Sunteți pe pagina 1din 4

INTEGRAREA POTENŢIALULUI NATURAL AL ORIZONTULUI

LOCAL ÎN LECŢIILE DE GEOGRAFIE

O importanta deosebita in studiul geografiei se pune pe


cunoasterea geografiei orizontului local, a realitatii inconjuratoare,
deoarece potentialul natural uman si socio-economic ofera resurse
importante care vin in sprijinul profesorului, dar si a elevilor prin analiza si
observarea lor directa, putand foarte usor integrate si exemplificate in
lectia de geografie.
Ca principala stiinta a interactiunii globale dintre natura si societate,
geografia ofera suportul educational cel mai larg si complex al intelegerii
dimensiunii actuale a mediului terestru.
Abordarea problematicii legate de geografia orizontului local si
apropiat, ofera premisele unei reale educatii in ceea ce priveste zona
inconjuratoare si de asemenea duce la constituirea la elevi a unui sistem
de gandire care sa permita relationare corecta, obiectiva si coerenta a
individului si societatii cu mediul local.
Dimensiunea economica a geografiei este o componenta
traditionala, dar capata dimensiuni educationale noi care imbina elementele
legate de eficienta, accesarea resurselor si atentia pentru mediul ambiant,
o percepere corecta a resurselor la nivel local care sa duca la o buna
pastrare a mediului inconjurator din imediata apropiere.
In ceea ce priveste importanta si modul de integrare a potentialului
natural in lectiile de geografie, putem face apel la principiile didactice care
vin in sprijinul profesorului dar si al elevului.
Spre exemplu, “principiul intuitiei” postuleaza necesitatea
observarii directe a faptelor geografice sesizate pe teren, precum: forma
unui deal sau munte, procesul de alunecare, prabusire,
torentialitate,eroziunea apelor curgatoare, evolutia teritoriala a unei asezari
omenesti, extinderea unor cai de comunicatie, ori zone industriale.
Ca atare, invatarea trebuie sa se axeze permanent pe senzatii, pe
reprezentari precise si clare, in acest fel fiind posibila formularea notiunilor
si deprinderilor ce trebuie insusite de catre elevi.
Un fapt este clar: cu cat vor participa mai multe organe de simt
( auz, vaz, pipait ) la procesul de invatare, cu atat mai repede si mai usor se
va invata, iar invatarea va deveni mai eficienta.
Principiul legarii teoriei de practica are in vedere activitatile
practice care mijlocesc o percepere vie, activa a faptelor si fenomenelor din
natura si societate, pentru ca intelegerea sa permita generalizarea si
consolidarea cunostintelor in memorie, aplicabilitatea cunostintelor sa
dezvolte curiozitatea, imaginatia si creativitatea, sa formeze si sa
consolideze deprinderile de munca independenta si deprinderi practice.
Acest principiu presupune desfasurarea de activitati vizand
rezolvarea de exercitii si probleme cum ar fi: identificarea unor fenomene si
fapte pe harta, citirea si interpretarea unor desene geografice, extinderea
aplicatiilor practice prin excursii, vizite, observatii directe, elaborarea unor
teme-portofolii in si despre orizontul local.
In orizontul local sau mai indepartat se pot realiza, de asemenea,
caracterizari geografice pe seama observatiilor, masuratorilor sau
cartografierii fenomenelor si proceselor reprezentative. Altfel spus,
cercetarea geografica, in limitele programei scolare, poate surprinde:
 Analiza si cercetarea surselor de poluare si legatura acestora cu factorii
fizico-geografici;
 Studiul degradarilor de teren;
 Studiul unui fapt demografic;
 Studiul economico-geografic al localitatii.
Din acest punct de vedere, zona localitatii Baia de Fier, prin
complexitatea factorilor naturali si socio-economici ofera o larga arie de
elemente care pot fi integrate cu succes in explicarea unor procese si
fenomene geografice in lectiile de geografie.
Baia de Fier, localitate atestata documentar in urma cu 500 de
ani sub numele de Bania fiind locuita de olteni amestecati cu pastori veniti
de dincolo de munte, din Ardeal, situata intr-o depresiune getica din
Subcarpatii Olteniei, la aproape 20 km vest punctul unde paralela de 45 gr.
Lat N se intalneste cu meridianul de 25 gr. Long. E, la poalele Muntilor
Parang din Carpatii Meridionali, la o altitudine de 560 m.
Localitatea Baia de Fier dispune de un real potential natural care
se remarca prin frumusetea peisajului data de relieful carstic, atat cel de
suprafata, dar mai ales cel de adancime, aici existand nu mai putin de 26 de
pesteri, cea mai mare si cea mai cunoscuta fiind Pestera Muierilor (3.566m).
Mai cunoscute sunt pestera Iedului (260m), Pestera cu Lac (231m), Pestera
Ascunsa (171m), si Pestera cu Puturi (90m).
Fara a mai insista asupra acestor date care pot face obiectul unor
alte dezbateri la fel de interesante, ne intoarcem la bogatia naturala si
antropica a zonei, ce ofera mari posibilitati profesorului de geografie pentru
o predare bazata pe demonstrarea unor fapte, procese si fenomene in
cadrul lectiilor de geografie.
Relieful carstic poate fi integrat si exemplificat la clasa a V-a in
cadrul capitolului “ Alcatuirea interna si relieful Pamantului”, in lectia “
Agentii morfogenetici externi”, unde se poate explica procesul de dizolvare
in urma actiunii apei incarcate cu CO2 care creaza forme spectaculoase in
calcar ( chei, pesteri, avene, cursuri subterane), toate aceste forme ale
reliefului carstic fiind usor de observat in orizontul local.
Deasemenea, la clasa a VIII-a, prezenta reliefului carstic reprezinta
o caracteristica de baza a grupei Parang, unul din aspectele specifice ale
reliefului acestei grupe. Pe baza observatiei directe in realitatea
inconjuratoare, elevii pot intelege si isi pot insusi importanta calcarului si a
formelor rezultate in aceasta roca.
Valea, ca rezultat al eroziunii apelor curgatoare se adanceste si se
lateste tot timpul in functie de marimea raului dar mai ales de formele de
relief pe care le strabate si de rocile din care sunt alcatuite.
Calcarul prezent la Baia de Fier poate fi folosit si in explicarea
fenomenului de eroziune a apei, avand ca rezultat formarea unor chei
( Cheile Galbenului, Oltetului).
Tot la clasele aV-a si aVIII-a la capitolul de “Clima”, dupa
prezentarea tipurilor de clima de pe Terra, se poate prezenta o caracterizare
climatica a regiunii si a factorilor ce influenteaza clima locala.
La clasa aVIII-a, la studiul Subcarpatilor Getici si a etajului climatic
in care se afla acestia, se poate concretiza cu prezentarea climei in
depresiunea Baia de Fier, care prezinta un climat de adapost, influentat
insa de imediata vecinatate a culmilor inalte, care duc la modificarea
proceselor atmosferice de aici.
Climatul de adapost se remarca prin predominarea zilelor linistite,
calme, fara viscole iarna, dar cu ploi torentiale vara, insotite de descarcari
electrice. In muntii din nord, clima este desigur diferentiata de cea din
comuna in functie de inaltimea acestora, sau de adancimea vailor, de
pantele insorite sau de cele aflate permanent in umbra. Astfel, se poate
explica scaderea temperaturii aerului odata cu altitudinea dar si fenomenul
de inversiune termica.
Tot la clasa aV-a, in ceea ce priveste explicarea termenilor de
bazin hidrografic dar si a celorlalte elemente ale unui rau, orizontul local
vine si aici in sprijinul elevilor prin prezenta Galbenului care poate fi
integrat si dat ca exemplu in acest sens.
Problemele legate de vegetatie, fauna, soluri, devin usor de
prezentat de catre profesor si usor de insusit de catre elevi, deoarece, o
simpla observatie a zonei inconjuratoare faciliteaza elevilor insusirea si
perceperea acestor notiuni. Se poate observa etajarea pe verticala a
vegetatiei, incepand cu etajul de foioase din imediata apropiere a zonei si
continuand cu etajul coniferelor in zona montana pana la 1.800m altitudine
si vegetatia alpina la peste 2.000m. Elementele faunistice si etajarea
solurilor dar si a elementelor de vegetatie pot fi prezentate elevilor pe baza
corelatiei lor cu clima.
Dupa cum s-a observat, potentialul natural si socio-economic al
zonei se preteaza cu precadere la la clasele aV-a si aVIII-a, unde dupa
prezentarea unor fapte si fenomene geografice la general sau pe teritorii
extinse, se poate face o paralela prin prezentarea elementelor comune din
orizontul local.
Problemele de natura economica se regasesc si ele in geografia
orizontului local prin aducerea in prim plan a resurselor de minereu de fier
de pe cursul superior al Galbenului, exploatat inca din cele mai vechi
timpuri, a calcarului pentru fabricarea varului, marturie fiind cuptoarele de
var de pe Dealul Cornatelelor. Deasemenea, resursele lemnoase reprezinta
o resursa de baza a zonei.In ceea ce priveste activitatea industriala de pe
raza comunei Baie de Fier, sunt multe de luat in seama: Mina de Grafit din
muntele Catakinul, Cariera de Piatra ( care are ca obiectiv procurarea de
piatra pentru intretinerea soselelor si piatra de calcar care este valorificata
pentru obtinerea varului), Fabrica de cherestea de foioase si rasinoase,
toate ca obiective industriale ale comunei dar si ale judetului, obiective
care prin analiza lor faciliteaza insusirea unor elemente legate de geografia
economica la elevii tuturor claselor.
Problemele legate de agricultura vin in sprijinul elevilor deoarece
“baiesii” continua traditia stramosilor, prin a fi iscusiti pastori. Conditiile
geografice ( poienile padurilor din jur, pajistile muntilor de la nord, precum
si fauna si flora locala, ambele bogate si variate au determinat dezvoltarea
pastoritului. Foarte bine se poate prezenta elevilor de clasa aV-a
problematica asezarilor rurale si modul de distribuire al gospodariilor in
teritoriu, deoarece Baia de Fier este o comuna ale carei sate apartin tipului
de sat rasfirat specific zonelor subcarpatice deluroase, cu tipuri subsidare
ale satului linear, de-a lungul principalelor sosele, si compact, specific
depresiunilor.
O buna prezentare se poate face la clasele aV-a si aVIII-a la
Geografia Romaniei, la probleme legate de turism. Este cunoscut faptul ca
Baia de Fier este o importanta zona turistica a judetului Gorj si de ce nu a
intrgii tari, cu o valoare turistica data de frumusetea peisajului natural dar
si de numeroasele obiective turistice din zona. Dintre monumentele naturii
putem enumera: Pestera Muierilor, Pestera Sohodolului, pestera Sura ( o
cupola uriasa de catedrala gotica, a carei arcada se sprijina pe o coloana
masiva de calcar), Cheile galbenului,s.a. dintre obiectivele turistice
antropice: Biserica din Baia, Biserica Sohodolului,, Capela din grui, Cabana
si restaurantul din imediata apropiere a Pesterii Muierilor, statiunea Ranca
care devine din ce in ce mai atractiva pentru numerosi turisti romani dar si
straini, toate se pot integra si folosi pentru a prezenta elevilor elemente
legate de turism local, national si international.
In incheiere, doresc sa subliniez inca o data ca zona geografica
Baia de Fier, constituie o reala si importanta resursa pentru profesorul de
geografie prin complexitatea elementelor naturale si antropice care pot fi
integrate cu succes in lectiile de geografie.

Orizontul local in invatarea geografiei : specializarea geografie, forma de invatamant ID - semestrul IV /


Octavian Mândrut. - [Bucuresti] : [M.E.C.], 2007.
- IX, 109 p. : fig. ; 30 cm. - Inaintea tit.: Ministerul Educatiei si Cercetarii. Proiectul pentru Invatamantul
Rural. - Contine bibliogr. - Donatie Facultatea de Geografie Bucuresti. - ISBN 978-973-0-04832-2
(Proiectul pentru Invatamant Rural : program postuniversitar de conversie profesionala pentru cadrele
didactice din mediul rural : specializarea geografie)
17779 Geogr.