de plansele de executie sau de cãtre Inginer.

3.3. Mijloace de Compactare

Mijloacele de compactare trebuie sã aibã capacitatea de a realiza densitãtile si

finisarea prescrise. Mijloacele de compactare vibratoare vor fi de tipul cu cilindrii lis.
Compactorii vibratori vor fi dotati cu dispozitive de control al amplitudinii si frecventei si
specifici pentru compactarea balastului.

4. Metode de executie

4.1. Asternerea Balastului

Contractantul va asterne balastul la profilele pentru stratul de fundatie, din

plansele de executie. Balastul pentru stratul de fundatie va fi si umezit în caz de
necesitate .

Balastul pentru stratul de fundatie va fi amestecat si umezit pânã la o

umiditate situatã în intervalul umiditate optimã de compactare si 3% sub optimum.
Inainte de asternerea balastului pentru stratul de fundatie, patul drumului va fi stropit
usor cu apã. Balastul pentru stratul de fundatie va fi transportat pe drum, asternut în
strat uniform si compactat la un grad de compactare de cel putin 100%, fatã de
densitatea uscatã maximã obtinutã prin metoda Proctor modificatã, determinatã de
laboratorul Contractantului.

Balastul asternut va fi în cantitate suficientã pentru a permite compactarea si

realizarea la profil a întregii suprafete a unei sectiuni. Nu se va utiliza balast continând
zãpadã sau bucãti de ghiatã. Este interzisã executia stratului de fundatie pe patul
drumului, acoperit cu zãpadã sau pojghitã de gheatã. Compactarea se va executa cu
utilaje adecvate, potrivit metodei de executie aprobate de Inginer, pe baza rezultatelor
obtinute pe tronsonul de încercare.

4.2. Tronsonul de Incercare Inainte de începerea lucrãrilor

Executantul trebuie sã efectueze experimentarea punerii în operã a balastului

pe tronsonul de încercare. Inainte de efectuarea experimentãrilor pe tronsonul de
încercare, cu cel putin o sãptãmânã înainte, Executantul va supune aprobãrii
Inginerului, metoda stabilitã pentru executia straturilor de fundatie din agregate naturale.
Tronsonul de încercare poate fi executat, numai dupã aprobarea de cãtre Inginer a
metodei stabilite.

Zona pentru tronsonul de încercare va fi cea dispusã de Inginer.

Experimentarea se va face pe un tronson de încercare, în lungime de minimum 30 m si
minimum 3,40 m lãtime (dublul lãtimii mijlocului de compactare). Pentru executia
autostrãzilor, lãtimea tronsonului de încercare va fi jumãtate din întreaga lãtime a unui
strat de fundatie. Tronsonul de încercare va fi executat în prezenta Inginerului,
compactarea va fi controlatã prin determinãri de laborator, potrivit celor prezentate de
executant în metoda sa de executie, stabilitã si în Planul de Controlul Calitãtii.

Rezultatele determinãrilor vor fi prezentate Inginerului, în ziua urmãtoare,

executiei tronsonului de încercare. In cazul în care gradul de compactare prevãzut,
mãsurat pe întregul tronson de încercare, potrivit metodei de mãsurare aprobate, nu
este realizat, Executantul va trebui sã realizeze o nouã încercare, dupã aducerea de
îmbunãtãtiri privind reglarea mijloacelor de compactare si o nouã metodã stabilitã de el
va fi prezentatã Inginerului pentru aprobare.

Parametri urmãriti în timpul executiei tronsonului de încercare vor fi:

 grosimea optimã a stratului de balast înainte de compactare;

 numãrul de treceri pentru fiecare compactor, cu si fãrã vibrare, pentru a

determina intensitatea de compactare;

 intensitatea de compactare = Q/S, unde : Q = volumul de balast pus în operã

în unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimatã în m3 .

S = suprafata cãlcatã la compactare, de fiecare utilaj, în intervalul de timp dat,

exprimat în m 2 . Dacã tronsonul de încercare este corespunzãtor, cracteristicile
înegistrate, mentionate mai sus, vor deveni caracteristici de referintã pentru executia
stratului de fundatie cu balastul furnizat din sursa respectivã.

Pentru orice altã sursã diferitã, un nou tronson de încercare va fi executat,

conform programului prezentat mai sus.

5. Controlul calitãtii pentru Receptie

5.1. Tolerante Geometrice Grosimile stratului de fundatie sunt cele prevãzute

în detaliile de executie. Abaterea limitã, localã, la grosime, este de max.  15 mm în
orice punct de mãsurare. Controlul grosimii se face prin mãsurare directã în sondaje
deschise, executate în locuri indicate de Inginer. Mãsurãtorile pentru grosime se fac cel
putin la fiecare 150 m de drum executat cu douã benzi sau la fiecare 100 m de drum
executat cu mai mult de douã benzi pentru strat executat, la marginea stratului.
 Grosimea nu va fi mai micã cu mai mult de 15 mm fatã de grosimea din
plansle de executie, în orice punct de mãsurare, de-a-lungul unei sectiuni de strat de
fundatie supus receptiei Inginerului. Deficientele de grosime sau depãsind 15 mm, vor fi
corectate de executant , într-o manierã aprobatã de Inginer.

Grosimea în exces, situatã în limita tolerantei va fi consideratã ca prevãzutã

de Contractant pentru comoditatea sa si pe cheltuiala sa. Toleranta privind cotele în
profilurile transversale va diferi cu maximum  2 cm, fatã de toleranta privind cotele
suprafetei îmbrãcãmintei.

Mãsurãtorile se efectueazã în profilurile transversale din proiect, de-a-lungul

axului drumului, pichetat la nivelul suprafetei stratului de fundatie la limitele
corespunzãtoare platformei drumului.

Cotele se mãsoarã cu mijloace topografice. Tolerantele priind nivelarea, în

profil longitudinal, mãsurate sub dreptarul de 3 m, vor fi de max.  2 cm mm în orice
punct de mãsurare. Tolerantele la lãtime vor fi de  5 cm, mãsurate în dreptul profilelor
transversale ale proiectului. Tolerantele la panta transversalã sunt de ± 0,4%, mãsurate
în profilele din proiect sau la fiecare 25 m, dacã distanta dintre profilele proiectului sunt
mai mari.

5.2. Conditii privind Compactarea

Stratul de fundatie trebuie compactat pânã la realizarea gradului de

compactare de 100% Proctor modificat în minimum 95% din punctele de mãsurare si
min. 98% la toate punctele de mãsurare.

Determinãrile de densitate se fac cel putin la fiecare 150 m de drum executat

cu douã benzi sau la fiecare 100 m de drum executat cu mai mult de douã benzi, în
locuri indicate de Inginer. Rezultatele determinãrilor vor fi prevãzute de Inginer sã fie
obtinute, nu mai târziu de o zi dupã terminarea sectiunii de strat de fundatie, care se
verificã.

Rezultatele privind elementele geometrice, si compactarea trebuie sã fie

acceptate simultan, de cãtre Inginer, pentru ca sectorul de fundatie sã poatã fi inclus în
lucrãrile permanente.

Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

1.1 Prezenta propunere tehnica , cuprinde conditiile de executie si receptie a

imbracamintilor           bituminoase cilindrate executate la cald pentru drumuri si strazi, elaborat in
conformitate cu SR EN 174-1:2009.
1.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt realizate din mixtura asfaltica:

-        cu bitum neparafinos pentru drumuri;

-        cu bitum aditivat
-        cu bitum modificat cu polimeri;
-        stabilizata cu fibre;
-        cu bitum modificat stabilizata cu fibre.
1.3 Imbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite din doua straturi:
            - stratul superior, de uzura
            - stratul inferior, de legatura

1.3 Tipul de imbracaminte bituminoasa cilindrata la cald se stabileste in functie de clasa tehnica a
drumului si de categoria tehnica a strazii. Alegerea tipului de imbracaminte bituminoasa se stabileste
prin proiectul de executie, pe baza performantelor necesare mixturii asfaltice si a studiului tehnico-
economic.

2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI

2.1 Tipurile de mixturi asfaltice prevazute pentru executia stratului de uzura cuprinse in prezenta
propunere tehnica sunt conform tabelului 1 si  sunt clasificate in functie de granulozitate si de
dimensiunea maxima a granulelor agregatelor.

Tabelul 1

Nr. Categoria Stratul de uzura

crt. Clasa tehnica a drumului tehnica a
strazii Tipul mixturii asfaltice1)

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:

I
MASF 8, MASF 12,5, MASF 16
Mixtura asfaltica cu bitum modificat
stabilizata cu fibre: MASF 8m, MASF
12,5m, MASF 16m
1 Beton asfaltic cu bitum modificat BA I
12,5m, BA 16m
Beton asfaltic rugos:
- cu bitum modificat BAR 16m
- cu bitum  BAR 16
2       Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:
MASF 8,MASF 12,5, MASF 16
3        II, III

II V

IV,V
 Mixtura asfaltica cu bitum modificat
stabilizata cu fibre: MASF 8m, MASF
12,5m, MASF 16m
Beton asfaltic rugos:
- cu bitum modificat: BAR 16m
- cu bitum: BAR 16
Beton asfaltic:
- cu bitum modificat: BA 12,5m,
BA16m
- cu bitum: BA12,5,BA 16
Beton asfaltic:
- cu bitum: BA 8, BA12,5, BA 16, BA
25
Beton asfaltic cu pietris concasat2):
- cu bitum: BAPC 16

NOTE  1) In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este
sub limita de 80%,bitumul se   aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea
adezivitatii

2)     Cu acordul administratorului drumului

2.2 Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum neparafinos pentru drumuri, se  executa
conform SR 174-2.

Imbracamintile bituminoase cilindrate realizate cu bitum modificat, cu fibre si respectiv cu bitum

aditivat se executa conform reglementarilor tehnice in vigoare.

2.3 Tipurile de mixturi asfaltice prevazute pentru executia stratului de legatura cuprinse in prezenta
propunere tehnica  sunt conform tabelului 2 si sunt clasificate in functie de granulozitate, dimensiunea
maxima a granulelor agregatului natural si de natura acestuia.

Tabelul 2

Stratul de legatura
Nr. Clasa tehnica a Categoria tehnica
crt. drumului a strazii
Tipul mixturii asfaltice1)
Beton asfaltic deschis cu criblura:
1 I, II I, II - cu bitum modificat:   BAD 25m
- cu bitum:    BAD20,  BAD 25
2 III III Beton asfaltic deschis cu criblura:
- cu bitum modificat:   BAD 25m
 - cu bitum:    BAD 20,  BAD 25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat:
- cu bitum:                    BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu criblura:
- cu bitum:  BAD 20, BAD 25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat:
3 IV, V IV
- cu bitum:                    BAD PC 25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat:
- cu bitum:                    BAD PS 25

NOTA 1 ) In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate este
sub limita de 80%,bitumul se   aditiveaza cu un aditiv pentru imbunatatirea
adezivitatii

2.4 Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice sunt aratate in tabelul 3

Tabelul 3

Nr.
Tipul mixturii asfaltice Simbolul
Crt.
1 Mixturi asfaltice cu bitum modificat :
- mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8m

MASF 12,5m

MASF 16m
- beton asfaltic bogat in criblura BA12,5m

BA 16m
- beton asfaltic rugos BAR 16m

- beton asfaltic deschis cu criblura BAD 20m

BAD 25m
2 Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri:
- mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF 8

    MASF 12,5

MASF 16
 - beton asfaltic bogat in criblura BA 8

BA12,5

BA 16

BA 25
- beton asfaltic rugos BAR 16

- beton asfaltic cu pietris concasat BAPC 16

- beton asfaltic deschis:

* cu criblura BAD 20

BAD 25
* cu pietris concasat BADPC 25

* cu pietris sortat BADPS 25

2.4 Imbracamintile bituminoase cilindrate se aplica pe:

- straturi de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform SR 7970;

- straturi de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici,
conform STAS 10473/1 si reglementarilor tehnice in vigoare;

- straturi de baza din macadam si piatra sparta, conform SR 179 si SR 1120;

- imbracaminte bituminoasa existenta, in cadrul lucrarilor de ranforsare;

- imbracaminte din beton de ciment existenta.

2.5 In cazul imbracamintilor bituminoase cilindrate aplicate pe un strat de baza din agregate naturale
stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, pe imbracamintea din beton de ciment si pe
imbracamintea bituminoasa existenta, se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul
suport.

3. MATERIALE

3.1 Agregate naturale

3.1.1 Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor

bituminoase la cald sunt agregate naturale, artificiale conform SR EN13043 si/sau agregate naturale
de cariera si de balastiera prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si sortare,
conform SR 667 si SR 662, astfel:

- agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:

· cribluri sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

· nisip de concasare sort 0-4;

- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare, concasare si
sortare, conform SR 662, dupa cum urmeaza:

· pietris concasat sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

· pietris sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;

· nisip natural sort 0-4.

3.2 Filer

3.2.1 Filerul trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 si/sau STAS 539, respectiv :

- finetea ( continutul in parti fine sub 0,09 mm) min.80%

- umiditatea max. 2%

- coeficient de hidrofilie max. 1%

3.3 Lianti

3.3.1 Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice sunt:

- bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 si tip D 80/100 conform SR 754 si conditiei pct3.3.3

- bitum neparafinos pentru drumuri tip 35/50, 50/70 si 70/100 conform SR EN 12591 si conditiilor
aratate mai jos ( pct 3.3.2 si 3.3.3)

- bitum modificat cu polimeri conform SR EN 14023 clasele 3,4,5 si conditiilor pct 3.3.3.

NOTA: Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climaterice din SR 174-
1:2009 anexa A si anume:

- pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile D60/80, 50/70, 35/50;

- pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile D80/100 si 70/100;

- pentru mixturile stabilizate cu fibre, indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile D 60/80 si 50/70,
cu penetratia de maxim 70 1/10 mm.

Bitumurile tip 35/50 se utilizeaza in straturile de legatura.

3.3.2 Fata de conditiile SR 12591, bitumul trebuie sa ateste conditiile suplimentare aratate in tabelul 3
de mai jos:

Tabelul 3

3.3.2 Fata de 35/5 35/50 50/7 50/70 70/10 70/100 Metoda

conditiile SR
12591, bitumul
0 imbatranit 0 imbatranit 0 imbatranit
prin metoda prin metoda prin metoda
trebuie sa TFOT/RTF TFOT/RTF TFOT/RTF
ateste conditiile
OT OT OT de
suplimentare
aratate in
tabelul 3 de mai determina
jos:Caracteristi re
ca
Ductilitate la >50 >25 >10 >50 >100 > 75    SR 61
25s C, cm 0
Punct de -8    - -8    - -10    -    SR EN
rupere Fraass,
sC,max     12593
Nota: Imbatranirea TFOT si RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607-2 si
SR EN 12607-1.

3.3.3 Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul modificat trebuie sa

prezinte o adezivitate de minimum 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea
respectiva. In caz contrar se utilizeaza bitum aditivat.

Adezivitatea se determina conform SR 10969 si /sau SR EN 12697-11

3.3.4 Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza

separat, pe tipuri de bitum, astfel:

- bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de

incalzire cu ulei, sistem de inregistrare a temperaturilor (pentru ulei si bitum), gura de
aerisire, pompe de recirculare;

- bitumul modificat cu polimeri se depoziteaza in recipiente metalice verticale,

prevazute cu sistem de incalzire cu ulei termic, sistem de recirculare sau agitare
permanenta pentru evitarea separarii componentelor, si sistem de inregistrare a
temperaturii. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu depaseasca maximum 2
zile,iar temperatura bitumului modificat pe perioada de depozitare sa fie de minimum
140 0C;

- bitumul aditivat se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem

de incalzire cu ulei, pompe de recirculare, sistem de inregistrare a temperaturii (pentru
ulei si bitum), gura de aerisire. Se recomanda ca perioada de stocare sa nu
depaseasca 3 zile, iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare sa fie
de (120…140)0C.

3.3.5 Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pentru lucrarile de

amorsare a stratului suport, conform SR 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.
 Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metalice verticale,
curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de
incalzire.

4. ELEMENTE GEOMETRICE
 Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile
din tabelul 4.

Tabelul 4

Nr. Abateri limita locale admise la

Elemente geometrice Conditii de admisibilitate
crt. elementele geometrice
1 Grosimea minima a stratului
compactat, cm, min:
- strat de uzura din mixtura
asfaltica stabilizata cu fibre:
 MASF 8 3,0
-                            nu se admit abateri in
 MASF 12,5;MASF 16 3,5
minus fata de grosimea prevazuta
- strat de uzura cu bitum 4,0 in proiect pentru fiecare strat
modificat, bitum aditivat, bitum -                            abaterile in plus nu
constituie motiv de respingere a
- strat de legatura:
lucrarii
 cu criblura 5,0
 cu pietris concasat sau pietris 5,0
sortat
2 Latimea partii carosabile conform STAS 2900 +50 mm
3 Profilul transversal:
- drumuri
 in aliniament sub forma de acoperis +5,0 mm, fata de cotele profilului
adoptat
 in curbe si zone conform STAS 863
aferente
 cazuri speciale panta unica

- strazi conform STAS 10144/3                               +2,5 mm/m

4 Profil longitudinal:  
Declivitate, %, max  
 
- drumuri +5 mm, fata de cotele profilului
proiectat, cu conditia respectarii pasului
 mixtura asfaltica 6,0 de proiectare adoptat
stabilizata cu fibre
 beton asfaltic rugos 9,0

 alte categorii de mixturi 7,0

 asfaltice

- strazi conform STAS 10144/3  

Nota: Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a
circulatiei

5. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI  IMBRACAMINTILOR
BITUMINOASE

5.1 Imbracamintile bituminoase cilindrate la cald trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5.

5.2 Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in

termen de o luna de la executia acestora, inainte de data receptiei la terminarea lucrarilor.

Tabelul 5

Nr. Conditii de
Caracteristica Metoda de incercare
crt. admisibilitate
1 Planeitatea in profil longitudinal.1)Indice
de planeitate, IRI, m/km: Reglementari tehnice in
- drumuri de clasa tehnica I…II  2,5 vigoare privind
- drumuri de clasa tehnica III  3,5 masurarea indicelui de
- drumuri de clasa tehnica IV  4,5 planeitate
- drumuri de clasa tehnica V  5,5
2 Uniformitatea in profil
longitudinal.1)Denivelari admisibile
masurate sub dreptarul de 3 m, mm
- drumuri de clasa tehnica I si  3,0

strazi de categoria tehnica I…III SR EN 13036

- drumuri de clasa tehnica II si  4,0

strazi de categoria IV
- drumuri de clasa tehnica III…V  5,0
2)
3 Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT:
SR EN13036-4
 drumuri de clasa tehnica I…II  80
 drumuri de clasa tehnica III  70
 drumuri de clasa tehnica IV…V  60
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
 drumuri de clasa tehnica I…II  0,7
SR EN13036-1
 drumuri de clasa tehnica III  0,6
 drumuri de clasa tehnica IV…V  0,55
- Coeficientul de frecare (GT): Reglementari tehnice in vigoare
  drumuri de clasa tehnica I…II  0,95 cu aparatul de masura  Grip
 drumuri de clasa tehnica III…V  0,7 Tester
4 Omogenitate. Aspectul suprafetei Aspect fara degradari vizual
sub forma de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite.

NOTE - 1 Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de

planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

               2 Rugozitatea se determina fie prin masurari cu pendulul SRT, fie prin masurarea
rugozitatii geometrice HS.

In caz de litigiu se determina rugozitatea cu pendulul SRT.

6. COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

MIXTURILOR ASFALTICE
6.1 Mixturi asfaltice tip beton asfaltic - BA
6.1.1 Compozitia mixturilor asfaltice

 Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura si pentru stratul de legatura pot fi realizate integral din
agregate naturale de cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera,
functie de tipul mixturii asfaltice conform tabelului 6

Tabelul 6

Nr.
Tipul mixturii asfaltice Agregate naturale utilizate
crt.
Criblura: sort 4-8, 8-12,5 sau 8-16; 16-25

Nisip de concasare sort 0-4;

1 Beton asfaltic
Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer
Criblura: sort 4-8, 8-16;

2 Beton asfaltic rugos Nisip de concasare sort 0-4;

Filer
Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25;

3 Beton asfaltic cu pietris concasat Nisip natural sort 0-4;

Filer
4 Beton asfaltic deschis cu criblura Criblura: sort 4-8, 8-16,16-20 sau 16-25;
 Nisip de concasare sort 0-4;

Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer
Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

Beton asfaltic deschis cu pietris
5
concasat
Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer
Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25;

Nisip de concasare sort 0-4;

6 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
Nisip natural sort 0-4 ( conform 3.1.1.1)

Filer

6.1.1.1 La betoanele asfaltice bogate in criblura destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice
deschise pentru stratul de legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare
cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maximum:

-                    25% pentru BA 8, BA12,5; BA 16, BA 16m;

-                    30% pentru BA 25 ;

-                    50% pentru BAD20, BAD 25, BAD PC 25, BAD PS 25, BAD 25m.

 6.1.1.2 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform tabelului 7.

 6.1.1.3 Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica, este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 8 .

6.1.1.4 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, conform
metodologiilor prevazute de reglementarile tehnice in vigoare, de catre un laborator de specialitate
autorizat sau acreditat.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii

continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 9 si au la baza o masa volumica medie a
agregatelor de 2,650 Mg/mc.Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, continutul de bitum
se corecteaza cu un coeficient a = 2,650/d, unde „d” este masa volumica reala ( medie) a agregatelor,
in Mg/mc si se determina conform SR EN 1097-6.

Tabelul 7

Fractiuni de
N Strat de uzura Strat de legatura
 Tipul mixturii asfaltice
r
. agregate BAPC
naturale BA BAR 16
c din BAD 25
12,5 BA 16 16
r amestecul BAD2 BADPC BADP
BA 8 BA 25
t total 0 BAD 25 S 25
BA BA 16m BAR
. 25m
12,5m 16m

1 Filer si 8…14 7…14 8…13 6…13 8…11 8…13 49 3…8 3…8 3…8
fractiuni din
nisipuri sub
0,1 mm, %

2 Filer si nisip
. fractiunea
Diferenta pina la 100%
(0,1…4)
mm, %

3 Cribluri cu 22…44 34…48 34…58 39…60 47… - 5572 55…72 - -

dimensiune 61
a peste 4
mm, %

4 Pietris - - - - - 15…34 - - 39…58 -

concasat cu
dimensiune
a peste 8
mm, %

5 Pietris - - - - - - - - - 39…
sortat cu 58
dimensiune
a peste 8
mm, %

NOTA – Continutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de

minimum  2%.

Tabelul 8

Marimea Tipul mixturii asfaltice

ochiului BA 8 BA12,5, BA 16,BA BA 25 BAR 16 BAD 20 BAD25,
sitei, BA12,5 16m BAD25m,
m BAR 16m
conform BAPC16 BAD PC
 25,  BADPS 25,
Treceri prin site cu ochiuri patrate – SR EN 933-2

SR EN
%
933-2
31,5 mm - - - - 100 - 100 100
25 mm - - 100 90…100 100 - 90…100
20 mm - - - - - 90100 -
16 mm 100 100 90100 72…90 90…100 7390 73…90
12,5 mm - 90100 - - - - -
8 mm 90…100 7085 66…85 5480 61…74 4060 42…61
4 mm 56…78 5266 42…66 4061 39…53 2845 28…45
2 mm 30…55 3550 30…50 3050 27…40 2035 20…35
1 mm 22…42 2438 22…42 2040 21…31 1430 14…32
0,63 mm 18…35 - 18…35 1535 18…25 - 10…30
0,20 mm 11…25 - 11…25 825 11…15 - 5…20
0,125 mm - 816 - - - 510 -
0,10 mm 8…14 - 8…13 613 8…11 - 3…8
0,063 mm 711 510 710 5…10 79 37 25

Tabelul 9
Continutul de
Clasa Categoria
Nr. Tipul mixturii liant din masa
Tipul stratului tehnica a tehnica a
crt. asfaltice mixturii
drumului strazii
asfaltice %
BAR 16m;BAR 16 5,76,2 IIII IIII
BA12,5m; BA16m 6,07,3 IIII IIII
Strat de
1 BA12,5; BA16 6,07,3 IIIII II
uzura
BA8; BA16 6,57,5 IVV IV
BA 25 5,5…7,0 IV…V IV
BAPC 16 6,0…7,5 IV…V IV
BAD 20       minim 4,5 IIV IIV
BAD 25m 4,0…5,0 I…III I…III
Strat de BAD 25 4,0…5,0 I…V I…IV
2
legatura BAD PC 25 4,0…5,0 III…V III…IV
BAD PS 25 4,0…5,0 IV…V IV

6.1.1.5 Raportul filer:liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice tip beton asfaltic este
conform tabelului 10, termenul „filer” reprezentand fractiunea 00,1mm.

Tabelul 10
 Nr. Raport filer:liant
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
crt. (recomandat)
Betoane asfaltice rugoase 1,6…1,8
Betoane asfaltice bogate in criblura:
- cu dimensiunea maxima a granulei 1,3…1,8
1 Strat de uzura de 16 mm
- cu dimensiunea maxima a granulei 1,1…1,8
de 25 mm
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6…1,8
2 Strat de Betoane asfaltice deschise 0,5…1,4
legatura

6.1.1.6 Compozitia mixturilor asfaltice cu care se vor realiza straturile imbracamintii

bituminoase se va stabili pe baza unui studiu preliminar, tinindu-se seama de respectarea
conditiilor tehnice impuse de prezenta propunere tehnica.

Studiul va fi efectuat de Contractor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat la

un laborator autorizat.

6.1.1.7 Formula de compozitie stabilita pentru fiecare tip de mixtura asfaltica, sustinuta de
rezultatele studiilor si incercarilor efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.

Aceste studii comporta urmatoarele etape:

- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a

fiecarui material component;

- realizarea a 5 formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi de bitum incadrate in

intervalul corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat;

- determinarea caracteristicilor fizico – mecanice conform prevederilor prezentei

propuneri tehnice ;

            - selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.

 Dupa verificarea compozitiei propuse de antreprenor, beneficiarul, daca nu are   obiectiuni sau

propuneri de modificare, accepta formula propusa.

6.2 Caracteristicile straturilor imbracamintilor bituminoase

executate
6. 2.1 Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ
conform SR 174-2.

Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre masa volumica aparenta a mixturii
asfaltice compactate din strat si masa volumica aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate
in laborator din mixtura asfaltica respectiva.

Masa volumica aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate.

Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea masei

volumice aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm, netulburate.

 6.2.1.1 Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al imbracamintilor

bituminoase din mixturi asfaltice cuprinse in prezenta propunere tehnica sunt conform tabelului 16.

Tabelul 16
Nr. Absorbtie de
Grad de compactare,
apa,
Tipul mixturii asfaltice
crt.
%, min
% vol
1 Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre:
2…6 97
MASF 16 ( inclusiv cu bitum modificat)
2 Beton asfaltic deschis:
3…8 96
BAD 25m

6.2.2 Rezistenta la deformatii permanente

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din imbracamintea bituminoasa

executata.

Rezistenta la deformatii permanente se masoara prin determinarea vitezei de deformatie la ornieraj

si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 60 0C ,conform SR EN 12697-22 sau conform
metodologiei stabilite de reglementarile tehnice in vigoare.

Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelele 12, 13, 15.

7. EXECUTIA  LUCRARILOR
In capitolul de mai jos sunt date conditiile generale de  executie a lucrarilor de imbracaminti rutiere. Pentru prepararea mixturilor
asfaltice cu bitum modificat se va tine seama si de  prevederile “Normativ AND indic.549 –2000 privind imbracamintile
bituminoase cilindrate la cald realizate cu bitum modificat cu polimeri”, iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre de
prevederile “Normativ AND indic. 539 –2002 pentru realizarea mixturilor asfaltice cu fibre de celuloza destinate executarii
imbracamintilor rutiere bituminoase”

7.1 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioane cu bene metalice
care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.

Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.)

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de debitul de functionare a
statiei de preparare a mixturii asfaltice si de punerea in opera astfel incat sa nu existe intreruperi.

Autobasculantele sunt in mod obligatoriu  echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea

incarcarii, oricare ar fi destinatia de transport si conditiile atmosferice.

Lucrari pregatitoare
           Inainte de asternerea mixturii stratul suport trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport  au un profil transversal necorespunzator sau denivelari se vor lua
masuri de rectificare a acestora.

Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.

Asternerea mixturii asfaltice

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza
fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate prin proiect.

Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +15 oC, pe timp
uscat, in perioada martie – octombrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Executia straturilor din mixturi dupa aceste perioade nu se poate face decat cu aprobarea forului
tutelar al administratiei drumului.

Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.

Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile
conform tabelului 20.

Tabelul 20

Temperatura mixturii Temperatura mixturii asfaltice la compactare oC

asfaltice la asternere (minima)
o
C, min inceput sfarsit
155 150 130

Mixturile asfaltice a caror temperatura masurata in buncarul de alimentare al repartitorului este sub
155 oC, nu vor fi asternute.
Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul repartitorului ca urmare a
unei pene.

Grosimea stratului de asternere

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face atat pentru stratul de uzura cat si pentru stratul de
legatura intr-o singura asternere si compactare.

Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii

asfaltice

        Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

In cazul in care stratul suport este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele
prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din
mixtura asfaltica, fie prin frezare.

Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de
mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat
conform cotelor din proiectul de executie.

Amorsarea suprafetei stratului suport si a rosturilor de lucru

Amorsarea stratului suport se realizeaza uniform cu un dispozitiv special care poate regla cantitatea de
liant pe mp in functie de natura stratului suport.

Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru volatilizarea solventului, respectiv pentru ruperea
emulsiei bituminoase.

In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum ramasa dupa aplicarea amorsajului trebuie
sa fie de (0,3 … 0,5)kg/mp.

Suprafata stratului suport pe care se aplica amorsajul trebuie sa fie uscata.

Asternerea mixturii asfaltice

 Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de vedere al grosimii,  cat
si al afanarii.

Asternerea se va face pe intreaga latime a caii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este posibil,
Contractorul propune Inginerului latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale.

Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor de la statie si cat
se poate de constanta ca sa se evite total opririle.

In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita
o raspandire neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al
stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de
baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Un decalaj minim de ordinul a 20 cm este necesar si totodata sa nu se gaseasca sub urma rotilor.

Rosturile separand mixturile bituminoase asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.

Marginea vechii benzi va fi badijonata cu emulsie de bitum.

Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa, latime eliminand o lungime de banda de circa 50
cm.

Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum exact inainte de
realizarea benzii noi.

Compactarea
In lipsa unor dispozitiuni contrare ale Caietului de sarcini special, atelierul de compactare va fi propus
de Contractor si aprobat de Inginer dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in
opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea Contractorului, Inginerul
putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala Contractorului, incercarile de compactitate pe loc
pe care le va considera necesare.

Urmare a acestor incercari, Contractorul propune Inginerului :

-        sarcina fiecarui utilaj;

-        planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;

-        viteza de mers a fiecarui utilaj;

-        presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;

-        temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit prin caietul de
sarcini.

Metoda propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se atinga:

 - in cel putin 95% din masuratorile efectuate, valoarea densitatii aparente obtinute in timpul studiului
privind compozitia mixturii;

- celelalte 5% din masuratori trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea
aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa se obtina valori optime
pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor respecta prescriptiile din STAS 174-2.

Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta sau cu panta
transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai ridicata.

Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea imbracamintii.

Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se

corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.

Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere, se

compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se
indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

Verificarea elementelor geometrice

In conformitate cu SR 174/2 pct.3.4

In lipsa unor dispozitii exprese ale Caietului de sarcini, se va efectua o reglare a niveletei in raport cu
anumiti reperi legati de sosea pentru verificare. Asternerea se va face cu finisorul, iar reglarea
nivelului va fi dat in permanenta de catre palpatori. 

Pentru straturile de rulare realizate pe un suport reglat ca nivelment sau in prealabil reprofilat,
asternerea se va efectua pe baza unei cantitati medii de mixtura pe unitatea de suprafata.

7.2  REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII

7.2.1 Verificarea materialelor

 Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in

conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la capitolul „Materiale” din
prezenta propunere tehnica.

Pe parcursul executiei lucrarilor,verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier pe

fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din depozitele de agregate, respectiv din
tancul de bitum. Verificarile constau in urmatoarele:

a)     Bitum si bitum aditivat:

- penetratie la 250C, SR EN 1426, SR 754;

- punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427, SR 754;

- ductilitate la 250C, SR 61,SR 754

-  stabilitate in film subtire (metoda TFOT sau RTFOT) SR EN 12607-2; SR EN 12607-1

b)     Bitum modificat

-  penetratie la 250C, SR EN 1426 ,SR 754;

 - punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427, SR 754;

 - ductilitate la 250C, SR 61, SR 754

-  stabilitate in film subtire (metoda TFOT sau RTFOT) SR EN 12607-2; SR EN 12607-1

 - revenire elastica la 13 0C, SR EN 13398

c)     Cribluri

 - natura mineralogica SR EN 12407, SR EN 13373, SR EN 932-3, SR 667;

 - granulozitate SR EN 933-1, SR 667;

 - coeficient de forma SR EN 933-4, SR 667;

 - continut de fractiuni sub 0,1 mm, SR 677;

  -continut de argila ( VA) SR EN 933-9; SR 667

d)     Pietris

  - granulozitate SR EN 933-1, SR 662;

  - coeficient de forma SR EN 933-4,SR 662;

  - grad de spargere SR EN 933-5 ,SR 662;

  -  continut de corpuri straine,STAS 4606,SR 662;

  -  parti levigabile STAS 4606, SR 662.

  -  continut de argila ( VA) SR EN 933-9, SR 667

e)     Nisipuri

   -  granulozitate SR EN 933-1, SR 662, SR 667

   -  continut de impuritati (corpuri straine,continut de fractiuni sub 0,1 mm,

argila ( VA) STAS 4606, SR 667

    -  echivalent de nisip SR EN 933-8; SR662 ( nisip natural)

    -  coeficient de activitate SR 667 ( nisip de concasare)

f)      Filer
    - finetea STAS 539;SR EN 933-10

    - umiditatea STAS 539.

7.2.2 Verificarea prepararii si punerii in opera a  mixturii asfaltice

In cadrul santierului trebuie sa se verifice  prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice,cu

frecventa mentionata in tabelul 19, astfel:

Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:

-        functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la inceputul

fiecarei zile de lucru;

-        functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;

  Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:

-        temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;

-        temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator: permanent;

-        temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent

    Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:

             -   pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;

-        temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua ori pe zi;

-        tehnologia de compactare: zilnic;

-        modul de executie a rosturilor: zilnic;

    Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

-        granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din   malaxor, inainte de adaugarea liantului:
zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;

-        compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si

asternere: zilnic.

Verificarea compactarii
 In cursul executiei compactarii, Contractorul trebuie sa urmareasca in permanenta :

         cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;

         utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune

continua si regulata;
          elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor pe pneuri)
sa fie respectate cu strictete.

Inginerul isi rezerva  dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier
pana cand Contractorul va lua masurile necesare de remediere.

Controlul ocazional de compactare

Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura
ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute.

In cazul cand un  control ocazional da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in
cadrul studiului preliminar , Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de
compactare initial fixate.

Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta , se hotarasc modificari ale
tehnologiei de compactere.

Daca , din contra , aceste incercari noi confirma rezultate initiale, se considera ca atelierul nu a
functionat in conditiile prescrise si, in aceste conditii, va putea fi aplicata o penalitate pentru toata
perioada cuprinsa intre doua controale ocazionale succesive fara ca durata luata in considerare sa
poata depasi o saptamana.

Contractorul nu are dreptul la nici o plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului aferent pe
intreaga perioada a realizarii noilor incercari de compactare.

Verificarea gradului de compactare al imbracamintilor executate

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre Contractor   pe tot parcursul executiei
imbracamintilor bituminoase, prin incercari de laborator sau in situ.

Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din probe intacte (pe fiecare strat), prelevate
din imbracaminte, prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote conform SR 174/2 si raportarea acesteia la
densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).

Gradul de compactare este stabilit de raportul dintre densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat
si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in laborator din aceeasi mixtura
asfaltica.

In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit masuratori in situ
ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se pot utiliza numai in conditiile in
care sunt avizate de organele abilitate.

7.2.4  Verificarea profilelor in timpul executiei

         
(a)            Reglajul de suprafata

Cantitatea medie a materialului pus in opera pe unitatea de suprafata trebuie sa fie egala cu
cea fixata prin caietul de prescriptii speciale cu o toleranta de  10%.
(b)            Reglarea nivelmentului

Tolerantele, pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt :

 1,5 cm  pentru stratul de legatura.

Daca tolerantele sunt respectate in 95 % din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

 7.2.5 Verificarea elementelor geometrice

Verificarea elementelor geometrice include indeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport,
inainte de asternerea mixturilor asfaltice, in conformitate cu prevederile SR 7970.

Verificarea grosimii imbracamintii se face in functie de datele inscrise in buletinele de analiza intocmite pe baza incercarii
probelor din imbracamintea gata executata, iar la aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la
1 m de la marginea imbracamintii.

Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.

Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa pentru drumuri si in axa si la rigole pentru
strazi cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment.

 7.2.6 Frecventa verificarilor

Frecventa verificarilor ce se efectueaza la executia lucrarilor va fi cea indicata in tabelul  23:

           

Tabelul 23

FAZA NATURA CATEGORIA DE FRECVENTA

CONTROLULUI SAU
DE CONTROL
EXECUTIE A INCERCARII A B C CONTROLULUI
EXECUTAREA Temperatura de asternere X permanent
LUCRARII Etalonarea atelierului X La inceputul executarii
de compactare lucrarilor, apoi un control
ocazional de compactare
neconforma
CONTROLUL Controlul ocazional de X X O carota la fiecare
compactare prin carotare
 250 ml. de drum
PROFILELOR Reglajul de suprafata : X X In fiecare zi si la sfarsit de
santier
controlul cantitatii medii
asternute
Reglarea nivelmentului In fiecare punct indicat de
X
diriginte
Controlul denivelarilor In fiecare punct indicat de
X
diriginte
A -  Incercari preliminare de informare

B  - Controlul de calitate

C - Controlul de receptie

8. RECEPTIA LUCRARILOR
8.1 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
 Receptia stratului de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu
HG nr 273/1994 in doua etape :

-        la terminarea lucrarilor

-        finala, la expirarea perioadei de garantie

  Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si
toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentei propuneri tehnice.

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile

tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

  8.2 RECEPTIA FINALA

 Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din prezenta propunere tehnica.

Receptia lucrarilor

Receptia pe faze de executie

Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile

prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate .

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de

executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile
consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate.

In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza'' in care

sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si
recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care
s-au constatat abateri .

Receptia preliminara

Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari

conform normelor legale in vigoare .

Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si

procesele verbale de receptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

Receptia finala

Receptia finala a lucrarilor se face  dupa expirarea perioadei de verificare a

comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

Executia lucrarii

Executantul are obligatia intocmirii caietului de sarcini pentru executia

lucrarilor dupa elaborarea Proiectului Tehnic si detaliilor de executie . Caietul de sarcini
pentru executia lucrarilor se aproba in prealabil de Beneficiar.
Executia lucrarilor se va realiza in conformitate cu prevederile actelor
normative , reglementarilor tehnico economice din domeniu si Proiectului tehnic
aprobat.
Atat tehnologia propusa pentru solutiile cuprinse in Caietul de sarcini , cat si
detalierea din punct de vedere descriptiv si tehnic a modului de elaborare a acestora ,
se vor raporta cel putin (cerinta minima) la prevederile actelor normative,
Reglementarile tehnico-economice din domeniu si a Proiectului tehnic aprobat .
La realizarea lucrarilor , se vor utiliza numai materiale agrementate , conform
reglementarilor nationale in vigoare , precum si a legislatiei si standardelor nationale ,
armonizate cu legislatia U.E.

Operator economic
SC ARMEANCA PREST COM SRL