Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 2:
Cuprins:
I. Sectia de terapie intensiva …………………………………………..pag.2
II. Sarcinile asistentei medicale din ATI……………………………… pag.2
III. Interventii specifice in ATI…………………………………………….pag.4
i. Respiratie asistata pe ventilator
1
2
2
3
3
4
4
5
5
6
6
7
- Radiogafie de control,
- Examen bacteriologic din sputa la 5 zile pentru prevenirea si tratarea infectiilor;
- Aspirarea secretiilor traheobronsice, mai ales la bolnavul cu traheostomie, care
nu-si poate mobiliza singur secretiile;
- Tapotare (masaj insotit de batai cu marginea cubitala);
- Schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului pentru favorizarea drenajului
secretiei;
- Aerosoli cu bronhodilatatoare pentru fluidifierea secretiilor vascoase;
- Reechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfuzie sau
prin sonda nasogastrica.
Aspiratia traheobronsica
Este o interventie a asistentului/asistentei medicale care se aplica ori de cate
ori este necesara.
Materiale necesare :
- manusi sterile;
- sonda de aspiratie sterila de unica folosinta; comprese de tifon;
- sursa de oxigen;
- aspirator medical;
- recipient de colectare a secretiilor.
Tehnica aspiratiei:
- asistentul/asistenta isi pun manusi sterile;
- se regleaza presiunea aspiratorului intre 80-120 mm Hg;
- se va administra oxigen 100% pacientului3 - 5 minute inainte;
- se adapteaza sonda de aspiratie la aspirator;
- se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor
aspira secretiile retragand treptat sonda;
- timpul maxim de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 10 secunde.
7
8
Interventii aplicate:
- supravegherea functiilor vitale;
- mentinerea permeabila a sondei prin aspirarea secretiilor cu ajutorul unui cateter
de aspiratie ori de cate ori este nevoie;
- toaleta cavitatii bucale si aspirarea secretiilor din gura;
- imobilizare in cazul pacientilor agitati pentru a preveni detubarea spontana.
8
9
Se efectueaza astfel:
- se aspira mai intai secretiile de pe sonda si din cavitatea bucala;
- se extrage mesa din gura sau se dezumfla balonasul de etansare;
- se scoate lent sonda aspirand continuu;
- se efectueaza toaleta cavitatii bucale a pacientului.
REECHILIBRAREA HIDROELECTROLITICA
9
10
organismului.
Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din
organism.
Cei mai importanti centrii reglatori din organism sunt:sistemul nervos si sistemul
endocrin.
Centrul principal al senzatiei de sete se gaseste in creier, la nivelul
hipotalamusului. Cand apare deshidratarea, hipotalamusul inregistreaza scaderea
nivelului apei in sange, apoi stimuleaza activitatea glandei hipofize posterioare care
secreta hormonul antidiuretic — (ADH), scazand astfel pierderile de apa de la
nivelul rinichiului.
Glandele suprarenale sunt si ele stimulate pentru a produce mai mult
aldosteron, favorizand astfel retinerea unei mai mari cantitati de sare si concomitent
retinerea apei la nivelul rinichilor.
Ingestia de apa, declansata de senzatia de sete - manifestata prin gura
uscata, reface rezervele de apa ale organismului.
.
Gradul de aciditate sau alcalinitate a unei solutii este dat de concentratia de ioni
de H+. Concentratia de H* a fost denumita simbolic pH.
• Solutia cu pH = 7 este neutra fata de apa;
• Solutiile cu pH < 7 sunt acide;
• Solutiile cu pH > 7 sunt alcaline.
Sangele are pH-ul intre 7,35 - 7,40, usor alcalin. In conditii patologice variatiile
pH- ului sanguin sunt intre valorile 6,8 - 7,8. Modificarile mai mari de aceste sunt
10
11
incompatibile cu viaja.
Echilibrul acido-bazic al organismului este exprimat prin valoareapH-ului
sanguin care in mod normal este de aproximativ 7, 40( usor alcalin).
Substantele care modifica permanent pH-ul sunt eliminate prin respiratie,urina,
digestie.
Prin alimentatie se introduc in organism acizi- prin preparate din carne si
substante alcaline prin vegetale; fiecare dintre aceste substante au tendinta de a
deregla echilibrul acido-bazic.
In sange, atat in plasma cat si in hematii, exista sisteme - tampon care
corecteaza modificarile. Echilibrul acido-bazic al organismului este mentinut de
rinichi si respiratie.
Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acido-bazic sunt:
din sange: - pH care are VN = 7,34 - 7,44;
- Bicarbonatul standard cu VN= 22 - 26 mM/l;
- Baze exces cu VN (valoare normala) = - 2,5 - + 2,5 mM/l;
- din urina: - pH-ul = 5,5 -6,5
11
12
Termeni medicali
12
13
Starile de deshidratare
Clasificarea deshidratarilor
13
14
14
15
Bilantul hidric
15
16
TULBURARI ELECTROLITICE
16
17
17
18
Interventiile asistentei:
- monitorizeaza (EKG) functia cordului;
- canuleaza o vena, monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea
medicului medicamentele,(solutie KCI combinata cu solutie glucoza 5%)
- administreaza un regim alimentar bogat in K: cartofi, spanac, varza, caise,
banane.
- evalueaza starea bolnavului dupa tratament: dispar crampele musculare,
greturile, palpitatiile.
Hiperpotasemia reprezinta cresterea K peste 6 - 7mEq/l; este o urgenta medicala,
deoarece exista riscul opririi inimii in diastola.
Simptome:
- greata, diaree, iritabilitate, dureri abdominale;
- aritmii cardiace, unda T cu amplitudine mare, risc de stop cardiac (in diastola).
Interventiile asistentei :
- recunoaste modificarile si anunta medicul;
- canuleaza o vena, monteaza o perfuzie cu solutie de glucoza, in care adauga
medicamentele indicate: insulina, bicarbonat de Na+;
- monitorizeaza functiile vitale - monitorizarea cardiaca Holter (EKG);
- pregateste medicamentele si aparatura necesara in caz de urgenta, defibrilator,
aparatura pentru RCP ;
- bolnavul este sfatuit sa nu consume fructe (banane, caise) si legume(cartofi)
bogate in K +.
18
19
Manifestari clinice:
- cefalee, varsaturi, tahicardie, HTA;
- rise de nefrocalcinoza, litiaza renala,litiaza biliara.
Rolul delegat al asistentei medical e:
- administreaza medicamente care elimina Ca - Furosemid;
- monitorizeaza functia inimii prin EKG - Holter, TA, T°;
Interventii independente:
- asigura igiena tegumentelor si mucoaselor;
- administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze
consumul de lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care coniln calciu
fara recomandare medicala;
- recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa
minerala carbogazoasa; poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita.
19
20
Tehnici de hidratare
20
21
SOLUTII PERFUZABILE
Exemple:
- Solutii izotonice de electroliti (contin ionii din plasma in concentratii
fiziologice).
Solutia de clorura de Na concentratie 0,9% in pungi P.V.C. de 250 ml, 500
ml, 1000 ml (cunoscuta sub denumirea de ser fiziologic) si solutia de glucoza
5% sunt cele mai folosite.
21
22
22
23
23
24
De retinut!
In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica
de solutie, 50 - 100 ml, trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de
scurgere sa fie deasupra dopului. Daca se infinge prea mult o mare parte de
solutie va ramane in flacon.
A incorect B corect
Fig.7.A.Trocarul patrunde prea mult in flacon
B. Introducerea corecta a trocarului
(17, pag. 87)
24
25
25
26
9. Solutii pentru diureza Manitol 5%o pungi PVC 250 ml - activeaza diureza
osmotica
10. Sorbitol Sorbitol 50g%0 pungi PVC 500— - alimentatie
2000 ml parenterala
11. Solutie dextroxa 5%, 10%, 20% 5% pungi saci - perfuzie lenta -
fructoza PVC 500, 1000 ml alimentatia
parenterala
26
27
Definitie:
Socul este o insuficienta circulatorie periferica grava in urma careia se
instaleaza anoxia tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism. Este necesara
recunoastera rapida a cauzelor pentru prevenirea leziunilor ireversibilece se pot
instala.
Clasificarea etiologica
1. Socul hipovolemic este provocat de pierderile de sange si plasma in caz de
hemoragii, traumatisme, interventii chirurgicale, arsuri, deshidratare(diaree,
vasaturi, exces de diuretice), socul de colaps din coma diabetica, ocluzii
intestinale;
2. Socul cardiogen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in: IMA,
miocardite acute, tulburari de ritm, tamponada cardiaca, pneumotorax cu
supapa, emboli pulmonare ;
3. Socul toxico- septic apare in infectii cu germeni Gram-negativi (Escherichia
coli, Klebsiella, Proteus, etc.) sau Gram-pozitivi (stafilococi, streptococi); se
produc leziuni celulare primare si generalizate;
4. Socul anafilactic se datoreste introducerii in circulatie a unor substante straine.
Surven mai frecvent dupa administrarea de seruri sau diferite medicamente pe
cale parenterala sau dupa intepaturi de insecte si se caracterizeaza printr-o
reactie anormala antigen-anticorp cu eliberare masiva de histamina care
27
28
28
29
29
30
Socul cardiogen
Tratamentul in spital:
30
31
Socul anafilactic
• alergiei medicamentoase;
In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de
vasodilatatie determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului,
daca nu se intervine la timp.
Problemele bolnavului :
• debutul este brusc la cateva minute dupa administrarea substantelor;
• stare de rau general;
• semne cutanate: eruptii, eriteme difuze insotite sau nu de prurit, urticarie,
edem al fetei si pleoapelor;
• manifestari respiratorii: edem laringian, sindrom de insuficienta respiratorie
acuta, crize de dispnee;
31
32
32
33
Socul septic
Etiologie:
- Bacterii Gram- Escherichia coli, Proteus, Salmonella, Shigella, Klebsiella;
bacteria gram-pozitive( stafilococi si enterococi).
Semnele si simptomele socului septic:
- prezenta unei infectii locale sau generale, febra si frisoane;
- scaderea TA;
- tegument uscat, cald, apoi rece, umed, extremitati cianotice;
- oligoanurie.
Socul septic, in functie de evolutie, cuprinde 3 stadii:
1. stadiul I – perioada de hipotensiune calda sau perioada de soc compensat
(bolnav cu hipotermie, hipotensiune arteriala, tahicardie, tahipnee, anxietate,
tegument uscat si cald);
2. stadiul II - perioada de hipotensiune "rece"- sau de soc hipodinamic
decompensat (bolnavul este agitat sau somnolent, TA scazuta, tahopnee,
tahicardie, tegument umed si rece, oligoanurie, cianoza);
3. stadiul III - sau socul ireversibil (bolnavul prezinta hipotermie, stupoare, confuzie,
coma, prabusirea TA, tulburari metabolice maxime); evolutie fatala.
Bolnavii cu septicemie trebuie internati in servciile de terapie intensiva si reanimare
Interventii de urgenta:
- Tratamentul cu antibiotice se face la indicatia medicului, dupa diferite
scheme, administrate I.V. conform antibiogramei;
- corectarea tulburarilor hemodinamice cu Dextran 40, plasma, sange, , sol.
electrolitice
- oxigenoterapie 8-10 I / minut;
- medicamente de urgenta: Dopamina, corticoizi, medicatie vasoactiva,
heparina inCIVD;
- drenarea si indepartarea chirurgicala a focarului de infectie;
33
34
- tratament simptomatic
- investigatii pentru identificarea focarului de infectie prin recoltari de produse,
tesuturi potential infectate (ex. sange, urina, sputa, lichid pleural, LCR);
- analize de laborator:
1. hemocultura
2. urocultura
3. coprocultura
4. bilicultura
• Bronhoalveolite de deglutitie
• BPOC acutizata
• Infarctul miocardic
• Embolia pulmonara
34
35
• afectiuni abdominale
Cauze generale
• intoxicatii acute
• afectiuni sanguine
- Polipnee
35
36
- Rare si ample
36
37
Problemele pacientului:
• Alterarea respiratiei
• Potential de complicatii
Obiectivele vizeaza:
• Permeabilizarea cailor respiratorii
• Prevenirea complicatiilor
37
38
o Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul mai jos fata
de trunchi, intors intr-o parte( drenajul postural in decubit dorsal este
greu de suportat)
38
39
c. Respiratia artificiala
39
40
ANESTEZIA SI ANESTEZICILE
40
41
Tipuri de anestezie:
I. Anestezie generala:
a. anestezia generala este realizata pe cale inhalatorie cu anestezice
volatile (halotan, enfluran etc ) care se administreaza pe sonda de
intubatie orotraheala (I.O.T.).
b. anestezia generala combinata se efectueaza pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Anestezicile gazoase sunt toxice pentru ficat, hematopoieza, fertilitate si
pentru cei care efectueaza anestezia .
41
42
42
43
43
44
Anestezicile
Definitie
Prin anestezic se intelege un medicament care dupa administrare produce
anestezie.
I. Anestezicile generale
A. Eteri- Aetherum ethylicum;
• Aetherum pronarcoza, flacon - pentru anestezie chirurgicala;
administrarea se face prin inhalatie ceea ce produce anestezie generala.
B. Derivatii halogenati ai hidrocarburilor:
Efluran flacon. Inj.
Narcotan este o solutje de inhalatje (anestezic general administrat prin
inhalatie).
Halothane sau Fluothane (lichid incolor volatil) solutie inhalatorie - prin
masca sau IOT pentru anestezie generala.
Protoxidul de azot solutie inhalatorie ; este un gaz toxic se foloseste in
amestec 70% cu oxigen §i halogeni pentru anestezie generala aplicata
pe masca sau sonda. Se foloseste rar.
Izofluran; inhalatie (anestezie gazos).
C. Barbiturice
44
45
Analgezic opioid:
Fentanyl fiole 0,1 mg/2m/; fiole de 5ml; flacoane 0,50 mg/10ml, injectat iv , are
actiune rapida de durata scurta 20 - 45 minute; se foloseste in inducerea si
mentnerea anesteziei locale sau generale.
Alte anestezice:
Droperidol fiole 10ml concentrate 25 mg, solutje injectabila se foloseste pentru
pregatirea pentru anestezie si mentinerea acesteia in cazul interventiilor de lunga
durata; administrare pe cale iv. sau im. Se poate combina cu alte anestezice.
Anestezice locale :
• Clorhidrat de procaina solutie inj;
• Lidocaina sol. inj. fiole;
• Bupivacaina sau Marcaine spinal fiole 0,5%, se foloseste pentri
rahianestezie, durata analgeziei 3 - 4 ore la nivelul membrelor inferioare;
• Xylocaina sol. inj;
• Xylina sol. inj; spray.
• Clorura de etil spray local.
Analgezicele folosite i n practica medicala sunt narcotice stupefiante.
a) Derivati morfinici:
- Codeina cp; Antalgic cp;
- Hidromorfom sol. inj.
- Morfina sol. inj.
- Daltard comprimat retard;
- Vendal retard.
45
46
Rolul asistentei
Anestezicele sunt administrate de medicul specialist - anestezistul.
Asistentul medical pregateste flacoanele, fiolele cu solutiile recomandate, le aspira
in seringi sterile, le pregateste pentru administrare si serveste medicul ;
supravegheaza starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio-
respiratorie pentru toate cazurile de urgenta care ar putea sa apara.
Interventiile asistentei:
46
47
tegumentelor si mucoaselor;
- se asigura igiena prin toaleta partiala la pat, ferind insa regiuneapansata.
47
48
Alimentatia
48
49
Recomandare generala:
- alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie, in prima si a doua zi dupa
operatie : regim hidric( ceai neindulcit sau apa fiarta si racita).
Mobilizarea bolnavului
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobilizarea cat se poate de precoce:
- bolnavii care au fost anesteziati local pot fi mobilizati dupa interventie de asistenta
sau de infirmieri;
- in caz de operatii necomplicate, mobilizarea incepe in prima zi dupa operatie;
- bolnavii care nu se pot ridica, se vor mobiliza in pat, pasiv la inceput si apoi activ
prin miscari de flexie - extensie a membrelor inferioare
- se va ajuta bolnavul sa-si schimbe pozitia in pat;
- se sfatuieste pacientul sa execute exercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri
si expiruri efectuate de mai multe ori pe zi;
- prin mobilizarea precoce se previn : trombozele, emboliile, pneumoniile, escarele,
constipatia.
49
50
1. Complicatii imediate
2. Complicatii tardive
1. Complicatiile imediate
A. Complicatii respiratorii:
o hipoxia din cauza interventiei abdominale superioare, boli pulmonare
cronice; masuri de prevenire : oxigenoterapie, stimularea
expectoratiei
o stop respirator din cauza supradozarii opiaceelor( Fentanyl);
interventie- se administreaza Narcan;
o obstructia caillor aeriene superioare prin caderea limbii - se previne prin
pipa nasofaringiana sau orofaringiana; in caz de varsaturi se as eaza bolnavul in
decubit lateral;
o spasmul sau edemul laringian - se HHC iv sau Decortin.
B. complicatii cardiace;
o tahicardia cauzata de hipovolemie, sangerare, insuficienta cardiaca;
masuri aplicate : reechilibrare hidroelectrolitica, reinterventie, tonice
cardiace;
o HTA din cauza hipervolemiei, durerii ; interventii aplicate - se
administreaza - diuretice, antihipertensive, calmante ale durerii;
o tulburari de ritm cauzate de tulburari hidroelectrolitice, insuficienta
cardiaca ; masuri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica, antiaritmice
C. Complicatii hemoragice:
o hemoragie interna cu semnele hipoTA, tahicardie, cresterea volumului
abdominal; masurile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie; in
hemoragie externa se face hemostaza locala si medicamentoasa cu vit.
K,
D. Hipotermia si frisonul postoperator pot aparea prin pierdere de caldura,
administrare de vasodilatatoare, temperatura scazuta in sala de
50
51
Prevenirea tromboemboliilor
Tromboemboliile sunt complicatii cu risc maxim de aparitie in primele 10 zile
de la interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
- cu insuficienta cardiaca,
- cu poliglobulie,
- cu varice, obezitate;
- cu interventii pe bazin, sold, membre inferioare;
- cu varsta inaintata;
!! Embolia pulmonara se instaleaza rapid cu evolutie severa uneori chiar exitus.
Masuri de prevenire:
- rnobilizare precoce;
- folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din ziua
interventiei de la sala;
- antinticoagulante in doze mici, dintre care derivatele de heparina: Fraxiparina
5000 u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori/zi; Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului Quick.
51
52
obezii, pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cauza durerii;
respiratia superficiala produce atelectazie.
Atelectazia reprezinta excluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu
pulmonar prin obturarea conductului aerian ; in functie de calibrul bronhiei blocate
se intalnesc atelectazii masive lobare, lobulare; acestea pot aparea in primele 3 zile
postoperator, bolnavul prezentand febra, tahicardie, clanoza cu tuse si
expectoratie.
Masuri de prevenire :
- gimnastica respiratorie, se fac respiratii profunde, 4 - 5 la un sfert de ora;
- pacientul este sfatuit sa se ridice in pozitie sezanda, sa tusesca si sa
expectoreze;
- masajul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile exercitand
presiune de la ceafa pana in zona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale;
- inhalatii;
- tapotarea cutiei toracice dorsale (aplicarea de lovituri scurte cu palma);
- aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Tratamentul infectiilor respiratorii se face cu :
- antibiotice, expectorante, bronhodilatatoare;
- Oxigen pe sonda sau masca;
- pozitie semisezanda pentru usurarea respiratiei;
- schimbarea pozitiei la fiecare 2 ore,
- exercitii respiratorii.
Infectiile plagii pot fi cauzate de :
- Germeni patogeni din aer (praf) sau d e pe tegumentele bolnavului;
- Nerespectarea regulilor de asepsie;
- Focare septice pe tegument langa plaga operatorie;
Tratament:
- local - scoaterea firelor, eliminarea colectiilor, schimbarea pansametului
cat mai des pana la vindecare;
- general cu antibiotice conform antibiogramei.
52
53
abdominale sau intre organe si peretele abdominal in locul unde s-a efecuat
operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tranzit, in stadiul extrem
- ocluzii mecanice ; interventii- tratament chirurgical de urgenta.
Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac
peritoneal la nivelul unei cicatrici postoperatorii cauzate de cresterea presiunii
intraabdominale, intinderea peretelui abdominal, obezitate, eforturi fizice mari in
perioada postoperatorie.
Profilaxie - evitarea tusei, a constipatiei si a eforturilor fizice mari postoperator.
Tratamentul - interventie chirurgicala.
Escarele sunt leziuni de decubit. Predispusi sunt bolnavii cu hemiplegie,
paraplegie, comatosi.
Prevenire : igiena tegumentelor si mucoaselor, schimbarea lenjeriei corp si de
pat, schimbarea pozitiei in pat din 2 in 2 ore, examinarea zilnica si protejarea
regiunilor predispuse cu colaci de cauciuc, pernute de vata.
53
54
Bibliografie:
54
55
55
56
56