Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Dezvoltarea economică durabilă: a) răspunde exigenţelor prezentului în


detrimentul trebuinţelor viitoare; b) răspunde trebuinţelor viitoare în
detrimentul exigenţelor prezentului ; c) reconciliază dezvoltarea
economică şi exigentele mediului înconjurător; d) pune accentul pe
creşterea economică în detrimentul protecţiei mediului înconjurător; e)
se referă cu precădere la latura cantitativă a activităţii economice.

2. Dacă cererea agregată creşte datorită cheltuielilor publice, şi


intersectează oferta agregată în zona perfect inelastică, atunci: a) nivelul
general al preţurilor creşte; b) creşte venitul naţional; c) nivelul general
al preţurilor scade ; d) scade venitul naţional; e) nivelul general al
preţurilor nu se modifică.

3. Se cunosc următoarele, pe termen scurt, pentru o economie: Ca=100,


c’=0,8VD, VN=1100, transferuri bugetare=200, taxe pe venituri=50,
consum guvernamental=300, investiţia brută=200, export = import.
Cererea agregată reprezintă: a) 1300; b) 1400; c)1520; d)1500; e) nici
un răspuns corect.

4. O politică fiscală orientată spre creşterea impozitelor poate fi însoţită de


unul dintre efectele următoare:
a) încurajarea investiţiilor agenţilor economici; b) diminuarea
investiţiilor agenţilor economici; c) creşterea profiturilor firmelor; d)
creşterea numărului de angajaţi; e) creşterea pe termen lung a
veniturilor disponibile.

5. În T1 faţă de T0 consumul creşte cu 50%, iar venitul cu 60%. Cunoscând


că în T0 înclinaţia medie spre consum a fost 75%, determinaţi înclinaţia
marginală spre consum, înclinaţia marginală spre economisire şi
multiplicatorul investiţiilor: a) 0,3; 0,8; 2,5; b) 1; 0,5; 2; c) 0,8; 0,2; 1,25;
d) 0,4; 0,6; 1,33; e) 0,62; 0,38; 2,63.

6. Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. De la ce nivel al venitului, este


posibilă economisirea, dar realizarea unor investiţii de 400: a) 1600,
2000; b) 2000, 3200; c) 3600, 2000; d) 2000; e) 3600.

7. În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) creşterea mai


rapidă a PIB-ului real comparativ cu cea a PIB-ului nominal; b)
deplasarea curbei ofertei agregate spre stânga; c) deplasarea spre
dreapta a curbei cererii agregate; d) creşterea inflaţiei şi scăderea
şomajului; e) oricare din cele de mai sus.

8. Produsul Intern Brut: a) este mai mare decât PNB; b) este mai mic decât
PNB; c) nu include consumul de capital fix; d) poate fi mai mare, mai mic
sau egal cu PNB; e) include consumul intermediar.
9. Creşterea economică: a) este un fenomen pe termen scurt; b) se refera
la trendul ascendent al PIB-ului real pe locuitor; c) se referă la fluctuaţiile
producţiei în jurul unui trend ascendent; d) se caracterizează prin
devansarea creşterii PIB-ului real de către creşterea populaţiei; e) se
măsoară prin intermediul PGB-ului nominal pe locuitor.

10. Daca PIB-ul real creste cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5%, atunci PIB-ul
real pe locuitor creste cu : a) 4,5%; b) 5%; c) 5,5%; d) 10%; e) 10.25%.

11. Politica monetară adecvată în cazul unei expansiuni prelungite constă în:
a) majorarea impozitelor; b) reducerea cheltuielilor bugetare; c) controlul
deficitului bugetar; d) emisiune monetară suplimentară; e) creşterea
ratelor dobânzii.

12. În condiţii de recesiune este posibil să se producă: a) reducerea


şomajului; b) deplasarea curbei ofertei agregate spre dreapta; c)
deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate; d) deplasarea spre
stânga a curbei cererii agregate; e) creşterea mai rapidă a PIB – ului
real comparativ cu cea a PIB – ului nominal.

13. Dacă efectul de venit este mai puternic decât efectul de substituţie,
atunci oferta individuală de muncă: a) este perfect elastică; b) este
perfect inelastică; c) are pantă negativă; d) are pantă pozitivă; e) este
crescătoare.

14. Atunci când un sindicat naţional reuşeşte să obţină o creştere salarială


majoră, este posibilă: a) creşterea productivităţii totale în aceeaşi
proporţie cu creşterea salarială; b) o accentuare a inflaţiei; c) o
creştere a salariilor în ramurile/firmele nesindicalizate; d) o creştere a
ofertei de locuri de muncă; e) o diminuare a inflaţiei;.

15. Într-o economie, stocul de capitalul fix la începutul anului este de 120
mld. unităţi monetare, urmând ca la sfârşitul aceluiaşi an să crească cu
25%. Consumul de capital fix este de 20 mld. unităţi monetare. În aceste
condiţii, investiţia brută şi netă sunt (în mld u. m.): a) 20; 30; b) 30; 20;
c) 30; 50; d) 50; 20; e) 50; 30.

16. Creşterea cererii pe piaţa bunurilor şi serviciilor determină, în condiţiile


unei oferte de muncă nemodificată: a) creşterea ratei şomajului; b)
reducerea ratei şomajului; c) scăderea cererii de muncă; d) reducerea
salariilor; e) scăderea producţiei.

17. Rata naturală a şomajului este : a) asociată cu ocuparea deplină; b) rata


şomajului asociată cu producţia potenţială; c) rata minimă a şomajului;
d) a şi b; e) a, b şi c.
18. În 2007, populaţia activă a unei ţări este de 40 milioane persoane, iar
rata şomajului de 12,5%. În 2008 numărul şomerilor se reduce cu
20%, iar populaţia activă sporeşte cu 5 milioane de persoane. În
această situaţie, rata şomajului la momentul t1 va fi: a) 8,88%; b)
9,15%; c) 9,61%; d) 12,10%; e) 13,50%.

19. Cota rezervelor obligatorii ale băncilor este de 20%. Suma maximă
de monedă scripturală creată de sistemul bancar ca urmare a unui
depozit iniţial de 2 miliarde u.m. este: a) 20 miliarde u.m.; b) 10 miliarde
u.m.; c) 8 miliarde u.m.; d) 5 miliarde u.m.; e) 2 miliarde u.m.

20. Cererea de monedă pentru motivul tranzacţional este L1 = 50 + 0,5⋅ Y , unde


Y este venitul agregat. Cererea de monedă pentru motivul speculativ
este L2 = 50−125⋅r , unde r este rata dobânzii. Dacă oferta de monedă este
de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobânzii
este: a) 10%; b) 15%; c) 20%; d) 25%; e) 30%.

21. O scădere a cererii de bani, în condiţii caeteris paribus, va avea ca efect:


a) creşterea preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; b)
scăderea preţurilor bunurilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; c)
scăderea preţului banilor şi a cantităţii de monedă pe piaţă; d) creşterea
preţului banilor şi reducerea masei monetare; e) nici unul din cele de
mai sus.

22. O obligaţiune aduce posesorului ei un venit anual de 5.800 lei în


condiţiile în care rata anuală a dobânzii este 20%. În cazul în care rata
anuală a dobânzii pe piaţa monetară ar fi de 25%, obligaţiunea ar
putea să fie vândută la preţul de: a) 24.400 lei; b) 26.000 lei; c)
19.200 lei; d) 23.200 lei; e) 29.000 lei.

23. Dividendul: a) este un venit fix, periodic; b) este aferent acţiunilor şi


obligaţiunilor; c) este acordat doar pentru acele acţiuni care se
tranzacţionează la termen; d) depinde de mărimea profitului distribuit;
e) valoarea sa poate fi stabilită doar de manager.

24. Politicile de diminuare a inflaţiei presupun: a) creşterea progresivă


a cantităţii de bani aflată în posesia agenţilor economici pentru a face
faţă preţurilor ridicate; b) o scădere a taxelor şi impozitelor plătite de
menaje; c) creşterea restricţiilor la acordarea de credite; d) indexarea
salariilor; e) nici un răspuns corect

25. Obligatiunea spre deosebire de actiune conferă posesorului sau: a)


dreptul de a participa la adunarea generală a acţionarilor; b) dreptul de
vot în adunarea generală; c) dreptul de a primi dividende; d) dreptul de a
încasa dobânzi; e) dreptul de a obţine o parte din capitalul societăţii în
cazul în care aceasta este lichidată.
26. Mărimea cererii de muncă, la nivelul economiei nationale nu depinde de:
a) situaţia economică a firmelor; b) populaţia activă şi evoluţia ei; c) faza
ciclului economic; d) volumul total al investiţiilor; e) mărimea salariului
mediu;

27. Curba Phillips ilustrează: a)relaţia directă dintre rata şomajului şi rata
inflaţiei; b)relaţia inversă dintre inflaţia neanticipată şi şomajul ciclic; c)relaţia
inversă dintre inflaţia anticipată şi şomajul ciclic; d)relaţia directă dintre
inflaţia anticipată şi şomajul natural; e)relaţia inversă dintre inflaţia anticipată
şi şomajul natural.

28. Dacă PIB potenţial este mai mic decât PIB efectiv: a) apare un decalaj
inflaţionist; b) apare un decalaj recesionist; c) creşte şomajul; d) apare
tendinţa de scădere a salariilor; e) nici una dintre variante nu este corectă.

29. În condiţiile în care excedentul balanţei comerciale a unei ţări


reprezintă 10 miliarde dolari, iar exporturile reprezintă 60 miliarde
dolari, atunci importurile ţării respective reprezintă: a) 50 miliarde dolari;
b) 70 miliarde dolari; c) 40 miliarde dolari; d) 60 miliarde dolari; e) 30
miliarde dolari.

30. Convergenţa economică rapidă către Uniunea Europeană (UE) a noilor


state membre este favorizată de: a) ratele reduse ale inflaţiei; b)
coeziunea socială precară; c) fragilitatea sistemului de intermediere
financiară; d) administraţia publică ineficientă; e) existenţa unor
decalaje mari între veniturile pe locuitor între noile ţări membre şi UE.