Kostov Lavinia

AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Referat 1. Metabolismul materiei vii

Definitii:

Metabolismul - se intelege totalitatea transformarilor biochimice si energetice care au loc in

tesuturile organismului viu. Metabolismul constituie functia fundamentala a vietii si reprezinta
schimbul permanent a vietii si reprezinta schimbul permanent de substante si energie dintre
organism si mediu.

Este un proces complex care implica schimburi de materii si energii, si care include doua
procese (simultane) opuse.

Materie vie - este alcătuită din elemente chimice numite bioelemente. 

Elementele se asociaza formand molecule. Pentru ca se intalnesc in materie vie, acestea se

numesc bioelemente.

Procesele metabolismului:

Metabolismul este un proces complex,care are la baza doua procese opuse:

-catabolism / dezasimilaţie - totalitatea proceselor chimice de degradare a substantelor din

organism; se produce in special ruperea legaturilor dintre atomii de carbon, din moleculele
diferitelor substante; acest tip de reactii este insotit de eliberare de energie (reacţie exoterma).

-anabolism / asimilaţie - procesele chimice de biosinteza a substantelor ce intra in alcatuirea

materiei vii. Reactiile anabolice se caracterizeaza prin consum de energie şi se numesc reactii
endergonice (reacţii endoterme).
Metabolismul incepe odata cu ingestia alimentelor si sfarseste cu excretia produsilor
neutilizabili.
Pentru eliberarea energiei ce se gaseste acumulata in substantele alimentare, au loc in
organism reactii chimice (enzimatice), in urma carora energia nu se pierde ci se transforma si se
introduce in mediu sub alte forme.
Metabolismul se desfasoara in trei etape: digestiva, celulara, excretorie.
Legatura dintre aceste etape este asigurata de sange si sistemul sau circulator.

1
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Etapa digestiva se caracterizeaza prin fragmentarea hidrolitica a macromoleculelor

organice din alimente sub actiunea fermentatilor specifici si transformarea acestora in molecule
mai simple absorbabile (glucoza, acizi grasi, glicerina, aminoacizi).
Etapa celulara principiile alimentare sufera diferite transformari. Totalitatea
transformarilor biochimice care au loc la nivel celular reprezinta metabolismul intermediar.
Deci, metabolismul intermediar reprezinta schimbul de substante si energie dintre celula si
mediul intern.

Reactiile metabolice la nivelul celulei sunt:

-reactii anabolice: de sinteza a unor constitutienti celulari sau de rezerva;
-reactii catabolice: de scindare a substantelor pana la produsi finali neutralizabili (apa, dioxid de
carbon, substante azotate simple).
Reactiile anbolice reinnoiesc structurile celulare uzate, sintetizeaza substante active
(enzime, hormoni), asigura cresterea si inmultirea celulelor si incarcarea lor cu material nutritiv
de rezerva.
Reactiile catabolice genereaza energie si se desfasoara in doua faze succesive.
In prima faza are loc metabolizarea incompleta a substantelor nutritive rezultand produsi
intermediari comuni glucidelor, lipidelor si proteinelor. In aceasta faza se elibereaza o cantitate
redusa de energie.
In a doua faza are loc metabolizarea completa a produsilor intermediari. Aceasta faza este
comuna tuturor substantelor nutritive si consta in reactii de oxido-reducere prin care se
elibereaza peste 90% din energie chimica a moleculelor. Unele reactii se desfasoara ciclic, in
cadrul ciclului lui Krebbs, iar altele au loc la nivelul catenei respiratorii celulare. Aceste reactii
constau din arderea alimentelor in prezenta oxigenului, rezultand produsi finali si o anumita
cantitate de energie.
Energia eliberata treptat, in etape succesive, in organism, nu se transforma toata in caldura, ci o
parte se depoziteaza.

Astfel, totalitatea schimburilor energetice organism-mediu reprezinta metabolismul energetic.

In functie de rolul pe care il are in biologia organismelor, metabolismul este clasificat in:
-Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esential in mentinerea vietii
organismelor şi plantelor;
-Metabolism secundar sau laturalnic, care este implicat in producerea de substante
"neesentiale" vietii (de ex., pigmenti, alcaloizi, antibiotici agenti).

2
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Energia necesara proceselor de biosinteza provine in cea mai mare parte din desfacerea
legaturilor macroergice ale diferitilor compusi. In functie de capacitatea de producere a
energiei, organismele se impart în:
- autotrofe - organisme care isi sintetizeaza substantele organice necesare, prin procesul de
fotosinteza si chemosinteza;
- heterotrofe - organisme care isi asigura hrana folosind diferite substante in descompunere
(saprofite sau parazitand alte organisme vii (parazite)).

Catabolismul si anabolismul se desfasoara printr-o succesiune a numeroase reactii chimice:

hidroliza, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare, esterificare,
condensare, polimerizare.

Tipuri de metabolism :
Metabolismul glucidic;
Metabolismul lipidic;
Metabolismul protidic;
Metabolismul energetic.

Metabolismul glucidic

Glucidele indeplinesc in organism trei roluri esentiale: energogenetic (predominant),

structural (in structura substantelor complexe) si functional (exemplu: ribozele acizilor nucleici).
Monozaharidele absorbite din intestin sunt transportate prin vena porta la ficat. Toate
monozaharidele sunt transformate in glucoza. Glucoza constituie forma finala de transport şi
utilizare a glucidelor.
Din ficat, glucoza poate urma mai multe cai:
- raspandirea in organism prin intermediul sangelui;
- catabolizarea (oxidarea) anaeroba si aeroba;
- transformarea in glicogen, forma de depozitare a glucidelor in organism;
- transformarea in lipide sau aminoacizi.

Glucoza sangvina
Aceasta, impreuna cu cea din alte lichide ale corpului, are concentraţia de 1 g/l şi se mentine
constanta. Aceasta constanta poarta numele de glicemie. Cantitatea medie totala de glucoza
din organism este de aproximativ 55 g.
Catabolizarea glucozei, se desfasoara prin doua mecanisme: anaerob (glicoliza) şi aerob .

3
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Metabolismul lipidic

Lipidele indeplinesc urmatoarele roluri:

- structural, intrand in structura biomembranelor, unde asigura permeabilitatea selectiva;
- energetic, prin eliberarea unei mari cantitati de energie;
- funcţional, prin hormonii steroizi de natura lipidica;
- metabolic, prin procesele permanente de lipogeneza şi lipoliza.
In urma digestiei rezulta glicerol şi acizi grasi. Glicerolul şi acizii grasi cu lanţ scurt de atomi de
carbon (C) ajung la ficat prin vena porta. Acizii grasi cu lanţ lung de carbon sunt absorbiti în
vasele limfatice, dupa resinteza trigliceridelor sub forma de chilomicroni.
In circuitul sangvin, chilomicronii sunt descompusi, iar trigliceridele sunt hidrolizate in decurs de
1- 2 ore de la formare. In ficat ajung, sub forma de glicerol, si acizi grasi care pot urma mai
multe cai.

Metabolismul proteic

Din cei 20 de aminoacizi care intra in structura substanţelor proteice, o parte pot fi
sintetizati de organismul uman. Acestia se numesc aminoacizi neesentiali. Ceilalti nu pot fi
sintetizati in organism, deci provin numai din alimente. Acestia poarta numele de aminoacizi
esentiali.
Aminoacizii rezultati in urma digestiei substantelor proteice sunt preluati in mare parte de
catre sangele venei porte si in mica masura de limfa. In sange, ei se alatura aminoacizilor
neesentiali. De aici pot urma doua cai: sa ramana ca aminoacizi circulanti in plasma sangvina,
sau sa patrunda prin difuziune ori prin transport activ in celula.

Metabolismul energetic

Totalitatea schimburilor de energie dintre materia vie si mediu constitue metabolismul

energetic. Metabolismul energetic este o latura a procesului metabolic. El poate fi determinat
prin metode calorimetrice.
Metodele calorimetrice pornesc de la premisa ca toate formele de energie rezultate din
oxidarile principiilor alimentare se pierd in final sub formă de caldura. Masurarea pierderilor de
caldura cu ajutorul calorimetrelor, pe unitate de timp, asigura evaluarea schimburilor
energetice.

4
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

Reglarea metabolismului

Mecanismele de reglare a metabolismului pot fi impartite, dupa nivelul la care acţioneaza,

in: mecanisme celulare, umorale şi nervoase.
Reglarea celulara realizeaza integrarea reactiilor metabolice intr-un tot unitar.
Reglarea nervoasa si umorala integreaza procesele metabolice celulare in functie de
necesitatile intregului organism si le adapteaza la conditiile de mediu.

Reglarea activitatii metabolice celulare se realizeaza prin controlul activitatii enzimatice,

prin doua mecanisme principale:
a) modificarea cantitatii de enzime prin controlul sintezei acestora, proces ce asigura
adaptarea de lunga durata şi lenta a proceselor metabolice;
b) modificarea eficienţei catalitice a enzimelor prin mecanisme inhibitorii de tip feed- back, ce
asigura adaptarea rapida, de scurtă durata a proceselor.

Reglarea umorală se realizează prin hormonii glandelor endocrine şi prin hormonii locali.
Sistemul nervos influenţeaza metabolismul in primul rand prin intermediul sistemului endocrin,
sistemul hipotalamohipofizar asigurand controlul principalelor glande endocrine, fiind greu de
disociat reglarea nervoasa de cea umorala.
Reglarea nervoasa directa a proceselor metabolice o realizează sistemul nervos vegetativ
simpatic prin intermediul adrenalinei.

Homeostazia

Homeostazia este proprietatea generala a sistemelor biologice de a-si mentine parametrii

în limitele echilibrului functional. Homeostazia organismului uman se realizeaza prin acţiunile
coordonate ale sistemului nervos, endocrin si cardiovascular. Actiunile homeostatice se
desfasoara in sensul reglarii functiilor interne ale organismului si in sensul echilibrarii acestora
cu mediul ambiant.

Starea de sanatate a organismului exprima functionarea normala a mecanismelor

homeostatice. Dereglarea acestor organisme determină aparitia unor dezechilibre
morfofuncţionale, care reprezinta starea de boala.
a)Homeostazia genetica .Se realizeaza la nivel individual prin biosinteza proteinelor
specifice, pe baza informatiei genetice din AND si, de-a lungul generatiilor, prin transmiterea
ereditara a caracterelor speciei umane.
b)Bioritmul reprezinta variatia cronobiologica regulata a unor functii ale organismului,
rezultata din sincronizarea ritmurilor endogene cu ritmurile exogene (exemplu: alternanta
somn –veghe ).

5
Kostov Lavinia
AMG Anul I
Grupa 1
Scoala Postliceala Sanitara "Domnita Ruxandra"

c)Stresul. Satisfacerea trebuintelor si realizarea idealurilor determina uneori alterarea

echilibrului biologic uman. Pe fondul unor suprasolicitari fizice si nervoase, agresiuni asupra
organismului, apar reactii de adaptare si de aparare, care caracterizeaza starea de stres.
Mecanismele adaptative pot ceda in lupta cu agentii stresanti, sensibilizand organismul si
favorizand starea de boala.

Termoreglarea

Homeotermia cuprinde totalitatea proceselor biologice care au ca rezultat pastrarea

aproximativ constanta a temperaturii mediului intern.
Totalitatea mecanismelor ce mentin constanta temperatura corpului reprezinta termoreglarea.
Producerea de energie calorica (termogeneza )are loc permanent si este rezultatul unor
procese energogene, de intensificare a metabolismului celular. In repaus , termogeneza este
realizata in ficat si musculatura striata ( intensificarea tonusului muscular si aparitia frisonului
termic ). Pastrarea caldurii se realizeaza prin vasoconstrictie periferica.
Eliminarea excesului de caldura (termoliza ) se realizeaza prin procese fizice de conductie,
convectie radiatie si evaporare a transpiratiei , la care participa sistemul cardiovascular, prin
vasodilataţie periferica, sistemul respirator si tegumentul.
Raportul constant intre termogeneză si termolizăa determina echilibrul termic al organismului.