Sunteți pe pagina 1din 28

Construcții din lemn

4. Proprietățile mecanice ale lemnului

4.1. Proprietățile mecanice și factorii ce


le influențează
4.2. Umiditarea lemnului.
4.3. Comportarea lemnului la întindere,
comprimare, încovoiere, strivire și
rorfecare
Caracteristicile lemnului sunt influenţate de umiditatea lemnului şi, din acest motiv, toate
sunt determinate pentru o umiditate de 12%.
Limitele în care variază principalele caracteristici mecanice ale lemnului de construcţie din
Europa, pentru o umiditate de 12%
Comportarea lemnului la întindere

Pentru lemnul de rasinoase,


incercarile mecanice efectuate in
conditii de laborator au aratat ca
valoarea medie a rezistentei la rupere la
intindere in lungul fibrelor se situeaza in
jurul a 1000 daN/cm2, iar valoarea
modulului de elasticitate variaza intre
110000daN/cm2 si 140000 daN/cm2.
Comportarea lemnului la întindere

Ruperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc, fara dezvoltare de deformatii plastice.
Rezistenta de rupere normala pe directia fibrelor este de 20-25 ori mai mica decat rezistenta de rupere
la intindere in lungul fibrelor.
Comportarea lemnului la întindere
Comportarea lemnului la întindere

Ruperea epruvetelor
solicitate la întindere se
produce brusc, fără
dezvoltarea deformațiilor
plastice.
Comportarea lemnului la compresiune
Comportarea lemnului la compresiune
Comportarea lemnului la compresiune

- la rasinoase Rc = 20 daN/cm2 RcII = 80 daN/cm2


- la foioase Rc = 40 daN/cm2 RcII = 100 daN/cm2
Comportarea lemnului la compresiune

Experimental s-a constatat că rezistența de rupere


la compresiune în lungul fiarelor depinde de grosimea
pereților celulari ai lemnului tîrziu. Distrugerea
lemnului solicitat la compresiune în lungul fibrelor
începe cu flambajul fibrelor mai rezistente și mai
rigide ale lemnului tîrziu, care deviază lateral spre
fibrele mai moi ale lemnului timpuriu, putînd prezenta
mai multe planuri înclinate (cute caracteristice), ce se
formează în urma ruperii locale a fibrelor (fig. 3.4).
Comportarea lemnului la incovoiere
Comportarea lemnului la incovoiere

Analizînd rezultatele obținute, se


ajunge la concluzia că deformațiile din
zona comprinată sunt în general mai
mici decât deformațiile înregistrate în
fibrele din zona întinsă.
Comportarea lemnului la incovoiere
Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere, avand
pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de ≈ 750 daN/cm2.
Comportarea lemnului la incovoiere
Comportarea lemnului la strivire
Comportarea lemnului la strivire
- pentru s < p deformatiile sunt elastice si au valori mici (peretii celulelor se comporta bine);
- pentru s > p deformatiile sunt permanente si au valori mari (distrugerea peretilor celulelor);
- pentru s >> p cresc deformatiile (indesarea peretilor celulelor);

Curba caracteristica a lemnului la compresiune si strivire


transversal pe fibre arata ca in prima parte de incarcare cand σs
este mai mica decat σp (limita de proportionalitate), peretii
celulelor se comporta in conditii bune, deformatiile sunt elastice
si au valori mici. Daca limita de proportionalitate este depasita,
peretii celulelor se distrug, iar celulele se turtesc, provocand
astfel deformatii mari, cu caracter permanent. Dupa turtirea
completa a peretilor celulari se produce o indesare a acestora,
determinand astfel reducerea cresterii deformatiilor, chiar la o
marire considerabila a solicitarii.
Valoarea rezistentei la strivire σs variaza in functie de unghiul pe
care il face forta de strivire cu directia fibrelor lemnului si creste
cu micsorarea acestui unghi.
Comportarea lemnului la strivire
Comportarea lemnului la strivire
Comportarea lemnului la forfecare
Comportarea lemnului la forfecare
Factorii care influențează comportarea lemnului la diferite solicitări
Factorii care influențează comportarea lemnului la diferite solicitări
Factorii care influențează comportarea lemnului la diferite solicitări
Factorii care influențează comportarea lemnului la diferite solicitări
Factorii care influențează comportarea lemnului la diferite solicitări
Întrebări de control:
1. Prin ce se explică anizotropia lemnului?
2. În ce condiții ce condiții lemnul putrezește și care sunt
metodele de protecție contra putrezirii?
3. La ce temperatură poate avea loc autoaprinderea lemnului?
4. Care sunt măsurile constructive de mărire a rezistenței la foc?
5. Menționați factorii care influențează proprietățile fizico-
mecanice ale lennului.
6. Ce este apa liberă și apa higroscopică?
7. Cu ce este egală limita higroscopică?
8. Între ce valori ale umidității au loc fenomenele de umflare și
contragere?
9. De ce se produce curbarea lemnului la uscare?
10. Ce repprezintă rezistența de durată a lemnului?