Strategie Closani Final 1 PDF

2010
Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010
Strategie G.A.L. TINUTUL CLOSANI

Judetul Mehedinti, Romania
pag. 0
CUPRINS
INTRODUCERE
PARTEA I – PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
1.1. Prezentare geografica si fizica pag. 4
1.1.1. Asezare pag. 4
1.1.2. Relief pag. 7
1.1.3. Resursele solului pag. 11
1.1.4. Vegetatie pag. 11
1.1.5. Clima pag. 18
1.1.6. Hidrografie pag. 19
1.2. Populatie si societate pag. 22
1.3. Patrimoniul de mediu pag. 32
1.4. Infrastructura si transport pag. 38
1.5. Economia locala pag. 42
1.5.1. Turism pag. 48
1.5.2. Agricultura pag. 56
1.5.3. Resursele de munca si populatia activa pag. 67
1.6. Patrimoniul rural pag. 76
1.6.1. Arhitectura pag. 77
1.6.2. Arta Populara pag. 79
1.6.3. Ceramica pag. 85
1.6.4. Obiceiuri si traditii locale pag. 88
1.6.5. Sarbatori locale pag. 90
1.7. Bilantul politicilor intreprinse in teritoriu pag. 96
PARTEA A II A – CONCLUZII, DIAGNOZA TERITORIALA

2.1 Analiza S.W.O.T. teritoriu pag. 99
2.2 Analiza S.W.O.T. populatie si societate pag. 101
2.3 Analiza S.W.O.T. Economia locala pag. 103
2.4 Metodologie pag. 106
PARTEA A III-A PRIORITATI

3.1 Arborele problemelor si al obiectivelor pag. 119
3.1.1 Arborele problemelor AXA 1 pag. 119
3.1.5 Arborele obiectivelor AXA 1 pag. 123
3.2 Directii de dezvoltare pag. 129
3.3 Prioritati pag. 131
pag. 1
PARTEA A IV-A MASURI

4.1 Masuri – descriere pag. 135
4.2 Plan de finantare pag. 191
PARTEA A V-A - PARTENERIATUL

5.1 Parteneriatul si functionarea GAL pag. 194
5.2 Prezentarea parteneriatului decizional pag. 202
5.3 Crearea si functionarea GAL pag. 204
PARTEA A VI-A - ORGANIZAREA GAL

6.1 Organizarea GAL pag. 210
6.2 Bugetul indicativ anual de functionare al GAL pag. 230
6.3 Dispozitiv de comunicare si informare pag. 231
PARTEA VII-A – MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

7.1. Monitorizare si evaluare pag.233
PARTEA VIII-A – COOPERARE, CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI

8.1 Cooperare pag. 239
8.2 Crearea si implementarea retelei pag. 241
PARTEA A IX-A - ELEMENTE COMPLEMENTARE PRIVIND PREZENTAREA TERITORIULUI

9.1. Imagini Tinutul Closani pag. 242
BIBLIOGRAFIE pag. 252
pag. 2
INTRODUCERE
Pentru ca problemele legate de calitatea vietii sunt analizate la nivelul anumitor de grupuri de
populatie concentrate teritorial politicile si programele promovate la nivel national oricat de
bine tintite si de eficiente ar fi nu pot rezolva problema in absenta unui suport consistent de
programe si proiecte dezvoltate la nivel local. Asumarea nivelului scazut al calitatii vietii ca
problema locala prioritara de catre autoritatile locale este deci esentiala iar crearea unor
parteneriate tripartite (sector public, privat si societatea civila) care sa sustina dezvoltarea
rurala este imperios necesara. Nevoia de identificare la nivel local a grupurilor vulnerabile, a
grupurilor defavorizate precum si a zonelor de concentrare a saraciei este primul pas de
recunoastere oficiala si de dimensionare a problemei. Monitorizarea si analiza tuturor acestor
grupuri , dezvoltarea de politici locale adaptate la conditiile locului, pe baza unor strategii locale
de crestere a calitatii vietii precum si dezvoltarea unor mecanisme de mobilizare a
comunitatilor si resurselor endogene reprezinta singurele cai de actiune care ar putea mari
ritmul de dezvoltare intr-un mod sustenabil.
Scopul final al acestui document este crearea unui cadru propice pentru o dezvoltare
sustenabila a mediului rural prin metode care sa conduca la o mai buna guvernare locala.
Pentru atingerea acestuia am elaborat aceasta strategie care sa conduca la o guvernare
participativa orientata spre consens, responsabila, transparenta, receptiva si eficienta,
echitabila si cuprinzatoare. Mesajul principal al documentului consta in faptul ca buna
guvernare reprezinta conditia primordiala pentru asigurarea dezvoltarii Tinutului Closani.
Programul LEADER reprezinta o abordare care ofera noi oportunitati de dezvoltare rurala
punand bazele identificarii nevoilor locale, valorificarii resurselor locale, intaririi capacitatii de
dezvoltare si implementarii strategiilor locale de dezvoltare in vederea conservarii
patrimoniului rural si cultural, dezvoltarii mediului economic si imbunatatirii abilitatilor
organizatorice ale comunitatilor locale. Unul dintre avantajele majore ale programului este
faptul ca mobilizeaza reprezentanti ai populaţiei rurale, de a se preocupa si de a prelua
controlul dezvoltarii zonelor rurale prin intocmirea de strategii axate pe problemele identificate
in comunitatile lor. Scopul acestui program este, asadar, asigurarea cadrului necesar dezvoltarii
economice si sociale din zonele rurale. Avand in vedere faptul ca in zona noastra nu exista o
strategie de dezvoltare locala, aparitia programului LEADER a reprezentat pentru noi cea mai
buna oportunitate de a elabora o strategie care sa ne ajute in procesul de organizare eficienta a
Tinutului Closani.
pag. 3
PARTEA I - PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC
1.1. Prezentarea geografica si fizica
1.1.1. Asezare
.
Zona cuprinsa intre limitele Valea Cernei, Valea Motrului si drumul national E70 ce face
legatura intre orasele Motru si Drobeta Turnu Severin ocupand teritoriul nordic al judetului
Mehedinti, Tinutul Closani face parte din zona de dezvoltare socio-economica V a judetului
avand in componenta 21 localitati cu o suprafata de 1572,23 km2. Microregiunea este
delimitata in partea de sud-vest de judetul Caras-Severin cu cea mai importanta localitate din
apropiere Baile Herculane, si la nord-est de judetul Gorj cu localitatea Targu Jiu.
HARTA LOCALIZARII MICROREGIUNII IN CADRUL JUDETULUI MEHEDINTI
pag. 4
Echiparea tehnica a teritoriului cu drumuri publice relationeaza Tinutul Closani cu restul

judetului prin urmatoarele drumuri nationale:
DN67 – face legatura cu Drobeta Turnu Severin si judetul Gorj
DN 67D – strabate partea de nord a judetului facand legatura intre Baia de Arama si
Baile Herculane din Caras Severin
DJ 670 care strabate teritoriul de la nord la sud si are ramificatii: 671 A, 671 E, 607 B si
607 C
HARTA LOCALIZARE TINUTUL CLOSANI IN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA
pag. 5
HARTA DISTANTE INTRE MARILE ORASE ALE REGIUNII
pag. 6
1.1.2. Relief
Tinutului Closani este definit de o individualitate geografica sustinuta de o perfecta imbinare a
caracteristicilor de deal si munte. Arealul zonei se desfasoara pe intreaga treapta de mijloc a
judetului Mehedinti (treapta joasa a muntilor Mehedinti) cu inaltimi intre 300 si 833m. Platoul
Mehedinti care acopera aproape tot tinutul poate fi asemuit muntilor, cu care se aseamana din
punct de vedere litologic(sisturi cristaline si calcare mezozoice) al aspectelor de relief(vai
stramte si chei) prezenta pesterilor si fragmentarii tectonice in acelasi timp, dar poate, de
asemenea asemuit dealurilor prin inaltimi joase si culmi netede. Microregiunea este delimitata
de Muntii Mehedintiului si Muntii Almajului, despartiti prin culoarul Timis – Cerna iar culmile
acestor munti se ridica pina la altitudinea de 1465 m si respectiv 1226m. Podisul Mehedinti,
caracterizat prin culmi si vai lungi fragmentate de reteaua hidrografica secundara, reprezinta o
foarte interesanta individualitate geografica. O nota distinct a infatisarii reliefului o constituie
prezenta unei depresiuni care incepe din Drobeta Turnu Severin pana la Brativoiesti si cuprinde
7 bazine: Drobeta Turnu Severin, Malovat, Craguiesti, Ilovat-Borcanesti, Sovarna, Bala si
Brativoiesti.
Tinutul Closani este compus in proportie de 86% din localitati care sunt recunoscute ca zone de
tip HNV dupa cum urmeaza: Baia de Arama, Bala, Balta, Balvanesti, Brosteni, Cazanesti, Ciresu,
Floresti, Godeanu, Husnicioara, Ilovat, Ilovita, Isverna, Malovat, Obarsia Closani, Podeni,
Ponoarele, Sisesti si Sovarna.
TABEL 1. Lista UAT incluse in Zona HNV
Judet SIRUTA Comuna/Oras

Mehedinti 109924 Baia de Arama
Mehedinti 110456 Balta
Mehedinti 111220 Ciresu
Mehedinti 111818 Godeanu
Mehedinti 112263 Ilovat
Mehedinti 112370 Isverna
Mehedinti 110027 Obarsia Closani
Mehedinti 112959 Podeni
Mehedinti 112995 Ponoarele
Mehedinti 110296 Bala
Mehedinti 110688 Balvanesti
Mehedinti 110875 Brosteni
Mehedinti 111097 Cazanesti
Mehedinti 111685 Floresti
Mehedinti 112129 Husnicioara
Mehedinti 112334 Ilovita
Mehedinti 112664 Malovat
Mehedinti 113625 Sisesti
Mehedinti 113698 Sovarna
Sursa: Ghidul solicitantului pentru participarea la selectia GAL, Anexa 4
pag. 7
Sursa: Planul National Strategic pentru Dezvoltarea Rurala 2007-2013
Cadrul geologic al zonei se evidentiaza prin calcarele cu o grosime de 200-300 m din zona
central a Podisului Mehedinti si prin dolinele si lapiezurile locale. Aproape toate raurile care vin
dinspre vest sunt captate in subteran iar vaile raman seci formand in decursul timpului trepte
antitetice(Topolnita, Ponorel). In amonte de captare se produce un fenomen de aluvionare
prenuntata a luncilor pe sute de metri aparand astfel depresiuni inchise cu aspect general de
polie. Calcarele de varsta Jurasic-Cretacica apatin Autohtonului danubian si sunt dispuse in
doua fasii principale paralele intre ele.
Fasia vestica apartine Muntilor Mehedinti si se caracterizeaza printr-o tectonizare extrem de

puternica. Caderea in trepte spre vest a contribuit la formarea grabanului Cernei.
Fasia estica apare in zona centrala a Podisului Mehedinti intre Baia de Arama si Ciresu. Pachetul
de calcare este gros de 200-300 m si este alcatuit din straturi de 4-10 m grosime cu inclinare
pag. 8
generala spre sud – est. Desi ocupa numai 5 % din suprafata totala, straturile de calcar au
generat numeroase si variate fenomene carstice care dau faima Platoului Mehedinti.
Banca de imagini personale GAL – Lapiezuri Ponoarele
Activitatea litologica, geomorfologica a conditiilor atmosferice si a vegetatiei a dat nastere unei

game variate de soluri in cadrul tinutului. Astfel, in zona de podis si de munte, pe rocile
calcaroase de pe suprafete destul de mari se intalnesc soluri de tip redzine care au culoare
neagra, bruna sau brun-roscata bogate in humus saturat in baze cu profil A-D. Pe aceste soluri,
in Podisul Mehedinti cresc: tufarisuri de corn, mojdrean, lemn cainesc, carpinita, liliac, dirmox,
maces. Tot pe calcare s-a format un sol de tip terrarosa care se intalneste in imprejurimile
localitatilor Ponoarele, Gardaneasa, Nadanova unde s-a dezvoltat o vegetetie specifica solurilor
aride – pajisti de slaba calitate, paduri de fag si gorun- iar pe alocuri se cultiva cartofi, porumb si
pomi fructiferi. Cele mai intinse suprafete din zona sunt ocupate de soluri brun acide, brune,
brune podzolite si brune galbui podzolite unde cresc paduri intinse de fag.
pag. 9
HARTA PRINCIPALELOR UNITATI GEOLOGICE
Sursa: Prezentare judetul Gorj
pag. 10
1.1.3.Resursele solului
Tinutul Closani este definit de prezenta unor structuri geologice complexe care ascund
numeroase substante minerale utile. Cele mai importante substante au fost identificate in zona
montana si de podis. In subsolul microregiunii au fost identificate urmatoarele substante:
minerale feroase, neferoase, nemetalifere, carbuni, gaze naturale, ape termale, minerale plate,
roci utile pentru constructii. Dintre toate acestea numai o mica parte au fost exploatate si se
exploateaza(carbine, nemetalifere, neferoase, ape termale, roci) iar cea mai mare parte au fost
exploatate cu reserve omologate sau neomologate sau doar prospectate. Pe langa aceste
zacaminte in exploatare sau activitate sistata, in subsolul tinutului au mai fost cercetate si
exploatate urmatoarele substante minerale de interes local si national:
Gaze libere din localitatea Bala de Jos cu rezerve de bilant si in afara de bilant de
categoria C2milioane de mc;
Ape termominerale pentru scopuri terapeutice- ape bicarbonate sulfuroase cu

temperature de 230 C, 420 C in localitatea Bala. Aceste ape au reserve omologate de
categoria C1- 4.562mc/zi, namoluri si turbe terapeutice cu reserve neomologate de
categoria C2 – 5000 mc;
Ape sulfuroase bicarbonate: Brosteni;
Ape sulfuroase hipotermale: Balta, Negoiesti;
Carbune brun: Balta;
Azbest: Balta, Podeni;
Nisip: Cazanesti, Sisesti, Malovat.
1.1.4.Vegetatie
In cadrul teritoriului exista o serie de fenomene naturale rare floristice, faunistice,
paleontologice, speologice care au impus masuri concrete de ocrotire. Au fost indentificate mai
multe zone cu profil complex in zona nordica printre care rezervatia botánica Ponoarele cu o
suprafata de 20 hectare, rezervatia complexa pestera Topolnitei si imprejurimile ei, rezervatia
paleontológica punctul forestier Ilovita- Bahna, rezervatia geomorfológica complexul carstic
Ponoarele, rezervatia speologica pestera Epuran. In afara de aceste rezervatii se impun atentiei
si alte zone importante: peretii calcarosi de la izvoarele Cosustei, izvorul carstic cu stancarii de
la Camana, cornetul Babelor si Cerboanei, cheile Cosustei, tufarisurile de tip submediteranean
de deasupra pesterii Isverna si de pe cornetul Obarsiei Closani, cheile Topolnitei, muntele Varful
lui Stan, padurea de gorun cu alun turcesc de pe dealul Duhovna.
pag. 11
Individualitatea geografica a teritoriului sustine o alternanta a padurilor de fag si gorun iar clima
cu influente submediteraneene a avut un rol insemnat in configuratia actualei structuri
vegetative. Mare parte a calcalelor sunt despadurite sau acoperite cu paducel, corn, porumbar,
scumpie, ienupar, liliac si amestec de fagi izolati. In multe locuri liliacul salbatic formeaza
adevarate paduri, vestite fiind cele de pe cornetele Ponoarele si Isverna. Pe areale intinse din
partea de sud si sud-vest isi face aparitia gorunul, cerul, garnita, gorunul balcanic, carpenul,
nucul, alunul turcesc. Compozitia florística a pajistilor este, de asemenea, abundenta in
elemente mediteraneene intalnindu-se aici pajisti care acopera o mare parte a terenurilor cu
paduri defrisate. Drumurile forestiere au inlesnit defrisarea doar in partea de est a tinutului se
observa a conservare mai buna a padurilor. Reprezentative suprafete paduroase de fag, brad si
pin ce au ramas neafectate de taieri se gasesc pe Valea Cosustei si a Barovatului iar in partea de
sud-vest pot fi intalnite paduri de stejar pufos, carpinita, tei.
Ca urmare a diversitatii mediilor de viata se intalneste aici o bogata si eterogena fauna de

origini diferite dar cu preponderenta a elementelor sudice. Climatul bland si vegetatia locala
sunt au creat un mediu potrivit pentru aparitia umeroaselor reptile si insecte. Caracteristice
sunt cele doua varietati faunistice, vipera cu corn (Vipera Ammodytes) si broasca testoasa
(Testudo Hermanni), ocrotite prin lege si care au o larga raspandire pe calcarele din sud-vestul
platoului. Acestora li se adauga serpi veninosi si neveninosi, o specie de scorpion mic dar
veninos (Euscorpius carpathicus) si o varietate de soparle, indeosebi cele de origine sudica
(Lacerta Taurica). Dintre vertébrate o larga raspandire o au melcii, paianjenii, gandacii si mai
ales fluturii. In padurile de fag se intalneste ursul, cerbul, capra neagra, mistret, veverita, jderul,
viezurele, caprioara, parsul mare, iepuri, cocosi de munte, fazani si lupi.
TABEL 2. SPECII DE PLANTE IMPORTANTE DIN PUNCT DE VEDERE PROTECTIV
Interes
Taxonii Locatia
protectiv
Achillea coarctata Poiret Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu); V
Achnatherum calamagrostis Cornetul Cosustei; Izvoarele Cosustei; rara
Ponoare – Zaton; Ponoare–Podul natural; Piatra

Pinilor; Abrupt Potcoava
Acinos alpinus majoranifolius Pestera Topolnita – intrari; stâncarii; rara
Acinos rutundifolius Abrupt Potcoava; rara
Allium flavum subsp. flavum Piatra Pinilor; rara
Anthemis cretica Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu) rara
Anthriscus nemorosa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Arabis pocurrens Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor rara
Aremonia agrimonoides Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Ponoare: rara

agrimonoides Podul Natural, lapiez;
pag. 12
Interes
Taxonii Locatia
protectiv
Arum maculatum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Asperula taurina leucanthera V. Cosustei: Giurgiani; rara
Asperula tinctoria Piatra Pinilor; rara
Asplenium ceterach V. Cosustei: Giurgiani; Isverna: la pestera; rara

Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu
Cosustei; Izvoarele Cosustei; Abrupt Potcoava;
Ponoare: Padurea de Liliac
Asplenium lepidum Isverna: la pestera; rara
Asplenium scolopendrium Piatra Pinilor; rara
Atamantha turbitt Piatra Pinilor; Cornetu Cosustei; Abrupt rara,

subsp.hungarica Potcoava endemit
Calystegia silvatica Ponoare: Padurea de Liliac; rara
Campanula grossekii Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Cosustei; Izvoarele Cosustei; Vintilani;
Ponoare: Podul Natural, lapiez;
Campanula lingulata La Polom; Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Carduus candicans Izvoarele Cosustei rara
Carlina acanthhifolia V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom; rara

acanthhifolia Pajisti cu Juniperus, la N de Ponoare; Godeanu
- cumpana ape Motru-Cerna
Centaurea atropurpurea Abrupt Potcoava rara
Cephalanthera longifolia Cornetu Cosustei rara
Cephalaria laevigata Abrupt Potcoava rara
Cerastium banaticum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Cerastium banaticum banaticum Cornetu Cosustei rara
Cinclidium aquaticum, in apa Isverna: la pestera rara

(Bryo)
Circium grecescui Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna rara
Cirsium candelabrum V. Topolnita rara
Cirsium creticum V. Topolnita rara
pag. 13
Interes
Taxonii Locatia
protectiv
Cirsium grecescui Ponoare: Podul Natural, lapiez; Pajisti cu rara

Juniperus, la N de Ponoare
Cotoneaster integerrimus Cornetu Cosustei rara
Crocus vernus subsp. vernus Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara
Cynosurus echinatus V. Topolnita; Cornetu Cosustei; rara
Dactylorhiza incarnata V. Topolnita rara
Danthonia alpina V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom rara
Danthonia decumbens V. Topolnita Pajisti cu Juniperus, la N de rara

Ponoare
Delphinium fissum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Cosustei
Dianthus deltoides Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna rara
Dianthus giganteus V. Topolnita rara
Doronicum columnae Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Draba lasiocarpa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Echinops bannaticus Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Izvoarele rara,

Cosustei endemit
Edrajanthus graminifolius Abrupt Potcoava rara
Erysimum odoratum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Erythronium dens-canis s. l. rara
Festuca xanthina Piatra Pinilor; Abrupt Potcoava rara
Fritillaria orientalis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii V
Galanthus nivalis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Valea rara

Morii
Galium purpureum Cornetu Cosustei rara
Galium rivale V. Topolnita rara
Genista pilosa Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu); rara

Mânastirea Topolnita;
Genista radiata Piatra Pinilor; Abruptul Potcoavei rara
Gentiana cruciata cruciata Cornetu Cosustei rara
pag. 14
Interes
Taxonii Locatia
protectiv
Geranium macrorrhizum Izvoarele Cosustei; Piatra Pinilor; V. Cosustei: rara

Giurgiani; Abrupt Potcoava
Gladiolus imbricatus (5-6 V. Topolnita rara

exemplare)
Hepatica nobilis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Himantoglossum hircinum subsp. Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara

Caprinum
Hordeum bulbosum Mânastirea Topolnita rara
Hordelymus europaeus Cornetu Cosustei rara
Hypericum tetrapterum La Polom rara
Inula conyza Izvoarele Cosustei rara
Inula germanica V. Topolnita rara
Jovibarba heuffelii Pestera Topolnita – intrari, stancarii; Cornetu Edificatoa

Cosustei re habitat
R6220 –
Natura
2000
Juglans regia Piatra Pinilor; Ponoare: Padurea de Liliac rara
Knautia drymea subsp drymea V. Topolnita rara
Lactuca viminea subsp. viminea Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; V. rara

Cosustei: Giurgiani; Isverna: la pestera; Abrupt
Potcoava; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Lamiastrum galeobdolon Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara

Mânastirea Topolnita
Laser trilobum Cornetu Cosustei rara
Laserpitium latifolium Piatra Pinilor rara
Lathraea squamaria Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Lathyrus hallersteinii Cornetu Cosustei rara
Lathyrus latifiolius V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom; rara

Ponoare: pajisti cu ienupar, lânga drum;
Lilium martagon rara
Linum hologynum V. Topolnita; Pestera Topolnita – intrari, rara

stâncarii; La Polom; Pajisti cu Juniperus, la N
de Ponoare; Godeanu - cumpana ape Motru-
Cerna
Linum uninerve Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Piatra rara
pag. 15
Interes
Taxonii Locatia
protectiv
Pinilor; Valea Morii
Lunaria annua subsp. Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara

pachyrrhiza
Lunaria annuua pachyrrhiza Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Cosustei
Mercurialis ovata Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Micromeria pulegium Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara,

Cosustei; Izvoarele Cosustei; Piatra Pinilor; endemica
Isverna: la pestera; Abrupt Potcoava
Moehringia muscosa Izvoarele Cosustei; Valea Morii rara
Moenchia mantica V. Topolnita rara
Myrrhoides nodosa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara

Mânastirea Topolnita
Neottia nidus-avis Cornetu Cosustei rara
Orchis morio. Bahna rara
Peltaria alliacea Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Cosustei; Izvoarele Cosustei; Abrupt Potcoava
Pinus nigra subsp. banatica Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor; Abrupt rara,
Potcoava endemit
Piptatherum virescens Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Piatra rara

Pinilor; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Potentilla chrysantha Abrupt Potcoava rara
Primula auricula serratifolia Piatra Pinilor Rara,

endemica
Primula veris columnae Abrupt Potcoava rara
Rhamnus saxatilis tinctoria Cornetu Cosustei; Valea Morii; V. Cosustei: rara

Giurgiani
Salvia amplexicaulis Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Saxifraga tridactylites Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Scopolia carniolica Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Scorzonera purpurea rosea La Polom rara
Sedum sexangulare Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Ponoare: rara

Podul Natural, lapiez
Seseli rigidum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Cosustei; Piatra Pinilor; Abrupt Potcoava
pag. 16
Interes
Taxonii Locatia
protectiv
Sesleria rigida Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Valea rara

Morii; Abrupt Potcoava
Silene flavescens Piatra Pinilor; V. Cosustei: Giurgiani; Isverna: rara

la pestera
Silene nutans L. subsp. dubia Pestera Topolnita – intrari, stâncarii Rara,

endemica
Silene petraea Cornetu Cosustei rara
Sorbus cretica Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor rara
Stachys alpina V. Cosustei: Giurgiani rara
Syringa vulgaris Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Cosustei; Piatra Pinilor; Ponoare: Podul Natural,
lapiez
Tanacetum macrophyllum Cornetu Cosustei; V. Cosustei: Giurgiani; rara

Isverna: la pestera
Taraxacum hoppeanum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara
Taxus baccata Valea Morii rara
Telekia speciosa Cornetu Cosustei; Vintilani; V. Cosustei: rara

Giurgiani; Isverna: la pestera; Godeanu -
cumpana ape Motru-Cerna
Teucrium montanum rara

Piatra Pinilor
Tragopogon balcanicus V. Topolnita; Pestera Topolnita – intrari, rara,
stâncarii; Ponoare: Podul Natural, lapiez
Trifolium aureum V. Topolnita; Ponoare: Padurea de Liliac rara
Trifolium badium Godeanu - cumpana ape Motru-Cerna rara
Trifolium pallidum V. Topolnita rara
Verbascum vandasii Pestera Topolnita – intrari, stancarii rara
Vicia dasycarpa V. Topolnita rara
Sursa: Planul de management GPMH
pag. 17
1.1.5. Clima
Cele doua trepte ale tinutului – deal si munte- sunt caracterízate de o clima submediteraneana
definita de mase de aer cald si umed. In consecinta, iernile sunt mai calde, precipitatiile lichide
mari sub forma de lapovita, ninsori si fenomene de inghet apar mai putin in zona de deal si sunt
frecvente in zonele inalte ale teritoriului. Temperatura medie anuala se situeaza intre 8-10
grade iar precipitatiile inregistreaza un debit de 700-800mm anual. Pe teritoriul microregiunii
sunt predominante vanturile de vest, nord-est directii date de orientarea marilor forme de
relief. Viteza maxima anuala un depaseste 10m/s. Pe versantii estici ai podisului au loc procese
de foenizare a aerului care conduce la cresterea temperaturii aerului, reducerea umezelii,
absenta precipitatiilor si predominarea timpului senin.
In functie de relief se pot distinge nuante de climat montan si de deal dupa cum urmeaza:
Zone de
TINUTUL CLOSANI munte/ Zone de
podis dealuri
Radiatia globala(kcal/cmp/an) 115 110
Durata de stralucire a soarelui(h/an) 1500 1800
Temperatura medie anuala -9.5 11.5
Temperatura medie a lunii ianuarie(C) -4 -1.5
Temperatura medie a lunii iunie(C) 18.5 21
Precipitatii medii anuale(mm) 800-1200 50-800
Nebulozitate(zile/an) 150 120
Zile cu ninsoare/an 50 25-30
Zile cu strat de zapada/an 80-100 60-70
Grosimea stratului de zapada(cm) 10-25 10-20
Viteza vantului m/s 6 4-6
pag. 18
1.1.6. Hidrografie
Hidrografia Judetului Mehedinti este reprezentata de doua artere principale: Dunarea si Motrul
si de afluentii directi sau indirecti ai acestora. Urmatorii afluenti directi ai Dunarii isi desfasoara
cursul in intregime in judet colectand apele, in principal din podisul Mehedinti: Bahna cu
afluentii sai, Racovatul si Tarovatul, paraul Jidostita, raul Topolnita. Raul Motru curge pe
marginea estica a tinutului iar cei mai importante afluenti ai sai sunt: Motrul Sec, Motrisorul,
Brebina, Cosustea si Husnita. Bahna are un bazin cu suprafata de 179 km2, o lungime totala de
29 km; Jidostita un bazin cu suprafata de 45 km2, lungime totala de 18 km, iar Topolnita are un
bazin mai mare, cu suprafata de 360 km2; iar lungimea de 40 km. Debitul mediu multianual la
varsare este de 3 m3/s. Caracteristicile debitului solid si fenomenelor de inghet sunt similare cu
ale altor rauri din regiunea vestica a judetului Mehedinti (Clisura Dunarii).
Reteaua hidrografica a teritoriului este formata din raurile Cerna, Topolnita, Bulba, Brebina,
Motru Sec, Motru in care se varsa o serie de paraie. Datorita reliefului carstic cursurile de apa
se pierd in subteran, aparand intr-un alt loc purtand denumirea de sohodoalele (Sohodolaele
Mari, Sohodoalele Mici). Dintre cursurile de apa numai cateva pot oferi posibilitati de
acumulare prin barare pentru alimentare cu apa a unor localitati: paraul Bahna in amonte de
satul Ilovita, raul Topolnita in aval de Schitul Topolnitei, raul Cosustea in zona satului Firizu.
Dintre afluentii mai importanti ai raului Motru amintim Cosustea (suprafata bazinului: 453 km2;
lungime: 68 km; debit mediu multianual: 3,9 m3/s) si Husnita (suprafata bazinului: 313 km2;
lungime: 44 km; debit mediu multianual: 0,8 m3/s).
Lacurile cele mai importante din tinut sunt: lacurile din zona carstica a podisului(Zaton,
Ponoarele si Gornovita cu carácter temporar si Balta cu caracater permanent) si lacurile
formate prin bararea naturala a unei vai(lacul Vintila de pe raza comunei Ilovat).
pag. 19
HARTA HIDROGRAFICA PE ZONE DE RELIEF
Sursa: Prezentare Judetul GORJ
pag. 20
In subsolul judetului au fost identificate importante resurse de ape subterane care se gasesc
inmagazinate in depozitele de alterare de la suprafata rocilor stancoase, in reteaua de fisuri si
crapaturi, aparand la suprafata sub forma de zone umede sau izvoare la baza versantilor. Prin
captarea izvoarelor cat si a zonelor umede, prin drenuri, se pot constitui surse importante de
apa potabila la alimentare acu apa in sistem centralizat a localitatilor din zona. In zona de deal
apele subterane se gasesc la adancimi cuprinse intre 20-80 m care se scurg in vai de unde ar
putea fi interceptate prin foraje cat si prin captare pentru alimentarea cu apa a zonei.
Izvoare de ape minerale necercetate au fost identificate in localitatile: Colibasi, Baia de Arama,
Balta.
Banca de imagini personale GAL – Lacul Zaton
pag. 21
1.2. POPULATIE SI SOCIETATE

Reteaua de localitati
Tinutul Closani este format din 20 de comune si un oras iar numarul mediu de sate ce revin pe o
comuna este de 6,6 mai mare decat cea a mediei pe tara(5 sate/comuna) fapt ce exprima o
densitate mare a localitatilor pe teritoriu. Se constata densitatea comunelor dupa numarul
satelor din componenta astfel: 12 comune cu 3 pana la 6 sate(Balta, Balvanesti, Brosteni,Ciresu,
Godeanu, Ilovat, Ilovita, Izvoru Barzii, Malovat, Obarsia Closani,Podeni, Sisesti Sovarna) si 8
comune alcatuite din 8 pana la 14 sate(Bala, Cazanesti, Floresti, Husnicioara, Isverna,
Ponoarele). Marimea medie a unei comune este de 2457 locuitori mai mare decat media pe
tara (3.875 locuitori).
Ponderea suprafetei Tinutului Closani, 1572,23 km², in cadrul judetului Mehedinti, 4933 km², ne
indica un procent de 32% iar fondul de locuinte al tinutului -22568 – reprezinta 17,21 % din cel
judetean.
Tipologia localitatilor rurale este strans legata de zona geografica in care se inscriu astfel ca in
zona de munte-podis satele au o structura raspandita si risipita, au in medie 350 de locuitori si
se accede greu la ele in perioada de iarna. Densitatea acestora in teritoriul de este de 7,5
localitati/100 kmp, iar a populatiei de 31,26 locuitori/kmp. Datele de populatie si indicatorii
demografici, in special sporul negativ, semnaleaza tendinta de depopulare a satelor din aceasta
zona. La nivel de unitate administrativ teritoriala densitate mare de locuitori inregistreaza
comunele Corcova,Bala, Malovat, Brosteni, Sisesti iar la polul opus se situeaza Balta, Obarsia
Closani, Ciresu, Isverna si Podeni.
TABEL 3. DENSITATE TINUTUL CLOSANI 2009
Suprafata Densitate
TINUTUL CLOSANI Populatie
km2 loc./km2
TOTAL 49142 1572.23 31.26
BALVANESTI 1033 47.14 21.91

GODEANU 652 44.02 14.81
BALTA 1191 124.65 9.55
SISESTI 2942 73.79 39.87
ILOVAT 1327 82.70 16.05
FLORESTI 2748 45.95 59.80
BROSTENI 2979 47.91 62.18
CAZANESTI 2422 81.42 29.75
MALOVAT 2885 67.90 42.49
IZVORU BIRZII 2878 66.64 43.19
SOVARNA 1329 35.41 37.53
OBARSIA CLOSANI 1115 78.58 14.19
pag. 22
Suprafata Densitate
TINUTUL CLOSANI Populatie
km2 loc./km2
BAIA DE ARAMA 5735 101.22 56.66
CIRESU 623 55.31 11.26
BALA 4443 100.61 44.16
PONOARELE 2772 72.88 38.04
CORCOVA 6035 74.73 80.76
ILOVITA 1346 70.32 19.14
HUSNICIOARA 1438 78.85 18.24
ISVERNA 2270 145.37 15.62
PODENI 979 76.83 12.74
Sursa: INS-DJS Mehedinti
La nivelul anului 2009 Tinutul Closani are o populatie de 49.142 cifra care reprezinta16 % din
populatia totala a judetului Mehedinti si 32,57% din populatia rurala a acestuia.
GRAFIC PONDEREA LOCUITORILOR TINUTULUI CLOSANI IN JUDETUL MEHEDINTI
Sursa: Prelucrare de date INS-DJS Mehedinti
Dimensiunea demografica este polul central al analizei deoarece populatie este atat factor de
consum cat si factor de actiune fiind beneficiarul final al dezvoltarii regiunii. In analiza
diagnostic a tinutului apare in calitate de potential de dezvoltare de aceea populatia este
analizata sub aspect cantitativ, structural si evolutiv.
Tinutul Closani este o zona de dimensiuni medii ponderea cea mai mare o au comunele de
dimensiuni medii cu populatia intre 1000-3000 (11 comune)care cumuleaza si cel mai mare
numar de locuitori urmate indeaproape de comunele mici cu populatia cuprinsa intre 300-700
pag. 23
locuitori(10 comune). Comuna cea mai mica la nivel teritorial dar si judetean este comuna
Ciresu (623 locuitori) iar cea mai mare este Corcova (6035locuitori).
TABEL 4 NUMAR LOCUITORI TINUTUL CLOSANI
Anul/localitate 1992 2005 2009

TOTAL JUDET 332440 303869 292917
TINUTUL CLOSANI 54737 50873 49142
BAIA DE ARAMA 5699 5862 5735
BALA 4659 4636 4443
BALTA 1769 1322 1191
BALVANESTI 1316 1071 1033
BROSTENI 3067 2957 2979
CAZANESTI 2794 2554 2422
CIRESU 895 710 623
CORCOVA 5997 6093 6035
FLORESTI 2883 2841 2748
GODEANU 793 683 652
HUSNICIOARA 1979 1484 1438
ILOVAT 1690 1391 1327
ILOVITA 1614 1389 1346
IZVORU BARZII 2952 2895 2878
MALOVAT 3202 2937 2885
OBARSIA CLOSANI 1270 1124 1115
PONOARELE 2959 2953 2772
SISESTI 3417 3086 2942
SOVARNA 1552 1392 1329
ISVERNA 2780 2431 2270
PODENI 1450 1062 979
pag. 24
HARTA LOCUITORI TINUTUL CLOSANI
MARO – sub 1500 locuitori ; GALBEN – 1501-3000 locuitori ; VERDE – peste 3001 locuitori
La nivel teritorial caracteristica dominanta a fost scaderea populatiei cu 5595 persoane fata de
anul 1992, respectiv cu 10,22 % scadere asistand la un proces continuu de depopulare usoara a
localitatilor. Scaderi importante ale numarului locuitorilor au inregistrat comunele Balta (33%),
Husniciora (28%), Sisesti (14%), Isverna (19%) si Podeni (33%). In acelasi timp, cresteri usoare
de populatie au inregistrat 2 localitati: Baia de Arama si Corcova (1%).
GRAFIC EVOLUTIA POPULATIEI 1992-2009
pag. 25
Evolutia populatiei in mediul analizat este influentata de sporul natural care prin tendinta sa
negativa din ultimii ani joaca un rol important in diminuarea populatiei. Se poate observa din
datele culese ca la fiecare nastere se inregistreaza 1,8 decese. De asemenea soldul schimbarilor
de domiciliu si-a pastrat tendinta negativa in cadrul tinutului (-80). Din punct de vedere al
migratiei nu se poate spuna ca aceasta joaca un rol semnificativ in evolutia sau involutia
demografiei locale aceasta inregistrand cifre prea mici in zona analizata.
GRAFIC SPOR NATURAL
Sursa: Prelucrari de date INS-DJS Mehedinti
Analiza evolutiei populatie ne indica faptul ca cei doi indicatori care au o influenta mare in
cadrul demografiei locale (sporul natural si soldul migrarilor de domiciliu) caracterizeaza
aproape toate comunitatile incluse in analiza. Soldul schimbarilor de domiciliu pozitiv
inregistrat in cateva dintre localitati este consecinta fenomenului de intoarcere a populatiei
urbane, migrata initial din rural, care nu se datoreaza cresterii calitatii vietii in rural, ci este
consecinta dificultatilor pe care le au persoanele disponibilizate prin restructurarea economiei
urbane. Tinerii reprezinta grupa de varsta cea mai dinamica, respectiv cu cele mai mari rate
migratorii si trebuie subliniat ca in aceasta categorie de varsta soldurile sunt negative singurele
solduri migratorii pozitive fiind sustinute doar de adulti si varstnici. Cu alte cuvinte, doar acestia
sosesc in rural in numar mai mare decat cei care pleaca.
Populatia locala este caracterizata printr-un grad scazut de mobilitate fiind definita doar de
miscarea intrajudeteana si interjudeteana.
pag. 26
TABEL 5. EVOLUTIA POPULATIEI 2009

Stabili Plecari
ri de cu Soldul Soldul
domic domicili schimba miscar
iliu in ul din rilor de ii
Nascuti Mort Spor localit localitat domicili Imigr Emig extern
2009 vii i natural ate e u anti ranti e
TINUTUL
CLOSANI 429 775 -346 892 972 -80 0 5 -5
BAIA DE ARAMA 44 73 -29 137 160 -23 - - -
BALA 30 52 -22 69 82 -13 - - -
BALTA 8 27 -19 13 23 -10 - - -
BALVANESTI 11 23 -12 20 18 2 - - -
BROSTENI 22 29 -7 59 60 -1 - - -
CAZANESTI 25 52 -27 39 49 -10 - - -
CIRESU 7 11 -4 4 13 -9 - - -
CORCOVA 75 73 2 92 106 -14 - - -
FLORESTI 15 35 -20 40 38 2 - - -
GODEANU 8 16 -8 29 9 20 - - -
HUSNICIOARA 14 30 -16 37 31 6 - - -
ILOVAT 11 35 -24 31 26 5 - - -
ILOVITA 16 16 - 16 16 - - - -
IZVORU BARZII 21 53 -32 65 58 7 - - -
MALOVAT 26 66 -40 74 48 26 - - -
OBARSIA-
CLOSANI 9 10 -1 20 33 -13 - - -
PONOARELE 30 25 5 40 89 -49 - - -
SISESTI 17 52 -35 56 43 13 - 5 -5
SOVARNA 9 32 -23 13 21 -8 - - -
ISVERNA 24 37 -13 27 35 -8 - - -
PODENI 7 28 -21 11 14 -3 - - -
Sursa: Prelucrare de date INS-DJS Mehedinti
pag. 27
Structura pe sexe a populatiei rurale este relativ echilibrata, numarul femeilor fiind aproape
egal cu cel al barbatilor - 24702 sunt barbati (50,26%) si 24440 sunt femei (49,74%). Raportul
dintre barbati si femei este unul favorabil barbatilor revenind in medie 101,7 barbati/100
femei.
TABEL 6. STRUCTURA PE SEXE 2009
2009 TOTAL MASCULIN FEMININ

JUDETUL MEHEDINTI 292917 143971 148946
TINUTUL CLOSANI 49142 24702 24440
BAIA DE ARAMA 5735 2905 2830
BALA 4443 2286 2157
BALTA 1191 550 641
BALVANESTI 1033 515 518
BROSTENI 2979 1501 1478
CAZANESTI 2422 1218 1204
CIRESU 623 303 320
CORCOVA 6035 3044 2991
FLORESTI 2748 1396 1352
GODEANU 652 301 351
HUSNICIOARA 1438 740 698
ILOVAT 1327 662 665
ILOVITA 1346 704 642
IZVORU BARZII 2878 1453 1425
MALOVAT 2885 1480 1405
OBARSIA CLOSANI 1115 541 574
PONOARELE 2772 1379 1393
SISESTI 2942 1449 1493
SOVARNA 1329 668 661
ISVERNA 2270 1113 1157
PODENI 979 494 485
pag. 28
Structura pe varste a populatiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru,

procesul accentuat de imbatranire demografica fiind evident. Varsta medie a populatiei rurale
este ridicata (cca. 38 de ani) si in continua crestere. Se constata din datele prezentate in tabel
ca Tinutul Closani se gaseste intr-un proces accentuat de imbatranire demografica determinat
de cresterea numarului si proportiei persoanelor varstnice si adulte concomitent cu scaderea
numarului si proportiei de tineri in varsta de sub 15 ani. Printre comunele cu pondere ridicata a
populatiei de 60 de ani si peste se numara Ciresu, Godeanu, Ilovat.
TABEL 7. POPULATIE PE GRUPE DE VARSTE 2009
0-9 10-14 15-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80-84 85 si

2009
ani ani ani ani ani ani ani ani ani peste
Closani 4582 3007 9699 7171 5809 5488 5682 5557 1463 684
Masculi
n 2367 1558 5105 3833 3287 2806 2593 2290 541 267
Feminin 2215 1449 4594 3338 2522 2682 3089 3267 922 417
Cresterea valorii sporului natural negativ se datoreaza deopotriva scaderii natalitatii si cresterii
mortalitatii ceea ce duce in cele din urma la rata crescuta a imbatranirii din aceasta zona.
Studiul acestui aspect al demografiei locale ne preleva o situatie reprezentata astfel: tineri 15%,
adulti 57 %, varstnici 27%.
Un element important in aceasta etapa a studiului il reprezinta raportul masculin-feminin in
categoria grupelor de varsta. Astfel, femeile detin o reprezentare de 48,28% in categoria
tinerilor, 46,64 % in cea a adultilor iar grupa varstnicelor este reprezentata de 57,49%. Se poate
observa aici o tendinta catre feminizarea procesului de imbatranire acestea depasind numarul
barbatilor din grupa de varsta peste 60 de ani cu putin peste 2000 de persoane plusul de
aproape 7% in categoria adultilor pe care il detin barbatii defineste un raport scazut al femeilor
in grupa de persoanelor active/ocupate dar si o posibila problema in intemeierea unei familii.
pag. 29
GRAFIC GRUPE DE VARSTA CLOSANI
STAREA DE SANATATE A MEDIULUI RURAL
Datele disponibile la nivelul anului 2009 ne indica o rata a imbatrinirii semnificativa astfel ca la
1000 de tineri (0-14 ani) exista 1764 adulti cu varsta peste 60 de ani iar la fiecare 100 persoane
tinere si varstnice se inregistreaza 744 persoane adulte. De asemenea, procentul mare al
persoanelor varstnice care reprezinta mai mult de jumatate din populatia adulta si aproape
dublu decat cea tanara sustine tendinta de imbatranire a acestui tinut.
TABEL 8. INDICATORI AI STARII POPULATIEI IN MEDIUL RURAL
Rata de dependenta 1 (tineri/adulti*100) 26.94

Rata de dependenta 2(varstnici/adulti*100) 47.52
Rata de dependenta 3 (tineri+varstnici/adulti*1000) 744.67
Raportul imbatranirii demografice (varstnici/tineri*1000) 1763.87
Raportul tinerilor in populatie (pana in 14 ani)% 15.44
Raportul adultilor (15-59 de ani) in populatie % 57.32
Raportul varstnicilor (peste 60 de ani) in populatie % 27.24
pag. 30
Diversitatea etnica din Tinutul Closani este mai degraba redusa. Populatia totala este
predominant romaneasca (99%, conform recensamantului populatiei din 2002). Minoritatile
etnice principale sunt rromii (392), maghiarii (13), germanii (3) si sarbii(5) care insumeaza
impreuna aproape 1% din populatia totala.
GRAFIC DIVERSITATE ETNICA
pag. 31
1.3. PATRIMONIUL DE MEDIU

Protectia si conservarea mediului
Sursele de degradare si poluare a mediului inconjurator sunt aceleasi ca in toate zonele rurale:
degradarea terenului din cauze naturale si a interventiilor umane, alterarea calitatii aerului,
apei si a solului cu elementi poluanti, amenajari de spatii care nu tin cont de normele
ecologicesi neprotejarea valorilor de patrimoniu natural si antropic.
Fenomenul de eroziune de adancime se manifesta cu precadere in zona localitatilor Obarsia

Closani, Isverna, Balta, Podeni, Ciresu, Godeanu, Balvanesti, Izvorul Barzii. Poluarea mediului
afecteaza comunitatile din apropierea combinatului ROMAG – Izvorul Barzii in mod direct iar
ploile acide provocate de noxele acestuia afecteaza o un areal mai mare prin uscarea
permanenta a padurilor si acidifierea solului.
Diversitatea si frumusetea peisajului de pe teritoriul tinutului, diversitatea si raritatea

fenomenelor naturale floristice, faunistice, paleontologice, geomorfologice si speologice au
impus masuri de protective si ocrotire. Astfel prin Hotararea Consiliului Judetean Mehedinti nr.
26/1994 s-au stabilit in nordul judetului zonele naturale cu regim de ocrotire oficiala:
1 rezervatie complexa cu o suprafata de 100 ha
14 rezervatii botanice cu o suprafata de 837 ha
2 rezervatii paleontologice
3 rezervatii speologice
1 rezervatie forestiera cu o suprafata de 30 ha.
Trebuie mentionat aici pericolul prabusirii podului natural “ Podul lui Dumnezeu”din cauza
eroziunilor apelor infiltrate si a absentei unei rute ocolitoare, al poluarii “ padurii de liliac
Ponoarele”, a alterarii cu ape de infiltratie a apei termale si namolului therapeutic de la Bala si
totala lipsa de protective a pesterilor, padurilor rezervatii naturale.
ZONE DE RISC NATURALE
Pe anumite sectoare ale cursurilor de apa permanente se produc inundatii:
Paraul Bahna pe sectorul golf-sat Podeni
Raul Cosustea pe sectorul Cazanesti-Corcova
Paraul Topolnita pe sectorul aval Schitul Topolnitei
Paraul Sovarna pe sectorul zonei satului Sovarna
pag. 32
ZONELE NATURALE CU REGIM DE OCROTIRE OFICIALA
REZERVATII COMPLEXE
Complexul carstic Ponoarele, 100 ha
REZERVATII BOTANICE
Padurea de liliac de la Ponoarele, 20ha
Peretii calcarosi Izvoarele Cosustei(Balta), 40 ha
Cornetul Piatra Incalecata(Isverna), 12 ha
Izvorul carstic cu stancariile de la Camana (Podeni), 25ha
Cheile Cosustei(Balta), 50ha
Stancariile de deasupra Pesterii Izverna(Izverna), 10ha
Padurea de pe muntele Draghicesti(Izverna), 60 ha
Cheile Topolnitei (amonte de Schitul Topolnitei, Ciresul), 60 ha
Muntele Varful lui Stan(Izverna), 120ha
Valea Tasnei (Balta), 160ha
Cornetul Baltii (Balta), 30ha
Cornetul Baii si Valea Manastirii (Baia de Arama), 40ha
REZERVATII PALEONTOLOGICE
Punctul fosilifer Bahna (Ilovita), 10ha
Punctul fosilifer Malovat (Malovat), 6 ha
REZERVATII FORESTIERE
Padurea Barovat (Balvanesti), 30ha
pag. 33
LISTA COMPLETA A ARIILOR PROTEJATE GEOPARCUL PLATOUL MEHEDINTI
Categoria de arie protejata Desemnare conform OUG Categorii Suprafata/ha Baza legala
57/2007 UICN
Geoparcul Platoul Mehedinti Interes international V 106 000 HG.
(Art.5/b) 2151/2004
SCI-ul Geoparcul Platoul Interes Comunitar (Art.5/c) 53 000 HG
Mehedinti 1964/2008
Rezervatia naturala Izvorul si Interes national (Art. 5/a) IV 25 Leg. 5/ 2000
stancariile de la Camana (Cod: H.C.J.26/1994
2596)
Rezervatia naturala Peretii Interes national (Art. 5/a) IV 60 Leg. 5/ 2000
calcarosi de la Izvoarele H.C.J.26/1994
Cosustei Cod: 2.614.
Rezervatia naturala Tufarisurile Interes national (Art. 5/a) IV 10 Leg. 5/ 2000
mediteraneene de la Isverna H.C.J.26/1994
(Cod: 2601)
Varful lui Stan (partial in Interes national (Art. 5/a) IV Leg. 5/ 2000
Geoparc ; majoritar in PN H.C.J.26/1994
Domogled Valea Cernei)
Rezervatia naturala Padurea Interes national (Art. 5/a) IV 60 Leg. 5/ 2000
Draghiceanu Cod: 2606 H.C.J.26/1994
Rezervatia naturala Cornetul Interes national (Art. 5/a) IV 40 Leg. 5/ 2000
Vaii si Valea Manastirii Cod: H.C.J.26/1994
2.620.
Rezervatia naturala Complexul Interes national (Art. 5/a) III Leg. 5/ 2000
carstic Ponoarele Cod: 2.613. H.C.J.26/1994
Padurea de liliac Ponoarele Interes national (Art. 5/a) IV 20 Leg. 5/ 2000
(Cod: 2600) H.C.J.26/1994
Piatra Incalecata Cod: 2.617. H.C.J.26/1994
Babelor si Cerboanei .Cod: H.C.J.26/1994
2.616
Rezervatia naturala Cheile Interes national (Art. 5/a) IV 50 Leg. 5/ 2000
Cosustei Cod: 2.615 H.C.J.26/1994
Baltii. Cod: 2.619. H.C.J.26/1994
Rezervatia naturala Pestera Interes national (Art. 5/a) III 1 Leg. 5/ 2000
Epuran (Cod: 2595) H.C.J.26/1994
Rezervatia naturala Cheile Interes national (Art. 5/a) III 60 Leg. 5/ 2000
Topolnitei si Pestera Topolnitei. H.C.J.26/1994
Cod: 2.618.
Rezervatia naturala Padurea Interes national (Art. 5/a) IV 30 Leg. 5/ 2000
Borovot Cod: 2604 H.C.J.26/1994
Rezervatia naturala Tufarisurile Interes national (Art. 5/a) IV 60 Leg. 5/ 2000
mediteraneene Cornetul H.C.J.26/1994
Obarsia-Closani. Cod: 2.623.
pag. 34
Rezervatia naturala. Pestera Interes national (Art. 5/a) III 2 HG

Isverna 2151/2004
Pajisti umede intre Ciresu si Interes national (Art. 5/a) IV Propunere
Jupanesti MNINGA
Arinis Jupanesti („La Lac”) Interes national (Art. 5/a) IV Propunere
MNINGA
Extindere Cornetul Babelor si Interes national (Art. 5/a) IV Propunere
Cerboaniei (spre a acoperi MNINGA
complet zona umeda de la
Balta)
Giurgiani-Pietrele Albe Interes national (Art. 5/a) IV Propunere
MNINGA
Paduri de gorun pe valea Bahna Interes national (Art. 5/a) IV Propunere
MNINGA
Cheile Topolnitei – Schitu Interes national (Art. 5/a) IV Propunere
Topolnitei MNINGA
Sursa: Planul de Management GPMH 2010
Observatii :
UICN- Uniunea Internationala de Conservare a Naturii

Categorii UICN: I. Rezervatie stiintifica (Rezervatie naturala stricta); II. Parc national; III.
Monument natural; IV. Rezervatie de conservare a naturii (definit mai expresiv în limba engleza
“Wildlife Sanctuary”); V. Peisaj protejat; VI. Rezervatie de resurse; VII. Arie naturala biotica sau
antropica; VIII. Arie gestionata pentru utilizari multiple; IX. Rezervatie a biosferei; X. Rezervatie a
patrimoniului mondial natural
In urma solicitarilor adresate Agentiei pentru Protectia Mediului Mehedinti situatia siturilor
Natura 2000 de pe raza tinutului este urmatoarea:
Localitate Sit Natura 2000

Baia de Arama Platoul Mehedinti ROSCI0198, 74%
Balta Platoul Mehedinti ROSCI0198, 74%
Bala Platoul Mehedinti ROSCI0198, 3%
Balvanesti Platoul Mehedinti ROSCI0198, <1%
Brosteni Nu detine Sit Natura 2000
Cazanesti Nu detine Sit Natura 2000
Ciresu Platoul Mehedinti ROSCI0198, >99%
Corova Nu detine Sit Natura 2000
Floresti Nu detine Sit Natura 2000
Godeanu Platoul Mehedinti ROSCI0198, 71%
Husnicioara Nu detine Sit Natura 2000
Ilovat Nu detine Sit Natura 2000
Platoul Mehedinti ROSCI0198, 35%
Ilovita
Portile de Fier ROSCI0206, 65%
pag. 35
Izvoru Barzii Platoul Mehedinti ROSCI0198, 12%

Malovat Nu detine Sit Natura 2000
Obarsia Closani Platoul Mehedinti ROSCI0198, 44%
Ponoarele Platoul Mehedinti ROSCI0198, 65%
Sisesti Nu detine Sit Natura 2000
Sovarna Nu detine Sit Natura 2000
Isverna Platoul Mehedinti ROSCI0198, 77%
Podeni Platoul Mehedinti ROSCI0198, 98%
Asa cum se poate observa din tabel in Tinutul Closani exista doua Situri Natura 2000: Platoul
Mehedinti – ROSCI0198 cu o suprafata totala de 53.927,6 ha si Portile de Fier ROSCI0206 cu o
suprafata totala de 125.687,1 ha. Importanta siturilor consta in bogatia floristica existenta de
mare valoare stiintifica, sub raport biologic, geobotanic si ecologic, mai ales in ceea ce priveste
asocierea speciilor de diverse origini geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice
locale, la care se adauga importanta faunistica a zonei, in care coabiteaza numeroase animale
de diferite origini geografice impreuna cu cele locale. Geoparcul prezinta oportunitati deosebite
pentru cercetari complexe atat ale mediului fizic cat si biologic. Geoparcul adaposteste o
diversitate mare de ecosisteme si un numar mare de specii rare, endemice, valoroase din punct
de vedere stiintific si protectiv. In plus, exista habitate in conditii contrastante (virgine, usor
degradate si degradate) permitand evaluari comparative ale impactului precum si studii ale
proceselor naturale.
Desi necertificate de APM Mehedinti Siturile Natura 2000 Domogled Valea Cernei, ROSCI0069 si
ROSPA0035, se intind pe suprafata urmatoarelor comune: Balta(16%), Isverna(19%), Obarsia
Closani (56%) si Podeni(2%) iar situl Muntii Almajului – Locvei, ROSPA0080 se regaseste pe
suprafata comunei Ilovita in proportie de 65%.
Specii de plante Natura 2000
Cod Specia Locatia

2327 Himantoglossum Pestera Topolnita, stancarii,
caprinum intrari
TABEL 9 SUPRAFATA NATURA 2000
Cod Natura
2009 Numele zonei Suprafata/ha
2000
Situri de interes Platoul Mehedinti ROSCI0198 51804.51
comunitar Portile de Fier ROSCI0206 4570.80
Arii de protectie speciala Muntii Almajului si ROSPA0080 4570.80
Avifaunistica Locvei
Sursa: APM MEHEDINTI
pag. 36
Harta Zone Natura 2000 la nivelul anului 2006
pag. 37
1.4. INFRASTRUCTURA SI TRANSPORT

Cai de comunicatie si transport
Din analiza echiparii tehnice a teritoriului cu drumuri publice rezulta ca Tinutul Closani
relationeaza cu restul judetului prin doua drumuri nationale:
DN67 – face legatura cu Drobeta Turnu Severin si judetul Gorj
DN 67D – strabate partea de nord a judetului facand legatura intre Baia de Arama si
Baile Herculane din Caras Severin
DJ 670 care strabate teritoriul de la nord la sud si are ramificatii: 671 A, 671 E, 607 B si
607 C
Reteaua de drumuri judetene si comunale se prezinta intr-o stare grava in nordul judetului
caracterizata printr-o serie de disfunctiuni: drumuri nemodernizate fara continuitate, localitati
izolate cu drumuri impracticabile. Datorita interesului turistic crescut pe care il reprezinta u
tinutul se impune modernizarea drumurilor comunale si judetene din aceasta zona in special
prin realizarea unei cai de comunicatie dinspre isverna-Podeni spre Baile Herculane fapt ce ar
usura tranzitul dintre judetul Mehedinti si Caras Severin. In ceea ce priveste calea ferata, zona
de nord a judetului este complet lipsita de aceasta. Din cauza repartizarii neuniforme a cailor
rutiere pe teritoriul judetului cea mai defavorizata zona este cea care acopera intreg Tinutul
Closani si in plus traficul greu de marfa tranziteaza principalele orase ducand la distrugerea
sistemului rutier (transport utilaje ROMAG, carbune TERMO Halanga de la Husnicioara si
Zegujani). Trebuie mentionat aici pericolul de prabusire in care se afla Podul Natural de la
Ponoarele din cauza traficului intens al autovehiculelor de mare tonaj pe DJ 670 si al infiltratiilor
cu apa. Starea actuala a drumurilor judetene si comunale nu asigura accesul corespunzator
valorificarii turistice a acestui tinut chiar in zonele care reprezinta punctul de atractie principal
Valea Topolnitei (Schitul Topolnitei, Pestera Topolnitei, Balta etc), Valea Cosustei (Corcova,
Sisesti, Ilovat, Isverna).
Este evidenta lipsa infrastructurii de canalizare si de gospodarire a deseurilor domestice in

multe din localitatile rurale. O alta problema importanta la nivelul teritoriului cu o populatie cu
grad mare de ocupare in domeniul cresterii animalelor este absenta instalatiilor si
echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd (depozitare, metode de
utilizare) ceea ce favorizeaza emisiile crescute de amoniac. Trebuie mentionat aici faptul ca
zona este definita de un grad de izolare crescut atat din punct de vedere al cailor de
comunicare dar si din punct de vedere al energiei electrice. In timpul iernii in zona locuitorii
raman zile intregi fara energie electrica si fara acces la zonele de interes din cauza zapezilor.
pag. 38
Infrastructura de sanatate.
Referitor la infrastructura de sanatate se constata inechitati in accesul la servicii intre mediul

urban si cel rural. Categorii relativ mari de persoane nu sunt inscrise pe lista medicilor de
familie iar in ceea ce priveste dotarea cu echipamente, avand in vedere faptul ca sistemele de
sanatate au devenit tot mai dependente de tehnologie, echipamentele medicale de inalta
performanta sunt mult sub necesar. Infrastructura de sanatate din microregiune, atat din punct
de vedere al constructiilor, cat si al dotarilor este precara, fiind necesare reabilitarea cladirilor,
precum si dotarea corespunzatoare a acestora. In teritoriu exista 1 spital localizat in orasul Baia
de Arama deservit de 7 medici si cu o capacitate de 80 locuri si 23 de cabinete medicale.
Serviciile medicale din tinut sunt sustinute de un numar de 23 medici de familie mediul public si
privat, 6 farmacisti, 1 stomatolog si 96 persoane care asigura personalul sanitar local.
Infrastructura educationala
La nivel local, in anul 2009, in invatamantul public existau 17 gradinite care au un numar de
2056 copii inscrisi, pentru invatamantul primar si gimnazial existau 54 de scoli la un numar de
4672 elevi, iar cel liceal este deservit de 3 licee cu 1137 liceeni. In teritoriu exista 36 laboratoare
scolare, 8 ateliere si 50 de biblioteci. Infrastructura educationala este sustinuta de un numar de
520 de persoane -personal didactic.
Infrastructura sociala
Oltenia a inregistrat cea mai scazuta valoare a contributiei la PIB regional din servicii de
asistenta sociala si sanatate. Regiunea ocupa ultimul loc pe tara din punctul de vedere al
numarului de unitati spitalicesti proprietate de stat. Echipamentele care deservesc serviciile de
sanatate sunt vechi si/sau au durata de functionare depasita iar infrastructura e deteriorata.
Spitalele sunt in administratia consiliilor locale, care abia fac fata necesarului financiar pentru
reabilitare sau reparatii ale utilitatilor. Sistemul de ambulanta se concentreaza cu precadere in
zonele urbane. Oltenia se plaseaza in top in privinta mediei nationale a indicatorilor mortalitatii
maternale si datorita bolilor cardiovasculare (locul intai pe tara), numarul cazurilor de TBC,
infectiilor si bolilor parazitare. Sectorul social pentru persoanele cu nevoi speciale este sub-
dezvoltat in regiune. In Tinutul Closani nu exista centre de zi pentru copii sau persoane
defavorizate. Exista in comuna Ilovat un centru de ingrijire si asistenta batrani cu 27 angajati
care deservesc un numar de 40 persoane varstnice. Consiliul Local din comuna Godeanu,
pag. 39
recunoscuta pentru numarul mare al persoanelor asistate social, a infiintat cu sprijinul

fondurilor comunitare o cantina sociala pentru persoanele defavorizate.
Infrastructura de telecomunicatii.
In domeniul telecomunicatiilor, cu toate ca numarul de abonamente de telefonie fixa este in

crestere (4744) se poate spune ca este inca slab dezvoltata numarul acestora acoperind
aproximativ 21% din fondul de locuinte existent. Complementar se poate observa cresterea
utilizarii telefoniei mobile mai ales in zonele in care infrastrucutura de telefonie fixa este
inexistenta. La nivelul teritoriului se poate remarca faptul ca telecomunicatiile sunt bine
reprezentate comparativ cu alte zone din judet, insa calitatea transmisiilor de date ar putea fii
imbunatatita. Din punct de vedere al mijloacelor de comunicatie, este de remarcat faptul ca
reteaua unitatilor postale si de telefonie – telegrafie asigura populatiei locale un volum necesar
de servicii de comunicatii prin cele 61 de unitati din tinut. De asemenea, in ceea ce priveste
numarul de abonamente radio (14130) si televiziune (10221) ponderea abonament/numar
locuinte este de 1 abonament la 2 locuinte.
Sectorul administratiei publice este singurul care a cunoscut o crestere constanta a utilizarii
noilor tehnologii. La nivel de comuna, toate primariile sunt dotate cu PC-uri si au conexiune la
internet, in schimb sistemul educational este inca dependent de mijloace conventionale de
educatie prezenta calculatoarelor si accesul la internet avand o pondere destul de scazuta in
educatia locala.
Asigurarea disponibilitatii serviciilor de telecomunicatii si a logisticii suport impreuna cu

cresterea gradului de utilizare a internetului sunt elemente extreme de importante in
imbunatatirea fortei de munca locale si reprezinta cel mai puternic factor in scaderea gradului
de izolare a comunitatilor locale.
TABEL 10. INFRASTRUCTURA LOCALA
SERVICII CATEGORII 2002 2009

Gradinite copii 7 18
Primar si gimnazial 34 54
Liceal 3 3
Invatamant
Scoli profesionale/ ucenici 1 1

Sali de clasa/cabinete 361 361
Laboratoare 36 36
Ateliere 8 8
Biblioteci 53 50
Personal invatamant prescolar 87 70
Personal invatamant primar 160 130
Personal invatamant gimnazial 257 200
pag. 40
Personal invatamant liceal 94 90

Personal invatamant profesional/ucenici 30 30
Spitale 1 1
Cabinete medicale 27 23
Medicale Medici total(public si privat) 39 30
Medici familie 29 23
Stomatologi 1 1
Farmacisti public si privat 6 10
Personal sanitar public si privat 96 88
Cabinete stomatologice 1 1
Paturi in spitale 80 80
Sportive
Terenuri sportive (de fotbal, tenis) 21 21

Sala de sport 0 0
Piscine 3 3
ONG 3 5
Sociale
ADI 0 2
Centre Ingrijire batrani 1 1
Centre rezidentiale copii, varstnici, persoane
defavorizate 0 0
pag. 41
1.5. ECONOMIA LOCALA

Consideratii generale
Potentialul economic al Tinutului Closani este reprezentat de urmatoarele activitati: agricultura,

silvicultura, industrie, turism si piscicultura. Dupa anul 1990 se inregistreaza un declin economic
datorat ritmului lent de realizare a procesului de restructurare si privatizare. Economia locala se
bazeaza pe urmatoarele elemente: resurse naturale, reprezentate in principal de folosinte
agricole si silvice, factorii balneoclimaterici si factorii de productie care valorifica resursele
naturale si umane.
Acest teritoriu este definit de un grad al saraciei inalt fapt sustinut si de prezenta a 20 de
comune in lista UAT a zonelor sarace asa cum reiese din urmatorul tabel:
TABEL 11 Lista localitatilor in functie de gradul de saracie
Cod Denumir Numar Numar Rata Profunzimea Severitatea Numar

SIRUTA e localitate gospodarii la persoane in saraciei saraciei saraciei - saraci
recensamant gospodarii la (Deficitul de Index
recensamant consum) -
Index
110027 OBARSIA- 358 1097 78,3% 31,4% 16,1% 859
CLOSANI
110296 BALA 1558 4677 55,1% 18,4% 8,4% 2.576
110456 BALTA 635 1441 70,7% 25,2% 11,9% 1.018
110688 BALVANEST 497 1157 72,8% 26,6% 12,8% 843
110875 II
BROSTENI 999 3015 39,5% 12,1% 5,3% 1.192
111097 CAZANESTI 1071 2773 61,8% 21,0% 9,7% 1.715
111220 CIRESU 351 770 57,1% 18,5% 8,1% 439
111275 CORCOVA 1786 6117 47,7% 15,1% 6,7% 2.918
111685 FLORESTI 894 2906 45,9% 13,9% 5,9% 1.335
111818 GODEANU 395 779 71,6% 26,2% 12,6% 558
112129 HUSNICIOA 750 1743 62,1% 21,1% 9,6% 1.082
112263 RA
ILOVAT 651 1498 58,6% 19,4% 8,7% 878
112334 ILOVITA 480 1428 63,3% 21,6% 9,9% 904
112370 ISVERNA 880 2500 79,2% 30,3% 15,0% 1.981
112469 IZVORU 1022 3001 54,7% 18,0% 8,1% 1.641
BARZII
112664 MALOVAT 1168 3005 51,1% 16,0% 7,0% 1.537
112959 PODENI 461 1173 71,5% 25,8% 12,2% 839
112995 PONOAREL 829 2940 68,6% 24,7% 11,8% 2.018
113625 E
SISESTI 1243 3200 56,7% 18,7% 8,4% 1.814
113698 SOVARNA 547 1449 49,4% 15,2% 6,5% 716
Sursa: Ghidul solicitantului pentru participarea la selectia GAL, ANEXA 6
pag. 42
Zona de dezvoltare V pe care o reprezinta nordul judetului este una dominant agrozootehnica,
cu efectiv de animale in scadere, fara centre de colectare produse (lapte, branza, carne, lana,
fructe). Orasul Baia de Arama, cu o populatie scazuta, cu industrie practic inexistenta este
centrul de influenta al acestei zone datorat exploatarii miniere de cupru care este insa propusa
spre sistare datorita saraciei minereului. Potentialul turistic deosebit este insa nevalorificat in
primul rand din cauza infrastructurii proaste (drumuri, comunicatii) pentru care zona V este
renumita. Trebuie mentionat aici faptul ca in proportie de 43% teritoriul este caracterizat de
zone montane defavorizate(ZMD) asa cum este prezentat in tabelul urmator:
TABEL 12 Lista UAT incluse in Zona Montana Defavorizata

Mehedinti 109924 Baia de Arama
Mehedinti 110456 Balta
Mehedinti 111220 Ciresu
Mehedinti 111818 Godeanu
Mehedinti 112263 Ilovat
Mehedinti 112370 Isverna
Mehedinti 110027 Obarsia Closani
Mehedinti 112959 Podeni
Mehedinti 112995 Ponoarele
Sursa: Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL, Anexa 4
Industrie/IMM/Microintreprinderi
Economia locala este sustinuta de un numar de 593 de agenti economici din care ponderea cea
mai mare o are comertul cu produse alimentare si nonalimentare. Sectorul de servicii are o
reprezentare destul de buna in mediul economic local(33%) dar acesta este unul primar
reprezentat de transport, constructii, baruri si alte activitati de servirea a bauturilor.
TABEL 13. REPREZENTAREA SECTOARELOR ECONOMICE 2009
2009 COMERT SERVICII AGRICULTURA SILVICULTURA INDUSTRIE PISCICULTURA

TOTAL 273 192 94 9 22 3
BROSTENI 18 16 3 0 0 0
ISVERNA 12 16 18 0 0 0
OBARSIA
CLOSANI 9 9 2 0 2 0
GODEANU 2 3 1 0 0 0
FLORESTI 15 14 4 0 0 0
PONOARELE 17 15 4 2 1 0
SISESTI 15 5 2 0 0 0
BALA 35 28 8 2 3 0
MALOVAT 17 13 4 0 1 0
ILOVAT 8 4 2 0 1 0
IZVORU BARZII 19 23 3 1 7 1
pag. 43
CORCOVA 37 18 17 0 2 0
CAZANESTI 8 10 3 1 0 0
PODENI 2 2 3 0 0 0
BALVANESTI 10 1 4 1 1 0
BALTA 16 8 7 1 2 0
HUSNICIOARA 8 3 4 0 1 0
ILOVITA 15 2 1 1 1 2
SOVARNA 6 2 2 0 0 0
CIRESU 4 0 2 0 0 0
GRAFIC STRUCTURA MEDIULUI ECONOMIC
Sursa: Prelucrari de date INS- DJS Mehedinti
Avand in vedere ca datele analizate pentru sectorul economic sunt cele raportate la anul 2008
din inregistrarile oficiale reiese ca structura mediului economic din zona este compus, pe de o
parte, din firme care au personal angajat (227 reprezentanti) si persoane fizice autorizate
impreuna cu noua entitate creata la nivel national intreprinderea individuala(366 de
reprezentanti). Astfel, pentru a analiza distributia agentilor pe clase de marime am luat in calcul
doar cele 227 intreprinderi. In Tinutul Closani distributia intreprinderilor in functie de marime
este urmatoarea: 95% in clasa de marime 0-9 angajati, aprox. 5% in clasa de marime 10-49.
Trebuie mentionat faptul ca desi nu am avut la dispozitie date oficiale despre companiile din
clasa de marime peste 250 de angajati din zona acestea exista dar in numar foarte mic (ROMAG
TERMO, ROMAG PROD, sucursalele SNLO de la Zegujani si Husnicioara. In ceea ce priveste
analiza cifrei de afaceri locale, datele utilizate au fost aceleasi iar valoarea acesteia este de
30.426.90 lei. Sectorul intreprinderilor continua sa fie caracterizat de o prezenta puternica a
intreprinderilor mici cu rezultate economice reduse. Acestea sunt concentrate in sectoarele
comert si servicii primare.
pag. 44
TABEL 14. NUMAR DE SALARIATI PE SECTOARE
Tinutul Closani 2008 2005

Salariati -total 5804 6320
Agricultura, silvicultura si pescuit 248 23
Industrie 3529 3805
Constructii 95 222
Comert 286 213
Transport si depozitare 74 114
Hoteluri si restaurante 72 0
Informatii si comunicatii 16 0
Intermedieri financiare si asigurari 18 17
Tranzactii imobiliare 4 0
Activitati profesionale, stiintifice si
tehnice 15 0
Activitati de servicii suport 1 0
Administratie publica si aparare,
asigurari sociale din sistemul
public 355 363
Invatamant 705 767
Sanatate si asistenta sociala 337 355
Activitati de spectacole, culturale
si recreative 24 0
Alte activitati ale economiei
nationale 25 441
Sursa: Prelucrari de date INS DJS Mehedinti
Practica antreprenoriatului neagricol sau conducerea unei societati private in acest sector este
prezenta intr-o mica masura si se intalneste in general in satele mai dezvoltate din tinut. Se
poate observa o pondere mai mare a intreprinzatorilor/patronilor barbati cu studii
medii/superioare si care au avut contact cu mediul extern in mod direct sau prin intermediul
rudelor. Desi din punct de vedere al datelor oficiale procentul detinut de segmental nonagricol
este unul incurajator o mare parte a acestor agenti economici sunt declarati inactivi sau
activitatea lor nu acopera cererea.
pag. 45
GRAFIC SERVICII NONAGRARE
Sursa: Prelucrari de date INS- DJS Mehedinti
Antreprenoriatul local este reprezentat in proportie de 80% de populatia care activeaza in

sectorul comertului independent, forma de organizare ce predomina la nivel teritorial. La
nivelul comertului cu amanuntul este cunoscut faptul ca acesta se desfasoara in cadrul unor
unitati de tipul magazine mixt/ magazine general slab dotate si aprovizionatea caror activitatea
se desfasoara in spatii improprii, de regula o incapere din locuinta intreprinzatorului, spatii
care, de regula, nu au cunoscut nici o imbunatatire si modernizare datorita lipsei fondurilor;
problema resurselor umane este de maxim interes, personalul fiind foarte slab calificat sau
chiar deloc calificat pentru meseria de comerciant. Tot aici apare si problema calificarii si
instruirii antreprenorului care, de cele mai multe ori, nu are nici o calificare in directia realizarii
si conducerii unei activitati comerciale, neavand nici cunostinte elementare de economie, de
contabilitate, management, marketing etc. In ceea ce priveste comertul de gros cu produse
agroalimentare, respectiv posibilitatile ca populatia rurala sa-si valorifice oferta acesta este
inexistent in zona dar exista potential pentru o serie de posibilitatii prin care aceasta activitate
se se desfasoare intr-un cadrul propice mediului de afaceri, care sa avantajele producatorii
locali.
Analiza microintreprinderilor din mediul rural a scos in evidenta problema majora cu care se
confrunta sectorul majoritar: lipsa de diversificare a serviciilor pe care acestia le presteaza.
Sectorul micilor comercianti locali are nevoie de extinderea gamei de servicii oferite clientilor
(pe langa desfacerea de marfuri alimentare si nealimentare acestia putand oferi si alte servicii
ca difuzarea presei, loto, livrare la domiciliu, atelier foto, reperarea incaltamintei, curatatorie
etc).
Sectorul energetic
Sectorul energetic reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si

nationale si este reprezentat in cadrul teritoriului de ROMAG - TERMO care este amplasata la 5
pag. 46
km de municipiul Drobeta Turnu Severin, in satul Halanga, comuna Izvorul Barzii. Incinta CET –
ului este limitata la Sud de paraul Trestelnic, un afluent al Topolnitei, la Est de DN 67 Drobeta
Turnu Severin – Targu Jiu, iar la Vest de IAS Halanga, la Nord - RAAN – Sucursala ROMAG –
PROD. Aceasta dispune de o instalatie pentru producerea energiei electrice si termice cu
puterea termica nominala de 2310 MWt. Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare –
Sucursala ROMAG -TERMO livreaza energia electrica produsa, in S.E.N. prin statia de 110 kV -
CET Drobeta. Centrala electrica a termocentralei dispune de sase cazane cu functionare pe
lignit si unul cu functionare pe pacura, alte doua de 105 t/h abur cu pornire rapida, patru
turboagregate de 50 Mw si alte doua de 25 si 22 MW.
RAAN Sucursala ROMAG – TERMO desfasoara urmatoarea activitate in locatia sa din Izvorul
Barzii:
Numele procesului Numele Utilizarea Cantitatea de produs

produsului produsului
Producere energie Energie electrica Distributie SEN 1 682 572 Mw

electrica
Producere energie Apa calda Distributie puncte 1 968 815 Gcal

termica menajera termice oras
Cea de a doua componenta a sectorului energetic este uzina de apa grea care se numeste
oficial Sucursala ROMAG-PROD si s-a nascut prin Decretul nr. 400 din anul 1979, dar proiectul
de executie a fost aprobat abia in 1990, printr-un ordin al ministrului Industriei Chimice si
Petrochimice. Se intinde pe o suprafata de 70 de hectare si are 1.500 de angajati. La inceputul
Uzinei, numarul angajatilor era de 4.500. Apa grea pe care o produce uzina de la Halanga este
moderatorul si agentul termic primar de care are nevoie Centrala Nucleara de
la Cernavoda pentru a functiona. Pe langa Centrala de la Cernavoda, uzina exporta apa
grea in Coreea de Sud, China, Statele Unite ale Americii si Germania. Sucursala ROMAG mai
produce si apa superusoara, azot lichefiat, aer instrumental, apa demineralizata, apa potabila,
apa distilata si apa industriala. Uzina de langa Drobeta Turnu-Severin, unica in Europa, este
totodata cel mai mare producator de apa grea din lume.
Alaturi de activitatea principala de producere energie electrica si termica si de distributie

energie termica se desfasoara activitati direct legate sub aspect tehnic de activitatea principala
si anume: de producere hidrogen prin descompunerea electrolitica a apei si de depozitare
hidroamestec de zgura si cenusa in depozitul de zgura si cenusa din Valea Trestelnicului.
In ciuda dezvoltarii continue a sistemului financiar gradul de patrundere al acestuia in mediul

rural este in continuare redus. Chiar daca activitatea de furnizare a serviciilor in zona si mai ales
in agricultura a crescut acestea tintesc doar exploatatiilor agricole mari, a intreprinderilor mari
si mai ales creditele de consum. Accesul limitat la credite de catre segmentele representative
pag. 47
ale agriculturii locale si a populatiei din zona reduce capacitatea de a investi si de a-si dezvolta o
afacere in zona.
1.5.1.Turism
Studiilor de turism bazate pe particularitatile geografice, a resurselor turistice, a accesibilitatii si
valorificarii turistice s-a realizat o zonificarea turistica a judetului Mehedinti sustinuta de patru
areale turistice Tinutul Closani reprezentand Arealul II Montan si de Podis cuprinzand Muntii si
Podisul Mehedinti accesibil prin DN67D, E70 Breznita Ocol-Ciresu-Balta-Baia de Arama.
In cadrul potentialului natural principalul element atractiv al tinutului il constituie relieful care
se impune prin diversitatea sa in contraste si obiective, prin frumusetea peisajelor pe care le
genereaza cat si pentru posibilitatile pe care le ofera de a fi valorificate turistic la un nivel
superior.
Punctul forte al Tinutului Closani din punct de vedere al potentialului turistic il reprezinta
Geoparcul Platoul Mehedinti care are in componenta aproape toate comunitatile tinutului.
Acesta se intinde pe o suprafata de 106000 hectare si a fost declarat in 2004 cea mai noua arie
protejata a judetului Mehedinti. Individualitatea geografica a platoului consta in imbinarea
caracteristicilor de munte si de deal si ca urmare a originalitatii cadrului sau natural aici se
regasesc cele mai dense si variate rezervatii naturale: Complexul carstic Ponoarele, Rezervatia
complexa Pestera Topolnita, Pestera Epuran, Cornetul Baii si Valea Manastirii, Cornetul Obarsia
Closani, Padurea Barovat, Cheile Cosustei s.a. Conform clasificarii UICN, Geoparcul Platoul
Mehedinti este o arie protejata de categoria V – arie protejata administrata in principal pentru
conservarea peisajului terestru si pentru recreere.
TABEL 15. DRUMURI DE ACCES GPMH
Drum de acces
Puncte de intrare
(categorie, numar)
Breznita Ocol DJ 607B
Malovat DN 67
Sisesti
Floresti
Godeanu DN 67D
Baia de Arama DJ 672
Sursa: Planul de management GPMH
pag. 48
HARTA ACOPERIRE PLATOUL MEHEDINTI
Sursa: Prezentare Mehedinti 2007
Formarea, alcatuirea geologica si evolutia Podisului Mehedinti sunt similare celor din Carpatii
Meridionali. Relieful este alcatuit din platouri si culmi cu altitudini de 500-700 m, separate de
vai adanci. Pe calcare s-a dezvoltat un relief carstic bogat in pesteri, chei, vai seci, podul natural
de la Ponoarele, depresiunile Zaton si Balta in care primavara se formeaza lacuri.
pag. 49
Banca de imagini personale GAL – Cornetul Mare Balta
La circa 4 km nord-vest de Baia de Arama se gaseste complexul carstic Ponoare reprezentat prin
mai multe monumente ale naturii. Podul natural de la Ponoarele este situat langa localitatea cu
acelasi nume si se afla pe drumul de acces in comuna ce porneste din Baia de Arama. Acesta
este unul din cele trei poduri naturale din lume care a aparut dupa ce o lespede din piatra de
calcar (groasa de 4 metri si inalta de 22 metri cu o laungime de 30 metri si latime de 13 metri) s-
a prabusit peste doua puncte de sustinere formand astfel un pod aproape unic in lume.
pag. 50
Banca de imagini personale GAL – Podul lui Dumnezeu, Ponoarele
De fapt, comuna Ponoarele gazduieste pe teritoriul sau monumente ale naturii de mare
interes, natura gravand lapiezuri, pesteri si pereti abrupti. Podul este un rest din tavanul unei
pesteri prabusite si are o deschidere de 27 de metri si o inaltime de 10 metri. In imediata
apropiere a podului se afla Pestera de la Pod lunga de 734 m. Spre sud, zona este o adevarata
expozitie de lapiezuri care se sfarseste in Lacul Zaton, acumulare temporara din depresiunea cu
acelasi nume. La aproximativ 1,5 km sud de comuna ajungem la Padurea de liliac, intinsa pe
aproape 20 hectare, unde se sarbatoreste anual in prima duminica a lunii mai sarbatoarea
locala a liliacului. Pesterile cele mai cunoscute sunt Topolnita (a doua ca marime din tara10330
m lungime) si Ponoare, dar in zona exista zeci de pesteri, care insa nu pot fi strabatute decat cu
echipament adecvat speologiei si cu ghid autorizat al clubului de speologie din Baia de Arama.
Complexul Carstic Topolnita este cuprins intr-o rezervatie de 50 hectare pe care se intalnesc
numeroase forme carstice de mare originalitate. Pestera isi desfasoara complexul de galerii pe
patru nivele distincte (Culoarul vetrelor, Galeria ursilor, Galeria Racovita, Surprizelor, Victoriei
etc). Interesul stiintific al pesterii este remarcabil, aici putandu-se urmari toate stadiile de
evolutie a unei pesteri, de la actiunea de sapare la cea de colmatare. Este deosebit de complexa
si valoroasa: cavernament gigantic, ape subterane, speleoteme de mari dimensiuni, colonii de
lilieci, fauna bogata, resurse arheologice, mineralogice si paleontologice inca incomplet
studiate, fiind un obiectiv stiintific cu caracter de raritate-unicitate.
pag. 51
Pestera lui Epuran, cu o lungime de peste 3 km, are galerii dispuse pe doua etaje, unul superior
fosil si altul inferior activ. Pestera este un complex de sali si galerii, cu numeroase ramificatii, cu
blocuri de calcar prabusite. In Sala Ursilor se gasesc numeroase schelete de urs de pestera,
fixate in decursul timpului pe planseu cu cristale albe de calcit. Cea mai frumoasa zona a
pesterii este Galeria Comorilor, justificata prin bogatia si varietatea concretiunilor.
Banca de imagini personale GAL, Pestera Epuran
Din pacate zonele de agrement, locurile si casele de vacanta (putine la numar) nu sunt
reabilitate, nu exista masuri de reglementare a exploatarii padurilor si a altor zone de agrement
cu impact ecologic asupra turismului (Pestera Topolnita, Podul lui Dumnezeu, Padurea de
Liliac).
Nu departe de orasul Baia de Arama se afla statiunea balneoclimaterica Bala cu ape termo-
minerale. Statiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apa minerala si namol terapeutic
fiind profilata pe cura interna si externa. Conform unui studiu de balneologie realizat in anul
1980 aceste rezerve s-au format in urma unui accident tectonic produs in aceasta zona in urma
caruia au aparut mai multe izvoare pe ambele maluri ale paraului Chicioara. Aceste izvoare au
fost captate rudimentar si folosite inca de pe vremea romanilor. Doctorul E. Ciocasu, pe baza
analizelorefectuate pana in anul 1970, arata ca apa de la statiunea Bala este o apa minerala
hipo-mezotermala, oligominerala, sulfuroasa, fara o dominanta chimica asemanandu-se prin
compozitie cu izvoarele de la Olanesti, Calimanesti sau Mangalia. Apa acestor surse de la Bala
poate fi utilizata atat in cura interna cat si in cea externa. In cura Interna apa se poate utiliza in
pag. 52
afectiuni gastro-intestinale, gastrite cronice, ulcer, dispepsii intestinale de fermentatie,

afectiuni hepato-biliare, hepatita virotica sau toxica, alergii alimentare, cataracte cronice,
afectiuni renale. In cura externa apele pot fi folosite in reumatisme cronice, artrite sau artroze,
in afectiuni ginecologice,dermatologice, afectiuni ale aparatului locomotor, oftalmologice si
afectiuni ale sistemului nervos periferic. In afara acestor izvoare, aici exista si o zona
mlastinoasa cu namol terapeutic. Namolul sapropelic este furnizat prin actiunea apelor termale
dupa modalitatea vulcanilor noroiosi. Namolul terapeutic este utilizat in reumatism
degenerativ, articular, stari alergice dupa reumatism sau infectii, afectiuni ginecologice,
afectiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare dupa traumatisme.
Banca de imagini personale GAL
In cadrul statiunii se trateaza diverse afectiuni prin bai galvanice, radiatii cu ultrasunete,
impachetari cu parafina si alte proceduri. Apa termala a fost valorificata prin construirea a trei
stranduri care sunt deschise pe toata perioada lunilor de vara incepand din mai si pana in
septembrie.
Statiunea dispune de un complex balnear care a fost dat in folosinta in anul 1977. Complexul
Ceres are 4 etaje si dispune de 208 locuri de cazare avand un numar de 35 de persoane
angajate si 15 asistenti.
pag. 53
Banca de imagini personale GAL – Complex CERES BALA
Meleagurile Closanilor merita strabatute in orice anotimp de catre turistul care este pregatit sa
exploreze lumea pesterilor, a satelor si a vailor salbatice.
Principalele elemente cu potential turistic natural:
Pesterile Topolnita, Epuran, Isverna – monumente naturale
Pestera Balta, Sfodea, Ponoarele, Bulba
Cheile Topolnitei (500m) – rezervatie de interes national
Cheile si Izvoarele Cosustei- zona protejata de interes national
Complexul carstic Ponoarele – rezervatie de importanta nationala cu pesterile Bulba,

Podului, Ponoarele si lacurile Zatonul Mare si Mic
Formatiuni carstice comuna Balta- polii, sorburi, lacul Balta, lacul Gornovita, cornetul
Mare
Palia Nadanova –cea mai mare din podisul Mehedinti
Cornetele calcaroase Obarsia Closani – de interes national
Padurea de liliac Ponoarele si Nadanova – rezervatie naturala
pag. 54
Trasee turistice:
1. Schitul Topolnitei – Cetatea Gradet – Sat Paunesti 4 ore si ½ triunghi albastru

2. Schitul Topolnitei – Pestera Topolnita (Gaura lui Ciocardie) , 4-5 ore triunghi rosu
3. Ilovita Meteriz 3 ore triunghi rosu
4. Orsova – Creasta Muntilor Mehedinti – Iybucul Cernei 2-3 zile banda rosie
5. Bala – Valea Iubca – Busesti - Delant - Dalma Runcsoru – Sovarna – Rudina- Bala, traseu
bicicleta ,5 ore, bulina galbena
6. Podeni – Cabana Musuroane 3 ore triunghi rosu
7. Podeni – La Ciucioare, 3 ore triunghi albastru
8. Podeni – Izvorul si stancariile de la Camana 2 ore si ½ triunghi galben
9. Costesti – Cheile Tasnei – Podul Tasnei, 5 ore, cruce albastra
10. Gornenti – Balta Cerbului 2ore si ½ bulina rosie
11. Obarsia Closani – Cornetul Obarsiei – Izbucul Brebinei, 2 ore si ½, bulina rosie
12. Pod Tamna – Pod Beletina 2 ore si ½
13. Pod Tamna – Crovul Mare – Izverna , 6 ore, cruce rosie
14. Podul lui Dumnezeu – Campul de lapiezuri – Lacul Zaton 2/3 ora, triunghi rosu
15. La Varnita - Poiana Prosacului – Intrarea Prosacului 2/3 ora, triunghi rosu
16. La Varnita – Gaura lui Ciocardie 2/3 ora
Echipare turistica
Cazare Alimentatie publica Agrement

Sate de vacanta
comercial si de
Complex/ Club
agroturistice si
Alte amenajari
de agrement
(speoturism,
Restaurant/
alimentatie
Agrement
recreere)
Camping
Complex
pensiuni
odihna,
sportiv
Ferme
Motel
Hotel
Bufet
II AREALUL MONTAN SI DE PODIS MEHEDINTI

Ponoare • • • • •
Baia de
Arama • • • • • •
Balta • • • •
Ciresu • • •
Schitul
Topolnitei • •
Bala • • • • • •
pag. 55
1.5.2.Agricultura
Din punct de vedere agricol, Podisul Mehedinti se inscrie in zona agrogeografica de deal si de
podis, cu soluri mai putin fertile care necesita ingrasaminte chimice si lucrari agrotehnice
speciale. Predomina creșterea animalelor bovinele si ovinele pe baza pajistilor naturale si a
culturilor de plante furajere si porcinele. Se practica, de asemenea, pomicultura cu plantatii de
pruni, meri, ciresi, viticultura si silvicultura.
HARTA UTILIZARE TEREN
pag. 56
TABEL 16. PROFIL AGRICULTURA DIN TINUTUL CLOSANI
VIE MASA
CULTURA
CEREALE
TEHNICE
LEGUMI
PLANTE
FANETE
PASUNI
VIE VIN
RELIEF
FRUCTIFERI
POMI
COMUNA
BAIA DE
ARAMA munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut scazut
partial
BALA munte scazut mediu mediu mediu ridicat scazut mediu mediu
BALTA munte scazut mediu scazut ridicat ridicat scazut scazut mediu
partial
BALVANESTI munte scazut mediu scazut mediu mediu mediu mediu mediu
BROSTENI deal mediu mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat ridicat
CAZANESTI deal mediu mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat ridicat
partial
CIRESU munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut mediu
mediu
CORCOVA deal mediu mediu mediu mediu mediu ridicat mediu
mediu
FLORESTI deal mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat ridicat
partial
GODEANU munte scazut mediu scazut mediu mediu scazut mediu mediu
ILOVAT deal scazut mediu mediu mediu mediu mediu ridicat mediu
ILOVITA munte scazut mediu scazut scazut scazut mediu mediu mediu
IZVORU
BARZII deal mediu mediu mediu mediu mediu mediu ridicat scazut
MALOVAT deal scazut mediu mediu mediu mediu mediu ridicat ridicat
OBARSIA
CLOSANI munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut scazut
PONOARELE munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut mediu scazut
SISESTI deal scazut mediu mediu mediu scazut ridicat ridicat ridicat
SOVARNA deal scazut mediu scazut mediu mediu scazut mediu mediu
IZVERNA munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut mediu scazut
partial
PODENI munte scazut scazut scazut mediu mediu scazut scazut scazut
Sursa: Prelucrari de date DADR Mehedinti
Asa cum se poate observa din tabelul de mai sus agricultura nu este punctul forte al acestei
zone desi este ocupatia de baza a localnicilor. Acest domeniu este caracterizat de o agricultura
de subzistenta neacoperind nevoile economice si sociale ale populatiei. Este evident din aceste
date ca singurele domenii in care se noteaza o productie ridicata sunt viticultura, pomicultura si
fanetele iar cerealele detin locul al doilea ca si productie incadrandu-se in categoria de
productie medie.
Mentionam ca Tinutul Closani este o zona montana defavorizata in proportie de aproape 43 %

avand in componenta sa 9 comune care se regasesc in lista UAT incluse in ZMD: Baia de Arama,
pag. 57
Balta, Ciresu, Godeanu, Ilovat, Isverna, Obarsia Closani, Podeni si Ponoarele. De asemenea,
microregiunea are in componenta si 3 comune declarate zone defavorizate de conditii natural
Specifice (ZDS) conform art. 20 al Regulamentului (CE) 1257/1999: Husnicioara, Malovat si
Sisesti.
TABEL 17. LISTA UAT INCLUSE IN ZONA DEFAVORIZATA DE CONDITII NATURALE SPECIFICE

Mehedinti 112129 Husnicioara
Mehedinti 112664 Malovat
Mehedinti 113625 Sisesti
Sursa: Ghidul Solicitantului pentru selectia GAL, Anexa 4
HARTA ZONELOR MONTANE DEFAVORIZATE
pag. 58
Fondul forestier al tinutului cu componentele sale principale (padurea, fondul cinegetic, fondul
piscicol si vegetatia forestiera) reprezinta una din resursele importante ale zonei. Tinutul
Closani reprezinta cea mai bogata zona din judet din acest punct de vedere cu resurse
forestiere de 1,04ha/locuitor. Principalele bazine de exploatare a masei lemnoase sunt Baia de
Arama, Podeni, Firizu, Ponoarele, Obarsia Closani, Malovat si sunt administrate de 3 ocoale
silvice care apartin de Corcova, Baia de Arama si Topolnita. Padurile reprezinta o sursa
economica regenerabila unde activeaza permanent o parte a populatiei si unde, in afara de
produsele lemnoase se gasesc si o serie de produse accesorii: ciuperci, fructe de padure, plante
medicinal, produse de vanat si pescuit. Padurile private sunt caracterizate de exploatatii relativ
mici si fragmentare, fapt care ingreuneaza atingerea potentialului economic al acestor
suprafete intr-o maniera durabila. Fondul cinegetic este format dintr-un numar mare de specii
valoroase care pot asigura dezvoltarea vanatorii sportive: cerbi, caprioare, capra neagra, ursi,
mistreti, iepuri, cocosi de munte, fazani. In zona Baia de Arama sunt amenajate doua pastravarii
pe apele raurilor Bulba si Brebina. Din pacate, desi resursele exista, fondul cinegetic si
piscicultura nu constituie activitati cu pondere importanta in economia tinutului.
Tipologia functionala a satelor din tinut se prezinta astfel:
Sate cu functiuni dominant agricole profilate pe cultura cerealelor, viticultura,

pomicultura, cresterea animalelor in localitatile de deal si partial podis
Sate cu functiuni agricole profilate pe cresterea animalelor, pomicultura, silvicultura in

localitatile situate in zona de munte si podis cu potential turistic.
Cea mai mare parte din populatia ocupata in agricultura isi desfasoara activitatea in cadrul
gospodariilor proprii iar o alta parte, aproape la fel de mare, este reprezentata de membrii de
familie neremunerati. Se poate spune ca agricultura se practica aproape in totalitate in
gospodariile familiale impreuna cu membrii familiei.
TABEL 18. STRUCTURA SUPRAFETEI TINUTULUI CLOSANI

neproductiv
Teren arabil
neagricola
Suprafata
Suprafata
Suprafata
Terenuri
Tinutul
agricola
Fanete
Pasuni
Paduri
totala
Livezi
Vii
Closani/
e
Ha
2009 26119 35329 5178 700 3029 70355 51240 5967 63070 157223
2002 26221 35157 5227 650 3069 70324 53000 5820 86899 157223
pag. 59
Analiza comparativa intre cei doi ani de referinta 2002 si 2009 ne prezinta situatia suprafetelor
agricole din Tinutul Closani intr-un declin alarmant. Studiind suprafetele cultivate in ultimii ani
se observa ca de la an la an acestea sunt mai mici, importante suprafete de teren arabil
ramanand anual necultivate iar tendinta descendenta a suprafetelor agricole este vizibila si este
prezentata in graficul urmator:
GRAFIC CURBA DESCENDENTA SUPRAFETE CULTIVATE 2002-2009
Asa cum se poate observa in tabelul de mai sus suprafata totala a Tinutului Closani se imparte
procentual dupa cum urmeaza: 40 % teren neagricol si 60 % teren agricol. Ponderea detinuta de
terenul arabil din suprafata agricola reprezinta 37% si se afla in ultimii ani in continua scadere
dar cea mai mare suprafata (50%) o detin pasunile. Un element imbucurator pentru agricultura
local ail reprezinta procentul mare al suprafetei cultivate din totalul agricol: 91%.
GRAFIC STRUCTURA SUPRAFETEI AGRARE 2009
pag. 60
Performanta sectorului agricol
TABEL 19. STRUCTURA PRODUCTIEI AGRICOLE
Total
productie/to Cereale Legume Nutret Pasuni Fanete Vii Livezi
2009 63360 14976 3506 5139 31711 4467 613 2948
2002 100812 35441 36922 6200 33700 6700 7459 20990
La fel ca si in cazul suprafetelor cultivate se observa un regres major si in cazul productiei

agricole. Productia totala la nivelul anului 2009 este mai mica cu 37452 tone din care 20465
tone cereal, 33416 legume, 1061 nutret, 1989 pasuni, 2233 fanete, 6846 tone struguri si 18042
fructe.
Pentru principalele culturi productia nu este constanta situandu-se mult sub potentialul de
productie. Aproximativ 24% din productia totala este alocata cerealelor si mai ales culturilor de
grau si porumb.
Culturile de legume si livezi sunt pe locul doi ca pondere din suprafata cultivata (11%) dupa
cereale desi cantitatea produsa in 2009 se situeaza mult sub potential.
Zona este caracterizata de soluri cu fertilitate scazuta pentru agricultura si de aceea o pondere
mare o detin suprafetele allocate pasunilor (50%), fanetelor(7%) si nutretului (8%). Cea mai
mare parte a suprafetelor agricole din zona sunt exploatate individual agricultorii din zona
nedorind sa se asocieze pentru a lucra grupat pamantul iar fragmentarea excesiva a proprietatii
si lipsa asocierii fac ca productiile obtinute sa fie mici diminuand competivitatea sectorului
agricol.
pag. 61
GRAFIC PONDEREA PRINCIPALELOR PRODUCTII AGRARE
Viticultura este intr-un proces de transformare din pacate cu influente negative asupra calitatii
– extinderea nepermisa a suprafetelor hibride in detrimentul plantatiilor nobile. Productia
medie obtinuta din viticultura din microzona este de 114198 kg/ha iar specialistii din zona
sustin ca nivelul productiilor medii obtinute se situeaza sub nivelul productiilor obtinute in anul
2002.
Suprafata acoperita de livezi a urmat si ea o tendinta descendenta in ultimii ani deoarece multi
cultivatori se confrunta cu lipsa mijloacelor financiare pentru reintinerirea plantatiilor de pomi
fructiferi, achizitionarea ingrasamintelor, pesticidelor si utilajelor dar mai ales construirea unor
capacitati de depozitare adecvate. Situatia productiei din fructe este cea care ne ingrijoreaza
avand in vedere ca s-a diminuat cu aproximativ 85% fata de anul 2002 iar fructele sunt unul din
veniturile principale din zona. Zona este recunoscuta pentru productia de ciresata, tuica si
afinata produsa de localnici in gospodariile proprii, produse care in momentul de fata nu pot fi
comercializate pe o piata oficiala din cauza lipsei unui plan de marketing, a fortei financiare
scazute a producatorilor si a pietelor de desfacere. Toti acesti factori influenteaza atat calitatea,
cat si cantitatea productiei interne de fructe.
Apicultura
Relieful si ponderea mare a suprafetelor de fanete din teritoriu sunt factori favorizanti pentru
domeniul apicol. Microzona detine o traditie indelungata in domeniul cresterii albinelor si
realizarii de produse apicole, apicultura impunandu-se ca ocupatie de sine statatoare inca din
cele mai vechi timpuri. Din pacate si in acest sector industria procesatoare este inexistenta
singurul produs pe care il putem gasi pe pietele locale fiind mierea in timp ce polen, laptisorul
de matca, propolisul, ceara si veninul de albine detin o cota extreme de mica a produselor
comercializate. De asemenea este imperios necesara crearea stupinelor de elita, cu rase
romanesti de albine de la care apicultorii romani sa se aprovizioneze pentru fermele
pag. 62
profesionale si profesionalizarea apicultorilor pentru a putea revitaliza si transforma apicultura

in activitate lucrativa, pentru campanii de promovare.
TABEL 20. EXPLOATATII APICOLE
Numar
Localitate exploatatii
apicole
TOTAL 50
Malovat 6
Isverna 11
Husnicioara 9
Sisesti 3
Ilovita 1
Cazanesti 3
Balta 2
Izvoru Barzii 1
Corcova 2
Bala 2
Ilovat 3
Brosteni 2
Sovarna 1
Godeanu 1
Obarsia Closani 2
Floresti 1
Domeniul apicol este sustinut de actiunile unei asociatii care reuneste apicultorii din Mehedinti,
Caras-Severin, Gorj si Dolj. Pro Apis si-a propus ca in prin activitatea sa sa sustina dezvoltarea
apiculturii locale prin:
organizarea producerii si promovarea mierii si produselor apicole;

elaborarea unor principii comune referitoare la activitatea de selectie, ameliorare si
productie apicola;
instituirea unui sistem intern propriu comun de asigurare a calitatii;
facilitarea accesului la resurse financiare publice si private;
acordarea de asistenta tehnica in aplicarea tehnologiilor moderne apicole;
organizare de targuri, expozitii, seminarii, mese rotunde, dezbateri;
asistenta pentru construirea unor spatii de productie;
organizarea achizitionarii in comun a unor mijloace de productie
pag. 63
Structura productiei animaliere
Cu privire la rasele de animale existente in teritoriu toate fac parte din rasa comuna
neameliorata cu descendenta necunoscuta. Bovinele sunt crescute aproape in totalitate pentru
autoconsum. Pasarile, in majoritate gaini, sunt crescute pentru oua si carne in exclusivitate
pentru autoconsum. In ceea ce priveste marimea exploatatiei acesta nu depaseste 3 capete pe
gospodarie. Caii sunt crescuti pentru transport si rar in efecuarea lucrarilor solului. Se poate
stabili ca tinutul are un nivel mediu al productiei animaliere asa cum este prezentat si in tabelul
de mai jos.
TABEL 21. PRODUCTIE ANIMALIERA
Productie
lapte vaca Productie
Bovine Porcine Ovine Pasari Productie Productie
si oua/mii
total/capete total total total carne/tone lana/kg
bivolita/hl buc
fizic
16301 17684 35233 221598 5505 268889 61230 15026
Sursa: DADR MEHEDINTI
Ponderea cea mai mare in structura o au pasarile in proportie de 77% in timp ce ovinele
reprezinta doar 12% iar bovinele si porcinele doar 6% fiecare.
GRAFIC STRUCTURA PRODUCTIEI ANIMALIERE
Sectorul de productie agroalimentar (prelucrarea carnii, productia de lapte) se confrunta cu

costuri ridicate si mai ales cu lipsa unei piete de desfacere. O alta problema cu care se
confrunta productia agroalimentara este calitatea produselor care nu se ridica la standardele
pag. 64
europene. Desi in curs de imbunatatire situatia igienei laptelui si a sistemului de colectare a

acestuia raman factori care nu sustin industria procesatoare a laptelui.
In ceea ce priveste desfacerea produselor agricole si a celor animale acestea se vand individual:
laptele de vaca este predat la firmele care vin din orase pentru colectare, laptele de oaie este
transformat de catre crescatori in branza si vandut individual pe la targurile din zona, tineretul
bovin este predat direct de acasa comerciantilor de ocazie.Avand in vedere costurile mari din
sectorul privat si al infrastructurii de baza deficitara capacitatea de depozitare a productiei
agrare din Tinutul Closani reprezinta un mare handicap.
TABEL 22. PRODUCTIE ANIMALIERA TINUTUL CLOSANI
LOCALITATE TAURINE PORCINE OVINE PASARI

BAIA DE ARAMA Mediu Scazut Ridicat Mediu
BALA Mediu Mediu Mediu Mediu
BALTA Ridicat Ridicat Ridicat Mediu
BALVANESTI Mediu Mediu Mediu Mediu
BROSTENI Mediu Mediu Scazut Mediu
CAZANESTI Mediu Scazut Scazut Mediu
CIRESU Mediu Scazut Ridicat Mediu
CORCOVA Mediu Mediu Scazut Mediu
FLORESTI Mediu Mediu Scazut Mediu
GODEANU Mediu Mediu Ridicat Mediu
HUSNICIOARA Mediu Mediu Mediu Mediu
ILOVAT Mediu Mediu Ridicat Mediu
ILOVITA Scazut Scazut Mediu Scazut
IZVORU BARZII Mediu Scazut Scazut Mediu
MALOVAT Mediu Scazut Scazut Mediu
OBARSIA CLOSANI Mediu Scazut Ridicat Mediu
PONOARELE Mediu Mediu Mediu Mediu
SISESTI Mediu Scazut Scazut Scazut
SOVARNA Mediu Mediu Mediu Mediu
ISVERNA Mediu Mediu Ridicat Mediu
PODENI Mediu Mediu Ridicat Mediu
Sursa: DADR Mehedinti
pag. 65
Unul dintre fenomenele negative prezente in agricultura locala este utilizarea din ce in ce mai
redusa a mecanizarii activitatii agricole. Parcul de tractoare si masini agricole a inregistrat o
scadere continua dupa anul 1989 situatia locala fiind prezentata in urmatorul tabel.
TABEL 23. MECANIZARE
TINUTUL CLOSANI/2009 Numar

Tractoare 653
Motocultoare 27
Motocositoare 68
Pluguri pentru tractor 500
Cultivatoare 51
Grape cu tractiune mecanica 263
Semanatori 144
Masini pentru imprastiat ingrasaminte 33
Combine autopropulsate pentru recoltat
cereale 57
Remorci pentru tractor 235
pag. 66
1.5.3.Resursele de munca si populatia activa

Actualmente raporturile de munca din Mehedinti au loc pe o piata a muncii in formare. Aceasta
piata include in sine atat elemente si mecanisme mostenite de la economia socialista, cat si
elemente noi, specifice unei economii de piata moderna. Situatia data a provocat o serie de
dezechilibre ce se manifesta, pe de o parte, prin cresterea somajului si degradarea sistemului
de protectie sociala pe piata muncii, iar pe de alta parte, prin utilizarea ineficienta a fortei de
munca, insotita de descresterea productivitatii muncii si, prin consecinta, de reducerea
substantiala a salariilor reale ale lucratorilor.
Sub aspect ocupational ceea ce se remarca in principal in cadrul analizei teritoriale este
distinctia dintre ocuparea agricola si cea neagricola. Fara indoiala pensionarii, varstnicii,
agricultorii sunt categorii importante in cadrul populatiei ocupate. Luand in considerare faptul
ca economia locala se bazeaza exclusiv pe sectorul primar de semisubzistenta de poate
concluziona ca piata muncii locale necesita interventii majore.
Structura populatiei ocupate pare sa fie de tipul unei piramide in care varful si baza sunt bine
definite. La varf, cu cea mai buna situatie materiala se afla segmentul redus de manageri,
profesionisti si tehnicieni iar la baza, cu cea mai proasta situatie materiala sunt agricultorii.
Veniturile lor sunt mici, agricultorii sunt cei foarte saraci iar inactivii (pensionari, casnici, elevi)
cei saraci. Impreuna, cele doua categorii formeaza aproape trei sferturi din populatie rurala de
peste 15 ani. Avand in vedere faptul ca ocupatia de baza a populatiei locale este agricultura am
inclus in cadrul acestei etape o analiza a caracteristicilor economice si sociale ale muncii in
agricultura care contribuie la nivelul de trai scazut al populatiei din tinut:
a) Munca in agricultura, in mod traditional, este cel mai adesea o munca de tip familial.
In mod aparent aceasta munca nu costa nimic, in gospodariile agricole individuale sau in cele
familiale nici nu se cuantifica aceasta munca.
b) Munca in agricultura este putin specializata, neexistand nici pe departe specializarea

din industrie. Pentru exploatatiile agricole in care se practica policultura, diversitatea operatiilor
creste proportional cu numarul culturilor si al tehnologiilor agricole. Chiar si in exploatatiile
agricole specializate (pomicultura, viticultura) numarul operatiunilor cerute de lucrarile agricole
este suficient de mare. Unul si acelasi lucrstor este obligat in timpul anului, sa execute o serie
intreaga de lucrari ceea ce face ca diviziunea muncii sa fie aproape imposibila.
c) Munca in agricultura este dificil de controlat si ceea ce este mai important calitatea
muncii in agricultura este mai greu de apreciat. In mod normal, efectele muncii se stabilesc si devin
vizibile la sfarsitul ciclului de productie in momentul recoltarii. Datorita faptului ca la rezultatul final
- cantitatea de recolta obtinuta - isi aduc aportul totalitatea lucrarilor executate cat si factorii
naturali devine aproape imposibila cuantificarea calitativa a fiecarei lucrari agricole. Activitatea se
desfasoara pe spatii extinse, in grupuri mici daca nu chiar izolat, de unde rezulta o
productivitatea scazuta in cazul organizarii necorespunzatoare si a lipsei de supraveghere.
pag. 67
d) Munca in agricultura este putin sigura pentru salariati. Necesarul de forta de munca
este sezonier si lucratorii prefera un serviciu mai regulat, ca in industrie. Salariatul agricol
sezonier se afla intr-o permanenta nesiguranta datorita deselor intreruperi ale lucrului. In
agricultura numarul salariatilor cu contract de munca pe durata nedeterminata este extrem de
scazut. Munca salariata de acest fel este mai putin adaptata conditiilor din agricultura unde
munca cunoaste ritmuri si intensitati extrem de diferite, unde nesiguranta locului de munca
este aproape permanenta, unde aprecierea calitatii lucrarilor executate este destul de greoaie
si unde procesele de productie sunt dificil de controlat.
HARTA OCUPARII POPULATIEI RURALE 2002
Tip de ocupare
local-agricola
agricolă şi extralocala
MARAMURES BOTOSANI
local-mixta SATU_MARE
SUCEAVA
extralocal-mixtă
SALAJ IASI
BISTRITA-NASAUD
local-negricola BIHOR NEAMT
CLUJ
extralocal-neagricola HARGHITA
MURES VASLUI
BACAU
ARAD
ALBA
COVASNA
SIBIU GALATI
TIMIS HUNEDOARA BRASOV
VRANCEA
CARAS-SEVERIN
PRAHOVA
GORJ VILCEA ARGES BUZAU BRAILA TULCEA
DIMBOVITA
MEHEDINTI IALOMITA
Bucuresti
OLT CALARASI
DOLJ GIURGIU CONSTANTA
TELEORMAN
Sursa: INS Recensamantul populatiei si al locuintelor, 2002
Populatia din mediul rural este intr-un proces de imbatranire din cauza faptului ca a scazut
natalitatea si a crescut mortalitatea in zona. In acelasi timp, oamenii care s-au intors la sate
dupa disponibilizarile de la oras nu mai sunt apti din punct de vedere profesional sa-si practice
meseriile pentru ca n-au mai lucrat ani de zile, nu mai corespund cu noile cerinte tehnologice
sau nu sunt formati profesional.
Majoritatea populatiei ocupate din mediul rural desfasoara fie activitati agricole, in mare parte
fiind activitati informale, fie este ocupata in sectorul public (educatie, ocrotirea sanatatii,
cultura, asistenta sociala) ultima avand o pondere destul de modesta in structura ocuparii din
mediul rural (16%). Atat activitatile agricole care nu pot asigura o crestere rapida a
productivitatii muncii, cat si ocuparea in sectorul public, unde salariile angajatilor depind de
posibilitatile limitate ale bugetului local, nu pot asigura un nivel al veniturilor necesar pentru un
trai decent.
pag. 68
TABEL 24. ANGAJATI SECTOARE DE ACTIVITATE
Tinutul Closani 2008 2005

Salariati -total 5804 6320
Agricultura, silvicultura si pescuit 248 23
Industrie 3529 3805
Constructii 95 222
Comert 286 213
Transport si depozitare 74 114
Hoteluri si restaurante 72 0
Informatii si comunicatii 16 0
Intermedieri financiare si asigurari 18 17
Tranzactii imobiliare 4 0
Activitati profesionale, stiintifice si
tehnice 15 0
Activitati de servicii suport 1 0
Administratie publica si aparare,
asigurari sociale din sistemul
public 355 363
Invatamant 705 767
Sanatate si asistenta sociala 337 355
Activitati de spectacole, culturale
si recreative 24 0
Alte activitati ale economiei
nationale 25 441
Populatia din mediul rural participa la activitatea economica in sectorul industriei in proportie
de peste 60% (anul 2008) in timp ce sectoarele secundare prezinta rate ale participarii dupa
cum urmeaza: invatamant 12%, sanatate si asistenta sociala 5,8%, comert 4,93%, agricultura
4,27%, servicii suport total sectoare 6%. Trebuie mentionat faptul ca gradul de ocupare
neoficiala in agricultura este mult mai mare decat indica cifrele prezentate. Analizand cei doi
ani de referinta se poate observa o tendinta de scadere a populatiei ocupate in domeniile:
industrie (276 persoane), constructii (127 persoane), transport (40 persoane), administratie (8
persoane), invatamant (62 persoane), sanatate si asistenta sociala (18 persoane), alte activitati
ale economiei nationale (416 persoane). Exista insa si sectoare in care se observa o crestere a
numarului de angajati fata de 2005: agricultura (225), comert (73), hoteluri si restaurant (72),
informatii si comunicatii (16), activitati profesionale, stiintifice (15), activitati recreative (24.)
pag. 69
GRAFIC POPULATIA OCUPATA ANII 2005-2008
In anul 2009 numarul mediu de salariati este de 5804 si reprezinta 11,81 % din totalul
populatiei. Dupa cum se poate observa din graficul de mai sus numarul salariatilor a inregistrat
o scadere continua fata de anul 2005 cand valoarea acestora era 6320. In ceea ce priveste
segmentul populatiei ocupate acesta reprezinta 90% din populatia activa si doar 34 % din
populatia totala. Trebuie remarcata ponderea destul de ridicata in randul populatiei pe care o
detin pensionarii 26%. Un aspect ingrijorator este indicat de ponderea relativ mica pe care o
detine populatia activa (30%) ceea ce evidentiaza inca o data tendinta de imbatranire a
tinutului.
GRAFIC FORTA DE MUNCA 2009
pag. 70
TABEL 25. STRUCTURA RESURSELOR UMANE OCUPATE/ACTIVE/INACTIVE
Populatia
Populatia Populatia Nr.mediu
Nume localitate activa Someri Pensionari
ocupata inactiva salariati total
total
Baia de Arama 1713 1348 370 3935 898 806
Balvanesti 558 544 96 599 336 37
Godeanu 345 330 43 434 261 12
Balta 809 796 20 632 356 66
Sisesti 775 686 151 2435 1116 225
Ilovat 962 949 66 618 285 68
Floresti 932 859 189 1974 746 344
Brosteni 899 838 106 2138 876 77
Cazanesti 1254 1160 182 1572 846 55
Malovat 1066 1008 110 1939 1052 193
Izvoru Barzii 897 761 103 2237 815 2941
Sovarna 298 271 74 1182 507 45
Obarsia Closani 308 284 69 818 171 75
Ciresu 308 279 22 475 248 25
Bala 1403 1229 237 3356 1213 160
Ponoarele 1318 1201 189 1622 494 132
Corcova 1698 1201 557 4462 1408 203
Ilovita 633 594 98 795 238 63
Husnicioara 622 583 89 1121 671 142
Isverna 1394 1341 180 1134 427 61
Podeni 684 669 29 489 222 74
Total 18876 16931 2980 33967 13186 5804
Piata muncii si evolutia acesteia este determinata de presiunea ofertei de munca asupra cererii
locale. Se poate constata o lipsa acuta a locurilor de munca datorata insuficientei organizari a
agentilor economici locali.
In general activitatile economice sunt sustinute de persoane varstnice care nu au niciun nivel de
pregatire sau detin un nivel de competente sau cunostinte limitat.
Somajul
Piata muncii din tinut a suferit transformari semnificative in contextul procesului de tranzitie
economica, manifestate in special prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin
mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului si prin cresterea somajului de lunga
durata, fiind afectata in mod deosebit de capacitatea limitata de creare a unor noi locuri de
munca. Angajarea in campul muncii a persoanelor din mediul rural este dificil de realizat
pag. 71
datorita limitarii activitatilor. Dificultatea angajarii in campul muncii este determinata si de

faptul ca o buna parte din populatia rurala nu detine un nivel de calificare sau meserie care le-
ar permite sa realizeze anumite activitati.
TABEL 26. SITUATIA SOMAJULUI IN TINUTUL CLOSANI 2009
Localitate Numar %
Total 2980 10.32
BAIA DE ARAMA 370 10.1
BALA 237 9.1
BALTA 20 3.5
BALVANESTI 96 17.3
BROSTENI 106 5.8
CAZANESTI 182 14.1
CIRESU 22 7.6
CORCOVA 557 15.5
FLORESTI 189 11.5
GODEANU 43 14.1
HUSNICIOARA 89 12.0
ILOVAT 66 10.1
ILOVITA 98 11.7
ISVERNA 180 14.9
IZVORU BARZII 103 5.8
MALOVAT 110 6.6
OBARSIA CLOSANI 69 10.5
PODENI 29 5.8
PONOARELE 189 11.0
SISESTI 151 9.6
SOVARNA 74 10.1
Sursa: Prelucrari de date ale INS- DJS Mehedinti
Nota: Procentul semnifica ponderea somerilor inregistrati in populatia stabile in varsta de 18-62
ani.
pag. 72
HARTA SOMAJULUI IN TINUTUL CLOSANI
MARO – sub 100 someri; GALBEN – 101-200 someri; VERDE – peste 201 someri
Navetismul
Acest fenomen este determinat de dezvoltarea centrelor urbane si industrial care atrag forta de
munca din localitatile tinutului sub forma de personal navetist. In anul 1999, datele cunoscute
despre navetism aratau ca spre municipiul Drobeta Turnu Severin si platform industriala
Halanga (CET si ROMAG) se indreptau circa 5000 de persoane din localitatile aflate pe o raza de
30 km fata de acesta. Alte puncte spre care se indreptau persoanele navetiste sunt cele doua
nuclee ale intreprinderii miniere Husnicioara si Zegujeni astfel ca din comunele Cazanesti,
Ilovita, Obarsia Closani, Floresti faceau naveta spre mina Zegujani circa 400 persoane iar catre
Husnicioara aproximativ 200 persoane. La nivelul anului 2009 nu se cunosc date certe despre
personalul navetist dar trebuie mentionat ca, intrucat una dintre mine nu mai
functioneaza(Zegujani) iar cea de a doua(Husnicioara) a suferit reduceri de locuri de munca prin
restrangerea activitatii, fenomenul navetismului este restrans dar nu a disparut. Se poate deci
aprecia existent unui numar mult mai redus de navetisti dar trebuie mentionat faptul ca orasul
Motru (judetul Gorj) situate la granite judetului Mehedinti si in zona caruia exista activitati
miniere prezinta in continuare un punct de atractie asupra locuitorilor din satele invecinate atat
pag. 73
sub forma personalului navetist cat si prin gradul crescut al accesibilitatii la servicii si dotarile
urbei.
Concluzii intalnire tematica economie - sector turism

Microregiunea prezinta o mare varietate de valori cultural istorice- arta populara, etnografie,
folclor, traditii, vestigii istorice- un cadru natural armonios imbinat cu un fond peisagistic variat
si pitoresc. Toate acestea se constituie intr-un valoros potential turistic al zonei. Aparute si
dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremuri stravechi asezarile rurale din
Tinutul Closani au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi,
un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat ce pot fi valorificate
turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului rural. De asemenea,
prezenta a aproape 90 % din comunitatile tinutului in cadrul Geoparcului Platoul Mehedinti
reprezinta punctul forte al acestui areal pentru dezvoltarea durabila a turismului local.
In cadrul intalnirilor s-a facut o diagnoza a turismului din Tinutul Closani iar concluzia pe care
am tras-o este ca turismul rural se practica dintotdeauna dar spontan, sporadic si mai ales
neorganizat materializandu-se doar printr-o forma rudimentara de cazare in casele localnicilor a
vizitatorilor ramasi din intamplare in zona. Acest tip de turism nu vine in intampinarea nevoilor
de organizare a activitatii de turism si amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe
localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare , in altele cazarea
turistilor se face in mod neorganizat si fara a se tine o evidenta iar unele localitati nu au
inregistrat nici o activitate turistica.
Reprezentantii domeniului turistic au identificat problemele pe care le are microregiunea si

unde ar trebui intervenit pentru imbunatatirea activitatii turistice din zona:
Infrastructura generala: telecomunicatii, cai de acces, mijloace de transport,

aprovizionare cu apa, structura si aspectul satelor
Facilitati turistice: transporturi turistice, mijloace de cazare si alimentatie publica,

activitati sportive, distractii, posibilitati de informare, dezvoltarea resurselor umane din
domeniu
Identificarea celor mai importante monumente de arhitectura populara, biserici din

lemn, troite, case traditionale si mori pentru a fi repuse in circuitul turistic european,
realizarea unor trasee care sa treaca pe langa asezarile dacice si romane descoperite,
dar si prin vecinatatea complexelor carstice Topolnita si Ponoare
O atentie deosebita trebuie acordata statiunii Bala care poate deveni un pol important pentru
turismul microregiunii. Sugestiile participantilor pentru imbunatatirea acestei localitati au fost
urmatoarele:
pag. 74
Infiintare noi locuri de cazare prin crearea unui nou complex turistic
Parc de odihna si recreere
Baza de agrement(teren de tenis, volei)
Pensiuni agroturistice
Piata, bazar (parcare, restaurant, grupuri sanitare ecologice)
Spatii verzi pentru camping, odihna si relaxare
Necesitatea unui plan de marketing care sa sustina includerae statiunii in circuite

turistice nationale si internationale
De asemenea apreciem ca lansarea satului romanesc pe piata nationala/internationala ca

produs turistic impune ca necesare urmatoarele masuri:
Realizarea unor monografii ale satelor turistice si a altor materiale de propaganda

turistica(harti, pliante, suveniruri etc)
Revitalizarea activitatilor turistice(spatii de cazare, locuri de agreement, dezvoltare

turism tematic)
Revigorarea ansamblurilor, formatiilor si tarafurilor/fanfarelor satesti, a dansului si

cantecului popular
Repunerea in lumina a mestesugurilor satului, organizarea de expozitii, initieri in

mestesuguri, expozitii cu vanzare
Reluarea festivalurilor si concursurilor artistice populare
Realizarea de schimburi culturale intre diferitele zone folclorice din tara si strainatate
In cadrul intalnirii am incercat o definire a profilului turistului care ar fi atras de Tinutul Closani.
Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:
Un prim segment ar putea fi reprezentat de cei care si-au parasit satele in care s-au
nascut si care se intorc la tara pentru a arata propriilor copii locurile natale, obiceiurile
traditionale si indeletnicirile strainilor
Al doilea segment este reprezentat de tinerii dornici sa cunoasca activitati legate de
cresterea si ingrijirea animalelor
Un al treilea segment este reprezentat de oraseanul care doreste sa scape de stresul
cotidian sis a-si petreaca vacant intr-un mediu curat
alta categorie de potentiali clienti este reprezentata de persoanele cu venituri mari care
doresc sa incerce ceva nou, sa practice activitati sportive intr-un cadru natural, sa invete
tainele mestesugurilor(olarit, tesutul covoarelor din lana, cojocarit)
pag. 75
1.6. PATRIMONIUL RURAL (ETNOGRAFIE, ARHITECTURA SI CULTURA)
Cele dintai marturii scrise despre asezarile din podisul Mehedinti dateaza din prima jumatate a
secolului al XlV-lea. marturiile arheologice, insa, atesta urme de civilizatie inca din vremea
dacilor, in anul 1374, voievodul Vladislav, mentionat si ca ban de Severin, daruieste manastirii
Vodita, ctitorie a sa, printre altele, si satul Jidostita, satul lui Costea de pe Topolnita, Terovatul si
Selistea Bahnei. La 1428 este amintit si „satul Podeni pe Izverna" ca domeniu al manastirii
Tismana. In secolele XV si XVI sunt amintite in documente si alte sate: Costesti si Marasesti.
Avem de-a face, asadar, cu sate stravechi, pomenite in primele documente ale Tarii Romanesti.
Cea mai veche atestare documentara a unei localitati din platoul Mehedinti este anul 1581
pentru orasul Baia de Arama. Sapaturilor arheologice din zona au dezvaluit urme de civilizatie
datand din neolitic si apartinand culturii Cotofeni (Ciresu, sat Bunoaica, Jupanesti) in mai multe
puncte s-au descoperit urme ale unor asezari dacice datand din secolele IV-I i.Hr. (Balta, Bala de
Sus, Malovat), marturii ale unor asezari romane (Sisesti, sat Craguiesti). Peste tot, in fiecare
localitate se pot intalni monumente de arhitectura populara: biserici, troite, case traditionale
sau mori. Cel mai vechi lacas de cult este Schitul Topolnitei construit in secolul XVI, pictat in
1673. Cea mai veche biserica de lemn dateaza din anul 1757 si se afla situata in satul Brebina
din zona Baia de Arama. Alte biserici vechi se pot intalni in: Godeanu – biserica de lemn cu
hramul „Sfantul Nicolae”(1766), biserica de lemn cu hramul „Sfintii voievozi” (1783-1786),
Gornovita – biserica de lemn cu hramul „Sfantul Stefan” (1796-1799), Prejna – biserica de lemn
cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” construita din porunca lui Tudor Vladimirescu (1808).
Exista la nivelul Platoului Mehedinti situri etnografice in satele: Balta (sec.XVIII-XIX), Costesti
(sec.XIX), Prejna (sec.XIX). De asemenea putem intalni numeroase case cu arhitectura
traditionala declarate monumente, datand din secolele XIX si XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru
(1885) si casa Popescu C. (1940) din Jupanesti, casa Patru Nicu din Crainici (1898), casa
Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa
Zamfiroiu Gheorghe (1860) – din Ciresu, sat Bunoaica, casa cu pivnita Brehui Ghita din Sisesti
sat Ciovarnasani(1880).
Zona etnografica Plaiul Closani face parte din regiunea Oltenia Nordica fiind incadrata in podisul
Mehedinti la care se adauga asezarile situate pe Motrul Superior. Zona este situata in partea de
nord a judetului Mehedinti si in nord-vestul judetului Gorj. Apelativul de Plaiul Closani a intrat
pag. 76
in constiinta poporului roman la inceputul secolului al –XIX- lea, datorita lui Tudor Vladimirescu.
Acesta a fost conducatorul revolutiei de la 1821 si Vataf de Plai al Tinutului Closanilor,
bucurandu-se de mult respect din partea mosnenilor din satele Plaiului, sate care au dat si cea
mai mare parte de luptatori din oastea de panduri. Povestea spune despre Tudor ca isi tinea
pandurii ascunsi intr-o pestera de la Virful lui Stan, loc unde se ascundeau si hotii fiind bun loc
pentru observatie. Un alt punct de observatie la fel de important este si Cornetul Cerboanei de
care se leaga multe alte legende. Aici, "la Rusti", mai exista inca o piatra rotunda numita si
acum "Masa hotilor" unde hotii luau masa si supravegheau intregul tinut. De numele acestor
hoti sint legate multe legende si povesti despre comorile ascunse. De la Podeni pina la Closani si
Tismana se poate vorbi despre un mit al comorilor, dar, legendele au si un suport real care este
dat de faptul ca ani de-a rindul, pina la Marea Unire, aici a fost zona de granita si s-a transportat
mult aur - in acele vremuri aurul era moneda de schimb. Pe ingustele poteci ale muntelui se
facea si comert cu animale, indeletnicire care i-a ajutat pe multi sa se imbogateasca de aici
aparand si hotiile, jafurile si crimele care au generat legendele. Lumea comorilor atrage pe
oricine asemenea unei forte magnetice fiind o lume a fabulatiei si a mitului. Localnicii povestesc
cu mandrie despre "gramezi de bani", "putini si butoaie cu aur" ascunse in pesteri sau despre
"foi" de bivol si de capra, despre "caldari si oale de lut, cerate si pline cu bani” - ca si cum aici ar
fi un Eldorado autohton. Legenda comorilor a fost sporita de enigmele tezaurului dacic. In 1543,
in albia Streiului au fost descoperiti peste 400.000 de galbeni de aur cu efigia lui Lysimach. Pe la
1800, un copil de taran a gasit 264 de monede de aur in Dealul Aninesului, iar in 1804, un preot
din Vilcele a descoperit la radacina unui fag, 400 de monede dacice de tip "Koson" si seria a
continuat. Toate acestea se intimplau dupa ce Traian luase din Dacia 165 tone de aur si 330
tone de argint. Dar tezaurul dacic era estimat la 1000 de tone, ceea ce inseamna ca o mare
parte a sa inca mai sta ascunsa in vreo pestera.
1.6.1.Arhitectura
Printre cele mai vechi forme de adaposturi, pe scara umanitatii, sunt pesterile, Tinutul Closani
fiind renumit pentru acest tip de adaposturi. Ceea ce se stie mai putin este ca pesterile s-au
folosit si poate ca in unele cazuri se mai folosesc ca adaposturi temporare de catre pastori si
vanatori. Cam la acelasi nivel al tehnicii constructiei, folosind adica elemente naturale carora li
se aduc foarte putine modificari, dar realizate cu alt material de baza, anume lemnul, sunt
pag. 77
,,patuiagele" cum li se spune in tinut folosite pentru la adapostirea nutretului de umezeala si de

vite. Viata pastorala, destul de dezvoltata in zona a facut sa apara o serie de constructii extrem
de interesante pentru problematica inceputurilor artei de a construi. Un fel de asezare specifica
este cea numita a „conacelor", asezari formate dintr-o casa mica si din bordeie si palanci pentru
vite, incercuite de un gard, adica de un fel de gospodarie cu ocol intarit. Se statea in ele si vara
si iarna cu vitele iar produsele se duceau cu calul, laptele in burdufuri, iar porumbul cu desagii
mari tot pe cal iar unele din aceste asezari de conace s-au transformat cu timpul in sate.
Din punct de vedere al arhitecturii caselor closanilor trebuie sa observam ca in zonele inalte ale
tinutului ne aflam in prezenta a doua categorii principale de constructii destinate locuirii
permanente: casa joasa, cu un singur nivel si casa inalta. Asezarile de la poalele Muntilor
Mehedinti se infatiseaza ca niste sate de tip rasfirat cu case de lemn sau din piatra galbuie,
inaltate uneori pe pivnite, in care se intra pe porti inalte cioplite din lemn stejar.Temelia de
piatra este scunda (40 cm), pe ea este pusa o talpa de 25 cm, iar peretii se inalta doar pana la l
,60 m, avand doar doua mici ferestruici de 30/35 cm, foarte ingenios practicate in trunchiurile
rotunde de fag, cu diametrul de numai 15 cm. Lemnul casei este foarte ingrijit lucrat, ,,tindarul"
(grinda deasupra tinzii — prispei) fiind foarte frumos cioplit in trei arcade si sustinut intre ele de
un stalp cioplit simplu acoperind capetele grinzilor, intre ,,pragarul" de sus si tindar legatura o
face un ,,cal scos pe tinda", arcuit ca un gat de cal. Este locul sa amintim ca la casele vechi ale
tinutului nu numai arhitectura este demna de a fi luat in seama ci si vechea organizare a
interiorului. Foarte numeroase sunt recipientele de lemn scobite intr-o bucata de trunchi,
recipiente numite ,,obod", in lemn de fag sau de brad, servind pentru depozitarea boabelor de
porumb sau pentru baterea lui. Uneori obodul serveste drept „ulei" sau ,,parlau" pentru spalat
si oparit rufe cu lesie Cateodata este pus pe o albie mare de fag intr-un lacas special, ilustrand
ingeniozitatea tehnica a acestor oameni, facandu-si primitive ,,masini de spalat" rufe. In caselor
localnicilor se mai pot vedea si alte obiecte de lemn ca facaletul folosit la amestecatul mamaligii
sau cum este „cobelca", cobilita de purtat galetile cu apa sau alte greutati.
Avand in vedere distantele mari dintre casele in care locuiesc si proprietatile aflate, uneori, la
peste 5-6 kilometri, satenii si-au construit unul sau doua conace, unde au camere de locuit,
magazii si grajdiuri pentru animale, tarcuri pentru claile de fan, adesea chiar gradini pentru
cultivarea zarzavaturilor etc. Iarna, cand drumurile de legatura cu satul se blocheaza cu troiene
pag. 78
de zapada, gospodarii pot locui confortabil la conace, unde si-au asigurat din timp rezervele de
alimente necesare.
1.6.2.Arta populara
La adapostul muntelui si al podisului mehedintean Tinutul Closani a ramas pana in zilele noastre
un tinut izolat in care au dainuit si mai dainuie inca elemente stravechi de arta populara. Zona
etnografica deosebit de interesanta si variata, Closaniul a generat in cadrul spiritualitatii
romanesti cateva trasaturi distinctive, originale, determinate de existenta unor factori istorico-
geografici specifici.
Aici intalnim cateva localitati specializate in mestesuguri populare: la Sisesti si Noaptesa,

olaritul, la Bobaita, dulgheritul, la Baia de Arama, textile si piese de port, iar la Obarsia Closani
se prelucreaza sindrila de brad, lucrata aproape numai din custura, pana; prin partile
Podeniului, Prejnei si Costestiului, locuitorii se ocupau cu obtinerea catranului, iar cei din
Bobaita, Ponoarele, Dilbocita si Ciresu se indeletniceau cu arderea pietrelor de var.
pag. 79
Banca de imagini personale GAL – Atelier olarit Sisesti
De o deosebita insemnatate etnografica se bucura moraritul si piuaritul. Morile si pivele se

regasec pretutindeni pe firul raurilor, constituind cea mai pretioasa zestre a instalatiilor de
tehnica populara. Morile actionate de forta apei satisfac, in exclusivitate, numai nevoile
colectivitatii locale, iar pivele, aplicand acelasi principiu al fortei apei prin cadere, au indeplinit
atat nevoile locale, cat si ale celor din unele sate din campia Mehedintiului.
Banca de imagini personale GAL- Rasnita de mana
pag. 80
Un obicei important, care se petrece de 2 ori pe an este suitul si coboratul oilor de la munte
(transhumanta). Suitul oilor la munte se face de obicei in prima duminica din mai, cand oile sunt
luate in ,,paza’, atunci are loc masuratul oilor si se stabileste cantitatea de branza pe care o ai
de primit. Sunt cunoscute asa- zisele ,,drumuri ale oilor’’ (ex: prin Motru Sec trec cei care vin din
zona Titerlesti, Brebina, Orzesti, Motru Sec si se indreapta spre muntii Oslea, Bulzu, Balmesu,
Scarita) . Cele mai multe scrieri despre closani sunt legate de apararea animalelor lucru firesc
pentru o populatie la care cresterea vitelor constituie o straveche ocupatie de baza: toamna,
cand se destrama viata inchegata in jurul stanei bacii, cei care in primavara si-au unit palcurile
de oi in turme hotarasc ziua, intotdeauna duminica cand vor cobori oile de la munte in sat. In
aceasta zi, de cu dimineata, bacii si bacitele, insotiti de muzica, merg la ,,Baciu al Mare" acasa
unde bacitele arunca intr-o piua flori, nuci, alune, sare etc pe care ,,Bacita Mare" le bate cu
,,mestecaul" si apoi le toarna intr-un burduf. Dupa aceasta se aduce un berbec care se
impodobeste cu ciucuri, flori, margele, panglici si gaitanele. Odata impodobit, berbecul este
predat unui copil care, dupa ce il saruta intre coarne, il poarta pe ulitele satului pana sus la
stana, urmat de baci, bacite si numerosi invitati formand un adevarat alai cu nimic mai prejos
decat cel de nunta. Ajunsi la stana, se arunca amestecatura din burduf in tarcul oilor unde se
inchide si berbecul.
Masurarea laptelui se face pentru toti proprietarii de oi cu aceeasi unitate de masura (o galeata
stas sau cantare pe ocale si litre etc) de catre un fel de comisie improvizata ad-hoc, in vazul
tuturor, si, in functie de numarul de galeti stabilit la pozitia fiecarui gospodar, se vor prelua, pe
rand, pe tot timpul verii, cantitatile de lapte cuvenite pana la inceputul toamnei, cand
proprietarii se vor reintalni cu totii la "alesul oilor". Se va constata atunci, in functie de
cantitatea de lapte obtinuta pe cap de oaie sau capra, care gospodar si-a iernat si intretinut mai
bine vitele, pana la constituirea stanelor. Impreunarea oilor, intr-o singura turma, presupune si
o serie de aranjamente privind angajarea ciobanilor de permanenta sau cu schimbul, plata
acestora, ordinea bacilor in preluarea laptelui din care se va face branza pentru nevoile casei
sau pentru vanzare, asigurarea cu caini care sa insoteasca permanent turma. .In fine, pe poiana
din preajma strungii si stanii, gospodinele intind fete de mese inflorate pe care aseaza bucatele
gatite acasa, care mai de care mai ademenitoare, baciul mare rosteste o rugaciune pentru
norocul, sanatatea stanii si a bacilor, ureaza fericire tuturor si "sloboade" masa. E de datoria
baciului mare, asezat, dupa datina, in capul sirului de mese, sa treaca pe la fiecare gospodar si
pag. 81
sa noroceasca cu acestia, de regula fiind nelipsiti si niscaiva muzicanti care sa implineasca

petrecerea. Primii care se vor scula de la masa vor fi ciobanii, ca sa plece cu stana la pasunat, nu
inainte de a le pune fiecare gospodar bucate de la masa in niste sacuie sau traistute anume
pregatite. Masa copioasa, la iarba verde, nu poate dura prea mult fiindca oamenii trebuie sa
coboare in sat pe lumina iar primul baci trebuie sa pregateasca cele necesare pentru prima
mulsoare pe care o ia de la oi ,seara, si pentru hrana ciobanilor.
Banca de imagini personale GAL- Sarbatorirea evenimentului masuratul oilor (straveche traditie
mioritica si transhumantica)
Mestesugul torsului si tesutului, atat de raspandit in Romania si atat de apreciat in gospodaria

localnicilor tinutului pana in zilele noastre se pierde ca origine in timpuri indepartate. Pentru
dezvoltarea mestesugului atat de necesar satisfacerii unor cerinte de viata ca imbracamintea si
amenajarea locuintei era nevoie de materia prima in tinut materialele folosite au fost : lana,
parul de capra, canepa, inul, bumbacul si mult mai tarziu borangicul.
pag. 82
Banca de imagini personale GAL – Port popular Tinutul Closani
Fragmentele de tesaturi descoperite in sapaturi atesta ca prelucrarea canepii a constituit un

mestesug necesar si in secolele X—XII. In tinut canepa s-a folosit mai ales pentru confectionarea
unor piese de port (camasi, carpe de cap) si mai putin pentru tesaturile din interior. Prelucrarea
parului de capra in gospodarie sau in cadrul mestesugului specializat, a fost mai putin raspandit
in tara noastra. Zona mehedinteana se numara printre putinele in care parul de capra s-a folosit
relativ intens in cadrul mestesugului casnic. Satele din jurul Baii de Arama au intrebuintat
aceasta fibra textila atat pentru realizarea unor textile de interior cat si a unor piese de port.
Interiorul din partea nordica a judetului a cunoscut tesaturile decorative abia la inceputul
secolului al XX-lea, fiind caracterizat printr-o mare sobrietate. Primele tesaturi folosite la
decorarea interiorului si poate pentru asigurarea unor conditii sporite de confort au fost
identice cu cele de pe pat fara nici un fel de deosebire in ceea ce priveste forma, decorul si
cromatica. Pe masura ce planurile locuintelor taranesti s-au amplificat prin adaugarea unei
camere de oaspeti tesaturile decorative denumite local „scoarte", au inceput sa fie lucrate
pag. 83
special in scop ornamental. Faptul a avut ca urmare o mai mare grija pentru imbinarea culorilor,
amplificarea randurilor de alesaturi si reducerea registrelor de dungi orizontale, aparitia unor
motive decorative noi, vegetale, antropomorfe si zoomorfe neintrebuintate pana atunci. Astfel,
apar in urma cu cea 70 de ani in sate ca Ilovat, Bala, Nadanova, Podeni, Ciresu, o serie de
scoarte la care dungile sunt intercalate de motive alese cu mana, denumite poduri, serpisori,
serapau, pistornic, calareti, cai, zale, dinti de ferestrau care alterneaza ritmic de la un capat la
altul din punct de vedere al culorilor. In cromatica scoartelor apar culori vii in combinatii
armonioase dintre care cele mai frecvente sunt: negru, rosu, alb, verde, visiniu, „piersaciu",
„vanat", galben. Ceea ce diferentiaza textilele realizate de muntencele de la Isverna si Closani
de cele dinspre Dunare este numai cromatica, sobra la nord, vie si stralucitoare la sud.
Sursa : Muzeul Regiunii Portile de Fier- Interior Tinutul Closani
pag. 84
1.6.3.Ceramica
Ceramica lucrata la roata a fost introdusa pe teritoriul Mehedintiului in secolul al V-lea I.E.N.
Statistica destul de recenta privitoare la centrele de olarit din tara noastra mentioneaza doua
centre existente pe teritoriul tinutului: Sisesti (cu 52 de olari, o fabrica si 52 cuptoare) si satul
Valea-Rea din comuna Cazanesti(6 olari). Daca centrul ceramic de la Cazanesti si-a prelungit
agonia pana acum cativa ani cu 6 mesteri centrul ceramic Sisesti continua, singular, gloria de
odinioara a artei lutului. Olarii de aici isi desfaceau produsele indeosebi in orasele Drobeta-
Turnu Severin, Vanju Mare, Strehaia, Calafat si in satele din podisul Mehedinti, Campia
Balacitei, Campia Blahnitei si pana in nord-vestul Campiei romane (satele din jurul Filiasului si
Calafatului). In satele din campie oalele se dadeau pe cereale, iar in cele de munte pe branza,
lana, fasole si bani.
Centrul ceramic Sisesti produce urmatoarele obiecte: oale, ulcele, borcane, urcioare, strachini,
sacsii, olane. Vasele de Sisesti se caracterizeaza printr-un camp ornamental de o uimitoare
simplitate. Pe fondul ocru-galbui, in partea superioara a vaselor se faceau „infloriturile". Printr-
o miscare lenta a rotii olarului cu o pensula din par de porc se aplica un decor in culoare siena
naturala. Ca motive ornamentale intalnim liniile concentrice, meandrul plin continut circular si
meandrul simplu fragmentar.
Banca de imagini personale GAL- Ceramica de Noaptesa
pag. 85
Una din indeletnicirile localnicilor care s-a transmis de-a lungul generatiilor este prelucrarea
fierului. Izvoarele documentare medievale amintesc de mesterii fierari, potcovari, caldarari,
armurieri, specificand astfel specializarea ce a avut loc in cadrul mestesugului fieraritului. Ca
tehnica de lucru se folosea prelucrarea fierului la cald prin incalzire la rosu-alb si apoi
modelarea prin lovire cu ciocanul, taiere, perforare, incovoiere, folosindu-se o mare gama de
unelte specifice: dalti de diferite marimi si intrebuintari, clesti, bolturi, sfredere, filiere.
Mestesugul se practica in ateliere dotat cu o vatra din piatra si lut , o forja actionata cu piciorul,
foale si o nicovala. Datorita cererii crescute de unelte agricole si de lucru la padure aceasta
meserie a fost pentru mult timp ocupatia de baza pentru unii locuitori din zona. Sunt cunoscute
in zona micile piese de semnalizare in forma de sarpe sau incuietorile de la casele din lemn de
stejar, securea, barda dar mai ales potcoavele realizate pentru caii folositi la muncile campului.
Sursa : Muzeul Regiunii Portile de Fier
pag. 86
Pe asemenea plaiuri mioritice si cu asemenea oameni a fost firesc sa se nasca si doinele,

baladele, legendele si povestile care au incantat adesea nu numai pe localnici ci si pe
cercetatorii folclorului local, specialisti sau simpli vizitatori uimiti de harul artistic atat al
creatorilor cat si al interpretilor cantecului sau jocului popular. Petrecerile de la nunti, botezuri,
nedei, programele artistice pregatite de cadrele didactice cu elevii sau tinerii din sate au fost,
de regula, prilejurile cele mai potrivite pentru dezvaluirea farmecului folclorului muzical-
coregrafic, etalarea frumusetii costumelor populare, cu numeroase trasaturi specifice acestei
zone. De fapt, in aceste locuri pot fi inca intalniti oameni simpli, ciobani doinitori din fluier,
femei sau barbati care canta "in postata" (la sapatul porumbului, la secerat), la claci ori pe
scenele caminelor culturale, alteori jelindu-si mortii prin cimitire, in toate aceste ipostaze fiind
vorba deopotriva de mostenirea unor traditii stravechi dar si de harul artistic
inascut.Patrimoniu rural a fost perpetuat pana astazi prin sustinerea unor sarbatori si festivaluri
locale: Sarbatoarea Liliacului (Ponoarele), Festivalul Oale si Sarmale (Sisesti), Festivalul
Mestesugurilor (Godeanu), Festivalul Ponoare-Ponoare. Muzica si dansul oltenesc sunt activitati
care se bucura de sustinerea tinerilor din zona care au format in zona ansambluri folclorice cu
care participa la festivaluri/evenimente locale, nationale si internationale.
pag. 87
1.6.4.Obiceiuri si traditii locale
Un loc important in folclorul local il detin obiceiurile legate de evenimentele importante din
viata omului: nasterea, nunta, moartea. Nasterea este insotita de ritualuri complicate a caror
protagonista este moasa care isi imparte atentia si grija intre lauza si nou-nascut. Rolul acesteia
este sa inlature fortele malefice pentru a favoriza cresterea lipsita de pericole a copilului.
Ursitoarele sunt zane care vin in noptile fara soa pentru a-i decide soarta nou-nascutului. Dupa
unele credinte, ursitoarele se numesc Ursitoarea (cea mai mare dintre ele, cea care tine fusul si
furca), Soarta (cea care prezice destinul) si Moartea (cea care stabileste cand se va curma firul
vietii). Aceste personaje mitologice prezinta o adaptare a mitului grecesc referitor la cele trei
Moira, babe urate si neiertatoare de care pana si Hera se temea.
In satele de munte inca se mai respecta datina nuntilor de trei zile, incepand de sambata seara
(cu invitarea separata a nuntasilor mirelui si miresei la o cina mai sumara a "alergatorilor",
vecini sau rude apropiate, care se ocupa in mod deosebit de pregatirile nuntii), continuand
duminica ("adapatul" miresii, constituirea alaiului mirelui care se deplaseaza la casa miresii
unde portile se deschid numai dupa rostirea "colacaseniilor", un fel de oratii de nunta ; apoi
deplasarea impreuna si cu nuntasii miresii la biserica, unde se oficiaza cununia religioasa, in
fine, masa mare la casa mirelui, cu muzica si daruri, petrecerea putand dura pana dupa miezul
noptii) si incheindu-se luni, cu un pranz al tuturor rudelor mai apropiate, la casa miresii, muzica
nelipsind nici de aceasta data. La orice nunta se pot distinge cateva momente distincte:
petitul;
pregatirile pentru nunta;
chemarea la nunta;
aducerea si impodobirea bradului;
adusul prajinii si ridicarea ei;
cununa miresei;
cinisoara;
adapatul miresei;
barbieritul mirelui;
plecarea dupa mireasa;
cununia propriu-zisa care se face la biserica;
pag. 88
primirea miresei la noua locuinta;

masa mare si strigarea darului;
dezvelitul miresei;
cuscrii.
Obiceiurile de inmormantare sunt marcate de o serie de ritualuri menite sa ajute la

desprinderea decedatului de lumea celor vii. Omul trebuie sa moara imbracat si cu ,,lumina
aprinsa ’’ in mana pentru ai lumina drumul in lumea cea intunecata. Mortul este imbracat in
haine de sarbatoare iar in buzunarul hainei i se pune piepten, oglinda, aparat de ras,
bomboane, ceas si bani fiindu-i necesare pentru a ,,plati granita ’’cand trece in ,,lumea de
dincolo”. Daca persoana decedata este tanara in ziua inmormantarii este adus un brad care
este impodobit cu hartie alba ori albastra, ciucuri rosii, lana si batiste. In ziua inmormantarii se
canta ,,zorile” dimineata devreme, afara, cu fata spre rassarit, apoi la capul mortului, cand este
asezat in ,,tron”, la aducerea bradului, la biserica si al cimitir. Cand este scos din casa, se sparge
o oala de pamant care semnifica spargerea tuturor relelor din acea casa. Din ziua inmormantarii
timp de 44 de zile, in fiecare dimineata un copil duce ,,izvorul mortului’’(o galeata si un ulcior
pline cu apa). La intoarcerea de la cimitir toti participantii la inmormantare se spala pe maini.
Tot din acest obicei face parte si ,,hora de pomana’’ ce se face dupa 6 saptamani de doliu. Hora
este condusa de un tanar iar rudele decedatului impart lumanari la care este atasata o batista
cu un banut in ea si o floare dupa care se prind si ele in joc astfel are loc calcarea doliului.
De asemenea un rol aparte in cultura closanilor il reprezinta claca. In cadrul clacilor, o tanara
fata era initiata despre cum trebuie sa toarca, cum trebuie sa brodeze, cum trebuie sa teasa,
cum trebuie sa impleteasca sau sa faca dantela. Modul traditional de organizare a unei claci are
propriul sau ritual. Un grup de prietene sau de vecine se adunau la una dintre acestea, de
regula o persoana casatorita, care are si o casa ceva mai mare, pentru a o ajuta la lucru. Este
vorba fie despre o gospodina care pregatea zestrea unei fete, fie este vorba despre o tanara
mutata in casa noua. Atunci, vecinele, tinerele, veneau in ajutorul ei, strangandu-se pentru a o
ajuta cu aranjarea noii ei case.
In ce priveste nedeile, chiar daca acea parada a costumelor populare splendide, de acum 50-60
de ani, nu prea mai e la moda, ele constituie un prilej de mare bucurie pentru toate varstele,
datarea fiind legata de hramul bisericii din satul respective. In zilele de nedee, fiecare gospodar
pag. 89
isi intampina rude sau prieteni apropiati pe care ii invita la masa, pregatirea unor bucate alese
cat si curatenia locuintelor asigurandu-se cu mai multe zile inainte. Grupuri de lautari sau alti
instrumentisti si cantareti asigura ambianta muzicala pentru ca petrecerea sa fie deplina. Dupa
pranz, sau mai spre seara, se incinge hora satului unde voia buna, chiuiturile nu contenesc pana
tarziu in noapte.
1.6.5.Sarbatori locale
Calendarul din foi de ceapa 01.01)

In noaptea de Anul Nou se taie in doua o ceapa si se despart 12 foi corespunzatoare lunilor
anului; dupa ce se aranjeaza in ordinea lor cronologica pe pervazul geamului, se presara cu sare
pisata in interior pentru a se anticipa in zori sezonul ploios sau secetos, in functie de
acumularea sau nu a picaturilor de apa in „camasile” cepei. Muncile campului sunt planificate
potrivit acestei prevestiri.
Plugusorul (01.01)
Actualmente este pe cale de disparitie. In prima zi a anului se colinda de dimineata pana la
amiaza. Ceata de copii intre 6 si 8 ani se folosea de clopotei, bice si un plug de lemn impodobit
cu panglici de hartie colorata. Micii plugari imbracati in costume populare trageau cate o brazda
in curtea casei la care colindau; unul tinea plugul de coarne, altul plesnea din bici. Daca plugul
era tras de boi, coarnele lor se vopseau in rosu. In textul colindei, personajul principal era
legendarul Traian, implicat in muncile campului de la arat pana la coacerea painii.
Jocul caprei (01.01)

Face parte din categoria colindelor cu masti si se practica doar in prima zi a anului, atat de catre
copii, cat si de catre tineri. Grupul de colindatori imbracati in costume populare evolueaza in
jurul personajului principal aflat in rolul caprei. „Capra” poarta in spinare o patura, uneori piei
de animale. Capul caprei constituie masca propriu-zisa, alcatuita din falci si coarne; partea ei
superioara, in forma de „L” rasturnat este infipta intr-un bat pe care se ataseaza coarnele,
urechile, ochii si narile caprei. Principalul reper in jocul caprei este ritmul alert, asigurat de o
toba secondata de alte instrumente (vioara, fluier sau acordeon). Sosirea „caprei” pe la casele
pag. 90
oamenilor se produce cu mare zgomot, intotdeauna cu muzica si clopotei ori diverse chiuituri,
dupa care se fac urarile, se canta si se pocneste din bici.
San Vasii (01.01)

Spre deosebire de alte zone, in Mehedinti practica obiceiului prezinta unele particularitati. In
esenta s-a pastrat imaginea Sfantului Vasile in postura de mare petrecaret, iubitor de vin, femei
si chefuri, fapt pentru care toata lumea ar fi datoare sa-i urmeze exemplul inca din prima zi a
anului, insa in Mehedinti mai apare ceva in plus: intarirea relatiei dintre nepoti si moasa (nu
moasa de la nastere), cu accentul pus pe colacii suficient de mari, prin care urmeaza sa fie
trecuti nepotii. Seara vin parintii cu copiii la moasa, aducand plocon cu azime. Moasa s-a
pregatit din timp cu colacii impodobiti cu fir de arnici si monezi infipti in coca. Asistata de
mama, moasa trece prin colac copiii de pana la un an, de trei ori, apoi se inchina si-i ridica la
grinda casei, urandu-le: „Bine au venit nepotii! Ca la ziua de azi, la anul si la multi ani! Sa
creasca si sa traiasca, cu norocul sa se hraneasca!”
Mucenicii / Samtii (09.03)

Zi specifica pentru focurile de peste an cu rol purificator. Se aprinde o carpa cu care se afuma
contra serpilor peste sat (casa, grajd, cotete, livezi, gradini, vii). Se dau de pomana colacei unsi
cu miere in forma de cerc sau „S”. Barbatii norocesc, facand o plimbare la vie, cu o sticla cu vin
si un bundarete (mat gros) ori dezgropand vreo damigeana ascunsa in vie cu un an in urma. Se
taie cateva corzi de vita ca via sa simta dorinta de rod bogat.
Insuratitul (28.05)
In Mehedinti este amintita inca din 1933 drept o serbare primavaratica in cadrul careia baietii si
fetele se aduna pe inserat si se incoroneaza cu ramuri verzi, reprezentand de fapt trecerea de la
copilarie la pubertate ca o pregatire pentru o noua etapa existentiala. In functie de denumire
(insuratit, infartatit) se deduce si sexul protagonistilor acestui ritual, care pune limite de varsta
(de la 5 la 14 ani, maximum 15), fiind practicat mai ales de catre perechi de acelasi sex.
Inaltarea Domnului / Ispasul (28.05)

in joia din a sasea saptamana de dupa Paste, asimilata si in cultul eroilor, ale caror suflete au
fost primite in cer, ziua de Ispas (un personaj mitic, presupus martor al inaltarii, alaturi de
pag. 91
apostoli), implica atat valente religioase cat si laice, deoarece, in noaptea de Ispas, baietii si
fetele ies la alunis, florile de alun fiind bune de leac si de dragoste; tot acum vrajitoarele strang
crengute de alun cu care fac de data maritisului ori pentru ursita.
Sanzienele (24.06)
Se fac coronite din sanziene, care se arunca peste casa. In urmatoarea zi se verifica in ce masura
coronitele s-au umplut de roua. Roua bogata in coronita inseamna maritia sau insuratoare cu
noroc peste un an.
San Petru (29.06)

Fiind cel mai cunoscut sfant din calendarul popular, San Petru de Vara e sarbatorit prin trei zile
de post si abtinere de la munca fizica corespunzatoare a trei mari calitati ce-i sunt recunoscute:
in trecut umbla cu Dumnezeu pe Pamant ambii fiind deghizati in oameni simpli, nevoiasi care ii
vindecau pe credinciosi de diferite boli; pe de alta parte San Petru este considerat patronul
lupilor, avand puterea sa le inclesteze gura timp de 40 de zile pentru a-i proteja, astfel, pe bunii
crestini; nu in ultimul rand, San Petru este apreciat si ca un stapan al grindinii, deoarece trei zile
a fiert piatra in cer, marutind-o si albind-o, ca sa nu fie distruse in totalitate recoltele oamenilor.
Cercovii / Circovii (16-18.07; 22-24.07)

Zile cu interdictie pentru munca fizica din cauza unor pericole iminente, mai mult sau mai putin
legate de Sant Ilie (20 iulie): vulnerabilitatea la boli aparute din senin, sezonul propice grindinei,
atacul lupilor sau traznirea si aprinderea clailor de fan.
Obicei confirmat Garla Mare, Balta Verde, Ostrovul Mare, Izvoarele, Cozia, Salcia
Marina (17.07)
Sarbatoare cu nuanta locala, la mijlocul primilor corcovi al lui Santilie. Nu se iese la muncile
campului pentru a nu fi starnite vijeliile, grindina si traznetul care numai in aceasta zi tintesc cu
predilectie ograda omului.
pag. 92
Adormirea Maicii Domnului / Sfanta Maria Mare (15.08)

Mare sarbatoare religioasa, cu praznice si pomeni, dupa doua saptamani de post, in localitatile
care-si tin hramul bisericii si nedeia.
Ignatul (20.12)
Considerat ocrotitor al porcilor, Sfantul Ignat este evocat printr-un ritual aparte la taierea
porcului in aceasta zi; dupa ce animalul este parlit si curatat, se aseaza pe burta si inainte sa fie
decapitat ii este crestata o cruce mare pe ceafa in care se presara sare si se toarna vin rosu
dintr-o sticla neinceputa odata cu urarea participantilor adresata gazdelor: „Sa-l mancati
sanatosi!”
Ajunul Craciunului (24.12)

Punctul de forta al obiceiurilor populare de iarna din zona este cantonat in ajunul Craciunului si
in ziua imediat urmatoare, cu practici variate, de la sat la sat. Seara, in centrul localitatii, se
aprind focuri mari dispuse in cerc. Preotul binecuvanteaza, si dupa ce se canta colindele se
joaca hora, impartindu-se colacei copiilor sau tuica fiarta adultilor.
TABEL 28. LISTA COMPLETA A OBIECTIVELOR CULTURALE

LOCALITATE OBIECTIV
Asezarea Latene de la Balta sat BALTA; comuna BALTA "Pestera Mare” sec.
IV - III a. Chr. Latčne
Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, sec XVIII
Casa de lemn Aneta Anitescu, 1910
Casa de lemn Maria Sitaru,1910
BALTA
Ansamblu rural, sec. XVIII-XIX
Casa Ion Nicolescu, 1890
Casa de lemn Ion Stanchescu,
Ansamblul de arhitectura rurala "Costesti", sec. XIX
Biserica de lemn "Sf. Stefan”,1796 - 1799; ref. sec. XIX
Cetatea dacica de pamant de la Bobaita sat BOBAITA; comuna MALOVAT
sec. I a. Chr. Latčne
MALOVAT
Ruinele culei Lazu,1850
Moara, 1900
CIRESU Situl arheologic de la Ciresu, punct "La sat CIRESU; "La Rachiti”, pentru
obiectivul 2 "Ogasul cu nuci”
pag. 93
LOCALITATE OBIECTIV
Cuptoare dacice pentru reducerea minereului de fier -sat CIRESU; comuna
CIRESU "La Rachiti”, pentru obiectivul 2 sec. IV - II a. Chr. "Ogasul cu nuci”
Latčne
Asezare roman de la Craguiesti, sec. II - III Epoca romana

Casa de lemn Nae Dragolici, 1890
SISESTI Casa Ebetiuc, sec XIX
Carciuma, 1938
Biserica "Inaltarea Domnului" si "Intrarea in Biserica, 1837
Ruinele manastirii Cosustea-Crivelnic, sec. XIV Epoca medievala
ILOVAT Casa de lemn Ioana Carstoc,1897
Moara cu butoi, 1906
Biserica "Sf. Nicolae”, 1846 - 1847
Asezare, sat GARBOVATUL DE JOS; Epoca bronzului
Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi", 1752
CORCOVA
Conac, sec. XIX
Pivnita, sec. XX
Asezare, sat HALANGA; comuna IZVORU BARZII "La Poligon” sec. II - III
Epoca romana
Castrul roman de la Putinei, "La Cetatea lui Negru Voda” sec. IV - V Epoca
romana tarzie
IZVORU BARZII Necropola medievala, sat Putinei, sec. XIII - XIV Epoca medievala
Moara, sat SCHITU de JOS, 1860
Staretie, sec.XVII
Arhondaric, sec. XVII
Turn clopotnita, sec. XVII
Moara, sat Bahna 1890
ILOVITA
Casa Maria Ghita, sat Bahna, 1880
Fosta manastire Baia de Arama,1699-1703
Biserica "Sf. Voievozi”, 1699-1703
Chilii, 1699-1703
BAIA DE ARAMA
Zid de incinta, 1699-1703
Ansamblu de arhitectura urbana, sec XIX
Biserica de lemn "Sf. Apostoli”, 1757
Biserica "Sf. Nicolae”,1882
BALA Biserica "Sf. Apostoli” a fostului schit Comanesti, 1879-1881
Biserica "Intrarea in Biserica”, 1818, fresca 1837
Biserica "Sf. Imparati” a fostei manastiri a Cutuiestilor,1836
Cula Cutui,1815
BROSTENI
Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, 1795
Biserica de lemn "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul, 1700
pag. 94
Biserica de lemn "Nasterea Maicii Domnului”,1800

CAZANESTI Biserica de lemn "Sf. Toma”, 1740
Biserica "Intrarea Maicii Domnului in Biserica”, 1813
Biserica de lemn,1853
Ansamblul bisericii "Sf. Gheorghe", 1829
Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, 1783
ISVERNA
Cimitirul vechi
Centru etnografic
Centru folcloric
Biserica "Sf. Treime”, 1887
PONOARELE Moara Cracucenilor (moara de lemn) sec XIX
Biserica de lemn "Sf. Ingeri”, 1792
Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, 1783 - 1786
OBARSIA Casa N. Ion Lungulescu, 1887
CLOSANI Centru etnografic
Centru folcloric
Casa de lemn Elena Gruiescu, 1918
GODEANU
Biserica de lemn "Sf. Dimitrie”, 1835
Biserica de lemn "Sf. Nicolae”, 1875
PODENI
Casa Paraschiva Darpes, 1917
SOVARNA Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului in Biserica, 1831
FLORESTI Biserica de lemn "Intrarea Maicii Domnului in Biserica, 1777
Turn clopotnita, 1832 - 1835
HUSNICIOARA
Biserica de lemn "Sf. Voievozi”, 1785
Sursa: Prelucrari ale datelor furnizate de Directia Judeteana pentru Cultura, Culte MEHEDINTI
pag. 95
1.7. BILANTUL POLITICILOR INTREPRINSE IN TERITORIU

Asa cum se poate observa la nivelul teritoriului s-a pus accent pe accesarea fondurilor europene
pentru imbunatatirea infrastructurii de baza din mediul rural evidentiindu-se in acest domeniu
19 proiecte finantate prin Masura 322, PNDR. Bilantul politicilor in teritoriu al comunitatilor
locale ne indreptateste sa consideram ca exista un grad de accesare al fondurilor europene si se
poate remarca, de asemenea, experienta in derularea proiectelor in cooperare cu tari precum
Bulgaria sau Serbia.
VALOAREA
LOCALITATEA TITLUL PROIECTULUI Sursa Finantarii
PROIECTULUI
1 Proiect integrat: 11304 364 lei PNDR masura 322
Bala Modernizarea Comunei Bala
1 Dezvoltarea infrastructurii in 2 488 436 lei PNDR masura 322
comuna Balta, judetul
Balta Mehedinti
1 Modernizare drumuri de 11 402 246 lei PNDR masura 322
interes local, achizitie utilaje
de intretinere drumuri, centrul
de asistenta sociala dupa
programul scolar tip „After
Brosteni School” conservarea
specificului local si a mostenirii
culturale
2 Modernizarea drumurilor de 4 913 853 lei PNDR masura 125
exploatatie agricola din
comuna Brosteni L=10 210 km
1 Eficientizarea sistemului de 590 000 euro Programul de
interventii in caz de urgenta Vecinatate Romania-
Ciresu Bulgaria
2 Alimentarea cu apa si canal 650 000 euro PNDR masura 322
a Comunei Ciresu
1 Modernizare drumuri 10 500 000 lei PNDR masura 322
comunale, Achizitie utilaje si
echipamente pentru serviciul
voluntar de pompieri, Centru
de asistenta sociala dupa
programul tip after school,
Conservarea specificului local
Corcova si al mostenirii culturale
2 Modernizare drumuri de 4 200 000 lei PNDR, masura 125

exploatare agricola comuna
Corcova
3Alimentare cu apa in sistem 2 039 685 lei HG 330/2010
centralizat sat Corcova
pag. 96
Infiintare sistem centralizat de 998 283 184 lei PNDR masura 322
alimentare cu apa, infiintare
retea canalizare si statie de
epurare, modernizare drum
Cazanesti comunal, reabilitare camin
cultural Severinesti, construire
gradinita P+M Severinesti
1 Modernizare DC 46 DJ 670 2 468 526 PNDR masura 322

– limita judetului Gorj
2 Alimentare cu apa in sistem 2 676 530 PNDR masura 322
centralizat a satelor Girdoaia,
Mosneni, Livezi
Floresti
3 Canalizare in sistem 2 727 002 PNDR masura 322
centralizat a a satelor
Girdoaia, Mosneni, Livezi
4 Punerea in valoare a 152 768 PNDR masura 322
patrimoniului istoric si cultural
1 Achizitionare utilaje agricole 56 000 euro Ambasada Japoniei
2 Extinderi retele alimentare 1 000 321 lei ELECTRIFICAREA
cu energie electrica de la 2007-2009
reteaua de JT
3 Creare infrastructura rurala 5 645 891 lei PNDR Masura 322
4 Sistem de alimentare cu apa 5 479 396 lei PNDR Masura 322
si retea de canalizare
5 Infiintare Serviciu Social – 1 124 051 lei PNDR Masura 322
Cantina Sociala
Godeanu
6 Festival Mestesugaresc com 263 496 lei PNDR masura 322
Godeanu
7 Persoane private de libertate 7 461 560 lei Parteneriat
in slujba protectiei mediului Penitenciare,
inconjurator Primarii
8 Achizitionare echipamente si 670 000 euro IPA
utilaje pentru situatii de
urgenta
9 Zilele Comunei Godeanu 176 500 euro IPA
1 Studiu fezabilitate masura 11 751 499 PNDR masura 322
322 infiintare sistem
alimentare cu apa, statie de
epurare, modernizare drum
DC2, constructie gradinita
Ilovita, reabilitare camin Bahna
Ilovita 2 Imbunatatirea si dezvoltarea 4 926 243 PNDR masura 125
infrastructurii legate de
dezvoltarea agriculturii in
comuna Ilovita
3 Proiect IPA Romania-Serbia 2 285 000 IPA
– Situatii de Urgenta
pag. 97
1 Dezvoltarea infrastructurii in 6 000 000 euro PNDR masura 322

Obarsia comunele Isverna si Obarsia
Closani Closani
1.Proiect integrat:
Modernizare drumuri
comunale DC37, DC37A,
DC56- comuna Ponoarele;
Alimentare cu apa in sistem
centralizat sat Ponoarele,
comuna Ponoarele;
Canalizare si statie de epurare
in sistem centralizat, sat
Ponoarele, comuna 9 528 997 lei PNDR masura 322
Ponoarele;
Organizarea
festivalului”Ponoarele,
Ponoarele Ponoarele” si „Sarbatoarea
Liliacului”;
Achizitie de utilaje pentru
serviciile publice, comuna
Ponoarele;
2 Emergency management in 672 640 euro CBC Romania-
ponoarele protected area Bulgaria 2007-2013
3 From Topolnita To 127 604 euro IPA Cross-Border
Ponoarele Cooperation
Programme – in
evaluare
4 Actions for enviroment 4 824 021 euro CBC Romania-
protection in Ponoarele Bulgaria 2007-2013
Commune
1. Eficientizarea activitatii prin PHARE, Fondul de
administratie modernizare pentru
dezvoltarea
administratiei la nivel
13500 lei local
2. Ceramica – mestesug si Programul de
traditie vecinatate Romania-
43952.16 euro Serbia 2004-2006
Sisesti 3. Revigorarea artei Programul de Politici
traditionale a olaritului in zona Regionale si de
Sisesti Coeziune Ro
8543 euro 98.07.01
4. Romanian-Bulgarian PHARE CBC 2005
Common traditions 38 442.13 euro Romania-Bulgaria
5. Mehedinti and Majdanpek
revealed to the world through PHARE CBC 2006
an european promotion 326 710 euro Romania-Serbia
pag. 98
PARTEA A II - A CONCLUZII DIAGNOZA TERITORIALA
2.1.ANALIZA S.W.O.T. TERITORIU
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

• Diversitatea formelor de relief • Diversitatea formelor de relief
• Rezerve importante de ape minerale: • Fenomen de eroziune de adancime : Obarsia
termominerale, hipotermale, sulfuroase, terapeutice, Closani, Isverna, Balta, Podeni, Ciresu, Godeanu,
minerale plate Balvanesti, Izvorul Barzii.
• Resurse bogate: minerale neferoase, carbune brun, • Poluarea aerului in localitatile din apropierea
azbest, roci ROMAG: Izvoru Barzii, Halanga
• Asezare privilegiata in cadrul Geoparcul ui Podisul • Zona cu cea mai proasta infrastructura de baza din
Mehedinti care acopera intreg tinutul - resursa judet(reteaua de drumuri neutilizabila in mare
principala pentru dezvoltarea locala parte)
• Zone naturale cu regim de ocrotire speciala: 1 • Densitate scazuta a cailor de comunicatii (absenta
rezervatie complexa Complexul carstic Ponoarele (100 cale ferata) si a drumurilor forestiere - grad de
ha), 14 rezervatii botanice (837 ha), 2 rezervatii accesibilitate scazut in zona
paleontologice, 3 rezervatii speologice, 1 rezervatie
forestiera
• 2 situri de interes comunitar Platoul Mehedinti si
Portile de Fier si 1 arie de protectie speciala • Traficul greu de marfa distruge caile rutiere putine
avifaunistica Muntii Almajului si Locvei (situri Natura (pericol de prabusire a Podului Natural de la
2000) Ponoarele)
• Fenomene naturale rare floristice, faunistice, • Starea proasta a drumurilor nu sustine
paleontologice si speologice (Padurea de Liliac, valorificarea potentialului turistic al zonei
Pestera Topolnitei, Pestera Epuran, Podul lui
Dumnezeu, vipera cu corn)
• Relieful asigura conditii si resurse pentru vanatoare • Infrastructura medicala, educationala,
si diverse tipuri de turism telecomunicatii de slaba calitate
• Prezenta unor lacuri de acumulare temporara • Stadiu de conservare si valorificare scazut a
(Zaton) si a unei expozitii grandioase de lapiezuri siturilor naturale, culturale si istorice
• Fondul forestier reprezinta una dintre resursele • Lipsa unor reguli de administrare si protectie
importante ale zonei atat din punct de vedere Geoparc
ambiental cat si economic (padurea, fondul cinegetic,
fondul piscicol si vegetatia forestiera)- zona
importanta de aprovizionare la nivel judetean
• Patrimoniu rural deosebit de valoros (Festivalul • Constientizare scazuta asupra potentialului de
Mestesugurilor Godeanu, Sarbatoarea Liliacului dezvoltare asigurat de geodiversitatea si
Ponoarele, Festivalul Oale si Sarmale Sisesti, Festivalul biodiversitatea din Platoul Mehedinti(absenta
Ponoare Ponoare, transhumanta-stane traditionale, marcajelor si omologarilor zonelor de ocrotire
mestesuguri pastrate pana in prezent: olarit, tors, speciala, a traseelor turistice, lipsa campaniilor de
tesut, obiective culturale, istorice, arhitecturale, educare si informare)
naturale)
• O proportie insemnata din terenurile agricole
• Soluri potrivite pentru dezvoltarea pomiculturii si clasificate ca avand productivitate scazuta datorita
vitiviniculturii solurilor nefavorabile
• Suprafetele mari de teren acoperite de pajisti • Zona montana defavorizata in proportie de 43 %
naturale sustin cresterea animalelor ocupatie specifica
zonei
pag. 99

• Soluri favorabil plantelor medicinale, fructele de • Slaba reprezentare a retelei de apa, canalizare,
padure, ciupercilor incalzire
• Initierea unor proiecte pentru dezvoltarea
infrastructurii locale • Resursele naturale slab exploatate
• Dezechilibre naturale datorate exploatarii
• Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu (86%) necontrolate a padurilor
• Lipsa instalatiilor si echipamentelor necesare
• Proiecte dezvoltate cu fonduri comunitare de catre pentru managementul gunoiului de grajd
consiliile locale pentru sustinerea festivalurilor, (depozitare, metode de utilizare) favorizeaza emisii
obiceiurilor locale crescute de amoniac
OPORTUNITATI AMENINTARI
• Intentii la nivel judetean de obtinere recunoastere • Investitii reduse in tehnologii de protectie a
UNESCO pentru Geoparcul Platoul Mehedinti mediului
• Dezvoltarea interesul pentru turismul rural la nivel
national/international • Izolarea zonei din cauza accesului scazut in teritoriu
• Interes crescut pentru implementarea unor • Surse financiare insuficiente pentru imbunatatirea
programe de mediu infrastructurii locale
• Zona interesanta pentru organismele internationale • Inexistenta unor politici viabile pentru protectia
in domeniul geodiversitatii si biodiversitatii mediului si conservarea resurselor naturale
• Absenta unor campanii de educare/constientizare a
• Existenta unui cadru legislativ pentru valorii turistice, economice pe care o reprezinta
managementul geoparcurilor Geoparcul
• Programe de finantare comunitara pentru
conservarea si valorificarea parcurilor protejate la • Destabilizarea microclimatului ca o consecinta a
nivel national schimbarilor climatice
• Existenta Retelei Nationale de Arii Protejate ca un • Lipsa unei legaturi puternice (institutionalizata) cu
sistem functional o serie de organisme internationale care sa activeze
pentru sustinerea geoparcurilor care genereaza
dezavantaje concurentiale in raport cu alte zone
similare
• Potential de stimulare a comunitatilor locale in
vederea cresterii gradului de constientizare asupra
nevoilor de conservare a geodiversitatii si
biodiversitatii
pag. 100
2.2. ANALIZA S.W.O.T. POPULATIE SI SOCIETATE

• Patrimoniu rural de mare valoare (perpetuarea • Proces continuu de depopulare in ultimii 10 ani
obiceiurilor, ocupatiilor) (10,22%)
• Densitate mare a localitatilor (7,5/ 100km) • Densitate scazuta a populatiei (31,26 %)
• Marimea medie a comunelor peste media nationala
(2557 locuitori) • Spor natural negativ (-346)
• Pondere mare a suprafetei Tinutului in cadrul
judetului (32%) • Soldul migrarilor de domiciliu negativ (-80)
• Structura populatie pe grupe de varsta

• Omogenitate etnica (99 % romani) dezechilibrata (15 % tineri, 57%adulti, 27 % varstnici)
• Proces accentuat de imbatranire a populatiei raport
tineri/varstnici - 1764) si aparitia fenomenului de
feminizare a acestuia (4% dmai multe femei in
• Structura pe sexe echilibrata categoria de varsta peste 60 ani)
• Mediul rural nealterat (ambiental, cultural, istoric, • Pierderea identitatii locale si intensificarea
natural) fenomenului migrationist in randul tinerilor
• Populatia masculina favorizata in categoria
• Zona atractiva din punct de vedere al investitiilor in persoanelor ocupate/active , existenta unui numar
capitalul uman din turism mare de femei casnice
• Nivel educational scazut, interes scazut pentru
scoala din partea populatiei din zone defavorizate;
• Forta de munca ieftina oferta educationale necorelata cu nevoile pietei
• Existenta infrastructurii medicale si educationale de
baza • Nivel scazut al oportunitatilor de ocupare
• Zona cu potential pentru dezvoltarea infrastructurii • Rata de somaj mare; numar mare al populatiei
de agrement pentru atragerea tinerilor in Tinut asistate social
• Infiintarea unor firme operatori de telefonie
mobila, cablu-TV, provideri internet • Grad mare de izolare a populatie
• Sentiment puternic de apartenenta la teritoriu a
localnicilor- cultura rurala bine definita(traditii • Grad mare de ocupare in agricultura de subzistenta
familiale, identitate locala) (oficial si neoficial)
• Existenta unei comunitati primitoare, a unui mediu • Ponderea scazuta a populatiei salariate (aprox
local placut pentru locuitori si pentru vizitator 12%), nivel de trai scazut; aparitia navetismului
• Migratia populatiei din mediul urban catre zonele • Structuri de sustinere si imbunatatire a fortei de
rurale munca inexistente
• Participare civica scazuta (lipsa de interes, educatie,
• Organizarea unor Festivaluri locale cu traditie: asociatii inactive); incapacitatea de formare a unor
Sarbatoarea Liliacului, Oale si Sarmale, Festivalul parteneriate locale puternice si de sustinere a
Mestesugurilor potentialului endogen
• Absenta activitatilor/spatiilor de interes pentru
• Viata activa a ansamblurilor folclorice locale populatia din mediul rural dar mai ales pentru tineri
pag. 101

• Sustinerea unor proiecte derulate prin fonduri • Prezenta si calitatea slaba a sectorului educational
comunitare pentru programe de tip " After school" si de sanatate
• Infiintarea la nivel local al unor ONG-uri care
activeaza pentru sustinerea tinerilor, femeilor si • Grad de accesibilitate a noilor tehnologii scazut
protectia mediului datorat izolarii
• Dezvoltarea unor proiecte in parteneriat cu Serbia
si Bulgaria pentru sustinerea si conservarea traditiilor
si dezvoltarea resurselor umane care activeaza in
domeniu • Slaba diversificare a ofertelor de munca
• Slaba constientizare in randul populatiei a valorii pe
care o reprezinta teritoriul in care locuiesc -
Geoparcul Platoul Mehedinti
• Dezoltarea inceata a infrastructurii si a serviciilor
• Cresterea interesului pentru mediul rural (obiceiuri, din cauza lipsei unei coordonari de atragere a
traditii, festivaluri, turism de aventura si tematic) investitiilor straine
• Dezvoltarea domeniului de formare profesionala la
nivel regional care tinteste resursele umane din • Existenta decalajului informational la nivel
mediul rural judetean
• Reglementari europene pentru imbunatatirea • Context economic nefavorabil pentru sustinerea
climatului de munca, asigurarea sigurantei si fortei de munca locale (aparitia fenomenului de
securitatii muncii munca la negru)
• Posibilitatea crearii locurilor de munca in domenii
precum turismul, servicii nonagrare, ONG
• Insuficiente programe europene care sa reactiveze
• Cadru legislativ si economic favorabil dezvoltarii ONG -urile si sa incurajeze implicarea femeilor in
ONG-uri viata economica si sociala
• Izolarea tinutului ingreuneaza accesul potentialilor
dezvoltatori ai unor entitati private care ar putea
• Pondere mare a populatie adulte(57%) care poate fi dezvolta resursele umane (furnizori de formare
integrata in populatia ocupata prin investitii in zona profesionala, servicii turistice etc)
• Interesul institutiilor judetene pentru sprijinirea
investitiilor in domenii care ar putea genera locuri de • Migratia fortei de munca calificate spre alte regiuni
munca pentru microregiune sau in alte state (ex. navetism)
• Interesul crescut pentru infiintarea unor asociatii • Programe de finantare axate mai mult pe
intercomunitare sustinerea infrastructurii decat a societatii civile
• Interes crescut pentru dezvoltarea unor complexe
pentru educatie, sport si sanatate
• Potential pentru infiintarea unor centre de
consiliere (femei, copii, tineri, persoane defavorizate) • Subestimarea problemelor sistemului educational
si urgenta (incendii, accidente)
• Valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR • Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre
pentru imbunatatirea guvernantei locale cerere si oferta
pag. 102
2.3. ANALIZA S.W.O.T. ECONOMIA LOCALA

• Pozitionare avantajoasa a teritoriului in Geoparcul • Mediul economic reprezentat de sectorul micilor
Podisul Mehedinti - spatiu natural cu potential imens magazine de produse alimentare (cifra de afaceri
de sustinere a activitatilor economice locale mica, numar mic de angajati, nivel scazut de utilizare
a capacitatilor,potential de sustinere a pietei muncii
scazut); slaba diversificare catre servicii
nonagrare(nr. mic al IMM active in sectorul
serviciilor(formare profesionala, TIC, reparatii
diverse, consultanta etc)
• Potential turistic imens(resurse dezvoltare turism • Economie slab dezvoltata din cauza infrastructurii
balneoclimateric, 1 rezervatie complexa, 14 rezervatii proaste,a culturii antreprenoriale slab dezvoltate si a
botanice, 2 rezervatii paleontologice, 3 rezervatii dependentei de agricultura de subzistenta (izolare
speologice, 1 rezervatie forestiera) fata de restul judetului)
• Patrimoniu rural valorificat prin pastrarea • Desfintarea intreprinderilor miniere(Baia de Arama,

obiceiurilor si traditiilor (Festivaluri locale cu traditie: Zegujani) si aparitia navetismului
Sarbatoarea Liliacului, Oale si Sarmale, Festivalul
Mestesugurilor, transhumanta, tesut, olarit)
• Zona propice pentru dezvoltarea turismului de • Activitati industriale slab reprezentate si

aventura(climbing, concursuri offroad, biciclism, productive(procesatorii locali folosesc metode,
motociclism, endure, paintball), turismului ecvestru, utilaje si echipamente invechite); accesul redus pe
speoturism,religios, etnografic , agroturism(stane piata a produselor agroalimentare si mestusugaresti
traditionale, produse locale agricole) din cauza absentei unei piete de desfacere si
procesare locale(centre de colectare, depozitare,
procesare si comercializare)
• Ponderea mare a populatiei apte de munca in • Cresterea tendintei de abandon a activitatilor

cadrul populatiei (57% adulti) agricole - pierderea biodiversitatii din zonele HNV
• Traditie in cresterea animalelor si productia de • Activitati economice individuale fara apartenenta la
lapte- potential pentru dezvoltarea industriei grupuri, asociatii tematice; inexistenta unor retele
procesatoare(mici abatoare, fabrici procesare lapte) locale ale intreprinzatorilor
• Deprinderi in domeniul confectionarii produselor • Nivel scazut al cunostintelor si competentelor
mestesugaresti traditionale (dulgherit, olarit, tesut)- (agricole, turistice, manageriale, TIC, protectia
potential pentru dezvoltarea unor scoli de mediului, calitatea produselor); absenta furnizorilor
vara/ateliere de lucru de formare profesionala si consultanta pentru mediul
rural
• Fondul forestier local dispune de resurse pentru • Migrarea persoanelor tinere si a celor educate catre
dezvoltarea unor mici afaceri in domeniul procesarii medii mai atractive din punct de vedere economic -
fructelor de padure, ciupercilor, plantelor medicinale, (pensionarii, varstnicii, agricultorii sunt categorii
produse de vanat si pescuit importante in cadrul populatiei ocupate)
• Existenta siturilor Natura 2000 pe o suprafata de • Infrastructura si servicii turistice inexistente;
aprox.52000 ha (Platoul Mehedinti, Portile de Fier si domeniul agroturistic slab reprezentat
Domogled Valea Cernei)
• Pondere mare a zonelor HNV in teritoriu (86%) • Circuite turistice neomologate, nemarcate
pag. 103

• Interesul crescut al autoritatilor locale in sustinerea • Localitatea BALA nu detine statut de statiune
patrimoniului rural (proiecte transfrontaliere balneoclimaterica
derulate pentru sustinerea mestesugurilor locale)
• Zona interesanta pentru investitii externe in turism • Resurse infrastructura TIC insuficiente
• Oferta diversificata a produselor din lemn sustinuta • Turism neadecvat si nerespectarea regimului de
de fondul forestier care acopera o suprafata mare din protectie ca urmare a lipsei demarcarii acestora ca
teritoriu zone protejate si a inexistentei unor zone speciale
pentru spatii recreationale si a activitatilor
recreationale
• Identitate rurala/stil de viata traditional nealterat • Procent mic al populatiei salariate (11,81%) si
propice turismului rural pondere mare a somerilor (10,32%); putere de
cumparare redusa
• Ospitalitatea specifica zonei • Nivel scazut al veniturilor din agricultura si lipsa
unor venituri din activitati nonagricole din cauza ariei
restranse a activitatilor economice alternative
• Spatiu natural potrivit pentru agrement: sate de • Soluri cu fertilitate scazuta pentru agricultura -
vacanta, campinguri, tabere scolare vocationale productie si nivel scazut de conformitate cu normele
UE
• Resurse naturale pentru sustinerea activitatilor de • Grad de asociere scazut determinat de slaba dotare
vanatoare si pescuit tehnica a exploatatiilor, varsta inaintata a
proprietarilor de pamant si incapacitatea
manageriala
• Existenta unor conditii potrivite pentru • Pomicultura si viticultura in declin din cauza
transformarea gospodariilor taranesti in ferme absentei pietei de procesare si desfacere
agricole cu caracter comercial si a apiculturii in
activitate lucrativa
• Existenta unei suprafete mari de terenuri • Zona de tranzit catre structurile de cazare din Caras
neproductive care pot fi utilizatea pentru activitati Severin
turistice
• Potential pentru dezvoltarea unor pachete • Principalele activitati economice din zona depind
turistice: vacante de sarbatori in lumea satelor, viata de resursele naturale locale si se bazeaza doar pe
la tara, vacante la fermele romanesti agricultura, industria alimentara si silvicultura
• Rezerve importante de ape minerale si namoluri • Grad scazut de accesibilitate a zonelor de interes
terapeutice care sprijina turismul balneoclimateric turistic
• Produse locale traditionale: telemea de vaca, oaie, • Absenta unui plan de marketing care sa sustina
ciresata, afinata punerea in valoare, conservarea si introducerea in
circuite turistice nationale si internationale a
rezervatiilor naturale
• Existenta a 16 trasee turistice in Geoparc • Agricultura definita de exploatatii individuale si
productie pentru autoconsum
• Resurse naturale neexploatate(geodiversitate si

biodiversitate Geoparc)
pag. 104
• Existenta unor programe care sustin reintinerirea • Costuri mari pentru infiintarea si administrarea
generatiei de sefi de exploatatii, infiintarea intreprinderilor
grupurilor de producatori si dezvoltarea turismului
rural
• Programe active de imbunatatirea competentelor • Majorarea costurilor salariale care sustin
resurselor umane fenomenul deja prezent in zona de munca la negru
• Dezvoltarea cadrului legal pentru finantarea rurala • Servicii de consultanta publice si private
neadaptate mediului rural (nu se adreseaza micilor
exploatatii)
• Cresterea cererii pentru produse traditionale • Lipsa unor actiuni de echilibrare a fenomenului de
taieri ilegale ale padurilor cu impact negativ asupra
biodiversitatii locale
• Piata europeana pentru produse silvice si accesorii • Lipsa fondurilor si timpul indelungat necesar pentru
in dezvoltare dezvoltarea infrastructurii rurale
• Potential pentru imbunatatirea managementului • Absenta unei strategii de dezvoltare a mediului
resurselor naturale prin activitati de instruire si economic la nivel judetean
consiliere realizate prin proiecte de cooperare privind
schimbul de experienta, transfer de noi tehnologii si
bune practici
• Punctele de sinergie dintre programele actuale de • Grad scazut de accesare a fondurilor europene din
dezvoltare rurala(PNDR, POS DRU, POR, POS Mediu si cauza unor entitati active in domeniul informarii si
alte programe nationale si locale) constientizarii importantei acestora
• Realizarea de parteneriate cu tarile vecine pentru • Interesul scazut al investitorilor straini din cauza
dezvoltarea mediului de afaceri cu produse infrastructurii deficitare
traditionale
• Dezvoltarea unor evenimente axate pe promovarea
atractivitatii mediului rural
pag. 105
2.4. METODOLOGIE
ABORDAREA PARTICIPATIVA
Aceasta abordare a constat in oferirea diversilor actori implicati posibilitatea de a participa la

fazele de diagnoza si analiza. In acest fel propunerile sunt in concordanta cu initiativele locale, ii
responsabilizeaza pe cei ce doresc sa se implice, faciliteaza schimburile de idei si informatii,
creaza premisele unei autodezvoltari.
Un element important in identificarea nevoilor locale l-a constituit organizarea unor intalniri si
dezbateri cu reprezentantii entitatilor cu rol important in dezvoltarea locala: Consiliul Judetean,
Prefectura Mehedinti, DADR, Consiliile Locale, Patronatul IMM. De asemenea, un rol foarte
important in diagnosticarea teritoriului a avut-o sesiunile de lucru cu leaderii neoficiali ai
comunelor din mediul socio-economic activ care au contribuit la identificarea directiilor de
dezvoltare a Tinutului Closani. Instrumentele utilizate in cadrul acestei abordari au fost
seminariile de informare, grupurile de lucru, dezbaterile si chestionarul de analiza a importantei
accesarii PNDR.
ABORDAREA CANTITATIVA
Metodologia de analiza a teritoriului utilizata de noi a avut la baza instrumente de interpretare
a situatiei din domenii precum populatie si societate, economia locala. Astfel, s-a procedat la
analiza datelor statistice din surse primare (Institutul de Statistica DJS MEHEDINTI, Directia
pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia pentru
Protectia Mediului, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National, Muzeul Regiunii
Portile de Fier) dar si din surse secundare (consilii locale, judetean, asociatii de producatori,
ONG). Datele culese ne-au permis sa realizam analiza diagnostic a teritoriului care se regaseste
in prezentul document sub forma de tabele, grafice, harti care sustin continutul informational
printr-o analiza vizuala a situatiei teritoriului.
Datele statistice referitoare la prezentarea si interpretarea domeniilor de interes din cadrul

acestui document au fost incomplete si prezentate cu cativa ani in urma iar din compararea
datelor culese de la surse (primarii, agenti economici, societatea civila, institutii responsabile cu
statisticile judetene) rezulta neconcordante mari fapt care evidentiaza o anumita situatie
neclara la nivel territorial. In cadrul analizei diagnostic se evidentiaza o serie de concluzii,
disfunctionalitati si prioritati pe care le prezentam in cadrul acestei etape ale strategiei.
Spatiul rural analizat are un avantaj major prin capacitatea sa de a conserva si reconstrui cadrul
natural ca o urmare a unei presiuni antropice scazute asociate cu tipul exploatarii economice si
cu campuri extinse nealterate, cai de comunicatii cu un trafic redus. Pe de alta parte, Tinutul
Closani este compus din comune cu un numar mare de sate arondate cu dotari minime sau
lipsite de dotari, cu populatie mica si fara perspective de dezvoltare , cu probleme de circulatie
datorita formelor de relief.
pag. 106
HARTA POTENTIAL DE DEZVOLTARE MEDIUL RURAL ROMANESC
Sursa: Analiza regiuni de dezvoltare
Fenomenul imbatranirii demografice si dezechilibrele structurilor pe varste ce se manifesta in

prezent in majoritatea comunelor contribuie la scaderea pe cale naturala a populatiei. Daca
aceste tendinte se vor mentine este evident o diminuare a dimensiunii comunitatilor locale
exprimat printr-o crestere a ponderii comunelor mici si foarte mici.
Comportamentul asociativ al actualilor proprietari este generat de gradul redus de dotare

tehnica a exploatatiilor individuale, capacitatea redusa de munca, determinata de varsta
inaintata a proprietarilor de pamant si de starea precara de sanatate si incapacitatea
manageriala.
Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au stimulat
tinerii sa ramana in rural batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri terenurile. De aceea, o mare
parte din locuitori prelungesc viata activa pana la varste inaintate o mare parte dintre locuitorii
de 50-64 ani din rural sunt activi iar dupa varsta de 65 de ani un procent destul de mare de
persoane inca mai lucreaza in agricultura.
Productiile sunt modeste sau chiar foarte mici la aproape toate culturile, in principal ca urmare
a utilizarii reduse a utilajelor mecanizate si a puterii financiare scazute care nu sustine
pag. 107
achizitionarea de ingrasamininte. Costul crescut al lucrarilor agricole ii determina pe agricultorii

particulari sa renunte la semintele selectionate, ingrasaminte, lucrari mecanizate efectuandu-le
cu animale cu un randament scazut ramanand astazi suprafete mari de terenuri neexploatate.
Existenta a unui numar mare de producatori locali, fara mare putere financiara, nu a creat cu
adevarat un climat de concurenta pentru oferirea de produse la un pret acceptat iar absenta
unor centre de prelucrare si colectare a produselor agrare sustine acest handicap al zonei.
Pomicultura si viticultura sunt in dificultate datorita abandonului sau defrisarilor ca efect al
lipsei de desfacere diminuandu-se astfel activitatea complexelor viticole. Importanta economica
si ecologica a padurilor se situaza la un nivel scazut de constientizare si se impune adoptarea
unor masuri care sa asigure mentinerea integritatii fondului forestier actual, epromovarea
suprafete forestiere cu rol peisagistic si de recreere si mai ales dezvoltarea activitatilor conexe
de valorificare a produselor accesorii de vanatoare, pescuit si turism.
Plecand de la nivelul de trai scazut al zonei si de la faptul ca agricultura va continua sa constituie

activitatea principala din cadrul comunitatilor rurale, se analizeaza posibilitatile crearii unui
sector agricol viabil si eficient, prin consolidarea exploatatiilor de natura comerciala si
eliminarea treptata a exploatatiilor caracterizate prin dominarea excesiva a autoconsumului,
concomitant cu promovarea si extinderea unor activitati alternative, de natura agricola si
nonagricola, ca surse de venituri stabile si sigure pentru populatia sateasca. Printre acestea, se
are in vedere infiintarea de activitati conexe agriculturii cum sunt: retelele de distributie in
detaliu, pentru materiile prime si cele referitoare la aprovizionarea cu elemente de capital fix,
specifice agriculturii. Concomitent cu infiintarea acestora se va extinde paleta serviciile
neagricole, cum sunt: agroturismul, prelucrarea produselor agroalimentare, turism rural,
artizanatul, silvicultura in conditiile extinderii si perfectionarii procesului educational.
Cele mai acute probleme cu care se confrunta activitatea mestesugareasca si artizanala o
constituie pe de o parte lipsa fondurilor pentru modernizarea productiei si pe de alta parte lipsa
ucenicilor tineri care sa invete si sa preia mestesugul. In acest moment nu exista un sprijin real
acordat tinerilor din spatiul rural pentru invatarea si dezvoltarea unor mestesuguri traditionale
si stabilirea acestora in mediul rural.
Gradul de educatie, oferta culturala modesta si accesul redus la informatii, determinat si de o

dotare deficitara cu mijloace de comunicare moderna (telefonie fixa sau mobila, internet) sunt
motivele principale pentru care locuitorii tinutului traiesc izolat.
In cadrul intalnirilor grupurilor de lucru s-a evidentiat pericolul in care se afla zonele naturale
protejate determinat de: supraexploatarea resurselor naturale prin pasunat nedecvat si excesiv,
defrisari ilegale, turism neadecvat si in special nerespectarea regimului de protectie ca urmare
a lipsei demarcarii acestora ca zone protejate. Cadrul natural al teritoriului prezinta o
diversitate de forme naturale cu valoare de patrimoniu judetean sau national (unele inca fara
recunoastere oficiala) care justifica statutul de rezervatie ecologica cu regim de protectie si
reglementarile aferente. Desi partial sunt stabilite reglementari de protectie ale acestor zone cu
valoare de patrimoniu in plan real nu sunt active masuri efective de protectie: pesteri fara
perimetru de protectie (Pestera Topolnita), pod in pericol de prabusire (Podul lui Dumnezeu),
pag. 108
fara masuri de consolidare si drenare (a apelor, lacurilor (Zaton, Gornovita) in pericol de

colmatare, paduri cu specii rare (liliac) neprotejate. Din pacate zonele de agrement, locurile si
casele de vacanta (putine la numar) nu sunt reabilitate, nu exista masuri de reglementare a
exploatarii padurilor si a altor zone de agrement cu impact ecologic asupra turismului (Pestera
Topolnita, Podul lui Dumnezeu, Padurea de Liliac).
Handicapul major pe care il are Tinutul Closani si care a fost evidentiat in cadrul intalnirilor il
reprezinta circulatia turistica care se desfasoara in principal pe drumurile nationale dar care
prezinta mari disfunctionalitati in zona chiar daca aceasta prezinta un real interes turistic. Este
necesara modernizarea drumurilor comunale si judetene din aceasta zona in special realizarea
unei cai de comunicatii din zona Isverna-Podeni spre Baile Herculane(DN6) fapt ce ar usura
tranzitul dintre judetul Mehedinti si Caras Severin. De asemenea, este necesara realizarea unei
linii de cale ferata pe Valea Cosustei, eventual un circuit cu Baia de Arama, care ar asigura
deservirea necesara zonei.
Din cauza dotarii turistice slabe a Tinutului Closani, starea deplorabila a drumurilor din nordul
judetului si neintegrarea in reteaua turistica nationala si internationala tipul de turism care
caracterizeaza zona este unul de tranzit care sustine infrastructura de cazare si alimentatie
publica din judetul Caras Severin. In lipsa unei circulatii turistice nu se poate realiza o analiza a
numarului de turisti dar exista certitudinea ca dotarile turistice si de agrement nu corespund
exigentelor turistilor chiar mai mult, se poate concluziona ca in partea de nord a judetului, unde
se identifica potentiala motivatie turistica, structurile de primire turistica si agrement sunt
practic inexistente. Una dintre prioritatile turistice ale Tinutului Closani este urgentarea
declararii ca statiune turistica a localitatii Bala Bai pentru a putea sa i se confere acesteia un pol
de crestere al microzonei.
Potentialul turistic al judetului Mehedinti este concentrat in vecinatatea fluviului Dunarea si in

partea de nord a judetului iar in ceea ce priveste turismul rural pentru a putea sa ii oferim
caracter de functionalitate sunt necesare urmatoarele masuri:
localizarea punctelor de atractie din tinut
construirea produsului turistic bazat pe caracteristicile locale(spatiu deschis, contact cu

natura, traditie, organizare si practici traditionale)
sprijinirea dezvoltarii de structuri de cazare si includerea acestora in retelele

nationale/internationale
conservarea patrimoniului rural(promovarea si conservarea modului de viata rural)
crearea unor pachete turistice rurale (pesterile tinutului, apele minerale, agroturism)
formarea profesionala(ghid de turism montan, director centru de inforamare turistica,

administrator structuri de cazare, animator centre de vacanta, personal HORECA)
pag. 109
Se poate aprecia ca pe termen scurt situatia prezenta in microzona ar putea prezenta tendinte
de evolutie dar pe termen mediu si lung daca nu se intervine prin actiuni precum incurajarea
dezvoltarii de activitati si servicii in mediul rural si a unor potentiale centre polarizatoare
declinul demografic este inevitabil. Este imperios necesara o restructurare a organizarii
economice teritoriale care sa asigure echilibrul demografic astfel se pot dezvolta, pe langa cele
existente deja, urmatoarele localitati ca potentiale centre polarizatoare:
1. Baia de Arama – centru coordonator al unei arii de influenta de cuprinde 5 unitati

administrativ teritoriale cu o suprafata de 498,66 kmp si o populatie de 16335 locuitori
(Baia de Arama, Obarsia Closani, Ponoarele, Isverna, Bala)
2. Brosteni – centru coordonator al unei arii de influenta ce cuprinde 8 unitati
administrativ teritoriale cu o suprafata de 520,76 kmp si o populatie de 21220 locuitori
(Brosteni, Sovarna, Sisesti, Floresti, Ilovat, Cazanesti,Corcova, Husnicioara)
3. Balta - centru coordonator al unei arii de influenta ce cuprinde 7 unitati administrativ
teritoriale cu o suprafata de 482,49 kmp si o populatie de 10241 locuitori (Balta, Podeni,
Balvanesti, Godeanu, Ciresu, Malovat, Izvorul Barzii).
Principalele activitati economice din zona depind de resursele naturale locale si se bazeaza doar
pe agricultura, industria alimentara si silvicultura fiind necesara o diversificare a economiei
locale deorece prezenta activitatilor non-agricole, mai ales exploatarea resurselor naturale si
procesarea fiind practic inexistente. Dezvoltarea antreprenoriatului in tinut este slab
reprezentata din cauza resurselor materiale limitate, al educatiei deficitare si mai ales din cauza
starii precare a infrastructurii. Este nevoie de o interventie in teritoriu prin sprijinirea
diversificarii activitatilor, favorizand activitatile neagricole, precum si pentru dezvoltarea altor
sectoare decat agricultura, pentru promovarea ocuparii fortei de munca, pentru ameliorarea
serviciilor de baza, inclusiv accesul, la nivel local, la tehnologiile de informare si comunicare
(TIC) si pentru realizarea de investitii care sa faca zonele rurale mai atractive in scopul inversarii
tendintei de declin economic si social.
Riscul crescut de saracie al tinutului este favorizat de doi factori principali: ocuparea si educatia.
In afara acestor doi factori, mediul rural este dezavantajat si in ceea ce priveste infrastructura
fizica, utilitatile publice, conditiile de locuit si accesul la serviciile sociale fundamentale, ceea ce
pag. 110
a condus in ultimii ani la o adancire a diferentelor dintre cele comunitatile nordice si mediul
urban. Pentru o mai buna vizualizare a gradului scazut de dezvoltare in Tinutul Closani am
elaborat o schema a cercului vicios al saraciei:
Populatie cu potential Migrarea persoanelor

redus de dezvoltare tinere si a celor educate
(imbatranita, nivel redus catre medii mai atractive
de educatie, ocupare
majoritara in agricultura)
Venituri reduse
Saracie
Izolare fata de zonele urbane Economie predominant

agricola de subzistenta
INFRASTRUCTURA DE PROASTA CALITATE
pag. 111
In cadrul intalnirilor din perioada infiintarii parteneriatului grupurile de lucru au utilizat un

chestionar care a contribuit la intelegerea mai buna a nevoilor teritoriale a carei macheta o
prezentam mai jos:
CHESTIONAR ANALIZA IMPORTANTEI ACCESARII PNDR
Va rugam sa selectati maxim 3 masuri din fiecare axa si sa le evaluati din punct de vedere al
importantei pe care o reprezinta pentru dezvoltarea comunei dumneavoastra. Evaluarea se va face pe o scala
de la 1-4 unde 1 reprezinta importanta minima iar 4 importanta maxima.
Axa Prioritara 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Punctaj

111 - Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Obiectiv general: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol, silvic si alimentar,
utilizarea durabila a terenurilor agricole si protectia mediului, prin actiuni de formare,
informare si difuzare de cunostinte inovative adresate persoanelor adulte care
activeaza in sectoarele mentionate.
112 - Instalarea tinerilor fermieri
Obiective generale: Imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin
promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si
conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor,
siguranta la locul de munca;
Imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin reinnoirea generatiei sefilor
acestora, fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura.
114 – Utilizarea serviciilor de consiliere
Este o masura complementara masurii 143 –Furnizarea de servicii de consiliere si
consultanta pentru agricultori si se va aplica incepând cu anul 2010, va extinde
activitatile de consultanta agricola si va continua actiunea de elaborare a Planului de
afaceri pentru fermele de semi-subzistenta.
Obiectiv: Sprijinirea fermierilor si a persoanelor care isi desfasoara activitatea in
sectoarele agroalimentar si forestier pentru imbunatatirea capitalului uman prin
sprijinirea acestora in vederea adaptarii la noul context.
121 - Modernizarea exploatatiilor agricole
Obiectiv general: Cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai
buna a resurselor umane si a factorilor de productie.
122 - Imbunatatirea valorii economice a padurii

Obiectiv general: Cresterea valorii economice a padurilor tinând cont de rolul
multifunctional si managementul durabil al padurilor.
123 - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Obiectiv general: Cresterea competitivitatii intreprinderilor de procesare agro-
alimentare si forestiere prin imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor din
sectorul de procesare si marketing a produselor agricole si forestiere, printr-o mai
buna utilizare a resurselor umane si a altor factori de productie.
125 - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea agriculturii si silviculturii
Obiectiv general: Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de
proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea
cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.
pag. 112
Axa Prioritara 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Punctaj

141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
Obiectiv general: Cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole in curs de
restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, având in
vedere faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii
concurentiale a pietei unice.
142 - Infiintarea grupurilor de producatori
Obiectiv general: Cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin
dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si
comercializare, precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si
cantitativ la cerintele consumatorilor.
143 – Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori
Obiectiv general: Imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol prin ameliorarea
gestionarii durabile de catre fermieri a exploatatiilor lor având ca rezultat cresterea
performantei acestora
pag. 113
Axa Prioritara 2: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

211 - Sprijin pentru zona montana defavorizata
Obiective generale
Asigurarea utilizarii continue a terenurilor agricole, contribuind astfel la mentinerea viabilitatii
Comunitatilor rurale;
Promovarea sistemelor agricole durabile.
212 - Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona montana
Obiectiv general: Sa contribuie in zonele defavorizate - altele decât zona montana, la utilizarea
continua a terenurilor agricole, mentinându-se astfel si viabilitatea spatiului rural si, de
asemenea, mentinându-se si sustinându-se activitatile agricole durabile.
213 – Plati Natura 2000 pe teren agricol si 224 - Plati Natura 2000 pe teren forestier.
Obiective
Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din implementarea
retelei Natura 2000, pe baza obligatiilor ce revin din directivele privind protectia pasarilor si
conservarea habitatelor naturale si a speciilor salbatice.
Extinderea suprafetelor forestiere pe terenurile non-agricole pentru a contribui la reducerea
eroziunii solului, la prevenirea inundatiilor si pentru sprijinirea luptei impotriva schimbarilor
climatice.
Sprijinirea proprietarilor de terenuri forestiere prin compensarea dezavantajelor specifice
rezultate din implementarea retelei Natura 2000, pe baza obligatiilor ce revin din directivele
Pasari si Habitate.
214 - Plati de agro-mediu
Obiectiv general: Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
221 - Prima impadurire a terenurilor agricole
Obiectiv general
Imbunatatirea conditiilor de mediu in spatiul rural prin folosirea si gospodarirea durabila a
terenului prin impadurire. Aceasta masura este destinata prevenirii pagubelor produse de
factorii naturali daunatori, reducerii eroziunii solurilor, imbunatatirii capacitatii de retentie a
apei, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclusiv masa lemnoasa de calitate, prin
mentinerea, sau, dupa caz, cresterea biodiversitatii.
223 – Prima impadurire a terenurilor non-agricole va fi implementata incepând cu anul
2010, intrucât inca nu s-a definitivat modul de identificare a terenurilor non –agricole
Obiectiv: Cresterea suprafetei de padure cu rol de protectie a apei, solurilor, impotriva
factorilor naturali si antropici daunatori, precum si de asigurare a functiilor recreative, pe baza
rolului multifunctional al acesteia.
pag. 114
Axa Prioritara 3: Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea

economiei rurale
312 – Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Obiectiv general: Dezvoltarea durabila a economiei rurale prin incurajarea activitatilor non-
agricole, in scopul cresterii numarului de locuri de munca si a veniturilor aditionale.
313 - Incurajarea activitatilor turistice
Obiectiv general: Dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la
cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea
atractivitatii spatiului rural.
322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea servicilor de baza pentru economia
si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
Obiectiv general: Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la
serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in vederea
realizarii unei dezvoltari durabile.
341- Dobândire de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare
locala este complementara masurilor din axa LEADER iar implementarea ei se va putea
realiza dupa ultima etapa de selectie a GAL-urilor.
Obiectiv: Dezvoltarea competentelor actorilor locali pentru a stimula organizarea teritoriului.
pag. 115
Axa Prioritara 4: LEADER

41 – Implementarea strategiilor de dezvoltare locala:
411. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
412. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
413.Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
Obiectiv general
Abordarea LEADER urmareste indeplinirea obiectivelor celor trei axe ale PNDR prin
intermediul strategiilor integrate de dezvoltare, elaborate de actorii locali, organizati in
Grupuri de Actiune Locala.
421 - Implementarea proiectelor de cooperare
Obiectiv general: Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare
431 - Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobândirea de competente si
animarea teritoriului
431.1 – Constructie parteneriate public-private
431.2 - Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobândirea de competente si animarea
teritoriului
Obiectiv general: Cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala
prin:
Constructie institutionala la nivel local;
Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de
Actiune Locala;
Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si implementarii
strategiilor de dezvoltare locala;
Animarea teritoriului.
Nume si prenume:................................
Comuna................................................
Din cele 21 de comune din teritoriu am primit 193 de chestionare completate neexistand nici o
comunitate care sa nu fi avut respondenti in cadrul acestui studiu. Vom face in urmatorul tabel
o prezentare a masurilor in functie de numarul de respondenti care le-au selectat ca si
prioritate pentru comuna sa prin acordarea punctajului maxim. Se poate face astfel o analiza a
masurilor care au cel mai mare/mic grad de importanta in teritoriu.
pag. 116
Obiective:
1. Sa determinam gradul de satisfactie a beneficiarilor privind domenii ale vietii sociale,

economice si culturale din localitatile cuprinse in GAL Tinutul Closani
2. Sa identificam problemele la nivelul microregiunii
3. Sa determinam importanta cu care sunt investite de catre beneficiari probleme specifice
la nivel local
4. Sa identificam linii de dezvoltare la nivel local care sunt dorite de beneficiari
5. Sa evaluam necesitatea implementarii programului LEADER
6. Sa ierarhizam importanta diferitelor domenii ce tin de mediul rural
TABEL X IMPORTANTA PNDR PE LOCALITATI SI MASURI
A B C D E F G H I J K L M N O P Q
11 11 12 12 12 12 14 14 14 21 21 31 31 32 34 42 43
MASURA 1 2 1 2 3 5 1 2 3 1 4 2 3 2 1 1 1
BAIA DE ARAMA 1 3 2 1 3 1 2 2 1 3 1
BALA 1 2 1 1 2 4 4 1 3
BALTA 2 3 3 2 3 2 2 1 2
BALVANESTI 3 1 3 2 2 5
BROSTENI 2 4 4 2 1 1 1 1 1 2
CAZANESTI 2 2 3 2 2 2 4 4 1 4 3
CIRESU 3 4 2 4 1 4 3 3 1 1
CORCOVA 1 2 2 1 2 2 3 2 3 1 2
FLORESTI 2 1 2 1 3 2 2 3 2 1 2
GODEANU 3 3 2 2 3 4 3 2 2 4 3 2 2 3
HUSNICIOARA 3 2 2 1 3
ILOVAT 2 2 2 2 3 1 1 1 1
ILOVITA 1 4 2 1 1 2 1 2 3
IZVORU BARZII 1 2 1 1 1 3 3 2 1
MALOVAT 2 2 4 4 2 1 2 3 3 2 1 3
OBARSIA-
CLOSANI 1 3 1 3 4 3 2 1 3 2 5 5 4 3 4
PONOARELE 2 3 1 2 4 2 2 3 5 2
SISESTI 2 3 1 2 4 2 3 3 4 4 2 2
SOVARNA 1 1 2 1 1
ISVERNA 1 1 1 3 2 2 2 1 1 5 2 2
PODENI 1 2 2 2 1 2 1 2 2
TOTAL 18 36 31 12 40 16 43 29 21 5 5 45 48 51 11 22 29
pag. 117
In urma analizei raspunsurilor primite din teritoriu se poate realiza un top al interesului pe care
il reprezinta implementarea masurilor din PNDR 2007-2013. Astfel, masura care a fost aleasa de
cei mai multi respondenti este 322, urmata indeaproape de masura 313 (48 de respondent),
masura 312(45 respondenti) si 123 (43 respondenti). Merita mentionat aici faptul ca in ciuda
aparitiei recente a programului LEADER cele doua masuri incluse in chestionar se situeaza pe
pozitii foarte bune(masura 421- 22 respondenti si 431- 29 respondenti). Alegerea acestor
masuri de catre locuitorii zonei vin in sustinerea concluziilor obtinute in cadrul intalnirilor
tematice precum si a a analizei teritoriu ceea ce ne ajuta sa concluzionam ca populatia Tinutului
Closani isi cunoaste atat potentialul zonei cat si nevoile locale.
GRAFIC X ANALIZA CHESTIONARELOR (IMPORTANTA MASURILOR IN FUNCTIE DE NUMARUL

RESPONDENTILOR)
pag. 118
PARTEA A III- A - PRIORITATI
3.1.ARBORELE PROBLEMELOR SI AL OBIECTIVELOR

3.1.1. ARBORELE PROBLEMELOR AXA I
CAUZE EFECTE PROBLEMA

PRINCIPALA
1.1Nivel scazut al cunostintelor si
competentelor populatiei 1. Management
defectuos al
1.2 Deficit in formarea profesionala, informare
exploatatiilor agricole,
si difuzare de cunostinte
padurilor si al industriei
1.3 Deficit in furnizarea serviciilor de agro-alimentare
consultanta pentru agricultori
2.1 Agricultura/silvicultura definita de
exploatatii individuale si productie pentru
autoconsum
2.2 Pensionarii si varstnicii detin ponderea cea
mai mare in cadrul populatiei ocupate in
agricultura/silvicultura
2.3. Migrarea persoanelor tinere si a celor
educate catre medii mai atractive din punct de 2. Productivitate
vedere economic scazuta a sectorului
agricol si forestier
2.4 Slaba dotare tehnica a exploatatiilor
2.5 Produse agricole necompetitive Sector agro-

alimentar si
2.6 Dezechilibre naturale datorate exploatarii forestier
necontrolate a padurilor si lipsa unor actiuni necompetitiv
de reimpadurire
2.7 Densitate scazuta a drumurilor forestiere
3.1 Valorificarea scazuta a produselor

agricole(lapte, oua,miere) si
forestiere(ciuperci, fructe, plante medicinale)
3.2. Activitati economice individuale cu grad
redus de asociere
3.3. Absenta pietelor de procesare si desfacere 3. Industria agro-

alimentara slab
3.4 Procesatorii utilizeaza metode, utilaje si
dezvoltata
echipamente invechite
3.5 Accesul redus pe piata al produselor
datorat lipsei informatiilor despre cerintele
pietei in domeniul procesarii si comercializarii
3.6. Inexistenta unor actiuni de marketing

pentru produsele agricole si forestiere
pag. 119
3.1.2. ARBORE PROBLEME AXA II

PRINCIPALA
1.1 Cresterea tendintei de abandon
a activitatilor forestiere 1. Scaderea in volum si calitate a
1.2. Principalele activitati fondului forestier
economice depind de resursele
forestiere
2.1 Constientizare scazuta asupra

potentialului de dezvoltare asigurat
de biodiversitte existenta Management defectuos al
terenurilor agricole
2.2 Dezechilibre naturale datorate 2. Grad scazut de conservare a

exploatarii necontrolate a padurilor resurselor naturale si pierderea
2.3 Investitii reduse in actiuni de functiei recreative al acestora
protectie a fondului forestier
2.4 Nerespectarea regimului de
protectie a zonelor forestiere
2.5 Practicarea activitatilor de
agrement in spatii neadecvate
pag. 120
3.1.3. ARBORELE PROBLEMELOR AXA III

PRINCIPALA
1.1 Cultura antreprenoriala slab dezvoltata
1.2 Pondere mare detinuta de comertul produselor
alimentare in cadrul micilor magazine comunala 1.Aria restransa a
1.3 Servicii non agrare inexistente(servicii de formare activitatilor
profesionala, consultanta, turism, reparatii diverse, TIC) economice Mediul economic
1.4 Activitati ale industriei agro-alimentare slab alternative si slab diversificat si in
reprezentate reducerea proces de regres
1.5 Dependenta de agricultura de subzistenta activitatilor
1.6 Nivel scazut de utilizare al resurselor naturale, economice
produselor traditionale in activitatile economice
1.7 Absenta pietelor si targurilor locale
2.1 Zona cu cea mai proasta infrastructura de baza din 2.Starea proasta a
judet infrastructurii,
2.2. Grad de accesibilitate scazut in zona mediul socio-
2.3. Infrastructura medicala, educationala, economic
telecomunicatii de slaba calitate nesustenabil,
degradarea
2.4. Servicii de baza pentru populatie insatisfacatoare
patrimoniului rural
si natural
3.1 Infrastructura si servicii turistice inexistente
3.2. Absenta unor zone speciale pentru activitati
recreationale
3.3. Zona de turism de tranzit care avantajeaza
structurile de cazare din Caras Severin
Slaba atractivitate a
3.4. Nivel scazut de accesibilitate al zonelor turistice Tinutului Closani
3.5. Valorificarea slaba al potentialului turistic detinut
de Geoparcul Podisul Mehedinti
3.6. Trasee turistice neomologate 3. Potential turistic
3.7. Comuna Bala nu detine omologare ca statiune nevalorificat
balneoclimaterica
3.8. Activitat de agroturism nesatisfacatoare
3.9. Absenta unui plan de promovare si comercializare a
pachetelor turistice rurale
3.10. Slaba valorificare a patrimoniului rural in scop
turistic(produse traditionale, mestesuguri, obiceiuri)
3.11. Nivel scazut al competentelor si cunostintelor in
domeniul turismului
4.1 Competente scazute ale actorilor locali pentru

stimularea organizarii teritoriului 4. Incompetenta Organizarea
actorilor locali in deficitara a
guvernarea locala teritoriului
4.2. Lipsa de experienta in elaborarea si implementarea
strategiilor de dezvoltare locala
pag. 121
3.1.4. ARBORELE PROBLEMELOR AXA IV

PRINCIPALA
1.1Sector agro-alimentar si forestier
necompetitiv
1. Promovarea scazuta a
1.2 Management defectuos al terenurilor potentialului Tinutului
agricole Closani Slaba valorificare a
1.3Mediul economic slab diversificat si in stare potentialului
de regres endogen
2. Lipsa expertizei actorilor
2.1. Absenta actiunilor de colaborare cu locali in utilizarea unor
reprezentantii comunitatilor din interiorul sau metode inovative pentru
exteriorul tarii dezvoltarea locala
3. Incompetenta actorilor
locali in pregatirea si Deficiente ale
asigurarea implementarii guvernantei locale
3.1 Absenta parteneriatelor si a expertizei in strategiilor de dezvoltare
sustinerea actiunior de dezvoltare locala locala
pag. 122
3.1.5.ARBORELE OBIECTIVELOR AXA I
OBIECTIVE LINII DE INTERVENTIE MASURI

OPERATIONALE PNDR
1.1. Formare specifica si alte actiuni inovatoare
1. Imbunatatirea 1.2. Formarea pentru incurajarea culturii

antreprenoriale si incurajarea afacerilor 111 Formare
managementului
profesionala
gexploatatiilor 1.3. Formarea resurselor umane pentru integrarea
(training), informare
agricole, padurilor si noilor tehnologii informationale, introducerea de
si difuzare de
al industriei agro- inovatii in cadrul afacerilor
cunostiinte
alimentare 1.4. Diseminarea si transferul de cunostinte legat de
diversificarea economiei rurale
2.1. Cresterea performantei in exploatatiile agricole si
forestiere
2.2. Adaptarea productiei la cerintele pietei
112 Instalarea
2.3. Infiintarea de noi exploatatii agricole si forestiere
tinerilor fermieri
2.4. Respectarea normelor comunitare (eco-
conditionalitate, protectia muncii, a mediului si
sanitar-veterinare)
2.5 Sprijinirea aplicarii programelor de refacere a
padurilor slab productive 122 Imbunatatirea
valorii economice a
2.6. Sustinerea investitiilor in echipamente de
padurii
recoltare a produselor lemnoase
2.7. Incurajarea cresterii productiei in fermele de semi- 141 Sprijinirea
subzistenta fermelor agricole de
semi-subzistenta
2.Cresterea
2.8. Cultivarea soiurilor de calitate si inlocuirea
productivitatii a
soiurilor hribid
sectorului agricol si
forestier 2.9. Cresterea calitatii produselor obtinute si
diversificarea productiei agricole
121 Modernizarea
2.10. Procesarea produselor traditionale si exploatatiilor
comercializarea directa a acestora agricole
2.11. Producerea si utilizarea de energie din surse
regenerabile
2.12. Infiintarea de culturi de specii foresteriere in
scopul producerii de energie regenerabila
2.13. Crearea, modernizarea drumurilor forestiere 125 Imbunatatirea si
dezvoltarea
2.14. Ameliorarea efectului torentilor in exploatatiile infrastructurii legate
forestiere de dezvoltarea si
adaptarea
agriculturii si
silviculturii
pag. 123
3.1. Interventie pentru cresterea productiei la cerintele

si exigentele pietei
3.2.Comercializare in comun a produselor inclusiv 142 Infiintarea
centralizarea vanzarilor si distributia produselor cu grupurilor de
ridicata producatori
3.3 Elaborare de reguli comune cu privire la calitate,
3. Dezvoltarea cantitate si tipul ofertei
industriei agro-
alimentara 3.4. Procesarea si marketingul produselor agricole si
forestiere
123 Cresterea valorii
3.5. Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii
adaugate a
produselor agricole
3.6. Deschiderea de noi oportunitati de piata
si forestiere
pag. 124
3.1.6. ARBORELE OBIECTIVELOR AXA II
OBIECTIVE LINII DE INTERVENTIE MASURI

OPERATIONALE PNDR
1.1. Sprijinirea activitatilor de
1. Cresterea cantitativa si impadurire
calitativa a fondului forestier 1.2. Sprijinirea lucrarilor de completare
si intretinere
2.1. Cresterea gradului de exploatare
controlata a padurilor
221 Prima impadurire a
2.2. Sprijinirea actiunilor de protectie a terenurilor agricole
fondului forestier
2. Cresterea gradului de
conservare a fondului forestier 2.3. Cresterea suprafetei de padure cu
rol de protectie a apei, solului
2.4. Asigurarea functiei recreative a

padurii in spatii adecvate
pag. 125
3.1.7. ARBORELE OBIECTIVELOR AXA III
Obiective Linii de interventie Masuri PNDR

operationale
1.1. Suport pentru crearea, dezvoltarea si
modernizarea micro-intreprinderilor care
utilizeaza resursele locale
1.2. Sprijin pentru imbunatatirea sistemului de
gestionare a afacerilor
1.3. Crearea, dezvoltarea si modernizarea

1. Diversificarea atelierelor mestesugaresti
activitatilor 312 Sprijin pentru
economice non- 1.4. Modernizarea si integrarea noilor tehnologii crearea si
agricole si in micro-intreprinderi dezvoltarea de
sprijinirea micilor 1.5. Sprijin pentru imbunatatirea micro-intreprinderi
intreprinzatori managementului de mediu si promovarea
activitatilor durabile
1.6. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de
micro-intreprinderi care sa ofere servicii pentru
populatia rurala
1.7. Sprijin pentru activitatile non-agricole

productive
2.1. Sprijin pentru crearea si modernizarea 322 Renovarea,

2. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza dezvoltarea satelor,
conditiilor de viata imbunatatirea
pentru populatie, 2.2. Sprijin pentru crearea si dezvoltarea serviciilor de baza
protejarea serviciilor publice pentru economia si
mostenirii culturala populatia rurala si
si naturale 2.3. Sprijin pentru protejarea patrimoniului punerea in valoare a
cultural si natural mostenirii rurale
3.1. Sprijin pentru crearea dezvoltarea si
modernizarea firmelor care activeaza in domeniul
turistic
3.2. Sprijin pentru dezvoltarea de produse si

trasee turistice
3. Dezvoltarea
activitatilor 3.3. Sprijin pentru dezvoltarea si modernizarea 313 Incurajarea
turistice si de infrastructurii de primire turistica activitatilor turistice
agrement 3.4. Sprijin pentru realizarea de evenimente
promotionale si participarea la evenimente cu
profil turistic
3.5. Amenajare de marcaje turistice si
dezvoltarea de trasee tematice, refugii turistice
de utilitae publica
pag. 126
3.6. Sprijin pentru construire, modernizare si

dotare centre de informare turistica
3.7. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de

rezervare pentru structurile turistice
3.8. Elaborarea de materiale promotionale
4.1. Dezvoltarea competentelor actorilor locali

pentru a stimula organizarea teritoriului
4. Cresterea 341 Dobandirea de
capacitatilor de 4.2. Actiuni de furnizare a informatiilor despre competente,
realizare si zona si strategia de dezvoltare locala animare si
implementare a implementarea
strategiilor de 4.3Pregatirea personalului implicat in elaborarea strategiilor de
dezvoltare locala si implementarea strategiilor de dezvoltare locala dezvoltare locala
4.4 Evenimente promotionale si instruirea

managerilor de proiecte
pag. 127
3.1.8. ARBORELE OBIECTIVELOR AXA IV
Obiective Masuri PNDR

Axa Prioritara operationale
411 Cresterea competitivitatii
sectorului agricol si forestier
1.Implicarea membrilor comunitatii 412 Imbunatatirea mediului si
rurale la procesul de dezvoltare si spatiului rural
incurajarea actiunilor inovative
413 Calitatea vietii in zonele rurale si
diversificarea economiei rurale
IV. ABORDARE
"LEADER" 2 Dobandirea de expertiza a 421 Incurajarea actorilor de la nivel
actorilor de la nivelul local pentru local de a lucra impreuna cu
cooperarea cu reprezentantii altor reprezentantii altor comunitati din
comunitati interiorul sau exteriorul tarii
431.2 Stimularea formarii de

3.Cresterea competetelor in
parteneriate, pregatirea si asigurarea
pregatirea si implementarea
implementarii strategiilor de
strategiilor de dezvoltare locala
dezvoltare locala
pag. 128
3.2. DIRECTII DE DEZVOLTARE

In urma analizei diagnostic (cantitativa si calitativa) si a analizei SWOT se evidentiaza
urmatoarele directii de dezvoltare ale Tinutului Closani:
DEZVOLTAREA TURISMULUI PRIN PUNEREA IN VALOARE A POTENTIALULUI NATURAL SI

ANTROPIC
reabilitare drumuri de acces la zonele de interes turistic
refacerea, marcarea si omologarea traseelor turistice
organizarea de circuite tematice
sprijin pentru dezvoltarea agroturismului(stane traditionale)
cresterea numarului si calitatii structurilor de cazare
reabilitare situri istorice, cultural, arheologice, naturale si de tehnica populara (mori de

apa)
sprijin pentru dezvoltarea turismului de aventura(climbing, concursuri offroad, biciclism,

motociclism, endure, paintball), turismului ecvestru, speoturism,religios, cultural si
balneoclimateric
amenajare zone de agrement (locuri de joaca pentru copii in padure, tabere scolare
vocationale)
ateliere de lucru, scoli de vara(olarit)
punerea in valoare, conservarea si introducerea in circuite turistice nationale si

internationale a rezervatiilor naturale
sustinerea festivalurilor si targurilor locale si organizarea unor evenimente locale bazate

pe etnografia locala (Festivalul “Oale si Sarmale”, “Sarbatoarea liliacului” etc)
crearea si mentinerea unei imagini unice originale
participarea la targuri si expozitii nationale/internationale
dezvoltarea unei structuri de promovare online (pachete HORECA si modalitati de

petrecere a timpului liber)
formare profesionala(ghid de turism, director centru de informare, administrator

structuri de cazare, animator centre de vacant, personal HORECA)
pag. 129
DEZVOLTAREA ECONOMIEI RURALE
dezvoltare intreprinderi servicii non agrare
infiintare ateliere de olarit, prelucrare lana, vopsitorie ecologica, tesut
sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului local(procesarea laptelui,a fructelor de padure,

a ciupercilor, plantelor medicinale)
formare profesionala(managamentul exploatatiilor agricole, utilizare tehnica de calcul,

consolidarea afacerilor etc)
infiintare si revitalizare forme asociative
sustinerea dezvoltarii intreprinderilor care activeaza in turism
sprijin pentru constientizarea importantei existentei unui mediu economic competitive
cresterea gradului de implicare al femeilor in sfera economic-sociala
CRESTEREA PRODUCTIVITATII SECTORULUI AGRICOL/FORESTIER
formare profesionala(zootehnie, pomicultura, vitivinicultura, apicultura, silvicultura,

productie si procesare produse agrare)
creare grupuri de producatori si asociatii in domeniul agricol/forestier
imbunatatirea calitatii produselor locale
introducerea de tehnologii si procedee noi
sprijin pentru tineri in dezvoltarea unor exploatatii agricole
creare centre de colectare produse agroalimentare, fructe de padure, ciuperci, plante

medicinal
promovarea si sustinerea produselor locale
pag. 130
3.3. PRIORITATI ANEXA 1
AXA 4 LEADER
PRIORITATI OBIECTIVE OPERATIONALE MASURI
411 Cresterea
competitivitatii sectorului
Implicarea membrilor agricol si forestier
comunitatii rurale la
procesul de dezvoltare
si incurajarea actiunilor
412 Imbunatatirea
inovative
mediului si a spatiului
rural
Valorificarea 413 Calitatea vietii in

zonele rurale si
resurselor endogene
diversificarea economiei
ale teritoriului cu rurale
respectarea
principiilor dezvoltarii
durabile Dobandirea de expertiza 421 Incurajarea actorilor
a actorilor de la nivel de la nivel local in a a
local pentru cooperare lucra impreuna cu
cu reprezentantii altor reprezentantii altor
comunitati comunitati din interiorul
sau exteriorul tarii
431.2 Stimularea formarii

Cresterea
de parteneriate, pregatirea
competentelor in
si asigurarea implementarii
Imbunatatirea pregatirea si strategiilor de dezvoltare
guvernantei locale implementarea locala
strategiilor de
dezvoltare locala
pag. 131
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
111 Formare
Imbunatatirea
profesionala (training),
competentelor resurselor informare si difuzare de
Sprijinirea resurselor
umane implicate in cunostinte
umane care isi
sectorul agroalimentar si desfasoara
forestier pentru un activitatea in sectorul
management mai bun al agricol, forestier si 143 Furnizarea de
exploatatiilor agricole si industria agro- servicii de consiliere
silvice si al unitatilor de alimentara si consultant pentru
agricultori
procesare
112 Sprijin pentru

instalarea tinerilor
fermieri
Reintinerirea sefilor
de exploatatii din
agriculturii/silviculturii 122 Imbunatatirea
Cresterea productivitatii valorii economice a
si incurajarea fermelor
sectorului agricol cu padurii
de semi-subzistenta
respectarea principiului sa patrunda pe piata
dezvoltarii durabile 141 Sprijinirea
fermelor agricole de
semisubzistenta
Cresterea
performantei 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole exploatatiilor
si forestiere si agricole
utilizarea cat mai
eficienta a mijloacelor
de productie 125 Imbunatatirea si
dezvoltarea
infrastructurii legate
de dezvoltarea si
adaptarea
silviculturii
142 Infiintarea
Organizarea sectorului Cresterea capacitatii grupurilor de
de procesare/colectare de adaptare la producatori
al produselor agricole standarde comunitare
bazate pe un marketing in etapa de procesare
corespunzator si cea de distributie a 123 Cresterea valorii
produselor obtinute adaugate a
produselor agricole
si forestiere
pag. 132
AXA 2 Imbunatatatirea mediului si a spatiului rural
Cresterea suprafetelor
Promovarea unui cu rol de protectie a 212 Prima
management durabil al apei si solului impotriva impadurire a
terenurilor agricole factorilor naturali si a terenurilor agricole
daunatorilor,
redobandirea functiei
recreative a acestora
pag. 133
Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale
Sustinerea, dezvoltarea si Diversificarea

activitatilor 312 Sprijin pentru
diversificarea activitatilor economice non- crearea si
economice dezvoltarea de
agricole si sprijinirea
micro-intreprinderi
micilor intreprinzatori
312 Sprijin pentru

crearea si
dezvoltarea de
micro-intreprinderi
Imbunatatirea
conditiilor de viata 322 Renovarea,
pentru populatie, dezvoltarea satelor,
protejarea mostenirii imbunatatirea
cultural si naturale serviciilor de baza
pentru economia si
Cresterea atractivitatii populatia rurala si
zonelor rurale punerea in valoare
a mostenirii rurale
Dezvoltarea
accelerata a 313 Incurajarea
activitatilor turistice activitatilor turistice
si de agrement
Organizare si management Cresterea 341 Dobandirea de

eficient al teritoriului capacitatilor de competente,
realizare si animare si
implementare a implementarea
strategiilor de strategiilor de
dezvoltare locala dezvoltare locala
pag. 134
PARTEA A IV-A –MASURI
4.1. Masuri descriere
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul

Closani
Masura 111 Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte
Obiective  Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier.
 Promovarea cunoasterii si imbunatatirea potentialului uman.
 Asigurarea de training si cunoastere practica si economica.
 Imbunatatirea competentelor resurselor umane implicate in sectorul
agoalimentar, un management mai bun al exploatatiilor agricole,
padurilor si unitatilor de procesare
Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE
strategia de PUNCTE SLABE:
dezvoltare 1.1 Nivel scazut al cunostintelor si competentelor populatiei
1.2 Deficit in formarea profesionala, informare si difuzare de cunostinte
Justificare:
Formarea si informarea este un element esential pentru dezvoltarea personala
si profesionala a resurselor umane si agentilor economici care opereaza in
microregiunea Tinutul Closani. Prin programe de formare si calificare
profesionala va fi atinsa si imbunatatita productivitatea structurii economice si
in consecinta, ar trebui sa beneficieze de formare si informare toti cei care fac
parte din teritoriu in aceeasi masura.
Descriere Promovarea de campanii de formare si informare in scopul de a imbunatati
generala dezvoltarea diferitelor masuri care vizeaza imbunatatirea calitatii vietii in
zonele rurale precum si a diversificarii economice.
Domeniul de Tip de actiuni: Imateriale
actiune  Instruirea si formarea resurselor umane
 Campanii de sensibilizare
 Campanii de constientizare
 Promovarea si difuzarea de informatii
Activitati 1. Programele de formare profesionala vor fi de scurta durata (initiere,
eligibile perfectionare si specializare), cu perioade diferentiate de pregatire, in functie
de tematica cursului, grupul tinta si nivelul existent de pregatire al solicitantilor
de formare profesionala in vederea imbunatatirii si perfectionarii cunostintelor
privind competentele manageriale si tehnice in domeniul agricol, forestier si
agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, protectia mediului si
agricultura ecologica, cunoasterea si respectarea conditiilor de eco -
conditionalitate etc
 Actiuni de formare privind imbunatatirea sistemelor de calitate a
productiei, sistemelor de management de mediu, sistemelor de
management integrat
 Actiuni de formare privind sanatatea si securitatea la locul de munca
 Actiuni de formare care vizeaza imbunatatirea calificarilor profesionale
 Actiuni de formare privind gestionarea de echipamente, masini si alte
pag. 135
mijloace de specialitate (noilor tehnologii)

 Actiuni care vizeaza realizarea de schimb de experienta pentru
dobândirea de noi competente, modele si metode de lucru
 Actiuni privind managementul durabil al terenurilor agricole si
forestiere
 Actiuni de formare privind asociatiile si strategiile de dezvoltare de
afaceri
2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin
ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala.
Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si
nu individual
Costuri  Costurile legate de pregatirea si desfasurarea diferitelor actiuni de
eligibile formare profesionala:
♦♦ Onorarii si diurna pentru expertii din echipa de proiect a contractorului;
♦♦ Diurne pentru cursanti (cazare si masa);
♦♦ Cheltuieli de transport;
♦♦ Materiale didactice si consumabile;
♦♦ Inchirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului;
♦♦ Inchirierea de spatii adecvate pentru desfasurarea actiunilor de formare
profesionala;
 Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de formare
profesionala.
 Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare si difuzare de
cunostinte: ♦♦ Cheltuieli de transport;
♦♦ Materiale informative;
♦♦ Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de informare si difuzare
de cunostinte.
Nu sunt eligibile :
 Cursurile sau activitatile de formare care intra sub incidenta
programelor sau sistemelor normale de invatamant agricol si silvic de
nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare
 Cheltuieli cu investitiile
 Cheltuieli pentru formare sprijinite prin Fondul Social European
Descriere Beneficiari finali: Persoane adulte care activeaza in domeniile agriculturii,

beneficiari silviculturii (inclusiv proprietari de padure) si industriei agro-alimentare.
Criterii de punctare si prioritizare a pentru participantii la activitati de
formare
 sa aiba varsta de cel mult 40 de ani
 sa fie fermier de semi-subzistenta
 sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative
recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare
 sa fie beneficiari ai masurilor din Axele I si II
 sa aiba un nivel scazut de educatie
Beneficiarii directi: Furnizori ai actiunilor de formare profesionala, informare

si difuzare a cunostintelor, sunt entitati publice sau private care activeaza in
pag. 136
domeniul formarii profesionale a adultilor si/sau informarii si difuzarii de

cunostinte care indeplinesc criteriile de eligibilitate si de selectie.
Numar 21
beneficiari
Volumul Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri este de 100% din totalul
sprijinului cheltuielilor eligibile(FEADR + Contributie nationala)
Avans : 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

AJUTOR PUBLIC (FEADER +CONTRIBUTIE PUBLICA NATIONALA) 100%
Estimarea
Nr. De Contributia Contributia Contrib
Cost total costului
MASURA proiecte FEADR - publica utia
mediu/proiect total pe
prevazute masura nationala privata
masura
111 4 5500 22000 17600 4400 0
Contrib
Contributia Contributia
utia
FEADR- publica
privata
masura % nationala %
%
80.00 % 20.00% 0.00%
pag. 137
Indicatori
Cost Iesiri (Outputs) Rezultate

Total
Masura Indicator Valoar
Cost Indicator Valoare
e
Public
Participanti Numar de
impartiti pe participanti care
parcursul au terminat cu
implementarii succes formarea
Numar Numar Numar
dupa varsta, Total profesionala - Total
proiecte participanti participanti
gen, continutul 80% din numarul
activitatii si total al
tipul beneficiarilor
participantilorr: masurii 111
111-
Formare
• numar de
profesional 22000€ • care au
participanti la
a informare terminat cu
activitati de 2 9 7
si difuzare 22000€ succes formarea
formare
profesionala:
de profesionala:
cunostinte • numar de 21 • care au 16
participanti la beneficiat de
actiuni de actiuni de
2 12 9
informare si informare si
difuzare de difuzare de
cunostinte: cunostinte:
• femei: 7 • femei: 6
• tineri sub 40 • tineri sub 40 de
11 8
de ani: ani:
• activi in • activi in
10 8
agricultura agricultura:
industria 6 industria 4
alimentara: alimentara:
4 3
silvicultura: silvicultura:
pag. 138
Numar total de
zile de instruire
66
realizate de toti
participantii
• de pregatire
54
profesionala:
• de informare
si difuzare de 12
cunostinte:
pag. 139
Indicatori  Numar de fermieri care au aplicat pentru schema de agro-mediu si au

aditionali parcurs un modul de formare profesionala sau au participat la actiuni de
informare.
Estimare: aproximativ 30% din beneficiarii activitatilor de instruire
 Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare in
domeniul privind protectia mediului.
 Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili
pentru masura 112 "Instalarea tinerilor fermieri"
 Numar de beneficiari care au participat la un modul de formare, eligibili
pentru masura 141 ,,Sprijinirea fermelor de semi-subzistenta"
domeniul privind noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii
etc.
domeniul privind diversificarea activitatilor in exploatatiile agricole,
imbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea
de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor,
siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor in agricultura
in concordanta cu standardele Uniunii Europene.
COMPLEMENTARITATE: POS DRU
pag. 140
Axa I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul

Closani
Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri
Obiective  Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol.
 Promovarea cunoasterii si imbunatatirea potentialului uman
 Instalarea tinerilor fermieri
Raportul cu SWOT - TERITORIU, POPULATIE SI SOCIETATE, ECONOMIE
strategia de PUNCTE SLABE
dezvoltare 1. Pensionarii si varstnicii detin ponderea cea mai mare in cadrul
populatiei ocupate in agricultura
Justificare
Populatia cunoaste la ora actuala un proces de regres accentuat datorat
imbatranirii, scaderii fertilitatii si migratiei. Procesul de imbatranire
demografica va continua.
Descriere Cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima oara o
generala activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri
de a realiza investitii.
actiune  imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;
 imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;
 adaptarea productiei la cerintele pietei;
 respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco -
conditionalitate, de protectia muncii, protectia mediului si sanitar-
veterinare.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de
prima, in doua transe. Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei
verificari ca dimensiunea fermei este de peste 10 UDE si a crescut cu minim
4 UDE de la data adoptarii deciziei individuate de acordare a sprijinului de
instalare a tanarului fermier.
Sprijinul pentru instalare este de maximum 10.000 Euro pentru o
exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta
dimensiune sprijinul pentru instalare poate creste cu 2.000 Euro/1 UDE
dar nu va putea depasi 25.000 Euro/exploatatie.
Activitati Cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea
eligibile conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea
exploatatiei, astfel:
 construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia
agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia
mediului;
 achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine
de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii,
echipamente si software specializate;
 achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;
 plantarea si replantarea plantelor perene;
 achizitionarea de teren pentru activitati agricole.
pag. 141
Descriere Definitia fermierului pentru masurile din Axa 1

beneficiari Fermierul este o persoana fizica sau juridica, a carei exploatatie este situata
pe teritoriul tarii si are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, care
practica in principal activitati agricole si care este inregistrata in Registrul
fermelor/Registrul agricol. Unitatea de dimensiune economica (UDE)
reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei
exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei
(Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).
Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 euro.
 Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in
exploatatiile agricole, ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei;
 Detin sau se angajeaza sa dobandeasca competente si calificari
profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.
 Prezinta un plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole
din cadrul exploatatiei.
 Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50%
din timpul lor de lucru in cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei
de fermier) cu cel putin 12 luni inaintea instalarii sale pe cont
propriu.
Nivelul minim de calificare solicitat este:
 absolvent de liceu sau de scoala profesionala/scoala de arte si
meserii in domeniul agricol, veterinar si economic cu profil agricol;
 absolvent de liceu care prezinta un certificat de calificare sau un
certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore in
domeniul agricol.
O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura decat o
singura data.
Numar de 10
beneficiari
Volumul Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 100 %
sprijinului
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
Nr. De Contributia Contributia
Cost total costului Contributia
MASURA proiecte FEADR - publica
mediu/proiect total pe private
prevazute masura nationala
masura
112 10 12000 120000 96000 24000 0
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 142
Indicatori
Iesiri (Outputs) Rezultate

Cost Total
Masura Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul total
112- de tineri
120000€ fermieri Volumul total al
Instalarea 10
sprijiniti investitiilor (€) =
tinerilor 84000€
120000€ conform 70% din costul
fermieri CCME total al masurii
din care femei 2
pag. 143

Closani
Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Obiective  Cresterea performantei exploatatiilor agricole, mai ales a
fermelor de subzistenta si utilizarea cat mai eficienta a
mijloacelor de productie.
 Restructurarea si dezvoltarea potentialului fizic si promovarea
inovatiei, imbunatatirea performantelor economice ale
proprietatilor prin utilizarea mai buna a factorilor de productie
de strategia - Produse agricole necompetitive
de - Slaba dotare tehnica a exploatatiilor
dezvoltare Justificare
Fragmentarea excesiva a proprietatii in agricultura, insotita de gradul
redus de asociere au condus la numarul mare de exploatatii de
subzistenta si semi-subzistenta si prezenta slaba a exploatatiilor
comerciale integral intrate pe piata.
Descriere Accelerarea restructurarii si modernizarii exploatatiilor agricole, avand in
generala vedere importanta economica, ecologica si sociala a acestora, pentru
asigurarea dezvoltarii unei agriculturi competitive si durabile, in
conformitate cu cerintele de eco-conditionalitate
Domeniu de In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu
actiune utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala,
precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru
respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii
exploatatiilor agricole.
Tip de actiuni: -Materiale
Actiuni:
- Cultivarea soiurilor de calitate si inlocuirea soiurilor hribide
- Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea produselor
Procesarea produselor traditionale si comercializarea lor
Descriere actiuni
Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:
 Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;
 Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investitii;
 Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei
agricole;
 Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv
energie din surse regenerabile in cadrul fermei;
 Infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie scurt
(pana la 5 ani) si regenerare pe cale vegetativa (lastari, drajoni etc.),
cum ar fi culturile de plopi, salcii, salcami etc., in scopul producerii
de energie regenerabila;
pag. 144
 Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea

procesarii inclusiv a produselor traditionale la nivelul fermei si
comercializarea directa a acestora, scopul asigurarii controlului
calitatii la nivel de ferma, etc.
Activitati ♦ Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia
eligibile agricola la nivel de ferma, incluzand investitiile pentru respectarea
standardelor comunitare si pe cele pentru protectia mediului si depozitarea
ingrasamintelor;
♦ Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de
acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca
necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
♦ Construirea si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de
lapte, ca de exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de
muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice
in fermele subventionate.
♦ Construirea sj/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si
instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor
de mediu;
♦ Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de
recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si
software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau
memoriul justificativ;
♦ Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport
specializate, necesare activitatii de productie, identificate ca necesare prin
studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ;
♦ Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsjtul ciclului
biologic de productie (minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sistemul de
restructurare/reconversie al plantatiilor de vita-de-vie sprijinit prin FEGA in
cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri de masa;
♦ Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;
♦ Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori;
♦ Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse
regenerabile in cadrul fermei;
♦ Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de
productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de
energie regenerabila;
♦ Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National
Apicol;
♦ Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei,
cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare,
racire etc.;
♦ Costurile generale ale proiectului, conform articolului nr. 55 din
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi: -taxe pentru arhitecti, ingineri si
consultant
-studii de fezabilitate,
-taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare
implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia
pag. 145
nationala, achizitionarea de patente si licente (maxim 8% din valoarea

totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim
3% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor);
♦ Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;
♦ Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.
beneficiari - Fermierul este o persoana fizica sau juridica, a carei exploatatie este
situata pe teritoriul tarii si are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE,
care practica in principal activitati agricole si care este inregistrata in
Registrul fermelor/Registrul agricol.
Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se
exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe
baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).
- Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali
daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de
finantare.
- Grupurile de producatori si cooperativele pot fi beneficiari ai masurii cu
conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.
Definirea categoriilor de beneficiari in functie de baza legala de infiintare,
organizare si functionare se va face in Ghidul Solicitantului. Beneficiarii
masurii, a caror cerere de finantare a fost selectata, sunt eligibili in cadrul
schemei de garantare pentru sectorul agricol cu finantare din PNDR. Un
beneficiar care a indeplinit conditiile de eligibilitate si de selectie prevazute
in aceasta axa este considerat ca indeplineste conditiile prevazute la art. 51
alin. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Evaluarea 11
numarului de
beneficiari
Volumul Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 40 %
sprijinului Avans 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
mediu/proiect total pe privata
masura
121 11 45000 495000 158400 39600 297000
Contributia
FEADR- publica
privata %
32.00% 8.00% 60.00%
pag. 146
Indicatori
INDICATORI
Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate

Masura
Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Cresterea VAB in
19800€
exploatatiile sprijinite
Numar de exploatatii
Numar de exploatatii care care
primesc sprijin pentru 11 realizeaza/introduc noi 6
investitii produse si/sau noi
tehnologii
indicator aditional
care indeplinesc
indicator aditional
standardele
Numar de exploatatii de 5 5
121 - comunitare, ca urmare
semi-subzistenta sprijinite
Modernizarea 495000€ a sprijinului
exploatatiilor 198000€ Estimare: 45% din
agricole beneficiari
indicator aditional
sprijinite apartinand
2
membrilor formelor
asociative (15% din
beneficiarii masurii)
indicator aditional
Numar de forme asociative 0
sprijinite
indicator aditional
Numar de exploatatii care
1
produc si utilizeaza energie
regenerabila
COMPLEMENTARITATE: POS MEDIU si POS CCE
pag. 147

Closani
Masura 122 Imbunatatirea valorii economice a padurii
Obiectivul  Imbunatatirea structurii sau refacerea padurilor slab
productive degradate, sprijinirea aplicarii programelor de
refacere a padurilor slab productive sau neconforme cu tipul
natural fundamental de padure, cum ar fi padurile de
rasinoase din afara arealului natural cu specii adapate mai
bine conditiilor locale si cu rezistenta mai buna impotriva
factorilor daunatori naturali (doborâturi de vânt, atacuri de
insecte etc);
 Achizitionarea de echipamente si masini de taiere necesare
pentru realizarea masurilor tehnice si a operatiilor necesare
pâna la vârsta exploatabilitatii (ex. rarituri, elagaj artificial,
combaterea bolilor si daunatorilor) si suportul tehnic pentru
executarea acestor lucrari (mâna delucru/servicii);
Raportul cu SWOT – TERITORIU, POPULATIE SI SOCIETATE, ECONOMIE
strategia de PUNCTE SLABE :
dezvoltare - Dezechilibre naturale datorate exploatarii necontrolate a padurilor si
lipsa unor actiuni de reimpadurire
- Slaba dotare tehnica a exploatatiilor
Domeniul de Tip de actiuni: Materiale
actiune  Prin aceasta masura se sprijina investitiile in padurile care se
supun regimului silvic si pentru care s-au elaborat planuri de
amenajare silvica, potrivit legislatiei nationale si care sunt
obligatorii
 Producerea de puieti forestieri in pepinierele silvice este de
asemenea sprijinita prin aceasta masura numai in conditiile
in care pepiniera face parte din exploatatia forestiera i este
situata in padure
 Sprijinul se va acorda proprietatilor forestiere pentru
realizarea actiunilor si masurilor prevazute de planurile de
amenajare silvica, sau strâns legate de acestea si care
contribuie la cresterea valorii economice a padurilor si
pentru investitii in echipament de recoltare a produselor
lemnoase
Descriere a. Proprietari privati de padure, persoane fizice sau asociatii ale

beneficiari acestora;
b. Comunitati locale detinatoare de padure in comun (cu drept de
proprietate indivizibil) sau asociatiile acestora;
c. Comune si municipalitati detinatoare de padure sau asociatiile
acestora;
d. Alte categorii de detinatori de padure diferite de proprietatea de
stat, detinatori de padure independenti (biserici, spitale, scoli) si
asociatiile acestora;
e. Asociatii mixte din oricare din categoriile de mai sus.
pag. 148
Criterii de eligibilitate pentru proiecte:

- Ca urmare a specificatiilor de mai sus, orice suprafata avuta in vedere
pentru acesta masura are o suprafata minima de 0,5 ha si are plan de
amenajare sau un extras dintr-un plan de amenajare elaborat la o scara
mai mare elaborat in concordanta cu legislatia nationala aflata in vigoare.
- Proiectul trebuie sa respecte specificatiile din planul de amenajare si sa
demonstreze utilitatea tehnico-economica si functionala prin memoriu
justificativ sj/sau proiect tehnic;
- Proiectul trebuie sa aiba acceptul scris al tuturor proprietarilor terenului
(persoane fizice si/sau juridice) si va fi depus odata cu cererea de
finantare;
- Durata de realizare a unui proiect nu poate depasi 5 ani de la data
aprobarii.
Planul de amenajare are in general urmatorul continut:
Aspectele privind proprietatea si situatia administrativa, gospodarirea
din trecut a padurilor (istorie a managementului padurii respective),
Stadiul statiunii si al vegetatiei forestiere (elemente privind clima,
hidrologia, tipul de sol, starea sanitara a padurii),
Stabilirea functiilor ecologice, economice §i sociale ale padurii
(stabilirea compozitiei padurii, tratamentul si vârsta la care se poate
exploata),
Reglementarea procesului de productie lemnoasa (lucrarile necesare
a fi efectuate in functie de vârsta padurii),
Valorificarea altor produse ale padurii (produse nelemnose cum
sunt ciupercile, plantele medicinale, fructe etc),
Protectia fondului forestier (protectia impotriva incendiilor, a
vântului, a bolilor si altor daunatori etc),
Instalatii de transport, tehnologii de exploatare si constructii
forestiere,
Evolutia padurii sub raport, calitativ, cantitativ si valoric.
Investitii eligibile
A. Indiferent de suprafata de padure:
- Costuri pentru achizitionarea materialului de plantat,
costurile de instalare a culturilor, pentru imbunatatirea
structurii arboretelor in concordanta cu tipul natural
fundamental de padure;
- Costuri pentru refacerea arboretelor slab productive si substituirii
celor derivate;
- Costuri pentru realizarea lucrarilor de ingrijire si conducere a
arboretelor prevazute in planurile de amenajare, incluzând
raritura pre-comerciala;
- Costuri generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru
arhitecti, ingineri si consultanti, proiecte tehnice, achizitionarea
de patente si licente, in procent de maxim 10% din valoarea
proiectului.
B. Pentru suprafete de padure mai mari de 10 ha:
- Costuri pentru achizitionarea de masini, echipamente si materiale
pag. 149
pentru suprafetele incluse in Catalogul National al materialelor

forestiere de reproducere (ex: Livezi semincere, Parinti de familii) si
in suprafetele desemnate pentru conservarea resurselor genetice
forestiere.
- Costurile pentru crearea cailor de acces in interiorul arboretelor,
pentru facilitarea executarii lucrarilor silvice prevazute in planurile
de amenajare.
- Costuri pentru achizitionarea de masjni, echipamente si materiale
pentru realizarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor
prevazute in planurile de amenajare (ex. plantari, descoplesiri,
curatiri, combatere boli si daunatori).
- Costuri pentru infiintarea de pepiniere forestiere, inclusiv
achizitionarea de masini, echipamente si materiale pentru
producerea de material forestier de reproducere de calitate,
numai in cazuri exceptionale cum sunt acelea ca pepiniera sa
faca parte din exploatatia forestiera si pe terenuri din fond
forestier.
C. Pentru suprafete de padure mai mari de 100 ha sau pentru
asociatii care detin suprafete mai mari de 100 ha:
- Costuri pentru achizitionarea de echipamente si masini necesare
pentru activitatea de exploatare care au impact redus asupra
mediului, altele decât masinile complexe cum ar fi harvesterurile, in
vederea cres.terii economice a padurilor.
D. Pentru suprafete de padure mai mari de 1.000 ha:
- Costuri pentru achizitionarea de echipamente hardware si software
necesare pentru elaborarea documentatiei tehnice cerute de
reglementarile forestiere in vigoare.
Criterii de selectie
Criteriile de selectie sunt urmatoarele:
- Dupa tipurile de paduri in care sunt prevazute investitii: - se va acorda
prioritate proiectelor de imbunatatire a structurii arboretelor,
proiectelor de refacere a arboretelor slab productive si a substituirii
celor derivate;
- Dupa tipul lucrarilor de ingrijire si conducere din padure: - prioritate va fi
acordata achizitionarii
de echipamente si masini si a executarii lucrarilor de ingrijire si
conducere in arboretele tinere in detrimentul achizitionarii de
echipamente de taiere si a rariturilor pre-comerciale;
- Dupa structura proprietatii si marimea suprafetei pentru care se
intocmeste proiectul: - Prioritate va fi acordata asociatiilor de
proprietari de padure, apoi a suprafetelor mari de paduri, si la
urma proprietatilor mici si individuale.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de
selectie mai sus mentionate.
Aria de aplicare
Padurile aflate in proprietate privata a persoanelor fizice si
juridice si proprietatea publica a unitatilor administrative locale.
pag. 150
Volumul sprijinului
Sprijinul public (comunitar si national) acordat in cadrul acestei masuri
nu va depasj 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
In zonele defavorizate (LFA) si in siturile Natura 2000 sprijinul public va
fi limitat la 60% din totalul cheltuielilor eligibile.
Plafonul maxim al sprijinului pentru un proiect nu poate depasi 1.000.000
Euro.
Numar 3
beneficiari finali
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
122 3 52000 156000 87360 21840 46800
Contributia
FEADR- publica
privata %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 151
Indicatori

Masura Cost public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul de
exploatatii
care introduc
Numarul de noi produse
exploatatii si/sau
3 1
forestiere tehnologii
sprijinite (defalcare dupa
tipul de
redistribuire a
productiei)
122
Imbunatatirea
156000€
valorii
109200€
economice a Volumul total
padurii al investitiilor
Impartit in
functie de
tipul de
Cresterea valorii
proprietar: •
adaugate brute
proprietari 156000€ 10920
in expoatatiile
privati -
sprijinite (Euro)
individual sau
asociatii •
municipalitati-
individual sau
asociatii • altii
COMPLEMENTARITATE: POS MEDIU
pag. 152
AXA I Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier in Tinutul Closani

Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Obiective  Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
 Restructurarea si dezvoltarea potentialului fizic si promovarea inovatiei,
imbunatatirea procesarii si marketingului produselor primare
dezvoltare - Valorificarea scazuta a produselor agricole si forestiere
- Absenta pietelor de procesare si desfacere
- Echipamente invechite
- Inexistenta unor actiuni de marketing pentru produsele agricole si
forestiere
Justificare:
Sprijinul acordat prin aceasta masura va incuraja realizarea de investitii pentru
procesarea si marketingul produselor agro-alimentare si a produselor forestiere
avand ca tinta finala cresterea valorii produselor prin respectarea conditiilor de
calitate si de siguranta alimentara precum si satisfacerea cerintelor de piata.
Descriere Sprijinul este acordat pentru realizarea de investitii corporale si necorporale care
generala conduc la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor si care
indeplinesc atat standardele nationale cat si pe cele comunitare
Domeniul de Sprijinul prin aceasta masura se acorda pentru realizarea de investitii corporale si
actiune necorporale in cadrul intreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor
agricole care proceseaza materii prime, incluse in Anexa I la Tratatul de instituire a
Comunitatii Europene, cu exceptia produselor piscicole sicare obtin produse incluse
sineincluse in Anexa I, pentru:
 Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;
 Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse
regenerabile;
 Adaptarea la cerintele pietei, in functie de resursele locale precum
sideschiderea de noi oportunitati de piata;
 Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor;
 Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;
 Cresterea productivitatii muncii in sectorul agro-alimentar;
Aplicarea masurilor de protectia mediului, inclusiv masuri de eficienta
energetica;
♦ Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca.
De asemenea, sprijinul este acordat pentru investitii corporale si
necorporale pentru procesarea si marketingul produselor forestiere, prin:
 Cresterea eficientei sectorului de procesare si marketing a produselor
forestiere prin inovatii si introducerea de noi tehnologii, masini si
echipamente, cu respectarea standardelor de siguranta in munca si de
protectie a mediului;
 Adaptarea la cerintele pietei, a prelucrarii si comercializarii produselor
forestiere, in functie de resursele locale, si explorarea de noi oportunitati de
piata de desfacere;
pag. 153
 Imbunatatirea competitivitatii unitatilor de prelucrare si comercializare

a produselor forestiere prin cresterea randamentului instalatiilor si
proceselor de prelucrare si a calitatii produselor;
 Obtinerea de surse de energie regenerabila din biomasa forestiera;
 Imbunatatirea dotarilor microintreprinderilor prin achizitionarea de
echipamente, utilaje si masini complexe de recoltare, transport si prelucrare,
in cadrul aceluiasi proces tehnologic, a produselor forestiere, cum sunt
masinile forestiere multifunctionale de recoltat cu impact redus asupra
mediului, precum si de masini si utilaje speciale pentru transportul
produselor forestiere, din padure la unitatile de procesare primara;
 Cresterea numarului de locuri de munca in sectorul procesarii si valorificarii
produselor forestiere;
 Cresterea productivitatii muncii in sectorul forestier;
 Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai
operatiile care au loc inainte de prelucrarea industriala in conformitate
cu art. 19 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Activitati Activitati eligibile
eligibile 1) Pentru produsele agricole
 Constructii noi si/sau modernizarea cladirilor folosite pentru procesul de
productie, inclusiv constructii destinate protectiei mediului, infrastructura
interna si utilitati, precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor;
 Constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv
depozite frigorifice en-gross;
 Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii,
echipamente, aparate si costuri de instalare;
 Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime,
semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor
de procesare si marketing;
 Investitii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
 Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport
specializate, necesare activitatii de productie si marketing, identificate ca
necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ.
2) Pentru produsele forestiere
 Constructii noi si modernizarea tuturor categoriilor de spatii si incaperi
pentru producerea si stocarea produselor forestiere, necesare realizarii
proiectului, inclusiv utilitati si bransamente care nu depasesc 10% din
valoarea eligibila a proiectului;
 Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi instalatii, masini si
echipamente pentru recoltarea (in cazul proceselor tehnologice complexe),
transportul si procesarea primara a produselor forestiere (lemnoase si
nelemnoase), precum si investitii pentru modernizarea si retehnologizarea
capacitatilor existente, asa cum sunt prevazute in studiile de fezabilitate, cu
respectarea standardelor de mediu si securitate a muncii.
Investitii necorporale pentru produsele agricole si forestiere (lista indicativa):

 Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de
siguranta alimentara daca sunt in legatura cu investitiile corporale ale
pag. 154
proiectului;
 Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente
pentru pregatirea implementarii proiectului;
 Costurile generate ale proiectului conform articolului nr. 55 din
Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, cum ar fi:
-taxe pentru arhitecti, ingineri si consultant
-studii de fezabilitate,
-taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare
implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala,
pentru pregatirea implementarii proiectului (maxim 8% din valoarea totala
eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% in cazul in
care proiectul nu prevede realizarea constructiilor);
 Achizitionarea de software, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate
sau memoriul justificativ.
Descriere 1) Pentru produsele agricole
beneficiari  Micro-intreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii - definite in conformitate cu
Recomandarea (CE) nr. 361/2003;
 Alte intreprinderi care nu sunt micro-intreprinderi, intreprinderi mici si
mijlocii, definite in conformitate cu art. 28 din Regulamentul (CE) nr.
1698/2005, care au mai putin de 750 angajati sau cu o cifira de afaceri care
nu depaseste 200 milioane euro.
2) Pentru produsele forestiere:
 Micro-intreprinderi siintreprinderi Mici siMijlocii - definite in conformitate cu
Recomandarea (CE) nr. 361/2003;
Numar 5
beneficiari
Volumul Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 50%

sprijinului Avans: 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
123 5 51600 258000 123840 30960 103200
Contributia
FEADR- publica
privata %
48.00% 12.00% 40.00%
pag. 155
Indicatori
Iesiri (Outputs) Rezultate

Cost
Total
Masura
Cost
Public indicatori Valoare indicatori Valoare
Numarul total al Numar de intreprinderi

intreprinderilor beneficiare care introduc produse
din care: noi
• micro- • micro-
3 2
intreprinderi: intreprinderi:
5 3
•IMM: 2 •IMM: 1
123-
• Altele: 0 • Altele: 0
Cresterea
valorii
258000€
adaugate a
154800€
produselor
Numar de intreprinderi
agricole si Volumul total al investitiilor
care indeplinesc
forestiere (Euro) :
standardele comunitare
• micro- • micro-
69660 3
intreprinderi: 116100€ intreprinderi: 5
•IMM: 46440 •IMM: 2
• Altele: 0 • Altele: 0
COMPLEMENTARITATE: POS CCE
pag. 156

Masura 125 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea silviculturii
Obiective  Diminuarea riscului si incertitudinii in agricultura prin reducerea
incidentei fenomenelor naturale (seceta, inundatii, eroziunea solului
etc.);
 Ameliorarea calitatii mediului si diminuarea surselor de poluare.
dezvoltare -Densitatea scazuta a drumurilor forestiere
-Costuri crescute pentru lucrarile de cultura si exploatare
Justificare :
In ultimii ani nu s-au efectuat investitii in reabilitarea/modernizarea
sistemelor de irigatii predate utilizatorilor finali, ci numai cheltuieli
(minime si de cele mai multe ori insuficiente) pentru intretinerea si
reparatia anuala a unor sisteme si anume acelea in care s-au inregistrat
cereri de apa din partea fermierilor.
Descriere Adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile structuri de proprietate

generala aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea
cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.
Domeniul de  Crearea accesului la padurile din zonele cu accesibilitate redusa
actiune  Modernizarea drumurilor forestiere;
 lucrari de corectare a torentilor situati in bazinele hidrografice
Descriere  Organizatii/federatii de utilitate publica ale
beneficiari proprietarilor/detinatorilor de terenuri agricole constituite in conformitate cu
legislatia in vigoare;
 Consilii locale si asociatii ale acestora
 Proprietari/detinatori privati de padure si asociatiilor acestora
Conditiile minime pentru acordarea sprijinului:
 Beneficiarii, cu exceptia autoritatilor locale, trebuie sa fie inregistrati
in Registrul national al organizatiilor de imbunatatiri funciare;
 Beneficiarii sa prezinte acceptul scris al tuturor detinatorilor de
teren (personae fizice si juridice) care sunt implicati in proiect;
 Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse prin Planul de
Urbanism General(PUG);
 Beneficiarii trebuie sa dovedeasca ca au un contract multianual in
vigoare incheiat cu prestatorul de servicii de imbunatatiri funciare
pentru furnizarea de apa si energie electrica;
 Beneficiarii vor prezenta aprobarea adunarii generale a
organizatiei/federatiei pentru investitia solicitata;
 Investitiile vor fi realizate in amenajari viabile din punct de vedere
economic sau care pot deveni viabile prin reabilitare sau modernizare;
 Beneficiarii vor prezenta studiul de fezabilitate care va cuprinde si
elemente de calcul ale eficientei economice;
pag. 157
 Beneficiarii vor face dovada ca au initiat procedurile pentru

obtinerea avizelor si acordurilor conform legislatiei in vigoare,
necesare realizarii investitiei in cadrul proiectului.
 Pentru toate tipurile de investitii, potentialii beneficiari trebuie sa
obtina acordul de mediu in conformitate cu legislatia nationala. In
anumite situatii mentionate in legislatie, acordul de mediu este insotit
obligatoriu de studiul de impact de mediu.
 Beneficiarii trebuie sa faca dovada ca detin sau au in curs de
achizitionare echipamente de udare pentru minim 50% din suprafata;
 Beneficiarii trebuie sa prezinte angajamentul ca vor intretine sj/sau
repara infrastructura agricola care beneficiaza de sprijin.
Costuri Investitii si cheltuieli eligibile
eligibile ♦ Infrastructura rutiera forestiera - construirea sj/sau modernizarea
drumurilor de acces, poduri si podete, lucrari de aparare-consolidare, lucrari
de siguranta circulatiei (parapeti), semnalizare si avertizare;
♦ Instalatii de transport pe cablu (funiculare) ;
♦ Infrastructura feroviara forestiera – construirea si modernizarea
terasamentelor si calea de rulare, poduri si podete, lucrari de aparare-
consolidare, tunele, lucrari de semnalizare si avertizare ;
♦ Lucrari de corectare a torentilor, situate in padure - constând in
construirea barajelor, digurilor, canalelor sau alte asemenea lucrari.
Cheltuielile pentru proiectare realizate inainte de aprobarea proiectului,
incluzând studiu de fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice si/sau
hidro-geologice, proiectele tehnice se suporta din sprijinul acordat prin
masura si nu pot depasi 10% din valoarea eligibila a proiectului.
Investitii neeligibile:
♦ Investitiile de infrastructura care primesc finantari din alte fonduri
nationale sj/sau externe ;
♦ Investitiile pentru infrastructura realizate de beneficiarii masurii 121 si
masurii 322 din PNDR.
Criterii de Criteriile de selectie a proiectelor pentru infrastructura de acces:
selectie • Proiectele care tintesc drumurile forestiere apoi funicularele, apoi
lucrarile de corectare a torentilor, apoi caile ferate
• Zona geografica (altitudinea) prioitate pentru zonele montane, apoi
zonele de deal;
• Drumurile care deservesc suprafata de padure cea mai mare;
• Bazinele torentiale cu debitul cel mai mare ;
• Prioritate vor avea proprietarii de teren si asociatiile acestora, apoi
consiliile locale si in final Regia Nationala a Padurilor.
Numar de 5
beneficiari
sprijinului Avans: 20.00%
pag. 158
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
125 5 56000 280000 168000 42000 70000
Contributia
FEADR- publica
privata %
60.00% 15.00% 25.00%
Indicatori
Tipul de
Indicator Valoare
indicator
Numarul de actiuni sprijinite impartite pe:

• tipul de actiune (cai de acces, alimentare cu energie,
managementul apei, consolidarea si imbunatatirea
5
terenurilor, altele)
• tipul de teren (forestier)
Iesiri
(Outputs) Volumul total al investitiilor impartite pe (Euro): 280000€
• tipul de actiune
• tipul de teren
o -forestier 0€
o -forestier 266000€
o -comasarea terenurilor (dupa 2010) 14000€
Rezultate Cresterea valorii adaugate brute (Euro) 21000€
pag. 159

Masura 141 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
Obiectivul  Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol
 Facilitarea tranzitiei si incurajarea intrarii pe piata a fermelor de
semi-subzistenta
dezvoltare -Deficit in furnizarea serviciilor de consultanta pentru furnizori
-Agricultura/silvicultura definita de exploatatii individuale si productie pentru
autoconsum
Justificare:
Majoritatea fermelor din microregiune se caracterizeaza printr-o putere
economica redusa si orientare spre consum din productia proprie, avand
caracter de subzistenta si semi-subzistenta.
Descriere Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a asigura veniturile
generala necesare in perioada de restructurare si transformare a fermelor de semi -
subzistenta in exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabila a
factorilor de productie, imbunatatirea managementului prin diversificarea
productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante
adaptate conditiilor locale. Ca urmare, implementarea masurii va conduce la
cresterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scaderea costurilor de
productie.
actiune Activitati eligibile
♦ Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe
anuale.
♦ Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma
de semi-subzistenta.
♦ Sprijinul se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani pentru cererile
aprobate inainte de 31 decembrie 2013.
Tipul Tipul sprijinului se va acorda sub forma unei sume fixe anuale
sprijinului
beneficiari Fermierul este o persoana fizica sau juridica, a carei exploatatie este situata
pe teritoriul tarii si are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE, care
practica in principal activitati agricole si care este inregistrata in Registrul
fermelor/Registrul agricol.
Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se
exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe
baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE).
Persoane fizice si persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 de ani
care prezinta un Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole.
Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali
daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data incheierii contractului de
pag. 160
finantare.
Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta:
♦ sa faca parte dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei
nationale in vigoare (de exemplu: grup de producatori, cooperative etc.);
♦ sa acceseze masura de agromediu;
♦ sa fie in zona defavorizata;
♦ sa apartina tinerilor fermieri;
♦ sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea
conformitatii cu standardele comunitare.
Numar 5
beneficiari
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
141 5 9500€ 47500€ 38000€ 9500€ 0€
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0.00%
Indicatori
Cost Total Cost Iesiri (Outputs) Rezultate

Masura
public Indicatori Valoare Indicator Valoare
Numarul total de ferme Numar de

sprijinite cu statut juridic - 5 ferme intrate 3
141 persoane fizice,din care: pe piata
Sprijinirea
fermelor 47500€
agricole de 47500€ ~ conduse de
semi- 1 Numar de
femei
subzistenta ferme care
2
introduc noi
~ conduse de
produse
tineri sub 40 1
de ani
COMPLEMENTARITATE: POS CCE
pag. 161

Masura 142 Infiintarea grupurilor de producatori
Obiective ♦ Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
♦ Facilitarea tranzitiei si incurajarea sectorului primar prin formarea
grupurilor de producatori
dezvoltare - Activitati economice individuale cu grad redus de asociere
- Faramitarea excesiva a terenurilor
Justificare:
Se impune identificarea oportunitatilor pentru o mai buna valorificare a
productiei agricole
Descriere Aceasta masura este foarte importanta deoarece asocierea in grupuri de
generala producatori constituie o parghie in procesul de transformare a fermelor de semi-
subzistenta in ferme familiale comerciale.
Domeniul Tip de actiuni: Imateriale
de actiune Descriere actiuni
Domeniul de actiune al masurii il constituie incurajarea infiintarii si functionarii
administrative a grupurilor de producatori, recunoscute in conformitate cu
prevederile legislatiei nationale in vigoare, ceea ce va conduce la:
 Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei;
 Asigurarea comercializarii in comun a produselor, inclusiv
pregatirea pentru vanzare, centralizarea vanzarilor si distributia
produselor cu ridicata;
 Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute in comun si o mai
buna gestionare economica a resurselor si rezultatelor obtinute;
 Stabilirea unor reguli comune in ceea ce prives.te informatiile asupra
productiei, in special cu privire la cantitate, calitate s.i tipul ofertei,
acordandu-se o atentie deosebita produselor obtinute in cantitati
corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de
comercializare.
Descriere Grupuri de producatori recunoscute oficial incepand cu 1 ianuarie 2007 pana
beneficiari la 31 decembrie 2013, conform prevederilor legislatiei in vigoare.
Se exclud de la finantare grupurile de producatori, recunoscute preliminar,
cele care au primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul national,
precum si organizatiile de producatori din sectorul legume-fructe care
beneficiaza de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996, precum si organizatiile
de producatori de hamei.
Numar de 3
beneficiari
finali
pag. 162
Tipul In cadrul acestei msuri se acorda sprijin public nerambursabil de 100%,

sprijinului conform anexei Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordata prin
aceasta masura se calculeaza anual in functie de valoarea productiei anuale
comercializate de catre grupul de producatori recunoscut.
Schema de sprijin pentru grupurile de producatori este urmatoarea:
Rate anuale acordate in primii 5 ani de la data recunoasterii grupului de
producatori;
Sprijinul va fi calculat pe baza productiei comercializate anual de catre
grupul de producatori, astfel:
 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea productiei comercializate de pana la
1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si
respectiv al cincilea an;
 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea productiei
comercializate care depas.es.te 1.000.000 Euro pentru primul, al
doilea, al treilea, al patrulea s.i respectiv al cincilea an.
Sprijinul nu va putea depasj urmatoarele plafoane:
100,000€ Anull
100,000€ Anul II
80,000€ Anul III
60,000€ Anul IV
50,000€ Anul V
Plata primei rate va fi facuta la un an, dupa data la care grupul de producatori
este recunoscut. Plata se va face in urma verificarii respectarii conditiilor initiale
de recunoastere a grupului de producatori, pe baza facturilor pentru productia
vanduta inregistrata si calculata dupa un an de la recunoasterea grupului
Nivelul de Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 100%
sprijin Avans: 20%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
142 3 18000€ 54000€ 43200€ 10800€ 0€
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 163
Indicatori

Total
Masura
Cost
Indicatori Valoare Indicatori Valoare
public
Numar total de grupuri de
producatori sprijinite conform Numar suplimentar de
CCME impartit pe parcursul ferme care intra pe piata
implementarii dupa tipul (Masura 142) 40% din
grupului de producator si tipul numarul fermelor de semi
sectorului agricol din care 3 2
sub zistenta sprijinita prin
masura 141 vor intra in
grupuri de producatori si
vor deveni comerciale
pentru produse ecologice 10%: 0

• Sectorul vegetal 20% din
142 -
total din care: 1
Infiintarea
54000€ - culturi de camp 5%:
grupurilor
54000€ -horticultura 70%: 0
de
-viticultura25%: 1
producatori
• Sectorul de crestere a 0
animalelor 60% din total din
care: 2
- cresterea animalelor
pentru lapte 50%: 1
- cresterea animalelor
(excluzand laptele) 25%: 1
- granivore (porci si pasari)
25%:
• Mixt 20% din total: 1
pag. 164
AXA II Imbunatatirea mediului si a spatiului rural
Masura 221 Prima impadurire a terenurilor agricole
Obiective ♦ Imbunatatirea mediului si a spatiului rural.
♦ Utilizarea sustenabila a terenurilor forestiere
♦ Extinderea resurselor forestiere pe terenurile agricole
Raportul cu  Exploatarea forestiera necontrolata cu consecinte grave asupra

strategia de eroziunii solului si alunecarilor de teren
dezvoltare  Scaderea suprafetelor de padure
 Slaba diversificare a activitatilor economice(exploatari forestiere
sursa principala de venit)
Justificare
Cresterea suprafetelor impadurite contribuie la indeplinirea obiectivelor

globale cu privire la reducerea emisiilor de CO2 pentru atenuarea
schimbarilor climatice si la cresterea gradului de utilizare a surselor de
energie regenerabila.
Prin functiile de natura ecologica, sociala si economica, padurile furnizeaza si

alte bunuri si servicii pentru societate.
Descriere Cresterea suprafetei de padure cu rol de protectia apei, reducerii eroziunii

generala solurilor, cresterii calitatii aerului, producerii de biomasa, inclsiv masa
lemnoasa de calitate prin mentinerea sau cresterea biodiversitatii.
Domeniul de
activitate Tip de actiuni: Imateriale
Descriere
actiuni
Scopul acestei masuri este de a creste suprafata padurilor la nivel national

prin impadurirea de terenuri agricole. Aceasta masura are un caracter
compensatoriu. Sprijinul prin aceasta masura se refera la:
♦ Prima de infiintare a plantatiilor forestiere (costuri standard), conform

proiectului tehnic;
♦ O prima anuala pentru lucrarile de completari si intretinere a plantatiei pe

o perioada de 5 ani;
pag. 165
♦ O prima anuala fixa (standard) ca si prima pentru pierderea de venit ca

urmare a Impaduririi, pe an si pe ha, pentru o perioada de 15 ani.
Activitati Masura se aplica pe suprafete de teren agricol mai mari de 0,5 ha pe care
eligibile se infiinteaza o plantatie forestiera, se executa lucrarile tehnice de
intretinere, iar padurea se pastreaza pana ce atinge varsta de exploatare.
Pentru persoanele juridice, cheltuielile pentru proiectele tehnice se
suporta din sprijinul acordat prin masura si nu pot depasj 10% din valoarea
eligibila a proiectului. Costurile eligibile pentru realizarea proiectului tehnic
nu trebuie sa depaseasca 70 euro/ha pentru suprafete de pana la 50 ha, 50
euro pentru suprafete intre 51 si 150 ha, 30 euro pentru suprafete mai mari
de 151 ha.
♦ Costuri de infiintare a plantatiei, incluzand costurile pentru materialul de
plantare, plantarea in sine si alte costuri legate direct si necesare pentru
operatiunea de plantare (prima de infiintare);
♦ Costurile aferente perioadei de dupa plantare pentru intretinerea
plantatiilor (prima anuala pe ha pentru 5 ani, incepand cu anul de plantare);
Compensarea pierderii de venit agricol ca urmare a impaduririi (prima
anuala pe ha pentru 15 ani,incepand cu anul infiintarii plantatiei). Beneficiarii
persoane fizice vor putea accesa in vederea realizarii proiectului de
impadurire masura 143.
Descriere Beneficiarii sprijinului prin aceasta masura sunt detinatori legali de teren
beneficiari agricol.
Acestia nu trebuie sa faca obiectul altor forme de sprijin prin FEGA sau FEADR
pentru aceeasi suprafata de teren si perioada, inclusiv prin Masura 113
"Pensionarea timpurie a fermierilor si muncitorilor agricoli", cu exceptia
persoanelor fizice care realizeaza proiectele de impadurire prin masura 143.
Urmatoarele categorii de beneficiari sunt eligibili pentru sprijin prin aceasta
masura:
♦ Detinatorii privati de teren agricol, pentru infiintarea plantatiei forestiere si

executarea lucrarilor de intretinere pe o perioada de 5 ani, precum si o prima
compensatorie pentru pierderea de venit prin impadurire, stabilita pe an si
pe ha, pentru o perioada de 15 ani;
♦ Autoritati publice locale detinatoare de teren agricol, numai pentru
infiintarea plantatiei. Daca terenul agricol destinat impadurii este concesionat
de o persoana fizica sau juridica, primele pentru intretinerea plantatiei si cele
compensatorii, prevazute la alineatul precedent, pot fi de asemenea
acordate.
Evaluarea 2
numarului de
beneficiari
pag. 166
Nivelul de Finantare: Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 70%

sprijin Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
221 2 22000 44000 24640 6160 13200
Contributia
FEADR- publica
privata %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 167
Indicatori
Masura Cost Total Iesiri (Outputs) Rezultate

Cost public
Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul total de beneficiari Suprafata ce beneficiaza de o

care primesc sprijin pentru 2 gospodarire de succes a terenului
impadurire forestier, contribuind la:
(a) biodiversitate si
inalta valoare
221 Prima 8
44000€ natural a a terenului
impadurire a
30800€ forestier
terenurilor
agricole
Suprafata totala de teren (b) calitatea apei 8

8
impadurita (c) atenuarea
schimbarilor 8
climatice
(d) calitatea solului 8
(e) evitarea
marginalizarii si a
8
abandonului
terenului
COMPLEMENTARITATE: POS MEDIU
pag. 168
AXA III Cresterea calitatii vietii si a economiei in Tinutul Closani

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Obiective  Crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
 Diversificarea activitatilor economice non-agricole si sprijinirea
micilor intreprinzatori
 Crearea si dezvoltarea de microintreprinderi, in vederea promovarii
spiritului antreprenorial si dezvoltarii economice a microregiunii.
dezvoltare - Activitati ale industriei agro-alimentare slab reprezentate
- Dependenta de agricultura de subzistenta si exploatatii forestiere
- Nivel scazut de utilizare al resurselor naturale, produselor traditionale in
activitatile economice
Justificare
Studiul asupra microregiunii prezinta o structura subdezvoltata economic,
capacitate redusa a microintreprinderilor de a raspunde necesitatii de a
furniza locuri de munca pentru populatia din microregiune.
Descrierea Consolidarea structurii economice a regiunii si crearea de locuri de munca,
generala prin intermediul unor ajutoare directe pentru consolidarea, crearea si
modernizarea microintreprinderilor din microregiune
Domeniul de  Suport pentru crearea si consolidarea societatilor
actiune  Crearea, dezvoltarea si modernizarea atelierelor mestesugaresti
 Modernizare si integrarea noilor tehnologii in cadrul
microintreprinderilor
 Investitii in activitati de procesare industriala a produselor
lemnoase si nelemnoase
 Imbunatatirea sistemului de gestionare a afacerilor (sprijin pentru
implementarea sistemelor de calitate, mediu)
 Imbunatatirea managementului de mediu si promovarea
activitatilor durabile pentru mediu
Descriere actiuni:
1. Investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi:
 industria usoara (articole de pielarie, incaltaminte, lana, blana,
tricotaje, produse de uz gospodaresc, produse odorizante etc.);
 in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase -
incepand de la stadiul de cherestea (ex. mobila) si nelemnoase;
 ♦ mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice,
producerea de ambalaje etc.
2. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si
a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (prelucrarea
fierului, lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale
traditionale etc.), precum si marketingul acestora (mici magazine de
desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati).
3. Servicii pentru populatia rurala cum ar fi:
 servicii de croitorie, frizerie, cizmarie;
pag. 169
 servicii de conectare si difuzare internet;

 servicii de mecanizare, transport (altele decat achizitia mijloacelor
de transport) protectie fitosanitara, insamantare artificiala a
animalelor;
 servicii reparatii masini, unelte si obiecte casnice.
4. Investitii in producerea de energie regenerabila
 achizitionarea de echipamente de producere a energiei din alte
surse regenerabile decat biocombustibilii.
Activitati eligibile  Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor
in scop productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc.,
inclusiv achizitionarea in leasing a acestora);
 Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv
achizitionarea in leasing a acestora.
Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi sustinute
costurile generale legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru
arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate/memorii justificative,
taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor necesare
implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia
nationala, achizitia de patente si licente, in limita a 10% din total.
Descriere  Microintreprinderile asa cum sunt definite in Recomandarea
beneficiari Comisiei (CE) nr. 361/2003 si in legislatia nationala in vigoare (avand
mai putin de 10 angajati si o cifra de afaceri anuala neta sau active
totale avand o valoare de pana la 2 milioane Euro).
 Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) - care se vor
angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se
autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa
functioneze ca microintreprindere.
Criterii de selectie Trebuie sa se indeplineasca cel putin trei dintre cele cinci criterii pentru a
a proiectelor accesa subventiile(finantarea), fiind obligatoriu, in orice caz, al cincelea
criteriu.
 Eligibilitatea promotorilor (solvabilitate economico-financiara si
capacitate manageriala masurata prin experienta de afaceri, cursuri
de formare profesionala absolvite sau aptitudini pe care sa le
dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati).
 Eligibilitatea proiectului (studii tehnice si economice de fezabilitate
si indicatori financiari masurati prin rentabilitatea si bugetul de
investitii, in ton cu realitatea).
 Caracter inovator. Noi produse si/sau servicii care sa diversifice
economia locala sau noi forme de exploatare sustenabila a
resurselor.
 Utilizarea resurselor sau factorilor de productie din regiune: resurse
agricole, resurse naturale, resurselor culturale sau resurse umane.
 Utilizarea de tehnologii noi sau modernizari care imbunatatesc
calitatea de productie si conditiile de mediu.
 Crearea si mentinerea locurilor de munca stabile prin investitii
adecvate
Criterii de punctare  Proiectele care prin activitatea propusa creeaza noi locuri de
pag. 170
si proritizare a munca
proiectelor  Proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat
 Proiectele derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la
data depunerii proiectelor
 Start-up-uri
Evaluarea 20
numarului
beneficiarilor
Volumul de sprijin Ajutorul public (FEADR + contributie publica nationala): 70 %
Avans: 20.00%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Nr. De Estimarea Contributia Contributia
mediu total pe privata
masura
312 20 26000 520000 291200 72800 156000
Contributia
FEADR- publica
privata %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 171
Indicatori

Masura Cost Public Indicator Valoare Indicator Valoare
Cresterea
valorii
Numarul de
adaugate brute
microintreprinderi
20 nonagricole in 36400€
subventionate
firmele
create, din care:
subventionate
(Euro)
~ Investitii in
activitati non-
7
agricole
312 Sprijin
productive
pentru crearea
520000€
si dezvoltarea
364000€ ~ investitii pentru
de micro-
dezvoltarea
intreprinderi
activitatilor 3
mestesugaresti si
de artizanat Numarul brut
de locuri de 20
~ Investitii in munca create
servicii pentru
populatia rurala 8
prestate de catre
microintreprinderi
~ Investitii in
producerea de
2
energie
regenerabila
COMPLEMENTARITATE: POR, POS CCE, PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERA
pag. 172
AXA III Cresterea calitatii vietii si a economiei in Mehedintiul de Jos

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Obiective ♦ Cresterea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale
♦ Diversificarea activitatilor fermiere, ale activitatilor non-agricole,
dezvoltarea activitatilor non-agricole si promovarea ocuparii fortei de
munca.
dezvoltare - Absenta unor zone speciale pentru activitati recreationale
- Zona de turism de tranzit care avantajeaza structurile de cazare din Caras
Severin
- Nivel scazut de accesibilitate al zonelor turistice
- Resurse naturale ale Geoparcului neexploatate din punct de vedere
turistic
Justificare
In sectorul turismului local este detectata o neconcordanta intre
cererea si oferta de servicii oferite, necesitatea de restaurare a
imaginii, o lipsa de dezvoltare a produselor turistice si un deficit in
utilizarea resurselor endogene.
Descriere Imbunatatirea calitatii serviciilor turistice disponibile in prezent,
generala incurajarea crearii de servicii turistice de calitate, crearea si
consolidarea unor produse turistice specializate si diferentiate si
valorificarea resurselor istoric, cultural si natural.
Domeniu de  Tip de actiuni: Materiale
actiune  Crearea si dezvoltarea firmelor care activeaza in domeniul
turismului
 Dezvoltarea produselor turistice
 Valorificarea elementelor de interes turistic
 Initiative care vizeaza crearea sau extinderea si/sau
modernizare si/sau imbunatatirea spatiilor de cazare in
vederea imbunatatirii turismului rural.
 Initiative care vizeaza crearea si/sau modernizarea si/sau
imbunatatirea unor activitati legate de educatie ecologica
si/sau managementul calitatii in turism etc.
 Initiative care promoveaza actiuni de informare/constientizare
 Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru
structurile turistice locale conectate la sistemele
regionale/nationale
 Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice
 Initiative care vizeaza crearea de firme care comercializeaza
produse turistice in microregiune.
 Initiative care vizeaza promovarea serviciilor turistice prin noi
formule de atractie.
 Initiative care vizeaza modernizarea structurilor de cazare si
alimentatie, incluzand atat renovarea interna cat si externa a
pag. 173
locatiei, imbunatatirea si modernizarea echipamentelor,

integrarea de noi tehnologii de gestionare a unitatii.
 Initiative care vizeaza realizarea de evenimente promotionale
legate de turismul in microregiune, inclusiv participarea la
targuri de promovarea turismului regional, national si
intemational.
 Initiative de a promova, dezvolta turismul legat de activitatile
gastronomice
 Initiative de promovare, dezvoltare si initierea activitatilor
legate de turismul de montan, amenajare de marcaje turistice,
refugii turistice de utilitate publica ;
 Initiative care vizeaza crearea/refacerea si promovarea unor
trasee tematice
 Initiative care urmaresc dezvoltarea activitatilor turistice
legate de mediu, traditii si patrimoniul cultural si istoric
 Initiative care vizeaza crearea de Agentii/Centre de Initiative
turistice
Activitati Descriere actiuni.
eligibile Activitati eligibile
Interventia FEADR vizeaza:
 investitiile realizate de micro-intreprinderi in infrastructura de
primire turistica, infrastructura recreationala din spatiul rural, cu
exceptia investitiilor din statiunile balneoclimaterice;
 construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare
si promovare turistica din spatiul rural;
 dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru
structuri de primire turistica conectate la sistemele
regionala/nationale ;
 amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica
etc ;
 investitii publice in infrastructura turistica la scara mica cu
respectarea plafonului stabilit prin masura.
 investitii in infrastructura turistica in spatiul urban;
 constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire
turistica avand pana la 15 camere
 investitii private in infrastructura turistica si de agrement independenta
sau dependenta de structura de primire turistica(spatii de campare,
amenajari de stranduri si piscine, achizitionarea de mijloace de
transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, turism
de aventura, speologic etc)
Criterii de  Eligibilitatea promotorilor (solvabilitate economico-financiara si
selectie a capacitate manageriala masurata prin experienta de afaceri, cursuri
proiectelor: de formare profesionala absolvite sau aptitudini pe care sa le
dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati)
 Eligibilitatea proiectului (studii tehnice si economice de fezabilitate
si indicatori financiari masurati prin rentabilitate si bugetul de
investitii, in ton cu realitatea)
pag. 174

economia locala sau noi forme de exploatare sustenabila a
resurselor
agricole, resurse naturale, resurselor culturale sau resurse umane
 Crearea si mentinerea locurilor de munca stabile prin investitii
adecvate
Descriere  Micro-intreprinderi (inclusiv start-up) care isi desfasoara activitatea in

beneficiari mediul rural
 Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economiei) - care se vor
angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa se
autorizeze cu un statut minim de persoana fizica autorizata si sa
functioneze ca micro-intreprindere;
 Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale
in vigoare, precum si asociatiile de dezvoltare intercomunitara
realizate doar intre comune sj infiintate conform legislatiei nationale
in vigoare;
 ONG-uri
Numar de 21
beneficiari
Volumul Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 70%
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
313 21 40000 840000 470400 117600 252000
Contributia
FEADR- publica
privata %
56.00% 14.00% 30.00%
pag. 175
Indicatori
Masura Iesiri (Outputs) Rezultate

Cost Total
Cost public
Indicator Valoare Indicator Valoare
Numarul brut de
locuri de munca 66
Numarul de noi activitati turistice create Masura 313
sprijinite, impartite dupa tipul de 21 Numarul
actiune: suplimentar de
21
vizite turistice
(Masura 313) (mii)
Numarul de noi activitati turistice Populatie din
sprijinite, privind infrastructura 13 zonele rural e ce
recreationala si de primire turistica beneficiaza de 50
Numarul de noi activitati turistice servicii
sprijinite pentru infrastructura la 5 imbunatatite (mii
scara mica persoane)
Numarul de noi activitati turistice
sprijinite privind
dezvoltarea/marketing-ul serviciilor 3
de turism rural
313- Volumul total al investitiilor = Cost
840000€
Incurajarea impartit in functie de actiune: 588000€
588000€
activitatilor
turistice 85% din costul total al masurii va fi
dedicat infrastmcturii recreationale
499800€
si de primire turistica
12% din costul total al masurii va fi

dedicat infrastructurii la scara mica 70560€
3% din costul total al masurii va fi

dedicat dezvoltarii/marketing-ului 17640€
serviciilor de turism rural
indicator aditional Numar de

actiuni turistice in infrastructura
13
recreationala si de primire turistica,
impartite dupa tipul de actiune:
actiuni de agroturism 4
actiuni de turism rural 7

activitati recreationale 2
COMPLEMENTARITATE: POR, PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERE
pag. 176

Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
Obiectiv Imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la
serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul rural in
vederea unei dezvoltari durabile.
dezvoltare - Grad de accesibilitate scazut in zona
- Zona cu cea mai slaba infrastructura de baza din judet
Justificare
Studiul asupra microregiunii prezinta o infrastructura de baza subdezvoltata
limitand dezvoltarea serviciilor de baza in spatiul rural – facilitati culturale,
recreationale, de ingrijire a batranilor, copiilor, etc., stare de degradare a
asezamintelor culturale, a obiectivelor de patrimoniu, acces redus la retele de
apa, canalizare, energie electrica, de colectare a deseurilor, de transport public
Descriere Consolidarea infrastructurii economice a regiunii si cresterea numarului de
generala locuitori care beneficiaza de servicii imbunatatite.
Domeniul de Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:
actiune a) Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;
b) Crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populatia
rurala;
c) Protejarea patrimoniului cultural de interes local si natural din spatiul
rural.
Activitati Descriere actiuni:
eligibile Pentru componenta a):
 Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de
drumuri de interes local (drumuri comunale, vecinale si strazi
din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a
unitatii administrative (comuna) pe teritoriul careia se afla,
asa cum sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia
nationala in vigoare;
 Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de
apa (captare, statii de tratare, alimentare) pentru localitatile
rurale având sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
 Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa
uzata (canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale
având sub 10.000 populatie echivalenta (p.e);
 Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune
si a retelei publice de iluminat cu eficienta energetica ridicata;
 Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de
alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone
rurale care nu sunt conectate la retea;
 Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu
echipamente de gestionare a deseurilor.
pag. 177
Pentru componenta b):

 Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru
populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de
sport, piste de biciclete);
 Renovarea cladirilor publice (exprimarii) si amenajari de
parcari, piete, spatii pentru organizarea de târguri etc);
 Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse
regenerabile (in situatia in care este vorba de cladiri publice);
 Prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor
sociale precum centrele de ingrijire copii, batrâni si persoane cu
nevoi speciale;
 Investitii in constructia de gradinite noi pentru copii, inclusiv
dotarea acestora;
 Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public
pentru comunitatea locala in zonele unde o astfel de investitie
nu este atractiva pentru companiile private, dar care este
indispensabila pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii
unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de
autobuz;
 Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile
publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.) daca fac
parte din investitia initiala pentru infiintarea serviciului;
 Investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a
asezamintelor culturale, inclusiv prima achizitie de carti,
materiale audio, achizitionarea de costume populare si
instrumente muzicale traditionale in vederea promovarii
patrimoniului cultural imaterial ca parte componenta a
proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu
achizitionarea de echipamente hardware, software, inclusiv
costurile de instalare si montaj.
Pentru componenta c):
 Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de
patrimoniu cultural - grupa B si natural din spatiul rural (pesteri,
arbori seculari, cascade, lacuri, parcuri nationale etc.);
 Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din
spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea
acestora la dispozitia comunitatii;
 Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia
patrimoniului cultural.
Descriere  Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale
beneficiari in vigoare;
 Autoritatile locale (comune) sau asociatii de dezvoltare
intercomunitare prin operatorii regionali pentru investitiile in
infrastructura de apa/apa uzata;
 Asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre doua sau
mai multe comune infiintate conform legislatiei nationale in vigoare;
 ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform
pag. 178
legislatiei nationale in vigoare;

 Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau
administreaza obiective de patrimoniu cultural/natural de interes local
si care aplica pentru componenta „c"
Valoarea a) de pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de
sprijinului utilitate publica, negeneratoare de profit
b) de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele
generatoare de profit.
Volumul sprijinului nu poate depasi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar
pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis"
stipulata in Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L
379 din 28.12.2006.
Criterii de  Eligibilitatea promotorilor (solvabilitate economico-financiara si
selectie a capacitate manageriala masurata prin experienta de afaceri, cursuri de
proiectelor formare profesionala absolvite sau aptitudini pe care sa le dobandeasca
pana la efectuarea ultimei plati)
 Eligibilitatea proiectului (studii tehnice si economice de fezabilitate si
indicatori financiari masurati prin rentabilitatea si bugetul de investitii, in
ton cu realitatea)
economia locala sau noi forme de exploatare sustenabila a resurselor
agricole, resurse naturale, resurselor culturale sau resurse umane
 Utilizarea de tehnologii noi sau modernizari care imbunatatesc calitatea
de productie si conditiile de mediu
 Crearea si mentinerea locurilor de munca stabile prin investitii adecvate
Evaluarea 7
numarului de
beneficiari
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
322 7 45000 315000 252000 63000 0
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 179
Indicatori

Masura
Cost Public Indicator Valoare Indicator Valoare
Investitiile in
serviciile de
baza
impartite in
Actiuni pentru serviciile de
functie de tipul
baza
de actiune
impartite in functie de tipul
(initiative TIC,
de actiune (initiative TIC, 5 mobilitate, 215700€
322 mobilitate, infrastructura infrastructura
Renovarea, culturala si sociala, culturala si
dezvoltarea infrastructura de mediu, sociala,
satelor, training, facilitati de infrastructura
imbunatatirea ingrijire a copiilor, altele) de mediu,
serviciilor de trainning,
315000€ facilitati de
baza pentru
315000€ ingrijire a
economia si
populatia copiilor, altele)
rurala si
punerea in
valoare a Investitiile in
mostenirii patrimoniul
Actiuni pentru patrimoniul
rurale rural impartite
rural impartite in functie de
in functie de
2 99300€
tipul de actiune
tipul de actiune
(patrimoniu natural sau
(patrimoniu
cultural)
natural sau
cultural)
Numar de comune care nu

au mai beneficiat de 3
finantare UE
COMPLEMENTARITATE: POR, PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERE
pag. 180

Masura 341 Dobandire de competente, animare si implementarea strategiilor
de dezvoltare locala
Obiective  Imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale
 Consolidarea coerentei teritoriale si a sinergiilor
 Cresterea capacitatilor in vederea realizarii strategiilor de
dezvoltare locale
Raportul cu strategia SWOT – TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE
de dezvoltare PUNCTE SLABE
- Competente scazute ale actorilor locali pentru stimularea
organizarii teritoriului
- Lipsa de experienta in elaborarea si implementarea strategiilor de
dezvoltare locala
Activitati eligibile Tipuri de actiuni: Imateriale
 Studii legate de zona GAL
 Informatii despre zona GAL si strategia de dezvoltare locala
 Training pentru echipa implicata in pregatirea si
implementarea strategiei de dezvoltare locala.
 Evenimente promotionale
 Training pentru leader
 Implementarea parteneriatelor public - private, altele decat
GAL, acoperind una sau mai multe masuri.
Descriere beneficiari Parteneriate si parteneri implicati in dezvoltarea si implementarea

strategiilor locale de dezvoltare.
Evaluarea numarului 1
de beneficiari
Volumul sprijinului Ajutorul public (FEADR + contribute publica nationala): 100%
Avans: 20.00%
pag. 181
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Nr. De Estimarea Contributia Contributia

Cost total Contributia
MASURA proiecte costului total FEADR - publica
mediu/proiect privata
prevazute pe masura masura nationala
341 1 5533€ 5533€ 4426€ 1107€ 0€
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0%
Indicatori

Total
Cost
Masura public Indicator Valoare Indicator Valoare
Numar proiecte
1
sustinute
341 Dobandire de competente, animare
5533€
si implementarea strategiilor de
5533€
dezvoltare locala
Numar
40
participanti
pag. 182
AXA IV LEADER
Masura 421 Incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu
reprezentantii altor comunitdti din interiorul sau exteriorul tarii
Obiective  Implementarea abordarii LEADER

 Implementarea proiectelor de cooperare si a celor mai bune
practici
Raportul cu SWOT - TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE
dezvoltare - Absenta actiunilor de colaborare cu reprezentantii comunitatilor din interiorul
sau exteriorul tarii
Domeniul de Sustinere pentru cooperare inter-teritoriala (intr-un stat membru),
actiune cooperare transnationala (intre teritorii din diferite state membre si terte
tari) cu implicarea diferitelor GAL.
Activitati Tip de actiuni: Imateriale
eligibile Doar proiectele/actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor
din cele 3 axe (Axa 1, 2 si 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.
Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructia institutionala: schimb
de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatii
comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de
manageri de program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare
comune sau coordonate in comun. Functionarea unei structuri comune
este cea mai integrata forma de cooperare.
In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte
comune cu tari non-UE, caz in care sunt eligibile pentru sprijin numai
cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.
Principalele - cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare - organizare
categorii de misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati de traducere si
cheltuieli interpretare, multiplicare documente
eligibile - cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune
- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire
Descriere Cooperare GAL in cadrul aceluiasi stat membru, GAL cooperand cu teritorii
beneficiari din alte state membre sau din terte tari.
pag. 183
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
421 3 22200 66600 53280 13320 0
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0.00%
pag. 184
Indicatori
Cost Iesiri (Outputs)

Total
Cost
Masura Public Indicator Valoare
Numarul proiectelor de cooperare sprijinite

conform CCME impartit pe parcursul
implementarii pe baza nivelului de
3
cooperare (intra-teritoriale sau
Transnationale) si axe in cadrul carora pot fi
grupate proiectele de tip Leader
421- Incurajarea
actorilor de la
Numarul de GAL-uri care intreprind proiecte
nivel local de a
de cooperare = nr. de GAL-uri conform CCME
lucra impreuna
impartit pe parcursul implementarii pe baza
cu 66600€ 1
nivelului de cooperare (intra-teritoriale sau
reprezentantii 66600€
transnationale) si axe in cadrul carora pot fi
altor comunitati
grupate proiectele de tip Leader
din interiorul
sau exteriorul
tarii
indicator aditional
Numarul de proiecte de cooperare care
1
implica mai mult de doua GAL-uri din
Romania
indicator aditional
Numarul de proiecte de cooperare care
2
implica un GAL din UE cu experienta in
LEADER+
COMPLEMENTARITATE: PROGRAME DE COOPERARE TRANSFRONTALIERA si TRANSNATIONALA
pag. 185
AXA IV LEADER
Masura 431.2 Stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea
implementarii strategiilor de dezvoltare local
Obiective  Implementarea abordarii LEADER
 Cresterea capacitatii pentru implementarea LEADER
Raportul cu SWOT - TERITORIU, POPULATIE si SOCIETATE, ECONOMIE
dezvoltare - Sector agro-alimentar si forestier necompetitiv
- Management defectuos al terenurilor agricole
- Mediul economic slab diversificat si in stare de regres
Incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice si de
promovare a potentialului endogen al teritoriilor
Domeniu de Componenta a) Functionarea GAL
actiune Componenta b) Instruire si animarea teritoriului dupa selectia GAL
Activitati Tip de actiuni: Imateriale
eligibile Descriere actiuni
1. Studii legate de aria acoperita
2. Informatii legate de strategia de dezvoltare locala
3. Training pentru echipa implicata in pregatirea si implementarea
strategiei de dezvoltare locala
4. Actiuni de promovare
5. Training pentru sustinerea LEADER
6. Implementarea parteneriatelor public - private altele decat GAL
Activitati eligibile
Conform bugetului detaliat al compartimentului administrativ al GAL
Descriere GAL
beneficiari
pag. 186
Curs BCE 06.10.2010: 1 EURO = 4,272 RON

Estimarea
masura
431.2 1 571358 € 571358 € 457086 € 114272 € 0€
Contributia
FEADR- publica
privata %
80.00% 20.00% 0.00%
Indicatori

Ajutor Valoar
Masura Public Indicator e Indicator Valoare
Numarul de actiuni
Numar de participanti
sprijinite privind
care au finalizat cu
functionarea GAL; (1 3 30
success o activitate de
actiune = 1 buget anual
431.2- formare
pentru un GAL)
Stimularea
formarii de
parteneriat
, pregatirea
si Numarul de actiuni
571358€
asigurarea sprijinite privind
571358€
implement dobandirea de 6
arii competente (1 actiune
strategiilor = 1 sesiune de training)
de
dezvoltare
local
Numarul de actiuni
sprijinite privind
animarea teritoriului (1 24
actiune = 1 seminar de
animare)
pag. 187
COMPLEMENTARITATE CU ALTE PROGRAME DE DEZVOLTARE
PROGRAME DE
POS POS POS COOPERARE
PNDR POR
CCE MEDIU DRU TRANSFRONTALIERE/
TRANSNATIONALE
AXA I
111 Formare profesionala (training),
informare si difuzare de cunostiinte X
112 Instalarea tinerilor fermieri
121 Modernizarea exploatatiilor

agricole
X X
122 Imbunatatirea valorii

economice a padurii
X
123 Cresterea valorii adaugate a
produselor agricole si forestiere X
125 Imbunatatirea si dezvoltarea
infrastructurii legate de dezvoltarea
agriculturii si silviculturii X
141 Sprijinirea fermelor agricole de
semi-subzistenta X
142 Infiintarea grupurilor de
producatori
AXA II
221 Prima impadurire a terenurilor

agricole X
AXA III
312 Sprijin pentru crearea si

dezvoltarea de microintreprinderi X X X
313 Incurajarea activitatilor turistice

X X
pag. 188
PROGRAME DE
POS POS POS COOPERARE
PNDR POR
CCE MEDIU DRU TRANSFRONTALIERE/
TRANSNATIONALE
322 Renovarea, dezvoltarea satelor,

imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala
si punerea in valoare a mostenirii
rurale X X
341 Dobandirea de competente,
animare si implementarea
strategiilor de dezvoltare locala X
AXA IV
421 Incurajarea actorilor de la nivel

local de a lucra impreuna cu
reprezentantii altor comunitati din
exteriorul sau interiorul tarii
OBIECTIVE TRANSVERSALE
Metodologia de selectie a proiectelor in cadrul GAL Tinutul Closani a fost elaborata avand la
baza o serie de obiective transversale care se aplica tuturor obiectivelor si liniilor strategice.
Aceste obiective sunt incorporate in obiectivele generale ale acestui document pentru ca ele
contribuie la implementarea cu success a acestei strategii.
OBIECTIV TRANSVERSAL: PROMOVAREA EGALITATII GENURILOR SI ABILITAREA TINERILOR
Acesta integreaza toate situatiile, nevoile si prioritatile tinerilor si femeilor din cadrul
procedurilor de planificare, executie si evaluare a tuturor proiectelor. Finalitatea acestei actiuni
este implicarea femeilor si a tinerilor in viata economica si sociala a mediului ruralpentru a
sustine o abordare participativa, egalitara si sustenabila.
OBIECTIV TRANSVERSAL: ASIGURAREA DURABILITATII MEDIULUI
Directivele europene, Planul National de Dezvoltare Rurala precum si preocuparile tuturor

institutiilor care activeaza in domeniu au ca punct central identificarea unor metode care sa
vina in intampinarea efectelor negative ale schimbarilor climatice si tocmai din acest
considerent strategia de dezvoltare locala a Tinutului Closani are ca punct central masurile de
protectie a mediului. Este necesar ca toate actiunile GAL sa includa acest tip de masuri iar
proiectele din teritoriu care contin elemente de protective a mediului sa aiba prioritate in
pag. 189
selectie. Finalitatea mentinerii unei astfel de directive este sustinerea conceptului de dezvoltare
sustenabila a zonelor rurale bazata pe actiuni de protective a mediului.
OBIECTIV TRANSVERSAL: INTRODUCEREA NOILOR TEHNOLOGII
Societatea contemporana este definita drept “ societatea informatizata”datorita importantei pe

care o detin noile tehnologii in cadrul dezvoltarii economice si sociale. In mediul economic a
devenit cheia dezvoltarii datorita introducerii unor metode noi de administrare a afacerilor dar
este de asemenea si un salt calitativ pentru mediul social deoarece introducerea TIC conduce la
dezvoltarea de noi forme de organizare sociala, retele sociale.
pag. 190
4.2.PLANUL DE FINANTARE ANEXA IV
Ponderea Contributii
masurii in publice Contributii Contributii
Cost total
planul de nationale private
finantare FEADER
Denumirea
masurii %
% de
din
contribu
cost Suma % Suma % Suma % Suma %
tie
ul
FEADR
total
1. 111
Formare
profesional
a (training),
informare
si difuzare
de 100 20
cunostinte 0.6% 80% 22,000 € % 17,600 € 80% 4,400 € % 0€ 0%
2. 112
Instalarea
tinerilor 120,000 100 24,000 20
fermieri 3.2% 80% € % 96,000 € 80% € % 0€ 0%
4. 121
Modernizar
ea
exploatatiil 13.0 495,000 100 158,400 39,600 297,00 60
or agricole % 32% € % € 32% € 8% 0€ %
3. 122
Imbunatatir
ea valorii
economice 156,000 100 21,840 14 46,800 30
a padurii 4.1% 56% € % 87,360 € 56% € % € %
5. 123
Cresterea
valorii
adaugate a
produselor
agricole si 258,000 100 123,840 30,960 12 103,20 40
forestiere 6.8% 48% € % € 48% € % 0€ %
6. 125
Imbunatatir
ea si
dezvoltarea
infrastructu
rii legate de
dezvoltarea
si
adaptarea
agriculturii
si 280,000 100 168,000 42,000 15 70,000 25
silviculturii 7.4% 60% € % € 60% € % € %
7. 141
Sprijinirea
fermelor
agricole de 100 20
semi- 1.3% 80% 47,500 € % 38,000 € 80% 9,500 € % 0€ 0%
pag. 191
Cost total
finantare FEADER
Denumirea
masurii %
% de
din
contribu
tie
ul
FEADR
total
subzistenta
8. 142
Infiintarea
grupurilor
de 100 10,800 20
producatori 1.4% 80% 54,000 € % 43,200 € 80% € % 0€ 0%
10. 221
Prima
impadurire
a
terenurilor 100 14 13,200 30
agricole 1.2% 56% 44,000 € % 24,640 € 56% 6,160 € % € %
11. 312
Sprijin
pentru
crearea si
dezvoltarea
de micro-
intreprinder 13.7 520,000 100 291,200 72,800 14 156,00 30
i % 56% € % € 56% € % 0€ %
12. 313
Incurajarea
activitatilor 22.1 840,000 100 470,400 117,60 14 252,00 30
turistice % 56% € % € 56% 0€ % 0€ %
13. 322
Renovarea,
dezvoltarea
satelor,
imbunatatir
ea
serviciilor
de baza
pentru
economia
si populatia
rurala si
punerea in
valoare a
mostenirii 315,000 100 252,000 63,000 20
rurale 8.3% 80% € % € 80% € % 0€ 0%
14. 341
Dobandirea
de
competent,
animare si
implementa 100 20
rea 0.1% 80% 5,533 € % 4,426 € 80% 1,107 € % 0€ 0%
pag. 192
Cost total
finantare FEADER
Denumirea
masurii %
% de
din
contribu
tie
ul
FEADR
total
strategiilor
de
dezvoltare
locala
15. 421
Incurajarea
actorilor de
la nivel
local de a
lucra
impreuna
cu
reprezentan
tii altor
comunitati
din
interiorul
sau
exteriorul 100 13,320 20
tarii 1.8% 80% 66,600 € % 53,280 € 80% € % 0€ 0%
16. 431.2
Stimularea
formarii de
parteneriat
e,
pregatirea
si
asigurarea
implementa
rii
strategiilor
de
dezvoltare 15.1 571,358 100 571,358 100
locala % 100% € % € % 0€ 0% 0€ 0%
100 3,794,991 100 2,399,70 457,08 12 938,20 25

TOTAL % 63% € % 4€ 63% 7€ % 0€ %
pag. 193
PARTEA A V-A - PARTENERIATUL
5.1. PARTENERIATUL SI FUNCTIONAREA GAL-ULUI

STRUCTURA PARTENERIATULUI
Nr. Denumirea partenerului Statutul Numele si Tineri Femei Etnii

crt partenerului( prenumele
ONG, SRL, reprezentantului
autoritate legal al partenerului
publica)
1 CONSILIUL JUDETEAN Autoritate
MEHEDINTI publica
Burtea Mina Alina X X
2 CONSILIUL LOCAL CAZANESTI Autoritate Ladaru Ovidiu
publica Gabriel X
3 CONSILIUL LOCAL BALTA Autoritate
publica Stoican Constantin
4 CONSILIUL LOCAL ILOVITA Autoritate
publica Patasanu Stefan
5 CONSILIUL LOCAL BALA Autoritate
publica Chitimia Constantin
6 CONSILIUL LOCAL CIRESU Autoritate
publica Tirlui Doru
7 CONSILIUL LOCAL PONOARELE Autoritate
publica Patrascu Georgica
8 CONSILIUL LOCAL IZVORU Autoritate
BARZII publica Balica Horia
9 CONSILIUL LOCAL GODEANU Autoritate
publica Gheorgheci Ion X
10 CONSILIUL LOCAL BAIA DE Autoritate
Dunarintu Ionel
ARAMA publica Rafael X
11 CONSILIUL LOCAL SOVARNA Autoritate Prundeanu Mica
publica Constantin
12 CONSILIUL LOCAL OBARSIA- Autoritate
CLOSANI publica Popescu Nicusor X
13 CONSILIUL LOCAL MALOVAT Autoritate
publica Bazavan Gheorghe
14 CONSILIUL LOCAL ILOVAT Autoritate
publica Andronie Grigore
15 CONSILIUL LOCAL FLORESTI Autoritate
publica Pasare Radu
16 CONSILIUL LOCAL CORCOVA Autoritate
publica Durac Adam
17 CONSILIUL LOCAL BILVANESTI Autoritate
publica Gidea Anghel
18 CONSILIUL LOCAL BROSTENI Autoritate
publica Boruga Alexandru
pag. 194
19 CONSILIUL LOCAL Autoritate

HUSNICIOARA publica Rujoi Constantin
20 CONSILIUL LOCAL PODENI Autoritate
publica Rogobete Ilie
21 CONSILIUL LOCAL ISVERNA Autoritate
publica Stoican Ion X
22 CONSILIUL LOCAL SISESTI Autoritate
publica Raducan Marian
23
Acul & Ata SRL Oana Pirvan X X
24
SC Triion Construct SRL Martinescu Arinel X
25 Molnar Mariana
Antrec Mehedinti ONG Evelina X
26 Asociatia Judeteana a
Crescatorilor de Ovine si
Caprine ONG Nisulescu Eugen
27 Asociatia Judeteana a
Crescatorilor de Taurine ONG Serban Iliuta Dumitru
28 Asociatia Cultivatorilor de
Cereale si Plante Tehnice ONG Tarasescu Stefan
29 Scaueru Carmen
CMI Calimed Lidia X
30 SC Marco Maramy SRL Iliescu Ramona X X
31 PFA Tamis Silvia PFA Tamis Silvia X
32 Doman Ionela
SC Trans Fag Forest SRL Georgeta X X
33 Burtea Eugenia-Birou Expert
Contabil PFA Burtea Eugenia X
34 SC MBH Consulting SRL Lizia Bogdan X X
35 Mehedinteanca ONG Lidia Sisu X X
36 Simion C.A.S.T. SRL Ungureanu Simion X
37 IF Ungureanu Nicolae IF Ungureanu Nicolae
38 II PIRVAN I. OANA Nicoleta II Pirvan Oana X X
39 SC Quasit Systems SRL Andrita Constantin X
40 Parohia Schinteiesti Soc. Civila Iliescu Sorin X
41 Cab. Med. Dr. Naidan Elena Soc. Civila Naidan Elena X
As. De Turism Montan si
42 Ecologie SPEO ALPIN MH ONG Alexandru Popa
43 Simtur Ponor SRL SRL Patrascu Simona X X
Dunarintu Ionel
44 Trans Exfor SRL Rafael X
45 GPNO RROMI Soc. Civila Margelu Gheorghe X X
46 Caan Impex SRL Balanescu Nicolae X
47 Forlani Montaggi SRL Virzob lucretia Laura X X
48 PRO MEHEDINTI ONG Diana Budu X X
PFA D& D SEVERINEANU
49 ELIDA PFA Severineanu Elida X X
50 SC Denis si Darius SRL Severineanu Liviu X
pag. 195
51 Cab. Med. Dr. Lupu Ioan Petre Soc. Civila Lupu Ioan Petre
52 Mondo Trans SRL Gheorghe Costescu X
53 SC Sortrans SRL SRL Sorin Mihart X
54 PFA Roata Ghe Ioan PFA Roata Ghe Ioan X
55 PFA Roata N. Gheorghe PFA Roata N. Gheorghe
56 SC Crisrox Prod SRL SRL Traista Mihai
57 SC Agricola SA SA Boruga Ovidiu X
As. De Tineret Ghe. Ionescu
58 Sisesti ONG Nela Mircea X
59 SC Cristalin SRL SRL Durac Florin X
Durac Eugenia
60 Barsylla SRL SRL Mihaela X X
61 PFA Durac A. Gabriel PFA Durac Gabriel X
62 PFA Durac E Eugenia Mihaela PFA Eugenia Mihaela X X
63 PFA Anitescu Petrache PFA Anitescu Petrache
64 PFA Cucu Doru PFA Cucu Doru
65 SC Vastmar Com SRL SRL Dragulescu Vostica
Dragan Turturea
66 II Dragan Turturea Mica Ioana II Mica Ioana X X
Asa cum se poate observa din datele din tabelul de mai sus GAL Tinutul Closani este un
parteneriat compus din 66 de parteneri cu urmatoarea structura: 22 parteneri publici(33%) si
44 parteneri privati(67%) - 31 agenti economici, 8 ONG-uri, 3 cabinete medicale, 1 biserica si un
grup reprezentant etnia rroma. Parteneriatul tripartit este sustinut in procent de 48% de tineri
si 30% de femei.
Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locala
Ideea infiintarii Grupului de Actiune Locala a aparut in vara anului 2009 in urma unei intalniri cu
reprezentantii unui GAL din Spania si mai ales in urma constientizarii necesitatii aparitiei unei
astfel de entitati in cadrul judetului. Activitatile necesare infiintarii GAL-ului au fost initiate in
toamna anului 2009 si au fost etapizate astfel: informare, constientizare, convingere si
oficializare parteneriat. Din luna noiembrie a aceluiasi an s-au initiat discutiile despre viitoarea
strategie care va sta la baza functionarii grupului si a fost necesara o segmentare a partenerilor
pe domenii de interes dar mai ales in grupur de lucru. Initiatiatorii acestei actiuni au fost
Asociatia Mehedinteanca in parteneriat cu Consiliul Judetean Mehedinti. Echipa de lucru care a
sustinut derularea acestui proiect este formata din reprezentantii comunitatilor incluse in
parteneriat (primari, oameni de afaceri, agricultori, reprezentanti ai asociatiilor de producatori
si ai societatii civile) coordonati de grupul de lucru permanent format din: Lidia Sisu, Eugenia
Burtea, Mina Alina Burtea, Anica Busuioc, Daniel Bogdan, Constantin Andrita, Sultanu Cosmin,
Ungureanu Simion, Burcu Adriana.
pag. 196
In prima etapa de elaborare a strategiei grupurile de lucru au avut in componenta diversi

reprezentati ai societatii civile, ai mediului privat dar mai ales reprezentantii celor 21 de consilii
locale incluse in parteneriat. Promotorii programului LEADER au avut o agenda de lucru
structurata pe cateva clase de intalniri:
Prima clasa de intalniri – Prezentare Axa LEADER – beneficii si oportunitati
Prezentare PNDR
Obiective LEADER
Spatiul eligibil LEADER
Descrierea GAL (functii, responsabilitati, criterii de eligibilitate si selectie)
A doua clasa de intalniri – Schimb de experienta si implicarea actorilor locali in activitatea GAL-
ului
Exemple de bune practice – 2 GAL-uri din Spania(Comarca de Guadix si Sierra Oeste) au

fost invitate pentru a impartasi experienta LEADER
Managementul unui GAL – schimburi si aport de idei in ceea ce priveste componenta,

functionalitatea si directii de dezvoltare a acestuia
Discutii in legatura cu asteptarile actorilor locali de la un GAL care ar putea sa sustina

elaborarea unei viitoare strategii.
pag. 197
Calendar de lucru GAL TINUTUL CLOSANI
GRUP DE LUCRU 1 GRUP DE LUCRU 2 GRUP DE LUCRU 3

Creare parteneriat si
Analiza teritoriului Organizare intalniri
functionarea GAL
Prima intalnire 16 noiembrie
Prima intalnire 8 februarie 2010 Prima intalnire 14 decembrie 2009
2009
1. Inregistrarea participantilor
1. Elemente identitatea locala 1. Prezentare parteneriat (elaborare formulare, colectare
date)
2. Resurse Umane (animare,
2. Caracteristicile teritoriului comunicare, monitorizare, 2. Elaborare calendar de lucru
evaluare si control)
3. Identitate geografica si socio- 3. Realizare texte discursuri,
3. Mecanism de functionare GAL
economica prezentari, seminarii
A doua intalnire 17 martie 2010 A doua intalnire 23 martie 2010 A doua intalnire 23 martie 2010
1. Perfectarea parteneriatelor 1. Distributie materialelor de
1. Analiza SWOT
cu GAL-urile din Romania si UE) promovare
2. Actiuni de sustinere RNDR si
2. Definire prioritati si obiective
REDR
4. Completare chestionare de
analiza a teritoriului
A treia intalnire 18 mai 2010 A treia intalnire 26 iulie 2010 A treia intalnire 19 iulie 2010
1. Propunere strategie spre 1. Prezentarea structurii de
1. Colectare date chestionare
aprobare functionare a GAL
2.Validarea dosarului de
2. Aprobare parteneriat 2. Analiza discutii forum
candidatura
3. Elaborarea si centralizarea
proceselor verbale ale intalnirilor
pag. 198
Toate aceste intalniri s-au bazat pe abordarea de jos in sus caracteristica programului LEADER
ceea ce a insemnat ca discutiile s-au bazat pe o interactiune cat mai mare a membrilor
grupurilor de lucru cu reprezentantii teritoriului pentru o mai buna diagnosticare a teritoriului si
pentru a stabili directiile de dezvoltare ale teritoriului in mod cat mai realist.
Pregatirea materialelor (pliante, afise, brosuri, comunicate de presa, stiri tv, materiale suport
pentru seminarii) necesare desfasurarii activitatilor propuse pentru realizarea parteneriatului a
avut la baza elementele care insumeaza abordarea LEADER si pe cele identitate vizuala ale
programului LEADER.
Inca de la inceput s-a simtit nevoia crearii unor grupuri de lucru pentru animarea teritoriului.
Metodologia utilizata pentru animarea teritoriului in vederea elaborarii dosarului de
candidatura a necesitat formarea a 3 grupuri de lucru.
Grup de lucru 1- Analiza teritoriului : Analiza diagnostic, Analiza SWOT, Prioritati, Masuri
Grup de lucru 2 – Creare parteneriat si functionare GAL: Parteneriat, Organizare si administrare

GAL, Mecanism de implementare, Cooperare si crearea si implementarea retelei
Grup de lucru 3 – Organizare intalniri
pag. 199
Grup de lucru 1 Grup de lucru 2 Creare

Analiza parteneriat si Grup de lucru 3
GAL teritoriului functionarea GAL Organizare intalniri
Coordonator Lidia Sisu Eugenia Burtea Mina Alina Burtea
Membru 1 Simona Patrascu Ungureanu Simion Cosmin Sultanu
Membru 2 Constantin Andrita Anica Busuioc Daniel Bogdan
pag. 200
SCHEMA DE ANIMARE A ELABORARII CANDIDATURII
M LEADER ANIMATOR
o Lidia Sisu G1
b
i
l
i
z
G3 G3 G3
a G1 G1 C- G2 G2 G2
Alina Cosmin
Simona Anica Daniel
tin Eugenia Simion
r Patrasc Ungure Busuioc
Burtea Sultanu Bogda
Andrita Burtea n
e u anu.
a
C Grup de lucru 1 Grup de lucru 2 Grup de lucru 3

Analiza teritoriului Creare parteneriat Organizare intalniri
o
o
PRIMA INTALNIRE
r
d 1. Elemente identitatea 1.Prezentare parteneriat 1.Inregistrarea
o locala 2.Resurse umane((animare, participantilor(elaborare
2. Caracteristicile teritoriului comunicare, monitorizare, formulare, colectare date)
n care au condus la infiintarea evaluare si control) 2. Elaborare calendar de
a GAL 3.Mecanism de functionare GAL lucru
r 3.Identitate geografica si 3. Realizare texte discursuri,
socio-economica prezentari, seminarii
e 4. Nevoi si asteptari comune
E
v A DOUA INTALNIRE
a 1. Analiza SWOT 1. Perfectarea parteneriatelor cu 1. Distributie materiale de
l 2. Definire prioritati GAL-urile din Romania si UE promovare
u 3. Completare chestionare 2. Actiuni de sustinere RNDR si
de analiza a teritoriului REDR
a
r
e A TREIA INTALNIRE
V
1. Propunere strategie spre 1. Prezentarea structurii de 1. Colectare date chestionare
a
aprobare functionare a GAL 2. Analiza discutii forum
l 2. Validarea dosarului de 2. Aprobare parteneriat 3. Elaborarea si centralizarea
i candidatura proceselor verbale ale
intalnirilor
d
a
r
e Prezentarea dosarului de candidatura DADR
Depunere dosar
pag. 201
5.2. PREZENTAREA PARTENERIATULUI DECIZIONAL

Sustinerea si implementarea unei strategii se bazeaza pe un efort comun si un grad ridicat de
transparent in cadrul GAL-ului de aceea partenerii vor fi asociati la procesul de monitorizare a
procedurilor utilizate pentru implementarea programului LEADER. Pentru a obtine rezultatele
scontate am infiintat in cadrul grupului un comitet de selectare a proiectelor format din
membrii GAL-ului respectand parteneriatul tripartite (33% public si 67% privat si societatea
civila) iar ca regula de vot si mai ales pentru validarea acestuia se va aplica regula “dublului
cvorum”. Pentru o cat mai mare acuratete in implementarea programului si totodata pentru
efectuarea activitatilor de control si monitorizare, la aceste selectii va lua parte si un
reprezentant al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de la nivel judetean (DADR).
STRUCTURA PARTENERIAT DECIZIONAL
Societatea
civila
Sector DADR
privat
Sector
public
pag. 202
COMPONENTA COMITETULUI DE SELECTIE
PARTENERI PUBLICI
Tip*/
Nume si prenume Institutia Functia Observatii
Gheorgheci Ion CL Godeanu Primar ADMIN
Burtea Mina Alina CJ Mehedinti Consilier Principal ADMIN
Ladaru Ovidiu CL Cazanesti Primar ADMIN
Popescu Nicusor CL Obarsia Closani Primar ADMIN
PARTENERI PRIVATI
Tip*/
Simion Ungureanu Simion CAST Administrator IMM
Bogdan Lizia MBH Consulting Administrator IMM
Constantin Andrita Quasit Systems Administrator IMM
Simona Patrascu Simtur Ponor Administrator IMM
Durac Eugenia
Mihaela Barsylla Administrator IMM
ONG
Tip*/
Sisu Lidia Asociatia Mehedinteanca Presedinte ONG
Diana Budu Pro Mehedinti Presedinte ONG
Alexandru Popa Speo Alpin Presedinte ONG
pag. 203
5.3. CREAREA SI FUNCTIONAREA GAL-ului

Pentru a-si duce la indeplinire sarcinile GAL-ul va functiona pe urmatoarea structura:
Adunarea Generala
STATUTUL ASOCIATIEI GAL TINUTUL CLOSANI

CAPITOLUL -III- ORGANELE REPREZENTATIVE SI ADMINISTRATIVE
Articolul 11. Adunarea Generala
Adunarea Generala este organul de conducere al Asociatiei, format din toti partenerii, care
adopta decizii prin majoritate sau principiul democratiei interne si care trebuie sa le
indeplineasca in mod obligatoriu in sedinta ordinara cel putin o data pe an si prin sedinte
extraordinare in cazurile prevazute de prezentul statut.
1. Competenta Adunarii Generale

Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale Asociatiei GAL Tinutul Closani.
Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil.
pag. 204
Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selectie.

Alegerea si revocarea Consiliului Director.
Alegerea si convocarea cenzorului.
Modificarea actului constitutiv si a statutului.
2. Sesiuni Ordinare
Sesiunile Ordinare vor avea loc prin convocare anterioara, cel putin o data pe an, in termen de
6 luni de la incheierea exercitiului, pentru luarea la cunostinta si aprobarea activitatilor din anul
precedent, a bugetului si justificarea actiunilor precum si pentru alte probleme economice de
pe ordinea de zi.
3. Sesiuni Extraordinare
Sesiunile Extraordinare pot fi convocate de catre Presedinte sau de catre membrul care in lipsa
indeplineste functiile sale, la cererea si prin votul majoritatii membrilor Consiliului Director cu
motive bine intemeiate si cu participarea unui numar de membri (nu mai putin de 10 la 100).
In sesiunile extraordinare pot fi cunoscute actiunile si se pot adopta acorduri care nu sunt
prevazute in sesiunile ordinare de la art. 11 din prezentul Statut.
De asemenea pot fi adoptate in sesiunile extraordinare acorduri de aprobare si modificare a
statutului precum stabilirea actiunilor comune care sa satisfaca membrii Asociatiei.
Articolul 12. Convocarile si constitutia
Adunarea Generala va fi convocata in orice caz de catre presedintele Asociatiei, atat in sesiuni
ordinare cat si extraordinare.
Invitatiile de participare la Adunarile Generale se vor face in scris, in care se specifica locul,
data, ora sedintei si ordinea de zi, cu explicarea concreta a subiectelor de dezbatere. Intre
anunt si ziua stabilita pentru intalnirea Adunarii Generale va fi un termen de cel putin doua
saptamani de la convocare.
Membri cu drepturi depline trebuie sa fie acreditati in fata camerei constituita in acest scop cu
5 minute inainte de ora stabilita pentru convocare.
Membrul care nu indeplineste aceasta cerinta nu poate exercita dreptul de vot in timpul
sesiunii Adunarii Generale.
Adunarile Generale, atat ordinare cat si extraordinare, vor fi in mod valabil constituite in cazul
in care sunt prezenti membri sau reprezentati cu un total de o treime din membri convocati,
indiferent de numarul de parteneri participanti.
Cu exceptia cazului in care exista motive extraordinare pentru urgenta, intre anunt si ziua
stabilita pentru intalnirea Adunarii Generale, va fi un termen de cel putin doua saptamani.
Convocarea sesiunilor extraordinare, din motive de urgenta, se va desfasura in conditiile in care
se garanteaza ca invitatia a fost primita si semnata de fiecare dintre membrii convocati.
Secretarul pentru fiecare sesiune a Adunarii Generale va fi numit la inceputul fiecarei reuniuni.
pag. 205
Consiliul director

Articolul 13 . Consiliul Director
Consiliul Director este organul permanent de conducere, gestionare si administrare a Asociatiei

si are raspunderea pentru actiunile Asociatiei, fiind ales de Adunarea Generala pentru un
mandat de 4 ani. Consiliul Director poate fi format si din persoane din afara asociatiei in limita a
cel mult o patrime din componenta sa si isi poate elabora un regulament intern de functionare.
Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar daca a fost numit pierde aceasta calitate orice
persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia
respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice.
Competente:
Prezinta Adunarii Generale raportul de activitate pe perioada anterioara a executarii
bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri,
cheltuieli si proiecte ale Asociatiei;
Incheie acte juridice in numele si pe seama Asociatiei;
Aproba organigrama si politica de personal ale Asociatiei, daca prin Statut nu se prevede
altfel;
Indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea
Generala;
Conduce si gestioneaza programele pe care Asociatia le dezvolta atat din initiativa
proprie cat si ca entitate delegata a administratiei publice sau a oricarei alte entitati
private;
Sa identifice oportunitatile, sa poarte negocieri, sa semneze acorduri de colaborare.
Planifica, coordoneaza si executa toate activitatile si actiunile necesare Asociatiei,
exercita si isi indeplineste functiile si obiectivele proprii.
Consiliul Director este format din:
Presedinte;
Vicepresedinti(2);
Secretar;
Consilieri.
Sesiunile
Consiliul Director se va putea intruni ori de cate ori este necesar si considera necesar, la cererea
Presedintelui sau Vicepresedintelui atunci cand sunt in functiune, ordinea de zi fiind stabilita in
anuntul de participare care contine aprobarea daca este cazul si procesul-verbal al sedintei
anterioare.
La sesiunile Consiliului Director participa cel putin doua treimi din membri sai iar deciziile se iau
cu majoritate simpla, in caz de egalitate hotarator este Presedintele.
pag. 206
Cenzorul

Articolul 20. Cenzorul
Acesta poate fi o persoana din afara Asociatiei si a Consiliului Director cu conditia sa fie expert
contabil .
Cenzorul are urmatoarele atributii:
a) Verifica modul in care este administrat patrimoniul Asociatiei;

b) Intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
c) Participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
d) Indeplineste orice alte atributii prevazute in Statut sau stabilite de Adunarea Generala .
Comitetul de selectare a proiectelor

Articolul 21. COMITETUL DE SELECTARE A PROIECTELOR
Comitetul de selectie a proiectelor va fi format din membrii Asociatiei GAL Tinutul Closani.
Pentru selectia proiectelor se va aplica regula „dublului cvorum”iar pentru validarea voturilor
este necesar ca in momentul selectiei sa fie prezenti cel putin 50% din parteneri .
Comitetul va fi alcatuit din 12 persoane, reprezentanti ai autoritatilor si organizatiilor care fac

parte din parteneriat. Pentru luarea deciziilor comitetul de selectie va fi format din 33%
parteneri publici (reprezentanti ai administratiilor locale si judetene, alesi comunali si
intercomunali) si 67% parteneri privati (intreprinderi private: agricultori, apicultori,
mestesugari, proprietari de hoteluri si restaurante etc. , asociatii private independente) . Daca
unul din proiectele depuse pentru selectare apartine unuia din membri comitetului, acesta nu
are drept de vot si nu va participa la intalnirea comitetului respectiv.
pag. 207
SCHEMA COMITET DE SELECTIE
Intreprinderi private: 5
Comitet de selectie
Reprezentanti ai Administratiei Asociatii private
LEADER
locale si judetene: 4 independente: 3
Privat
Public
67%
33%
Numar de membrii: 12
Supleanti: 12
Compartimentul administrativ

Articolul 22. Departamentul administrativ
1) Responsabil administrativ (administrator) coordoneaza activitatea Asociatiei atat sub

aspect organizatoric cat si al respectarii procedurilor de lucru;
2) Contabilul se ocupa de supravegherea si controlul gestiunii financiar – contabile:
a) Gestioneaza fondurile Asociatiei pastrand toate actele necesare pentru
desfasurarea activitatilor Asociatiei; efectueaza operatiuni bancare si administreaza
creditele deschise in numele Asociatiei. Nu poate intocmi documente bancare
(cecuri, bilete la ordin sau transferuri din cont) decat cu aprobarea Presedintelui sau
substitutului sau;
b) Mentine relatiile cu institutiile bancare;
d) Indeplinirea mandatelor emise prin ordin al presedintelui;
e) Prezentarea in primele cinci zile a fiecarei luni a extrasului de cont precum si a
fluxului de numerar din luna precedenta.
pag. 208
f) Supravegherea si elaborarea oricaror documente care se considera necesare.

3) Animatorii vor desfasura activitati de informare si promovare a obiectivelor Asociatiei;
4) Sectorul tehnic se va stabili in numar de 4 angajati in functie de complexitatea
activitatilor;
5) Consultanti externi;
6) Personal pentru activitati de secretariat.
ORGANIGRAMA DEPARTAMENT ADMINISTRATIV
DIRECTOR
Consultant Consultant
extern audit extern
dezvoltare
rurala
Angajat Sector tehnic: 4 Animatori: 2 Consilier juridic Director

activitati persoane persoane economic
secretariat
pag. 209
PARTEA A VI-A -ORGANIZAREA GAL
6.1. ORGANIZAREA GAL

Resurse umane
Pentru atingerea si realizarea obiectivelor GAL Tinutul Closani va realiza urmatoarele activitati:
aduna si combina resursele umane si financiare disponibile din sectorul public, privat ,
civic si voluntar;
asociaza actorii locali in jurul proiectelor colective si al actiunilor multisectoriale pentru
a realiza sinergii si masa critica necesara pentru imbunatatirea competitivitatii zonei;
elaborarea si implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locala;
instruirea personalului in vederea elaborarii si implementarii strategiilor integrate de
dezvoltare locala si informare asupra strategiilor elaborate;
colectarea, analiza si difuzarea de informatii privind actiunile de dezvoltare rurala;
colectarea, difuzarea si consolidarea bunelor practici de dezvoltare rurala;
constituirea si animarea unor retele de experti pentru a facilita schimburile de
cunostinte si pentru a sustine punerea in aplicare si evaluarea politicii de dezvoltare
rurala;
organizarea de intalniri, conferinte, dezbateri, mese rotunde si ateliere de lucru;
organizarea de sesiuni de comunicari pentru prezentarea lucrarilor, studiilor si
strategiilor elaborate;
organizarea de schimburi de experienta si stagii de formare;
participare la intalnirile retelelor interne si europene;
editarea de publicatii proprii;
stabilirea raporturilor cu alte persoane fizice sau juridice din tara si strainatate, putand
participa la infiintarea unor organizatii in acest domeniu;
lansare apeluri pentru proiecte;
sprijinirea depunatorilor de proiecte;
organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse;
monitorizarea proiectelor.
pag. 210
FISE DE POST
FISA POSTULUI – Responsabil administrativ/ Director
DENUMIREA POSTULUI: Responsabil administrativ/ Director
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
 Este subordonat Consiliului Director

 Are in subordine Consultantul Financiar, Consultantul Dezvoltare Rurala, Sectorul
Tehnic, Specialistul Relatii Publice, Animatorii, Secretariatul
RELATII FUNCTIONALE:
 Va lucra in colaborare cu cu consultantii de specialitate externi si membrii asociatiei.

 Reprezinta asociatia in relatiile cu mediul intern si extern
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a atinge scopurile Asociatiei in special
este responsabil pentru implementarea cu succes a programului LEADER.
ACTIVITATI PRINCIPALE:
1. Implementeaza cu succes activitatile Asociatiei si urmareste atingerea rezultatelor

planificate.
2. Supravegheaza desfasurarea programului LEADER si gestioneaza echipa.
3. Participa la sedinte tematice relevante sau sedintele organizate de entitatile implicate in
derularea programului LEADER.
4. Insoteste consultantii internationali pe parcursul misiunilor lor si va fi la curent cu activitatile
noi din sectorul finantarilor.
SPECIFICATIILE POSTULUI
pag. 211
NIVEL DE STUDII: superioare; formari suplimentare specifice domeniului de activitate al

postului- management organizational, marketing, planificare strategica, fonduri europene.
EXPERIENTA:
 Minim 2 ani in domeniul managementului
 Experienta in managementul administrativ si financiar al proiectelor de dezvoltare si de
cooperare cu oficialii guvernamentali, ONG-uri si mass-media
 Cunostinte bune de operare PC
 Limbi straine: cel putin 2 limbi straine nivel avansat(vorbit, scris, citit)
CUNOSTINTE:
 Politica de coeziune si Politica Agrara Comuna a UE
 Programul LEADER
 Managementul fondurilor europene
 Planul National de Dezvoltare Rurala
SARCINI SI RESPONSABILITATILE POSTULUI:
 Responsabil pentru implementarea cu succes a tuturor actiunilor din cadrul strategiei de

dezvoltare locala atingerea rezultatelor planificate.
 Coordoneaza activitatea Compartimentului Administrativ
 Comunicare si informare destinata locuitorilor si actorilor implicati in dezvoltarea teritoriala
pentru buna functionare a GAL-ului
 Participa la diferite sedinte si la toate evenimentele proiectului asigurand pregatirea
adecvata a acestora.
 Este responsabil pentru managementul zilnic (organizational si conceptual)
 Asigura un circuit informational adecvat, discutii si feedback pentru diferiti actori.
 Intocmeste planuri de lucru trimestrial si monitorizeaza respectarea acestora.
 Asigura executarea la timp a activitatilor.
 Organizeaza si coordoneaza procurarea de bunuri si servicii in cadrul Asociatiei.
 Ghideaza lucrul consultantilor si contractantilor si supravegheaza desfasurarea activitatilor
conform planului de lucru negociat.
 Faciliteaza cooperarea dintre si intre consultantii/expertii pe termen scurt si partenerii
proiectului.
 Actioneaza ca un conducator al echipei si supervizeaza activitatea personalului Asociatiei
 Asigura executarea la timp a activitatilor
 Pregateste rapoartele trimestriale ale proiectului cat si alte rapoarte necesare
pag. 212
 Faciliteaza si participa la identificarea si selectarea personalului necesar derularii activitatilor,

a consultantilor nationali/internationali si a contractorilor necesari desfasurarii activitatilor
 Formuleaza caracteristicile echipamentelor/bunurilor/serviciilor ce urmeaza a fi achizitionate
in cadrul proiectuluii
 Semneaza contracte , referate de investitii, state de plata si rapoarte financiare.
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
 Calitati de lider
 Atentie: concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate
 Spirit practic
 Coordonare exceptionala
 Abilitatii de comunicare interpersonale
 Capacitate de a lua decizii
 Capacitatea de a se descurca in conditii de stres
 Capacitatea de a munci in echipa
SOLICITARI PSIHICE:
 Solicitare a atentiei vizuale, auditive

 Solicitarea memoriei vizuale, auditive
 Rezistenta la stres
 Responsabilitate in deciziile luate
 Cerinte de realizare a unor activitati minutioase
 Cerinte de adoptare a unei atitudini de corectitudine si de amabilitate pe tot parcursul
programelor desfasurate
 Solicitari permanente din partea clientilor
 Indeplinirea exigentelor asistentilor
pag. 213
FISA POSTULUI – Director financiar
DENUMIREA POSTULUI: Director financiar
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:
 Este subordonat Directorului

 Are in subordine Contabilii Asociatiei
 Va lucra in coordonare stransa cu echipa de lucru a Asociatiei

 Reprezinta organizatia fata de organele de control de specialitate, in relatia cu bancile/alte
institutii financiare, cu persoanele/organizatiile cu care intra in contact in interes de serviciu.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a organiza contabilitatea si controlul

inregistrarii operatiunilor economico-financiare ale organizatiei pentru reflectarea cat mai fidela a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
1. Asigura respectarea legii contabilitatii la nivel de organizatie

2. Elaboreaza si implementeaza sistemul general de evidenta contabila al organizatiei
3. Raporteaza rezultatele economice ale organizatiei
4. Evidenta documentatiei necesare privind salarizarea, asigurarile sociale, carnetele de
munca, pontajul, concedii medicale
NIVEL DE STUDII: superioare profil finante-contabilitat, cursuri de pregatire legislatia

contabila
EXPERIENTA:
 Minim 5 experienta de specialitate
 Experienta in managementul administrativ si financiar al proiectelor de dezvoltare si de
cooperare cu oficialii guvernamentali, ONG-uri si mass-media
pag. 214
CUNOSTINTE:
 Cunostinte solide de contabilitate
 Cunostinte solide de legislatie financiar-contabila
 Proceduri de gestiune
 Utilizare programe de contabilitate
 Cunostinte operare MS Office (Excel, Word foarte bine)
1. Asigura respectarea Legii Contabilitatii la nivel de organizatie

 Asigura intocmirea documentelor justificative privind operatiile contabile
 Urmarette inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiilor
patrimoniale
 Exercita controlul preventiv privind legalitatea operatiunilor
 Asigura controlul inregistrarilor contabile, procedeele de prelucrare a datelor si exactitatea
acestora
 Organizeaza pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile
2. Elaboreaza si implementeaza sistemul general de evidenta contabila
 Stabileste planul de conturi si asigura implementarea acestuia
 Stabileste monografia contabila privind inregistrarea operatiunilor patrimoniale
 Stabileste proceduri de lucru specifice care sa asigure evidenta contabila
 Stabileste principiile de organizare a sistemului informational contabil
3. Raporteaza rezultatele economice ale organizatiei
 Asigura intocmirea registrelor contabile in conformitate cu legislatia in vigoare
 Asigura intocmirea raportarilor: destinate Administratiei Financiare si de control, bancare,
statistice
 Asigura intocmirea bilantului contabil
 Prezinta Directorului rapoarte continand rezultate financiar-contabile
 Gandire analitica si sintetica

 Aptitudini de calcul
 Aptitudini de comunicare
 Planificare si organizare a operatiilor si activitatilor
 Acordare si transmitere de informatii
pag. 215
FISA POSTULUI – Consultant extern dezvoltare rurala
DENUMIREA POSTULUI: Consultant extern dezvoltare rurala
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:

 Va lucra in coordonare stransa cu angajatii permanenti, consultantii externi, actorii locali
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a atinge scopurile Asociatiei in special
este responsabil pentru implementarea cu succes a programului LEADER.
5. Asigura consultanta de specialitate pe probleme de dezvoltare rurala in stransa legatura cu

Planul National de Dezvoltare Rurala
6. Activitati de diseminare si implementare a strategiei de dezvoltare locala
7. Supravegheza implementarea programului LEADER
8. Participa la sedinte tematice relevante sau sedintele organizate de entitatile implicate in
derularea programului LEADER.
NIVEL DE STUDII: : superioare; formari suplimentare specifice domeniului de activitate al

postului- dezvoltare comunitara, rurala
 EXPERIENTA:
 Minim 2 ani in domeniul dezvoltarii rurale
 Cunostinte la nivel avansat a unei limbi de circulatie internationala
pag. 216
CUNOSTINTE:
 Carta europeana a spatiului rural
 Responsabil pentru implementarea cu succes a tuturor actiunilor din cadrul strategiei de

dezvoltare locala atingerea rezultatelor planificate.
 Propune parteneriate, colaborari necesare pentru sustinerea planului de dezvoltare rurala
 Participa la diferite sesiuni de informare a actorilor locali
 Ghideaza echipa de lucru a organizatiei
 Faciliteaza cooperarea dintre si intre consultantii/expertii pe termen scurt si partenerii
proiectului.
 Spirit practic
 Capacitate de relationare
pag. 217
FISA POSTULUI – Expert tehnic
DENUMIREA POSTULUI: Expert tehnic
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:

 Va lucra in coordonare stransa cu angajatii permanenti, consultantii externi, actorii locali
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului este responsabil pentru implementarea cu succes
proiectelor din cadrul programului LEADER.
9. Asigura consultanta de specialitate pe probleme de dezvoltare rurala in stransa legatura cu

Planul National de Dezvoltare Rurala
10. Gestionarea proiectelor depuse in cadrul GAL-ului
11. Monitorizare si raportare la timp despre realizarile si rezultatele proiectelor
NIVEL DE STUDII: superioare; formari suplimentare specifice domeniului de activitate al

postului- dezvoltare comunitara, rurala, managementul fondurilr europene, evaluatori de
proiecte
EXPERIENTA:
 Minim 2 ani in domeniul dezvoltarii rurale
 Cunostinte foarte bune in domeniul procedurilor de gestionare, evaluare si monitorizare
proiecte europene
pag. 218
CUNOSTINTE:
 Carta europeana a spatiului rural

 Realizare calendar lansare apeluri proiecte europene
 Gestionare, evaluare, selectie si monitorizare proiecte locale
 Spirit practic
SOLICITARI PSIHICE:

pag. 219
FISA POSTULUI – Consilier juridic
DENUMIREA POSTULUI: Consilier juridic
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:

 Va lucra in coordonare stransa cu departamentul financiar-contabil, angajatii organizatiei

 Reprezinta organizatia in relatia cu organele jurisdictionale
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a asigura buna functionare a organizatiei din
punct de vedere juridic.
12. Asistenta juridica pentru organizatie.

13. Reprezinta asociatia in relatiile cu organele jurisdictionale.
NIVEL DE STUDII: superioare – facultatea de Drept specializarea stiinte juridice
EXPERIENTA:
 Minim 2 ani in domeniul juridic

 Experienta in administrarea juridica a ONG
 Limbi straine: nivel avansat( vorbit, scris, citit)
pag. 220
CUNOSTINTE:
 Legislatie in cadrul ONG-urilor

 Comunicare organizationala
 Asigura consultanta juridica pentru organizatie

 Asigura asistenta juridica pentru organizatie in fata oricaror organe jurisdictionale
 Urmareste aparitia actelor normative si aduce la cunostinta conducerii obligatiile ce ii
revin
 Intocmeste formalitatile prevazute de lege in cazul modificarii actelor necesare derularii
activitatii
 Vizeaza pentru legalitate deciziile emise de conducere
 Avizeaza toate documentele cu caracter de norme si regulamente care reglementeaza
activitatea asociatiei
 Elaboreaza Regulamentului intern, aducand la cunostinta conducerii dispozitiile legale
care trebuie respectate in acest caz
 Supervizeaza negocierea contractelor in care asociatia urmeaza sa devina parte si
elaboreaza proiecte de astfel de contracte
 Urmareste respectarea legalitatii in cazul incheierii, modificarii si desfacerii contractelor
individuale de munca
 Abilitati de comunicator si negociator ( scris si verbal)

 Atentie, concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate
 Spirit practic
 Persoana dinamica, flexibila, placuta, ambitioasa si proactiva
 Coordonare exceptionala, creativitate, initiativa
 Abilitaţi de comunicare interpersonale
pag. 221
SOLICITARI PSIHICE:

pag. 222
FISA POSTULUI – Secretar(a)
DENUMIREA POSTULUI: Secretar(a)
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:

 Va lucra in coordonare stransa cu personalul de executie, membrii asociatiei, actorii locali,

partenerii si colaboratorii ai organizatiei.
 Reprezinta organizatia fata de institutiile si persoanele cu care intra in contact in interes de
serviciu.

SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul asigurarea conditiilor optime pentru realizarea de catre
organizatie a unor contacte eficiente cu persoanele din interiorul si exteriorul acesteia, asigurarea unei
bune circulatii a documentelor si informatiilor la nivelul organizatiei.
1. Urmareste agenda de lucru a GAL-ului

2. Asista directorul la sedintele de lucru
3. Asigura redactarea documentelor/corespondentei de protocol
4. Gestioneaza documentele de interes general ale organizatiei
5. Asista directorul in implementarea si dezvoltarea de noi proiecte
6. Asigura arhivarea si pastrarea documentelor
NIVEL DE STUDII: cel putin studii medii; studiile de specialitate in domeniul biroticii si
secretariatului reprezinta avantaj.
EXPERIENTA:
 Minim 1 an in domeniul secretariat-birotica
pag. 223
CUNOSTINTE:

 Cunostinte cel putin la nivel mediu a unei limbi de circulatie internationala
 efectueaza activitati administrative de rutina in scopul eficientizarii timpului de lucru al

directorului;
 primirea, tinerea evidentei si repartizarea corespondentei in cadrul firmei;
 efectuarea unor lucrari de specialitate: organizarea si actualizarea unor situatii, redactarea

unor materiale de corespondenta, pastrarea si operarea in diverse registre de evidenta;
 asigurarea legaturilor telefonice in interiorul si exteriorul organizatiei, tinerea evidentei

apelurilor telefonice si solicitarilor directe;
 primirea persoanelor din afara firmei, indrumarea acestora spre persoanele competente si
asigurarea protocolului;
 furnizarea de informatii legatura cu activitatea si programul organizatiei;
 pastrarea evidentei numelor, adreselor si numerelor telefonice ale persoanelor si institutiilor

cu care angajatii au relatii de serviciu;
 inregistrarea hotararilor si deciziilor luate de conducere si repartizarea acestora la

compartimentele firmei;
 tehnoredactarea documentelor, clasarea si tinerea evidentei stricte a acestora;
 identificarea, selectarea, clasificarea si pastrarea unor surse si materiale de informare;
 participarea la sedintele generale ale organizatiei si asigurarea protocolului.
 rezistenta la sarcini repetitive;
 bune abilitatii de comunicare si relationare;
 punctualitate, atentie la detalii, spirit de observatie dezvoltat;
 deprinderi de acordare si transmitere de informatii;
 deprinderi de culegere si clasificare a informatiilor.
pag. 224
FISA POSTULUI – Animator
DENUMIREA POSTULUI: Animator
CLASIFICARE COR:
PRENUME, NUME:
RELATII IERARHICE:

 Va va lucra in coordonare stransa cu actorii din aria GAL, consultantii de specialitate externi,
angajatii organizatiei, membrii asociatiei.
SCOPUL POSTULUI: Titularul postului are rolul de a disemina informatii legate de strategia
de dezvoltare locala, activitatile GAL-ului.
14. Diseminare activitate GAL – strategia de dezvoltare locala, calendar lansari apeluri proiecte.
15. Reprezinta organizatia in relatia cu actorii locali.
NIVEL DE STUDII: medii de preferinta in domeniul comunicarii.
EXPERIENTA:
 Nu necesita experienta relevanta in domeniu
CUNOSTINTE:
 Buna cunoastere a teritoriului si a actorilor locali
 Comunicare interpersonala
 Notiuni generale despre politica UE si politicile de dezvoltare rurala(in special abordarea
LEADER)
pag. 225
 Intermediaza activitatea GAL si grupurile tinta

 Distribuie informatii pentru a da posibilitatea grupurilor interesate sa inteleaga politicile
promovate de organizatie
 Contribuie nemijlocit la activitatile de comunicare si informare destinate locuitorilor si
 Abilitati de comunicator (scris si verbal)

 Atentie, concentrare, mobilitate, distributivitate, selectivitate
 Spirit practic
 Persoana dinamica, flexibila, placuta, ambitioasa si proactiva
 Abilitati de comunicare interpersonale
pag. 226
RESURSE MATERIALE
Sediul operativ al GAL Tinutul Closani a fost pus la dispozitie de catre Consiliul Local Izvorul
Barzii in cadrul scolii din satul Halanga. Grupul detine echipamente de functionare de baza dar
va avea nevoie de imbunatatirea logisticii sale pentru a putea deveni functional.
Banca de imagini personale GAL – Sediu GAL TINUTUL CLOSANI
pag. 227
RESURSELE UMANE ALE STRUCTURILOR PARTENERE
LOCALITATE PARTENER PERSOANA TITLU

CONSILIUL LOCAL CAZANESTI Ladaru Ovidiu Gabriel Primar
CAZANESTI
SC Quasit Systems Andrita Constantin Administrator
CONSILIUL LOCAL BALTA Stoican Constantin Primar
IF Ungureanu Nicolae Ungureanu Nicolae Administrator
Simion C.A.S.T Ungureanu Simion Administrator
BALTA
PFA Roata Ghe. Ioan Roata Ioan Administrator
PFA Roata N.Gheorghe Roata Gheorghe Administrator
ILOVITA CONSILIUL LOCAL ILOVITA Patasanu Stefan Primar

BALA CONSILIUL LOCAL BALA Chitimia Constantin Primar
CIRESU CONSILIUL LOCAL CIRESU Tirlui Doru Primar
CONSILIUL LOCAL PONOARELE Patrascu Georgica Primar
II Pirvan I. Oana Nicoleta Pirvan Oana Administrator
PONOARELE SC Triion Construct Martinescu Arinel Administrator
Acul & Ata Pirvan Oana Administrator
Simtur Ponor Simona Patrascu Administrator
CONSILIUL LOCAL IZVORU
BARZII Balica Horia Primar
IZVORU BARZII Parohia Schinteiesti Iliescu Sorin Preot paroh
Cab. Medical Dr. Naidan Elena Naidan Elena Medic
GODEANU CONSILIUL LOCAL GODEANU Gheorgheci Ion Primar
CONSILIUL LOCAL BAIA DE
ARAMA Dunarintu Ionel Rafael Primar
SC Trans Fag Forest Doman Ionela Georgeta Administrator
Caan Impex Balanescu Mihai Administrator
BAIA DE ARAMA
Forlani Montaggi Virzob Lucretia Laura Administrator
GPNO Etnia RROMA Margelu Gheorghe Reprezentant
Trans Exfor Dunarintu Ionel Rafael Administrator
PFA Tamis Silvia Tamis Silvia Administrator
CONSILIUL LOCAL SOVARNA Prundeanu Mica
Constantin Primar
SOVARNA CMI CALIMED Scaueru Carmen Lidia Administrator
ASOCIATIA MEHEDINTEANCA Lidia Sisu Presedinte
OBARSIA CONSILIUL LOCAL OBARSIA-
CLOSANI CLOSANI Popescu Nicusor Primar
MALOVAT CONSILIUL LOCAL MALOVAT Bazavan Gheorghe Primar
ILOVAT CONSILIUL LOCAL ILOVAT Andronie Grigore Primar
pag. 228
CONSILIUL LOCAL FLORESTI Pasare Radu Primar

PFA D&D Severineanu Elida Severineanu Elida Administrator
FLORESTI SC Denis si Darius Severineanu Liviu Administrator
Cab. Medical Dr. Lupu Ioan
Petre Lupu Ioan Petre Manager
CONSILIUL LOCAL CORCOVA Durac Adam Primar
Cristalin SRL Durac Florin Administrator
CORCOVA Barsylla SRL Durac Eugenia Mihaela Administrator
PFA Durac A. Gabriel Durac Gabriel Administrator
PFA Durac E. Eugenia Mihaela Durac Eugenia Mihaela Administrator
CONSILIUL LOCAL BALVANESTI Gidea Anghel Primar
BALVANESTI SC MBH Consulting Lizia Bogdan Administrator
SC Marco Maramy Iliescu Ramona Administrator
CONSILIUL LOCAL BROSTENI Boruga Alexandru Primar
Mondo Trans Gheorghe Costescu Administrator
BROSTENI Sortrans Sorin Mihart Administrator
Agricola SA Boruga Ovidiu Administrator
CrisRox Prod Traista Mihai Administrator
CONSILIUL LOCAL
HUSNICIOARA
HUSNICIOARA Rujoi Constantin Primar
PODENI CONSILIUL LOCAL PODENI Rogobete Ilie Primar
ISVERNA CONSILIUL LOCAL ISVERNA Stoican Ion Primar
CONSILIUL LOCAL SISESTI Raducan Marian Primar
SISESTI As. De Tineret Ghe. Ionescu
Sisesti
Mirea Nela Presedinte
CONSILIUL JUDETEAN
Consilier
MEHEDINTI Mina Alina Burtea principal
Antrec Mehedinti Molnar Mariana Evelina Presedinte
Asociatia Judeteana a
Crescatorilor de Ovine si
Caprine Nisulescu Eugen Presedinte
DROBETA TURNU Asociatia Judeteana a

SEVERIN Crescatorilor de Taurine Iliuta Dumitru Presedinte
Asociatia Cultivatorilor de
Cereale si Plante Tehnice Tarasescu Stefan Presedinte
Pro Mehedinti Diana Budu Presedinte

Burtea Eugenia-Birou Expert
Contabil Burtea Eugenia Administrator
Speo Alpin Mh Alexandru Popa Presedinte
pag. 229
6.2. BUGETUL INDICATIV ANUAL DE FUNCTIONARE AL GAL

Persoane
Componenta Euro/
Cheltuieli de functionare / Nr. Luni Eur/An Lei/An
a Luna
unitati
a1 Salarii si alte plati ale personalului
Director 1 12 1650 19800 83783.7
Secretariat 1 12 700 8400 35544.6
Animatori 2 12 1000 12000 50778
Expert tehnic 4 12 3800 45600 192956.4
Director economic 1 12 1500 18000 76167
Consilier juridic 1 12 800 9600 40622.4
subtotal 113400 479852.1
Cheltuieli legate de plata expertilor
a2 si expertiza implementare strategie
Consultant dezvoltare rurala 1 8 899 7192 30432.95
Consultant audit financiar 1 4 300 1200 5077.8
subtotal 7192 30432.95
a3 Cheltuieli pentru inchiriere locatie 1 12 400 4800 20311.2
Cheltuieli pentru achizitie
echipamente de birotica si alte
electronice; alte echipamente
a4 necesare desfasurarii activitatii 1 12 400 4800 20311.2
a5 Organizare intalniri 1 12 300 3600 15233.4
a6 Comunicare, transport si utilitati 1 12 700 8400 35544.6
Cheltuieli participare activitatile
retelei nationale si europene de
a7 dezvoltare rurala 1 12 800 9600 40622.4
subtotal 31200 132022.8
TOTAL a 151792 642307.8
Componenta
b Cheltuieli instruire si animare
b1 Studii ale zonei 1 5 2100 10500 44430.75
Masuri pentru furnizarea informatiei
cu privire la strategia de dezvoltare
b2 locala 5 12 880 10560 44684.64
Instruirea personalului implicat in
implementarea strategiei de
b3 dezvoltare locala 10 6 1000 6000 25389
b4 Evenimente de promovare 5 8 1000 8000 33852
b5 Instruirea liderilor locali 4 4 900 3600 15233.4
subtotal 38660 163589.8
TOTAL b 38660 163589.8
Total a+b 190452 805897.6
Curs euro BCE
21 iunie 2010:
4.2315
pag. 230
6.3. DISPOZITIV DE COMUNICARE SI INFORMARE

In scopul transparentei GAL Tinutul Closani va asigura difuzarea celor mai complete informatii
cu privire la Planul de Dezvoltare Locala care va sta la baza functionarii sale. In acest scop,
planul de comunicare si informare al grupului face obiectul unei largi publicari si va fi furnizat
tuturor celor interesati. Acesta are in componenta urmatoarele elemente:
procedurile administrative care trebuie urmate pentru a putea cere o finantare in cadrul
unui program de dezvoltare rurala;
descrierea procedurilor de examinare a cererilor de finantare;
conditiile de eligibilitate si/sau criteriile de selectie si de evaluare a proiectelor care
urmeaza sa fie finantate;
numele persoanelor sau punctele de contact care pot da explicatii cu privire la
functionarea programelor de dezvoltare rurala, precum si la criteriile de selectie si de
evaluare a operatiunilor.
Grupurile tinta ale GAL-ului vor beneficia de canale si instrumente de comunicare adaptate
nivelului de accesibilitate al acestora pentru o cat mai buna difuzare a informatiilor cu privire la
activitatea grupului. Pentru a putea sustine acesta campanile de comunicare este necesara o
segmentare a grupurilor tinta dupa cum urmeaza:
Locuitorii Mehedintiului de Jos
Partenerii GAL-ului: mediul privat, public si societatea civila
Actorii locali
Partenerii interni si internationali ai organizatiei
Actiunile de informare pentru beneficiarii finali ai finantarilor se bazeaza pe un flux

informational continuu in toate etapele de implementare ale PDL (promovarea calendarului
anual al lansarilor apelurilor, informari asupra proiectelor depuse –statusul acestora
selectat/neselectat etc, solicitari date suplimentare, rapoarte initiale/intermediare/finale).
Toate aceste documente necesare derularii programelor vor fi publice si se vor putea accesa fie
de la sediul GAL fie de pe site-ul grupului.
Actiuni de informare destinate publicului sunt sustinute de urmatoarele instrumente de
comunicare si informare:
Sustinere prezentari, servicii sau programe ale organizatiei in cadrul seminariilor,
conferinte, workshopuri;
Organizarea de conferinte, seminarii, intalniri in cadrul propriilor programe
Participarea, organizarea sau sponsorizarea unor evenimente care permit

transmiterea mesajului organizatiei;
Sponsorizarea unor activitati cu caracter social, cultural, sportive, educative sau

civic ca oportunitate de a transmite mesajul organizatiei fara a interfera in desfasurarea
evenimentului;
pag. 231
Participarea la targuri sau evenimente de profil.

Principalele tehnici de comunicare online ale grupului sunt
Comunicatul de presa online
Newsletterul
Comunicarea prin intermediul retelelor sociale de tipul facebook, twitter
Planul de PR al GAL-ului va utiliza instrumente de transmitere a mesajelor organizatiei dintre

cele mai diverse pentru a asigura un grad mare de accesibilitate al publicului. Elementele de
comunicare de baza ale acestuia vor fi, insa, urmatoarele:
Stiri de presa
Comunicat de presa
Articol de presa
Aparitii tv
Brosuri, pliante, afise
Publicatii proprii
Plaja instrumentelor de animare a teritoriului vaputea fi sustinuta prin intermediul mass mediei
locale/regionale/nationale asigurand astfel un flux informational constant si eficient.
Caracteristicile tehnice ale actiunilor de informare si de publicitate

Slogan si logo
Fiecare actiune de informare si de publicitate va contine o reprezentare a steagului european si
logoul LEADER care respecta normele grafice stabilite in Regulamentul CE 1974/2006 (anexa
IV).
Materiale de informare si de comunicare
Publicatiile (cum ar fi, brosuri, pliante, scrisori de informare) si afisele privind masurile
sau actiunile cofinantate de FEADR contin o indicatie clara, pe prima pagina, a participarii
Comunitatii, precum si emblema
In cazul informatiilor publicate pe cale electronica (site-uri Web, baze de date pentru
beneficiarii potentiali) sau sub forma de material audiovizual, dispozitiile enuntate la
primul punct se aplica prin analogie.
pag. 232
PARTEA A VII –A MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
7.1. Monitorizare si evaluare

Pentru implementarea Planului de dezvoltare Locala GAL-ul, avand functia de Organism
Intermediar are obligatia de a crea si de a asigura functionarea corespunzatoare a sistemelor de
gestiune si control a PDL prin adoptarea unei piste de control. Aceasta contine:
Descrierea masurilor administrative adoptate
Descrierea fluxurilor informative si financiare referitoare la gestiunea PDL
Indicarea documentatiei suport
Descrierea controalelor efectuate de GAL
In programul LEADER sistemul de gestiune si control se structureaza pe doua planuri integrate

intre ele: primul se refera la programul national pentru care programul LEADER contine
descrierea repartizarilor functiilor de gestiune, control si de efectuare a platilor sic el de al
doilea care se refera la planurile de dezvoltare locala elaborate de GAL carora le-au fost
delegate functii de gestiune si control. Adecvarea si functionarea corespunzatoare a sistemului
de gestiune si control a programului LEADER si a fiecarui PDL fac obiectul unor verificari
periodice efectuate de Autoritatea de Management a programului iar GAL-ul va avea obligatia
sa asigure o organizare adecvata a propriilor structuri pentru a garanta conf. art. 48 al
Regulamentului (CE)nr. 1974/2006 ca toate masurile de dezvoltare rural ape care le intreprinde
pot face obiectul unor controale si verificari. Sistemele de gestiune si control ale GAL se bazeaza
pe o pista de control care garanteaza:
Gestionarea PDL conform dispozitiilor si politicilor comunitare, inclusiv cele

referitoare la Politica Agricola Comuna, reguli de concurenta, norme referitoare
la adjudecarea contractelor de administratiile publice, protejarea si
imbunatatirea mediului precum si eliminarea disparitatilor prin promovarea
egalitatii intre femei si barbati;
Utilizarea adecvata a fondurilor comunitare puse la dispozitie astfel incat sa se

poata asigura corectitudinea, conformitatea si eligibilitatea cererilor de
finantare;
Prevenirea, identificarea si corectarea iregularitatilor si comunicarea acestora in

timp util de catre GAL catre AM
pag. 233
Informatiile schimbate intre AM si GAL sunt:
Flux informational Continut
Sistemul de monitorizare financiara, GAL preia datele de la beneficiarii finali si le

fizica si procedurala transmite Autoritatii de Gestiune cu scadenta
trimestriala
Gestiune administrative a PDL Autoritatea de Gestiune analizeaza preventive

documentatia de implementare a PDL aprobata de
GAL(anunturi de selectie, fascicol de proiecte) dar
eventualele opinii ale AG nu priveaza GAL-ul de
responsabilitatile sale precum cele de identificare a
cheltuielilor eligibile , verificarea conformitatii
costurilor, aplicarea criteriilor de selectie.
Gestiunea financiara a PDL GAL transmite Autoritatii de Gestiune documentele

de selectie a proiectelor si recomandarea finantarii
acestora precum si cererile de plata pentru
functionarea sa; De asemenea acesta transmite
rapoarte de instiintare asupra stadiului in care se
afla proiectul finantat
Alte fluxuri informationale Se pot dezvolta intre GAL si AM alte fluxuri

informationale pe baza solicitarilor specifice.
Fluxurile informationale intre GAL si beneficiari
Documentatia administrative, tehnica si financiara solicitata de GAL beneficiarilor finali este

specifica fiecarei masuri din PDL care guverneaza grupul si va fi facuta cunoscuta acestora in
anuntul de selectie a proiectelor.
Toate documentele aferente implementarii PDL vor fi arhivate la sediul operativ al GAL. Arhiva
va fi formata din:
Registratura generala, in ordine crescatoare, organizata in dosare impartite pe luni/ani
Arhivarea proiectelor- una din cele doua copii depuse se va arhiva in original intr-o
arhiva organizata in sectiuni impartita pe activitati/masuri ale PDL-ului
Arhivarea curenta a proiectelor va contine copia a doua a proiectului depus si copia

documentelor aferente proiectului si comunicarilor GAL- beneficiar
Arhiva de lucru va contine copia comunicarilor GAL/AM

pag. 234
Pista de control a GAL va fi sustinuta de un program electronic care va contine descrierea

proceselor, activitatea de control si de monitorizare dupa cum urmeaza:
Codul de identificare a activitatii
Descrierea sumara a activitatii
Subiectii implicate in gestiunea activitatii
Descrierea analitica a activitatii de control
Persoana responsabila cu activitate
Monitorizarea este activitatea realizata in mod constant pe tot parcursul desfasurarii

procesului de implementare a PDL in vederea sustinerii activitatilor in curs de desfasurare in
vederea optimizarii procesului decizional. Monitorizarea se refera mai ales la procesul de
implementare a programelor, la felul in care acest proces are loc, la modul in care se masoara
progresul realizat, comparativ cu tinta propusa. Practic, monitorizarea ajuta la o mai buna
desfasurare a procesului de implementare a politicilor prin urmarirea tintelor propuse si
inregistrarea eventualelor abateri, insotite de explicarea si corectarea lor. Monitorizarea ajuta
la identificarea si chiar anticiparea situatiilor problema si a cazurilor de succes. Pentru situatiile
problema se inventariaza solutiile posibile si se adopta solutia care raspunde cel mai bine
scopului propus si conjuncturii respective. Cazurile de succes sunt cele in care implementarea
actiuni a fost realizata prompt si in modul intentionat.
In cadrul procesului de monitorizare se vor utiliza instrumente de tipul celor prezentate mai
jos:
Intalniri pentru evaluarea ratei de succes a actiunilor de implementare (semestrial)
Grupuri de lucru tematice (intalniri deschise celor interesati sa participe cu propuneri

de imbunatatire a sistemului de lucru)
Chestionare care vor preleva gradul de realizare, rezultatele si impactul programelor

incluse in strategie
Baza de date informatica care va cuprinde indicatorii de realizare ai strategiei de

dezvoltare a GAL-ului
Evaluarea urmareste masura in care rezultatele realizate sunt cele initial propuse, acoperind si
zona de interes a impactului actiunilor implementate. Evaluarea impactului in domenii de
activitate specifice, estimarea masurii in care tintele propuse au fost intr-adevar realizate este
extrem de importanta.
pag. 235
Primul pas este urmarirea atenta a activitatilor in curs de desfasurare astfel incat actorii
interesati sa poata avea o imagine clara asupra situatiei. Aceasta va fi realizata pe mai multe
nivele corespunzatoare grupurilor de lucru sectoriale si partenerilor implicati in implementarea
PDL.
In plus, activitatea de monitorizare isi propune sa urmareasca daca politicile initial acceptate
sunt efectiv implementate. Trebuie sa existe o corespondenta intre ceea ce este in curs de
desfasurare si ceea ce este planificat.
Monitorizarea respectarii planului nu este suficienta este necesara si asigurarea calitatii

realizarilor iar procesul de monitorizare va fi sustinut de instrumente de masurare a calitatii
rezultatelor.
Pe parcursul implementarii trebuie sa se tina cont de scopurile, obiectivele si procedurile

stabilite si orice diferenta trebuie descrisa si explicate. Organizarea si managementul efficient
vor fi urmarite in timpul activitatii de monitorizare si se va verifica modul in care sunt utilizate
resursele pentru atingerea scopurilor. Fiecare grup sectorial si entitate care se implica cu
diverse resurse in procesul de implementare va fi interesata si informata de eficacitatea
utilizarii acestora.
Procedura de evaluare a proiectelor va fi validate de urmatoarele documente:
Dosar administrativ
Fisa de verificare a conformitatii
Fisa de verificare a eligibilitatii
Fisa de solicitare a informatiilor suplimentare
Fisa de evaluare a criteriilor de selectie
Acest proces va avea la baza o metodologie care va tine cont de urmatoarele componente:
Resurse investite.
Activitati desfasurate.
Rezultate obtinute
Beneficii realizate
Analiza acestor indicatori va fi subiectul unor rapoarte de evaluare (intermediare si finale)

pentru ca intregul proces sa se desfasoare conform calendarului validat si pentru a putea obtine
caracter de functionalitate a GAL iar in scopul efectuarii platilor se va efectua auditul platilor de
catre auditorul prestabilit.
pag. 236
Procedura de monitorizare si evaluare a gradului de realizare a actiunilor incluse in PDL au la

baza urmatorii indicatori:
COD MASURA INDICATORI DE REALIZARE

Formare profesionala si actiuni de - Numar participanti la formare
informare
111 - Numar de zile de formare urmate
Instalarea tinerilor agricultori - Numarul tinerilor agricultori care beneficiaza
de ajutor
112 - Volumul total al investitiilor
Agricultura de semisubzistenta - Nr. de exploatatii agricole de semisubzistenta
141 care beneficiaza de ajutor
Grupuri de producatori - Nr. de grupuri de producatori care beneficiaza de
142 un ajutor
Infiintarea si dezvoltarea - Nr. de microintreprinderi sprijinite/infiintate
312 microintreprinderilor
Promovarea activitatilor turistice - Nr. noilor initiative sprijinite Volumul total al
313 investitiilor
Servicii de baza pentru economie si - Nr. de actiuni sprijinite Volumul total al
pentru populatia rurala investitiilor
321
Renovarea si dezvoltarea satelor - Nr. satelor care au facut obiectul unor actiuni
Volumul total al investitiilor
322
Dobandirea de competente, - Nr. actiunilor de dobandire de competente si
animarea si punerea in aplicare a unei animare Nr. de participanti la actiuni
strategii locale de dezvoltare
341 - Nr. de parteneriate public-private sprijinite

Punerea in aplicare a strategiilor - Nr. proiectelor finantate de GAL
locale de dezvoltare
421 - Nr de beneficiari ai unui ajutor

Functionare GAL, dobandirea de
competente si actiunile de animare
431 pe teritoriu - Nr de actiuni sprijinite
pag. 237
INDICATORI COMUNI DE REZULTAT
AXA INDICATORI
Nr. de participanti care au terminat cu
succes o activitate de formare legate
de agricultura si sau silvicultura
Cresterea valorii adaugate brute a
exploatatiilor sau a intreprinderilor
Ameliorarea competitivitatii sprijinite
sectorului agricol si forestier Nr de exploatatii sau de intreprinderi
care introduc noi produse si sau noi
tehnici Valoarea productiei agricole
care respecta standardele/etichetele
de calitate recunoscute
Nr. de exploatatii care intra pe piata
Cresterea valorii adaugate brute
neagricole a intreprinderilor sprijinite
Nr brut de locuri de munca create
Ameliorarea calitatii vietii in Numarul de turisti suplimentari
mediul rural si promovarea Populatia rurala care beneficiaza de o
diversificarii activitatii economice ameliorare a serviciilor Progresul ratei
de patrundere a internetului in zona
rurala
Nr. de participanti care au incheiat cu
succes o actiune de formare
Sarcinile dispozitivului de monitorizare, evaluare si control implementat de GAL
Sarcina GAL DADR Agentia de plati

Informare x
Sprijinirea elaborarii proiectelor x
Lansarea apelului pentru proiecte x
Selectarea proiectelor x
Controlul administrativ al
dosarelor x x
Decizie x
Notificarea catre beneficiar x x
Monitorizare x x
Plata x
Control x x
Arhivare x
pag. 238
PARTEA A VIII-A COOPERARE, CREARE SI IMPLEMENTAREA RETELEI
8.1.COOPERARE
Programul LEADER vine in sprijinul comunitatilor rurale printr-o abordare noua care se bazeaza
pe metode de lucru in echipa, schimb de experienta intre teritorii care si-au castigat experienta
in ani de implementare a programului si care pot sa impartaseasca experiente de success sau
esecuri care pot veni in sprijinul noilor teritorii LEADER din Romania. Cooperarea inseamna mai
mult decat interconectare. Aceasta incurajeaza si sprijina grupurile de actiune locala sa
intreprinda o actiune comuna cu un alt grup LEADER sau cu un grup care are o abordare
similara, in alta regiune, sau chiar intr-o tara terta.
Prima experienta de cooperare a GAL TINUTUL CLOSANI a avut loc in perioada de infiintare a
grupului cand s-a simtit nevoia unui GAL care sa ne poata sustine cu exemple de lucru in
aceasta etapa a elaborarii strategiei dar mai ales in cea a realizarii parteneriatului. Partenerul
nostru in cadrul acestui proiect a fost reprezentantul GAL(GDR) Comarca de Guadix, Andaluzia,
http://www.comarcadeguadix.com/ , Juan Jose Manrique Lopez. In cadrul acestei actiuni am
realizat ca intre cele doua grupuri exista multe similitudini si am decis continuarea proiectelor
de cooperare in parteneriat precum si realizarea unei retele de GAL asemanatoare cu care vom
realiza proiectele noastre de cooperare asa cum este prezentat in tabelul urmator :
PROIECTE DE COOPERARE
Valoarea
proiectului
de
Tematica cooperare
Nr.crt Partenerul/Partenerii cooperarii Obiective ( euro) Rezultate
GDR de Guadix,GDR Dezvoltarea 1. Promovarea 1. Schimburi de
Arco Noreste de la unui turism Cartii Europene experienta intre
Vega de Granada, GDR sustenabil in pentru Turism teritorii care detin
Valle de Lecrín- zone naturale Sustenabil in spatii naturale
Temple-Costa Interior, protejate teritorii care protejate
GDR Apujarra-Sierra detin spatii 2.Imbunatatirea
Nevada de Granada, naturale competentelor
GDR Alpujarra Sierra protejate resurselor umane
Nevada de Almería 2. care activeaza in
1 Transformarea
314500
domeniul
mediului rural in turismului
zone model 3. Informare si
pentru turismul constientizare
local asupra importantei
apartenentei la
Carta Europeana
pentru Turism
Sustenabil
pag. 239
GDR de Guadix,GDR Geodiversitat 1. Punerea in 1. Schimburi de

Arco Noreste de la ea- cheia unei actiune a unei experienta si
Vega de Granada, GDR dezvoltari strategii cunostinte,
Altiplano de Granada rurale comune pentru metodologii care sa
durabile valorificarea, imbunatateasca
protejarea si capacitatea
conservarea stiintifica si tehnica
patrimoniului a participantilor
geologic al 2. Crearea unor
teritoriilor retele de
2 participante 112000 promovare
caracterizate de 3. Informarea si
o valoare constientizarea
inestimabila a factorilor interesati
geodiversitatii si a publicului larg
cu privire la
importanta
conservarii
biodiversitatii
4. Dezvoltarea
Geoturismului
GAL LITOVOI I Tudor 1. Evocarea 69500 1. Reaprinderea
BASARAB, GAL Vladimirescu - personalitatii lui flacarii rascoalei din
MEHEDINTIUL DE JOS Domnul din Tudor 1821
inima Vladimirescu 2. Realizare " drum
oltenilor simbolic" al cetelor
3 de panduri
3. Infiintarea
evenimentului "
Drumul lui Tudor
Vladimirescu"
pag. 240
8.2.Crearea si implementarea retelei
GAL-ul isi propune sa se implice activ in urmatoarele activitati ale RNDR si REDR:
colectarea, analiza si difuzarea de informatii privind actiunile comunitare de dezvoltare
rurala;
colectarea, difuzarea si consolidarea la nivel comunitar a bunelor practici de dezvoltare
rurala;
furnizarea de informatii privind evolutia situatiei din zone de actiune a GAL din
sustinerea organizarii de reuniuni si seminarii la nivel comunitar pentru actorii din
domeniul dezvoltarii rurale;
constituirea si animarea unor retele de experti pentru a facilita schimburile de
cunostinte si pentru a sustine punerea in aplicare si evaluarea politicii de dezvoltare
rurala;
sprijinirea retelelor nationale si a initiativelor de cooperare transnationala.
Tinutul Closani isi propune sa sustina annual o intalnire a uneia dintre retele prin sustinerea
acestor evenimente cu logistica si resursele umane necesare derularii.
pag. 241
PARTEA IX ELEMENTE COMPLEMENTARE PRIVIND PREZENTAREA TERITORIULUI
9.1.IMAGINI TINUTUL CLOSANI

Biserica Veche Ponoarele
POIANA BELETINA
pag. 242
CHEILE BALUTEI
PEISAJ DIN PODISUL MEHEDINTI
pag. 243
PEISAJ DIN PODISUL MEHEDINTI II
pag. 244
PEISAJ PODISUL MEHEDINTI III
CROVURILE MUNTILOR MEHEDINTI
pag. 245
LUNCA ISVERNEI
PODUL LUI DUMNEZEU
pag. 246
SPRE GEANTU GLODULUI, OBARSIA CLOSANI
SPRE CROVUL MEDVED
pag. 247
VALEA BREBINEI
PE VARFUL LUI STAN
pag. 248
DRUM IN PODISUL MEHEDINTI
PESTERA EPURAN
pag. 249
PESTERA TOPOLNITA
PICTURA IPOLIT STRAMBU- CIOBANAS

pag. 250
pag. 251
BIBLIOGRAFIE
1. Planul de Management al Geoparcului Podisul Mehedinti 2010, Muzeului National de

Istorie Naturala Grigore Antipa Bucuresti in colaborare cu Administratia Geoparcului
Platoul Mehedinti
2. Planul de dezvoltare regionala Sud-Vest Oltenia 2005, ADR Sud-Vest Oltenia
3. O selectie a celor mai bune practici LEADER + 2008, Comisia Europeana, DG
4. Facilitator comunitar, ghid practic de dezvoltare locala 2004, Fundatia Civitas
5. Imbunatatirea capacitatilor personale de leadership comunitar, Institute for
Sustainable Communities Montpelier, Vermont
6. Calendarul popular al Mehedintiului 1998, Chicet I. ,Drobeta Turnu Severin
7. Un secol din viata satelor mehedintene, 1982, Chipulici N., Bucuresti
8. Bisericile din plaiul Closani, vol. I-II, Ed. TipoRadical 2007, Boteanu C. Oprenescu
9. Zona etnografica Plaiul Closani, Ed. Sport Turism 1990, Marcela Bratiloveanu-Popilian
10. Rural community poverty in Romania. Targets for poverty alleviation by Romania Soci
al Development Fund 1998, Sandu Dumitru
11. INS-DJS Mehedinti – date statistice
12. DADR Mehedinti- date agricultura
13. Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu Mehedinti- date patrimoniu rural
14. Muzeul Regiunii Portile de Fier - date patrimoniu rural
PAGINI WEB
http://www.apmmh.ro/implementarea-politici-de-mediu/protectia-naturii-si-protectia-solului-
subsolului-1/natura2000injudetulmehedinti
http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/pdf/library/evaluations/Selfevaluation_workboo
k_for_LAGs.pdf
http://www.mehedinti.info/arta_populara/index.htm
http://www.mehedinti.info/arta_populara/textile.htm
http://www.alziar.ro/resurse/mehedinti_monumente.pdf
http://www.mateilaudoniu.ro/?tag=mehedinti
http://www.scritube.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-SI-IMPLCATIILE-33187108.php
http://www.descopera.ro/galerie/928917-podul-natural-si-pestera-ponoarele-jud-mehedinti#
http://www.ponoare.ro/atractii/podul-lui-dumnezeu-unul-din-cele-trei-poduri-naturale-din-
lume.html
http://www.drobetaturnuseverin.net/muntii-mehedintiului
http://www.cultura-traditionala.ro/?act=memoria_ethnologica/nr_21/art_4
http://ec.europa.eu/agriculture/rurdev/eval/guidance/document_ro.pdf
pag. 252

Strategie Closani Final 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Closani Final 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2010

Strategie GAL TINUTUL CLOSANI 2010

Strategie G.A.L. TINUTUL CLOSANI

PARTEA A II A – CONCLUZII, DIAGNOZA TERITORIALA

PARTEA A III-A PRIORITATI

PARTEA A IV-A MASURI

PARTEA A V-A - PARTENERIATUL

PARTEA A VI-A - ORGANIZAREA GAL

PARTEA VII-A – MECANISMUL DE IMPLEMENTARE

PARTEA VIII-A – COOPERARE, CREAREA SI IMPLEMENTAREA RETELEI

PARTEA A IX-A - ELEMENTE COMPLEMENTARE PRIVIND PREZENTAREA TERITORIULUI

BIBLIOGRAFIE pag. 252

PARTEA I - PREZENTAREA TERITORIULUI- ANALIZA DIAGNOSTIC

1.1. Prezentarea geografica si fizica

HARTA LOCALIZARII MICROREGIUNII IN CADRUL JUDETULUI MEHEDINTI

Echiparea tehnica a teritoriului cu drumuri publice relationeaza Tinutul Closani cu restul

DN67 – face legatura cu Drobeta Turnu Severin si judetul Gorj

HARTA LOCALIZARE TINUTUL CLOSANI IN CADRUL REGIUNII SUD VEST OLTENIA

HARTA DISTANTE INTRE MARILE ORASE ALE REGIUNII

TABEL 1. Lista UAT incluse in Zona HNV

Judet SIRUTA Comuna/Oras

Sursa: Planul National Strategic pentru Dezvoltarea Rurala 2007-2013

Fasia vestica apartine Muntilor Mehedinti si se caracterizeaza printr-o tectonizare extrem de

Banca de imagini personale GAL – Lapiezuri Ponoarele

Activitatea litologica, geomorfologica a conditiilor atmosferice si a vegetatiei a dat nastere unei

HARTA PRINCIPALELOR UNITATI GEOLOGICE

Sursa: Prezentare judetul Gorj

Ape termominerale pentru scopuri terapeutice- ape bicarbonate sulfuroase cu

Ape sulfuroase bicarbonate: Brosteni;

Ape sulfuroase hipotermale: Balta, Negoiesti;

Carbune brun: Balta;

Azbest: Balta, Podeni;

Nisip: Cazanesti, Sisesti, Malovat.

Ca urmare a diversitatii mediilor de viata se intalneste aici o bogata si eterogena fauna de

TABEL 2. SPECII DE PLANTE IMPORTANTE DIN PUNCT DE VEDERE PROTECTIV

Achillea coarctata Poiret Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu); V

Achnatherum calamagrostis Cornetul Cosustei; Izvoarele Cosustei; rara

Ponoare – Zaton; Ponoare–Podul natural; Piatra

Acinos alpinus majoranifolius Pestera Topolnita – intrari; stâncarii; rara

Acinos rutundifolius Abrupt Potcoava; rara

Allium flavum subsp. flavum Piatra Pinilor; rara

Anthemis cretica Borovat (valea intre Paunesti si Godeanu) rara

Anthriscus nemorosa Pestera Topolnita – intrari, stâncarii rara

Arabis pocurrens Cornetu Cosustei; Piatra Pinilor rara

Aremonia agrimonoides Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Ponoare: rara

Arum maculatum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara

Asperula taurina leucanthera V. Cosustei: Giurgiani; rara

Asperula tinctoria Piatra Pinilor; rara

Asplenium ceterach V. Cosustei: Giurgiani; Isverna: la pestera; rara

Asplenium lepidum Isverna: la pestera; rara

Asplenium scolopendrium Piatra Pinilor; rara

Atamantha turbitt Piatra Pinilor; Cornetu Cosustei; Abrupt rara,

Calystegia silvatica Ponoare: Padurea de Liliac; rara

Campanula grossekii Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; Cornetu rara

Campanula lingulata La Polom; Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara

Carduus candicans Izvoarele Cosustei rara

Carlina acanthhifolia V. Topolnita; Cornetu Cosustei; La Polom; rara

Centaurea atropurpurea Abrupt Potcoava rara

Cephalanthera longifolia Cornetu Cosustei rara

Cephalaria laevigata Abrupt Potcoava rara

Cerastium banaticum Pestera Topolnita – intrari, stâncarii; rara

Cerastium banaticum banaticum Cornetu Cosustei rara

Cinclidium aquaticum, in apa Isverna: la pestera rara