Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reactiile de hipersensibilitate
Vom discuta care sunt mecanismele care duc la activarea switch-ului izotipic ce determina
hiperproductia de IgE. Acum vom prezenta actorii, adica celulele si moleculele implicate.
Celulele.
Stiti ca productia oricarui tip de anticorpi se produce in urma unei cooperari intercelulare
intre APC, celule imunoregulatoare si celule efectoare. In cazul switch-ul izotpic, care produce
hipersecretia de IgE, vor contribui celulele prezentatoare ale determinatilor antigenici ale
alergenelor, va aduceti aminte ca am discutat data trecuta.
In cazul acesta vor fi celule dendritice cu dispozitie tisulara, cu rol imunoregulator si
imunomodulator: TH2, TH1, Ts dar si LB, cele care au monomeri de tip Igε, cu lant Hε , cunoscute si
sub numele de CD23+.
Celulele efectoare : LB care au imunoglobulina monomerica cu lant μ , de tip IgE.
Molecule implicate
O sa avem factori mediatori stimulatori si mediatori inhibitori.
1) Dintre mediatorii stimulatori o sa faca parte citokinele caracteristice subsetului TH2: IL4,
IL5 si IL13. Tot LTh2 sunt producatoare al unui factor activator al glicozilarii. Acest factor activator al
glicozilarii va stimula clivajul lui CD23 expus pe membrana LB si eliberarea acestuia in circulatie sub
forma CD23 solubila.
Va readuc aminte ca CD23 este cunoscut drept receptorul cu afinitate joasa pentru
imunoglobulina si este un FcεR2, iar structura sa presupune un cap C-terminal extramembranar de
tip lectinic cu functie de recunoastere. De asemenea are un locus unde se poate realiza clivajul
proteolitic ce va determina eliberarea in circulatie doar a partii capabile de recunoastere (partea
extramembranara), dar in forma sa solubila acest CD23 isi pierde capacitatea de recunoastere a
imunoglobulinei si va actiona asemenea unei citokine. Dupa ce va ajunge in forma sa activata care
presupune glicozilarea, glicolizarea realizandu-se sub actiunea acelui factor activator al glicozilarii.
2) Dintre mediatorii inhibitori o sa fie evident citokina caracteristica limfocitului TH1 care
este IFNγ si de asemenea limfocitele Ts vor fi cele capabile sa secrete factorul inhibitor al glicozilarii
care va bloca actiunea CD23 solubile.
Sa vedem cum arata povestea aceasta: o sa avem, evident, in conditii fiziologice, stimuli care
sunt factori stimulatori de sintezei de Ig2 //Ig2?!? Asa se aude la 11:01 – si oricum aici eu nu inteleg
ce vrea sa zica, o cam bate logica//ce vor proveni evident de la TH2. TH2 este atat sursa pentru IL4 si
pentru IL13 sub actiunea carora LB capabil sa secrete IgM va determina switch-ul pentru sinteza si
pentru secretia de IgE prin rearanjarea genelor care sintetizeaza domeniile constante ale lanturilor
Heavy-μ si se vor obtine domeniile constante ale lanturilor Heavy-ε.
Tot TH2 este responsabila sa produca citokina 4 care contribuie la realizarea conditiilor
pentru actiunea enzimelor proteolitice ce vor permite eliberarea partii solubile ale CD23, eliberarea
in circulatie, iar acesta (CD23) va capata proprietati de citokina mai ales in forma activarii sale prin
glicozilare ce se va realiza sub actiunea factorului activator al glicozilarii produs de asemenea de
LTH2. Sub actiunea CD23-glicozilat se vor transmite stimuli activatori ai switch-ului izotipic din IgM
in IgE.
LB de tipε adica CD23 va contribui,va exercita un efect stimulator asupra switch-ului izotipic
prin producerea acelui CD23, a unui factor stimulator al acestui switch.// logica level over 9000, sau
poate imi explica si mie cineva ce vrea sa spuna 12:52//
Factorii inhibitori provin de la LTH1, IFNγ exercitand un efect inhibitor asupra switch-ului
izotipic din IgM in IgE, pe de o parte, iar pe alta parte LTs este sursa factorului inhibitor al glicozilarii
care va bloca actiunea CD23 solubile, din nou diminuandu-se stimulii care ar permite acest switch,
asa s-ar intampla in conditii normale, fiziologice. Conditiile fiziologie insemnau sa existe un echilibru,
o usoara preponderenta a bratului TH1, a subtipului TH1, ceea ce insemna ca aveam mai mult IFNγ si
aveam mai putina IL4 si mai putin factor activator al glicozilarii, care are ca sursa LTH2.
Mastocite
-reprezinta cele mai importante celule efectoare din reactia de hipersenibilitate
-au origine la nivelul MOH,
-maturizarea si-o desavarsesc la nivel tisular sub actiunea stem cell factori (CSP) si IL3
-nu reprezinta o populatie omogena, se diferentiaza in functie de localizarea lor,
constituentii granulelor citoplasmatice si tipul efectelor pe care le mediaza.
Astfel vom observa:
1) mastocite cu localizare preponderent la nivelul mucoaselor de la nivel GI si alveolelor
pulmonare
2) mastocite cu localizare preponderant conjuctivala la nivel cutanat si la nivelul stratului
submucos GI.
-durata de viata a mastocitelor este cea mai lunga dintre cele 3 categorii de celule efectoare,
supravietuiesc saptamani – luni.
-functionare: evident ca avem receptori cu inalta afinitate pentru IgE, acestia sunt exprimati
in cantitate crescuta in mod constitutiv. Activarea lor se realizeaza prin cross-linkarea semnalelor
obtinute in urma recunoasterii de catre mai multe IgE-uri ale aceluiasi determinant alergenic expus
pe o structura. In urma activarii, in afara de ceea ce stim noi ca se intampla de obicei, stimularea
sintezei si secretiei unor mediatori, se intampla si degranularea granulelor ce contin mediatori
citoplasmatici preformati, acesta reprezentand momentul initial in aparitia efectelor biologice.
Bazofilele
-sunt asemenatoare mastocitelor,
-au originea in MOH
-se maturizeaza la acelasi nivel sub actiunea stimulatoare a IL3.
Fiziologic cea mai mare de cantitate de bazofile sa gaseste in circulatie, desi reprezinta <1%
din leucocite. In conditii de inflamatie sunt capabile sa ajunga intratisular unde contribuie la
producerea efectelor caracteristice reactiei de hipersensibilitate.
-durata de supravietuire este scurta, de cateva zile. Functioneaza pe baza recunoasterii de
catre receptori cu inalta afinitate pentru IgE, adica de tip 1, care sunt exprimati in mod constitutiv in
numar mare pe suprafata membranara a acestor celule, de asemenea se vor activa in urma crosslink-
arii semnalelor activatoare provenite in urma recunoasterii de catre IgE a determinantilor alergenici.
Si bazofilele vor face acelasi lucru, vor degranula continutul intracitoplasmatic.
Eozinofilele
-la fel ca bazofilele au originea si se maturizeaza la nivelul MOH sub actiunea stimulatoare a
IL3 si IL5
-se localizeaza tisular la nivelul mucoaselor GI, tract respirator, genitor-urinar
-durata de viata : de ordinul zilelor pana la saptamani.
Functioneaza pe acelasi principiu ca mastocitele si bazofilele, prin recunoastere de FcεR cu
afinitate inalta, deci tip 1. Activare prin crosslink-are, degranulare si eliberare de mediatori.
Etapa urmatoare se numeste etapa efectoare si presupune existenta unui RI secundar, adica
la o noua intalnire cu acel alergen, acesta va fi recunoscut de catre IgE expuse pe suprafata
mastocitelor, drept urmare a acestei recunoasteri prin crosslink-area semnalelor se va produce
activarea mastocitelor. In urma activarii, primul raspuns este degranularea si exocitoza granulelor cu
eliminarea continutului granulelor citoplasmatice a mediatorilor preformati si neoformati, drept
urmare se vor putea produce reactiile mediate de catre acesti mediatori.
Activarea mastocitelor, diferenta dintre atopici si non atopici
1)Atopicii –au pe suprafata mastocitelor la sfarsitul etapei de sensibilizare IgE specifice
pentru acelasi determinant antigenic, care la o reintalnire cu aceste determinant antigenic va
recunoaste, va aduceti aminte structura liniara a receptorului care presupune existenta
determinantilor antigenici liniari astfel incat sa permita recunoasterea, in urma recunoasterii de
catre mai multe IgE-uri a aceluiasi determinat alergenic expus pe acelasi alergen, va determina
atingerea nivelului?…………… 33:59 crosslinkam semnalele si activam mastocitele, asta spre deosebire
de o persoana normala.
2)Non-atopicii.Persoana normala, chiar daca are IgE-uri, productia de IgE-uri va fi specifica
pentru determinanti antigenici diferiti, ca produs IgE-ul sa zicem, nu este hiperproductie, va avea o
cantitate redusa de IgE-uri, chiar daca recunosc determinatii antigenici, nu vor atinge valoarea prag
=>nu crosslinkam semnalele=>nu activam mastocitele. Ce se intampla? In urma recunoasterii,
semnalul activator, va aduceti aminte ce v-am spus, asta e structura receptorului de tip μ, care
presupunea lantul α ,β care era cel care asigura legatura cu lanturile γ care contineau titan?? 35:00.
Nu mai insist asupra modalitatii de transducere a semnalului activator, dar trebuie retinut ca
exista 3 cai de transmitere a semnalului :
1)pe calea fosfolipazei C-γ-fosfatitidil-inositol-diacilglicerol se vor transmite semnale care vor
determina mobilizarea granulelor citoplasmatice si fuzionarea acestora cu membrana celulara si in
felul acesta se va exocita continutul granulelor citoplasmatice cu eliberarea mediatorilor preformati,
dintre acestia caracteristic pentru mastocit este histamina .
2)pe calea MAC-kinazelor:
-fosfolipaza A2 va activa calea de producere a mediatorilor lipidici care au drept produsi
finali prostaglandine si leucotriene, acestia fiind implicati in medierea vasodilatatiei vasculare si a
contractiei musculaturii netede.
-tot pe calea kinazelor se transmite semnalul activator catre factorul de transcriptie nuclear
care va determina activarea sintezei citokinelor si chemokinelor caracteristice. Ce citokine credeti ca
vor secreta mastocitele? De obicei secreta prima data propria lor citokina, de care au nevoie, adica
IL4, ulterior vor secreta si IL5.
Manifestarile imediate.
Debuteaza in scurt timp si se datoreaza manifestarilor histaminei si arata, ne aducem aminte
ce produce histamania – cresterea permeabilitatii vasculare deci vom avea edem si eritem si
vasodilatatie. Aici este administrata histamina, o sa vedeti cand primiti slideurile, o sa vedeti ca se
vad diferentele //e vorba despre niste poze// – este un eritem localizat si un martor negativ care
este administrarea de solutie salina, unde nu se vede nici o reactie. Durata maxima a acestor
manifestari clinice este de o ora, aceasta se intampla datorita faptului ca histamina are T1/2 foarte
scurt.
Aceste manifestari clinice pot fi reproduse in totalitate prin administrare normal de
histamina. Pe aceasta baza, are o aplicatie practica: testarea sensibilizarii la alergen.
Test diagnostic- dintre testele cutanate cele mai cunoscute sunt Skin Prick Test (SPT).
Presupune utilizarea unor alergeni purificati, izolati, standardizati in concentratii foarte mici care vor
fi administrati in scopul de test clinic pe fata anterioaraa antebratului. Se va administra cu varful unei
lantete, se aplica o picatura din solutia de alergen pentru testare si se provoaca o intepatura care sa
permita intrarea in contact a mastocitelor de la nivel subcutanat cu alergenul pe care l-am introdus.
In acest fel noi intentionam sa provocam o reactie alergica redusa si controlata. Asta inseamna ca
trebuie sa obtinem un rezultat in 20 de minute, asta inseamna ca trebuie sa citim care este
dimensiunea eritemului- ar trebui sa fie supradenivelat, sa aiba o anumita dimensiune >4mm si sa
fie comparat cu un martor pozitiv si unul negativ. Martorul pozitiv care credeti ca va fi? Histamina,
iar cel negativ este reprezentat de solutia salina sau solutia cel mai corect este sa existe dizolvantul
in care se administreaza sau se realizeaza solutia de antigene de testat.//46:06logica 0//
Manifestarile care influenteaza, factorii care influenteaza manifestarile clinice ale alergiei.
Spunem asa:
1) primul lucru la care trebuie sa ne gandim este ca celulele efectoare principalele sunt
mastocitele, dupa cum am spus exista diferente intre manifestarile clinice si asta se
datoreaza diferitelor tipuri de mastocite implicate in reactie. Asa cum am mai spus avem
mastocite conjunctive, si avem si mastocite mucoase care se gasesc la nivelul
mucoaselor.
2) Al doilea lucru care influenteaza este alergenul - calea de administrare, calea de
patrundere in organism a alergenului, modul de administrare si doza.
In cazul in care alergenul patrunde direct in circulatie, in ce situatie putem sa
avem aceasta?
a)Administrare de medicamente,
b) Cand discutam despre categoriile de alergeni data trecuta, am
spus ca veninurile de insecta (albina, viespe, furnica), intra direct in
circulatie.
Odata patruns in circulatie, in cazul in care avem mastocitul acoperit cu IgE, o sa
avem ce? Mai vorbim de medicamente, care intra in doze precise, veninul intra in alta
categorie. Vom avea declansarea, descarcarea mediatorilor mastocitari in circulatie ceea
ce inseamna ca vom avea manifestari sistemice.
Calea de administrare subcutanata, este suficienta doza scazuta. Celule efectoare
vor fi mastocitele conjunctive. Intrarea subcutanata va determina manifestari
localizate, prin descarcarea mediatorilor la nivel cutanat. Care ar fi? Eritem,
(Wilem… se numeste in mod tipic 53:50) eruptia care are caracteristici
particulare: este rosie, este imprecis delimitata, este denivelata si pare dura,
Urticaria este caracterizata prin faptul ca eruptia este fugace, nu este aici, nu este
fixa, azi e aici, maine e in alta parte.
Urmatoarea modalitate de administrare a alergenului este prin inhalare. Si prin
aceasta metoda este suficienta o cantitate redusa de alergen. Celulele efectoare
sunt mastocitele nazale. In urma activarii acestora,degranularii acestora, se va
produce descarcare de amine biogene, bronhoconstrictie. Ce mai avem acolo?
Mediatori lipidici daca se descarca vom avea mucus, si de asemenea manifestari
pe vase, ducand la aparitia de edeme.
In fine, situatia particulara a alergenelor alimentare. Acestea sunt introduse in
organism prin ingestie. Ne asteptam sa activeze mastocitele de la nivelul
mucoasei, submucoasei GI, primul rezultat este activarea peristaltismului, mai
apare edem, dar mai avem o situatie,atentie, alergenele alimentare sunt capabile
sa treaca in circulatie, acesta este motivul pentru care ele sunt capabile sa dea
reactii sistemice, iar dintre acestea cel mai periculos este socul anafilactic, dar la
fel de bine dau si urticarie //paul a vazut la semiologie pe unu care a mancat
peste si avea urticare// Apoi trebuie sa demonstram ca exista aceasta
sensibilizare, nu numai sa banuim ca exista.
Astmul
Astmul este sindrom clinic-biologic caracterizat clinic prin dispnee paroxistica de tip
expirator. Este declansata de contactul alergenilor cu mucoasa bronsica. Efectorii sunt mastocitele
de la nivelul cailor respiratorii inferioare.
Pentru criza acuta de astm mediatorii sunt preformati, cei mastocitari, dar numai ganditi-va
putin ca astmul nu seamana ca evolutie cu urticaria de exemplu, deci intervine altceva. Consecinta
imediata a declansarii, degranularii mastocitelor este o obstructie, numai ca astmul este o boala cu
evolutie prelungita. Predispozitia genetica, in mod particular pentru astm, in afara de acele locusuri
genice asociate cu atopia in general,va rog sa retineti ADAM33, aceasta molecula este o
metalorproteinaza. S-a demonstrat ca modificari de tip mutatii la nivelul ei asociate cu predispozitie
crescuta pentru dezvoltarea astmului. Modificari la nivelului receptorului β2 adrenergic si modificari
la nivelul 5 lipooxigenazei au fost asociate atat cu predispozitia de dezvoltarea astmului dar si cu
rezultat prost la tratament.
Raspunsul acut din astm: celulele efectoare sunt mastocitele de la nivelul mucoaselor dar si
de la nivelul conjunctivelor. Cum se produce patrunderea alergenului la nivelului epiteliului bronsic?
Ne aducem aminte cum patrunde, deja stiti, ajunge sa gaseasca mastocitele armate, ca urmare a
croslinkarii, in urma recunoasterii vom activa aceste mastocite, degranularea va determina
eliberarea mediatorilor de preformatie.
Trebuie retinut ca se elibereaza si mediatori de neoformatie, citokine. Citokinele vor
intretine un focar inflamator. Ne aducem aminte ca avem de a face cu citokine cu efect chemotactic.
In raspunsul de tip cronic, atunci celulele efectoare principale sunt eozinofille, si pot sa fie
considerate si limfocitele TH2 celule efectoare datorita citokinelor pe care le secreta si care amplifica
raspunsul. Raspunsul este inflamatie cronica, se asociaza cu leziuni tisulare, importanta este
descarcarea de chemokine care intretin inflamatia cronica si ne aducem aminte ca mediatorii
preformati ai eozinofilelor contribuiau de asemnea la degranularea mastocitelor. Deci practic avem 2
tipuri de mediatori care fiecare actioneaza, iar raspunsul se amplifica.
Consecinte:
1)Eozinofilele, intial au efect pozitiv, contribuie la indepartarea alergenului local, efectul
negativ se datoreaza descarcarii de proteina bazica majora si specii reactive de oxigen care produc
leziuni tisulare.
2) Neutrofilele care sunt atrase sub actiunea IL8 si leucotrienei B4 au efecte negative
datorita faptului ca descarca specii reactive de oxigen.
3)Trombocitele atrase de factorul activator plachetar, efectele negative sunt mediate de
specii reactive de oxigen, de TGF-β care produce remodelare …..1:06:10 colagen si de trombocitele
care agregandu-se produc obstructie si necroza locala.
Tratamentul, in general al bolilor mediate de reactii de HS tip 1. Dupa ce am vazut procesul,
cum se deruleaza, unde am putea sa il intrerupem? Am putea sa intrerupem legarea imunoglobulinei
la receptor. Cum am putea face asta? Fie sa interceptam imunoglobulinele circulante, fie sa
recunoasca altceva, sa recunoasca receptorul de inalta afinitate si sa il blocheze, acest lucru se poate
face cu anticorpi monoclonali anti- IgE, acestea fiind produsele care sa gasesc deja pe piata.
O alta categorie de tratament: inhibarea sintezei de imunoglobuline prin imunoterapie,
singura terapie disponibila in acest moment care poate sa vindece evolutia, restul fiind intreruperi
locale, dupa ce inhibam eliberarea mediatorilor mastocitari, daca mai intai trebu ie sa ii am,
corticosteroizi locali si stabilizatorii de membrane mastocitara. Inhibarea actiunii mediatorilor-
blocarea histaminei, blocam inflamatia prin corticosteroizi, sa avem antagonisti ai receptorilor
leucotrienelor.
Gandind procesul in totalitate, ne gandim si etapele la care se poate bloca procesul.