Sunteți pe pagina 1din 4

Caracterizarea Vitoriei Lipan

 Personaj exponențial -întrunește trăsăturile locuitorilor din acel spațiu montan, calitatile
fundamentale ale omului simplu de la tara, este exponenta unei societati arhaice, cu datini
si obiceiuri stabilite din vremuri stravechi. Eroina traieste viata austera a muntelui din
Moldova, Magura-Tarcaului, impreuna cu familia: Nechifor, sotul ei, si cei doi
copii,Minodora si Gheorghita.
 Figură de prim plan , ea face legătura între personaje şi episoade.Personaj
focalizant, deţinând principalul rol actanţial, munteanca îşi asumă ,implicit, o
funcţie regizorală decisivă
    Ca personaj de roman, Vitoria reprezinta un destin impresionant cu o structura
sufleteasca de exceptie pentru a carei caracterizare scriitorul foloseste o paleta variata de
mijloace si procedee imbinand armonios caracterizarea directa (autocaracterizare,
caracterizarea facuta de autor, de alte personaje) cu mijloacele caracterizarii indirecte
(framantari sufletesti, limbaj, fapte, comportamente anume, mediu de viata).
 Faţă de imaginea sumară a lui Nechifor, portretul V. e cu mult mai bogat,
fundamentale fiind câteva trăsături: adâncimea vieţii afective, interiorizarea,
inteligenţa, respectul faţă de datină, tenacitatea.
 Inca din expozitiune Sadoveanu surprinde portretul fizic al femeii “ochii ei caprii in care
parca se rasfrangea lumina castanie a parului erau dusi departe”. Gandindu-se la Nechifor
Lipan, care nu se intorsese acasa, Vitoria trece printr-un proces de interiorizare,intreaga
sa viata devenind launtrica “acei ochi ageri si inca tineri cautau zari necunoscute”, ceea
ce necesita o autoizolare de lumea din jur, “in singuratatea ei femeia cerca sa patrunda
pana la el. Nu putea sa-i vada chipul”. Prosopografia realizată de către narator
evidenţiază frumuseţea femeii : „Nu mai era tânără, dar avea o frumuseţe
neobişnuită în privire.Ochii îi luceau ca într-o uşoară ceaţă în dosul genelor lungi
şi răsfrânte în cârligaşe.”
  Prefectul de la Piatra la care femeia a venitsa-si planga amarul remarca o frumusete
neobisnuita in privire. Vitoria insasi este constienta de farmecul si taina feminitatii ei
marturisind ca Nechifor "venea la ea ca la apa cea buna".
 Vitoria este înfățișată “stând singură pe prispă și torcând“,într-o dup-amiază de
noiembrie, imagine simbolică pentru viitorul ei destin
 Prenumele eroinei (Vitoria) sugerează biruinţa, faptul că era aprigă, că nu se dădea bătută
sau învinsă niciodata: "şi cu soţul ei se dovedise aşa şi, chiar dacă o bătea, nu se temea,
făcându-l pe el să regrete apoi”.
 Munteanca îi uluieşte pe cei din jurul său prin însuşirile ei deosebite şi, de aceea, celelalte
personaje îşi exprimă punctul de vedere, evidenţiindu-i calităţile sau generalizându-le.
Astfel, Gheorghiţă îşi pune un semn de întrebare: "Mama asta cunoaşte gândurile
oamenilor; trebuie să fie fermecată...
 Caracterizare indirectă din fapte și acțiuni
Autorul dezvaluie nelinistea eroinei cauzata de intarzierea “peste obicei” (73 zile)
sotului ei, “dragostea ei de peste 20 de ani”, Nechifor Lipan plecat la Dorna sa cumperoi.
Zbuciumul interior se intrevede si in exterior, “fusul se invartea harnic, dar singur”.Fiind
o persoana credincioasa, merge la parintele Daniil Milies pentru sfat si refuza sa creada
ca sotul ei intarzie la petreceri mai mult “de o zi ori doua”, pentru ca “stie ca-ldoresc si
nici eu nu i-am fost urata”. Se duce si la ghicitoarea satului, baba Maranda, si nu are
incredere in prezicerile acesteia, ca Nechifor ar fi parasit-o pentru o alta femeie “cu ochii
verzi”, asa ca devine tot mai sigura ca s-a intamplat o nenorocire. Neavand incredere in
autoritati si fiind o persoana superstitioasa, se ghideaza in presupunerile ei dupa stiinta
semnelor, dar si dupa experienta sa morala, intuitiva si actioneaza in functie de acestea.
Primele semne rau-prevestitoare sunt visele: unul care a“impuns-o in inima”, i-l arata “pe
Nechifor calare cu spatele intors catre ea, trecand spre asfintit o revarsare de ape”, iar alta
data l-a visat, “trecand calare o apa neagră“. Alt semn este si glasul lui Lipan venit din
memoria ei afectiva, “dar nu puteasa-i vada chipul”.
Eroina nu masoara timpul dupa calendar, ci se conduce dupa semnelenaturii pe care le
intelege: vantul da semne “susuind prin crengile subtiri ale mestecenilor”, padurea de
brad “clipi din cetini si dadu si ea zvon”, brazii erau “mai negri decat de obicei”, dar mai
ales “nourul catre Ceahlau e cu bucluc”- venirea iernii era iminenta. Alte semne provin
din timpuri mitice: “cucosul se intoarse cu secera cozii sprefocul din horn si cu pliscul
spre poarta da semn de plecare”- Lipan nu se va mai intoarce.Cand banuiala devine
certitudine, ea se hotaraste in sine sa plece in cautareasotului ei, “daca a intrat el pe
celalalt taram, oi intra si eu dupa dansul”. Inaintea calatoriei, simte nevoia unei purificari
sufletesti, tine post negru in toate “vinerele,fara hrana, fara apa, fara cuvant, cu broboada
cernita peste gura”. In exterior, ea pare mereu aceeasi, dar viata ei interioara este
profunda, căci acolo in sine “se oranduieste totul”. Gheorghita observa schimbarea
mamei sale: "si maica-sa s-a schimbat, se uita numai cu suparare si i-au crescut tepi de
aricioaica".
  Ca munteanca, Vitoria isi duce existenta dupa legi stravechi cunoscand si respectand
toate traditiile legate de cele trei momente din viata omului. Intalnind in drum un botez si
o nunta, femeia se adapteaza situatiei trebuind sa-si ascunda ingrijorarea si sa gaseasca
vorbe si gesturi diferite: pune pe fruntea nou nascutului bani, saruta mana preotului,
inchina paharul pentru nasi, face urare frumoasa miresei aratand "vesela fata si limba
ascutita". Inmormantarea organizata sotului cu trei preoti, buciumasi, bocitoare, car cu
boi, gaina data peste groapa, nu sunt doar semne ale cinstirii mortului ci si traditii pe care
Vitoria le respecta.
 Definitorii pt. eroină sunt apoi discreţia, interiorizarea.Cuprinsă de „patimă şi
durere”, Vitoria îşi domină afectele şi refuză instinctiv patetismul exterior,regimul
ei normal e trăirea înăuntru :”Se desfăcuse încet-încet de lume şi intrase oarecum
în sine.”În ciuda acestui fapt,ştie să facă faţă momentelor în spiritul tradiţiilor,
participând cu veselie aparentă la nunta de la Cruci şi la botezul de la Borca.
 Vitoria nu este doar nevasta răzbunătoare a lui Lipan , ci şi instrumentul prin
care imperativul moral , norma comunităţii e menţinută  In ipostaza de mama Vitoria
se caracterizeaza prin dragoste si grija pentru formarea copiilor ei in spiritul respectului
fata de valorile comunitatii: harnicie, cinste, respect fata de datina. Pe Minodora o
pregateste pentru viata aspra a muntencelor si o dojeneste ori de cate ori fata incalca
datina strabuna "iti arat eu tie coc, valt si bluza", "nici eu, nici bunica-ta nici bunica-mea
n-am cunoscut acestea si in legea noastra trebuie sa traiesti si tu". Pe Gheorghita il ajuta
sa-l formeze, sa constientizeze datoria de a deveni in absenta tatalui bratul de barbat de
care avea nevoie, "intelege ca jucariile au stat, trebuie sa te arati barbat". Vitoria isi
iubeste baiatul, ii admira infatisarea si il dojeneste atunci cand manifesta slabiciune.
Inteleapta, cu luciditate isi dirijeaza comportamentul, reprosandu-i Minodorei ca se
indeparteaza de traditii. Fiind conservatoare, ea doreste sa transmita si copiilor ei
legea.Cand simte că fata se îndepărtează de tradiție, intervine :Îti arat eu tie scrisoare. Du-
te si vezi de trage pana in sara in fusalai lana pe care ti-am pregatit-o. Si sa te mai prind
ca dai gunoiul afara in fata soarelui, cum ai facut azi, ca-ti pun la gat doua pietre de cate
cinci oca. N-ai mai invatat randuiala? Nu mai stii ce-i curat, ce-i sfant si ce-i bun de cand
iti umbla gargauni prin cap si te cheama domnisoara? 
 Vitoria Lipan "nu este o mulier impotens, temătoare, umilă, ci o expresie severă a
mediului alpin, personaj reprezentativ la care trăsăturile fizice şi etice au ceva din tăria
locurilor."
 Asemănată cu un „ HAMLET feminin „de către G.CĂLINESCU,V. îi pedepseşte
pe ucigaşi şi astfel înlătură din lumea pură a muntelui , moartea ca fărădelege.Ea
cercetează cu disimulaţie,pune la cale reprezentaţii trădătoare,şi când dovada s-a
făcut, dă drumul răzbunării:” doresc să-l văd pe duşman zbătându-se cum s-a
zbătut omul meu în râpă.”.Ea reconstituie toate detaliile crimei; cerând baltagul de
la Calistrat Bogza ,îl incită pe făptaş prin întrebarea:”Ce te uiţi Gheorghiţă aşa la
baltag?Este scris pe el ceva?”, ca apoi să zică cu mirare:”Mi se pare că pe baltag
e scris sânge şi acesta e omul care l-a lovit pe tatăl tău.”După ce îndeplineşte
ritualul, Vitoria îşi va relua preocupările gospodăreşti, gândindu-se totodată la
pomenirea de 9 zile, la aducerea Minodorei pt. a vedea mormântul tatălui său.
 „Această munteancă extraordinară rezumă firea românească şi destinul nostru;
trecând prin greutăţi incredibile,dar luând de fiecare dată de la capăt viaţa,cu
îndârjire sporită,condiţia unei existenţe dramatice, dar de neînfrânt.”
 Vitoria devine un simbol pt.relevarea legăturilor abisale cu pământul, devine un
simbol al iubirii de dincolo de moarte.
  Cu un destin mitic amintind de maicuta batrana din "Miorita" sau de zeita Isis, Vitoria
Lipan ramane un personaj complex