RESURSELE UMANE ALE TERREI

EVOLUTIA NUMARULUI POPULATIEI TERREI

-La inceputul anului 2006,populatia Terrei a atins 6,6 mil.

Locuitori
-Pentru antichitate,populatia Terrei a fost estimata ca variind
intre 200-400 mil.
-Ulterior,ritmul de crestere a pupulatiei s-a accelerat astfel:
-in anul 1980- 1 mld. Locuitori
-in anul 1927- 2 mld. Loc.
-in anul 1960- 3 mld. Loc.
-in anul 1974- 4 mld. Loc
-in anul 1987- 5 mld. Loc
-in anul 1999- 6 mld. Loc

-Se preconizeaza in continuare o crestere a pupulatiei

mondiale de 10 mld.locuitori spre mijlocul sec. XXI;In
prezent,rata de crestere a populatiei mondiale s-a redus fata
de perioadele anterioare: 2,4 intre anii 1965-1970; 1,3 in
2002;1,2 in 2006;Si va continua sa se reduca, ajungand sub
1% in 2020-2025.
-Cu toate acestea,in viitor,sporul natural anual va fi totusi
ridicat -75 – 80 mil. Loc./an;
-In ultimele secole, sporul natural a crescut de la 3 mld.- la
7 mld.(anul 1850)la 45 mil.(1950) si 80mil in 2002

REPARTITIA GEOGRAFICA A POPULATIEI

Factorii care influenteaza raspandirea populatiei:

-Factori fizico-geografici
-Factori socio-istorici
-Factori tehnologici
-Factori demografici
Latitudinal,populatia care traieste in asezari permanente
este raspandita intre 80 lat. Nordica si 54 lat. Sudica.
Altitudinal peste jumatate din pupulatia globului locuieste in
regiuni joase,sub 200m inaltime fata de nivelul marii.
-Mai mult de un sfert din populatia globului locuieste la
altitudini intre 200-1000m.
-Restul populatiei globului locuieste la altitudini de peste
1000m.
-Exista asezari permanente si la peste 4000:
-Podisul Tibet
-M-tii Anzi
-Exista tari ale caror capitale sunt situate la altitudini de
peste 2000m:
-La Paz(Bolivia)- 4000m
-Quita (Ecuador)-2850m
-Bogota(Columbia)-2632m
-Ciudad de Mexico(Mexic)-2240
-Kabul(Afganistan)-2220m
-Adis Abeba(Etiopia)-2890m
Cele mai populate tari ale lumii cu peste 100 mil.loc. la
nivelul anului 2006 sunt:
-China - 1322 mil.loc
-India - 1130 mil.loc
-SUA - 301 mil.loc
-Indonezia- 235 mil.loc.
-Brazilia - 190 mil.loc
-Pakistan - 165 mil.loc
-Bangladesh- 150 mil.loc
-Fed.Rusa - 141 mil.loc
-Nigeria - 135 mil.loc
-Japonia - 122 mil.loc
-Mexic - 115 mil.loc
Tari cu populatia intre 50- 100 mil. Loc.:
-Germania - 82,5 mil. Loc
-Italia,Marea Britanie,Franta- 60 mil. Loc. fiecare
-Ukraina -aprox. 50 mil. Loc
-Vietnam,Filipine -85 mil.loc
-Turcia,Etiopia -peste 70 mil. Loc.
-Egipt,Iran -aprox. 70 mil.loc
-Thailanda,R.D. Congo -aprox. 50 mil.loc

DENSITATEA POPULATIEI

-Indicator al raspandirii populatiei in teritoriu reprezinta

valoarea prin care se apreciaza raporturile cantitative intre
populatie si teritoriul pe care il ocupa.
-La nivelul uscatului planetar,densitatea medie a populatiei
este in prezent de cca 45 loc/km.²

-Densitatea populatiei pe continente( la niv.anului 2006):

-Asia -122 loc/ km.² ,fara ex.URSS -115 loc/ km.²

-Europa -103 loc/ km.² fara ex.URSS -73 loc/ km.²
impreuna cu aceasta.
-Africa -29 loc/ km.²
-America -22 loc/ km.²
-Oceania -4 loc/ km.²
-C.S.I -8,3 loc/ km.²

-Densitatea populatiei pe tari:

-Peste 200 loc/ km.²(la nivelul anului 2006)

-Exceptie unele ministate:

-Monaco -peste 16120 loc/ km.²

-Singapore -5100 loc/ km.²
-ASIA

-Bangladesh -peste 1000 loc/ km.²

-Coreea de Sud -500 loc/ km.²
-Japonia -343 loc/ km.²
-India si Sri Lanka -peste 300 loc/ km.²
-Filipine si Vietnam –peste 250 loc/ km.

-EUROPA

-Olanda -aprox. 400 loc/ km.²

-Belgia -cca. 340 loc/ km.²
-Marea Britanie,Germania,Franta -peste 200 loc/ km.²

-AFRICA

-Rwanda -330 loc/ km.²

-Burundi -260 loc/ km.²

-AMERICA

-El Salvador,Haiti - peste 300 loc/ km.²

Cele mai reduse densitati (tari cu suprafata intinsa)

-Deserturi sau semideserturi:

- Australia,Libia -3loc/ km.²

-Algeria,Sudan -14loc/ km.²

-Padurile ecuatoriale:

-R.D Congo -25loc/ km.²

-Brazilia -22loc/ km.²
-R.P Congo -10loc/ km.²

-Pe regiuni geografice -Densitati foarte mari(peste 1000 loc/

km.²):

-In zona vailor marilor

fluvii(Nil,Gange,Brahmaputra,Indus,Huang He,Mekong,Tigru
si Eufrat)
-Unele Campii(C.Padului,C.Chinei de Est)
-Insule(I.Java din arhipelagul indonezian,I.Honshu din
arhipelagul Japonez)

-Regiuni puternic industrializate:

-Reg.Rhur in Germania,S-E Angliei,Reg.Marilor Lacuri si

Litoralul atlantic al SUA,S-E Braziliei.
-In jurul unor mari metropole.

MOBILITATEA TERITORIALA A POPULATIEI

-Deplasari ale populatiei dintr-o regiune in alta s-au

desfasurat din timpuri stravechi.
-In prezent:

-Migratiile au character preponderant individual si nu de

grup.
-Se manifesta mai ales intracontinental si mai putin
intercontinental.
-In cadrul migratiilor internationala –forta de munca ieftina
si exodul de inteligenta.
-In prezent, au loc deplasari de populatie din tarile in
dezvoltare spre cele dezvoltate(dinspre America Latina spre
SUA,dinspre Africa si Asia spre Europa,dinspre Europa de Est
spre Europa de Vest)
-Tari cu solduri positive ale migratiei:
-America Anglo-Saxona(SUA,Canada)
-Australia
-Europa de
Vest(Finlanda,Olanda,Norvegia,Danemarca,Germania)

Structura populatiei:Structura populatiei pe grupe de varsta:

- 0 – 20 ani – populatia tanara

- 20 -60 ani –populatia adulta
- Peste 60 ani –populatia batrana

-Tarile in care 0-20 ani care detine aproximativ 35% -

populatie tanara
-Tarile in care 0-20ani care detine sub 30% -tendinte de
imbatranire demografica

-Regiunile geografice cu pondere ridicata a populatiei tinere:

-Africa,America Latina,Asia de Vest.

-Regiunile geografice cu pondere ridicata a pop.varstnice:

-Europa,America Anglo-Saxona,Austria,Noua Zeelanda.

Structura populatiei pe sexe:

-La nivel mondial o usoara predominare a populatiei

masculine fata de cea feminine.
-In reg.dezvoltate nr.barbatilor este mai redus decat cel al
femeilor spre deosebire de reg. mai slab dezvoltate.

Structura populatiei pe medii:

-La nivel mondial,populatia urbana –peste 45% din

pop.mondiala

URBANIZAREA PE GLOB

-In Europa – S-a manifestat puternic in sec. XIX,dupa 1900

avand loc o incetinire.
-In America de Nord si Australia –A inceput mai tarziu si s-a
prelungit mai mult fata de Europa
-In Asia,Africa si America Latina –S-a manifestat indeosebi
dupa cel de-al II razboi mondial in modalitati si ritmuri
diferite.

Forme de concentrare urbana:

-Orasul propriu-zis – Cea mai elementara foram de

concentrare urbana
-Aglomeratia urbana –Caracteristica a oraselor mijlocii,mari
si f. mari,se constituie ca un ansamblu urban ce a aparut in
urma dez.relatiilor complexe intre oras si aria sa
inconjuratoare.
-Conurbatia –Sistem urban format din doua sau mai multe
orase situate la distante apropiate si avand relatii intense
intre ele.
-Orasul poate fi definit prin urmatoarele caracteristici:
-Constituie o concentrare de constructii,dotari,infrastructura
tehnica,cumuleaza o serie de functii,are o pozitie centrala in
producerea si schimbul de valori,atrage un anumikt teritoriu.
-Metropola –oras cu peste 2 mil.locuitori
-Metropola regionala –oras cu peste 500 mii locuitori.
-Aria metropolitana- include nu numai orasul propriu-zis ci si
ariile locuite din inprejurimi,inglobate odata cu dezvoltarea
teritoriala a centrului urban principal.
-Megalopolis –o imensa concentrare urbana cu cativa poli de
atractie(nuclee metropolitane)si numeroase centre urbane
mai mari sau mai mici,care graviteaza in jurul acestora.

Cele mai mari arii metropolitane:

-Tokyo – Yokohama(Japonia) -33,4 mil. Loc

-Seoul(Coreea de Sud) -23,2 mil.loc
-Ciudad de Mexico -22,1 mil.loc
-New York -21,8 mil.loc
-Bombay(India) -21,1 mil.loc
-Delphy(India) -21,1 mil.loc
-Sao Paolo(Brazilia) -20,4 mil.loc
-Los Angeles -17,9 mil.loc
-Shanghai(China) -17,3mil. Loc
-Osaka-Kobe-Kyoto(Japonia) -16,6mil.loc

Cele mai representative megalopolisuri:

-America de Nord:

-SUA – Boswash(Boston,Newwark,New
York,Philadelphia,Baltimore,Washington)
-Boswash este cel mai intins megalopolis, 50
mil.suprafata,de pe glob.
-SUA –Chipittsy megalopolisul din Sudul Marilor
Lacuri(Chicago,Detroit,Cleveland,Buffalo,Pittsburg)
-SUA- Sansan megalopolisul Californian(San Francisco,Los
Angeles,San Diego)
-Canada-Megalopolisul din N-E Marilor
Lacuri(Montreal,Otawa,Toronto,Hailton)

-America de Sud:

-Brazilia(Sao Paolo,Rio De Janeiro,Bello Horizonte)

-Brazilia este cel mai dynamic megalopolis de pe glob

-Africa:

-Rep.Africa de Sud(Johannesburg,Pretoria,Vereeniging)

-Asia:

-Japonia-Tokaido(Tokyo
Yokohama,Nagoya,Osaka,Kobe,Kyoto)
-Japonia-Tokaido este cel mai populat megalopolis cu 70
mil.loc

-Europa:
-Germania- Rhur-Rhein
(Essen,Bochum,Dortmund,Duisburg,Duseldorf)
-Olanda- Randstad
Holland(Utrech,Amsterdam,Haga,Rotterdam)
-Anglia -
Londra,Birmingham,Liverpool,Manchester,Leeds,Bradford,Sh
effield,Nottingham,Leicester.

CARBUNII

Carbunii reprezinta una dintre cele mai importante subst.

utile remarcandu-se intre combustibili minerali prin valoarea
mare de reserve sigure,vechimea exploatarii si utilizarile
variate.
Exista numeroase clasificari ale carbunilor in functie de o
serie de criterii(vechimea exploatarii,coeficientul de
coxificare si dupa valoarea economica)insa cea mai
cunoscuta si mai utilizata clasificare este aceea care ia in
considerare gradul de carbonizare si capacitatea calorica.
In functie de aceasta clasificare carbunii se impart in:
-Antracit
-Huila >Carbuni superiori

-Lignit
- Turba >Carbuni inferio
-Carbune brun

Rezervele mondiale de carbuni si repartitia lor geografica

-Conform estimarilor internationale de la Munchen din 1980
carbunii reprezinta 90% din rezervele de combustibil mineral
fosil,fata de doar 4%petrolul si 2% gazelle naturale.
-In ceea ce priveste repartitia geografica a rezervelor
aceasta este inegala:
-95% sunt concentrate in emisfera Nordica
-5% sunt concentrate in emisfera sudica
-Trei tari detin peste 80% din rezervele de carbune:
-C.S.I,SUA,China

Repartitia geografica a produselor carbonifere

Productia de carbune (mil.tone in 2006):

-China -2380 mil.tone

-SUA -1054 mil.tone
-India -447 mil.tone
-Australia -374 mil.tone
-Rusia -309 mil.tone
-Africa de Sud -257 mil.tone
-Germania -197 mil.tone
-Kazahstan -96 mil.tone
-Ucraina -81 mil.tone

Europa(inclusive C.S.I.)

-Detine intre o treime si doua treimi din rezervele certe si

probabile.
-Din totalul productiei 80-85% se folosesc in centralele
electrice,15-20% se exporta.
-Trei state au productii relevante.
-Principalele Bazine carbonifere din partea europeana sunt:
-Bazinul Doneţk(Donbas) -Ucraina
-Bazinul Moskovei -Rusia
-Bazinul Peciora(Donbasul Polar) -in N-E partii europene a
C.S.I.
-Bazinele din M-ţii Urali -Rusia(carbuni energetici,exceptie
Kizel si Celabinsk,carbuni cocsificabili)

Principalele bazine carbonifere din partea asiatica

-Bazinul Kuzneţk(Kuzbas) -Rusia,in bazinul fluviului Obi,pe

afluentul Tomi
-Baz.Karaganda -Kazahstan,in nordul. lacului Balhas
-Baz.Ekibastuz -Kazahstan
-Baz.Minusinsk -Rusia,in sudul Siberiei occidentale
-Baz.Kansk-Ancisk -Rusia, in Baz.Superior al fluviului Enisei
-Baz.Tunguska -Rusia,in partea centrala Siberiana,pe cursul
mijlociu al fluviului Lena.
-Baz.Ceremhovo -Rusia,in vestul lacului Baikal
-Baz.din Extremul Nord -Pen.Taimîr,Indighrka,Kolîma
-Baz.din Extremul Orient -Bureia,Sucean din insula Sahalin

-C.S.I -Cele mai mari reserve de turba din lume,in nordul

partii europene

Germania(cel mai mare producator de carbuni)

Carbuni inferiori in: -Baz. Saxono-

Thuringian,Lauchammer,Aachen,Köln,Saxonia
Inferioara,Bavaria)
Carbuni superiori: -Baz. Rhur,Saar

Polonia(cel mai mare zacamant huilifer)

Carbuni superiori: -in Silezia Superioara,in Baz.

Walbrzych(Silezia Inferioara),in Podisul Lublin;
Carbuni inferiori: -Voievodatul Poznan,Silezia Inferioara
Mari reserve de turba in N-E (Mazuria)
Cehia -3 Baze carbonifere

1.-Cel mai mare Baz. Carbonifer –in Silezia Ceha(OSTAVA-

KARVINA)-Huila
2.-A doua baza carbonifera -Boemia si Moravia,cu
Baz.Kladno si Plsen –Huila
3.-A treia baza carb. –Boemia de Nord( Baz. Most si
Sokolov)-carbuni inferiori

Marea Britanie-Exploateaza exclusive carbuni superiori

Carbuni superiori: -Baz.carbonifer Scoţia(Scotland),Tara

Galilor(Wales),Yorkshire,Lancashire,Northumberland.

America de Nord –Exploateaza peste 90% carbune

superior(huila),iar rezervele sunt 300 mld.tone inclusive cele
situate pana la 1800 m adancime.

SUA-3 Baze carbonifere:

1.Complexul carbonifer Apalasian ( din nordul Pensilvania
pana in sudul Alabama)
2.Baz. mijlociu al fluviului Mississippi – cu zacaminte
in:Ohio,Indiana,Illinois(estul
fluv.),Iowa,Missouri,Nebraska,Kansas(vestul fluviului)
3.Baz. din Vest in zona M-ţii Stancosi in:
-Wyoming,Utah,Dakota de Nord

Canada- Provincia Alberta,Britich Columbia ,Saskatchewan.

ASIA
–cea mai importanta este China de N-E unde rezervele sunt
de 600 mld.tone

China –Principalele exploatari:

1. China de N-E (Manciuria) - Baz. Fushun,Benxi.
2.China de Nord(Provincia Shenxi si Shanxi) –
Baz.Tayuan,Datong
3.China Centrala - In provincial Honan
4.China de Est si de S-E -In prov.Yunan,Hunan

- India-Principalele exploatari huilifere:

1.In N-E in statele Bihar,Assam,Madhya-Pradesh,Bengalul de

Vest
2.In zona peninsulara: Hyderabad,Madras

Australia
-Zacaminte in Est (de-a lungul Cordilierilor Australieni)
-In statele Noua Galie de Sud –Baz. Sydney-
Huila,Queensland,Australia de Nord

Africa

-Africa de Sud -Reg.Transvaal -Baz.Withbank –exclusiv huila

America de Sud -Columbia,Venezuela

PETROL SI IND.PETROLIERA
REZERVELE MONDIALE DE PETROL SI
REPARTITIA LOR GEOGRAFICA

-Conform estimarilor facute de British Petroleum Statistical

Review Of World Energy din 2007,rezervele de petrol se
ridica la 165 mld. tone din care 100 mld.tone se gasesc in
Orientul Mijlociu,iar rezervele probabile s-ar cifra la 360
mld.tone,conform acestor aprecieri coreland rezervele cu
productia ,petrolul ar ajunge omenirii pentru inca 40 ani.

Rezervele de petrol repartizate pe continente,zone sau tari

-Asia -fara partea asiatica a C.S.I- 64,5%in cadrul
continentului remarcandu-se Orientul Apropiat si Mijlociu cu
61,5%.Alte tari importante mai sunt :China,India si
Indonezia.
-Europa -inclusiv C.S. I -detine 12% din rezervele
mondialecerte iar in cadrul acestui continent se remarca
C.S.I,Marea Britanie.
-America –detine 13,6% din rezervele certe mondiale
remarcandu-se America de Nord,SUA,America de Sud si
Centrala.
-Oceania inclusiv Australia –detine o pondere mica din
rezerve de 0,4%
-Africa –detine 9,7%din rezervele certe de petrol in Nigeria
si Libia

Rezervele sigure de petrol la nivelul an.2006 in mld.tone

-Cele mai mari rezerve le detine Arabia Saudita cu 36,3%

-Iran -18,9(Teheran)
-Iraq -15,5%(Bogota)
-Kuweit -14%
-Emiratele Arabe Unite -13%
-C.S.I -12%
-Venezuela -11,5%
-Libia -5,4%
-Nigeria -4,9%
-S.U.A -3,7%

Repartitia geografica a exploatarilor petrolie

Productia petroliera la niv.anului 2006 in mil.tone:

-Arabia Saudita -515 mil.tone

-Rusia -481 mil.tone
-SUA -312 mil.tone
-Iran -210 mil.tone
-China -184 mil.tone
-Mexic -183 mil.tone
-Canada -151 mil.tone
-Venezuela -145 mil.tone
-Emiratele Arabe Unite -138 mil.tone
-Norvegia -129 mil.tone

Repartitia geografica in Orientul Mijlociu si Apropiat

-Cea mai importanta este Arabia Saudita

-Zacamintele si exploatarile Arabiei Saudite sunt concentrate
in vecinatate si pe litoralul Glofului Persic existand 2
perimetre de extractii:
1.Pe uscat mari exploatari se fac in campurile petroliere de
la Ghawar situate la 50 -100 km de tarm.
Principalele centre de exploatare fiind:
Ghawar,Haradh,Abqaiq.
2.Cu exploatari terestre si submarine il reprezinta litoralul
Golfului Persic intre Dahram in sud si Safanyah in nord.
-Exportul petrolului extras din cele doua perimetre este
deservit de doua mari conducte transarabiene:
-prima are 1730 km si o capacitate de 25 mil.tone pe an si
porneste din Akhan si ajunge la portul libanez Saida.
-a doua conducta cu o lungime de 1200 kmsi leaga Ghawar
cu Marea Rosie in vederea transportului de petrol mao
departe prin canalul Suez si Marea Mediterana.

Iran

-Cea mai mare parte a zacamintelor din Iran este

concentrata in S-V tarii in perimetrul dintre M-tii Zagros si
Golful Persic si granita cu Iraqul.O vasta retea de conducte
leaga exploatarile zonei cu porturile Abadan si Bandar
Mashur.
Iraq

-Zacamintele si exploatarile din Iraq sunt concentrate in 2

perimetre.
1.Unul este localizat in Nord cu exploatari terestre Kikuk-
Mossul-Ain Zalah.
2.Iar al doilea perimetru in Sud spre Golful Persic unde
exploatarile se fac atat terestru cat si submarin.
-Deasemeanea si Iraqul dispune de o retea importanta de
conducte.

Kuweit

-Este un stat cu teritoriu foarte micrespectiv 16000 km.²este

al patrulea producator din Orientul Mijlociu si Apropiat
acesta a revenit la o productie importanta dupa razboiul din
Golf,perioada in care productia acestui stat scazuse foarte
mult datorita distrugerii sondelor petroliere de catre armata
iraqiana in retragere.
-Poseda unul dintre cele mai mari si mai produc.zacaminte
de petrol din lume respectiv zacamantul de la Burgan din
sudul tarii langa Golful Persic care se desfasoara pe o
lungime de 80km de aici realizandu-se 90% din productia
tarii.

Emiratele Arabe Unite

-Zacamintele si exploatarile din cadrul acestui stat sunt

concentrate in urmatoarele zone:
1.prima zona Eniratul Abu Dabi unde exploatarile terestre se
fac la Murban iar cele submarine in campurile petroliere de
la Zecum.
2.Emiratul Dubai unde exploatarile principale sunt sunt
localizate la FATEH.
-Alte tari importante din pct. de vedere al prod. Petroliere
sunt:
-Oman
-Catar
-Bahreyn
Orientul Apropiat

-La nivelul acestei regiuni se remarca doar o tara Siria care

este principala exploatare in N-E tarii,Europa,C.S.I

C.S.I -prima prod.de petrol a lumii,multa vreme,a cunoscut

o scadere a prod.dupa 1991,dar din nou in crestere in
ultimele decenii.
-Este o zona de traditie in exploatarea petroliera zona Bahu
care este printre primele regiuni din lume cu extractie
petroliera la scara industriala.

Zacamintele si exploatarile din C.S.I

-Partea europeana,zona Volga-Ural,supreanumit al doilea

Bahu si zona 2;zona Bahu 1 reprezinta Caucazul-Nord si
vecinatatile nordice cu exploatari terestre si submarine pe
litoralul Marii Caspice,si partea asiatica reprez.prin zona
Siberiana de Vest supranumit al 3-lea Bahu cu zacamintele
concentrate in bazinul Superior al fluviului Obi.
-O alta zona importanta este zacamantul de la Tengiz sunt
V.Kazachstan in apropierea Marii Caspice.
-Tarmul Nordic(perimetrul EMBA)si tarmul este respectiv
Pen.Mangaslak din zona M.Caspice exploatari mai mici in
Uzbekistan in V.Fergana,extremul Orient cu insula Sahalin.
C.S.I – dispune de o retea de conducte cu o lungime de
aproximativ 80 mii km,mai importante sunt cele care
pornesc din Volga-Ural spre Moscova si San Petersburg prin
Gorki spre Europa Centrala si de Vest alimentand tari
precum:Polonia,Cehia,Germania,Slovacia,Ungaria.
Multe rafinarii sunt situate in zonele de extractie iar altele
sunt situate pe traseul conductelor magistrale si in porturi.
Marea Britanie

-Este al treilea producator european dupa C.S.I si Norvegia

exploatarile petroliere au inceput in 1971 si se fac doar
submarin in largul Marii Nordului ele se intind din Sud de la
latitudinea orasului New Castle pana in Nord de insulele
Shetland insumand o suprafatza de 440 mii km².

Norvegia

-Este o tara care produce petrol din acelasi an cu M.Britanie

1971 impartind cu Marea Britanie zacamintele din
M.Nordului insa acesteia revindu-I zacaminte mai reduse.
-Extractia de petrol din M.Nordului a fost extinsa recent
M.Norvegiei si spre N pana la M.Barentz.Extractia de petrol
graviteaza in jurul marelui Areal Ekofisk tot aici aflandu-se si
platforma Troll cea mai mare constructie de acest gen din
lume.

America de Nord

S.U.A

Zonele de extractie ale petrolului in SUA:

-Zona Golfului Mexic cuprinzand sudul statului Texas si
Louisiana se efectueaza exploatari terestre si submarine cele
submarine fiind specifice statului Louisiana.
-Zona Middle Continent asigura ¾ din productia tarii
exploatandu-le in statul Oklahoma,Kansas si Arkansas.
-Zona petroliera din regiunea montana din vestul Statelor
Unite cu exploatari in California,Colorado si New Mexico.
-Zona petroliera din Sudul Marilor Lacuri cu exploatari in
statele Ilinois,Indiana si Ohio.
-Zona Alaska inca din anul 1960,SUA se situeaza pe locul 2
pe glob dupa Arabia Saudita la productia submarina de
petro,deasemenea detin cea mai vasta retea decinducte
petrolierede pe glob,retea cu lungimea totala de 350.000
km.Conductele principale pleaca din zona Middle Continent
catre regiunea Marilor Lacuri catre zona Atlantica si spre
Golful Mexic.

Mexic

- Se disting 3 zone petroliere in Mexic,2 in peninsula

Yukatan Campo de Reform Chicontepec si a 3 a zona in
campurile petroliere Campeche unde se afla renumitul
zacamant Cantareld.

Canada

- 70% din productia canadei ,de petrol,se realizeaza din

provinciile Alberta,Columbia Britanica,Saschetone.Canada
poseda 35 000 km conducte petroliera remarcandu-se 2 si
anume :Transmountain Vancouver,Seattle cu o lungime de
1480 km si interprovincial care are peste 3000 km si care se
intinde spre est catre Montreal si Toronto.

America de Sud

Venezuela

-La nivelul acestei tari exista 2 zone de exploatare:

1.Zona lagunei Maracaibo cu exploatari terestre si
submarine,zona ce asigura peste 80% din productia tarii.
2.Zona Oriente care cuprinde un zacamant f.intins situat pe
cursul mijlociu si inferior al fluviului Orinoco.
Brazilia,Argentina,Columbia,Ecuador,Peru,Trinidad-Tobago.

AFRICA

-Participa cu 10% la productia mondiala si tot cam atat fiind

si ponderea rezervelor.Pe teritoriul continentului african s-au
conturat 2 zone petroliere:
-1.In nord cu mari exploatari in Sahara respectiv in
tarile:Libia,Algeria,Maroc,Egipt.
-2.Zona petroliera din regiunea Golfului Guineei cu
prelungire spre Sud incluzand tarile:Nigeria,Angola si Gabon.

ASIA de EST,S-E si SUD

China

-Privind zacamintele si exploatarile la nivelul chinei sunt

concentrate in 3 regiuni respectiv : China de Nord,China N-
E,China N-V care importa mult petrol.

Indonezia

-Cea mai importanta tara producatoare de petrol din S-E

asiei si cea mai veche de pe continente.Zone de
exploatare :Insulele Sumatera,insula Kalimantan,insula
Java.

Malayesia
-Ale caror exploatari exclusiv submarine,pe coasta de est a
pen.Malaya.

Brunei

-Statul Brunei un stat f.mic cu 10 mil.tone anual productie

ce o obtine in cea mai mare parte din exploatarile
submarine.

India

-Cu exploatari terestre in statele Bihar Assam,Punjab

Gujarat;Exploatari submarine in zona peninsulara.
Australia

-Atat cu exploatari terestre in zona Moonie in statul

Queensland cat si submarine in zona Bass in zona de sud.

MINEREURILE DE FIER SI SIDERURGIA

Rezervele si productia mondiala de minereuri de fier in 2002

Cea mai mare parte a rezervelor se afla in America respectiv

42,7%urmata de Europa respectiv CSI cu 40,8% impreuna
detinand peste 80% din totalul mondial.
Pe tari cele mai mari rezerve le detin:

1.C.S.I -304 Mld tone

2.Canada -125 Mld tone
3.S.U.A -105 Mld tone
4.Brazilia -60 Mld tone
5.Bolivia -40 Mld tone
6.Australia -35Mld tone
7.China -31Mld tone
8.India -30 Mld tone

Principalele tari prod.minereuri de fier la nivelul anului 2005

1.China -370 mil.tone productie

2.Brazilia -300mil.tone productie
3.Australia -280mil.tone prod.
4.India -140mil.tone prod.
5.Rusia -95 mil.tone prod.
6.Ucraina -69mil.tone prod.
7.S.U.A -55mil.tone prod.
8.Africa de sud -40mil.tone prod.
9.Canada -30mil.tone prod.
10.Suedia -23 mil.tone prod.
-Din pct. de vedere al tarilor importatoare ce se gasesc pe
teritoriul asiatic spre exemplu:China,Japonia,Continentul
Asiatic,Tarile Europene,Sua.

Repartitia geografica a productiei de minereuri de fier

Si siderurgia

Europa si C.S.I

-C.S.I se afla pe primul loc pe glob ca rezerve are

aproximativ 700 de exploatari din care 65 sunt la zi iar
minereurile de fier au o concentratie medie de 35% continut
in metal.
Cele mai importante zacaminte de minereuri de fier sunt in
partea europeana –Zacamantul de la Krivoi-Rogkerci;Kursk-
Belgarod,cu rezerve de aproximativ 20 mld.tone si un
continut de peste 50% metal,zacamantul are o pozitie
favorabila fiind situat in apropierea bazinului carbonifer de la
Doneţ zona puternic industrializata alimentand siderurgia.
-Zacamantul din insula Kerci cu rezerve de 3 mld.tone.
-Zacamantul Kursk-Belgarod -cel mai mare zacamant cu
rezerve de cca.100 mld.tone,acest zacamant se desfasoara
pe o lungime de 800km si o latime de 200-250
km.Exploatarile facandu-se subteran si cariera conflict metal
peste 60%.
-Zacamantul de la Lipeţk din sudul Moscovei apoi alte
zacamante importante sunt Karelia si pen.Kola.
-Reg.M-ţii Urali cu rezerve de cca.15 mld.tone se situeaza pe
locul II on productia minereurilor.
-Alte zacaminte in C.S.I se afla in partea sudica a C.S.I se
afla in sudul Siberiei Centrale cu exploatarile Bazinului
Angarei respectiv Pitsk si Angara-Ilim.
-Tot in Sud in zona lacului Aral cu zacamantul Ulu-Tal.

Siderurgia C.S.I se concentreaza in 5 zone:

-Europa -47 tari
-Asia -45 tari
-Africa -53 tari
-Australia si Oceania -14 tari
-America -35

-Prima zona C.S.I este zona Sudului European cea mai

importanta zona a C.S.I si cuprinde sudul Ucrainei Rostov pe
Don aici in aceasta zona se afla triunghiul Catch Donetz.

-A doua zona e zona Uralului partea sudica si centrala,zona

dezvoltata pe baza marilor zacaminte locale de minereuri de
fier sicarbunii cocsificabili adusi din Bazinul Kuzneţ si
Karaganda.Cele mai mari centre siderurgice in zona Uralului
sunt Magnitogorsk si Sverdlovsk.
-A treia zona regiunea Moscovei si Sant Petersburg regiune
unde este dezvoltata electrosiderurgia si prosuctia de oteluri
speciale pe baza minereurilor de fier din Karelia si
Pen.Kola,Lipeţk si Cursk si carbunii cocsificabili din bazinele
Peciora si Doneţ.
-A patra zona siderurgia Siberiana zona care se dezvolta
rapid pe baza zacamintelor proprii de minereuri de fier si
carbuni cocsificabili.
- A cincea zona Asia Centrala care se dez.pe baza
minereurilor de fier din Bazinul Temiz-Tau si carbunii
cocsificabili din Caraganda.

Suedia

-Este al doilea prod.european de minereuri de fier care

detine rezerve apreciabile iar minereurile sunt de buna
calitate,are 2 perimetre importante de extractie:
1.- Principalul bazin se afla la nord de Cercul Polar in
Laponia cu exploatari la Kiruna,Kirunavara,Galivare,participa
cu 80% la productia de minereu de fier a Suediei.
2.-Bazinul se afla in partea centrala a tarii la cca. 220 km N-
V de capitala Stokolm respectiv grupul Bergeslagen-
Grangesberg.
3.-A 3-a zona se afla spre Marea Baltica respectiv
zacamantul de la Danemora.
Din pct. de vedere al siderurgiei cea mai puternica
concentrare siderurgica se afla in partea centrala a tarii.

Franta

-Prod.Frantei a scazut in ultima perioada,principalele

zacaminte sunt in Lorena,alte zacaminte in vestul tarii in
Masivul Armonican,in provincia Normandia si Anjou-
Bretagne si M-tii Pirinei.
Se disting 3 mari regiuni in Franta:
-Lorena
-Zona N-V tarii
-Zona Masivul Central Francez

Spania

-Prod.Spaniei a scazut,se exploateaza minereuri de fier din

structurile complexe ale muntilor Contabrici,Cordiliera
Beltica,M-tii Iberici.
-Principalele centre siderurgice sunt grupate pe litoralul
nordicin tara Bascilor si Astoria.

America De Nord Anglosaxona

S.U.A

-Cea mai mare parte a productiei provine din zacamintele

din estul SUA cca 2/3 localizate in 2 perimetre importante:
-Zacamantul Lacul Superior(Reg.Marilor Lacuri) care sunt
cunoscute pe plan mondial sub denumirea Tip Lac Superior.
-Zacamantul din M-tii Apalasi localizat de o parte si de alta a
catenei muntoase.
-Exista 4 zone siderurgice,principala este in Lacul Errie si M-
tii Apalasi.A doua este in jurul Marilor Lacuri.A treia pe
coasta de N-E a oceanului Atlantic.A patra in susul muntilor
Apalasi.

Canada

-Rezerve si exploatari de minereuri de fier in Peninsula

Labrador,Insula New Foundland(Terra Nova) in provincia
Ontario si Columbia Britanica si Insulele Vestice(Queen
Charlotte,Vancouver)
-Siderurgia canadei este strans legata de SUA,cea mai
importanta zona siderurgica fiind pe tarmul lacului Ontario si
Bazinul Fluviului Sf.Laurentiu.

MINEREURILE NEFEROASE LA NIV.ANULUI 2006

-Cel mai mare prod. mondial de Cupru este Chile.

-Cel mai mare prod.mondial de Aluminiu este China.
-Cel mai mare prod.mond.de Plumb este China.
-Cel mai mare prod. mond.de Zinc este China.
-Cel mai mare prod.mond.de Staniu este China.

In categoria minereurilor neferoase sunt incluse si metalele

pretioase:

-Aur – Africa de Sud

-Argint -Peru
-Platina -Rusia
- De metale radioactive-Uraniu-cel mai mare producator este
Canada
TURISM SI MARILE ZONE TURISTICE

-Privind nr.turistilor international din pct. de vedere al

fluxului de turisti la niv. Anului 2005 :

-Pe primul loc Franta

–Locul II -SUA
-Locul III -Spania
-Locul IV -China
-Locul V -Italia
-Din punctele obtinute din turism:

-Locul I -SUA
-Locul II -Spania
-Locul III -Franta
-Locul IV si V -Constant China si Italia

-In functie de potentialul turistic si de baza tehnico-

materiala sau baza de servire(unitatile de cazare,servicii)
exista diferite forme de turism:

-Turismul Balneo-Maritim
-Turismul Montan si pt.practicarea sporturilor de iarna.
-Turismul de Cura-Balneara
-Turismul de Vanatoare si Pescuit
-Turismul Cultural
-Turismul Festivalier
-Turismul de Afaceri
-Turismul de Congrese si Reuniuni

Marile zone turistice ale Terrei

-In functie de o serie de criterii generale, organizatia

mondiala a turismului OMT a distins 6 regiuni turistice care
include aproape intreaga suprafata a planetei:
1- Europa
2-Americile
3-Asia De Sud
4-Asia De Est si Pacific
5-Africa
6-Orientul Mijlociu
-Abordarea turistmului prin prisma geografie economice
mondiale a permis identificarea tot la nicel planetar dar
incluzand de aceasta data intreaga suprafata a planetei a 12
mari zone turistice.

1.Prima zona turistica se concentreaza circa o treime din

circulatia turistica internationala forma dominanta de turism
este sejurul pt.odihna si tratament si cuprinde 4 subzone
turistice:
a.Prima subzona este litoralul nordic al Mediteranei europene
si al Atlanticului de est(Spania,Franta,Italia)
-Spania

Tarmul mediteranean spanial prezinta o serie de statiuni

grupate in 4 mari sectoare de litoral(Costa)care se succed
din nord de granita cu Franta pana la sud la Stramtoarea
Gibraltar.
Costa Brava-avand ca punct nodal orasul Barcelona.
Costa Dorado-intre Barcelona si Valencia
Costa Blanca-care se desfasoara intre Valencia si Alicante
Costa Del Sol-intre Cabo De Gata si Gibraltar sector de
litoral ce include orasul istoric Malaga si o serie de statiuni
precum:
-Torremolinos
-Marbela
-Estepona
-Fuenginola
-Tossa Del Mar
Deasemenea tot Spaniei(in bazinul Mediteranei)Insulele
Balneara care prezinta numeroase statiuni pe fiecare fasie
de uscat.
-Insula Menorca cu statiunea Port Mahon
-Insula Mallorca cu statiunile celebre –Palma de Mallorca
-Ricardo Roca
-Puerto Soller
-Insula Ibitza sau (Islablanca)
-Insula Formentera
-Insula Cabrera -toate astea formeaza Insulele Balneare

In interiorul Spaniei ca si obiective turistice Andaluzia cu

centrele Sevillia,Granada,Cordoba,Cadiz.
In Castilia:Madrid,Toledo,Segovia,Catalonia,Barcelona.

-Franta

Riviera Mediterana Franceza-renumita prin statiunile Balneo-

Maritime de pe Coasta de Azur care sunt:
-Cannes
-Saint Tropez
-Antibes
-Menton
Recent acest sector de litoral sa extins mult spre vest intre
gurile Ronului si granita cu Spania,exemple in aceasta zona
mai recent dezvoltata: - La Grand Motte
-Port Carmague
In interiorul Frantei se pot vizita Parisul si imprejurimile.
In vestul tarii Valea Loirei cu o serie de castele celebre
constituite incepand cu sec. XV .Exemple de castele:-Tours
-Ussé
-Chinon
-Chenonceaux
-Blois
-Amboise
-Chambord
-Unele metropole regionale: -Lÿon
-Marseille
-Strasbourg(sediul consiliului Europei)
-Bordeaux
-Lille
-Italia

Riviera Italiana(Riviera di Ponente,Riviera di

Levante)respectiv litoralul de nord-vestic al Italiei,Tarmul
marii Ligurice intre Ventimiglia-La Spezia care include o serie
de statiuni balneo-maritime sau de
litoral:Sanremo,Nervi,Portofino,Santa Margherita Ligure.
-Coasta marii adriatice ontre Venetia si Rimini cu statiuni
precum:
-Venetia
-Lido di Venetia
-Grado
-Rimini
-Riccione
-Alte zone:Golful Napoli(Riviera Napoletana)statiuni ca:-
Sorrento
-Amalfi
-Salerno
-insulele Ischia siCapri
-Alt sector de litoral Riviera Palernitana in Sicilia si Riviera
Sarda in insula Sardiniei.
-Obiective turistice in interior orase
muzeu:Roma,Florenta,Milano,Bologna,Verona,Padova.

b.A doua subzona tarile Balcanice

-Litoralul Romanesc al Marii Negre
-Litoralul Croat si Sloven al marii Adriatice: -Din Croatia
Dubrovnik (Perla Croatiei)si din Slovenia-Statiunea Izola.In
interiorul acestor tari atractii naturale in Slovenia :Podisul
Korst cu pestera Postojna,iar ca atractii:Zagreb si Ljubljana.
-Litoralul Bulgar al Marii Negre cu o serie de
statiuni:Albena,Varna,Burgas,Constantin si Elena,Nisipurile
De Aur,Nesebar in interior Sofia si imprejurimile si Valea
Trandafirilor.
-Litoralul albanez al Marii Adriatice:Statiunile
Durres,Vlore,Tirana.

-Grecia

Tara turistica prin excelenta se remarca prin Atena si

imprejurimile:Capul Sunion,Insulele Egina si Elexis,orasul
Maraton apoi Bisericile si Manastirile de la
Meteora,Poloponesul,Insulele Rhodos,Creta,Ciclade,Insulele
Ionice(Corfu si Itaca)

-Turcia
Ca si areale turistice gasim:Litoralul Mediteranean cu
statiunile:Antalia,Alania,Torsus,Adana.
-Litoralul Egeean cu Izmir,Ruinele Troiei,Pergam,Orasul
Istambul,Efes.

c.A treia subzona turistica litoralul N-African al Mediteranei.

Litoralul N-African al Mediteranei

De la Stramtoarea Gibraltar pana la Canalul Suez,insorit

circa 8 luni,toate tarile cu iesire la mare:

Maroc

-Se remarca cu orasul Tanger si imprejurimile

-Statiunea Al Hoclima ci Nadar,capitala Alger si statiunile
balneare Tipassa si Cote Turquoise.

Tunisia

-Arealele Bizert-coasta de cristal,capitala Tunis si

imprejurimile si statiunile Hamamet Susan,Kairouan,Sidi Bou
Sid.
Libia

-Capitala Tripoli si cele 3 orase antice:Sabratha,Leptis

Magua,Cyrenne.

Egipt

-Ca si areale turistice se remarca Alexandria si

imprejurimile,Delta Nilului.
-Iar in interior Cairo si monumentele din jurul acestuia
precum piramindele de la
Gizeh,Saqqara,Abusir,Heliopolis,Memphis,Valea Regilor…etc

d)Liroralul Atlanticului de Est si Insulele Canare:

cu obiective turistice in:

Maroc

-Traseul Safi-Agadir-Tiznit

Portugalia

-Riviera Portugheza orasele:Lisabona si

Porto,statiunile:Estoril,Viano De Castelo,Figueira De Foz.

Spania

-Litoralul Atlantic Spaniol,singurul punct turistic este (Tara

Bascilor) San Sebastian,insulele Canare situat la 120 km de
tarmul Africii cu o serie de statiuni:Costa Del Silencio,Las
Palmas,Guatizo.

Franta

-Litoralul Atlantic din S-V Frantei care se mai numeste si

Coasta De Argint cu statiunile
balneare:Biaritz,Areaghon,Bayonne,si tot in zona litoralului
atlantic Normandia cu statiunile:Deauville,Frouville,Monfleur.

Marea Britanie

-Ca si areale turistice Coasta De Est,Coasta De Sud,Coasta

Vestica,Coasta Vestica a Scotiei cu oarsele:Glazglow si
Edinburg,Anglia cu Londra si imprejurimile avand ca axa
centrala Valea Tamisei.

2.Europa Centrala Nordica

-Concentreaza circa un sfert din circulatia turistica

internationala,borne dominante de turism sunt:turismul
montan si pentru practicarea sporturilor de iarna,turismul
cultural si sejurul pentru odihna si tratament si include 4
subzone turistice:
a) tarile alpine
:Franta,Italia,Austria,Elvetia,Germania,Slovenia(tari prin
care trec Alpii.

Franta(Alpii francezi)

-La poalele M-tii Alpi:Grenoble(capitala turistica) si

orasele:Chambery,Annecy,Briancon.Statiunile
montane:Chamonix,Albertville,Courchevell,Mont
Blanc,Avariaz.

Italia(Alpi italieni)

-Cortina D’amezzo
-Vale D’aosta
-Domodosola
-Breuil
-Courmayeur

Elvetia

-Geneva,Basel,Arosa,Zermatt(cu statiunea cu cel mai lung

sezon din Europa),Montreaux,Jungfrau,Lausanne,Interlaken.

Austria

-Cu statiunile:Insburk,Saalbach,Bad Gastein,Kitzbuhel

Germania

-Garmish-Partenkirchen
-Mittenwald
-Obersdorf

Slovenia

-Bled
-Bohinj
-Kranjska Gora

b) A 2-a subzona turistica tarile de la Marea Nordului si

Marea Baltica:

-Belgia,Olanda,Germania,Polonia

c)A 3-a subzona turistica:

-Tarile Scandinave,Norvegia,Suedia,Finlanda,Danemarca

d)A 4-a subzona turistica tarile Europei Centrale Estice fara

iesire la mare:

-Ungaria,Cehia,Slovacia
3.Zona turistica

America de Nord

-Cateva carac.cocentreaza 15% din circulatia turistica

internationala Si se caracterizeaza prin circulatia turistica
intracontinentala si cuprinde 3 subzone
turistice:Canda,Sua,Mexic.

Canda

-La nivelul Canadei ca si atractii naturale o serie de parcuri

nationale:Wood Buffalo,Nahari,Jasper,Banff
-Ca si atractii antropice marile orase:Montreal(cel mai mare
pct.turistic),Quebeq,Toronto,Vancouver,Halifax
-Si statiunea montana Calgary

S.U.A

-Atractii naturale marile parcuri nationale in cadrul carora se

dezvolta un turism extraordinar:
-Yelowstone
-Grand Canyon
-Yosemite,Messa Verde
-Crater Lake,Sequoia
-Everglades
-Petrified Forest
Atractii antropice-marile metropole:

-Coasta Atlanticului N-V -Boston,New

York,Philadelphia,Baltimore,Washington;
-Sudul Marilor Lacuri-
Chicago,Detroit,Cleveland,Buffalo,Pittburg.
-Coasta Pacificului(vestul SUA)cu marile metropole:San
Francisco,Los Angeles,San Diego si celebra statiune Malibu.
Statiunile montane si pentru practicarea sporturilor de iarna
in SUA:

-Azpen,Denver,Salt Lake City,Lake Placid,Paradise,Sun

Valley;

Statiunile balneo-maritime din peninsula Florida:

-Miami,Miami Beach,Pal Beach,Key West

Mexic

-Vestigii ale civilizatiilor aztece si toltece la:Teotihuacan,in

sud civilizatii Mayase:Chichen-Itza,Uxmal
-Orase cu monumente din perioada coloniala:Ciudad De
Mexico,Guadalajara,Puebla,Veracruz.
-Statiunile balneo-maritime de pe coasta
pacifica:Acapulco,Manzanillo,Mazatlan,Zihuatenejo.
-Statiunile de la Golful Mexic:Tampico,Cancun.