Comunismul românesc – represiune și rezistență

(1944-1989)

PROGRAMĂ CURS OPȚIONAL

Ciclul superior al liceului

Propunător: prof. dr. Daniel Botezatu, Colegiul Național ”Mihai Eminescu” Botoșani

NOTĂ DE PREZENTARE
Programa cursului opțional ”Comunismul românesc – represiune și rezistență (1944-1989)” este una inedită, creație
proprie, fiind inspirată de participarea autorului la proiectul POSDRU/153/1.1/S/142342 SMIS 52837 „Istoria recentă a României.
Pachet educațional pentru cursul opțional de Istorie recentă a României”.
Programa cursului opțional ”Comunismul românesc – represiune și rezistență (1944-1989)” a fost concepută având în
vedere următoarele elemente:
 Se adresează elevilor din ciclul superior al liceului
 A fost concepută astfel încât conținuturile să poată fi parcurse într-un an școlar
 Vine în întâmpinarea unui orizont de așteptare al societății, în general, al tinerilor, în special, față de
problematica istoriei recente a României, cu precădere a anilor în care țara noastră a cunoscut regimul communist
 Susține finalitățile cursului general de istorie, atât prin valorile și atitudinile propuse, cât și prin competențele
specifice pe care le are în vedere
 Majoritatea conținuturilor cursului este concepută interactiv, cu dese referințe la resurse on-line
 Programa respectă recomandările Consiliului Europe referitoare la studiul istoriei.

Structura Programei școlare a cursului opțional Comunismul românesc – represiune și rezistență (1944-1989) este următoarea:
 Notă de prezentare
 Valori și atitudini
 Competențe generale
 Competențe specifice și conținuturi
 Sugestii metodologice
 Bibliografie selectivă

Valori și atitudini
Competenţele generale şi specifice care trebuie formate prin procesul de predare-învăţare a opționalului au la bază şi
promovează următoarele valori şi atitudini:

 Coerență și rigoare în gândire și acțiune

 Gândire critică, flexibilă și prospectivă
 Dezvoltarea atitudinilor pro-active în viața personală și în cea socială
 Acceptarea diversității de opțiuni în viața privată și în cea publică, a diversității etnice, sociale, religioase,
culturale, de gen etc.
 Acceptarea reprezentărilor multiple asupra istoriei, vieții sociale, culturii etc.
 Antrenarea gândirii prospective prin înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca factor de predicţie a
schimbărilor
 Asumarea dialogului și a comunicării interculturale.

Competențe generale:
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate
2. Exersarea demersurilor şi acţiunilor civice democratice prin apelul la experiența istorică
3. Utilizarea principiilor, metodelor şi surselor de studiere a istoriei în contexte de civilizaţie şi culturale ale istoriei recente
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.
Competențe specifice:

1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice
1.2. Construirea de explicaţii şi argumente pro sau contra cu privire la fapte şi procese istorice specifice istoriei recente a României;
2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru identificarea şi realizarea unor scopuri comune
2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea fenomenelor istorice studiate
3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea.
4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene.

Competențe specifice și conținuturi

Competențe specifice Conținuturi
C.S. 1.1. Construirea unor explicaţii şi argumente intra- şi I. Represiunea politică
multidisciplinare cu privire la evenimente şi procese istorice 1. Obiective: guvernarea prin teroare și obținerea supunerii
forțate;

C.S. 1.2. Construirea de explicaţii şi argumente pro sau contra

cu privire la fapte şi procese istorice specifice istoriei recente a 2. Instituții:
României; - Securitatea
- Miliția
- Armata
- Justiția
C.S. 3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii
credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea. 3. Metode:
- arestarea
- anchetarea
- judecarea
- condamnarea
- executarea pedepsei
- sistemul concentraționar românesc
C.S. 2.3. Descoperirea constantelor în desfăşurarea Studiu de caz: Fenomenul Pitești
fenomenelor istorice studiate
II. Rezistența anticomunistă
1. Rezistența armată – principiul grupului de partizani (1944-
1962)
a. Bucovina (1944-1958)
b. Banatul (1947-1962)
c. Brașov (1944-1950)
d. Vrancea (1947-1958)
e. Sibiu (1944-1954)
f. Maramureș (1945-1958)
g. Munții Apuseni (1947-1958)
h. Arad (1947-1956)
i. Dobrogea (1947-1956)
j. Munții Făgărașului (1947-1956)

2. Rezistența țărănească (1949-1962)

a. Bărăgan
b. Oltenia
c. Muntenia
d. Banat

3. Rezistența muncitorească
C.S. 3.1. Compararea surselor istorice în vederea stabilirii
credibilităţii şi a validităţii informaţiei conţinută de acestea. Studii de caz:
a. Întreprinderea de Textile Arad (aprilie 1947)
b. Valea Jiului (august 1977)
c. Motru (octombrie 1981)
d. Brașov (noiembrie 1987).

4. Rezistența studențească (1947-1989)

C.S. 4.4. Realizarea de conexiuni între informaţiile oferite de a. Mișcările studențești de la București și Timișoara (1956)
sursele istorice şi contextul vieţii cotidiene. b. Revolta studenților ieșeni (1987)
c. Studiu de caz: Academicianul Alexandru Zub (1957)
 5. Dizidența individuală și de grup
a. Organizații
b. Asociații
c. Memorii interne și internaționale
C.S. 4.2. Integrarea cunoştinţelor obţinute în medii non-formale d. Interviuri
de învăţare în analiza fenomenelor istorice studiate
Studii de caz:
- Constantin Noica și grupul de la Păltiniș
- Paul Goma
- Mihai Botez
- Dorin Tudoran
- Dan Petrescu
- Doina Cornea
- Ana Blandiana
- Mircea Dinescu

Creații artistice anti-sistem:

- Alexandru Andrieș - Albumul Interzis
- Lucian Pintilie – Filmul Balanța
- Lucian Pintilie – Filmul Reconstituirea

Sugestii metodologice:
O primă observație are în vedere Competențele Specifice (CS). Acestea au fost formulate plecând de la cursul de istorie
generală, nivelul de studii clasele a XI-a și a XII-a, și sunt enunțate atât separat, cât și în asociere cu conținuturile. CS se împart în
două mari categorii: cele funcționale, care presupun lucrul cu sursele istorice și elemente de metodică a istorie (CS 1-3), respectiv
competențele personale și etice (CS 4), ce au în vedere formarea unor atitudini și comportamente.
Numerotarea CS nu trebuie privită ca o ierarhie în care unele competențe sunt mai importante decât celelalte, ci ca o
modalitate de identificare mai facilă a lor, potrivit descrierii noastre de mai sus.
Conținuturile programei sunt structurate nu atât cronologic, dar mai ales conceptual, în două mari capitole. Primul dintre
ele are în vedere instituțiile și metodele represive folosite de către sistemul comunist pentru aneantizarea oricărei opoziții față de
regim. Al doilea capitol se referă la reacția de răspuns a societății românești, de fapt a ceea ce mai rămăsese neîngenuncheat din
ea.
Studiile de caz, și la un capitol și la celălalt, au menirea de a întări informația propriu-zisă, de a oferi și altfel de
perspective, de a creiona și a adăuga în portofoliul de cunoștințe al elevilor informații neștiute până atunci, de ei, referitoare la
personalități politice și/sau culturale ale României, încă în viață.
În abordarea conținuturilor, profesorul trebuie să păstreze cuvenita distanță și obiectivitate față de evenimente, să evite
implicarea personală și să aibă în vedere faptul că fiind vorba despre evenimente atât de apropiate temporal de perioada noastră,
informațiile pot fi uneori incomplete, sau sursa care le oferă le poate altera voit în folosul unei cauze sau alta!
Organizarea activităților trebuie să plece de la cele expuse în Nota de prezentare, de la Valorile și atitudinile propuse, de
la Competențele generale și specifice expuse. În funcție de valorile și atitudinile ce le dorește dezvoltate, de tipul competențelor ce
trebuie formate, profesorul are libertatea de a alege metodele și mijloacele didactice pe care le consideră potrivite. Sugerăm, în
acest sens, metodele interactive precum lucrul în perechi și în grup, ancheta, interviul, jocul de rol, proiectul, istoria orală, eseul,
brainstormingul, dezbaterea , problematizarea, învățarea prin descoperire, cubul turul galeriei etc., iar ca mijloace tematice
videoproiectorul calculatorul DVD-ul, accesarea unor site-uri tematice, filme documentare sau artistice, producții culturale din epocă,
PPT-uri, colaje, hărți, mape tematice, fotografii, caricaturi, vizitele la muzeu, discuții cu persoane în vârstă implicate în evenimentele
studiate etc.
Sugerăm ca evaluarea să aibă în vedere în primul rând măsurarea și aprecierea competențelor, evidențiindu-se și
progresul școlar al elevului.
Bibliografie selectivă:
 Apostolescu, M., Bogdan, A., Desa, S, Roske., O, Rezistenţa anticomunistă, din România, 1945-1965.
Retrospectivă bibliografică 1990-1994, în „Arhivele Totalitarismului”, III, nr. l, 1995.
 Boia, Lucian, Miturile comunismului românesc, Editura Universităţii din Bucureşti, 1997.
 Bărbulescu, M., Deletant, D., Hitchins, K., Papacostea, S., Teodor, P., Istoria României, Ed. Enciclopedică,
Bucureşti 1998.
 Brişcă, A., Rezistenţa armată anticomunistă din România, în „Arhivele, Totalitarismului", VII, nr.22-23,
Bucureşti 1995.
 "Cei ce primejduiesc sau intentioneaza sa primejduiasca...", 16 noiembrie 2006, România liberă.
 De la "crima perfecta" la genocid, 17 noiembrie 2006, România liberă.
 Cesereanu, Ruxandra, Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor
comuniste (eseu de mentalitate), Editura Polirom, Bucureşti, 2005.
 Ionescu- Gură, Nicoleta, Dimensiunea represiunii din România în regimul comunist. Dislocări de persoane şi
fixări de domiciliu obligatoriu, Editura Corint, Bucureşti, 2010.
 Istoria si geografia represiunii (I), 14 noiembrie 2006, România liberă.
 Istoria recentă a României, program de curs opțional, POSDRU/153/1.1/S/142342.
 Longin, Hossu, Iulia, Memorialul durerii. O istorie care nu se învaţă la şcoală, Editura Humanitas, Bucureşti,
2012.
 Munteanu, Ioan, Manifestaţia anticomunistă a studenţilor de la Timişoara din octombrie 1956. Semnificaţia
politică naţională, în ”Analele Sighet 8”. Anii 1954-1960: fluxurile şi refluxurile stalinismului, Bucureşti, 2000.
 O istorie a comunismului din România, programă de curs opțional aprobată prin O.M. nr. 4699/07.07.2008.
 România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. A-E, coordonator Octavian
Roske, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, 2012.
 Stamatescu, Mihai, Grosescu, Raluca, Dobrincu, Dorin, Muraru, Andrei, Pleşa, Liviu, Andreescu, Sorin, O
istorie a comunismului din România, Editura Polirom, Bucureşti, 2008.
 "Toate acestea nu puteau fi realizate fara ura de clasa...", 15 noiembrie 2006, România liberă.

Succes! 
 Rezumat

Programa cursului opțional ”Comunismul românesc – represiune și rezistență (1944-1989)” este una inedită, creație
proprie, fiind inspirată de participarea autorului la proiectul POSDRU/153/1.1/S/142342 SMIS 52837 „Istoria recentă a României.
Pachet educațional pentru cursul opțional de Istorie recentă a României”.
Programa cursului opțional ”Comunismul românesc – represiune și rezistență (1944-1989)” a fost concepută având în
vedere următoarele elemente:
 Se adresează elevilor din ciclul superior al liceului
 A fost concepută astfel încât conținuturile să poată fi parcurse într-un an școlar
 Vine în întâmpinarea unui orizont de așteptare al societății, în general, al tinerilor, în special, față de
problematica istoriei recente a României, cu precădere a anilor în care țara noastră a cunoscut regimul communist
 Susține finalitățile cursului general de istorie, atât prin valorile și atitudinile propuse, cât și prin competențele
specifice pe care le are în vedere
 Majoritatea conținuturilor cursului este concepută interactiv, cu dese referințe la resurse on-line
 Programa respectă recomandările Consiliului Europe referitoare la studiul istoriei.

Structura Programei școlare a cursului opțional Comunismul românesc – represiune și rezistență (1944-1989) este următoarea:
 Notă de prezentare
 Valori și atitudini
 Competențe generale
 Competențe specifice și conținuturi
 Sugestii metodologice
 Bibliografie selectivă

Conținuturile programei sunt structurate nu atât cronologic, dar mai ales conceptual, în două mari capitole. Primul dintre
ele are în vedere instituțiile și metodele represive folosite de către sistemul comunist pentru aneantizarea oricărei opoziții față de
regim. Al doilea capitol se referă la reacția de răspuns a societății românești, de fapt a ceea ce mai rămăsese neîngenuncheat din
ea.
Studiile de caz, și la un capitol și la celălalt, au menirea de a întări informația propriu-zisă, de a oferi și altfel de
perspective, de a creiona și a adăuga în portofoliul de cunoștințe al elevilor informații neștiute până atunci, de ei, referitoare la
personalități politice și/sau culturale ale României, încă în viață.
În abordarea conținuturilor, profesorul trebuie să păstreze cuvenita distanță și obiectivitate față de evenimente, să evite
implicarea personală și să aibă în vedere faptul că fiind vorba despre evenimente atât de apropiate temporal de perioada noastră,
informațiile pot fi uneori incomplete, sau sursa care le oferă le poate altera voit în folosul unei cauze sau alta!
Organizarea activităților trebuie să plece de la cele expuse în Nota de prezentare, de la Valorile și atitudinile propuse, de
la Competențele generale și specifice expuse. În funcție de valorile și atitudinile ce le dorește dezvoltate, de tipul competențelor ce
trebuie formate, profesorul are libertatea de a alege metodele și mijloacele didactice pe care le consideră potrivite. Sugerăm, în
acest sens, metodele interactive precum lucrul în perechi și în grup, ancheta, interviul, jocul de rol, proiectul, istoria orală, eseul,
brainstormingul, dezbaterea , problematizarea, învățarea prin descoperire, cubul turul galeriei etc., iar ca mijloace tematice
videoproiectorul calculatorul DVD-ul, accesarea unor site-uri tematice, filme documentare sau artistice, producții culturale din epocă,
PPT-uri, colaje, hărți, mape tematice, fotografii, caricaturi, vizitele la muzeu, discuții cu persoane în vârstă implicate în evenimentele
studiate etc.
Sugerăm ca evaluarea să aibă în vedere în primul rând măsurarea și aprecierea competențelor, evidențiindu-se și
progresul școlar al elevului.

Bibliografie selectivă:

Boia, Lucian, Miturile comunismului românesc, Editura Universităţii din Bucureşti, 1997.
Bărbulescu, M., Deletant, D., Hitchins, K., Papacostea, S., Teodor, P., Istoria României, Ed. Enciclopedică, Bucureşti 1998.
Istoria recentă a României, program de curs opțional, POSDRU/153/1.1/S/142342.
Longin, Hossu, Iulia, Memorialul durerii. O istorie care nu se învaţă la şcoală, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.
O istorie a comunismului din România, programă de curs opțional aprobată prin O.M. nr. 4699/07.07.2008.
Stamatescu, Mihai, Grosescu, Raluca, Dobrincu, Dorin, Muraru, Andrei, Pleşa, Liviu, Andreescu, Sorin, O istorie a comunismului
din România, Editura Polirom, Bucureşti, 2008.