Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Unele forme de turism s-au practicat din cele mai vechi timpuri. Deşi nu au constituit un scop în
sine, satisfacţiile turistice ale unor călătorii au vârstă aproximativ egală cu cea a primelor aşezări
omeneşti stabile.
În Evul Mediu, turismul care s-a făcut remarcat, a fost cel în scopuri religioase şi anume
pelerinajele la locurile sfinte. Treptat, o dată cu evoluţia lumii, a progresat şi celelalte forme de
turism, diferit de la o ţară la alta, de la o regiune la alta.
La nivelul României, turismul este unul din sectoarele de activitate cu un potenţial ridicat,
cadru geografic şi antropic favorizând dezvoltarea lui, dar şi a sectoarelor economice adiacente a
acestuia.
Remarcat pe harta României este şi oraşul Piatra Neamţ, un loc care atrage turişti prin cadrul
natural deosebit cu care a fost înzestrat, fiind înconjurat de munţi dar şi de numeroase situri
arheologice, monumente naţionale, mănăstiri şi biserici, o parte din ele fiind foarte vechi. Oraşul
Piatra Neamţ dispune de numeroase posibilităţi de dezvoltare turistică, deoarece acesta se face
remarcat prin potenţialul turistic natural bogat faţă de celelalte oraşe din Regiunea Nord-Est.
Prin aceast studiu de caz, doresc să pun în evidenţă principalele strategii de amenajare turistică
elaborate şi aplicate în oraşul Piatra Neamţ, dar totodată să analizez şi planurile de dezvoltare a
oraşului. Un alt obiectiv este de a contura capacitatea turistică prin prisma potenţialului turistic
natural dar şi antropic, prin structurile de cazare dar şi alimentaţie. Printre priorităţile comune
planurilor de amenajare turistică, se numără: dezvoltarea infrastructurii turistice, creşterea calităţii
şi diversificare ofertei turistice şi nu în ultimul rând, promovarea eficientă a oportunităţilor
turistice.
Pentru efectuarea acestui studiu de caz, m-am orientat spre o serie de documente din cadrul
Primăriei Piatra Neamţ, publicate pe site, cum ar fi: “Strategia de Dezvoltare Locală Integrată a
Municipiului Piatra Neamţ pentru perioada de programare 2014-2020”; “Analiza socio-
economică a Regiunii Nord-Est 2014-2020”, “Planul Local de Acţiune pentru Promovarea şi
Protejarea Patrimoniului Cultural în Municipiul Piatra Neamţ pentru perioada 2018-2023” şi
“Planul de dezvoltare regional Nord-Est 2014-2020”.
1
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ
Municipiul Neamţ, situat în regiunea nord-est1, este unul dintre judeţele ţării cu potenţial
turistic ridicat, întâlnind aici mai multe tipuri de turism şi anume: trismul montan prin care se face
remarcat de altfel (judeţul se întinde pe toate cele trei forme de relief – câmpie, dealuri, munţi,
aceştia din urmă acoperind 51% din suprafaţa judeţului), turism balneoclimateric (dispune de două
zone cu resurse balneare), turismul cultural (deţine un bogat patrimoniu turistic, cultural şi
religios, care poate fi valorificat în industria turismului), agroturism şi turism rural.
Oraşul are o suprafaţă de 5.896 km, reprezentând 2,5 % din suprafaţa totală a ţării 2, şi se
învecinează cu judeţele Suceava (la nord), Harghita (la vest), Bacău (la sud), Vaslui şi Iaşi (la est),
iar capitala de judeţ este municipiul Piatra Neamţ.
Accesul în oraş se poate face pe cale ferată sau rutieră, judeţul nedispunând de niciun
aeroport. În ceea ce priveşte calea ferată, judeţul are un total de 173 km de cale ferară, iar din
punct de vedere al trasportului rutier, judeţul Neamţ nu este tranzitat de nicio autrostradă.
Municipiul Piatra Neamţ reprezintă un punct important pentru turismul de agrement şi
cultural, deoarece numără diverse obiective turistice precum: Cheile Bicazului, Lacul Izvorul
Muntelui, Lacul Roşu,, Lacul Cuejdel, Cetatea Neamţului, Casa Memorială Ion Creangă. Pe lângă
toate acestea trebuie remarcate o serie de monumente ale spiritualităţii româneşti şi anume
mănăstirile: Sihăstria, Secu, Văratec, Agapia, Neamţ, Petru Vodă, Pângăraţi, Brădiţel, Bistriţa,
toate aceste capodopere fiind situate într-un cadru mirific, înconjurate de munţi cu păduri de
conifere şi foioase, dominate de la depărtare de muntele simbol al judeţului Neamţ, Masivul
Ceahlău, care este accesibil turiştilor printr-o serie de transee montane amenajate.
Poziţia geografică, varietatea condiţiilor naturale, prezenţa în judeţ a unor aşezăminte
culturale şi naţionale de o deosebită importanţă, numărul mare de monumente istorice, de
arhitectură, mănăstiri precum şi ospitalitatea oamenilor de pe aceste meleaguri, au determintat
creşterea cererii turistice în decursul timpului.
1
Turismul României. Breviar Statistic, Institutul Naţional de Statistică, 2014, p. 54.
2
Turismul Judeţului Neamţ. Breviar statistic, Institutul Naţional de statistică, Direcţia Regională de Statistică Neamţ,
2015, p. 3.
2
CAPITOLUL II
FORME DE TURISM PREZENTE ÎN MUNICIPIUL PIATRA NEAMŢ
POTENŢIALUL NATURAL
Turismul este o activitate economică diversă şi complexă legată de afaceri, sănătate, educaţie,
mediu, cultură, religie, etc.
Obiectivul general privind dezvoltarea turismului în Uniunea Europeană susţine realizarea
unui echilibru durabil între dinamica privind dezvoltarea infrastructurii şi turismului şi asigurarea
durabilităţii sistemelor naturale (capacitatea productivă şi de suport, bunurile şi serviciile furnizate
de către componentele capitalului natural), prin promovarea în mod deosebit a ecoturismului.
Având în vedere multitudinea şi diversitatea obiectivelor turistice, precum şi complexitatea şi
frumuseţea peisajului montan existente în Piatra Neamţ, se poate spune că municipiul oferă
posibilitatea practicării mai multor forme de turism, în cadrul teritoriului său identificându-se
următoarele forme:
Turism cultural
Turism de leisure, recreere şi odihnă
Turism montan
Turism religios
Turism de afaceri
Turism de eveniment
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faunp, urmărind
atragerea fluxurilor de turişti în vederea petrecerii vacanţelor, astfel oferă posibilităţi pentru
turismul de leisure, recreere şi odihnă, precum şi pentru turismul montan.
Având o locaţie priveligiată, în regiunea istorică a Moldovei din estul României şi în
vecinătatea estică a Carpaţilor Orientali, Piatra Neamţ este considerat a fi unul dintre oraşele
pitoreşti ale ţării, resursele naturale reflectând această stare de lucruri şi aducându-şi aportul la
diversificarea şi nuanţarea ofertei turistice generale a municipiului.
De asemenea, municipiul Piatra Neamţ a fost atestat, prin HG nr.511/02.06.2010, drept
staţiune turistică de interes naţional, devenind, astfel, a doua localitate din judeţul Neamţ, după
oraşul Târgu Neamţ, ce a câştigat acest statut.
3
2.2. Potenţialul morfoturistic (relieful)
Municipiul Piatra Neamţ este situat într-un bazin intramontan, la confluenţa apelor Bistriţei şi
Cuejdiului, pe terasele celor două râuri la extremitatea de nord a depresiunii Cracău-Bistriţa.
Marile unităţi de relief care includ în cuprinsul lor teritoriul municipiului Piatra Neamţ aparţin
Carpaţilor Orientali şi Subcarpaţilor Moldovei. Regiunea muntoasă de pe teritoriul oraşului
cuprinde părţi din două unităţi de relief ale grupei centrale a Carpaţilor Orientali, respectiv Munţii
Stânişoarei şi Munţii Gosmanului. La est de regiunea montană, se desfăşoară unitatea
morfostructurală a Subcarpaţilor Modovei, din cadrul cărora municipiul Piatra Neamţ cuprinde o
mică parte din Depresiunea Cracău-Bistriţa.
Munţii Stânişoarei – constituie o unitate bine individualizată în cadrul municipiului Piatra
Neamţ, cuprizând doar extremitatea lor sudică.
Munţii Goşmanului – ocupă partea sudică a municipiului Piatra Neamţ şi această unitate
aparţine flişului extern carpatic care explică desele alunecări de teren înregistrate aici de-a
lungul anilor.
Muntele Pietricica (528 m) – fragmentare lanţului muntos din jurul oraşului este rezultatul
acţiunii unor factori tectonici şi de eroziune care s-au manifestat în timp, cu intensitate
diferită. Tot pe baza acţiunii factorilor tectonici şi de eroziune (rolul principal revenind
râului Bistriţa) se explică şi forma actuală pe care o are Bâtca Doamnei, înălţimea cu
versanţi abrupţi care se individualizează la extremitatea vestică a municipiului.
Depresiunea Cracău – Bistriţa – la est de regiunea montană se desfăşoară unitatea
morfostructurală larg cutată a Subacarpaţilor Moldovei, unde, în partea lor centrală, se
desfăşoară Depresiunea Cracău – Bistriţa. Partea estică a municipiului Piatra Neamţ se
suprapune peste partea central – vestică a acestei unităţi, unde predomină în special
terasele mijlocii şi înalte ale Bistriţei.
În ceea ce priveşte rezervaţiile şi monumentele naturii, acestea pot fi exploatate din punct de
vedere turistic în zonele protejate din Piatra Neamţ. Pe teritoriul municipiului sunt situate
următoarele arii naturale protejate, declarate la nivel naţional prin Legea 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a-zone protejate:
4
Nr. Denumire Categorie Suprafaţa Ponderea Starea de conservare
crt. ANP (ha) habitatelor Favorabil Nefavorabilă
din ă
suprafaţa
RO (%)
1. Dealul Vulpii- Rezervaţie 2,00 0,0000084 X
Boţoaia (Ochiul naturală
de stepă)
2. Locul fosilifer Rezervaţie 10,00 0,000042 X
Cozla naturală
3. Locul fosilifer Rezervaţie 198,2 0,0008345 X
Cernegura naturală
4. Locul fosilifer Rezervaţie 39,5 0,001663 X
Pietricica naturală
5. Locul fosilifer Rezervaţie 1,00 0,0000042 X
Agârcia naturală
Zonă spaţii verzi şi de sport, perdele de protecţie: 176.78 ha.
Fiecare arie a fost acceptată ca şi sit “Natura 2000” şi va beneficia de un plan de management,
care va stabili cum trebuie gestionată acea zonă, astfel încât natura să fie protejată, dar şi
prezentată publicului prin amenajări turistice ecologice (trasee de drumeţie, amenajari peisagistice,
centre de informare asupra
biodiversităţii, etc.). Toate
acestea planuri de management
vor putea fi integrate în
planurile regionale de
dezvoltare, pe baza cărora pot
fi întocmite proiecte ce pot fi
finanţate cu fonduri ale
Uniunii Europene.
5
zone de interes cultural sau istoric. Astfel se poate crea o reţea de trasee turistice bazate pe
specificul natural al zonei: trasee de ciclism, de drumeţie, de observare a diferitelor specii de
păsări sau animale, parcuri de aventură, locuri de campare pentru corturi, etc.
Judeţul Piatra Neamţ are un potenţial balnear bun, putând constitui o importantă destinaţie
turistică. Climatul este adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzând arii cu un bio-climat
tonic, sedativ şi de salină.
Printre structurile de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear se numără:
- Staţiunea Oglinzi – aparţine administrativ de oraşul Târgu-Neamţ. Staţiunea este situată la
o distanţă de 3 km nord de oraş, într-o micro depresiune din sud-estul Culmii Pleşului
cunoscută sub numele de Poiana Dăscăliţei. Băile, situate la o altitudine de 475 m, au
început să funcţioneze din anul 1810. Calităţile deosebite şi puterea de vindecare a apelor
minerale au făcut să crească faima acestor băi, venind pacienţi din diferite zone ale ţării sau
din Franţa, Italia, Rusia şi Turcia. Băile beneficiază de un microclimat specific zonei
colinare, cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Aerul este bogat
în ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului. Apele minerale
din staţiunea Oglinzi sunt clorosodice, caracterizate de o mare concentraţie.
- Staţiunea Bălţăteşti – dispune de o bază de tratament satisfăcătoare, care asigură
tratamente în tot cursul anului pentru afecţiuni ale aparatului locomotor reumatismale,
afecţiuni respiratării şi dermatologice.
6
Rezervaţiile naturale ale oraşului prezintă un punct forte, deoarece acestea pot duce la crearea
sau dezvoltarea formelor de turism, precum cele de sporturi de iarnă sau cele de odihnă şi recreere,
astfel că în comparaţie cu alte oraşe, Piatra Neamţ beneficiază de un potenţial turistic natural
diversificat.
CAPITOLUL III
POTENŢIALUL ANTROPIC
Potenţialul turistic antropic este format din ansamblul de obiective create de societate care
îndeplinesc condiţiile valorificării pe plan turistic. Obiectivele turistice antropice existente în
prezente au fost ridicate de om în alte scopuri, însă pe măsură ce acestea au devenit reprezentative
pentru o anumită regiune sau etapă istorică, socială, culturală sau tehnică, au ajuns să fie
catalogate ca potenţial turistic antropic, având rolul de a reîmprospăta memoria socială a
vizitatorului.
Este evident faptul că şi atracţii turistice antropice ale municipiului Piatra Neamţ, ca şi varietate
şi valoarea, sunt organic legate de componentele civilizaţiei umane de natură materială şi spirituală
7
şi oferă toate premisele necesare pentru că oraşul Piatra Neamţ să fie o destinaţie ideală pentru
turismul cultural, istoric, religios.
8
Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” – situată în municipiul Piatra Neamţ şi
datează din anul 1776.
Telegondola
Una dintre cele mai căutate atracţii turistice din Piatra Neamţ o reprezintă telegondola care
uneşte centrul municipiului cu muntele Cozla. Construită în anul 2007, aceasta are un traseu de
aproape 2 km. Staţia de bază este în faţa gării, la 323 m altitudine, iar staţia de vârf se află pe
Muntele Cozla, la 632 m altitudine.
Zona de agrement de pe muntele Cozla – pârtie de ski medie şi de începători, telescaun, centre
comerciale (căsuţe), restaurant, centru multifuncţional pentru organizare evenimente (iglu),
precum şi parcul şi grădina zoologică de la poalele muntelui Cozla.
3
https://www.primariapn.ro/documents/10179/3448142/LAP_PT_NT_2018_2023.pdf, pag. 5
10
Din punctul de vedere al evoluţiei dezvoltării turistice, indicatorii observaţi plasează destinaţia
turistică Piatra Neamţ în etapa de Dezvoltare din cadrul Ciclului de Viaţă al Destinaţiei turistice.
Această poziţie este dată de numărul relativ ridicat de turişti (un raport de 0.67 la 1 între turişti şi
rezidenţi), gradul de ocupare al structurilor de cazare relativ satisfăcător (30%, pragul reţinut ca
fiind minim pentru ca o afacere hotelieră să fie profitabilă). Ritmul creşterii numărului de sosiri
turistice în perioada 2015-2016 este dată de 10%, şi s-a păstrat constant în ultimii 5 ani, însă oraşul
abia a reuşit să recupereze nivelul sosirilor din anul 2007. Acest lucru indică o stagnare a
atractivităţii oraşului sau o concurenţă regională puternică pe care oraşul nu a luat-o în calcul (fapt
reprezentat şi de Etapele ciclului de viaţă al destinaţiei turistice după R.W. Butler 4):
4
Ibidem.
11
acelaşi traseu de urcare sau se mai poate coborâ prin Poiana Băcioaia, cu legătură la traseu de
drumeţie de pe Cârloman.
Aceste două trasee au fost marcate şi omologate cu mult timp în urmă, iar prin proiectele actuale
sunt reamenajate şi puse la dispoziţia iubitorilor de drumeţie.
Din punctul de vedere al marcării şi omologării, traseele de pe Cârloman, Pietricica şi Bâtca
Doamnei sunt noi şi urmează a fi amenajate pentru turişti.
CAPITOLUL IV
STRATEGII DE AMENAJARE TURISTICĂ
Dezvoltarea prin turism (luându-se ca bază atât teritoriul asociaţiei intercomunitare, cât şi
întreaga zonă a mănăstirilor din judeţ şi obiectivele naturale din zona Bicaz) – acest tip de
dezvoltare aduce beneficii şi mută oraşul de la periferie spre centrul pieţei naţionale de turism şi dă
dinamism şi deschidere, fiind orientată spre turism de iarnă, turism montan, turism de agrement,
turism cultural şi religios şi turism de afaceri.
Pentru atingerea şi îndeplinirea obiectivelor propuse, planul de dezvoltare cuprinde
promovarea unui set de măsuri specifice domeniilor sectoriale şi care acţionează din perspectiva
sectorului specific asupra realizării obiectivelor strategice, principale si secundare.
12
Dezvoltarea economică şi turism
Municipiul Piatra Neamţ se caracterizează din punct de vedere turistic astfel:
- Instituţii precum teatrul, muzee sau zone de agrement sunt apreciate;
- Există un număr de capacităţi de cazare, alte hoteluri dar mai ales pensiuni în zonele
învecinate;
- Existenţa a multor obiective de interes turistic (culturale, de agrement şi religios);
- Municipiul este centrul unei zone deosebite din punctul de vedere al turismului de
agrement şi cultural;
- Implimentarea a numeroase proiecte privind realizarea posibilităţilor de agrement;
- Existenţa a două centre de informare turistică;
- Existenţa în apropiere a numeroase zone naturale deosebite (Ceahlău, Cheile Bicazului,
Lacul Roşu, barajul Bicaz şi lacul Bicaz care este cel mai mare lac artificial din ţară);
- Condiţii favorabile pentru dezvoltarea ecoturismului şi turismului de afaceri;
Însă din punct de vedere al gradului de dezvoltare a turismului în municipiul Piatra Neamţ, şi în
principal ca activitate economică, strategia de amenajare turistică va trebui să o combată o serie de
probleme, cum ar fi:
- Turismul ca activitate economic are o pondere foarte mică în PIB-ul local;
- Slaba cointeresare, dar şi conştientizare a localnicilor de a câştiga venit din turism;
- Turismul de afaceri este puţin dezvoltat;
- Infrastructura turistică pentru persoanele cu handicap;
- Există puţine agenţii de turism care ar dispune şi de trasport propriu;
- Durata medie scăzută de şedere a turiştilor 2-3 zile maxim;
Astfel, se va urmări implimentarea unei strategii la nivel local, care să pună accent pe
promovarea turismului diversificat sub eticheta de oraş turistic, preponderent pentru turismul de
agrement (specific zonei de munte) şi turismul cultural, dar combinat (pentru realizarea unei oferte
cât mai diversificate) şi cu: turism tradiţional, turism de afaceri, turism sportiv, turism istoric,
turism religios, turism de evenimente, turism balnear. Dezvoltarea turismului este o miză
importantă a strategiei, fiind un factor stimulator pentru dezvoltarea economică generală a
municipiului şi pentru creşterea nivelului de trai.
Măsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt
următoarele:
A. Dezvoltarea infrastructurii turistice
- Îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport;
- Facilitarea legăturii cu drumurile europene, cu aeroporturile internaţionale;
13
- Reabilitarea urbană în scopul creşterii atractivităţii turistice;
- Dezvoltarea infrastructurii turismului sportiv, de agrement şi ecoturismului. Prin obiective
se pot aminti: extinderea infrastructurii de agrement pentru sporturile de iarnă pe Cozla,
amenajarea unui parc de aventura pe Cozla, construcţia unui lift înclinat pe Pietricica,
crearea unei baze de agrement nautic pe lacul Bâtca Doamnei, amenajarea unor trasee de
drumeţie pe Cozla, Pietricica, Cernegura, construcţia unei telecabine între Pietricica şi
Cozla, amplasarea de telescoape în puncte de belvedere, transformarea zonei de pe malul
stâng al Bistriţei în zonă de promenadă, amenajarea lacului Cuejdel;
- Dezvoltarea infrastructurii turismului de afaceri;
- Identificarea unor investiţii pentru amenajarea de zone de agrement în parteneriat cu cadrul
asociaţiei intercomunitare, la standarde moderne de arhitectură, ofertă de agrement şi
curăţenie, cu efecte în creşterea gradului de confort al cetăţenilor de toate vârstele prin
turismul local de weekend/vacanţă, dar şi înn creşterea activităţii turistice;
- Reabilitarea obiectivelor culturale, istorice, religioase (concomitent cu programul de
iluminare arhitecturală a acestora) şi cu accent pus de reabilitarea şi punerea în valoarea a
tuturor obiectivelor din patrimoniul local cultural, istoric şi religios (monumente istorice,
muzee, case memorial, locaşuri de cult), marcarea lor corespunzătoare şi introducerea lor
înntr-un traseu turistic;
- Sprijinirea, dar totodată şi stimularea pentru realizarea investiţiilor care să creeze facilităţi
pentru persoanele cu handicap în infrastructura turistică (căi de acces, structură de cazare,
structuri de agrement, acces alimentaţi publică, acces obiective turistice, promovarea
specifică), deoarece turismul pentru persoanele cu handicap are o pondere din ce în ce mai
mare turismul global;
- Stimularea investiţiilor pentru realizarea unei infrastructuri turistice pentru promovarea
turismului balnear şi medical, deoarece în ultima perioadă s-a remarcat o creştere a
procentului de turişti în scop medical şi terapeutic, care beneficiază pe lângă diverse
tratamente medicale şi de produse turistice clasice, iar zona Piatra Neamţ poate dezvolta şi
menţine pe termen mediu un avantaj competitiv în ceea ce priveşte raportul cost – calitate a
actului medical în diverse domenii medicale sectoriale;
- Stimularea dezvoltării capacităţii de cazare, inclusiv cu facilităţi şi oferte conexe – săli de
conferinţă, posibilităţi de agrement, servicii de calitate superioară, pachete turistice.
14
- Facilitarea schimbului şi răspândirea informaţiilor, Utilizarea Tehnologiei Informaţionale
şi Comunicace (TIC) pentru a culege, procesa şi distribui informaţia;
- Îmbunătăţirea pregătirii în scopul creşterii nivelului de calificare în industria turismului
(folosirea opurtunităţilor oferite de diverşi finanţatori);
- Încurajarea şi stimularea agenţilor economici din turism să-ţi îmbunătăţească nivelul
calitativ al produselor;
- Crearea de noi servicii turistice (mâncăruri tradiţionale, evenimente cu specific local);
- Amenajarea zonelor cu potenţial piscicol, cinegetic, etnografic şi ambiental deosebit;
- Promovarea protecţiei mediului în scopul dezvoltării durabile şi a creşterii atractivităţii
turistice a zonei; acordarea de etichete ECO;
CAPITOLUL V
ANALIZA SWOT PRIVIND AMENAJAREA TURISTICĂ A MUNICIPIULUI PIATRA
NEAMŢ
Nevoile şi potenţialul de dezvoltare în domeniul turismului a municipiului Piatra Neamţ sun
prezentate succint în tabelul cu analiza SWOT de mai jos:
15
învecinate; destinaţiile din zonă;
3.Existenţa a multor obiective de interes 3.Infrastructura de acces este deficitară;
turistic (cultural, de agrement şi religios); 4.Când se vorbeşte de turismul din nordul
4.Municipiul este centrul (şi punctul de Moldovei, se ia deseori în considerare doar
plecare) a unei zone deosebite din punct de Bucovina;
vedere al turismului de agrement şi cultural; 5.Infrastructura turistică pentru persoanele cu
5.Implimentarea a numeroase proiecte privind handicap nu este atât de dezvoltată;
realizarea de posibilităţi de agrement; 6.Durata medie scăzută de şedere a turiştilor,
6.Existenţa centrelor de informare turistică; în medie 2-3 zile;
7.Amplasarea geografică deosebită; 7.Insuficienta susţinere financiară a
8.Existenţa în apropiere a numeroase zone programelor de reabilitare a patrimoniului
naturale deosebite (Ceahlău, Cheile Bicazului, cultural;
Lacul Roşu, barajul Bicaz şi lacul Bicaz care 8.Lipsa unui brand al municipiului;
este cel mai mare lac artificial din ţară); 9.Lipsa unor materiale de informare şi
9.Multitudine de lacuri artificiale pe râul promovare de calitate (hărţi ghiduri turistice,
Bistriţa; panouri de informare, pliante, cărţi poştale
10.Patrimoniul natural valoros, apropierea de ilustrate, suveniruri personalizate);
munţi, lacuri şi păduri (al treilea judeţ ca 10.Rata medie de ocupare a capacităţii
suprafaţă împădurită din România); turistice (în jur de 70 %);
11.Floră şi faună variată, incluzând numeroase
specii protejate;
12.Existenţa de zone protejate şi a unor
izvoare minerale ce pot fi valorificate durabil;
13.Trasee montane uşor accesibile şi variate;
14.Condiţii favorabile pentru dezvoltarea
ecoturismului şi a turismului de afaceri;
15.Patrimoniu cultural de o mare diversitate
(monumente istorice şi de arhitectură, muzee,
case memoriale, lăcaşe de cult);
OPORTUNITĂŢI RISCURI
1.Crearea unui comitet local/judeţean de 1.Apariţia unor relaţii de concurenţă cu
coordonare public – privat a strategiei Consiliul Judeţean sau cu Administraţia
sectoriale privind turismul şi cultura; Locală din comunele învecinate sau din alte
2.Punerea în practică a unor parteneriate localităţi din regiune în ceea ce priveşte
regionale privind promovarea turismului promovarea turismului;
regional; 2.Creşterea competiţiei pe pieţele turistice;
3.Existenţa obiectivelor religioase în regiune 3.Din cauza anumitor factori (cum ar fi în
ceea ce atrage turişti, mai ales cei de vârsta a prezent epidemia de CoronaVirus) care a dus
doua şi a treia; la închiderea unităţilor de cazare, sectorului
16
4.Exploatarea din punct de vedere turistic a horeca, ceea ce presupune pierderi economice
faptului că municipiul este izolat de marile foarte mari pentru prestatorii de astfel de
artere de circulaţie, mizându-se pe ecologie şi servicii;
rupere de cotidian;
5.Piatra Neamţ să devină punct de plecare a
turiştilor pentru excursii la mănăstiri şi munţi,
orientare sprijinită şi prin apariţia la nivelul
municipiului a dotărilor de petrecere a
timpului liber pentru timpul dintre excursii;
6.Dezvoltarea turismului de sfârşit de
săptămână pentru localnici;
7.Atragerea turiştilor din judeţele apropiate:
Iaşi, Bacău, Suceava;
8.Exploatarea turistică a lacurilor Bâtca
Doamnei şi Cuejdel, a râului Bistriţa şi a albei
Cuejdului;
9.Dezvoltarea structurii turistice pentru
practicarea sporturilor de iarnă;
10.Oportunitatea promovării turismului
diversificat;
11.Trendul ascendent al turismului alternativ
şi al ecoturismului la nivel mondial;
12.Dezvoltarea turismului economic în
regiunea Nord-Est;
13.Promovarea parteneriatelor instituţionale şi
a parteneriatelor public-privat pentru
rentabilizarea unor obiective turistice şi de
agrement;
CONCLUZIE
PIATRA NEAMŢ – DEZVOLTARE CA DESTINAŢIE TURISTICĂ
17
Din analiza potenţialului turistic, se poate concluziona că oferta turistică a municipiului Piatra
Neamţ este formată dintr-un fond turistic antropic, reprezentat de obiective generatoare de
imagine, care constituie,de fapt, elemente ale patrimoniului cultural material, anumite obiective
religioase şi elemente naturale valoroase.
În plus, Piatra Neamţ este un oraş care are potenţial de dezvoltare a economiei creative, ceea
ce înseamnă că această componentă trebuie în continuare stimulată şi susţinută pentru că
dezvoltarea economică generală şi, mai ales, dezvoltarea economiei creative este extrem de
profitabilă pentru dezvoltarea sectorului cultural.
Acţiunile integratoare pentru acest sector cuprind următoarele: revitalizarea formelor de turism
existente şi crearea de noi forme în cadrul unor pachete turistice integrate, utilizarea mix-ului de
marketing (distribuţie, promovare, personal, parteneriate) pentru dezvoltarea infrastructurii atât
generale, cât şi turistice, insistând şi pe promovarea culturii urbane locale.
În municipiul Piatra Neamţ este necesară o schimbare de viziune turistică, prin axarea pe
importul de turişti, revitalizând sectorul economic prin crearea de locuri de muncă, pregătirea
eficientă a resurselor umane care lucrează în sector, crearea unor spaţii moderne care să
corespundă cerinţelor noilor turişti români şi străini, dar şi acţiuni turistice de anvergură şi,
evident, o promovare eficientă, toate acestea având la bază dezvoltarea unui produs turistic
competitiv. Dar trebuie să fim conştienţi că o dată cu izbucnirea Pandemiei de Corona virus
industria turismului va fi afectată încă mult timp, dar este normal să ne aşteptăm ca de îndată ce
răspândirea coronavirului va fi controlată, turiştii să revină la planificarea călătoriilor. Cel mai
probabil vara aceasta mulţi turişti din România vor rămâne în ţară şi vor explora locurile frumoase
de aici, de aceea este cumva şi o oportunitate pentru sectorul horeca de aici să se gândească la cele
mai sigure condiţii pentru clienţi (cum ar fi intervale de ore diferite atunci cand se face check-inul,
servirea mesei în cameră), pensiunile turistice vor fi o mare atracţie, deoarece oamenii vor putea
închiria o cabană doar pentru familia lor fără a interacţiona cu alţi străini.
BIBLIOGRAFIE
18
https://www.primariapn.ro/documents/10179/3695166/strategia_dezvoltare_spatiala.pdf
19