LECTURA – POARTA DE ACCES CATRE CULTURA SI EDUCATIE

Cartea stă cuminte-n raft

Aşteptând pe tine
Să-ţi ofere mult în dar
Cuvânul de bine.

Tu mai treci, o mai priveşti

Cartea-i răbdătoare.
Ştie că-ntr-o bună zi
Inima ţi-o-nmoaie.

Azi, citind bogat devii

Mâine, tu vei înţelege.
Cuvântul ei rămâne sfat
Aceasta este lege

Cartea stă uitată-n raft

Cuvântul e în tine
Iar tu devii tot mai frumos
Un om  născut din bine.

E zestrea ce pe toţi ne-mparte in cei cu cărţi şi cei cu carte ( Ion Bindea)

Cartea - izvor nesecat de cultură. In lumea tehnologizata e subestimată de

către omul modern şi mai putin apreciată ca odinioară. Cărțile ca si prietenii ar
trebui să fie puține, dar bune. Nu este nimic mai provocator si mai interesant decât
o carte în viața noastra.Oamenii din întreaga lume se bucură de cărți. De îndată ce
deschidem o carte patrundem în sufletul ei. Se poate trăi şi fără ea – mulţi oameni
au reuşit s-o faca, nu au deschis o carte niciodata – însă, după părerea mea, în afara
cărţii nu se poate concepe în ziua de azi o cultură sistematică a omului şi, mai ales,
a societăţii.

Lectura e o scoala a vietii, lectura inseamna a trai si a invata. E o forma de

experienta sau un intensificator pentru experientele noastre: caci, daca ne-am
margini la ceea ce putem vedea in jurul nostru intr-o viata de om, am fi foarte
saraci. Ea furnizeaza vietii o enorme rezonante, in care intimplarile traite de noi se
confrunta cu cele traite sau imaginate de altii si in care, semnificatiile sporesc
considerabil. Traim intr-o lume inchisa si extrem de restrinsa. Lectura ne
dezvaluie si ne invata cu adevarat intelesul lucrurilor pe care le traim. Necitind,
sintem ignoranti fiindca nu avem idee de ce gindesc si simt alti oameni si nu ne
putem explica propria noastra existenta. Cartea e o alinare a sufletului gol, ea este
accesul la un univers infinit, ea are disponibilitatea faţă de oricine. Putem lectura
când avem chef, unde vrem şi cum dorim. Chiar dacă adultii sunt preocupaţi mereu
cu monotonia care intervine în rutina zilnică, unii reuşesc să îi rezerve dozei zilnice
de lectură o parte din timpul lor liber. Adolescenţii, insa, majoritatea optează
pentru internet în defavoarea lecturii, pe care o consideră doar un concept învechit.
Internetul permite oricui să posteze orice si oricând doreşte. Din această cauză
informaţia din mediul virtual ar putea uneori să ne inducă în eroare. Mai mult decat
oricare din tehnicile audio-vizualului prin care sunt redate valorile culturii, lectura cartii ofera
celui care o parcurge prilejuri unice de reflectie si de meditatie. Gustul pentru lectura nu vine de
la sine, ci se formeaza prin rabdare, perseverenta, continuitate, vointa. Apoi, apare efectul de
catharsis pe care cartea îl are asupra sufletelor scufundate in realitatea ei. O carte
bună ne provoacă să întoarcem spatele realităţii şi să rămânem cu ochii larg
deschişi spre uşile-perspective din faţa noastră. m înteles atunci ca exista lecturi care se
împletesc cu viata. Ca o lectura buna este oîntâmplare a vietii la fel de importanta ca una reala.
Ca exista un fel transfuzie reciproca întretraitul real si, hai sa-i zicem, cel fictiv.

Ca exista lecturi care sînt viata

. Numai despre ele potivorbi cu seriozitate atunci cînd te întrebi de ce citim. Celelalte sînt
accidente nesemnificative alevietii scolare sau profesionale. Lectura de consum.Si am priceput
ca nu toata lumea care citeste beneficiaza de
efectul formativ
al lecturii.Ca acea comunicare, acel transfer delicat dintre existential si lectura nu e valabil
pentru oricine,oricând, oriunde. Mai precis, ca
lectura trebuie sa fie un prilej de renastere spirituala
sau nu enimica. Ca exista lecturi de rutina, poate folositoare, si lecturi privilegiate, destinale,
sporitoare de sine. După spusele filosofului Constantin Noica, nu doar trupul
omenesc poate fi nespălat, ci şi mintea, spiritul. În acest caz, cartea se presupune a
fi un soi de săpun spiritual. Chiar dacă mulţi sunt de altă părere, eu consider că
secolul vitezei reprezintă un avantaj pentru iubitorii de carte. Multitudinea de
aplicatii on-line ce au preluat lumea se extend si asupra lecturii. Doar lenea şi
faptul că nu reuşim să ieşim din zona noastră de confort ne ţin departe
de surplusul de cultură.
Prin urmare, cartea rămâne esenţială în viaţa omului, indiferent că
generaţiile se schimbă, iar lumea evoluează şi involuează deopotrivă.  . Orice carte
este dificil de citit cu adevărat.
Să porţi cartea cu tine ca pe un strat solidificat de cunoştinţe în subconştient
şi, cel mai important, să nu-ţi uiţi bagajele intelectuale în gara realităţii empirice
atunci când te urci în trenul destinat imaginarului artistic. Clonă a mai multor fiinţe
dihotomice (trup şi suflet), cartea reprezintă viaţă. Viaţa un alt nivel.

In concluzie, cartea este un ospăț al gândurilor la care oricine este

poftit.Dacă vom ști să trezim interesul elevilor noștri pentru citit, dacă vom
îndruma, verifica și stimula în acest scop, vom crește generații care vor simți o
„sete” permanentă pentru citit, pentru cunoaștere, pentru lărgirea orizontului lor
cultural, ceea ce se va răsfrânge pozitiv asupra vieții și activității lor, căci, așa cum
spunea Miron Costin: „Nu e alta zăbavă mai frumoasă și mai de folos în toată viața
omului decât lectura”.
Timpul e din ce in ce mai scurt, prea multe ore la scoala, prea multe ore petrecute pentru
a face temele, iar in putinul timp ramas vrei sa te relaxezi, sa iesi in oras cu
prietenii tai.Pentru lucrurile importante si pentru cele care te fac sa devii mai implinit,
intotdeauna vei gasi putin timp. Poti incerca si “castile vorbite” (audio books),
acestea au avantajul ca le poti ascultain timp ce te plimbi, cand faci sport, cand; astepti la
o coada infernala. Poti umple astfel omultime de timpi morti, in care oricum n-ai fi avut altceva
de facut. Efectele in urma cititului levei observa imediat. Discutii purtate cu cei din jur vor
deveni tot mai interesante si placute, iti veidezvolta simtul umorului si vei prinde aluziile si
glumitele pe care ceilalti le fac.

În practica predării limbii engleze există o multitudine de metode care au fost şi

sunt folosite, unele mai eficiente, altele mai puţin eficiente.
 Lectura anticipativă (Gűnter Waldmann , 1998): metodă folosită în orele narative ample, când, cu
ajutorul elevilor, se poare rezuma prin povestirea orală o acţiune pentru a se trece la lectura unui
fragment. Paşii metodei cer ca lectura să fie oprită când evenimentele pot să se desfăşoare diferit.
Se lecturează primul fragment apoi se pun întrebări referitoare la cursul evenimentelor. Se
formulează ipoteze care sunt notate şi apoi se citeşte fragmentul următor sau se rezumă de către
un elev confruntându-se cu ipotezele emise mai înainte. Se formulează noi întrebări despre
evenimente şi se emit ipoteze, până când textul este parcurs în totalitate.

Limba şi literatura română este una dintre disciplinele care preiau, într-o bună
măsură, aceste elemente pe care le pune în practică ţinând cont de bagajul
informaţional şi de strategiile didactice, strategii care pot optimiza procesul de
instruire, dacă se are în vedere faptul că reprezintă modalităţi complexe de
organizare şi conducere a procesului instructiv-educativ pe baza combinării
mijloacelor de învăţământ şi a formelor de grupare a elevilor, şi toate în funcţie de
personalitatea şi creativitatea profesorului.

2) Cerghit I., „Metode de învăţământ”, E.D.P., Bucureşti, 1999 3) Ciobanu O.,

„Elemente de teoria şi metodologia instruirii”, Editura ASE, Bucureşti, 2003
[1] ***, M.E.C. Programe scolare,Istorie,Bucuresti, 2005. [2] ***, M.E.C., Învatarea activa, ghid
pentru formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001. [3] ***, Dumitru, Al., Dezvoltarea gândirii
critice si învatarea eficienta, Editura de Vest, Timisoara, 2000.

Bibliografie: 1. Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1997;

2.Oprea,Crenguţa Lăcrămioara,Pedagogie. Alternative metodologice interactive., Ed. Universităţii,
Bucureşti, 2003; 3.McCombs, B. L., &Whisler, J. S., The learner-centered classroom and school. San
Francisco, 1997.